Insemnari din timpul ocupatiei Germane (1916-1918)
Transcript of Insemnari din timpul ocupatiei Germane (1916-1918)
Colecgie inifetl gi coordonatl de
Frlrp-Lucren Ionce
"tr:t%
PIA ALITTIANTSUANU
iNSSMNARIDIN TIMPUL
OCUPATIEI GERMANE(191 6-191B)
Edilia a doua revizuitl
Prefagd de Dinu Zarmfrrescu
/116'/ cllur! \
ICJ\=/
Corft
21 noiembrie 1916r
Bubuitul tunului a inceput de mi-notpte. Oragul pare
go1. Numai pe strlzile de la periferie trec, pilcuri, pilcuri,soldali obosili, inghetafi, in retragere.
Ag wea s[ m[ oPresc' s[-i intreb ca ceilalli trecltori,pe goptite,,De unde vin? Unde merg?" 9i nu indriznesc.
M[ tem s[ nu aflu de apropierea wljmagului.Iminentaocupafie a Bucuregtilor, care la inceput mi se pirea un vis
urit, devine din zi in zi o tristl realitate.
Trupele germano-turco-bulgare, dupl ce au incercat
zadarnic s[ spargl frontul prin toate trecltorile, inain-
teazlacwprin trei pi4i deodatl: din Oltenia, de la Du-nlre gi din Carpalii argegeni - ca o invaziune.
Armata noastrl, coplegit[ de trupele lor superioare innumlr, in maginlrii gi prin experienla dobinditA doi ani
de la inceputul rlzboiului,le-a linut totugi piept trei luni;
guvernul a cerut ztdarnic ajutorul fbglduit de aliali, prin
ofensiva generdl: sprijinul lui Sarrail2 9i cei 250 000 de
rugi. Armata se vede azi constrinsl si se retrag[ spre liniaNlmoloasa-Focgani, Pe carer la urma urmelor, se pare clRusia s-a hotlrit sI o apere.
in citeva zile ne-am desp[r1it, rind pe rind, de ai
nogtri, despl4ire cu atit mai dureroasl cu cit simleam
l Autoarea folosegte datarea pe ,stil vechi". Pentru a afla datele
pe ,stil nou", la datele notate di autoare trebuie adunate 73 irJre
(n. red.).2 Maurice Sanail (7856-7929), general ftancez,comandant al
trupelor frxrceze gi aliate, pe fronnrl de la Salonic, in tim-pul Pri-*rrlrri Rerboi Mondial,in perioada 1915-1917 (n. coord.).
t2
apropiindu-se dezastrul. Nicio lacrimi nu s-a virsat inclipele acelea, nici din partea celor ce plecau in pribegie,nici din a acelora ce rlmineau pradd. vriljmagului. Indivi-dul nu mai exist[ in asemenea imprejuriri.Lapierderilesufletegti, nu te mai gindegti la cele materiale. S-au con-topit toate intr-o singuri colectivitate: Armata.
Eareprezinti tot, cel pu$n in ochii mei: gi far[, gi rude, gi
prieteni. Viziunea ei fug[ritl zi 9i noapte imi singera inima.
22 noiernbrie 1916
Ie;ind, azi-diminealilrpe poartd m-am oprit s-ascult
de s-aude tunul. Se auzea in apropiere, chiar citre nord,
9i m-am bucurat. Este singura leglturi ce o mai aveam
cu ai nogtri.Bucuria mi-a cilzut repede, ins5- Pe zidul din f*1d',
pe $coala Clemen1a, erau lipite afige mari, isc[lite nude prefectul Poli1iei, Corbescu, ci de generalul Mustafl.Mlsurile de ordine ce 1e decreta mi-au ariltat ci intrareatrupelor germane era iminent[ gi mai iminentl mi s-a
ariltat cind am aflat, prin convorbirile din tramvai, indrum spre spital, c[ in timpul noplii slrise pulbeririaDudegti 9i cind, ajungind la spitalul nostru din $oseauaFilantropial, n-am maivdzut profilindu-se pe cer stdlpiitelegrafiei frrilfr.
Prin spital plutea o mare nelinigte. O citeam pe fe-gele surorilor si ale infirmierelor, dar mai ales o citeam inochii soldagilor.
Pe cind riltilceam printre ei, unul m-a intrebat:
- Daci vin, ce ne facern?
l Este vorba despre Spitalul 108 din Bucuregti, condus de
sora rnai mare a autoarei, Sabina Cantacuzino niscuti Brltianu(n. coord.).
Insemna!_/1rylyty_l.y:ytltt:iS:Y1Y- t3
- Nimic,biiete, am rispuns. Rlmineli aici, cu noi'
$i altul ingin[:
- Pin[ ce oe-om face bine, 9i apoi"' cine gtie unde
ne-or duce.
