Curs de gramatica limbii germane III

download Curs de gramatica limbii germane III

of 13

Transcript of Curs de gramatica limbii germane III

  • 8/6/2019 Curs de gramatica limbii germane III

    1/13

    Sumar de gramaticaIn acest sumar de gramatica gasiti explicatii despre:

    A SintaxaLegarea propozitiilor principale/Coordonarea1. Legarea propozitiilor cu und2. Legarea propozitiilor cu aber3. Legarea propozitiilor cu sondern (dupa negatie)II Legarea propozitiilor principale de secundare/Subordonarea

    1. Propozitia secundara introdusa cu weil2. Propozitia secundara introdusa cu daft3 . Propozitii secundare temporale introduse cu als sau bevorIII Topica propozitiilor principale1. Verbul pe locul al doilea2. Verbul pe locul intii3. Paranteza sintactica/Particula separabila4. Verbe cu determinante la acuzativ si dativ5 . Alte determinante6. Indicatiile

    B Partile de vorbireVerbul1. Viitorul I2. Imperfectul verbelor regulate3 . Imperfectul verbelor modale4. Imperfectul verbelor neregulate5 . Verbe cu prepozitii fixe

    II Adjectivul1. Declinarea adjectivului2. Comparatia cu wie3. Sufixe adjectivale

    III Pronumele nehotarit (Articolul nehotarit ca pronume)IV Adjectivul interogativ uielcb-V Prepozitia

    A SintaxaI Legarea propozttitlor principale/Coordonarea

    Propozitiile principale pot fi legate intre ele prin conjunctii coordonatoare.Conjunctia se pune intre cele doua propozitii.145

  • 8/6/2019 Curs de gramatica limbii germane III

    2/13

    1. Legarea propozttlilor eu undund exprima enumerate, alaturare. Se pune intre propozitii si le leaga,

    Inainte de und (atunci cind leaga propozitii) se pune virgula,a) Hier gibt es sehr vieIndustrie.b) Hier leben sehr viele Menschen.Hier gibt es sehr vieI Industrie, und hier leben sehr vieleMenschen.

    2. Legarea propozitfflor eu aberaber exprima opozitie. Inainte de aber se pune intotdeauna virgula,

    a) Fruher gab es hier sehr viel Eisenindustrie.b) Heute ist das anders.Fruher gab es hier sehr viel Eisenindustrie, aber heute ist dasanders.

    3. Legarea propozftiilor eusondern (dupa negatle)sondern exprirna, de asemepea, opozitie. Se utilizeaza daca prima propozitie

    contine 0negatie. Inainte de sondern se pune intotdeauna virgula,a. Der Himmel istnicht mehr grau.b. Der Himmel ist wieder blau.Der Himmel ist nicht mehr grau, sondern (der Himmel ist)wieder blau.

    Daca, in cele doua propozitii, una sau mai multe parti de propozitie se repeta (inexemplul de mai sus determinantulla nominativ der Himmel si verbul ist), acesteparti de propozitie pot fi omise in cea de-a doua propozitie.

    Der Himmel ist nicht mehr grau, sondern wieder blau.

    II Legarea propozitiilor principale de seeundare/SubordonareaPropozitiile principale se leaga de cele secundare prin conjunctiisubordonatoare. Propozitia secundara nu poate sta singura, nu poate fi de sinestatatoare. Ea se leaga intotdeauna de 0propozitie principala, la care se refera(implicit sau explicit).Atentie: in propozitiile secundare, verbulla un mod personal se puneintotdeauna la sfirsit.

    146

  • 8/6/2019 Curs de gramatica limbii germane III

    3/13

    In mod normal, intii se pune propozitia principala, apoi cea secundara, in specialdaca propozitia secundara este introdusa prin wei! sau daft.In cazul propozitiilor secundare temporale introduse prin als sau bevor,propozitia secundara se pune, de regula, inaintea celei principale.1. Propozitia secundara Introdusa cuweilweil introduce 0propozitie secundara si exprima cauza sau motivul.prop. principale:prop. principala:prop. secundara:

    Wir fahren in die Kantstraise.Wir fahren in die Kantstrafse,wei! wir da schlafen.

    Wir schlafen da.

