INITIEREINHERMETISM-FRANZBARDON

7/21/2019 INITIEREINHERMETISM-FRANZBARDON

http://slidepdf.com/reader/full/initiereinhermetism-franzbardon 1/189

FRANZ BARDON

INITIERE IN HERMETISM

sau

Calea adevaratului Adept

Un curs de instruire in teoria si practica Maiei

Traducere din limba engleza



Timisoara 2002

CUPRINSUL

Cuvant inainte……………………………………………………………………..

Introducere………………………………………………………………………...

Partea I ! Teoria

I "escrierea #agicianului$%rima carte de Tarot……………………………….&

II #arele secret al Tetragrammaton$ului………………………………………..'

(. "es%re elemente…………………………………………….……………….…..'

2. Princi%iul )ocului……………………………………………………………….*+. Princi%iul ,%ei…………………………………………………………………(0

-. Princi%iul ,erului………………………………………………………………(0

. Princi%iul Pamantului…………………………………………………………(0

. Lumina………………………………………………………………………….((&. ,/asa sau %rinci%iul eteric……………………………………………………..((

'. arma1 legea cauzei si eectului………………………………………………..((

*. 3mul……………………………………………………………………….…….(2(0. Planul izic material…………………………………………………….………(

((. Suletul sau cor%ul astral……………………………………………………….(&

(2. Planul astral……………………………………………………………….…….(*

(+. S%iritul……………………………………………………………………………2((-. Planul mental…………………………………………………………………….22

(. ,devarul………………………………………………………………………….2+

(. Religia…………………………………………………………………………….2-

(&. "umnezeu………………………………………………………………….……..2('. ,scetismul………………………………………………………………….……..2

Partea a II$a ! Practica

I mental………………………………………………………………………….……..2'

(. Controlul gandurilor……………………………………………………………2*I %si4ic………………………………………………………………………………….+0

(. Intros%ectia si autocunoasterea………………………………….……….……+0

2. ,lcatuirea oglinzilor astrale……………………………………………………+(

I izic……………………………………………………………………………………+2(. Calirea cor%ului izic……………………………………………………………+2

2. #isterul res%iratiei……………………………………………………………...++

+. 5ranirea constienta……………………………………………………….……+-

-. #agia a%ei……………………………………………………………………….+

II mental…………………………………………………………………………………+&(. ,utosugestia$secretul subconstientului…………………………………………+&

2. Concentrarea celor simturi……………………………………………………+'

2

2



II %si4ic…………………………………………………………………………………..+*

(. 6c4ilibrul astral in unctie de elemente………………………………………...-02. Trei metode de innobilare a suletului………………………………………….-0

II izic…………………………………………………………………………………….-(

(. Res%iratia constienta %rin %ori………………………………………………….-(

2. Constientizarea %ozitiei cor%ului……………………………………………......-2+. Controlul cor%ului in viata de zi cu zi…………………………………………..-2

III mental………………………………………………………………………………..-+(. Concentrarea cu 2 si + simturi deodata………………………………………...-+

2. Concentrarea asu%ra obiectelor1 locurilor1

animalelor si oamenilor…………………………………………………………--

III %si4ic………………………………………………………………………………….-(. Ins%irarea elementelor in cor%…………………………………………….…….-

III izic……………………………………………………………………………………-*

(. Res%iratia %rin %orii unui segment cor%oral…………………………………...-*

2. ,cumularea energiei vitale………………………………………………………-*+. ,ne7a la ca%. III 8im%regnarea s%atiului9 biomagnetismul:…………………..(

I; mental………………………………………………………………….………………(. Trans%unerea constiintei in obiecte1 animale1 oameni………………………….

I; %si4ic…………………………………………………………………………………..'

(. ,cumularea elementelor intr$o regiune a cor%ului……………………………..'

2. Realizarea armoniei elementelor in cor%………………………………………...*I; izic……………………………………………………………………………………..0

(. Ritualurile si a%licatiile lor %ractice……………………………………………...0

2. Ritualuri %rin gesturi1 asanas si mudras…………………………………………(

; mental………………………………………………………………………………….+

(. #agia s%atiului……………………………………………………………….…..-

; %si4ic…………………………………………………………………………………...

(. Proiectia elementelor %rin cor% in e7terior……………………………..….…...2. Proiectia elementelor direct din univers………………………………………...'

+. Trucuri magice……………………………………………………………………*

; izic……………………………………………………………………………………..&0(. Pregatire in vederea comunicarii %asive cu invizibilul…………………………&0

2. Comunicarea %asiva cu g4idul s%iritual si alte s%irite…………………………&2

;I mental…………………………………………………………………………………&(. #editatie asu%ra %ro%riului S%irit………………………………………………&

2. Constientizarea simturilor S%iritului……………………………………………&

;I %si4ic………………………………………………………………………………..…&'

(. Controlul %rinci%iului ,/asa……………………………………….…………….&'2. Sta%anirea elementelor %rin ritualuri individuale………………………………&*

;I izic……………………………………………………………………….………….…'0

(. Crearea intentionata de 6lementali………………………………………….…...'02. Larvele……………………………………………………………………………...'2

+. )antasmele…………………………………………………………………………'+

-. )antomele……………………………………………………………………….….'-

;II mental………………………………………………………………………………...'

(. ,naliza S%iritului……………………………………………………………….…'

;II %si4ic……………………………………………………………………………….…'&

(. "ezvoltarea simturilor astrale 8clarviziune1 clarauditie si clarsimt:…………..'&;II izic……………………………………………………………………………………*-

(. Crearea intentionata a elementarilor………………………………………….…*&

2. ,nimarea magica a imaginilor1 %ozelor1 %icturilor…………………………….(0

;III mental……………………………………………………………………………….(0'

(. Pregatire %entru calatoria mentala……………………………………………...(0*2. Practica calatoriei mentale……………………………………………………….((2;III %si4ic………………………………………………………………………………...((2

(. #area cli%a a %rezentului……………………………………………………….. ((2

+

+



2. #etode de control a luidelor electric si magnetic……………………………..((-

;III izic…………………………………………………………………………………..((&(. Inluentarea magica cu a<utorul elementelor…………………………………...((&

2. Condensatorii luizi……………………………………………………………….(2(

I= mental…………………………………………………………………………………(2(. Practica clarviziunii cu oglinda magica…………………………………………(2&

2. Incarcarea oglinzii magice……………………………………………………….(2'

+. "iverse sarcini si %roiectii %rin oglinda magica………………………………...(2*I= %si4ic…………………………………………………………………………………..(+*

(. Se%ararea constienta a cor%ului astral de cel izic……………………………...(+*

2. Im%regnarea cor%ului astral cu cele - calitati "ivine…………………………..(-+

I= izic…………………………………………………………………………………….(--(. Tratarea bolnavilor cu luid electromagnetic…………………………………..(--

2. Incarcarea talismanelor si amuletelor………………………………………...…(-

+. Realizarea dorintelor %rin volte electromagnetice in ,/asa……….…………..(-

= mental…………………………………………………………………………………..(

(. Intalnirea cu S%iritele 6lementelor……………………………………………....(

2. Contactul cu g4idul s%iritual……………………………………………………..(*= %si4ic……………………………………………………………………………………(0

(. Comunicarea constienta cu "umnezeu…………………………………………..((

2. Comunicarea constienta cu alte inteligente divine……...…………….………....(-

= izic………………………………………………………………………………………(-(. >ra4ma si S4a/ti…………………………………………………………………...(-

2. Puterile oculte……………………………………………………………………....(

6%ilog………………………………………………………………………………………(&&

-

-



Cuvant inainte

)ara indoiala ca iecare iubitor de adevar si cunoastere autentica a cautat

in van ani de$a randul1 daca nu toata viata %entru a gasi o metoda sigura de %regatire s%irituala. "orinta ierbinte %entru acest nobil sco% a acut ca omul sa

adune neincetat gramezi de carti1 de ici de colo1 %resu%use a i cele mai bune1 dar care cele mai multe sunt li%site de valoare %ractica reala. Nici unul1 cu toateacestea1 din toti cautatorii nu a inteles nimic din toate cartile adunate in cursul

tim%ului si sco%ul %ro%us atat de ervent s$a estom%at din ce in ce mai mult. Inaara de asta1 nimeni nu i$a %utut ras%unde cu incredere la intrebarile lui

%resante1 daca sau nu1 calea aleasa a ost cea corecta in cazul lui.C4iar in acest tim% Providenta "ivina a decis sa a<ute %e toti cautatorii

inarmati cu rabdare tenace sa ale intelesul si calea %entru %ro%ria dezvoltares%irituala. Prin aceasta carte metodele universale sunt date in mainile umanitatiide catre un inalt initiat ales de Providenta "ivina %entru aceasta insarcinare

s%eciala.Se %oate s%une ara e7agerare ca niciodata inainte1 nu au mai ost

accesibile %ublicului aceste metode magice com%lete.

3tti ;otavova.



Introducere

3ricine crede ca va gasi in aceasta lucrare doar o colectie de retete cu

a<utorul carora %oate oarte usor sa obtina onoare1 glorie1 bogatie1 %utere sidistrugerea inamicilor1 trebuie s%us de la ince%ut ca va lasa aceasta carte

deo%arte1 oarte dezamagit. Numeroase secte si religii nu inteleg e7%resia ?magic@ decat ca o arta

neagra1 vra<itorie sau cons%iratie cu %uterile diavolului. Prin urmare nu e demirare ca multi oameni sunt ins%aimantati ori de cate ori cuvantul ?magic@ este

%ronuntat. Pungasii1 scamatorii si sarlatanii au discreditat acest termen si astel

nu e o sur%riza a%tul ca cunoasterea magica a ost intotdeauna desconsiderata.C4iar in cele mai de%artate tim%uri1 #,AUS a ost %rivit ca unul din cei

mai inalti ade%ti iar cuvantul ?magic@ de aici %rovine. ,sa numitii vra<itori nusunt deloc initiati ci doar imitatori ai misterelor1 care se bazeaza %e credulitateasi %e ignoranta oamenilor %entru a$si atinge sco%urile egoiste1 %rin minciuna si

rauda. ,devaratul magician intotdeauna va dis%retui asemenea %ractici.In realitate1 magia este o stiinta sacra1 iind in adevaratul sens al

cuvantului1 suma tuturor cunoasterilor deoarece invata sa intelegi si sa olosestilegile cele mai marete. Nu este nici o dierenta intre magie si mistica. 3riunde e

vorba de initiere autentica1 trebuie sa se %orneasca de la aceleasi baze1 inconormitate cu aceleasi reguli1 indierent de numele dat acelui crez.Considerand regula universala a %olaritatii B bine si rau1 activ si %asiv1 lumina si

intuneric$ iecare stiinta %oate servi unor sco%uri bune dar si unor sco%uri reledeasemenea. Sa luam e7em%lul unui cutit1 obiect ce il olosim deobicei %entru

taierea %ainii1 alimentelor etc1 dar %oate deveni o arma %ericuloasa in mainileunui criminal. Totul de%inde de caracterul individului. ,cest %rinci%iu se a%lica

tuturor serelor stiintei oculte. In cartea aceasta am ales termenul de ?magician@ %entru toti disci%olii mei ca iind simbolul celei mai %rounde initieri si celei maiinalte intele%ciuni.

#ulti dintre cititori %oate stiu ca termenul ?tarot@ nu inseamna un <oc decarti de g4icit 8mantica magica:1 ci o carte simbolica de initiere care contine cele

mai mari secrete intr$o orma simbolica. Prima carte de tarot %rezinta magul camaestru al elementelor si oera o c4eie %entru %rima ,rcana1 secretul ineabilului

nume al Tetragrammaton$ului1 cabalisticul Yod-He-Vau-He. Prin urmare aici vai %oarta catre initierea magicianului. Cititorul %oate usor sa$si dea seama denumeroasele a%licatii ale acestei %rime carti de tarot. Nici o carte %ublicata %ana

acum nu descrie adevaratul sens al acesteia asa distinct cum am acut$o inaceasta lucrare. 6ste nascuta din %ractica %ro%rie si e destinata %entru uzul

%ractic al multor oameni1 iar toti disci%olii mei vor gasi ca este cel mai bun simai util sistem.

Tetragrammaton inseamna literal ?cuvantul de %atru litere@. , ost un

subterugiu %entru a evita %acatul rostirii numelui sacru! od$5e$;au$5e1

%rescurtat 5;5 8a4ve4 sau De4ova:. Niciodata nu voi indrazni sa s%un ca aceasta carte a mea descrie si trateazades%re toate %roblemele magice sau mistice1 %entru ca ar i nevoie de oarte



multe volume. 3ricum se %oate airma %ozitiv ca aceasta lucrare este %oarta catreadevarata initiere1 %rima c4eie %entru olosirea legilor universale. Nu voi negaa%tul ca unele lucruri %ot i intalnite in lucrarile altor autori1 totusi1 in nici o

carte nu veti gasi descrierea asa de e7acta a %rimei carti de tarot.#$am straduit sa iu cat mai sim%lu si clar %osibil %entru a ace accesibil

tututor sublimul ,devar1 desi a ost diicil de multe ori sa gasesti asemeneacuvinte sim%le %e intelesul tuturor cititorilor. Las la a%recierea voastra daca sau

nu eorturile mele au avut succes. In anumite %uncte am ost obligat sa ma re%etdeliberat %entru a accentua unele %ro%ozitii im%ortante si a cruta cititorul sa acareveniri la anumite %agini.

,u ost multe %langeri din %artea %ersoanelor %reocu%ate de ocultism1reeritor la a%tul ca nu au avut ocazia sa ie initiati %ersonal de un maestru sau

guru. Prin urmare numai indivizii inzestrati cu e7ce%tionale acultati 8un oartemic %rocent din %o%ulatie: se %are ca sunt ca%abili sa dobandeasca aceastasublima cunoastere. ,stel o mare %arte dintre cautatorii seriosi ai adevarului1

trebuie sa treaca %rin studiul a numeroase carti doar ca sa %rinda cate o %erla deintele%ciune1 %e ici %e colo. ,cela care este sincer interesat in %rogresul lui si nu

urmareste doar sa$si satisaca %ota sau curiozitatea1 va gasi in cele din urmamaestrul care sa$l initieze in aceasta carte. Nici un ade%t incarnat1 oricat de inalt

in rang1 nu$i %oate da disci%olului mai mult %entru ince%ut decat o ace aceastacarte. "aca va i deo%otriva1 un ucenic onest si un cititor atent1 va gasi in aceastacarte tot ceea ce a cautat in van atatia ani1 iar cartea si$a inde%linit cu succes

sco%ul.

$TEORIA$

I! I"ainea Maicianului# si"$olis"ul pri"ei carti de Tarot!

"edesu%t vei gasi lumea minerala1 vegetala si animala aratata intr$un modsimbolic.

)emeia din stanga si barbatul din drea%ta sunt %lusul 8%ozitivul: si minusul8negativul: din orice iinta vie.

In mi<loc se vede un 4ermarodit1 o creatura ce %ersoniica unirea celor doua %rinci%ii1 iind un semn de armonie a %rinci%iilor barbatesc si cel emeiesc. )luidele electrice si magnetice sunt aratate in culorile rosu si albastru1 cel

electric iind rosu1 cel magnetic albastru. Regiunea ca%ului la emeie este electrica1 deci rosie1 zona genitala este

magnetica %rin urmare albastra. La barbat este invers. "easu%ra 4ermaroditului este un glob ca semn al serei %amantului1 iar deasu%ra lor sta magul cu cele - elemente.

"easu%ra barbatului sunt elementele active1 ocul in rosu si aerul in albastru.

"easu%ra emeii sunt elementele %asive1 a%a in verde si %amantul in galben. In mi<loc deasu%ra magului este un glob violet inc4is1 re%rezentand %rinci%iula/asic.

2

2



"easu%ra ca%ului magiceanului este o %anglica invizibila %e %ost de coroana1acolo se ala un lotus alb cu marginile aurite re%rezentand divinitatea. In mi<locullorii este %iatra ilosoala a alc4imistilor simbolizand esenta intregii stiinte

4ermetice. Pe %artea drea%ta in undal este un soare auriu1 iar in stanga este oluna argintie1 aratand %lusul si minusul in macro si microcosmos1 luidele

electrice si magnetice. "easu%re lorii de lotus1 Creatia este simbolizata de o minge in interiorul careia

sunt %rezentate ortele %ozitive si negative olosite %entru actul creatieiuniversului. 6ternul1 ininitul1 nemarginirea1 increatul1 au ost e7%rimate simbolic %rin

cuvantul AUM si intr$o culoare violet inc4is %ana la negru.

II! Marele secret Tetrara""aton%ului

sau &a$alisticul 'od%He()au(He!

#a7ima! Ceea ce este deasupra este la fel cu ceea ce este dedesupt.

*! Despre ele"ente

Tot cea ost creat1 macrocosmosul ca si microcosmosul1 lumea mare silumea mica1 au ost acute %rin %uterea elementelor. "in acest motiv c4iar de la

ince%utul initierii1 iti voi s%une des%re aceste %uteri si im%ortanta lor %rounda. Inliteratura oculta oarte %utine s$au zis des%re %uterile elementelor1 astel ca este

in sarcina mea sa tratez acest domeniu al cunoasterii si sa$i arat legile. Nu$i osarcina tocmai usoara ca neinitiatul sa inteleaga in %rounzime e7istenta siactivitatea elementelor si sa %oata sa incea%a sa lucreze cu aceste %uteri in viitor.

Tot universul se aseamana cu un gigantic ceas unde toate rotitele sale suntinterde%endente. C4iar si ideea de "ivinitate1 ca cea mai inalta entitate

com%re4ensibila %oate sa ie divizata in as%ecte analoage elementelor. "etalii inca%itolul des%re ideea de "$zeu.

In scri%turile orientale elementele sunt desemnate ca Tattwas. In literaturaeuro%eana sunt considerate doar %e ondul eectelor beneice si suntemavertizati de eectele lor negative1 ceea ce inseamna ca in anumite im%re<urari

sa nu acem anumite actiuni. ,curatetea acestor a%te e incontestabila1 dar ceeace s$a %ublicat %ana acum e doar o ateta minora a eectelor acestor elemente.

Pentru ince%ut ca sa ali des%re actiunea elementelor si a inluentelor lor %oti sastudiezi manualele de astrologie. Pe mine ma intereseaza elementele la un nivelmai %round1 astel am ales o alta metoda1 care c4iar daca are unele analogii cu

astrologia nu are nimic in comun cu ea. Cititorul care nu cunoaste aceasta

metoda va i invatat sa o oloseasca in dierite eluri. Cat des%re calitatileelementelor le voi e7%lica %e rand in detaliu in ca%itolele urmatoare1 ceea ce nu

+

+



va revela doar as%ectele teoretice1 ci indirect si a%licatiile %ractice1 deoareceaici se ala c4eia celei mai marete ,rcane. In cea mai vec4e carte a intele%ciunii1 Tarotul1 s$a s%us cate ceva des%re

misterele elementelor. ,rcana I $ Magul re%rezinta %e magician ca iindcunoscatorul si sta%anul elementelor. In aceasta carte simbolurile sunt! sabia

%entru elementul oc1 bag4eta %entru elementul aer1 cu%a %entru elementul a%a1monedele %entru elementul %amant. ,ceasta dovedeste ara dubii ca %rima %arte

a initierii magului1 8urmand traditia tarotului: este cea care duce la sta%anireaelementelor. In onoarea acestei traditii voi acorda %rinci%ala atentie acestor elemente1 %entru ca vei vedea1 ele sunt c4eia1 %anaceul1 %rin care toate

%roblemele %ot i rezolvate. Conorm ilosoiei indiene succesiunea acestor tattEas esta urmatoarea!

Akasa B %rinci%iul eteruluiTejas B %rinci%iul ocului

Waju B %rinci%iul aerului

Apas B %rinci%iul a%ei Prithivi B %rinci%iul %amantului.

In concordanta cu doctrina indiana1 se s%une ca cele - elemente1 intr$unel mai grosiere1 au ost generate de a cincea tatEa1 %rinci%iul ,/asa. In

consecinta ,/asa este cauza ultima si trebuie %rivita ca a cincea %utere1 asanumita c4intesenta. Intr$un ca%itol ulterior voi inorma cititorul des%re acest

%rinci%iu. Calitatile iecarui element ince%and cu cel mai in si %ana la cel mai

grosier vor i e7%licate in ca%itolul ce urmeaza. Pana acum cititorul si$a datseama ca analiza actului creatiei nu este o sarcina usoara si nu %oate i e7%licata

intr$o maniera sim%la ca oricine sa inteleaga subiectul si sa$si aca o imagine %lastica a lui.

;a urma analiza elementelor subliniindu$se valoarea lor %ractica1 astel caiecare om de stiinta1 c4imist1 izician1 magntizator1 ocult1 magician1 mistic1/abalist sau Fogin etc. sa %oata obtine beneicii %ractice din aceasta. "aca voi

reusi sa invat %e cititor sa se ocu%e de %roblema in modul corect ca sa aleras%unsurile %ractice la domeniul care$l intereseaza1 voi i ericit sa vad ca

sco%ul cartii a ost inde%linit.

+! ,rincipiul Focului

Cum am s%us mai sus a/asa sau %rinci%iul eteric este cauza originii

elementelor. "u%a scri%turile orientale %rimul element nascut din a/asa a ostTe<as sau ocul. ,cest element ca si celelalte nu$si maniesta inluenta doar in

%lanul izic ci in toata creatia. Calitatile de baza ale elementului oc sunt caldura8ierbinte: si e7%ansiunea. La ince%utul creatiei inseamna ca totul a ost oc silumina1 si in >iblie %utem citi! ?)iat Lu7 B sa se aca lumina@. "eci originea

luminii trebuie cautata in elementul oc. )iecare element are doua %olaritati

activa si %asiva1 %ozitiva 8G: si negativa 8$:. Plusul intotdeauna va insemna %arteaconstructiva1 creativa1 %roductiva1 iar minusul semniica toate as%ecteledistructive1 de ragmentare1 analiza. Intotdeauna sunt 2 as%ecte in iecare

-

-



elemente care trebuie identiicate cu %recizie. Religiile intotdeauna au numit %artea activa cea buna si %artea %asiva cea rea. "ar %rivind lucrurile in %rounzime nu e7ista lucruri bune sau rele1 ele sunt doar conce%tii umane. In

Univers nu nu este nici bine si nici rau1 %entru ca totul a ost creat du%a %rinci%iieterne1 %rin care Princi%iul "ivin se relecta9 doar cunoscand aceste legi ne vom

%utea a%ro%ia de "ivinitate. Cum am mentionat anterior elementul oc este caracterizat de e7%ansiune1

caruia ii voi s%une luidul electric %entru o intelegere mai buna. "einitia nu seo%reste la nivelul izic1 cu toate ca are anumite analogii cu el. 3ricine va realizaimediat a%tul ca e7%ansiunea este identica cu calitatea e7tensiei. Princi%iul

ocului este latent si activ in toate lucrurile create1 de a%t in tot Universul1ince%and de la cel mai marunt graunte de nisi% %ana la cea mai sublima substanta

vizibila sau invizibila.