Dar dintre toli... de sergentul Matei imi era mai mil['DupI ce fusese evacuat de la noi cu dou[ rini vinde-
cate, s! intorsese, dupi opt zrLerde la front, cu gase rlnigi ceruse s[ fie adus iarigi la Spitalul-108' Ne istorisise'
cdteva ntre maiinainte, ci nu se lasl de t5rzboi pinl n-o
merge de noul ori la lupti 9i, cind m-am apropiat de
p"t"l 1": azi,nt mi-a dat ziua bunfl ca de obicei: m-a
privit numai o clip[, apoi a inchis ochii'
23 noiembri.e 1916
IatI cum s-a s[virgit intrarea tnrpelor germane impe-
riale in Bucureqti.Asearl, la cafiietrling[ Cotroceni, a fost adus un ofi-
ler cu ochii lega1i, trimis ca intermediar de Mackensenl
sl intrebe dacfl se apdrd. oragul. S-a inapoiat cu rlspun-
sul c[ nu se *pilrd", dar cerea si se garanteze averca 9i
cinstea locuitorilor.Azi-dimineall s-au dus intru intirnpinarea lor re-
prezentrrfltii 1[rilor neutre, alAmericii, dl Vopicka2' 9i al
bhrrdei, il Vredenburg, imPreun[ cu primarul Capitalei'
dlEmil Petrescu3.
'A"Sr" t " Mackensen (1849-1945), maregal german'to-
-r"a;;'orl trupelor germano-turco-lylsap care au ocupat Bu-
.*"tti"lin timpul Pilmului RIzboi Mondial (n' coord')'- ''Churl.. Joseph Vopicka (L857-7935), diploTat y"tj'.tl"'
trimis extraotai"rt 9i ministru plenipotenliar d Statelor Unite
ale Americii in Rominia, in perioadrl913-1920 (n' coord')'3 Emil C. Peffescu (1858-1938), mare mosier, jurist 9i om po-
litic liberal. Primar al Bucuregtiului (1914-1916) (n. coord.).
l4-.. --- "" . --- .. . . .,g+^1-LI-Y+N^E*I11*Ng-"".
_ Au mers departe, in direclia Bragadiru, pe unde cre-deau c[ inai nteazd, fr-ttpele wij mage, dar s- au intors singuri,duqi o lung[ agteptare gi dup[ ce constataserl distrug[reapodurilor de pe Argeg.
P_este pufin, a sosit vestea intrlrii trupelor germanein Gara de Nord, apoi un automobil cu cinci ofigeria sosit la Primlrie. Printre ei era 9i principele deSchaumburg-Lippe, nepot al implratului Wihelm,fost secretar de legaliune la Bucuregti, la declararearlzboiului.
Se vede ci a linut s[ revie in Rominia ca invingltor,spre a rdzbuntumilinga plecirii sale.
Mi-l amintesc privind pe stradi, cu ceasurile, din dosulgritarului de fier al imprejmuirii legafiunii germane dinCalea Victoriei, zilele citfusese sechestrat in casl, pinl is-a putut libera trecerea.
Cei cinci ofigeri au iscilit hirtia prin care asigu-rau averea gi cinstea cetltenilor, dar pe de altl parte, cutoate aceste asigurlri, colonelul de Kleve, inslrcinat cuintendenla, punea cele mai drastice condilii oragului, gianume: o piine pe zirjumiltate de litru de vin, cafea, ceai,orey,zaltdr,unturi si cite altele,pentru 50 000 de soldafl,gi dtui de un miliard.
Guvernatorul cetigii, generalul de Stolzenber& ame-ninfa pe dl Emil Petrescu c[, dacl nu li se de toi ce vorcere in 24 de ore, il agteaptl un glonte.
- O viali am, a rlspuns dinsul linigtit. Ce voi puteada, voi da; ce nu, nu...
invingltorul a sfhrgit spunind:
- SA fi$ mulEumili ci nu v-am llsat pe mina bul_garilor gi ci suntem noi, germanii, interrnediarii dintredumneavoastrl gi ei.
!r*N:4r.Irt:!-t*^p:tt:^s:ruv- t,
Prrqedintelui Crucii Rogii, dlui Al. Marghiloman,i-a spus:
- Nu uitali c[ suntem invingltori gi af ftcut sI curgE
mult singe german!Eu n-am iegit toati ziua din casl, de teami s[ nu in-
tilnesc soldalii nemli in margul lor triumfal, intimpinati,mi se spune, de sute gi sute de germane 9i de israelite,cu flori in minl, cintind cu entuziasm ,Die Wachtam Rhein"l!
O femeie trecea adineaori prin fap casei gi plingea,istorisind unei prietene ce vlzuse:
- Ca ciupercile au iegit din plmint gi rid 9i se bu-curl, neruginatele, de nenorocirea noastr[, dupl ce ne-aumincat piinea ani de zile. Nemernicele strigau solda$lornem1i, in gura mare:,in sfirgit agi venit! Cu cit[ nerlb-dare v[ agteptam!'
Dar in clipa aceasta nu mI rlzrrrltegte nimic, nu mIatinge nimic din cele ce mi se istorisesc.
