Descrierea OLARU, GRAMATICA LIMBII GERMANE limbii germane... · Descrierea CIP a Bibliotecii...

6
Descrierea CIP a Bibliotecii Na{ionale a Rom6niei OLARU, CONSTANTTN Gramatica limbii germane: teorie pi exercifii / Constantin Olaru. - Bucuregti: My Ebook, 2011 ISBN 978-60 6-92693 -7 -4 9tt.tt2.2 @Copytight Editura My Ebook, 2011 GRAMATICA LIMBII GERMANE TEORIE $I EXERCITII Olaru Constantin Editura My Ebook Bucuregti,20ll

Transcript of Descrierea OLARU, GRAMATICA LIMBII GERMANE limbii germane... · Descrierea CIP a Bibliotecii...

Page 1: Descrierea OLARU, GRAMATICA LIMBII GERMANE limbii germane... · Descrierea CIP a Bibliotecii Na{ionale a Rom6niei OLARU, CONSTANTTN Gramatica limbii germane: teorie pi exercifii

Descrierea CIP a Bibliotecii Na{ionale a Rom6nieiOLARU, CONSTANTTN

Gramatica limbii germane: teorie pi exercifii /Constantin Olaru. - Bucuregti: My Ebook, 2011

ISBN 978-60 6-92693 -7 -4

9tt.tt2.2

@Copytight Editura My Ebook, 2011

GRAMATICALIMBII GERMANETEORIE $I EXERCITII

Olaru Constantin

Editura My EbookBucuregti,20ll

Page 2: Descrierea OLARU, GRAMATICA LIMBII GERMANE limbii germane... · Descrierea CIP a Bibliotecii Na{ionale a Rom6niei OLARU, CONSTANTTN Gramatica limbii germane: teorie pi exercifii

CUPRINS

1. Articolul (Der Artiket)

2. Substantivul (Das Substantiv)

3. Adjectivtl (Das Adjektiv)

4. Pronumele (Das Pronomen)

5. Numeralul (Das Numerale)

6. Verbul (Das Verb)

7. Adverbul (Das Adverb)

8. Prepozilia (Die Prciposition)

9. Conjunc [ia (Die Konj unktion)

1 0. Interj ec [ia (Die Interj ekti on)

Rdspunsuri

7

28

77

113

t4rt49

216

225

240

245

246

Page 3: Descrierea OLARU, GRAMATICA LIMBII GERMANE limbii germane... · Descrierea CIP a Bibliotecii Na{ionale a Rom6niei OLARU, CONSTANTTN Gramatica limbii germane: teorie pi exercifii

1. ARTICOLUL (Der Artikel)

tr GENURILE

Obs. Genul substantivelor se recunoa$te dupd articol.

Se intdmpld adesea ca un substantiy masculin sau neutru tnlimba romdnd sd fie de genul femintn tn limba germand, sau,dimponivd, ca un substantiv feminin tn limba romdnd sd fiemasculin sau neutru in germand. Deci va trebui sd se tnvele

tlecare substantiv nou tmpreund cu articolul lui.

EI ARTICOLUL HoTAnAT

Articolul hotlrflt are la singular urmdtoarele forme: der,

PCntru substantivele masculine, die, pentru substantiyele, gi das, pentru cele neutre. La plural are o singurd

pentru toate genurile: die. Articolul, in limba german6,ge pune in urma substantivului, ca in romdnegte, ci

inaintea lui.

Page 4: Descrierea OLARU, GRAMATICA LIMBII GERMANE limbii germane... · Descrierea CIP a Bibliotecii Na{ionale a Rom6niei OLARU, CONSTANTTN Gramatica limbii germane: teorie pi exercifii

) Exemple:

Masculin

der Lehrer - profesorulderMann- bdrbatulderHerr - domnulder Schijler - qcolarul, elevul

Feminin

die Schilerin - elevadie Lehrerin - profesoaradie Frau- doamnadie Magd - servitoarea

Neutru

dasKind- copiluldas Madchen - fatadas Welb - femeiadas Rind - vita

3 PLURAL

Finger, degete.

die Finger, degetele.

Bieneno albine.die Bienen, albinele.

Kreuze, cruci.die Kreuze, crucile.

der Bleistift - creionulder Schrank- dulapulder Slushl - scaunulderTisch- masa

dieBank-bancadie Feder - peniladie Tafel - tabladieTir - u$a

das Buch- carteadas Fenster - fereastradas Heft - caietuldas Pennal - penarul

0 Observa{ii

- Deoarece tn limba germand adesea genul gramatical nuconcordd cu genul natural qi nici cu genul substantivelordin limba romdnd, este necesar ca fiecare substantiv sd fieinvdlot cu articolul respectiv.

- De asemeneq este nicesar ca fiecare substantiv sd fteinvdlat la nominativ singular qi la nominativ plural.