-! ,rincipiul Apei

,cum voi descrie %rinci%iul a%ei care este o%us celui al ocului. ,%a

deasemenea deriva din ,/asa1 dar in com%aratie cu ocul are calitati o%use.Calitatile de baza sunt raceala si contractia. ,%a deasemenea are 2 %oli1 cel

%ozitiv este 4ranitor1 %rotectiv1 datator de viata1 %e cand cel negativ estedistructiv sub as%ectele de micsorare1ermentatie1 divizare. "atorita calitatilor sale el da nastere luidului magnetic. )ocul si ,%a se regasesc in toate religiile.

"u%a legile creatiei ocul nu %oate e7ista de unul singur daca in interiorul saunu se ala o%usul sau1 %rinci%iul a%ei. ,ceste 2 elemente sunt de baza1 cu

a<utorul carora totul a ost creat. ,stel %este tot e7ista cele 2 elemente inas%ectele lor de luid electric si magnetic1 re%rezentand %olaritatile o%use.

.! ,rincipiul Aerului

,lt element derivat din a/asa este ,erul. Initiatii nu %rivesc acest %rinci%iuca unul real dar ii admit rolul de mediator intre %rinci%iile ocului si ale a%ei.

,stel %rinci%iul aerului stabileste un ec4ilibru neutru1 actionand ca mediator intre as%ectele active si %asive al ocului si a%ei. "in interactiunea lor creatia s$a

miscat. In calitate de mediator %rinci%iul aerului a luat calitatea de cald de la oc sicea de umezeala de la a%a1 ara aceste calitati viata ar i de neconce%ut. ,erul

are deasemenea 2 %olaritati1 cu aceleasi caracteristici constructive si distructive. In inal trebuie sa s%un ca nu trebuie sa %rivesti elementele doar ca lucruri

izice1 ceea ce ar re%rezenta doar s%ecte inerioare materiale1 ci ca iind calitatiuniversale.

/! ,rincipiul ,a"antului

,m s%us ca %rinci%iul aerului nu re%rezinta un element de sine statator iar aceasta este valabil si in cazul %amantului. ,ceasta inseamna ca din inter$



actiunea celor + elemente anterioare1 elementul Pamant s$a nascut1 iind ultimulelement in calitatea sa de solidiicare a celorlalte +. "atorita elementului %amantcele + elemente anterioare au orma concreta1 dar in acelas tim% actiunea lor a

ost limitata si astel au a%arut s%atiul1 tim%ul si greutatea. ,ctiunea reci%roca intre cele + elemente si %amant a devenit astel

tetra%olara1 deci %utem numi elementul %amant un magnet cu - %oli. )luidul in %olaritatea elementului %amant este electromagnetic. Toata viata creata %oate i

e7%licata %rin a%tul ca toate elementele sunt active in al -$lea 8elementul %amant:. Prin acest element a a%arut )iat$ ?sa ie lumina@.

0! 1u"ina

Lumina se intemeiaza %e %rinci%iul ocului. Lumina ara oc este deneimaginat si din aceasta cauza este un as%ect al ocului. 3rice element de oc

%oate i convertit in lumina si invers. ,stel lumina e stralucitoare1 %enetranta si

e7%ansiva. 3%usul luminii este intunericul1 care a a%arut din elementul a%a.

Intunericul are calitati o%use celor ale luminii. )ara intuneric lumina nu ar irecunoscuta1 c4iar n$ar e7ista deloc. 6vident lumina si intunericul sunt %roduse

de <ocul elementelor oc$a%a1 lumina avand calitatile %ozitive1 iar intunericul celenegative. ,cest <oc relational se intam%la in toate zonele.

2! A&asa sau principiul eteric

"e mai multe ori1 cand am descris elementele am %omenit ca au osta%arut din a/asa. ,stel a/asa este cel mai inalt %rinci%iu1 su%remul1 cel mai

%uternic1 cauza ultima a oricarui lucru creat. Pe scurt1 este sera cauzala. ,/asaeste dincolo de tim% si s%atiu1 este necreata1 icom%rensibila si ideinibila. Unelereligii i$au %us numele de "$zeu. 6ste cea de $a %utere1 sursa %uterii. Totul a

ost creat %rin ea si ea tine totul in ec4ilibru. 6ste originea tuturor gandurilor si aintentiilor1 este lumea cauzala. 6ste c4intesenta alc4imistului1 totul in tot.

3! 4ar"a

6ste o lege eterna1 sub anumite as%ecte la el ca %rinci%iul a/asic1 este

legea cauzei si a eectului. )iecare cauza da nastere unui eect cores%unzator.

,ceasta lege unctioneaza %este tot ca cea mai sublima regula. 3rice actiune arein s%ate o cauza sau este urmata de un rezultat. "eci nu vom acce%ta /arma doar

ca o regula %entru actiunile noastre bune1 ca in ilosoia orientala ci cu im%licatiimult mai %rounde. Instinctiv multi oameni au sentimentul ca ceva bun aducedoar rezultate bune si orice rau se termina tot cu rau1 intocmai ca in %roverbul!

?ce semeni aceia vei culege@. )iecare este obligat sa cunoasca aceasta lege si sa

o res%ecte. ,ceasta lege a cauzei si eectului guverneaza deasemenea si %rinci%iile elementelor. N$am intentia sa intru in detaliu %rivind /arma1 %entru cas%us in cateva cuvinte1 %rinci%iul este clar oricarui om rezonabil. ,cestei legi ale



cauzei si eectului se su%une si legea evolutiei sau dezvoltarii. ,stel evolutiaeste un as%ect la legii /armei.

5! O"ul

5!* Despre corpul u"an

3mul este adevarata imagine a lui "$zeu1 a ost creat du%a modelul#acrocosmosului. Tot ce se regaseste in univers se regaseste intr$o masura maimica si in om. "in acest motiv omul este numit #icrocosmos. Pe scurt1 toata

natura se maniesta in om si acest ca%itol va arata cum. Nu intentionez sa descriu cor%ul izic %entru ca oricine %oate gasi

inormatii in lucrarile de s%ecialitate. ,ici voi arata omul din %unct de vedere4ermetic si ii voi ilumina %e oamenii interesati cum sa oloseasca c4eiaundamentala1 sa inluenteze corect elementele din om.

3 ma7ima celebra s%une! ?3 minte sanatoasa intr$un cor% sanatos@.,devarul din s%atele %roverbului se va revela imediat oricarei %ersoane

interesate de %roblemele omului. ,cum %robabil ma veti intreba ce$i sanatateadin %unct de vedere 4ermetic. "in %unct de vedere 4ermetic sanatatea este

ec4ilibrul %erect1 armonia ortelor ce lucreaza in interiorul cor%ului in legaturacu calitatile de baza ale elementelor. Nu trebuie sa e7iste o mare dizarmonie

%entru ca boala sa se manieste. Pentru ca li%sa armoniei este de<a ince%utul

bolii. Princi%ala conditie %entru novice este sa se concentreze %e cor%ul sau si samanieste ec4ilibru si rumusete. Im%resia ce trebuie sa o aca cor%ul in e7terior

este cea a unei 4aine rumoase1 iind intr$un el un as%ect al )rumusetii divine1care e ceva ce nu doar ne ace %lacere sau ne a%are sim%atica sau anti%atica1

deoarece sim%atia sau anti%atia de%ind de interactiunea elementelor. ,devaratasanatate este mai degraba o conditie de baza %entru evolutia noastra s%irituala."aca dorim sa traim rumos1 trebuie sa ne alcatuim rumos casa1 a%artamentul1

deci cor%ul nostru1 si sa$l um%lem cu armonie. Conorm legii universale elementele au anumite unctii in cor%. ,cestea

sunt in mare! constructia cor%ului1 mentinerea lui in viata si disolutia lui. Partea %ozitiva1 de constructie a%artine %artii active1 %ozitive din elemente. Partea de

mentinerea se ace %rin legatura1 cone7iunea elementelor1 deci actioneazaneutrul. Partea de distrugerea se ace cu a<utorul calitatilor negative aleelementelor.

)ocul in orma activa %rin luidul electric va avea inluente in e7%ansiuneacor%ului1 in crestere. ,s%ectul negativ %artici%and la distrugere.

,%a in orma activa va inluenta activitatea de crestere1 in as%ectul negativva dezintegra1 va dizolva toate luidele cor%ului. ,erul va controla luidul electric al ocului si luidul magnetic al a%ei din

cor%1 mentinandu$le in ec4ilibru. "e aceea a ost numit element neutru sau

mediator. Princi%iul %amantului trebuie sa unctioneze in interiorul cor%ului ca samentina im%reuna inluentele celorlalte trei elemente. In as%ectul %ozitiv

&

&



%rinci%iul %amantului anima si ii oera vitalitate cor%ului1 in as%ectul %asiv esteactioneaza contrar. Princi%iul %amant este ras%unzator atat de dezvoltare cat si deimbatranirea cor%ului. Putem sa mentionam multe as%ecte ale cor%ului ce se

coreleaza cu elementele1 dar cred ca este suicient %entru moment.,de%tii din toate tim%urile nu au descris eectele elementelor in detaliu1

%robabil sa evite neintelegerile1 dar ei cunosteau bine elementele. 6i au im%artitomul in + %arti %rinci%ale! ca%ului i$au atribuit elementul oc1 abdomenul$

elementul a%a1 iar %ie%tului elementul aer1 ca un element mediator intre cele 2.Cata dre%tate au avut cand au acut aceasta im%artire devine evident la %rimavedere %entru ca tot ceea ce este activ sau ocos se %etrec in ca%. In abdomen se

%etrece contrariul1 toate secretiile si toata munca ce se %etrece acolo a%artineelementului a%a. Pie%tul a%artine elementului aer si are un rol de ec4ilibru %entru

ca aici res%iratia se %roduce a%roa%e mecanic. 6lementul %amant %rin %uterea sacoeziva re%rezinta intregul cor% cu oasele si carnea.

,cum %oate va intrebati unde se gaseste si cum unctioneaza elementul

a/asic. "aca ne gandim mai %round %utem ala ras%unsul usor1 %rinci%iul etericiind ascuns1 in orma sa grosiera1 in sange si$n samanta 8s%erma: si$n actiunea

dintre ele care conera vitalitatea. Cum am invatat1 elementul oc %roduce luidul electric iar a%a luidul

magnetic1 iecare din aceste luide are doi %oli de radiatie 8activul si %asivul:1 iar inluenta mutuala si interactiunea dintre toate radiatiile acestor - %oli seamana cuun magnet tetra$%olar1 care este de a%t secretul lui Tetragrammaton1 acel odB

5eB;au$5e al /abalistilor. ,stel luidul electromagnetic in cor%ul omenesc estemagnetismul animal1 Od $ul1 sau ce anume vrei sa$i dai. Partea drea%ta a omului1

%entru dre%taci1 este electric$activa si %artea stanga este %asiva$ magnetica9 lastangaci este invers. Puterea de emisie a luidului electromagnetic de%inde de

intensitatea actiunii elementelor in interiorul cor%ului. Cu cat interactiunile suntmai armonioase cu atat emanatiile vor i mai %ure si mai %uternice.

Cu a<utorul anumitor e7ercitii si o atitudine corecta %recum si o cunoastere

e7acta a legilor1 ca%acitatea1 %uterea si inluenta asu%ra acestui luidelectromagnetic 8Od : %oate sa creasca sau sa scada in unctie de nevoi. Cum se

obtine acest lucru va i aratat in %artea %ractica a acestei carti. )luidul electric si cel magnetic din cor%ul uman nu au nimic in comun cu

electricitatea si magnetismul care le cunoastem1 totusi e7ista unele analogii.Legea analogiei este oarte im%ortanta in stiinta 4ermetica iar cunoasterea siolosirea ei1 %ermite ade%tului sa %roduca miracole.

5rana contine elemente amestecate intre ele. Rezultatul ce a%are in urma4ranirii este un %roces c4imic1 %rin care se %astreaza elementele in cor%ul nostru.

"in %unct de vedere medical 4ranirea im%reuna cu res%iratia dau nastere %rocesului combustiei. 3cultistii au vazut aici mai mult decat un %roces c4imicizic. 6i %rivesc combustia ca o dizolvare mutuala a 4ranei1 la el cum ocul arde

%rin combustibil. "eci toata viata de%inde de urnizarea %ermanenta de

combustibil1 adica 4rana 8lic4ida si solida: si res%iratie. Ca sa oeri iecaruielement ceea ce are nevoie1 este nevoie de o 4rana variata. "aca toata viata nevom limita la un singur el de mancare1 cor%ul va avea de suerit1 se vor %roduce

'

'



dezec4ilibre in cor%. Prin dezintegrarea aerului si 4ranei1 se urnizeazaelementelor substantele a<utatoare si in acest mod activitatea lor este mentinuta."aca un element li%seste ar deran<a imediat unctiile asociate acestuia. "aca

elementul oc este in e7ces ne este sete1 elementul aer ne da senzatia de oame1elementul a%a ne da senzatia de rig1 iar elementul %amant in e7ces %roduce

oboseala. Pe de alta %arte orice su%rasaturatie a elementelor accentueaza eectelein cor%. Un sur%lus de oc da nastere unei dorinte arzatoare de miscare si

activitate in general9 in cazul a%ei %rocesele de secretie vor i mai %uternice. 3su%rasaturare a elementului aer ne indica sa im mai moderati la mancare iar su%rasaturarea elementului %amant va aecta as%ectele vietii se7uale1 nu nea%arat

legat strict de actul in sine9 acest im%uls se7ual se %oate maniesta si$n altedomenii de activitate1 de e7em%lu %rin dorinta de crestere a activitatii si agilitatii1

mai ales in cazul %ersoanelor varstnice. )luidele electrice si magnetice cu %olaritatile lor G si B au sarcina de aorma reactiile acide in toate cor%urile organice si neorganice. In sensul activ

sunt constructive iar in as%ectul B sunt distructive1 ele dizolva si dezintegreaza.,stel %ot i e7%licate toate unctiile biologice din cor%. Rezultatul inal este

circularea vietii care se dezvolta1 se mentine si %e urma dis%are. ,cesta estesensul evolutiei in toate lucrurile create.

5!+ Dieta6 anato"ia oculta a corpului o"enesc

Un trai rezonabil mentine armonia elementelor in cor%. Cum se %revede odizarmonie B elemente ragile sau %redominante$ trebuie luate masuri s%eciale in

ce %riveste 4rana ca sa determine elementul sa revina la normal1 sau cel %utin sa$l inluentam avorabil. ,stel e7ista o varietate de diete %entru dierite cazuri. In

tim%urile de demult a%use numeroase observatii au condus oamenii la acesteconcluzii. "aca tulburarea elementelor este vizibila1 nu mai este o sim%la li%sa a

ec4ilibrului ci este o boala1 aceasta insemnand ca este nevoie de masuri maidrastice %entru a restabili armonia si a aduce cor%ul la unctionarea normala.

Toate metodele de vindecare cunoscute %ana$n ziua de azi se bazeaza %e aceste %rinci%ii. Nu voi vorbi des%re aceste metode %entru ca in mare sunt cunoscute.

Tratamentul naturist oloseste eectele termice %recum baile1 cata%lasmele1ierburile si masa<ul. "octorii alo%ati olosesc medicamente concentrate1 care

%roduc eecte cores%unzatoare elementelor. 5omeo%atii utilizeaza diverse solutii

concentrate1 olosind contrastul elementelor conorm %rinci%iului ?Similiasimilibus curantur@ %entru a atinge ec4ilibrul a tot ce %une in %ericol legea

%olaritatii. 6lectro$4omeo%atii inluenteaza direct luidele electrice si magnetice %entru a ec4ilibra dezordinea elementelor1 in unctie de boala1 %rintr$o intarire %otrivita a acestor luide.

)iecare metoda are ca sco% reinstaurarea ec4ilibrului. Studiind aceste

inluente in cor%1 magnetizatorul are mult mai multe sanse sa inluenteze cor%ulcu %uterile sale1 in s%ecial daca este ca%abil sa manuiasca constient luidulelectric si magnetic din el1 sa$l am%liice si sa$l transere in %artea cor%ului care

*

*



este in dezec4ilibru. In %artea %ractica este un ca%itol s%ecial dedicat acestuisubiect.

Pana acum am s%eciicat unctiile cor%ului. "ar iecare %arte a cor%ului

este deasemenea in analogie cu elementele1 iind inluentate de un anumitelement cu %olaritatea cores%unzatoare. 6 e7trem de interesant a%tul ca in

aceasta lucrare inginereasca care este cor%ul omenesc1 unele organe1 din interior s%re e7terior %oseda luid electric iar din e7terior s%re interior maniesta luidul

magnetic si care inluenteaza armonios unctionarea intregului organism. In alteorgane %rocesul are loc invers. ,ceasta cunoastere a emenatilor de %olaritate senumeste in stiinta 4ermetica ?anatomia oculta a cor%ului@ si cunoasterea ei e

e7trem de im%ortanta %entru orice ade%t care vrea sa$si cunoasca si sa$sicontroleze cor%ul.

Prin urmare voi descrie aceasta anatomie oculta res%ectand luidul electricsi magnetic1 sera de actiune %ozitiva si negativa a acestora. ,ceste argumente vaduce magnetizatorul s%re mari avanta<e deoarece va trata acele %arti ale cor%ului

cu luid electric sau magnetic1 in unctie de esenta bolii. "ar aceste cunostintedeasemenea va a<uta oarte mult %e oricine e interesat de ele.

Capul! ata este electrica1 s%atele ca%ului si %artea drea%ta sunt magnetice1 %artea stanga si mi<locul sunt electrice.Oc7ii! in ata si in undal neutru1 %artea dre%ta si stanga electrica1 in interior magnetici.Urec7ile! ata1 s%atele si interiorul sunt neutre1 drea%ta magnetic1 stanga electric

8ura si li"$a! ata si s%atele neutre1 %artile laterale neutre1 interiorul magnetic.8atul! ata1 s%atele si %artea drea%ta magnetice1 %artea stanga si interiorul sunt

electrice.,ieptul! ata electromagnetica1 s%atele electric1 %artea drea%ta si interiorul sunt

neutre1 %artea stanga electrica.A$do"enul! ata electrica1 s%atele si drea%ta magnetice1 %artea stanga electrica1interiorul e magnetic.

Mainile! ata si s%atele neutre1 %arte drea%ta magnetica1 stanga electrica1interiorul neutru.Deetele 8la ambele maini:! ata1 s%atele si$n interior neutre1 %artea drea%ta esteelectrica1 %artea stanga deasemenea electrica.

,icioarele! ata1 s%ate si interior neutre1 %artea drea%ta magnetica1 %artea stangaelectrica.Oranele enitale la $ar$ati! ata electrica1 in s%ate si$n %artile laterale neutre1

in interior magnetic.Oranele enitale la 9e"ei! in ata magnetic1 s%atele si %artile laterale neutre1

interiorul electric.Ulti"a verte$ra si anusul B in ata1 s%ate si %artile laterale neutre1 interioruleste magnetic.

Cunoasterea acestor elemente de anatomie oculta si a c4eii magnetului

tetra%olar1 %ermite ade%tului sa caute si alte analogii1 daca doreste. ,lc4imistulva recunoaste in cor%ul uman re%rezentarea adevaratului ,t4anor 8n.t$

(0

(0



vasulHreci%ientul alc4imic de combustie1 %re%arare: in care alc4imistul %erectlucreaza in #area 3%era sau %re%ararea Pietrei )ilosoale. ,ici se inc4eie ca%itolul des%re cor%1 dar nu sustin ca am s%us totul dar cel

%utin %rivind actiunea elementelor s$a acut lumina1 a ost revelat secretulmagnetului cu %atru %oli1 a Tetragrammaton$ului1 in %ers%ectiva cor%ului.

*:! ,lanul "aterial

In acest ca%itol nu voi descrie lumea izica1 cu regatul mineral1 vegetal sianimal1 nici nu voi vorbi des%re enomenele izice din natura %entru ca oricine le

%oate gasi in carti. ,de%tul ince%ator s$ar %utea sa nu ie interesat de aceste %robleme1 in sc4imb ar trebui sa stie totul des%re maniestarea elementelor in

lumea materiala si %olaritatea lor. Nu trebuie sa mentionez e7istenta %e %lanetanoastra a elementelor oc1 a%a1 aer si %amant1 a%t ce orice %ersoana normala o varecunoaste. Cu toate aceastea ade%tul va trebui sa inteleaga cum unctioneaza

elementele %e %amant si cum sa le utilizeze corect1 %entru ca %rin analogie sainteleaga cum unctioneaza si in alte %lanuri. Cum este %osibil sa intri in contact

cu %lanurile inalte %rin cunoasterea elementelor grosiere materiale1 voi arata intr$un ca%itol viitor ce trateaza des%re magia %ractica. Pentru moment e im%ortant de

stiut ca %e %amantul nostru lucrarea elementelor se %roduce1 intr$o orma subtila1in aceasi maniera ca si in cor%ul omenesc9 intelegand una va cunoaste imediat si

%e cealalta. In ca%itolul reeritor la cor%ul omenesc am discutat modul de viata si

unctionarea elementelor in cor% si1 daca ade%tul reuseste sa oloseasca acesteelemente in cea mai subtila orma1 va i ca%abil de<a sa realizeze adevarate

minuni cu %ro%riul cor% si nu numai atat1 el stie ca nimic nu este im%osibil inaceasta %rivinta.