    Propozitia principala la care se refera propozitia secundara I}utrebuiepronuntata sau scrisa intotdeauna, Ea poate fi subinteleasa. In vorbirea curenta,repetarea propozitiei principale pare pretentioasa inu se obisnuieste.intrebare: Warum beifst der BahnhoJ Zoo so?raspuns pretentios: Der BahnhoJ Zoo beifst so, wei! der Zoo ganz in der Nabe ist.raspuns normal: Wei! der Zoo ganz in der Nabe ist.2. Propozitia secundara Introdusa cu daftdaft introduce 0propozitie secundara ise pune dupa anumite verbe care

    indica exprimare sau gindire. Propozitiile introduse prindaft sintpropozitii determinante:- cu functie de determinant la nominativ (subiect): Schon, daft Sie hiersind.- cu functie de determinant la acuzativ (complement direct): Du weijSt,dafs es Kriege gibt.Verbe dupa care poate urma 0propozitie secundara cu daft:

    denken, daB .wissen, daB .es ist schon, daB ...

    Ich denke, dafswir Berlin besichtigen.Du weifst, dafs es Kriege gibt.Schon, dats Sie da sind.

    3. Propozitii secundare temporale introduse cu als sau bevorals introduce 0propozitie secundara. Actiunea din propozitia secundara este

    concomitenta cu actiunea din principala. In propozitiile legate cu als ,verbele sint intotdeauna la trecut (imperfect). In propozitia secundara,verbul se pune la sfirsitul propozitiei,

    PP =propozitie principala, PS=propozitie secundaraPP: Esgab zwei deutsche Staaten. Bonn war die Hauptstadt derBundesrepublik Deutschland.PS: A1s es zwei deutsche Staaten gab,PP: war Bonn die Hauptstadt der Bundesrepublik Deutschland.

    147

  • 8/6/2019 Curs de gramatica limbii germane III

    4/13

    bevor introduce 0propozitie secundara. Actiunea din secundara esteposteriora actiunii din principala, se petrece dupa ea. In propozitiasecundara, verbul se pune la sfirsitul propozitiei.PP: Hier war (fruher) viellos. Dann war die Mauer da.PS: Bevor die Mauer da war,PP: war hier viellos.

    Ceea ce inseamna: mai intii a fost aid multa animatie, apoi a fost construit zidul in-a mai fost multa animatie.in Iegatura ell frazele cuals ! ? i bevor retinetha) In propozitia secundara, verbul se pune intotdeauna la sfirsit.b) In mod normal, fraza incepe cu propozitia secundara. In acest caz, propozitia

    principala 'incepe cu verbul.

    1 .1Verb 1Verb 1PS PP

    BevordieMauerda warAls es zwei deutsche Staaten gab , war hier viellos.war Bonn die Hauptstadt der BRD.

    c) in cazul in care fraza incepe cu propozitia principala, topica propozitieiprincipale este cea normala, ceea ce inseamna c a verbul se afla pe locul aldoilea.PP PS

    1 1 1 1Verb VerbHier war viellos, bevor die Mauer da war.Bonn war die Hauptstadt der BRD, als es zwei deutscheStaaten gab.

    d) Timpurile verbelor din propozitia principala i propozitia secundara,als: in principala i secundara, verbul e la acelasi timp (niciodata la prezent).bevor: in secundara: in principala:prezent prezent sau perfectimperfect imperfect

    ill Topica propozitlilor princlpaleD = determinant, D-NOM = determinant la nominativ (subiect),D-AC =determinant la acuzativ, D-DAT =determinant la dativ148

  • 8/6/2019 Curs de gramatica limbii germane III

    5/13

    1. Verbul pe locul al doileaIn propozitiile enuntiative normale, verbul se afla pe locul al doilea, iardeterminantulla nominativ pe locul intii.

    VerbI O-NOMist weg.

    ~i in propozitii interogative cu pronume sau adverb interogativ, verbul se afla pelocul al doilea. Determinantulla nominativ se pune dupa verb.Verb D-AC-NOMsagenbekomme

    Sieich

    das?mein Auto jetzt wieder?

    WarumWie

    Dupa anumite cuvinte, cum ar finatiirlich sau schliefllich, sau atunci cind seaccentueaza anumite parti ale propozitiei, determinantulla nominativ se punedupa verb. Verbul ramine pe locul al doilea.Verb D-NOM

    NaturlichSchlieBlichDasbinbinglaube

    ichichichganz sicher.ja nicht blind.nicht.

