Inovaţie şi creativitate în didactica modernă

Grigoraş Manuela

Inovaţia în învăţământ este o operaţie conştientă şi planificată al cărui obiectiv

este de a determina introducerea şi utilizarea unor schimbări înnoitoare, a unei

restructurări creatoare menite să asimileze substanţial randamentul şi calitatea

învăţământului,

Societatea contemporană, în continuă schimbare cere ca educaţia şi

învăţământul să fie reînnoite. Se poate vorbi despre o permanentă inovaţie şi creaţie în

activitatea didactică.

Formele inovaţiei sunt următoarele:

Inovarea macroeducaţională sau reforma şcolară, care constă în

restructurarea integrală sau cvasi integrală a sistemului de învăţământ

Inovarea microeducaţională, la nivelul componentelor sistemului

instructiv-educativ,precum noile planuri cadru, noi tipuri de relaţie

profesor-elev, introducerea unor noi mijloace de învăţământ, introducerea

unor noi tehnici de instruire

Există mai multe metode de producere a inovaţiilor în învăţământ precum :

Modelul de cercetare şi dezvoltare care constă într-o succesiune raţională

de etape şi care pleacă de la teorie şi se ajunge la modificări în practica

educativă. Inovaţia va fi produsă, perfecţionată şi difuzată.

Modelul de rezolvare a problemelor care constă în sesizarea unei necesităţi

care va fi rezolvată printr-o inovaţie., experimentarea Procesul cuprinde

câteva etape precum diagnosticarea unei necesităţi, experimentarea,

asimilarea.

O formă a inovaţiei în învăţământ o reprezintă folosirea de noi mijloace.

Pentru elevi, şcoala trebuie să promoveze o educaţie axată pe valori, în care elevii să

creadă şi să le fie eficientă. Prioritatea învăţământului o constituie informatizarea.

Utilizarea calculatorului facilitează capacitatea de a furniza cu rapiditate şi fără greş un

volum mare de informaţii, bine sistematizate, posibilitatea de a furniza informaţiile

unui număr mare de elevi, stimulează creativitate, participarea activă şi conştientă, la

fiecare pas elevul se găseşte în faţa unei sarcini didactice de rezolvare, respectare

particularităţilor de vârstă a elevilor. Calculatorul nu înlocuieşte activitatea de predare

a cadrului didactic, ci vine în sprijinul predării, devine un suport important pentru o

predare eficientă. Formarea capacităţii de a utiliza calculatorul ajută elevul ăn toate

domeniile din educaţie atât în activitate şcolară cât şi în cea extraşcolară.

Creativitatea este o capacitate complexă. Ea face posibilă crearea de produse

reale sau pur mintale, având ca rezultat un progres social. Acest demers de bazează pe

descoperirea gândirii divergente. Producţia divergentă este principalul mecanism

intelectual-atitudinal de construire a unei opere noi de scoatere din neant. Societatea

contemporană are drept caracteristici esenţiale folosirea eficientă a cunoaşterii şi

inovaţiei. Dezvoltarea abilităţilor creatoare la nivelul întregii populaţii va permite

oamenilor să fie deschişi faţă de idei noi, într-o societate diversă , din punct de vedere

cultural, bazată pe cunoaştere.

Comisia Europeană a arătat în anul 2009 rolul predominant pe care

creativitatea şi inovaţia îl au în generarea progresului. Educaţia şi formarea

profesională sunt factori decisivi pentru realizarea, prin abordări inovative a

progresului.

Caracteristicile esenţiale ale creativităţii sunt:

Fluiditatea care constă în posibilitatea de a ne imagina ]într-o perioadă redusă

de timp un număr mare de idei, imagini, situaţii

Plasticitatea constă în uşurinţa de a schimba punctul de vedere în ceea ce

priveşte modul de abordare al unei probleme, atunci când un procedeu nu este

operant

Originalitatea constă în expresia noutăţii. Caracteristica principală a creativităţii

este originalitatea.

Există după C.W. Taylor cinci planuri ale creativităţii

Creativitatea expresivă se manifestă liberă şi spontană. Prin acest tip de

creativitate se pot cultiva aptitudinile creatoare.

Produsul productiv aparţine doar unui număr redus de persoane precum

inventatorii

Creativitatea inovatoare este caracteristică oamenilor numiţi talente Aceştia

creează opere a căror originalitate este cunoscută.

Creativitatea emergentă este caracteristică geniului care aduce schimbări

radicale, revoluţionare

Factorii creativităţii sunt

Aptitudinile pentru creaţie. Imaginaţia constituie o aptitudine

Experienţa sau cunoştinţele acumulate. Aceasta este de două tipuri-directă

acumulată prin contactul direct cu fenomenele şi indirectă

Inteligenţa influenţează creaţia prin facilitarea analizei şi stabilirea unor relaţii.