Princi%iul Pamant %resu%une magnetul tetra%olar cu %olaritatile lui sieectul celorlalte elemente. Princi%iul ocului1 in orma activa1 vitalizeaza1energizeaza %rocesele in natura si in orma negativa le distruge si dezintegreaza.

Princi%iul a%ei1 in orma negativa1 are eecte contrare. ,erul1 cu ambele %olaritati1 re%rezinta neutrul1 ec4ilibrul si mentinerea esentei in natura. Princi%iul

%amant1 in concordanta cu calitatea sa de coeziune1 are ca baza cele douaelemente undamentale de oc si a%a im%reuna cu aerul care le neutralizeaza.

,stel trebuie considerat ca iind elementul material cel mai grosier. Prininteractiunea ocului cu a%a1 asa cum am mentionat de<a %rivind cor%ul1 avemcele doua luide de baza $ electric si magnetic$ care isi au originea1 conorm

aceleiasi legi1 in cor%1 unde interactioneaza. ,ceste elemente im%reuna culuidele lor sunt cauza a tot ce este material %e %amantul nostru1 in interiorul si in

e7teriorul lui1 in lumile minerala1 vegetala si animala. ,stel luidul electric seala in centrul %amantului in tim% ce luidul magnetic la su%raata. ,cest luidmagnetic de %e su%raata %amantului1 in aara %ro%rietatii %rinci%iului a%ei sau de

coeziune1 atrage si retine toate lucrurile materiale si com%use.

In concordanta cu %ro%rietatile s%eciice cor%ului care de%ind decom%ozitia elementelor1 iecare obiect1 tinand cont de luidul electric %osedaanumite emanatii sau vibratii electronice1 care sunt atrase de luidul magnetic

((

((



general al intregii lumi materiale. ,ceasta atractie este numita greutate. Inconsecinta greutatea este un as%ect al %uterii de atractie a %amantului.>inecunoscuta %utere de atractie a ierului si nic4elului e un mic e7em%lu a ceea

ce se intam%la la scara mare %e intregul %amant. Ceea ce intelegem %e %amant caiind electricitate si magnetism1 nu este altceva decat un as%ect al magnetului

tetra%olar. Pentru ca stim de<a ca %rintr$o sc4imbare arbitrara de %oli se %oateobtine electricitate din magnetism si1 %e cale mecanica1 %utem obtine magnetism

%rin intermediul electricitatii. Transormarea unei %uteri in alta este de<a un %roces magic sau alc4imistic1 dar iind olosit asa des in tim%urile moderne numai e considerat decat din %unctul de vedere al izicii. "in acest motiv este

evident ca magnetul tetra%olar %oate i olosit deasemenea si aici. Tinand cont delegea %rivind magnetismul si electricitatea1 nu numai in cor% dar si in lumea

materiala grosiera1 iecare 4ermetist cunoaste e7act a%tul ca ceea ce e deasu%raeste la el cu ceea ce este dedesu%t 8n.t.$Tabla de marald :. )iecare ade%t carestie cum sa anga<eze %uterile elementelor sau marele secret al tetragrammaton$

ului1 %e toate %lanurile1 este deasemenea ca%abil sa realizeze lucruri marete inlumea noastra materiala1 care altii le$ar considera miracole. "ar ade%tul nu vede

in ele miracole1 stiind ca la baza lor sta cunoasterea si utilizarea corecta a legilor.Totul %e %amantul nostru1 ceea ce se naste1 se dezvolta1 maturizeaza

traieste si moare1 de%inde de ce am airmat in aceste ca%itole. "e aceea ade%tulde%lin convins de a%tul ca moartea izica nu inseamna dezintegrare1 trecere innimic ci va considera moartea nimic altceva decat o tranzitie de la o eta%a la alta.

Lumea materiala %rovine din %rinci%iul a/asa sau asa numitul eter. Lumea estedeasemenea controlata si mentinuta de acelasi %rinci%iu. Prin urmare este de

inteles a%tul ca toate inventiile %rivind comunicatiile la distanta1 %rin eter1 cumar i radio1 telegraia1 teleonia1 televiziunea sau altele ce vor i obtinute in viitor

8n.t. Internet$ul: se bazeaza %e transmisia luidului electric si magnetic in eter.,sta %entru ca %rinci%iile undamentale si legile au ost1 sunt si vor iintotdeauna la el.

3 carte voluminoasa si interesanta ar %utea i scrisa doar tratand des%reeectele diverselor luide electrice si magnetice in %lanul material grosier. "ar

cititorul interesat care a decis sa %aseasca %e cararea initierii si nu va idescura<at de studiul %rinci%iilor1 va gasi el insusi tot ceea ce tine de diversele

%uteri si %ro%rietatile lor. )ructele si intelegerea ce va i obtinuta de$alungulstudiului il vor com%ensa indea<uns %entru eortul de%us.

**! Su9letul sau corpul astral

Prin vibratiile subtile ale elementelor1 %rin intermediul luidului electric sicelui magnetic si %olaritatile lor1 suletul %rovine din %rinci%iul a/asa sau celemai ine vibratii eterice. In acelasi mod in care elementele unctioneaza in cor%ul

material tot asa vor unctiona si in sulet1 asa numitul cor% astral. #agnetul cu

%atru %oli1 cu calitatile lui s%eciice1 conecteaza sau amesteca suletul cu cor%ul.,mestacul are loc1 in analogie cu cor%ul1 %rin inluenta electromagnetica aelementelor. Noi1 ade%tii numim acest com%ortament al elementelor "atricea

(2

(2



astrala a vietii sau asa numitul luid electromagnetic al suletului. ,ceastamatrice astrala a vietii nu e identica cu ceea ce ocultistii numesc aura9 des%reaceasta voi vorbi mai tarziu. #atricea astrala sau luidul electromagnetic al

suletului1 este legatura dintr sulet si cor%. In sulet %rinci%iul ocului %roducetot ceea ce este constructiv1 %rinci%iul a%ei animeaza1 aerul ec4ilibreaza si

%rinci%iul %amant da vigoare1 cladeste si mentine. Cor%ul astral lucreaza cuaceleasi unctii ca si cor%ul material. Suletul a ost creat din %rinci%iul a/asic iar

cum unctioneaza elementele la nivelul izic vor unctiona si la nivelul suletuluisau cor%ului astral dar avand o vibratie mai inalta. 3mul a ost dotat cu simturi ce cores%und celor elemente %rin care

cor%ul astral sau suletul cu a<utorul simturilor izice %erce%e %lanul izic.S%iritul nemuritor rece%teaza si lucreaza cu aceste simturi %rin cor%ul astral si

cel izic. "e ce s%iritul este nemuritor va i e7%licat intr$un ca%itol ulterior.)ara activitatea s%iritului in sulet1 cor%ul astral nu ar trai si s$ar dezintegra incom%onentele sale.

Cum s%iritul nu ar %utea actiona ara interventia suletului1 in cor%ul astralse regaseste radacina calitatilor %e care le are s%iritul. In unctie de nivelul de

dezviltare si maturizare1 s%iritual are dierite vibratii ale luidului electric saumagnetic1 care se maniesta in sulet sub orma celor - tem%eramente. In unctie

de elementul %redominant distingem urmatoarele tem%eramente! coleric1sanguin1 melancolic si legmatic. Cel coleric a%artine ocului1 cel sanguina%artine aerului1 cel melancolic a%artine a%ei1 cel legmatic a%artine %amantului.

Puterea si vibratia elementului cores%unde in grade dierite cu %uterea1 vigoareasi e7%ansiunea vibratiei res%ectivului luid.

)iecare din aceste - elemente care dau nastere tem%eramentului uman1 inorma activa oera calitati %ozitive1 iar in orma %asiva calitati negative. ,s i

%rea minutios daca voi dezvolta aici %e larg des%re eectele elementelor1 si estemai bine %entru ade%tul ince%ator sa gaseasca in el aceste eecte %rin meditatieadanca. ,ceasta maniera are un motiv oarte s%ecial in cadrul initierii. ;oi da

doarcateva e7em%le!Tem%eramentul coleric in as%ectul %ozitiv! activitate1 entuziasm1 cura<1

%roductivitate1 4otarare1 zel etc. In orma negativa calitatile sunt ! gelozie1lacomie1 %asiune1 iritabilitate1 necum%atare1 tendinta s%re distrugere1 etc.

Tem%eramentul sanguin in orma activa! ca%acitate de %enetrare1 4arnicie1 bucurie1 de7teritate1 bunatate1 claritate1 o%timism1 veselie1 inde%endenta1 zel. Inas%ectul negativ! sentmentul continuu ca esti %rovocat1 intoleranta1 dis%ret1 bara1

guraliv1 auto$multumire1 sc4imbator1 viclenie. Tem%eramentul melancolic in orma %ozitiva! modestie1 com%asiune1

devotiune1 tandrete1 seriozitate1 docilitate1 ervoare1 iertare1 intelegere1 calm1 etc.In orma negativa! indierenta1 de%resie1 a%atie1 timiditate1 lene etc. Tem%eramentul legmatic in orma activa! res%ect1 re%utatie1 rezistenta1

consideratie1 4otarare1 ermitate1 seriozitate1 scru%ulozitate1 concentrare1

sobrietate1 %unctualitate1 res%onsabilitate1 obiectivitate1 circums%ectie1 sigurantade sine etc. In as%ectul negativ! li%sa de scru%ule1 mizantro%ie1 a intarzia1 lene1stu%iditate1 laconic etc.

(+

(+



In unctie de elementul %redominant se ormeaza tem%eramentul1 careormeaza baza caracterului uman. Intensitatea acestor calitati de%inde de

%olaritatea luidului electric si magnetic. Rezultatul inal este o emanatie ce se

mai numeste %roesional aura. Prin urmare acest el de aura nu trebuie com%aratcu matricea astrala1 deoarece e7ista dierente mari intre ele. #atricea astrala este

substanta de cone7iune intre cor%ul izic carnal si sulet1 in tim% ce aura esteemantia activitatii elementelor din cor%1 in calitati variate in unctie de ormele

active sau %asive. ,ceste emanatii in sulet %roduc o anumita vibratie carecores%unde unei culori. Pe baza acestor culori intele%tul care vede aura 8a lui saua altora: cu oc4ii astrali1 isi %oate da seama de caracterul de baza al omului si de

%olaritatea vibratiilor din suletul acestuia si c4iar sa o inluenteze. ;oi vorbi maidetaliat des%re aceste lucruri intr$un ca%itol viitor reeritor la intros%ectie. ,stel

tem%eramentul omului ii inluenteaza caracterul si ambele creaza emanatiasuletului sau aura. Pe langa caracter1 tem%erament si luidul electro$magnetic cor%ul astral

are inca 2 centri in creier1 creierul mare 8cerebrum!scoarta cerebrala:a%artinandconstientului si creierul mic 8cerebelul : a%artinand inconstientului. Pentru

unctiile lor vezi ca%itolul care se reera la s%irit.Cum am mai s%us elementele se maniesta in sulet la el ca$n cor%1 toate

unctiile izice isi au radacina in sulet unde e7ista anumiti centri s%eciali inanalogie cu toate elementele1 %e care ilosoia indiana le numeste c4a/re.Trezirea c4a/relor in India se numeste undaleni oga. Nu voi vorbi des%re

acesti centri sau ?lotusi@ %entru ca studentul interesat va gasi inormatia inliteratura de s%ecialitate. ;reau sa s%un doar ca centrul cel mai ineior se

numeste #ulad4ara sau centrul %amantului avandu$si locul in %artea de <os asuletului1 urmatorul centru este cel al a%ei1 este in regiunea organelor se7uale iar

indienii i$au s%us SEadist4ana. Centrul ocului ca centru al suletului este inzona ombilicului si este numit #ani%ura. Centrul aerului este in regiunea inimiisi se numeste ,na4ata. Centrul %rinci%iului a/asic se gaseste la baza gatului si se

numeste ;isud4a. Centrul vointei si a intelectului se gaseste intre s%rancene si senumeste ,<na. Centrul su%rem si cel mai divin este numit ?lotusul cu o mie de

%etale@ B Sa4asrara din care deriva toata inluentele asu%ra celorlalti centri.Ince%and de sus si %ana <os1 de$a lungul coloanei vertebrale se ala un canal

subtil numit usumna sau %rinci%iul ,/asa de<a cunoscut1 care e ras%unzator decone7iunea si controlul centrilor de mai sus. #ai incolo voi descrie invocatia

%uterii sar%elui in centri.

In descrierea suletului %rinci%ala %roblema este identiicarea unctionariielementelor cu as%ectele lor %ozitive si negative si care tin de legile imuabile ale

magnetului tetra%olar1 marele secret al Tetragrammatonului iind guvernate deacestea. Cel ce va medita atent asu%ra acestui lucru1 va cunoaste nu numaiunctiile cor%ul izic ci si ale suletului1 avand o notiune corecta des%re

interactiunea elementelor du%a legile originare.

*+! ,lanul astral

(-

(-



Planul astral este adesea numit cea de a -$a dimensiune1 nu a ost creat dincele - elemente ci este maniestarea %rinci%iului a/asic la un nivel mai grosier.Cum am mentionat anterior a/asa in cea mai subtil orma a sa este eterul %rin

care se %ro%aga undele electrice1 magnetice ca si alte vibratii. ,stel aceasta seravibrationala este originea luminii1 sunetului1 culorilor1 ritmului si vietii in toate

lucrurile create. Cum a/asa este originea tuturor lucrurilor e7istente1 tot ce a ostsi va i creat in viitor1 este relectat in ea. Prin urmare %lanul astral este o

emanatie eterna1 nu are ince%ut si sarsit1 neiind marginita de s%atiu sau tim%.,de%tul care a<unge aici %oate gasi tot ce doreste nu conteaza daca res%ectivullucru a%artine trecutului1 %rezentului sau viitorului. Singura limita a %erce%tiei

sale iind %erectiunea sa. 3cultistii si s%iritualistii ca si ma<oritatra religiilor au numit %lanul astral

lumea cealalta1 dar ade%tul stie ca nu e7ista aici si acolo astel el nu se teme demoarte1 acest conce%t iindu$i strain. Prin dezintegrarea elementelor sau o ru%ere

brusca a legaturilor dintre ele1 matricea astrala se %ierde si cor%ul astral este

eliberat %roducandu$se enomenul numit generic moarte1 care de a%t nu$ialtceva decat trecerea de la lumea izica la cea astrala. Stiind acestea ade%tul nu

se va mai teme de moarte. Pe de alta %arte %rin controlul elemntelor si a altor lucruri1 el %oate sa obtina o slabire a legaturii dintre cor%ul izic si cel astral1

rezultatul iind o %roiectie s%ontana a cor%ului astral in aara celui izic. ,stel vai ca%abil sa viziteze cele mai inde%artate regiuni1 sa se transere in dierite

%lanuri etc. ,ceasta este e7%licatia in cazul sintiilor care au ost vazuti in locuri

dierite in acelasi tim%. Planul astral are dieriti locuitori. Primii sunt cei care au decedat1 care

%arasind %amantul stau nivele cores%unzatoare nivelului lor s%iritual1 numite indiverse religii rai sau iad. Cu cat suletul va i mai nobil1 %ur si mai %erect cu

atat vibratia sa va i mai inalta si cu atat va i mai in %lanul astral rezident. Intim%1 incetul cu incetul cor%ul astral se dizolva %ana cand devine %otrivit cuvibratia res%ectivului nivel astral sau se identiica cu acesta. "u%a cum vezi

aceasta identiicare de%inde de maturitatea si %erectiunea s%irituala %e careentitatea le$a obtinut %e %amant.

Pe langa s%iritele mortilor se mai gasesc multe iinte %rintre care asanumitii elementari1 entitati cu oarte %utine calitati in unctie de vibratiile

elementul %redominant. 6i traiesc %e vibratii similare omului si transmise catreaceta in %lanul astral. Printre ele e7ista unele ce au atins un anumit grad deinteligenta si unii magicieni le olosesc aceste iinte inerioare %entru sco%urile

lor egoiste.,lt gen de iinte sunt larvele 8larvae: create constient sau inconstient1 de

ganduri senzoriale intense1 %rin matrita astrala. ,cestea nu sunt iinte adevarateci invigoreaza emotiile si %asiunile din lumea animala a %lanului astral inerior.Instinctul de auto$conservare le indeamna sa intre in sera acelor oameni care au

%asiuni identice1 unde vor incerca direct sau indirect sa %rovoace acele %asiuni in

om. ,ceste iinte se 4ranesc cu emanatiile %asiunilor %e care le$au declansat. Unom co%lesit de %asiuni va atrage o gramada de astel de iinte in sera astraluluiinerior. 3 mare lu%ta se da si in %roblema magiei1 acest a%t <oaca un rol

(

(



im%ortant. #ai multe inormatii veti gasi in ca%itolul %rivitor la intros%ectie."easemenea alti elementari si larve %ot i %roduse 8create: artiicial1 %rintr$un actmagic voluntar. Pentru detalii vezi %artea %ractica.

Un alt gen de iinte care eista si nu trebuie ignorate sunt iintele celor -elemente1 adica elementalii. )iintele ocului se numesc salamandre1 ale aerului

silfi "elfi!iele#1 ale a%ei undine 8sau sirene1 tritoni:1 iar cele ale elementului %amant gnomi 8sau goblini:. ,ceste iinte asigura legatura dintre %lanul astral si

cel izic. Cum sa$i contactezi1 sa$i controlezi si ce se %oate obtine cu a<utorul lor voi arata in sectiunea %ractica a acestei carti intr$un ca%itol s%ecial des%re magiaelementelor.

In %lus mai sunt si alte iinte cum ar i satirii1 s%iritele %adurii1 s%iridusi aia%ei etc. C4iar daca %ar basme1 in %lanul astral se gasesc toate iintele descrise

mai sus la el cum se gasesc oamenii in %lanul izic. 3c4iul clarvazator alade%tului ii %oate vedea %e toti daca doreste1 %utand sa intre in contact cu eiastel e7cluzand dubiile asu%ra e7istentei acestor iinte. "e aceea ade%tul trebuie

sa ie ca%abil sa vada mai intai1 sa invete si doar du%a aceea sa <udece.

*-! Spiritul

,m s%us ca s%iritul omului a ost creat du%a imaginea lui "$zeu iindconstituit din cor%1 sulet si s%irit. Ca%itolele anterioare au aratat ca suletul sitru%ul sunt doar o 4aina sau casa %entru s%irit. S%iritul este nemuritor iind du%a

imaginea lui "$zeu. Nu$i sim%lu sa deinesti ceva divin1 nemuritor1 ne%erisabil sisa o aci cu termeni corecti. "ar si aici ne va a<uta c4eia magnetului tetra$%olar.

"in %rototi%ul su%rem 8,/asa:1 sursa originara a tuturor iintelor1 s$anascut s%iritul1 6ul s%iritual cu cele - calitati undamentale %ro%rii s%iritului

nemuritor1 imaginea lui "umnezeu.Princi%iul ocului1 %artea im%ulsiva inseamna vointa9 %rinci%iul aerului

re%rezinta intelectul 8mintea:9 %rinci%iul a%ei inseamna viata si emotiile1 iar

%rinci%iul %amantului re%rezinta reuniunea celor + elemente in constienta eului. Toate celelalte calitati ale s%iritului au la baza aceste - %rinci%ii originare.

,/asa 8al $lea element1 cel eteric: se maniesta in as%ectul cel mai inalt incredinta iar in cel inerior este instinctul de auto$conservare. )iecare din cele -

elemente are multe alte as%ecte in unctie de %olaritate. Toate acestea ormeazaeul sau s%iritul. Putem im%arti elementele in urmatoarele categorii!

- oc! tarie1 %utere1 %asiune.

- aer! memorie1 <udecata si %utere de discriminare.- a%a! constienta si intuitie.- %amant! egoism si instinctul de auto$ conservare.

,r dura %rea mult ca sa mentionam toate calitatile s%iritului cu %rivire laelemente. ,de%tul ince%ator %oate largi aceasta descriere %rin studiu si meditatie

%rounda. ,ceasta este o sarcina im%ortanta si nu trebuie negli<ata1 %entru ca va

duce la mari succese si rezultate sigure. ,ceste + ca%itole des%re cor%1 sulet si s%irit re%rezinta omul in orma sa %erecta. Pana acum disci%olul si$a dat seama de im%ortanta cunoasterii

(

(



microcosmosului %ro%riu %entru initiere si mai ales %entru obtinerea de rezultatema7ime in %ractica magiei si misticii. "e a%t tot secretul consta in cunoastereamicrocosmosului. #a<oritatea autorilor din ignoranta sau alte motive au omis

aceasta %arte e7trem de im%ortanta si anume undatia.

*.! ,lanul "ental

Cum cor%ul se maniesta in %lanul izic1 suletul in %lan astral1 la el sis%iritul are locul sau in %lanul mental sau sera mentala. ,ceasta este seramentala cu toate virtutile sale.