Declinarea articolului hotlrit

CazulSinsular Plural pentru

cele trei genuriMasculin Feminin NeutruNom.Gen.Dat.Acuz.

derdesdemden

diederderdie

dasdes

demdas

diederdendie

[,] Articolul hotirfft se foloseqte

inaintea unui substantiv (ardtdnd o fiin!6 sau un lucru cunoscut):

F Exemple:

Der Arbeiter geht in die Fabrik. : Muncitorul merge lafabricS.Der Stuhl ist klein. : Scaunul este mic.

in general, dupd prepozilii:

D Exemple:

ir die Fabrik: la fabricdmit dem Bleistift: cu creionulun der Tafel : la tabld

Page 5: Descrierea OLARU, GRAMATICA LIMBII GERMANE limbii germane... · Descrierea CIP a Bibliotecii Na{ionale a Rom6niei OLARU, CONSTANTTN Gramatica limbii germane: teorie pi exercifii

inaintea numeralului ordinal pi a superlativului relativatributiv:

Exemple:

der zweite Schiiler: al doilea elevder beste Arbeiter = cel mai bun muncitor

- tnaintea numelor proprii precedate de un odjectiv atributiv;

F Exemple:

der junge Goethe: t6ndrul Goethedas schcine Rumrinien: frumoasa Romdnie

lnaintea unor nume proprii geografice de gen feminin qi

masculin:

Exemple:

die Schweizdie Tschechoslowakeidie Wartburgdie Donau,der Rheinder Harz

E Articolul hotlrflt se omite:- inaintea numelor de persoane (in general): Luise Millerin ist

die Tochter eines armen Stadtmusikanten;

- inaintea celor mai multor nume geografice de gen neutru:Bukarest ist unsere schdne Hauptstadt; 1775 zog Goethe nachWeimar;

- dupd pronumele posesiv adjectival: mein Vater; deine Mutter;* dupd un atribut genitival: Schillers Werke; Annas Bilcher,'

10

- dupd numeralele alle, beide: alle Werktcitigen; beide Dichter;- pe lAngi substantivele cu funclie de nume predicativ c6nd

acestea aratd profesiunea: Goethe war Geheimrat undMinister: Sie sind Tischler;

- in expresii: auf Schritt und Tritt; von Ort zu OrLL

E Contopirea articolului hotlrit cu prepozilia

Articolul hotdrdt se poate contopi cu unele prepozilii care cerdativul sau acuzativul :

cu dativul (masculin qi neutru singular)

+ dem:

cu dativul feminin s ingular

zu +der : zur

cu acuzativul neutru singular

* das:

an '\

inl,o, Ibei I

zu)

Cam

li-I ,o-lbeiml-r"*

(ans

I ir.I urf,I nir.l-du.ct s

anllnlauf Iftir I

durchJ

lt

Page 6: Descrierea OLARU, GRAMATICA LIMBII GERMANE limbii germane... · Descrierea CIP a Bibliotecii Na{ionale a Rom6niei OLARU, CONSTANTTN Gramatica limbii germane: teorie pi exercifii

tr ARTICOLUL NEHOTARAT

Articolului nehotirflt un, o, din limba rom6nd, ii corespunde inlimba german6: ein, dacd substantivul este masculin sau neutru,qi eine, dacd substantivul este de genul feminza. Nu are plural.

F Exemple:

Masculin

einMann- un bdrbateinHerr - un domn

Neutru

einHeft.- un caieteinFedermesser - un

Feminin

einLehrer - un profesorein Schiiler - un qcolar

Wort - un cuv6ntPennal - un penar

eine Lehrerin - o profesoardeineSchilerin-oelevi

briceagetnein

eineFrau- o doamndeineMagd-o servitoare

F Declinarea articolului nehotlrit

Cazul Sinsular Phrral pentru celetrei senuriMasculin Feminin lVeutru

Nom.Gen.Dat.Acuz.

)rnem:inen

lmlines

elneeinereinereine

elneineseinem

ein

lipseqte(substantivul

este nearticulat)

t2

fI ARTICOLUL NEHOTANAT NEGAT

Kcin, keine, kein este articolul nehotdrdt negat. Are o formd Si

lx,ntru plural: keine.,4rticolul nehotdrdt negat se foloseEte pentru negarea,v ttbstantivului.

F Exemplu:

Kein Student fehlt. * Nici un student nz lipseqte.

P Declinarea articolului nehotirflt negat

Cazul Sineular Pluralpentrucele trei penuriMasculin Feminin Neutru

Nom.Gen.Dat.

Acuz.

<ein

reines<einem<einen

(e(e(e

(e

nenernerne

(e1n(elnes

<einem<ein

(eme

<einer

ceinen<eine

Exerci{ii

(impletalifiecare din urmdtoarele propozilii cu un articol.

Lehrer kommt.Kalb ist klein.Dame ist freundlich.Mann ist alt.Kaninchen ist weiB.Tante bringt es.

Brichlein liegt hier.Katze schlSft.Sohn schreibt.Tochter ist htibsch.Junge ist groB.Ki.iken ist gelb.

,

t.

13