Un singur garrd, o singurtr grijl am: dacl armata noas-
trl a izbutit s[ se retragE fhrl pierderi prea mari, dacl a
putut s-o ajung[ Mackensen - in automobilul slu mon-stru -, monstnr e[ insugi. Clci, dac[ armata intrupeazlpentnr mine gara, el intrupeaz[ wljmagul, de cind a sositdupl-amiazl la Palatul Regal, intr-un automobil zgo-motos, intimpinat de dlTbigara-Samurca!2, crre i-a pus
locuinla regal[ la dispozigie. El n-a primit.
l,Straja de pe Rin", cintec patriotic german (n. red.).2 Alorandru Tzigara-Samurcaq (1872-1952), istoric de arttr,
profesor universitar, membru corespondent al Academiei Ro-mine. In perioada ocupaiiei germane a fost Prefect al PolilieiCapitalei. La plecarea Familiei Regale la Iagi, a fost inslrcinatsI aibl griji de regedingele gi bunurile regale rlmase in teritoriulocupat (n. coord.).
t6 PIA ALIMANE$TIANU
- Nu obignuiesc palaturi. De altmintrelea, eu nu stauin Bucuregti decdt cdteva ore. Urmlresc armata rominl.
Pentru cei ce nu se agteptau la intrarea germanilor inorag, azi-dimineati a fost o lovitur[, dind cu ochii de ei,cum a pntit dl Procopiul. Iesind de la gazeta L'Inddpen-dance Roum.aine, a r[mas inmlrmurit zfuind ulani cilfuidefilind de-a lungul strilzii Victoriei.
Era si legine; s-a proptit de zid ca si nu cadi jos. Deatunci a cilzut bolnav la pat gi nu s-a mai sculat.
Noi fusesem prevestiti la spital si, cum ne intorceamcu automobilul in grabl, in faga avuzului de la sosea po-posea un batalion de infanterie romini. Ne-am inspii-mAntat v[zindu-i.
Le-am strigat s[ plece.
- Sunt departe, au rlspuns.Am oprit automobilul gi, chemind pe singurul ofiler
ce-i intovlrigea:,,Fugi1i! Intr5. germanii".M-a privit intdi zilpdcit, apoi a dat ordin de plecare.
I-o fi prins pe drum?
24 noiertbrie 1916
A fost o usurare cind, ajungflnd la spital,l-am glsitaga cum il llsasem. Cel pulin acolo nu pusese strlinulpiciorul. Aiurea, nu te crezi in Bucuresti, care din ceas inceas igi schimbi infXligarea. Calea Victoriei este str[b[-tuti 9i zdruncinat[ de automobile, de camioane in plinivitezd", infernale gi ca md.rime gi ca zgomot. Cigtile ger-mane alterneazd, cu fesurile turcegti si cu gepcile bulga-rilor. Nu mai vorbesc de steagurile wljmase ce fhlfdiau
1 Ion (Iancu) Procopiu (1863-1918), ziarist, director aJ. zia-rulur L'Inddpendance Roumaine, deputat liberal de Teleorman(n. coord).
Insemndi din timpul ocupaliei gerlnanc
pretutindeni gi de strlinele in haine de slrb[toare, im-pn4ind flori gi tutun soldalilor, de dimineaga pin[ seara.
Singura uniforml romini ce se mai zdteqte este aceea
a sergentului de orag gi a jandarmului pedestru, dar 9i
acegtia sub ascultarea Kaiserului.Adineaori, unul dintre ei, intrebat de un clhtor ce
vorbise cu ofilenrl german oprit citeva clipe in fagaluira
rlspuns trist:
- Nu vi pot spune.
Avea dreptate.
$i cu.toate c[ s-au smuls hdrtiile albastre de la ferestre,
cu toate c[ s-au aprins iarlgi felinarele ca-n wemuri de
pace, mi se pare c[ din ceas in ceas crefte in jurul nostru,
intr-un cerc de fier, intunericul ce ne desparte de ai nog-
tri. $i n-ag mai putea lupta cu'deznidejdel ce a cuprins
pe mul1i din jurul meu, dacl nu ag face s[ mi se oglin-
deascl neincetat sPeranla c[ viitorul va fi al nostru.
25 noiembrie 1916
Spuneam ieri cI Spitalul 108 era singurul loc unde
vrIjmagul nu pusese piciorul.Azi tm gflsit, insi, ageztyrin catul de sus,35 de ger-
mani. Cind le-am zdritfegele rogcovane pe cearceafurile
albe, m-am oprit pe Pragul ugii, fbr[ a-l putea dep[gi.To-
var[gele mele simgeau tot ca mine. Toate fugiseri jos,la
rinilii nogtri.intorcindu-ml acas[, tramvaiul a fost oprit citva
timp, pinl au defilat trupele bulgare. Pe Calea Victoriei,
col1 cu Athdnie Palace, filf0ja un steag uriag: era tricolo-rul german. Acum este cazinoul ofi1erilor de stat-ma-
jor. Publicul bucuregte*n, toarti cafeneaua, ii priveau
inmlrmurili.
17