Precum %lanul izic si cel astral s$au nascut din a/asa la el si %lanulmental s$a nascut %rin cele - elemente iesite din a/asa1 astel %roducand

%rinci%iul a/asic al s%iritului. Similar %entru s%irit1 asa cum cor%ul astral sedezvolta %rin magnetul tetra%olar si luidul electromagnetic1 tot asa cor%ulmental se dezvolta in sera mentala sau s%irituala. La el cu cor%ul astral %rin

luidul electromagenetic din %lanul astral da nastere matritei astrale1 asanumitului 3d astral1 luidul electromagentic din %lanul mental ormeaza matricea

mentala ce leaga cor%ul mental de cor%ul astral. #atricea mentala sau od$ulmental 8substanta mentala: este cea mai subtila orma de a/asa1 care controleaza

si conserva activitatea s%irituala in cor%ul astral. In acelasi tim% aceasta substanta mentala este electromagnetica side%oziteaza ideile in constiinta s%iritului1 de unde sunt %use in activitate %rin

intermediul cor%ului astral si a celui material grosier. Simultan1 sera mentalaeste sera gandurilor care isi au originea in lumea ideilor1 deci din a/asa

s%irituala. )iecare gand este %recedat de o idee care in unctie de %ro%rietatilesale %rimeste o orma si a<unge la constiinta eului %rin %rinci%iul eteric1 matricea

mentala1 ca e7%resie a gandului intr$o orma de imagine %lastica. ,stel omul1 elinsusi1 nu este creatorul gandurilor1 ci originea lor trebuie cautata in sera a/asicasau %lanul mental. S%iritul omului este ca o antena1 este rece%torul gandurilor din

lumea ideilor in concordanta cu situatia in care se ala. Lumea ideilor iind toatein tot1 iecare idee noua1 orice inventie noua1 %e scurt tot ce crede omul ca a creat

singur a ost luat din lumea ideilor. Ca%acitatea de a %roduce idei noi de%inde dematuritatea si atitudinea s%irtului. )iecare gand nou im%lica un element %ur1 in

s%ecial daca gandurile im%lica idei abstracte. "aca gandurile sunt ormate dinmai multe idei1 dierite elemente se combina si interactioneaza. "oar ideileabstracte au elemente si emanatii de %olaritate %ure1 %entru ca descind direct din

lumea cauzala a ideilor. "e aici %utem trage concluzia ca e7ista idei %ur magnetice1 %ur electrice1

indierente si neutre din %unct de vedere al eectului lor. In unctie de idee1 insera mentala iecare gand are %ro%ria orma1 culoare si vibratie. Prinmagnetismul tetra%olar al s%iritului gandurile a<ung la constiinta1 de unde %leaca

s%re realizare. 3rice lucru acut in %lanul izic isi are cauza si originea in lumea

ideilor %rin gandire si constiinta s%irituala1 si sunt relectate acolo. Planul izic este limitat in tim% si s%atiu. Planul astral este sera s%irituluimobil1 astel este limitat la s%atiu1 %lanul mental este dincolo de tim% si s%atiu si

(&

(&



astel sunt si toate %rocesele mentale. Rece%tia unui gand in cor%ul mental %rinlegatura realizata de matricea astrala si mentala limitata in tim% si s%atiu inorma ei com%leta1 are nevoie de ceva tim% sa devina %e de%lin constienta. In

unctie de maturitatea mentala1 sirul gandurilor este dierit de la individ laindivid. Cu cat omul este mai avansat si cu o cultura vasta cu atat mai re%ede

ideile i se vor dezvolta in minte. La el ca %lanul astral si cel mental este %o%ulat. Pe langa ormele

gandurilor 8ideilor:1 in %rinci%al se gasesc cei morti al caror cor% astral a ostde<a dizolvat de elemente in cursul maturizarii si distribuit in unctie de gradulde %erectiune intr$o regiune vibrationala cores%unzatoare a %lanului mental.

Tot in sera mentala se ala regiunea asa numitilor elementali entitaticreate constient sau inconstient de om %rin gandire intensa si re%etata. 3 astel de

iinta nu$i suicient de condensata ca sa aiba o orma in lume astrala si astelinluenta ei este limitata la sera mentala. "ierenta dintre ormele gandHidei sielementali este urmatoarea! orma idee este ormata dintr$una sau mai multe idei

iar %e cealalta %arte elementalul are un anumit grad de constiinta si astel instinctde conservare1 dar altel nu se deosebeste %rea mult de alte iinte din %lanul

mental1 si c4iar %oate lua orma unei idei$orma. ,de%tul recurge adeseori laaceste iinte elementale. Cum sa creezi si sa utilizezi astel de elementali va i

aratat in sectiunea %ractica. ,r mai i multe de s%us des%re abilitatile s%eciice ale unor iinte din

%lanul mental. "ar ce s$a s%us %ana acum este suicient sa stimuleze munca in

aceasta directie si contribuie la o succinta iluminare des%re %lanul mental.

*/! Adevarul

,cum vom %arasi microcosmosul1 vreau sa s%un omul cu invelisul sauizic1 astral si mental si sa ne ocu%am de alte %robleme ce trebuiesc rezolvate deade%tul ince%ator. In %rimul rand este %roblema adevarului. #ulti ilosoi si$au

dedicat atentia acestui subiect si asa vom ace si noi. Ne vom ocu%a aici numai acele eluri de adevar asu%ra carora trebuie sa

im %e de%lin inormati. ,devarul de%inde de viziunea iecarei %ersoane. Cum nu %utem sa avem toti aceeasi viziune asu%ra lucrurilor este im%osibil sa

generalizam %roblema adevarului. ;izunea asu%ra adevarului de%inde dematuritatea s%irituala a omului. "oar cel ce cunoaste si sta%aneste legile micro simacrocosmosului %oate vorbi des%re adevarul absolut. ,numite as%ecte ale

acestui adevar vor i recunoscute de toti1 nimeni nu va nega ca e7ista viata1vointa1 memorie si intelect. Nici un ade%t nu$si va im%une adevarul asu%ra unei

%ersoane care nu e %regatita %entru el. Res%ectivul individ va %erce%e adevaruldin %unctul lui de vedere. ,stel este inutil %entru magician sa vorbeasca cune%racticanti des%re unele as%ecte1 cu e7ce%tia %ersoanelor doritoare sa

desco%ere adevarurile su%erioare si sunt %e cale de maturizare s%rirituala. 3rice

altceva va i o %roanare si din %unct de vedere magic1 absolut incorect. Nu uitacuvintele #aestrului crestinismului! ? Nu arunca %erle la %orci caci le vor calcain %icioare@.

('

('



,devarului ii a%artine ca%acitatea de a ace dierenta corecta dintrecunoastere si intele%ciune. Cunoasterea de%inde in toate domeniile e7istenteiumane1 de maturitatea1 rece%tivitatea si ca%acitatea de intelegere a mintii si a

memoriei1 ara de care nu am i %utut sa ne imbogatim si sa ne transmiteme7%erientele noastre.

6ste o mare dierenta intre cunoastere si intele%ciune1 este mult mai usor sa obtii cunoasterea dacat intele%ciunea. Intele%ciunea nu de%inde de cunoastere1

cu toate ca au anumite %uncte comune %ana la un anumit nivel. Sursaintele%ciunii este in "umnezeu1 sau in %rinci%iul cauzal1 a/asic din toatenivelurile 8izic1 astral1 mental:. Intele%ciunea nu de%inde de minte si memorie ci

de maturitatea1 %uritatea si %erectiunea individului. Intele%ciunea %oate iconsiderata ca si o eta%a in dezvoltarea eului. Intele%ciunea in %rinci%al nu se

maniesta %rin minte ci %rin ins%iratie si intuitie. Aradul intele%ciunii de%inde denivelul de dezvoltare a individului. ,ceasta nu inseamna ca trebuie sa negli<amcunoasterea ci din contra ele trebuie sa meaga mana in mana. ,de%tul se va

stradui sa obtina cunoasterea cat si intele%ciunea. Nici una din ele nu trebuielasate in urma. "aca cele 2 as%ecte sunt ec4ilibrate ade%tul va %utea sa inteleaga

legile micro si macrocosmosului nu doar %rin intemediul intele%ciunii ci si %rinintelect. ,stel va avea o %erce%tie dubla asu%ra lucrurilor si il va a<uta mult in

%ro%ria dezvoltare. ,m descris una din legile ce unctioneaza in toate %lanurile1 secretul luitetragammaton sau magnetul tetra$%olar. ,ceasta iind o c4eie universala %oate

rezolva orice %roblema1 toate legile si orice gen de adevar1 %e scurt orice dacaade%tul o va olosi cum trebuie. Cu trecerea tim%ului si cu avansarea sa in

4ermetica disci%olul va cunoaste si alte as%ecte ale acestei c4ei si va trebui sa oacce%te ca o lege nesc4imbata. "isci%olul nu va mai umbla in intuneric si

incertitudine ci va tine o torta in mana cu care va %utea %enetra noa%teaignorantei. ,cest rezumat scurt asu%ra adevarului este suicient %entru ade%t ca sa stie

cum sa se ocu%e de aceasta %roblema.

*0! Reliia

#agul ince%ator isi va declara credinta intr$o religie universale. ;a vedea

ca toate religiile au atat as%ecte %ozitive cat si negative. ;a %astra %entru el %unctele bune ignorndu$le %e cele rele1 aceasta nu inseamna ca trebuie sa

%roeseze o religie1 ci ca va res%ecta dre%tul iecaruia de$al venera %e "$zeu1 %entru ca iecare religie are o viziune corecta des%re "$zeu indierent daca evorba de Crestinism1 >udism1 Islamism s.a. 3icial %oate sa ie credincios

religiei sale dar nu va i multumit doar cu doctrinele oiciale ale bisericii de care

a%artine1 va incerca sa %atrunda in misterul lucrarii lui "umnezeu. ,cesta iindde a%t sco%ul initierii. In conormitate cu legile universale magul isi va ace %ro%ria viziune asu%ra universului1 iar aceasta va deveni adevarata lui religie.

(*

(*



)iecare religie este relativa iar intelegerea ei de%inde de maturitatea %ersoanei.,stel ade%tul nu va incerca sa convinga si sa abata alte %ersoane de la adevarullor si nu va ace nimic sa le condamne. In straundul1 inimii %oate simti mila

%entru anatisnmul sau ateismul unora1 ara sa lase sa se vada ceva in e7terior. ;alasa %e iecare sa creada in ceea ce$l ace ericit si multumit. "aca toata lumea s$

ar tine de satul de mai sus ar dis%are ura si razboaiele religioase de %e %amant sitoti oamenii ar trai ericiti unul langa celelalt.

3 %roblema dierita este cea a cautatorului1 nemultumit de doctrineleoiciale si care cauta adevarul. In astel de cazuri ade%tul este obligat sa oerecautatorului lumina si inormatiile necesare in unctie de %uterea de %atrundere a

acestuia din urma. In acest caz magul va trece %este orice eort ca sa comunicecomorile sale s%iritulale si sa$l conduca %e cel ce cauta s%re lumina.

*2! Du"ne;eu

J"in cele mai vec4i tim%uri1 omenirea a crezut in ceva ce e7ista dincolo de %uterea de intelegere a oamenilor1 ceva transcedental ce a ost idolizat indierent

de orma ie un 8sau mai multi: "$zeu %ersoniicat sau unul ne%ersoniicat. Totce nu a %utut intelege omul a ost atribuit %uterilor deasu%ra lui. ,stel s$au

nascut toate zeitatile omenirii1 cele bune si cele rele 8demoni:. Cu tim%ul zeii1demiurgii1 ingerii1 demonii sau antomele au ost adorate1 ie ca au ost vii sau aue7istat doar in imaginatia oamenilor. Prin dezvoltarea omenirii ideea des%re "$

zeu s$a redus1 in s%ecial datorita dezvoltarii stiintei care a ince%ut sa e7%lice toateenomenele care inainte au ost atribuite lui "$zeu. ,r trebui sa ie scrise o

gramada de carti daca cineva ar dori sa intre in detalii des%re dieritele idei siconce%tii des%re divinitate in istorie. Sa ne a%ro%iem de "$zeu din %unct de

vedere al magicianului. In %rinci%al ideea de "$zeu %entru omul sim%lu si onest serveste ca su%ort

%entru ca s%iritul lui sa nu intre in incertitudine sau ca un a<utor moral. ,stel "$

zeul lui intotdeauna ramane ceva intangibil1 de neimaginat si de neconce%ut.Pentru magician lucrurile stau cu totul altel. 6l stie ca a ost creat du%a

imaginea lui "$zeu si astel este o %arte din el. 6l isi da seama de sco%ul sauelevat1 %rimul sau obiectiv si datoria sacra ca iind uniunea cu "umnezeu sau

Indumnezeirea. Realizarea acestui sublim sco% va i descrisa mai tarziu. Sintezamistica a uniunii cu "$zeu consta in dezvoltarea ideilor divine1 de la %unctul celmai inerior %ana la cel mai su%erior as%ect intr$o asa masura incat sa obtina

unirea cu universalul. In acest moment iecare este liber sa$si %astreze sau sa$siabandoneze individualitatea. "e obicei %ersoanele care$si %astreaza

individualitatea se intorc %e %amant cu o misiune sacra. In aceasta dezvoltare1 magul initiat este in acelas tim% si un mistic. )acandaceasta uniune si renuntand la individualitatea sa1 el voluntar se dizolva1 aceasta

in limba< mistic se numeste moarte mistica.

6ste evident ca adevarata initiere nu$i doar o cale mistica sau magica.67ista doar o initiere care leaga ambele conce%te1 in o%ozitie cu ma<oritateascolilor mistice sau s%irituale care se ocu%a doar de subiecte inalte1 %recum

20

20



meditatia sau alte e7ercitii s%irituale1 ara a sta%ani intai %rimii %asi. ,ceasta ar isimilar cu cineva care ince%e cu acultatea inainte sa aca scoala %rimara.Rezultatul unui asemenea antrenament in unele cazuri este dezastruos1 c4iar

dramatic1 totul de%inzand de talentele individului. In general eroarea se gasestein a%tul ca ma<oritatea acestor materiale %rovin din 3rient1 unde lumea izica si

cea astrala este %rivita ca o iluzie 8magie: astel ca I se acorda %utina atentie.6ste im%osibil de aratat toate detaliile %entru ca aceasta ar de%asi sco%ul acestei

carti. Tinandu$te cu %as de instructiunile din aceasta carte nu va i nici un esec indezvoltare sau alte consecinte negative1 %entru sim%lu motiv ca dezvoltarea areloc incet dar sigur. Ce idee isi va ace ade%tul des%re "$zeu este o %roblema

%ersonala indierent ca il alege %e C4ristos1 >udd4a1 ,lla4 sau altul. Toatede%ind de o idee. #isticul %ur doreste sa se a%ro%ie de "$zeu cu o iubire

atotcu%rinzatoare. oginul deasemenea merge %e un singur as%ect al "ivinitatii.>4a/ti Foginul va merge %e cale iubirii si a devotiunii1 ra<a si 4at4a Foginul vaalege calea autocontrolului si vointei iar <nana Foginul va merge %e drumul

intele%ciunii si a cunoasterii. ,cum sa$l %rivim %e "$zeu din %unct de vedere magic1 in legatura cu cele

- elemente1 asa numitul tetragammaton1 numele su%rem si de ne%ronuntat! %rinci%iul ocului im%lica atot%uternicia si omni%otenta1 %rinci%iul aerului

im%lica intele%ciunea 8atotcunoastere:1 %uritatea si claritatea de unde derivalegile universului. Iubirea atotcu%rinzatoare si viata vesnica este atribuita a%ei iar nemurirea1 omni%rezenta si invulnerabilitatea a%artin elementului %amant. ,ceste

%atru as%ecte im%reuna re%rezinta "ivinitatea Su%rema. Sa mergem %e aceastacale in mod %ractic1 %as cu %as %ana la Su%rema "ivinitate1 ince%and de la sera

cea mai inerioara %ana ce vom a<unge la adevarata realizare a lui "umnezeu innoi. Sa ne rugam si sa laudam %e omul ericit ce atinge aceasta %ace inca din

aceasta e7istenta terestra. Sa alungam rica de durere1 %entru ca toti vom a<ungeintr$un inal aici.

*3! Ascetis"ul

"in cele mai inde%artate tim%uri1 toate sectele1 religiile si sistemele deantrenament au %rivit ascetismul ca o %roblema im%ortanta. "ierite sisteme din

3rient au transormat ascetismul in anatism1 cauzand %re<udicii ma<ore %rine7cese nenaturale si nenecesare. #ortiicarea cor%ului in general este doar unas%ect al dezvoltariice tine doar de cor% negli<and celelalte %arti. "aca ascetismul

izic a<uta cor%ul izic1 ie %rintr$o dieta adecvata1 ie %entru eliminarea to7inelor si inde%artarea im%uritatilor1 sau %entru a inde%arta boala din cor% si a com%ensa

dizarmoniile1 atunci masurile ascetice %ot i intrebuintate dar cu masura.Cineva care munceste din greu va i li%sit de minte sa li%seasca cor%ul de

substantele absolut necesare su%ravietuirii1 doar %entru ca se ocu%a cu Foga sau

misticismul. ,ceste e7treme vor duce ara nici un dubiu la serioase si %ericuloase

%ericlitari de sanatate.. ;egetarianismul nu$i asa im%ortant %entru %rogresul mental sauintelectual1 doar daca$i olosit %entru curatarea cor%ului de murdarii. 3

2(

2(



abstinenta tem%orara de la carne si %roduse animaliere e indicata doar in anumiteo%eratii magice1 acand %arte din %regatire si atunci sunt limitate in tim%. Toateastea trebuie luate in considerare si in ceea ce %riveste viata se7uala. Ideea ca

%rin mancarea carnii animalelor1 %uterea animalelor sau acultatie lor ar itransmise omului este un nonsens si isi are originea in ignoranta legilor

%rimitive. #agul nu trebuie sa ie atent la astel de conce%tii.In dezvoltarea mistico$magica1 magicianul trebuie sa ie moderat in modul

de 4ranire 8solid si lic4id: si sa duca un stil de viata rezonabil. 6ste im%osibil dedat anumite regului i7e %entru ca modul magic de viata este numai individual.)iecare trebuie sa stie ce$i ace bine si ce$I ace rau1 iind datoria sacra ca sa se

mentina ec4ilibrul %este tot. Sunt + eluri de ascetism!

(. ascetism intelectual sau mental92. ascetism %si4ic sau astral9+. ascetism izic sau material.

Primul are de$a ace cu disci%lina gandurilor1 al 2$le are de$a ace cuinobilarea suletului %rin controlul %asiunilor si instinctelor iar al treilea este

ocu%at cu armonizarea cor%ului %rintr$o viata naturala si ec4ilibrata. )ara aceste+ eluri de ascetism care trebuiesc dezvoltate %aralel1 dezvoltarea magica este

im%osibila. Ca sa nu %roduci dezec4ilibre in iinta ta trebuie sa te ocu%i de toate+ la el. Inormatii des%re acest lucru in %artea %ractica a cartii. Inainte sa inc4ei %artea teoretica a acestei carti1 recomand tuturor nu doar

sa o citeasca1 ci sa si$o insuseasca temeinic %rin relectie si meditatie %roundacaci trebuie sa devina o %arte din cultura mentala a individului. Cel ce va deveni

mag isi va da seama ca viata de%inde de actiunea elementelor in dierite sere si %lanuri. 6le se maniesta in orice lucru atat in micro cat si in macrocosmos1

tem%orar si etern1 %este tot sunt aceste %uteri in actiune. Ince%and din acest %unctal cunoasterii vei vedea ca nu e7ista moarte in sensul obisnuit al cuvantului1 citotul continua sa traiasca1 transormandu$se si a%ro%iindu$se de %erectiune1 in

conormitate cu legile originare. ,stel magului nu$i e rica de moarte1 %entru cael crede ca moartea izica este doar o tranzitie s%re %lanul astral iar de acolo s%re

nivelele s%irituale s.a.m.d.9 in consecinta el nu va crede in iad sau in rai. Preotiidieritelor religii sustin aceste %ovesti doar ca sa$si tina ?co%iii@ cuminti.

Povestile lor au sco%ul de a crea rica de iad sau %urgatoriu si sa %romita raiuloamenilor buni. Persoanele obisnuite daca sunt inclinate s%re religie %ot iinluentate %ozitiv de aceste %ovesti1 de rica iadului vor incerca sa ie buni.

#agul nu vede alt sco% in legile morale decat innobilarea mintii si asuletului sau1 %entru ca doar %rintr$un sulet nobil %uterile universale %ot lucra1

in s%ecial daca cor%ul1 suletul si mintea au ost antrenate si dezvoltate in modegal si armonios.

S),RSITUL PRI#6I P,RTI

22

22



%,RACTICA%

8cele zece nivele ale initierii %ractice:

NI;6LUL I

Sa ne concentram asu%ra %artii %ractice a initierii. Trebuie sa avemintotdeauna in ata oc4ilor ca cor%ul1 suletul si mentalulHs%iritul %ot si trebuie sa

%rogreseze deodata caci altel n$ar i %osibil sa obtinem ec4ilibrul magic. "es%re %rogresul invataturii unilaterale am relatat amanuntit in %artea teoretica. Nu esterecomandat sa se %rogreseze ra%id deoarece totul are nevoie de tim%.

Rabdarea1 consecventa si iabilitatea1 sunt conditii de baza ale %rogresului.

3boseala care a%are in cursul acestui %rogres va i %e de%lin recom%ensata. Cinevrea sa se gaseasca %e drumul magiei1 datoria lui santa este sa aca e7ercitii curegularitate.

2+

2+



Cu oamenii de langa el trebui sa ie intotdeauna bun1 %rietenos si indulgentiar ata de el insusi as%ru si ara sa aca com%romisuri. Numai cu o astel deatitudine se %oate obtine succesul %e calea magiei. Sa nu critice si sa nu

invinovateasca %e nimeni1 sa se intoarca intotdeauna ?la usa lui@. Sa nu %ermitanimanui sa se uite in sanctuarul %ro%riu. #agicianul nu ace cunoscut drumul1

%rogresul si succesul obtinut. In tacere sta %uterea cea mai mare si cu cat seaccentueaza eortul cu atat mai usor se obtine %uterea necesara. Se ace in asa el

incat %entru a %rogresa sa se rezerve cat mai mult tim% %osibil. Nu este indicat sinici sanatos sa %ierdem tim%ul %entru distractii si bautura. Tim%ul se scurgeine7orabil1 ca a%oi sa nu se mai %oata recu%era. Se va rezerva un anumit tim%

care se va res%ecta intocmai. 67ce%tii se ac doar in anumite cazuri inevitabile.3mul este o iinta cu obiceiuri care odata obisnuita cu un e7ercitiu simte ulterior

nevoia sa le e7erseze. ,sa cum te obisnuiesti cu mancarea1 bautura si somnul asatrebuie sa te obisnuiesti si cu e7ercitiile. Numai asa %oti conta %e un eect sigur.)ara 4arnicie nu e7ista nici un randament. #$am straduit sa com%un e7ercitiile

in asa el sa se %otriveasca si %entru oamenii ocu%ati. Cel care are mai mult tim%la dis%ozitie %oate eectua 2 sau mai multe e7ercitii deodata.