    2. Verbul pe Iocul intiiIn propozitiile interogative fara pronume sau adverb interogativ, verbul se aflape primulloc. Verbul se pune pe primulloc i in propozitiile imperative (cu verbla imperativ).Verb D-NOM

    SieSie ganz sicher?mal!SindUberJegen

    3. Paranteza sintactidi/Particula separabiliia) Verbele separabile (cu particula separabila) se despart la prezent, particulapunindu-se la sfirsitul propozitiei.b) La perfect, participiul II se pune la sfirsitul propozitiei.c) In propozitii cu verbe modale, eel de-al doilea verb se pune la sfirsitulpropozitiei,

    149

  • 8/6/2019 Curs de gramatica limbii germane III

    6/13

    Verb1 Verb2 I particule verbalea) Ich hole meineFrau abob) Ich habe meine Frau abgeholt.c) Ich mochte meineFrau abholen.

    4. Verbe eu determinante la aeuzativ ~idativa) Locul determinantelor este dupa verb. Un determinant se pune la inceputulpropozitiei numai dad se intentioneaza accentuarea lui. Este adesea cazul

    determinantului la acuzativ: Das glaube ich.b) Dad ambele determinante sint substantive, se pune intii determinantulladativ.c) Dad un determinant e pronume, iar celalalt e substantiv, se pune intiipronumele.d) Dad ambele determinante sintpronume, se pune intii determinantullaacuzativ.

    D-NOM Verb D-DAT D-ACb) Er zeigt demMann das Halteverbot.c) Er zeigt ihm das Halteverbot.-----------------------------

    D-AC D-DATd) Er zeigt es ihm.

    5. Alte determinanteCelelalte determinante se pun, de regula, dupa cele mentionate pina acum(si inainte de eel de-al doilea verb sau de particula separabila):a) determinantul situativ(wann? -am Samstag; wo? -in Berlin)b) determinantul de drrectie (wohin? - nacb Berlin)c) determinantul prepozitlonal (verbe cu prepozitii fixe, ca belfen bei)

    D-NOM Verb1 D-DAT D-AC Verb1a) Er schreibt ihnen einenBrief aus Berlin.Er hat ihnen einenBrief aus Berlin geschrieben.b) Er schreibt ihnen einenBrief nachHause.c) Er hilft ihm bei seiner Arbeit.

    6. IndicatilleIndicatiile (In romana: complemente circumstantiale) nu au un loc fix inpropozitie, Ele se pun, de regula, dupa un determinant la nominativ, dativ sauacuzativ. Adesea se pun lainceputul propozitiei,150

  • 8/6/2019 Curs de gramatica limbii germane III

    7/13

    Er mochte eine Freundin in Briissel hesuchen.Er hat dort einen Termin.Ex ist damals verschwunden.AnI Montag mussen wir wieder arbeiten.Vielleicht war Ex bei Andreas nicht gli.icklich.

    B Partile de vorbireI Verbul1. Viitorul (I)

    Viitorul I se formeaza cu verbul auxiliar werden si infinitivul verbului deconjugat. In aceasta functie, el este comparabil cu verbele modale ia) indica 0actiune viitoare,b) exprima 0presupunere.

    DaSo eine Szene

    werdewird

    ich mehr Geldes bald nicht mehr

    verdienen.geben.

    werden: prezentsingular plural

    pers. I ich werde wir werdenpers. II (familiar) du wirst ihr werdet(politicos) Sie werden Sie werdenpers. III er/sie wird sie werden

    2. Imperfectul verbelor regulate

    a) FunctiaImperfectul este, alaturi de perfect, 0posibilitate de a vorbi des pre trecut.Imperfectul se utilizeaza daca cele relatate s-au petrecut de multa vreme.Naratorul are 0atitudine distantata fata de ceea ce povesteste.b) FormareaImperfectul se formeaza adaugind la radacina verbului un -t-. Daca radacinaverbului se terrnina cu -t- sau -d-, se adauga -et/-ed:

    151

  • 8/6/2019 Curs de gramatica limbii germane III

    8/13

    radiicina semnul terminatia verbuluiinfInitiv verbului imperfectului (pers. I ~i ill singular)horen hor- -t- -earbeiten arbeit- -et- -ereden red- -et- -eDeci: ich/er horte, ich/er arbeitete, ich/er redete