Creativitatea presupune existenţa unor însuşiri de caracter precum motivaţia pentru a

descoperi ceva şi voinţa sau perseverenţa de a trece peste dificultăţi.

Societatea influenţează creativitatea prin

Cerinţele sociale datorate dezvoltării tehnicii

Predecesorii sau profesorii celor care creează

Există anumite blocaje in calea creativităţii

Blocajele metodologice constau într-o rezistenţă la schimbare, o rigiditate a

algoritmilor anteriori. Se manifestă prin stăruinţa de a folosi un algoritm deşi

acesta nu este potrivit şi se poate înlocui.

Blocajele sociale constau fie în conformism, fie neîncrederea în fantezie,

imaginaţie. Conformismul obligă oamenii să se poarte şi să gândească la fel. În

opoziţie cei care nu fac acest lucru sunt priviţi cu suspiciune şi chiar

dezaprobare.

Blocajele creative sunt reprezentate de teama de a nu greşi , de a ne face de râs

sau graba de a accepta prima idee, fiindcă rareori soluţia apare de la început.

Altă eroare este descurajarea rapidă.

Pentru a facilita creativitatea elevilor trebuie ca predarea să folosească metode care pun

accent pe explorare, pe descoperire, pe încurajarea gândirii critice a elevilor, pe

participarea activă a acestuia la formarea şi dezvoltarea sa intelectuală. Demersul

didactic se centrează pe elev şi are în vedere transformarea acestuia din obiect al

procesului didactic în subiect al acestuia. Există anumite metode care stimuleză

creativitatea precum

Brainstorming-ul solicită gândirea divergentă, pentru găsirea unei soluţii

proprii pentru problemele propuse. Este o metodă consumatoare de timp şi se

desfăşoară pe mai multe etape. Se prezintă grupului de exersare (2-12

persoane)o problemă de rezolvat. Trebuie anunţate în acelaşi timp şi regulile

metodei. A doua etapă este cea a formulării soluţiei. A treia etapă, cea critică,

decide asupra calităţii ideilor propuse. Se poate propune elevilor abordarea

problemei din mai multe puncte de vedere, prin schimbarea rolurilor sau

metoda FRISCO propune abordarea unei probleme din mai multe perspective

pe baza unui rol specific, prin care se acoperă şi o anumită dimensiune a

personalităţii Cuvântul brainstorming se poate traduce prin asalt de idei.

Explozia stelară este o metoda de stimulare a creativităţii,o modalitate de

relaxare a copiilor si se bazează pe formularea de întrebări pentru rezolvarea de

noi probleme si noi descoperiri. Obiectivele metodei sunt formularea de

întrebări si realizarea de conexiuni intre ideile descoperite de copii in grup prin

interacţiune si individual pentru rezolvarea unei probleme Descrierea metodei

–copiii aşezaţi in semicerc propun problema de rezolvat. Pe steaua mare se

scrie sau desenează ideea centrala Pe 5 steluţe se scrie cate o întrebare de tipul

CE,CINE,UNDE,DE CE.CAND,iar 5 copii din grupa extrag cate o întrebare.

Fiecare copil din cei 5 işi alege 3-4 colegi,organizându-se in cinci grupuri. La

expirarea timpului,copiii revin in cerc in jurul steluţei mari si spun întrebările

elaborate fie individual,fie un reprezentant al grupului. Copiii celorlalte

grupuri răspund la întrebări sau formulează întrebări la întrebări.

Fishbowl (tehnica acvariului) este o altă metodă interactivă. Este numită aşa

datorită modului de dispunere a participanţilor în spaţiul de dezbatere în două

cercuri concentrice, cel din interior,fiind asemănat cu un acvariu. Prima etapă a

metodei presupune prezentarea problematicei abordate,fiecare adunându-şi

nişte răspunsuri de principiu pe care urmează să le susţină. Cei din cercul din

interior discută primii problematica propusă,iar cei din exterior au rol de

observator. A treia etapă presupune inversarea rolurilor.

O importanţă deosebită în inovaţia şi creaţia didactică o au rolurile manageriale ale

cadrului didactic de planificare,de organizare, de comunicare, de conducere, de

motivare, de consiliere.

BIBLOGRAFIE

1. Cucoş Constantin,Pedagogie,Ed. Polirom,Iaşi,19962. Jinga Ioan, Istrate Elena. M anual de pedagogie,ed. a II-a , Bucureşti 2006

3. Manea Mihai,Elemente de didactică a istoriei,Ed. Nomina, Bucureşti,2010