Limita de tim% %entru com%leta eectuare a e7ercitiilor nivelului I e de la 2

sa%tamani %ana la o luna %entru %ersoanele cu a%titudini medii. Cei care au mai %racticat concentrarea si meditatia vor scurta aceasta %erioada iar cei care nu aue7%erienta vor e7ersa mai mult e7tinzand %erioada de antrenament. Succesul

de%inde indeosebi de individualitatea si talentul disci%olului. Pentru %ractica eolositor sa nu se treaca la urmatorul e7ercitiu ara a avea de%lina e7ersare si

obisnuinta cu cel anterior.

ANTRENAMENT MENTA1

Controlul andurilor# disciplinarea si su$ordonarea andurilor <- e=ercitii>

(.Primul e7ercitiu se reera la suprave7erea? ur"arirea constienta a

gandurilor!

• ,sezati$va comod intr$un scaun sau culcati$va %e o cana%ea9 rela7ati$

va intregul cor%1 inc4ideti oc4ii si urmariti minute sirul gandurilor1incercand sa le retineti. La ince%ut veti observa a%aritia unor gandurice tin de viata de zi cu zi1 de servici1 casa1 gri<i etc. In ata acestor ganduri com%ortati$va ca un critic linistit1 liber si inde%endent. In

unctie si de situatia sau starea in care sunteti1 aceste e7ercitii vor imai usoare sau mai grele. Nu este voie sa se %iarda sirul gandurilor9 sa

nu uiti de tine1 sa le urmaresti atent si constient. Nu este voie saadormiK "aca obosesti mai bine intreru%i si lasi %e alta data cand crezica oboseala nu va interveni.

Indienii1 de e7em%lu1 %entru a nu %ierde tim%ul %retios se stro%eau cu a%arece %este ata sau se recau cu a%a rece %e tot cor%ul ca sa ramana %roas%eti.

2-

2-



Inainte de e7ercitiu se %ot ace si niste res%iratii adanci care alunga oboseala sisomnul. )iecare elev va a<unge cu tim%ul la aceste masuri a<utatoare.

,cest e7ercitiu de control al gandurilor se ace de obicei dimineata si

seara. In iecare zi se vor %relungi cu un minut astel incat intr$o sa%tamana sa sea<unga la cel %utin (0 min. de control si urmarire a gandurilor ara a devia deloc

de la ele. In orice caz totul trebuie acut oarte constient1 ara greseala. Progresuleste la iecare dierit1 individual. Nu este %ermis sa se termine %ana cand

e7ercitiul %recedent nu este sta%anit in totalitate. 6levul atent va observa cum laince%ut1 gandurile il ataca1 trec %e langa el intr$un tem%o ra%id1 incat ii este oartegreu sa le retina %e toate. "e la un e7ercitiu la altul va observa insa ca gandurile

nu vor mai a%area atat de 4aotic1 vor deveni mai regulate1 %ana cand vor deveninumai cateva ganduri care vin dintr$un mediu inde%artat. ,cestui control al

gandurilor trebuie sa$i acorzi toata atentia deoarece este oarte im%ortant in %rogresul magic.

2.Cu convingerea ca acest e7ercitiu a ost destul e7ersat si ca se %oate

e7ecuta oricand %ractic1 %oti trece la un alt e7ercitiu de dezvoltare mentala1 ce %resu%une concentrarea sau 9ocali;area pe un sinur and#

• a: In viata de zi cu zi9 consta in eliminarea din %si4ic a gandurilor

nedorite si care a%ar cu o inca%atanare crescanda. "e e7em%lu1 trebuiesa im in stare sa nu ne mai %reocu%e munca si gri<ile serviciului atunci

cand ne intoarcem de la lucru in sanul amiliei. Toate gandurile ce nutin de viata %articulara trebuie sa le inde%artam si sa reusim sadevenim alt om. Si invers! la servici trebuie sa ne concentram numai la

acesta1 sa nu ingaduim mintii sa rataceasca in alta %arte! la casa1amilie1 viata %articulara sau altundeva. ,cest lucru trebuie e7ersat

%ana devine obisnuinta. #ai %resus de orice1 sa ne obisnuim caindierent unde suntem1 la serviciu sau in viata %articulara1 sa acem

totul cu toata constiinta1 indierent daca este un lucru mare sau mic.,cest e7ercitiu ar trebui %astrat toata viata1 deoarece ascute mintea siintareste memoria si constiinta.

"aca s$a a<uns la un rezultat avorabil cu acest e7ercitiu1 se %oate trece laurmatorul.

• b: )ocalizarea %ro%riu$zisa9 #entine un tim% mai indelungat un singur

gand sau o idee si inde%arteaza %e toate celelalte care ar vrea sa iasa lasu%raata. Pentru aceasta se alege du%a %reerinta un gand sau o idee de

care trebuie sa ne tinem tare. Toate celelalte care nu au de$a ace cu celales %entru e7ercitiu trebuie inde%artate cu toata %uterea. La ince%ut

acest lucru va reusi doar %entru cateva secunde1 mai tarziu vor iminute. In inal trebuie a<uns la minimum (0 min.

+."aca si aici aveti succes sunteti %regatit %entru e7ercitiul urmator. Prin

acest e7ercitiu vrem sa demonstram golul desavarsit in gandire sau olul?vidul

"ental!

• Culcati$va comod %e un %at1 cana%ea sau asezati$va %e un balansoar1rela7andu$va intregul cor%. Inc4ideti oc4ii si inlaturati orice gand care

2

2



a%are. Nu are voie sa %atrunda in %si4icul dvs decat golul. ,ceasta starede gol trebuie sa o mentineti ara a uita de voi insiva. La ince%ut ve$tireusi doar %entru cateva secunde1 dar %rin e7ercitii re%etate veti reusi

tot mai bine. Sco%ul e7ercitiului este atins doar cand reusiti sa ramanetiin starea aceasta (0 minute ara sa uitati de voi sau sa adormiti.

Reusitele1 elul e7ercitiului1 tim%ul e7ersat si anumite deran<amente1notati$le intr$un caietH<urnal magic 8amanunte in ca%itolul urmator: care oloseste

la controlul %rogresului.Cu cat mai stiintiic %rocedati cu atat mai usor veti reusi sa absolviti

celelalte e7ercitii. Intocmiti %entru urmarirea zilnica sau sa%tamanala un %lan de

munca e7act1 si mai %resus de orice dati rau liber autocriticii.

ANTRENAMENT ,SIHIC <sau Astral?Su9letesc>

*! Introspectia sau cunoasterea de sine <autocunoasterea:

In locuinta noastra1 adica reerindu$ne la cor%ul si la suletul nostru trebuie

in orice moment sa ne descurcam. "e aceea %rima noastra datorie este sa neautocunoastem. )iecare sistem de initiere1 de orice el ar i1 %une aceasta conditie

din %rimul moment. )ara autocunoastere nu e7ista un %rogres adevarat. In %rimele zile destinate innobilarii suletului ne ocu%am cu %artea %ractica aintros%ectiei sau a autocunoasterii.

• "esc4ideti$va un @urnal si notati toate %artile rele ale suletului. ,cest

<urnal sa va oloseasca numai dvs. si nu$l aratati nimanui. 6ste un asazis jurnal de control . La autocontrolul deectelor1 obiceiurilor1

%atimilor1 instinctelor si a trasaturilor urate de caracter trebuie sa ii unobservator as%ru si dur ata de tine. Nu ai voie sa ii indulgent si sa nu

inrumusetezi nici un deect sau nea<uns. #editeaza si gandeste$te binela tine1 %une$te in anumite situatii din trecutul tau1 cum te$ai %urtat inanumite situatii1 cum ai reactionat. Noteaza toate slabiciunile tale in

cele mai ine nuante si variatiuni. Cu cat desco%eri mai mult cu atatmai bine. Nu este voie sa ramana nimic ascuns indierent cat de

nesemniicative sau mari sunt deectele1 oricat de inricosatoare ar i.

6levii cei mai bine dotati au desco%erit sute de greseli in cele mai ineumbre. ,cesti elevi sunt dotati cu o buna ca%acitate de meditatie si o adanca

%atrundere in suletul lor. S%alati$va suletul ca sa ie curat1 sa dis%ara toate buruienile din el.

,ceasta autoanaliza e una din cele mai im%ortante %regatiriK #ulte sistemeoculte o negli<eaza avand astel un rezultat nesatisacator. ,ceasta %regatire

suleteasca este cea mai im%ortanta %entru ec4ilibrul magic ara de care nu este %osibil un %rogres constant. Pentru autocritica se rezerva intotdeauna seara sidimineata cateva minute. "aca va raman in tim%ul zilei cateva momente libere le

olositi si %e acestea1 va ganditi intensiv daca mai gasiti deecte ascunse iar dacale desco%eriti le scrieti imediat %e 4artie %entru a nu uita nici unul din ele1

indierent cand si unde dati %este un astel de deect. Nu va grabiti cu notatiile

2

2



imediat. "aca nu reusesti in cursul unei sa%tamani sa desco%eri toate deectelemai dedici inca o sa%tamana acestui lucru1 %ana cand asa numitul registru al

%acatelor este com%let. "aca reusesti intr$una sau mai multe sa%tamani %oti trece

la e7ercitiul urmator.

+! Alcatuirea celor doua olin;i "aice astrale

• Incearca %rin gandire %rounda sa clariici iecare deect1 cores%unzator

celor - elemente. In <urnal iti rezervi %entru iecare element o rubrica incare treci deectele. In cazul in care nu esti 4otarat la care rubrica saincadrezi deectul il treci la rubrica ?indierent@. ,stel obtii - rubrici G

una %entru ?indierent@. "u%a un %rogres tre%tat vei reusi sa 4otarasti %entru iecare deect elementul %otrivit.

"e e7em%lu! la elementul )oc vei trece! gelozie1 ura1 razbunare1 enervare1

irascibilitate1 urie9 autoritar$dur1 %atimi1 invidie1 aroganta1 tendinte deautodistrugere. La elementul ,er vei trece! su%ericialitate1 lauda1 e7agerare1

bara1 negli<enta1 interese im%rastiate1 %ri%ealaHre%ezeala1 naivitatea. Laelementul ,%a treci! indierenta1 atitudine legmaticaHinsolenta1 raceala1

conormism1 nestatornicie9 inluentabil1 %rea ingaduitor1 %asiv1 ara initiativa1emotivitate1 rusine etc. La elementul Pamant! lene1 inconstienta1 li%sa de metoda1

neregularitateHinconstanta9 greoi1 lent1 rigid1 inca%atanat1 anatic1 neimaginativ1trist1 %esimist1 4edonic1 anomalii 8se7uale1 lacomie1 etc:.

• In sa%tamana viitoare meditati %entru iecare rubrica in %arte %e care o

im%artiti in cate + subgru%e! in %rima subgru%a treceti cele mai mari simai dure deecte care a%ar c4iar la %rima vedere9 in a doua gru%a

treceti deectele ce a%ar mai rar si nu sunt atat de %uternice9 in a treiagru%a treceti deectele care a%ar doar cateodata1 oarte rar. In acest el

%rocedati si cu celelalte rubrici ale elementelor1 inclusiv cu deectul

indierent. Lucrati constiincios %entru ca meritaKIn acelasi mod se %rocedeaza si cu insusirile suletesti bune si %e acestea le

im%artiti in rubricile elementelor ara a uita si cele + subgru%e.,sa de e7em%lu! la elementul )oc! activitate1 entuziasm1 4otarare1 cura<.

La elementul ,er! 4arnicie1 bucurie1 sanatate1 voie buna1 o%timism. La elementul

,%a! modestie1 credinta1 mila1 liniste1 iertare. La elementul Pamant! res%ect1luciditate1 %unctualitate1 simtul ras%underii.

)acand aceste lucruri obtineti asa numitele olin;i astrale si anume unaneara cu insusiri suletesti rele si una al$a cu caracteristici bune si nobile.

,ceste 2 oglinzi magice sunt oglinzi oculte 8secrete: si in aara de %ro%rietar nimeni nu are voie sa %riveasca in ele. Subliniez inca o data ca %ro%rietarul esteobligat sa %relucreze oglinzile magice %recis si constient. "aca %e %arcurs se mai

desco%era o insusire buna sau rea1 nu este %rea tarziu1 o %oate incadra si atunci inuna din rubrici.

,ceste 2 oglinzi magice dau %osibilitatea magicianului sa stabileascadestul de e7act care dintre elemente %redomina in oglinda neagra sau in cea alba.

2&

2&



Pentru a a<unge la ec4ilibrul magic acest lucru este oarte im%ortant si intreagadezvoltare ulterioara de%inde de aceasta.

ANTRENAMENT FIZIC

*! Calirea corpului 9i;ic <"aterial sau carnal>

#ana in mana cu dezvoltarea interioara a s%iritului 8mentala: si asuletului 8astralaH%si4ica: trebuie sa se %roduca si cea e7terioara$ vizibila acor%ului carnal. Nici o %arte a %ro%riului vostru 6go nu trebuie lasata deo%arte si

negli<ata.

• "is$de$dimineata du%a trezire1 va periati corpul cu o %erie moale

8burete natural Bn.t.: %ana cand %ielea se inroseste usor. )acand acest

lucru %orii vostrii se vor desc4ide si vor %utea sa res%ire mai liber. Pe

de alta %arte1 rinic4ii sunt absolviti de cea mai mare %arte a muncii lor.• ,%oi s%alati$va intregul cor% sau numai %artea su%erioara a lui cel

%utin1 cu apa rece si stergeti$va cu un %roso% as%ru 8de in Bn.t.: %anava incalziti usor. Persoanele mai sensibile %ot olosi a%a calduta1 mai

ales in sezonul rece. ,cest %rocedeu ar trebui sa devina o rutina zilnicasi sa ie mentinut toata viata iind oarte racoritor si totodatainde%arteaza oboseala.

• ,%oi ar trebui sa %racticati i"nastica de di"ineata1 cel %utin cateva

minute %e zi %entru a va %astra cor%ul in orma. Nu voi indica un

%rogram s%ecial de gimnastica1 %entru ca iecare %oate sa si$lintocmeasca in concordanta cu varsta si ainitatile %ersonale. Ceea ceconteaza cel mai mult e %astrarea unui cor% elastic.

+! Misterul respiratiei6 respiratia constienta <cu dorinta>

Res%iratiei trebuie sa$i acordati o consideratie atenta. In mod normaliecare creatura vie este obligata sa res%ire. Nu %oate e7ista viata ara res%iratie.

6vident ca magicianul trebuie sa cunoasca mai mult decat des%re a%tul in4alariiamestecului de o7igen si azot 8nitrogen: %e care il absoarbe %lamanii si

eliminarii aerului sub orma de dio7id de carbon C32 si azot. Plamanii nu %ote7ista ara res%iratie si 4rana. Tot ceea ce avem nevoie %entru viata noastra siceea ce o conserva $ intelegere 8inormatie:1 res%iratie si 4rana1 este tetra%olar1

com%us din - elemente %lus al $lea element 8elementul eteric sau %rinci%iul,/asa:1 du%a cum am s%us in %artea teoretica reeritor la elemente. "ar aerul %e

care il res%iram are un grad mai in de densitate decat 4rana materiala1 grosiera."ar in concordanta cu legile universale1 amandoua au aceeasi natura1 iindtetra%olare si servind %entru mentinerea in viata a cor%ului. Sa ne intoarcem la

res%iratie.

37igenul este de%endent de elementul )oc si azotul de elementul ,%a 8sauazot de ,er1 4idrogenul de ,%a:. 6lementul ,er este mediatorul iar elementul

2'

2'



Pamant 8carbon1 sau dio7id de carbon: este cel care tine im%reuna o7igenul siazotul. ,/asa sau elementul eteric este legea cauzala sau %rinci%iul divin. ,sacum se intam%la in marele univers al naturii si aici elementele au deasemenea

%olaritatea lor1 au luid electric si magnetic. Prin res%iratia normala sau sub$constienta1 cor%ul este a%rovizionat doar cu atat din substanta elementelor cat

este necesar %entru mentinerea lui in starea normala. ,ici de asemeneaurnizarea de%inde de consumul substantelor elementale. Problema se sc4imba in

cazul res%iratiei constiente."aca adaugam o idee1 un gand sau o imagine1 indierent ca e concreta sau

abstracta1 in aerul care$l in4alam1 va i %reluat si transerat %rin luidele electric

si magnetic in substanta aerului si a%oi in %rinci%iul ,/asa. ,cest aer im%regnatva <uca un dublu rol cand va i trans%ortat la %lamani si in vasele de sange. Intr$o

%rima aza %artea materiala a elementelor e destinata sa conserve cor%ul9 in aldoilea rand luidul electromagnetic1 incarcat cu o idee sau imagine va conduceaerul electromagnetic colorat cu aceasta idee din lu7ul sangvin s%re matricea

astrala si s%re cor%ul astral9 de aici s%re s%iritul etern %rin matricea mentalarele7iva.

,cesta e secretul res%iratiei din %unctul magic de vedere. #ulte scoliutilizeaza res%iratia constienta %entru sco%uri instructive cum ar i 4at4a$Foga1

ara a cunoaste %rocesul corect. Sunt %ersoane care au suerit serios din %unct devedere al sanatatii datorita e7ercitiilor e7treme de res%iratie im%use de acelescoli1 mai ales cand au ost realizate ara indrumarea unui guru e7%erimentat. In

ma<oritatea cazurilor cititorul nee7%erimentat a %racticat s%unandu$i$se ca vaobtine ra%id %uteri oculte. "aca ar dori magicianul le$ar %utea obtine mult mai

usor si mai devreme cu a<utorul sistemului de initiere universal descris metodicin %rezenta carte.

6ste evident ca nu cantitatea aerului in4alat conteaza cat calitatea1res%ectiv idea cu care s$a im%regnat substanta aerului. "e aceea nu e necesar sinici indicat sa %om%am in %lamani o gramada de aer solicitandu$i inadecvat.

67ercitiile de res%iratie vor i acute incetisor si calm1 ara nici o graba.

• Stati <os conortabil1 rela7ati cor%ul si res%irati %e nas. Imaginati$va ca

odata cu aerul in4alat intra si sanatatea1 linistea1 %acea1 succesul 8sau

orice altceva va doriti:1 %atrunzand in %lamani si in sange. Imaginea vie

a ideii trebuie sa ie asa intensa1 aerul ins%irat asa de %uternicim%regnat cu dorinta voastra incat a si devenit realitate. Nu trebui sa

%ermiteti nici un dubiu reeritor la acest a%t. Pentru a evitasu%rasolicitarea1 %entru ince%ut vor i dea<uns & in4alatii dimineata si &

seara. Cresteti gradat numarul res%iratiilor cu una %e zi. Nu va grabitisau sa e7agerati9 %entru orice e nevoie de tim%. In orice caz nu ar trebui

sa continuati cu alta dorinta inainte de a se realiza %rima. Pentru undisci%ol inzestrat cu talent succesul va a%are cel mai devreme du%asa%te zile1 totul de%inzand de gradul de imaginatie si a%titudini. ,ltii

vor avea nevoie de sa%tamani c4iar luni %entru realizarea %ro%rieidorinte deoarece ti%ul de dorinta <oaca si el un rol im%ortant. "e aceea

este de %reerat a nu se ormula dorinte egoiste si nerealiste1 ci sa va

2*

2*



limitati la cele mentionate mai sus! liniste1 sanatate1 %ace si succes. Nulungiti e7ercitiile de res%iratie mai mult de <umatate de ora9 mai tarziuun standard de (0 min. va i suicient.

-! Hranirea constienta

Ceea ce am s%us des%re res%iratie se a%lica la el in modul de 4ranire. ,icide asemenea %rocesele elementale se desasoara analog in4alarii aerului1 dar

eectul elementelor e mai %uternic si mai material. "orintele im%regnate inmancare au o considerabila inluenta asu%ra %lanului material unde sunt e7%use

celor mai materiale emanatii ale elementelor. "e aceea magicianul trebuie sa iain considerare acest as%ect daca vrea sa reuseasca multe %rivind cor%ul lui saualte dorinte materiale.

• Stati asezati in ata mesei cu mancare si cu cea mai intensa imaginatie

%osibila1 concentrati$va ca dorinta voastra sa ie incarnata in mancareasa eicace incat sa aveti sentimentul ca de<a s$a realizat. "aca se

intam%la sa iti singuri1 nederan<ati sau %riviti de cineva1 tineti mainileintr$o maniera de binecuvantare deasu%ra mancarii. "aca nu aveti

aceasta %osibilitate1 cel %utin im%rimati dorinta deasu%ra mancarii sauinc4ideti oc4ii. ;eti da im%resia ca s%uneti o rugaciune inainte de masa1gest ce este de a%t c4iar adevarat. ,%oi mancati incet dar constient cu

convingerea intima ca im%reuna cu mancarea dorinta trece in tot cor%ulvostru1 %ana la cei mai ini nervi si celule.

, lua masa va trebui sa ie un act sacru %entru voi1 similar cu acela al6uc4aristiei %racticat de comunitatea crestinilor. Pentru o constitutie magica nu

este indicat sa mancam in graba. Toate elurile de mancare si bautura sunt %otrivite %entru im%regnarea magica cu dorinte. Tot ce a ost im%regnat B mancare sau bauturi$ trebuie consumat in totalitate1 nimic sa nu ie lasat. Nu

cititi in tim% ce mancati9 este un rau obicei %e care1 din %acate il au multi oameni."e asemenea orice ti% de conversatie este de nedorit. ,r trebui sa mancati %entru

inde%linirea unei singure dorinte9 nu trebuie asociate dorinte o%use. "e e7! daca

as%irati la sanatate %rin res%iratia magica constienta nu trebuie sa va concentrati %e succes in tim% ce luati masa. 6 mult mai avanta<os sa ado%tati aceeasi dorintain res%iratie cat si in tim%ul mesei %entru a evita vibratiile sau emanatiile o%usein cor%ul vostru. ,mintiti$va de %roverbul! @cine alearga du%a doi ie%uri nu

%rinde nici [email protected] in alimentatia constienta ia e7em%lul misterului euc4aristiei va

gasi o analogie cu acesta si amintiti$va cuvintele "omnului Isus 5ristos! ?Luatisi mancati caci acesta este cor%ul meu9 luati si beti caci acesta este sangele meu@1el a avut in vedere intelesul adevarat si %rimar.