    Terminatiile imperfectului corespund terminatiilor prezentului. La persoana atreia singular a prezentului, terminatia este -t- (er hart). Pentru a se facedeosebire intre prezent si imperfect, terrninatia la persoana a treia aimperfectului este -te (er harte):prezent: sie bort imperfect: sie harteprezent imperfect

    singularpers. I ich hore ich horte / arbeitetepers. II (familiar) du horst du hortest / arbeitetest(politicos) Sie horen Sie horten / arbeitetenpers. III er/sie hart er/sie horte /arbeitete

    pluralpers. I wir horen wir horten / arbeitetenpers. II (familiar) ihr hart ihr hortet / arbeitetet(politicos) Sie horen Sie horten / arbeitetenpers. III sie horen sie horten / arbeiteten

    3. Imperfectul verbelor modaleAtunci cind se vorbeste despre trecut, se poate folosi perfectul sau imperfectul.Verbele modale se utilizeaza aproape numai la imperfect si foarte rar la perfect.a) FormareaImperfectul verbelor modale se formeaza la fel ca imperfectul verbelorregulate: Ia radacina verbului se adauga un -t-, care este semnulimperfectului, dupa care urmeaza terminatiile,infInitiv radiicina semnulverbului imperfectului terminatiiwollen woll- -t- -e, -est, -et, -enDeci: ich wollte, du wolltest ...

    152

  • 8/6/2019 Curs de gramatica limbii germane III

    9/13

    imperfectsingular plural

    pers. I ich wollte wir wolltenpers. II(familiar) du wolltest ihr wolltet(politicos) Sie wollten Sie wolltenpers.1II er/sie wollte sie wollten

    La verbele modale cu Umlaut (konnen, durfen, mussen, mogen), Umlautuldispare.konnen: ich konnte, diirfen: ich durfte, mussen: ich mufste, mogen.ich mochte

    b) TopicaVerbele modale ca verbe auxiliare (Verbt) au nevoie de un al doilea verb(verb-), care se pune la sfirsitul propozitiei, Verb2 e intotdeauna la infinitiv.

    NiemandWirDasWarum

    konntewolltensolltestdurfte

    unsunsichtbarduselbsteuch niemand

    sehen.bleiben.entscheiden.sehen?

    Verbz

    4. Imperfectul verbelor neregulateLa imperfect, vocal a din radacina verbelor neregulate se schimba:geben - gab, kommen - kam, sehen - sah, einfallen - fiel ein

    Nu exista 0regula cu privire la schimbarea vocalei, de aceea trebuie sa invatatiformele imperfectului. eel mai bine este daca invata]! toate cele trei forme debaza ale verbelor neregulate:infinitiv imperfect participiu IIkommen kam gekommen

    La sfirsitul cartii gasiti 0lista cu cele trei forme de baza ale verbelor aparute inseriile I-III.La persoana intii i a treia singular, verbele neregulate nu au la imperfect nici 0terminatie. La celelalte persoane, terminatiile imperfectului sint exact ca laprezent.

    153

  • 8/6/2019 Curs de gramatica limbii germane III

    10/13

  • 8/6/2019 Curs de gramatica limbii germane III

    11/13

    Terrninatiile adjectivului dupa articolul hotiirit: (der/ die / das/. .. )singular pluralmasc. neutru fern.

    nominativ -e -e -e }cuzativ -en -e -e intotdeauna -endativ -en -en -ennominativ acuzativ dativder alte Bahnhof den alten Bahnhof auf dem alten Bahnhofdie alte Klinik die alte Klinik in der alten Klinikdas alte Haus das alte Haus in dem alten Hausplural: nom.+ac. : die alten Bahnhofe, Kliniken, Hauserdativ : mit den alten Bahnhofen, Kliniken, Hausern

    Terrninatiile adjectivului dupa articolul nehotiirit: (ein/ eine/. .. )singular pluralmasc. neutru fern.

    nominativ -er -es -e } intotdeauna -eacuzativ -en -es -edativ -en -en -en intotdeauna -ennominativ acuzativ dativein alter Bahnhof einen alten Bahnhof auf einem alten Bahnhofeine alte Klinik eine alte Klinik in einer alten Klinikein altes Haus ein altes Haus in einem alten Hausplural: nom.+ac.: alte Bahnhofe, Kliniken, Hauserdativ: mit den alten Bahnhofen, Kliniken, Hausern

    2. Comparatia eu wieIn cadrul unei cornparatii ai carei termeni sint legati prin wie, adjectivul (dad nue urmat de un substantiv) se pune la forma de baza (gradul pozitiv):limbaj curent: Ex ist neugierig wie die Frau vom Schneider.corect: Ex ist so neugierig wie die Frau vom Schneider.