.! Maia apei

+0

+0



,%a <oaca unul din cele mai im%ortante roluri1 iind absolut indis%ensabila %entru baut1 %re%ararea 4ranei1 s%alat1 %roducerea aburilor in abrici etc.1 dar nunumai in viata de zi cu zi ci si in dezvoltarea noastra magica. 6lementul ,%a se

%oate dovedi de un mare a<utor. ,sa cum am s%eciicat in %artea teoretica1elementul a%a guverneaza magnetismul sau orta atractiva1 si c4iar aceasta

%ro%rietate o vom olosi in dezvoltarea acultatilor magice. Toate cartile cetrateaza des%re magnetismul animal1 emanatia Od $ului etc.1 sunt de acord cu

a%tul ca a%a %oate i magnetizata sau 3d$izata. "ar e mult mai %utin cunoscutcum sa e7tindem aceasta calitate sau sa o olosim in dierite eluri. Nu numai a%aci orice lic4id are aceasta calitate de atractie si in conormitate cu %ro%rietatea de

contractie1 %astreaza re%ede atat inluente rele cat si bune. "e aceea %utemconsidera elementul a%a ca si orice lic4id ca un acumulator. Cu cat a%a e mai

rece cu atat are mai mare ca%acitatea acumulatoare9 dar indeosebi la - °C

deasu%ra de zero e cel mai %uternic rece%tiva. ,cest lucru nu e asa decisiv %entruca dierenta de rece%tivitate a a%ei 8si a altor lic4ide: mai sus de C e asa de

nesemniicativa si asa slab vizibila ca numai magicienii com%let antrenati %otsesiza aceste dierente. "aca %rin cresterea tem%eraturii a%a devine mai calduta

rece%tivitatea se diminueaza. Intre + B +& C devine neutra la magnetizare. "ar atentieK ,ici am discutat des%re %ro%rietatea s%eciica de atractie si valoarea

%ractica tinand cont de magnetism1 care rezulta din interactiunea elementelor ca

un a%t de netagaduit.Im%regnarea 8%rin %rinci%iul ,/asa %rezent in orice substanta si in

consecinta si in a%a izica: cu o dorinta %oate i o%erata in orice obiect sau laorice tem%eratura1 oricand. 3 bucata de %aine ca si o su%a ierbinte1 o ceasca de

caea sau ceai %ot i incarcate magic. ,ceasta incarcare nu de%inde deca%acitatea acumulativa a a%ei ci are loc %rin %rinci%iul cauzal al celei de$a $a

%uteri a elementelor1 adusa de luidul electromagnetic al elementelor de care e

legata. 6 im%ortant sa acordam atentie acestei dierente %entru evitarea erorilor."e e7em%lu este a%roa%e im%osibil sa magnetizezi o arurie cu su%a ierbinte1

datorita elementului )oc in e7%ansiune care ec4ilibreaza elementul ,%a. Su%a1desi ierbinte si astel ne%otrivita %entru magnetizare1 %oate i im%regnata insa cuo dorinta.

,cum sa consideram magia a%ei din %unct de vedere %ractic!

• "e iecare data cand va s%alati %e maini sau %e cor%1 ganditi$va intensca %rin s%alare nu numai ca inde%artati murdaria1 dar de asemenea sinecurateniile din sulet. Aanditi$va ca greselile1 necazurile1insatisactiile1 bolile sunt s%alate si %reluate de a%a. "aca e %osibil1

s%alati$va sub <etul unui dusHrobinet cu scurgere1 asa incat a%a murdarasa se %oata goli imediat si c4iar in acest moment ganditi$va ca

slabiciunea voastra se scurge odata cu a%a. "aca nu aveti la dis%ozitiedecat un lig4eanHvas %entru s%alat1 sa nu uitati sa aruncati imediat a%aolosita %entru ca nimeni sa nu o atinga. Puteti de asemenea sa va

scuundati mainile in a%a rece %entru o scurta %erioada de tim% siconcentrati$va ca orta magnetico$astrala atrage toata slabiciunea din

cor% si din sulet. )iti ermi convinsi ca toate greselile trec in a%a. ;eti

+(

+(



i sur%rinsi de eicacitatea e7ercitiului du%a un scurt tim%. ,ceasta a%ade asemenea trebuie aruncata du%a %rima olosire. ,cest e7ercitiu ee7traordinar de eicace daca %uteti sa$l realizati vara in tim% ce va

imbaiati intr$un rau1 cand intreg cor%ul este scuundat in a%a.M Puteti ace acest e7ercitiu si in alt el1 %rin magnetizareaHim%regnarea

a%ei olosite1 cu o dorinta si avand erma convingere ca %rin s%alaredorinta din a%a va trece in cor%ul vostru si se va realiza.

MM Cel care are tim% %oate combina ambele e7ercitii ?dezbracand@ tot raulintr$o singura a%a si a%oi s%alandu$se in alt bazin sau cu alta a%aim%regnata cu dorinta. In acest caz1 in %rimul e7ercitiu trebuie sa olositi

sa%unul cand va s%alati de tot raul.MMM )emeile ade%te au o a treia o%ortunitate! concentrandu$si magnetismul

asu%ra a%tului ca a%a le va ace %ielea etei mai tanara1 mai elastica decimai atractiva. Prin urmare e indicat nu numai sa s%alati ci c4iar sascuundati ata in a%a %entru cateva secunde.,ceasta %rocedura trebuie

re%etata de cel %utin & ori odata. Putin $ora% %oate i adaugat in a%a %entru acest sco%.

#ai este o %rocedura %e care magicianul nu trebuie sa o omita!

• Baia magnetica a ochilor ! dimineata magicianul isi va baga ata in

a%a care a ost iarta cu o zi inainte 8olosind un vas um%lut %e <umatate: si isi va desc4ide oc4ii in a%a1 cli%ind de mai multe ori sirotindu$i9 se re%eta de sa%te ori. La ince%ut va avea senzatia unor

usoare inte%aturi in oc4i1 dar care vor dis%area indata ce oc4ii se vor obisnui. "aca cineva suera de vedere slaba se %oate adauga un mic

decoct de &erba 'ufrasia 8%lanta de ilur : in a%a. ,ceasta baie aoc4ilor ii ace rezistenti la s4imbarile de vreme si intaresc acultatea

vizuala1 imbunatatind vederea slaba iar oc4ii vor devenii clari sistralucitori. Nu uitati sa magnetizati a%a destinata acestui sco% si sa oim%regnati cu o dorinta concentrata. "isci%olii avansati care se

antreneaza %entru obtinerea clarvederii1 au ocazia acum sa$si dezvolteaceasta acultate.

,ceasta este tot1 %entru moment des%re dezvoltarea si antrenarea cor%ului

carnal.

NI)E1U1 II

ANTRENAMENT MENTA1

*! Autosuestia sau secretul su$constientului

Inainte de a descrie e7ercitiile din ca%itolul II1 sa e7%licam mai intai

subconstientul si consecintele %ractice ale olosirii acestuia. In acelasi mod incare constienta 8constientul sau activitatea constienta: normala isi are lacasul insulet si este activata in cor% de creierul mare1 tot asa si subconstientul este %arte

+2

+2



din sulet iind situat la nivelul cor%ului izic in creierul mic 8cerebel:1 in %artea %osterioara a ca%ului. Sa studiem acum din %unct de vedere magic1 unctiile %si4ologice ale subconstientului.

In orice individ normal1 sera subconstientului e intacta1 adica el esteca%abil in orice moment sa$si oloseasca ca%acitatile constiente. "in

investigatiile noastre am vazut ca nu e7ista %utere in univers sau om care sa nuvarieze intre %olii o%usi. "e aici %utem considera subconstientul ca %e ceva o%us

constientului1 gandirii constiente. Ceea ce a%are in constientul nostru camemorie1 intelect1 vointa1 emotii1 este relectat in subconstient intr$o manierao%usa. Practic %utem com%ara subconstientul ca adversarul nostru1 in el gasindu$

se toate im%ulsurile1 dorintele1 slabiciunile etc. ,cum e in sarcina elevului saintros%ecteze si sa lucreze cu subconstientul %ro%riu in armonie cu c4eia

elementelor 8magnetul tetra%olar:. Prin aceasta munca disci%olul va obtineincredere in el insusi cu a<utorul relectiei si a meditatiei.

Putem considera subconstientul ca sediul a tot ceea ce nu ne dorim 8ceea

ce re%rimamHreulam B n.t.:. , venit tim%ul sa transmutam aceste as%ecteantagoniste ale ego$ului nostru1 in asa el incat sa nu ne mai raneasca si sa ne

a<ute sa realizam dorintele. Subconstientul are nevoie de tim% si s%atiu in lumeamateriala ca sa realizeze gandurile din el1 doua %rinci%ii de baza valabile %entru

toate lucrurile ce trebuie transormate in realitate din lumea cauzala. 6liminandtim%ul si s%atiul din subconstient1 %olaritatile o%use nu ne vor mai inluenta sivom i ca%abili sa ne inde%linim dorintele %rin subconstient. 6liminarea brusca a

subconstientului este c4eia %ractica a autosugestiei. "aca de e7em%lu s%unemsugestia ca de maine nu vom mai uma 8sau bea alcool: niciodata1 subconstientul

va avea tim% sa %una dierite obstacole in calea noastra ie direct ie indirect1 iar in ma<oritatea cazurilor vom esua. Pe de alta %arte daca eliminam conce%tul de

s%atiu si tim% din subconstient in tim% ce$l im%regnam cu o dorinta1 doar %olul %ozitiv din subconstient ne va inluenta. ,ceasta cunoastere a %osibilitatilor relatate aici sunt de cea mai mare im%ortanta in dezvoltarea magica.

)raza %entru autosugestie trebuie a ie intotdeauna la %rezent si laim%erativ 8comandaH%orunca:. Nu trebuie sa s%ui! ?nu voi mai umaHbeaHetc.@

)orma corecta este! ?Nu beauHnu umez@ sau ! ?nu$mi %lace sa beauHumezHetc.@C4eia autosugestiei se ala in raza. )raza intotdeauna trebuie luata in

considerare daca vrei sa autosugestionezi subconstientul. Subconstientul este mai %uternic si activ noa%tea1 cand omul doarme si

activitatea constienta e sus%endata. #omentul cel mai bun %entru autosugestie e

seara c4iar inainte de culcare sau dimineata du%a trezire cand esti doar %e <umatate treaz. ,ceasta nu inseamna ca in alta %erioada autosugestia nu

unctioneaza ci doar ca subconstientul ras%unde cel mai bine atunci. ,stelmagicienii niciodata nu se vor culca su%arati1 nervosi sau cu emotii negative

%entru a nu$si inluenta negativ suconstientul. Intotdeauna culca$te cu idei

armonioase des%re sanatate1 succes1 %ros%eritate etc.

Inainte sa %ractici autosugestia a$ti rost de un lant cu -0 de zale1 un siragde margele sau c4iar o soara cu noduri. ,ceasta e doar ca sa nu numeri in tim%ce s%ui ormula %entru autosugestie. ,cest dis%ozitiv iti va arata si de cate ori iti

++

++



uge mintea in tim%ul meditatiei sau a concentrarii mintii. Tot ce trebuie sa acieste sa muti o margea in momentul unei intreru%eri. )olosirea %ractica aautosugestiei este oarte sim%la!

• Pune ceea ce doresti intr$o %ro%ozitie sim%la si clara la tim%ul %rezentsi im%erativ de e7em%lu! @ma simt din ce in ce mai bine in iecare zi@1

sau ?nu imi %lace sa umezHbeau…@ sau ?sunt sanatos1 multumit siericit@. ,%oi c4iar inainte de a adormi ia siragul de margele in %at si

re%eta raza incet si rar in mintea ta9 la iecare re%etitie muti o margea %ana a<ungi la ca%atul siragului. ,cum sti ca ai re%etat ormula de -0de ori. Princi%alul as%ect este acela de a$ti imagina dorinta ca si cum s$

a realizat de<a si a devenit realitate. "aca nu ti se ace somn du%a cele-0 de re%etari1 gandeste$teHmediteaza %entru o vreme %e ideea ca

dorinta s$a im%linit9 continua asel %ana cand in sarsit vei adormi cudorinta inca in minte. Trebuie sa incerci sa$ti transeri dorinta in somn."aca adormi in tim% ce rostesti ormula sco%ul va i atins. "imineata

cand nu te$ai trezit inca com%let cauta margelele si re%eta e7ercitiul dinnou. "aca te trezesti noa%tea B unii o ac %entru nevoi iziologice$ %oti

re%eta e7ercitiul iar succesul vine si mai re%ede. 8Nota editorului! ometoda moderna este aceea de a olosi inregistrari %entru a realiza

aceasta in mod automat:. ,cum se ridica intrebarea %rivind ce el de lucruri %ot i obtinute %rin

autosugestie. In mare orice dorinta ce tine de minte1 cor% si sulet1 de e7em%lu!

rainarea caracterului1 imbunatatirea sanatatii1 dezvoltarea calitatilor mentale etc."orintele ce nu au nimic in comun cu cresterea individului1 %recum castigul la

loterie1 nu %ot i inde%linite.

+! E=ercitii de concentrare a celor / si"turi

La %rimul nivel am invatat cum sa ne sta%anim gandurile. ,cum vominvata des%re concentrarea mentala si intarirea vointei.

*! Concentrarea vi;uala#

• Cu oc4ii inc4isi! alege un obiect si %une$l in ata ta1 de e7em%lu! un

cutit1 o urculita1 un creion1 o cutie de c4ibrituri etc. Priveste cu atentieobiectul ales %entru un tim%. Tine minte orma si culoarea obiectuluia%oi inc4ide oc4ii si imagineaza$ti cat mai real obiectul res%ectiv astelincat sa arate la el ca in realitate. "aca va dis%are din imaginatie

aduceti$l ina%oi. Nu va descura<ati de esecurile initiale iar daca suntetiobosit sc4imbati obiectul. La ince%ut nu e7ersa mai mult de (0 minute

dar in tim% %oti a<unge la +0 minute. Ca sa monitorizezi intreru%erileoloseste siragul de margele. 67ercitiul este com%let daca %oti tineres%ectivul obiect %entru minute ara sa dis%ara din imaginatie.

• Cu oc4ii desc4isi! daca ai a<uns aici %ractica e7ercitiul cu oc4iidesc4isi. Trebuie sa vezi obiectul in ata ta %lutind in aer cu toate

+-

+-



dealiile cat mai real %osibil. Nu trebuie sa vezi nimic altceva in aara deobiectul ales. Numara intreru%erile cu a<utorul margelelor. #entineimaginea obiectului in aer %entru minute ara intreru%ere si ai

inde%linit sco%ul acestui e7ercitiu.+! Concentrarea auditiva!

,ici imaginatia are un rol cert %entru ca este im%osibil sa s%ui?imagineaza$ti ticaitul ceasului@ sau ceva asemanator deoarece notiunea de

imaginatie im%lica re%rezentari %icturale 8%lastice1 ilustrate1 graice: ceea ce nuse %oate s%une des%re e7ercitiile auditive. Ca sa intelegem mai bine ar trebuis%us ?imagineaza$ti ca auzi ticaitulHbataile unui ceas@9 sa olosim aceasta

e7%resie de acum incolo.

• ,cum inc4i%uie$ti ca auzi bataile unui ceas 8ticaitul lui:1 la ince%ut vei

reusi doar cateva secunde dar cu %utina %erseverenta vei auzi sunetele

din ce in ce mai clar si ara intreru%eri. Ca a<utor %uteti olosi si aici

margelele. "u%a un tim% incearca sa auzi bataile dieritelor clo%ote1sunetele unor instrumente muzicale1 sunetul vantului1 al %loii etc. In

aceste e7ercitii este oarte im%ortant sa te mentii doar la im%resiiauditive ara sa$ti a%ara imaginile asociateK "aca imaginile a%ar totusi1

alunga$le imediat. Sunetul clo%otului nu trebuie sa evoce imagineaclo%otului. ,cest e7ercitiu este com%let cand %oti %astra imaginatia

strict auditiva %entru minute ara intreru%eri. -! Concentrarea sen;oriala1 de ti% tactil!

• Incearca sa %roduci %e rand1 senzatii de caldura1 racoare1 greutate1

usurime1 sete1 oboseala si sa %astrezi aceste senzatii cate minute araintreru%ere. "aca ai a<uns %ana acolo incat %oti genera orice senzatie si

sa o %oti ra%id si %entru mai mult tim% %astra1 treci la e7ercitiulurmator.

.! Concentrarea "irosului#

• Imagineaza$ti ca mirosi dierite lori! trandairi1 liliac violete etc. Tine

minte acest miros ara sa %ermiti sa a%ara in minte imaginea %icturala a

acelei lori. Incearca sa %ractici cu mirosuri dezagreabile de dieriteeluri. Re%eta acest ti% de concentrare %ana cand esti ca%abil sa$ti

imaginezi orice miros si sa$l mentii cel %utin minute.

/! Concentrarea ustului #

• )ara sa te gandesti la o mancare sau bautura anume1 imagineaza$ti

dierite gusturi1 alegand la ince%ut %e cel dulce1 amar1 sarat si acruHacid.

"aca obtii reusite aici incearca mai de%arte cu orice alte condimente1mentinandu$le tim% de minute1 %entru a considera sco%ul e7ercitiului

atins.In unctie de individualitatea iecaruia1 unii vor intalni diicultati mai mari

sau mai mici in concentrarea simturilor. ,sta inseamna ca unctiile cerebrale

%rivind simturile au ost negli<ate sau dezvoltate im%erect. #a<oritatea

sistemelor de %redare se ocu%a cu un simt sau doua in cel mai bun caz cu treisimturi. 67ercitile de concentrare realizate cu toate cele cinci simturi1 intaresc

+

+



mintea si vointa9 inveti nu doar cum sa controlezi toate simurile1 dar si sa ledezvolti si in inal sa le integrezi %erect. Toate simturile magului trebuiescdezvoltate in mod egal1 si el trebuie sa ie ca%abil sa le controleze. ,ceste

e7ercitii sunt de im%ortanta ma7ima in dezvoltarea magica si %rin urmare ele nutrebuie deloc omise1 negli<ate sau e7ecutate im%erect1 su%ericial.

ANTRENAMENT ,SIHIC

*! Ec7ili$rul "aic astral in 9unctie de ele"ente6 ra9inarea su9letului

La %rimul nivel disci%olul a invatat intros%ectia. , notat calitatile sale8bune si rele: im%artite %e elemente si cate trei gru%e1 adica cele 2 oglinzi ale

suletului. ,ceste oglinzi re%rezinta caracterul sau. ,cum trebuie sa ale ceelement este in e7ces atat in %artea negativa cat si in %artea %ozitiva si sa creezeun ec4ilibru in ele. )ara un ec4ilibru magic in cor%ul astralHsulet orice %rogres

este im%osibil. In aceasta eta%a trebuie sa atingem un bun ec4ilibru %si4ic.In unctie de %uterea de autocontrol a elevului1 el %oate ince%e de la

slabiciunile care au cea mai mare inluenta asu%ra lui1 daca dis%une de o vointa %uternica. "aca nu are suicienta %utere a vointei %oate ince%e cu cele mai mici

slabiciuni si sa lu%te cu cele mari %as cu %as %ana le aduce sub control. 6levulare trei %osibilitati %entru sta%anirea desavarsita a %asiunilor!

(. ,utosugestia ! utilizarea sistematica a autosugestiei1 asa cum a ost descris

la ince%utul acestui ca%itol9

2. Transmutarea! transormarea %asiunilor in calitatile o%use1 %rinautosugestie si %rin meditatii re%etate ce se reera la %ermanenta incredere

in calitatile buneH%ozitive si as%iratia constanta s%re acestea9

+. Controlul si lu%ta directa! %rin atentie si vointa nu vei %ermite nici unei

deiciente %asionale sa se manieste1 lu%tand direct cu ea cand a%are.,ceasta metoda este cea mai diicila si este buna doar %entru %ersoanele

ce %oseda o doza mare de vointa sau %entru cei care doresc sadobandeasca un %uternic autocontrol volitiv %rin lu%ta im%otriva %ro%riilor

%asiuni."aca novicele are tim% destul %oate olosi toate cele + metode deodata.

Cel mai eicient este sa te orientezi cu toate ortele asu%ra unui singur sco%1 de

e7em%lu! mancare constienta1 magia a%ei s.a.m.d.1 toate %entru un singur sco%1astel succesul nu se va lasa aste%tat.

Sco%ul este obtinerea in sulet a ec4ilibrului dintre elemente. 6levultrebuie sa sca%e ra%id de acele obiceiuri care il incetinesc in %rogres. Sub nici unmotiv nu se va trece mai de%arte daca nu se sta%aneste eta%a a doua1 mai ales

ec4ilibrul elementelor. Rainarea caracterului trebuie acuta continuu %e toata

durata cursului 8si toata viata: dar greselile si calitatile rele ce im%iedicadezvoltarea trebuie inca de la acest nivel eradicate.

+

+



ANTRENAMENT FIZIC

67ercitiile %entru cor%ul izic ale nivelului ( trebuie mentinute si acut in

asa el incat sa devina obiceiuri zilnice! s%alatul cu a%a rece1 recatul intreguluicor% de la ca% la varurile %icioarelor1 e7ercitiile matinale de gimnasticaHeort1

magia a%ei1 res%iratia si mancarea constienta.In ca%itolul %recedent am invatat cum sa res%iram constient si sa

transmitem dorinta in %rinci%iul ,/asa! iind ins%irata im%reuna cu aerul1 a<ungein lu7ul sangvin %rin intemediul %lamanilor.

In acest ca%itol voi descrie res%iratia constienta %rin %ori. Pielea noastra

are un dublu rol! res%iratie si secretie. "eci %utem considera %ielea ca a doua %erec4e de %lamani si de rinic4i a cor%ului. Toata lumea va intelege acum de ce

recomandam rectia intregului cor% si s%alarea cu a%a rece1 %entru stimularea %orilor %ielii. ,stel %lamanii vor res%ire mai usor iar rinic4ii vor i usurati inmunca lor si1 totodata1 se mareste activitatea %orilor %ielii. ,ceasta se relecta

bineinteles %uternic asu%ra sanatatii cor%ului.

*! Respiratia prin porii corpului

"in %unctul magic de vedere res%iratia constienta %rin %orii %ieliiintregului cor%1 este de cel mai mare interes %entru noi1 astel ca vom treceimediat la %artea %ractica!

• (M Stai conortabil intr$un otoliuHscaun sau intinde$te %e o cana%eaH%at si

rela7eaza$ti toti musc4ii. Imagineaza$ti ca %rin iecare res%iratie nu doar %lamanii tai res%ira ci tot cor%ul. )ii erm convins ca im%reuna cu

%lamanii1 iecare %or in %arte al cor%ului %rimeste simultan energia vitalasi o transmite in cor%. Trebuie sa te simti ca un burete uscat care iind %us

in a%a1 o absoarbe cu lacomie. ,ceasi im%resie sa o ai si tu cand res%iri.,stel %uterea vitala va trece din %rinci%iul eteric si din mediul imediatincon<urator in tru%ul tau. In unctie de caracterul individului iecare va

simti dierit aceasta energie vitala.

• 2M Cand sta%anesti bine acest ti% de res%iratie1 %oti sa adaugi dorinte 8de

ti% autosugestiv! la tim%ul %rezent si im%erativ1 %oruncitor: %rocesului

res%irator1 de e7em%lu! sanatate1 iubire1 noroc1 succes1 sta%anireadeectelor sau orice altceva doresti mai urgent. Um%lerea cu dorinta se

ace nu numai %rin %lamani si lu7ul sangelui dar si %rin tot cor%ul.

• +M "aca ai atins o suicienta indemanare cu acest e7ercitiu1 %oti inluenta

si e7%iratia in mod magic imaginativ! cu iecare e7%ir arunci aara o%usul

dorintei tale1 de e7! slabiciune1 esec1 necaz etc. Cand reusesti sa ins%iri sisa e7%iri %rin %lamani si intreg cor%ul1 e7ercitiul este com%let.

+! Constienti;area po;itiei corpului

+&

+&



Urmatorul e7ercitiu va i des%re controlul cor%ului1 sa ne aca sa imconstienti de acesta. 6ste nevoie de mare abilitate %entru a sta tacut siconortabil1 deci rela7at. Prin urmare e nevoie sa inveti cum sa aci acest lucru.

• Stai %e un scaun astel incat s%atele si coloana vertebrala sa ie dre%te. La

ince%ut te %oti lasa %e s%atar1 %icioarele sa ie a%ro%iate1 genunc4ii indoiti

la *0°. Stai rela7at ara sa incorzi nici un musc4i1 mainile se odi4nesc usor %e coa%se. Pune un ceas sa sune %este minute. Inc4ide oc4ii si %riveste$titot cor%ul. La ince%ut vei vedea ca musc4ii sunt agitati datorita stimulilor nervosi. Im%une$ti cat de energic %oti1 sa devii cat mai tacut si mai rela7at.

3ricat de sim%lu %are acest e7ercitiu1 totusi este destul de diicil %entruince%atori. "aca genunc4ii au tendinta sa se de%arteze %oti sa$i legi cu o

soara la ince%ut. "aca %oti sta ara tresarire sau alte %robleme tim% de minute1 de iecare data cand %ractici mareste durata cu un minut asel incatsa %oti atinge +0 de minute ara eort iar e7ercitiul este inde%linit. Cand

a<ungi in acest %unct vei constata ca nu e alta %ozitie mai buna %entru cor%ca sa se rela7eze si sa se odi4neasca.

"aca cineva doreste sa oloseasca aceste e7ercitii %entru dezvoltarea

vointei %oate ace dierite modiicari la discretia lui cu conditia de a %utea starela7at1 conortabil si ara eort tim% de ( ora. Sistemele indiene de ogarecomanda si descriu multe astel de %osturi 8,sanas: s%unanad ca se %ot

dobandi dierite %uteri oculte %rin oarte buna sta%anire a asanelor. 6stediscutabil daca doar aceste %osturi elibereaza sau nu asemenea %uteri. In

antrenamentul nostru magic avem nevoie de o %ozitie a cor%ului1 nu conteazacare1 cea mai sim%la iind descrisa mai sus. Prin ea iti calmeziHlinistesti cor%ul si

intaresti vointa. Ideea de baza este ca suletul are nevoie de un cor% stabil ca sa %oata actiona1 aceasta %roblema va i discutata ulterior. 6levii care devin oarteobositi1 mental si %si4ic in tim%ul e7ercitiilor %rimului si celui de$al doilea nivel

si adorm regulat in tim%ul e7ercitilor de concentrare si meditatie1 le vor e7ecutamai bine in %ozitia mentionata mai sus.

Ince%atorul trebuie sa %ractice la acest nivel si un <-!> control al corpului

in viata de ;i cu ;i. Prin observatie si atentie va desco%eri multe o%ortunitati de

a realiza acest lucru!

• "e e7em%lu1 daca te simti obosit orteaza$te sa aci altceva in ciuda acestei

oboseli1 ie ca e vorba de un 4obbF sau o scurta %limbare. "aca ti$e oame1 %une deo%arte mancarea %entru <umatate de ora9 daca ti$e sete nu bea %e

loc ci astea%ta un moment. "aca irea ta e sa te grabesti a lucrurile incetsi invers. Cineva care este lent %oate ace la un moment dat ceva ra%id.

6ste la discretia disci%olului sa$si subordoneze cor%ul si nervii %rin vointasi autocontrol.

NI)E1U1 III

+'

+'



Cunoastere1 vointa1 cura< si tacere! acestia sunt cei - stal%i de baza aiTem%lului lui Solomon1 deci ai #acro$ si #icrocosmosului %e baza carora a ostinaltata sacra stiinta a #agiei. Conorm celor - elemente1 cele - calitati de mai

sus sunt undamentale %entru magicianul care as%ira la su%rema %erectiune inaceasta stiinta.

Cunoasterea o %oate castiga oricine %rintr$un studiu %lin de ravna si atuncicunoasterea desavarsita a legilor il va conduce1 %as cu %as s%re su%rema

intele%ciune.;ointa este un as%ect al autocontrolului si se obtine numai %rin tenacitate1

rabdare1 %erseverenta in studiul stiintei sinte si indeosebi in %ractica ei. Cine

vrea sa %aseasca %e calea ce conduce la cele mai elevate inaltimi aleintele%ciunii1 nu din %ura curiozitate ci in mod serios1 trebuie sa demonstreze o

vointa de neclintit.Indrazneala1 cura<ul! cine nu se teme de <erte si sacriicii1 indierent de

o%inia altor oameni si isi mentine neabatut tinta in ata oc4ilor1 indierent daca va

intalni cu succesul sau cu esecul1 va dezvalui misterul.Tacerea! cine se mandreste si vorbeste aiurea si isi %oarta intele%ciunea la

vedere1 acela nu va i niciodata un adevarat magician. Unui magician nu$i estenecesar sa ie considerat o autoritate ci dim%otriva1 el ace totul %entru a trece

neobservat. Tacerea este PUT6R6K Cu cat %astreaza mai mult tacerea %rivindcunoasterea si e7%erientele lui1 ara a se inde%arta de ceilalti1 cu atat mai mult vai ras%latit de Su%rema Sursa.

Cine este1 deci1 4otarat sa atinga cunoasterea si intele%ciunea trebuie saaca totul %entru a$si insusi aceste %atru calitati de baza ara de care nu se %oate

dobandi nimic esential in #agie.

ANTRENAMENT MENTA1

*! Concentrarea andurilor cu + sau - si"turi deodata

In eta%a a doua am invatat sa e7ersam concentrarea simturilor %rin

antrenarea iecaruia in %arte. ,cum vom mari %osibilitatea de concentrare si neocu%am de 2 sau + simturi deodata. ;reau sa arat aici unele e7em%le %rin care

elevul %rice%ut isi largeste singur aria de lucru.• Inc4i%uiti$va in mod %lastic un orologiu de %erete cu %endula care

misca intr$o %arte si in alta. Imaginatia voastra trebuie sa ie asa %erecta ca si cum orologiul intr$adevar e7ista %e %erete. In acelasi

tim% incercati cu simtul auzului sa auziti tic$tac$ul ceasului. ,ceastaimagine dubla 8auz G vaz: cautati sa o mentinei tim% de minute. La

in ce%ut veti reusi numai cateva secunde1 insa %rin re%etarea de maimulte ori veti reusi sa mentineti imaginea din ce in ce mai bine si

%entru mai mult tim%. Practica ace %erectiuneaK Re%etati acest

e7%eriment cu alt obiect asemanator1 de e7em%lu cu un gong ale carui batai nu numai ca le auziti dar vedeti si %ersoana care bate in gong.

#ai de%arte incercati sa vedeti un %arau si incercati sa auziti si

+*

+*



susurul a%ei sale. Inc4i%uiti$va ca vedeti un lan miscat de vant sitotodata auziti si suieratul vantului.

Pentru a sc4imba sc4ema incercati sa va imaginati e7%erimente

asemanatoare care solicita 2 simturi uneori si trei. Se %ot conce%e si alte e7em%leacustice1 o%tice la care se adauga si simtul tactil. Toate simturile trebuie trezite si

educate %entru concentrare. ;aloare mai mare are instruirea simtului o%tic1acustic si tactil1 acestea iind de o im%ortanta considerabila %entru %rogresul in

magie. Nu %ot sublinia indea<uns de mult semniicatia si im%ortanta acestor e7ercitii %entru dezvoltarea voastra. Practicati$le cu gri<a si zilnic. "aca reusiti samentineti concentrarea a + simturi simultan tim% de minute inseamna ca

e7%erimentul a reusit. "aca in tim%ul concentrarii se simte oboseala intreru%etie7ercitiul si reince%eti$l intr$un moment %rielnic cand va simtiti in orma din

d.%.d.v. mental si izic. Trebuie evitat1 oricum1 sa adormiti in tim%ule7%erientelor. "in e7%erienta %ro%rie recomand orele diminetii ca iind cele mai

%ro%ice %entru lucrari de concentrare.

+! Concentrarea asupra peisa@elor locurilor 9iintelor

"aca ati dobandit o certa indemanare in %recedentele e7ercitii de

concentrare a simturilor 8+ simturi odata %entru cel %utin minute: %utem mergemai de%arte.

• Cautati iarasi sa stati intr$o %ozitie comoda1 care %entru toate sarcinile

de concentrare este absolut necesara. Inc4ideti oc4ii si vizualizati o

cam%ie1 localitate1 %iata1 casa1 gradina1 %adure1 binecunoscute de voi.Retineti aceasta imagine. Trebuie retinut iecare detaliu! culoarea1

lumina1 orma. Imaginea trebuie sa ie atat de vie ca si cum v$ati ala %ersonal in locul res%ectiv. Nu trebuie nimic trecut cu vederea1 nimic

lasat la o %arte. "aca dis%are imaginea sau devine neclara1 cautati sa orevedeti din nou si tabloul sa ie si mai marcant. 67%erienta este reusitadaca reusiti sa va imaginati acest tablou in toate detaliile tim% de

minute.

• "u%a aceea incercati sa asociati acest tablou cu o concentrare acustica.

"aca v$ati imaginat de e7em%lu o %adure rumoasa1 cautati sa auziti

totodata ciri%itul %asarelelor1 susurul a%ei1 suieratul vantului1 zumzetulalbinelor etc. "aca a$ti reusit sa va imaginati aceasta imagine alegeti

dvs. ceva asemanator1 com%ozitie %ro%rie. ,ti reusit daca %uteti sa vaimaginati iecare im%re<urime1 %iata sau localitate1 ocu%and doua sau

trei simturi tim% de minute.

• "aca s$a a<uns la acest grad de concentrare1 incercati sa aceti aceleasi

e7%eriente cu oc4ii desc4isi1 i7andu$i %e un %unct sau uitandu$va inde%artare. Pentru dvs. im%re<urimile izice trebuie sa inceteze sa e7iste

iar tabloul ales sa a%ara ca o fata morgana agatat in aer in ata oc4ilor.

"aca ati reusit sa mentineti tim% de minute acest tablou1 %uteti alegealtul9 e7%erienta este reusita daca %uteti sa va imaginati orice tablou

-0

-0



doriti tim% de minute1 a%arand in ata oc4ilor desc4isi si solicitand 2sau + simturi. ,ceasta imagine a%are ca du%a lectura unui roman candlasam sa se deruleze in ata oc4ilor nostri anumite intam%lari. ,sa

trebuie %rocedat in iecare e7%erienta de concentrare.

• ,m invatat sa ne imaginam tablouri de localitati1 %iete %e care le$am

vazut si %e care le cunoastem. "e acum inainte ne imaginam %iete silocalitati imaginare1 %e care nu le$am mai vazut niciodata in viata. Laince%ut cu oc4ii inc4isi si reusind sa retinem tim% de minute cu 2 sau

+ simturi deodata9 vom %roceda la el cu oc4ii desc4isi. 67ercitiul estecom%let terminat cand am reusit tim% de minute cu oc4ii desc4isi saretinem imaginea.

• Trecem de la obiecte neinsuletite la vietati. Ne imaginam dierite

animale cum sunt! caini1 %isici1 %asari1 cai1 vaci1 gaini ca si anterior laobiecte. #ai intai minute cu oc4ii inc4isi1 a%oi mai tarziu cu ei

desc4isi. "aca sta%anim acest e7ercitiu sa ne imaginam animale inmiscare9 de e7! cum isi curata %isica blana sau cum %rinde un soarece1

sau cum bea la%te9 un caine in tim% ce uge sau latra9 o %asare in zbor sau cum mananca graunte etc. ,stel de combinatii sau altele

asemanatoare elevul sa$si aleaga du%a bunul sau %lac1 la ince%ut cuoc4ii inc4isi a%oi cu ei desc4isi. "aca se reuseste sa se aca aceste7ercitiu ara greseala tim% de minute1 se considera %roba terminata.

• Tot in acest mod si in acelasi el ne ocu%am de oameni.

(. La ince%ut cu %rieteni1 rude1 cunostinte1 decedati. Intai ne imaginam

trasaturile aciale1 du%a aceea cor%ul intreg1 iar a%oi statura intreaga1omul imbracat cu 4aine9 %rima data cu oc4ii inc4isi iar ulterior cu eidesc4isi. Inainte de a continua trebuie ca aceasta imagine sa %ersiste

minute in minte. ,%oi ne imaginam oamenii cunoscuti in miscare1 lalucru sau vorbind. "aca s$a reusit cu un simt1 adica vazul1 in continuareasociem si auzul1 deci sa auzim cum si ce vorbeste omul res%ectiv. Sa

ne straduim sa acomodam imaginatia cu realitatea de e7em%lutonalitatea1 vorbirea inceata sau mai ra%ida1 e7act cum e cazul la

%ersoana imaginata. #ai intai cu oc4ii inc4isi a%oi cu ei desc4isi.2. "aca aveti succes si aici mergem mai de%arte cu concentrarea

imaginatiei la %ersoane com%let straine si ne imaginam anumitetrasaturi ale etei cu voce cu tot. Incercati cu %ersoane de ambele se7esi de varste dierite. ,%oi ne imginam oameni de alte rase1 8indieni1

negri1 <a%onezi1 c4inezi1 esc4imosi etc: emei sau barbati1 tineri sau batrani1 co%ii. Ca un a<utor %utem consulta carti si reviste. La el si

vizitele la muzee sunt recomandate. "aca am terminat si am reusit samentinem aceste imagini tim% de min. cu oc4ii inc4isi si a%oi cu eidesc4isi am terminat instruirea magica mentalaHs%irituala a tre%tei a +$

a.

In toate aceste e7ercitii sunt necesare tenacitate1 rabdare1 %erseverenta siermitate. 6levii care$si dau aceasta osteneala necesara vor i multumiti cu

-(

-(



%uterile castigate %rin aceste e7ercitii de concentrare si au %osibilitatea sa leadanceasca %rin realizarea e7ercitiilor urmatorului nivel. 67ercitiile urmatoruluinivel nu intaresc numai vointa si concentrarea dar si totalitatea %uterilor

intelectuale si s%irituale1 iind absolut necesare ca e7ercitii %reliminare %entrutransmiterea gandurilor1 tele%atiei1 e7cursii ale mintii1 vederea la distanta si

multe altele. Prin urmare va trebui sa aci toate eorturile ca sa lucrezi atent1minutios si constiincios.

ANTRENAMENT ,SIHIC

Inspirarea celor . ele"ente in intreul corp

Inainte de a ince%e e7ercitiile acestui ca%itol trebuie sa ie realizat unec4ilibru astral al elementelor in sulet1 %rin intros%ectie si sta%anire de sine1 casa nu ne %agubim si sa ne acem rau noua insine. "aca e7ista certitudinea ca nici

un element nu domina1 trebuie sa lucram mai de%arte in cadrul evolutiei lainnobilarea caracterului nostru1 dar1 de asemenea1 va trebui sa lucram cu

elementele din cor%ul astral. Tema acestei sectiuni este sa dobandim %articularitatile de baza ale elementelor si sa le %rovocam sau sa le dizolvam in

cor% du%a bunul nostru %lac. Teoria activitatii elementelor ne este de<a cunoscutaiar acum sa o trans%unem in %ractica.

(: Focul %rin e7%ansiunea sa in toate directiile are ca %ro%rietate s%eciica

caldura1 deci este seric. Ca urmare noi vrem inainte de toate sa dobandimaceasta %ro%rietate si sa o %rovocam oarecum in sulet si in cor%. Pentru

controlul cor%ului alegem o atitudine ce ne %ermite sa ne simtim conortabil1liber de orice stan<eneala. In India aceasta atitudine se anumeste asana.

• Luati %ozitia de meditatieHasana si va ganditi ca sunteti in centrulelementului )oc care cu%rinde ca o sera intreg universul. ;a imaginatica totul in <ur c4iar si universul este o sera de oc. ,cum res%irati %e

nas si %rin tot cor%ul 8%rin %orii %ielii:1 elementul )oc. Res%irati adancsi regulat1 ara vreun eort al %lamanilor. Cor%ul material si cel astral

trebuie sa semene cu un vas gol in care intra sau este absorbitelementul oc cu iecare res%iratie. Caldura trebuie sa creasca tot mai

mult si mai mult cu iecare res%iratie. Caldura se intensiica si %utereade e7%ansiuneHdilatare devine tot mai %uternica1 %resiunea arsiteidevine tot mai mare %ana ne simtim noi insine ca suntem incinsi si

arzand. ,cest %roces de in4alare a elementului )oc in cor%1 desigur1 eun %roces imaginar si trebui e7ersat cu cea mai mare %utere de

concentrare a imaginatiei. Se va ince%e cu & ins%iratii ale elem. )oc simarim iecare e7ercitiu cu o ins%iratie. In medie sunt suiciente 20$+0de ins%iratii. Numai elevii cu un cor% antrenat si cu vointa %uternica

%ot de%asi acest numar de ins%iratii. Ca sa nu im obligati sa numaram

ins%iratiile ne %utem olosi de siragul cu noduri sau margele1im%ingand cate un nod mai de%arte la iecare ins%iratie. La ince%utcaldura imaginara va i simtita numai suletesteHla nivel %si4ic dar cu

-2

-2



iecare e7ercitiu re%etat1 caldura devine %erce%tibila si la nivel izic. "ela o insemnata ridicare a tem%eraturii 8broboane de sudoare: %oatecreste %ana la ebra cor%ului. "aca elevul intre tim% a realizat

ec4ilibrul elementelor in sulet1 aceasta acumulare nu$i %oate cauza niciun rau.

•67ersam acum in sens o%us! ins%iram elem. )oc %e gura si e7%iram %egura si %rin toti %orii %ielii cor%ului1 eliminandu$l la loc in univers.

Numarul de ins%iratii trebuie sa cores%unda cu numarul de e7%iratii1 de

e7em%lu! daca am acut & ins%iratii ale elem. )oc trebuie de asemeneasa acem & e7%iratii de eliminare. ,cest lucru este oarte im%ortant cacila terminarea e7ercitiului elevul trebuie sa aiba sentimentul ca nici o

%articica din element nu a ramas in el si senzatia de caldura %rodusa inel trebuie sa dis%ara. "e aceea se recomanda sa ne a<utam de siragul de

margele atat %entru numarul de ins%iratii cat si %entru numarul de

e7%iratii. )aceti aceste e7ercitii la ince%ut cu oc4ii inc4isi iar maitarziu cu oc4iii desc4isi.

#are cunoscatoare a Tibetului si o mare calatoare1 ,le7andra "avid$Neel1a descris in cartile ei un e7%eriment asemanator olosit de lamasi1 sub denumirea

de tumo1 care este oricum neindicat %entru a i %racticat1 nici de catre euro%enidar nici de studentul in magie. 67ista in orient ade%tiHinitiati care se ocu%a cu

acest e7ercitiu ani de zile si %ot condensa Hcom%rima in ei elem. )oc in asa gradincat %ot umbla goi si desculti in cele mai reci %erioade ale anului ara sa ieaectati9 %ot c4iar in cateva minute sa usuce %rosoa%e ude asezate %e cor%ul lor.

Prin acumularea elementului oc ei actioneaza atat asu%ra mediului lor a%ro%iat1asu%ra naturii to%ind za%ada si g4iata1 dar si la distante de /ilometri. )enomene

asemanatoare %ot i %roduse si de un euro%ean daca acorda tim%ul necesar %entruaceasta. Pentru ridicarea nivelului nostru in magie este necesar sa sta%anim nu

numai un element ci toate elementele1 ceea ce este absolut corect si de dorit din %unct de vedere magic

2: Sa trecem la e7ercitiile %rivind elementul Aer1 unde se %rocedeaza

e7act ca la e7ercitiul elementul )oc1 numai ca diera imaginatia simturilor.