    1 5 5

  • 8/6/2019 Curs de gramatica limbii germane III

    12/13

    3. Sufixe adjectivaleUnele adjective sint derivate din alte cuvinte prin adaugarea unor temrinatii, Deexemplu:substantiv + -Iicb: der Freund + -licbdas Gluck + -licb = jreundlichgluclelicbsubstantiv + -ig:verb+-bar:

    die Neugier + -igdie Trauer + -iglernen + -barsehen + -bar

    neugierigtra u riglernbarsicbtbar / unsichtbar

    - isch: komisch, pbantastiscb, praktiscb, frarizosiscb- sam: seltsam

    ill Pronumele nehotiirit (Articolul nehotarit ca pronume)Articolele pot fi utilizate ~ica pronume. In acest caz, ele nu sint urmate desubstantiv: Mocbtest du einen Wein? fa, icb mocbte einen.Formele articolului si ale pronumelui nehotarit Carticolul nehotarit utilizat capronume) sint, de cele mai multe ori, aceleasi. Trei forme sint, totusi, deosebite:a) Articolul nehotarit neutru ein (si substantivul corespunzator) sint inlocuite la

    nominativ ~iacuzativ cu eins .Pronumele preia consoana finala (-s) a articolului hotarit.das Geschenk: Hier ist ein Geschenk fur dich.eins Ich habe auch noch eins.

    b) Articolul nehotarit masculin ein (si substantivul corespunzator) sinr inlocuitela nominativ cu einer,Pronumele preia consoana finala (-r) a articolului hotarit.

    der Teller:einer

    Hier ist noch ein Teller.Hier ist auch noch einer.

    c) Articolul hotarit plural die (si substantivul corespunzator) sint inlocuite lanominativ ~iacuzativ cu welche.

    (die) Teller: Hier sind noch welche. Es gibt noch welche.

    156

  • 8/6/2019 Curs de gramatica limbii germane III

    13/13

    nominativmasculin neutru femininDa steht ein Teller. Da steht ein Glas. Da ist eine Serviette.Da steht einer. Da steht eins. Daisteine.Da steht keiner. Da steht keins. Da ist keine.f---------- -------------------pluralDa stehen welche. Da stehen welche. Da sind welche.acuzativmasculin neutru femininIch habe einen Teller. Ich habe ein Glas. Ich habe eine Serviette.Ich habe einen. Ich habe eins. Ich habe eine.Ich habe keinen. Ich habe keins. Ich habe keine.r---------- -------------------pluralIch habe welche. Ich habe welche. Ich habe welche.

    IV Adjectivul interogativ toelcb-Adjectivul interogativ toelcb- are diverse terminatii, Terminatia se acorda dupasubstantivul urmator. Terminatiile sint aceleasi ca ale adjectivului dupa articolulnehotarit,

    masculin feminin neutrunom. Welcher Dichter ... ? Welche Kirche ... ? Welches Auto ... ?ac. Welchen Dichter ... ? Welche Kirche ... ? Welches Auto ... ?------------- -----------------plural: intotdeauna -e.Welche Dichter, Kirchen, Autos ... ?

    V PrepozitiaExemplele urmatoare sint extrase din textele lectiilor ~iapar in lista de mai josnumai asa cum sint utilizate in lectii.durch + ac.: Das ist eine schone Tour durch Berlin.neben + dat. (+ ac.): neben den Niederlandentiber + ac. (+ dat.): Wir fahren tiber den Rhein.von + dat. ... nach + ac.: von Westen nach Ostenvon ... zu + dat.: eine Fahrt vom Zoo zum Alexwegen + dat.: wegen Bello (wegen dem Hund)

    157