• Luati o %ozitie comoda1 inc4ideti oc4ii si imaginati$va ca va gasiti in

centrul unui s%atiu de aer care um%le tot universul. Nimic din mediul

incon<urator dvs. nu trebuie %erce%ut si nimic nu trebuie sa e7iste decatuniversul um%lut cu aer. In4alati elementul ,er in reci%ientul gol al

suletului dvs. si al cor%ului carnal %rin toti %orii. )iecare res%iratieum%le tot mai %uternic intregul cor% cu tot mai mult aer. Trebui sa

mentineti cat mai mult si mai intens imaginea ca odata cu iecareres%iratie cor%ul se um%le cu aer incat se aseamana cu un balon.Concomitent aceti legatura cu senzatia in care cor%ul dvs. devine din

ce in ce mai usor1 atat de usor ca insusi aerul. Senzatia de usuratatetrebuie sa ie atat de intensa incat la inal cor%ul dvs. sa nu$l mai simtiti

deloc. 67act ca la elem. )oc si %entru elem. ,er se ince%e cu cate &ins%iratii si & e7%iratii1 iar du%a terminarea e7ercitiului sa avem

-+

-+



sentimentul ca nimc din elem. ,er nu a mai ramas in cor% si ne simtimla el de normal ca inainte de ince%erea lui. Se %oate olosi din nousiragul de margele %entru evitarea numaratorii. Cresteti numarul de

res%iratii 8ins%ir Ge7%ir: de la un e7ercitiu la altul9 dar nu de%asiti unnumar de -0 de res%iratii.

Prin e7ersarea continua a acestui e7ercitiu1 initiatul va reusi sa %roducaenomene de levitatie! mersul %e a%a1 %lutirea in aer1 de%lasarea cor%ului s.a.1

mai ales %rin concentrarea %e un singur element. "ar magicianul nu e satisacutcu o singura ateta a enomenelor1 dorind sa %atrunda mult mai adanc incunoastere si maiestrie1 %entru a obtine mai mult.

+: ,cum urmeaza descrierea %racticii %rivind elementul Apa.

• Luati %ozitia 8asana: cu care v$ati obisnuit de acum1 inc4ideti oc4ii si

uitati de totul in <urul vostru. Imaginati$va intreg universul ca un oceanenorm si voi sunteti in centrul lui. Cor%ul vostru devine %lin cu acestelement cu iecare res%iratie totala 8%rin %orii %ielii:. Simtiti raceala

a%ei in intregul cor%. "aca v$ati um%lut cor%ul cu acest element %rin &res%iratii va trebui a%oi sa$l goliti %rin inca & res%iratii. Nici o %icatura

oricat de mica nu trebuie sa mai ramana in voi du%a ultimul e7%ir. ,ici1iarasi1 va %oate i de olos siragul de margele. Cu iecare nou e7ercitiu

mai adaugati o res%iratie. Cu cat mai des %racticati acest e7ercitiu cuatat mai distinct veti simti %ro%rietatile reci ale a%ei. Trebuie sa vasimtiti asemeni unei mase de g4eata. )iecare e7ercitiu nu ar trebui sa

de%aseasca 20 de minute. Cu trecerea tim%ului veti %utea sa va %astraticor%ul rece ca g4eata in cel mai torid anotim% de vara.

Initiatii orientali sta%anesc acest element in asa masura incat %ot realizacele mai uimitoare enomene. "e e7em%lu1 %roduc %loaie in tim%ul sezonului

cald secetos si o %ot o%ri din nou la comanda. Pot1 de asemenea1 sto%a urtunilecu ugere1 %ot calma mugetul oceanului1 controleaza %estii din a%a s.a. ,cesteenomene nu sunt miracole %entru magicianul adevarat care le intelege %erect.

-: , ramas descrierea e7ercitiului cu elementul ,a"ant!

• Luati$va o %ozitie comoda1 asa cum ati acut$o si anterior. "e aceasta

data imaginati$va intregul univers ca iind Pamantul si dvs stand in

centrul lui. "ar nu va imaginati %amantul ca o masa de lut ci iind un

material de %amant e7trem de dens. Pro%rietatea s%eciica a acesteimaterii de %amant e densitatea si gravitatia. ,cum um%leti$va cor%ul cuacest material greu. Ince%eti cu & res%iratii si cresteti una cu iecare noue7ercitiu. Trebuie sa reusiti sa va concentrati in asa el elementul

Pamant in voi1 incat cor%ul %are a i o masa de %lumb si a%roa%e %aralizat de greutate. Res%irati inca de & ori %entru eliminarea din cor%

a elementului La sarsitul e7ercitiului trebuie sa va simtiti la el denormal ca la ince%ut. "urata sa nu de%aseasca 20 de minute.

,cest e7ercitiu e %racticat de lamasii tibetani mai mult in elul urmator! ei

stau si mediteaza %e o movila de %amant1 analizand$o si continuand meditatia dinnou. ,devaratul magician cunoaste mai bine cum sa$si a%ro%ie acest element

intr$o maniera mai sim%la si sa$l sta%aneasca ara sa mai recurga la aceste ane7e.

--

--



Culoarea dieritelor elemente %oate servi ca un a<utor %entru imaginatie1atata tim% cat ocul e rosu1 aerul e albastru1 a%a e verzui$albastra si %amantul egalben1 gri sau negru. ;izualizarea culorilor e o %roblema individuala1 nu

nea%arat necesara. 3ricine crede ca e in avoarea lui %oate olosi culorile inca dela ince%ut. Ceea ce e im%ortant in e7ercitiile noastre este imaginatia senzoriala.

"u%a o mai lunga %erioada de %ractica iecare %oate i ca%abil1 de e7em%lu1 sa %roduca caldura cu a<utorul elementului )oc in asa masura incat %oate i

demonstrat cu a<utorul unui termometru care va indica caldura %rin a%aritiaebrei.

,de%tul %oate %roduce variate eluri de enomene1 sa s%unem %rin

controlarea elementului Pamant si ramane la alegerea iecaruia sa mediteze laaceasta %roblema. #aiestria asu%ra elementelor este ca%itolul cel mai obscur si

%utin stiut al magiei1 des%re care oarte %utin a ost s%us %ana acum1 deoarece inel e ascunsa #area ,rcana. In acelasi tim%1 oricum1 e cel mai im%ortant domeniual magiei si cine nu controleaza %erect elementele nu va reusi sa inainteze cu

succes %e calea magiei.

ANTRENAMENT FIZIC

*! Respiratia prin porii unui se"ent corporal

Primul %as al acestei %regatiri1 de la nivelul (1 ar trebui sa devina a doua

natura a voastra de acum incolo. ,cum sa intram in detalii. Pozitia derela7areHodi4na a cor%ului trebui mentinuta cam <umatate de ora. Res%iratia %rin

%ori a intregului cor% va i acum limitata la un singur organ. Ince%atorul trebuiesa ie in stare sa a%lice res%iratia %ielii la orice organ al cor%ului. ;a ince%e de la

%icioare si va termina cu ca%ul. Practica e urmatoarea!

• Stati in asana si inc4ideti oc4ii. Transerati$va cu constiinta intr$unul

din %icioare9 nu conteaza cu care ince%eti. Imaginati$va %iciorul1 la elca si %lamanii cum in4aleazaHabsorb orta vitala din univers im%reuna

cu res%iratia %ulmonara. In consecinta orta vitala e absorbita dinunivers si redata ina%oi. "aca ati reusit asta du%a & res%iratii treceti la

celalalt %icior. ,%oi ince%eti cu mainile1 %rima data o mana a%oi

cealalta in ordinea res%iratiei iar mai tarziu cu amandoua mainiledeodata. "aca aveti rezultatele scontate1 treceti la celelalte organe1 cumar i! organe genitale1 intestine1 stomac1 icat1 %lamani1 laringe si ca%.

Sco%ul acestor e7ercitii este atins daca ati olosit iecare organ al cor%ului

c4iar cel mai mic1 %entru a res%ira %rin el orta vitala. ,cest e7ercitiu este unuldin cele mai im%ortante %entru ca ne da ocazia sa controlam iecare %arte din

cor% si sa o incarcam cu energie vitala1 sa vindecam sau sa o readucem la %arametrii normali ai vietii. "aca am acut toate acestea %e %ro%ria %ersoana nu easa de diicil sa actionam %e alte cor%uri1 %rin transerul constiintei1 a%t care

<oaca un rol im%ortant in transerarea %uterii magnetice in magie sau invindecare. ;a rog sa dati cea mai mare atentie acestui e7ercitiuK

-

-



+! Acu"ularea eneriei vitale

,lt e7ercitiu de antrenare magica a cor%ului este acumularea de energie

vitala. ,m invatat de<a cum sa ins%iram si sa e7%iram energia vitala %rinres%iratia %orilor cor%ului. ,cum trecem la acumularea acestei energii de viata.

(. Prin res%iratia %ulmonara si a %orilor intregului cor%!

• ,do%tati asana obisnuita si ins%irati orta vitalaH%rana din univers in

cor%ul vostru1 %rin %lamani si %orii intregului cor%. "e aceasta data1 nureturnati energia ina%oi in univers ci tineti$o in cor%. In momentul

e7%iratiei nu va ganditi la nimic absolut1 si e7%irati aerul consumat inmod regulat1 normal1 uniorm. Cu iecare res%iratie veti simti cum

absorbiti tot mai multa energie vitala acumuland$o si %astrand$o in

cor%. Trebuie sa simtiti %resiunea ortei vitale ca si aburul com%rimat invoi1 si imaginati$va cum acesta vine din e7terior in cor%ul vostru

%recum valurile de caldura de la un radiator. Cu iecare res%iratie orta %resiunii si radiatiei creste1 ras%andindu$se si intarindu$se la cativa

metri. "u%a e7ercitii re%etate trebuie sa iti ca%abili sa emiteti %utereavoastra de %enetrare c4iar la distante de /m. "e a%t trebuie sa simtiti

%resiunea si %enetrarea razelor voastre. Practica naste %erectiuneaKInce%eti cu & in4alatii si cresteti cu una %e zi. )iecare e7ercitiu trebuielimitat la ma7imum 20 min. ,ceste e7ercitii trebuie acute mai ales in

sarcinile ce reclama o mare si intensa c4eltuiala de orta vitala1 ca intratarea oamenilor bolnavi1 tele%atie1 magnetizarea unor obiecte s.a.

"aca energia vitala nu mai este necesara in aceasta orma acumulata1cor%ul trebuie adus ina%oi la tensiunea initiala1 deoarece nu e indicat sa

duci in viata de zi cu zi o tensiune su%radimensionata. ,cest lucru vaincorda %este masura nervii si cauzeaza iritatii nervoase1 e%uizare sialte eecte ne%lacute. 67%erienta e terminata %rin redarea ina%oi in

univers a ortei vitale acumulate %rin imaginatie in tim%ul res%iratiei.)acand acest lucru mai de%arte vei in4ala aer %ur1 eliberand tensiunea

ortei vitale %ana cand ai o senzatie de ec4ilibru.

"u%a o lunga %ractica1 magicianul va reusi sa redea orta vitalauniversului deodata1 intr$o maniera e7%loziva similara cu o rabunire nervoasa.,ceasta brusca eliminare nu trebui %racticata inainte ca cor%ul vostru sa aiba omare %utere de rezistenta.

2. Prin dierite %arti ale cor%ului!

• ,vand certe abilitati veti %utea realiza aceeasi e7%erienta1 acumuland

energia vitala in dierite %arti ale cor%ului1 incetisor si %as cu %as.

Indeosebi s%ecializati$va %e maini. ,de%tii ac acelasi lucru cu oc4iilor! astel ei %ot ascina si tine vra<iti sub vointa sa1 nu numai o

%ersoana ci si o mare multime de oameni. Un magician care %oate

-

-



realiza toate astea cu mainile e cunoscut ca are maini binecuvantate.#isterul binecuvantarii sau %unerea mainilor de%inde de aceasta.

67ercitiile acestui nivel si$au atins sco%ul daca ati invatat bine cum sa

acumulati energia vitala nu numai in tot cor%ul dar in iecare %arte din el1 si saemiteti raze ale acestei orte acumulate direct s%re e7terior. Cand veti sta%ani cu

maiestrie acest e7ercitiu1 al +$lea nivel al antrenamentului izic va i com%let.

-! Ane=a la capitolul III

"isci%olul a<uns aici cu dezvoltarea magica va observa o transormare a

caracterului sau1 ca%acitatile sale magice dezvoltandu$se in toate serele.In sera mentala a obtinut o vointa mai %uternica1 o rezistenta marita1 o

memorie mai buna1 ca%acitate de observatie marita si un intelect lim%ede.In sera astrala va observa ca a devenit mai calm si linistit9 in unctie de

a%titudini isi va dezvolta acele calitati care ii li%sesc.

In lumea materiala va vedea ca e mai sanatos1 mai ager1 c4iar mai tanar.)orta sa vitala o va de%asi cu mult %e cea a oamenilor obisnuiti si va reusi sa

obtina mult succes in viata de zi cu zi %rin emisia ortei vitale. "e e7em%lu va ica%abil sa elibereze o camera de inluente neavorabile1 va i ca%abil sa trateze

%ersoane bolnave c4iar de la distanta %entru ca isi %oate emite radiatia la/ilometri de%artare. In %lus %oate incarca obiecte cu dorintele sale. ,<uns aicielevul va desco%eri singur ce %oate ace cu ca%acitatile sale si unde si cand e mai

bine sa le oloseasca. "ar el nu va uita ca %uterea magica %oate i olosita atat %entru bine cat si %entru sco%uri egoiste. Tine minte! ?ceea ce semeni aceea vei

culege@. Intotdeauna lasa$ti ca sco% inal sa aci lucruri nobile si sa lu%ti %entru olume mai buna.

Te4nica magnetismului are diverse variante1 dintre care in cele ce urmeazavoi %rezenta cateva!

*! I"prenarea spatiului

• Prin res%iratia %ulmonara si %rin %ori ins%ira orta vitala si %reseaz$o cutoata %uterea imaginatiei in cor% %ana a<unge sa ie dinamica1 radianta.Cor%ul tau devine o energie radianta ca un soare individual. Cu iecareres%iratie maresti cantitatea de energie si %utere radianta si acum um%le

cu ea camera in care stai. Cu a<utorul acestei energii camera trebuie saie stralucitoare.

Prin e7ercitii %erseverente si re%etate %oti ilumina o camera in mi<loculno%tii intr$o asa masura incat obiectele din camera %ot i vazute nu doar de magci si de catre un %roan1 deoarece e %osibil in acest el sa materializezi lumina din

energia vitala in orma unei reale lumini de zi1 cu a<utorul imaginatiei."ar acest enomen nu$l va satisace %e magician care stie ca energia vitala

are un caracter universal care nu$i %oarta doar ideile1 gandurile si dorintele ci1 de

-&

-&



asemenea este si realizatorul imaginatiei sale. ,stel se %oate obtine orice %rinenergia vitala iar realizarea de%inde de imaginatia %lastica.

• "aca e7%erimentatorul a um%lut camera cu energie radianta1 trebuie sa$

si imagineze ceea ce$si doreste sa obtina1 de e7! toate inluentele

magice si astrale din inca%ere vor dis%area si se vor dizolva.

#agicianul se va simti bine si in siguranta in camera si de asemeneatoti cei care vor veni in vizita. In %lus magul %oate um%le camera cuideea de a %rogresa mai ra%id in dezvoltarea sa etc. #agicienii avansati

isi %rote<eaza camera %ersonala de oameni nedoriti %rin ideea ca aceiasa simta disconort1 neliniste si dorinta de a %leca de acolo. ,cestes%atii sunt incarcate sau im%regnate cu ideei de %rotectie sau de

%rime<dieH%ericol. 6 %osibil sa incarci orice camera intr$un mod maisubtil astel incat oricine intra in camera ara %ermisiune va simti un el

de %aralizie sau re%ulsieHdezgust. Precum se vede magul are o multime

de %osibilitati si cu a<utorul acestor indicatii %oate gasi si alte metode.#agul %oate ina%oia sur%lusul de energie vitala in univers %rin e7%iratie1

lasand energia radianta in camera1 olosindu$si imaginatia. Tot %rin imaginatie %oate aduce energia vitala din univers direct in camera ara sa mai ie el

intermediarul1 mai ales daca are e7%erienta in domeniu. In acest el %oateim%regna o camera c4iar cu %ro%ria sa dorinta. Imaginatia combinata cu vointa si

credinta$erma convingere1 nu au limite. ,ceste e7%erimente nu de%ind de ocamera anume9 se %oate incerca im%regnarea a doua sau mai multe camere inacelasi tim% sau incarcarea intregii case cu aceasta orta vitala si energie

radianta1 %rin metoda de mai sus. Pentru ca imaginatia nu stie de tim% sau s%atiu1magul %oate ace aceste lucruri si de la distanta. Cu tim%ul1 %rin dezvoltarea sa1

magicianul va %utea um%le orice camera oriunde si oricand. "ar sa nu uite dedezvoltarea morala si sa$si oloseasca %uterile doar %entru sco%uri nobile iar

aceste %uteri vor deveni nelimitate1 deoarece %ractica ace %erectiunea.

2.Bio"anetis"ul

Sa ne ocu%am de un alt as%ect al energiei vitale. Cum am vazut1 iecare

obiect1 animal1 om sau idee %oate i incarcat cu energie vitala si dorinte. "ar

orta vitala are %ro%rietatea de a acce%ta si idei si ganduri de la alte %ersoane1combinandu$se sau inluentand directia data initial si acest lucru scade

%otentialul constructiv dorit de magician1 daca acesta nu ar ace reincarcarire%etate1 reairmand ideea de baza.

,cest lucru inseamna tim% %ierdut si un inal discutabil. Ca sa %revinaaceasta magul trebuie sa cunoasca legile biomagnetismului. )orta vitala acce%ta

nu numai idei1 conce%te1 dorinte si sentimente ci si limitari de tim%. ,ceasta legetrebuie res%ectata cand lucrezi cu energia vitala si mai tarziu cu elementele. Peviitor cand im%regnati energia vitala cu dorinte tineti cont de tim% si s%atiu. In

lucrarea magica trebuie sa luam in considerare urmatoarele reuli!

-'

-'



Lucrul in Akasa este dincolo de timp si spatiu, in sfera mentala

operezi cu timpul, in sfera astrala cu spatiul (culoare, forma); in lumea

materiala lucrezi simultan cu timpul si spatiul.

In continuare voi e7%lica biomagnetismul %rin niste e7em%le.• Cu a<utorul energiei vitale incarca o camera cu dorinta de a te simti

bine in ea si ca aceasta inluenta va %ersista atata tim% cat locuiesti in

camera. Re%eta %rocedura incontinuu c4iar si cand %leci din camera sauli%sesti %entru o vreme. "aca cineva va intra in camera ignorand

acumularea de energie vitala1 se va simti neconortabil. "in cand incand %oti reincarca densitatea energiei radiante din camera %rinre%etarea dorintei.

"aca traiesti intr$o camera incarcata astel1 energia inmagazinataintotdeauna iti va inluenta in bine sanatatea si cor%ul. )orta vitala din camera

are vibratia dorintei sanatatii. "aca vrei sa aci e7ercitii oculte in aceasta camera1e7ercitii care nu au nimic comun cu sanatatea1 de alta vibratie a gandurilor1 nuvei obtine rezultate la el de bune ca in cazul unei camere incarcate cu dorinta

cores%unzatoare 8de aceleasi vibratii: cu ti%ul e7ercitiilor oculte9 mai bine lasaticamera neincarcata decat im%regnata cu alt ti% de vibratii. "eci intotdeauna este

recomandabil sa incarcati camera cu o vibratie de gandireHdorinta armonioasa cunatura muncii si e7%erimentelor ce le aceti.

,sa de e7em%lu %oti incarca un inel1 o %iatra sau orice alt obiect cu dorintaca %ersoana res%ectiva ce$l %oarta sa ie avorizata de succes si noroc. ,ici sunt

doua %osibilitati de im%regnare si maniestare in tim%.• Prima metoda consta in i7area energiei vitale in %iatra sau metalul

res%ectiv %rin imaginatie si concentrarea dorintei1 %entru totdeauna1

absorbind incontinuu energie din univers %entru a$i aduce succes sinoroc %ersoanei atata tim% cat va %urta inelulH%iatra. Puteti1 bineintelesincarca obiectul ales %entru o %eroada limitata de tim% iar inluenta sa

inceteze deindata ce so%ul %ro%us a ost atins.

• , doua metoda se numeste incarcarea universala care o%ereaza in

aceasi masura iar dorinta va lucra atat tim% cat e7ista obiectul ales

8%iatra1 bi<uterie: ara sa ie necesara %urtarea ei de catre %ro%rietar.,stel de incarcari universale acute de un ade%t %ot dura si secole.

"u%a cum am invatat din istoria mumiilor egi%tene1 astel de orte i7atecontinua sa actioneze de mii de ani. "aca un talisman incarcat anume %entru o

%ersoana intra %e mainile altcuiva1 nu va avea nici o inluenta. "ar daca se

intoarce la %ro%rietarul de dre%t inluenta se ace din nou simtita.,lt domeniu al ortei vitale este "anetis"ul vindecator. "aca magul

vindeca o %ersoana %rin %ase magnetice1 %rin %unerea mainilor sau de la distanta8%rin imaginatie si vointa:1 el trebuie sa lucreze in mod e7act cu legea tim%ului

daca vrea sa reuseasca.#aniera clasica de magnetizare este aceasta! tera%eutul1 %rin imaginatie

ace astel ca orta vitala sa iasa din cor%ul sau1 mai ales %rin maini1 in cor%ul

-*

-*



%ersoanei bolnave. ,ceasta %resu%une ca magnetizatorul sa ie sanatos si sa %osede un sur%lus de energie1 altel isi va %une sanatatea in %ericol. Imi %are rausa s%un1 dar am vazut magnetizatori care %rintr$un transer e7cesiv de orta

vitala au suerit urmari izice grave 8caderi nervoase1 %robleme de inima etc.:.,stel de consecinte sunt inevitabile daca magnetizatorul oloseste mai multa

energie decat este ca%abil sa aduca1 in s%ecial daca trateaza mai multi %acientiodata.

,ceasta metoda are si alte dezavanta<e! magnetizatorul isi oloseste %ro%ria energie si %rin asta transmite in %acient %ro%riile vibratii %si4ice sitrasaturi de caracter1 inluentandu$l in mod indirect la nivel %si4ic. Prin urmare1

iecare vindecatorHmagnetizator ar trebui si este necesar sa aiba un caracter nobil."aca are un %acient cu un caracter mai rau ca al lui1 va atrage indirect aceste

inluente maleice asu%ra sa1 ceea ce este total in dezavanta<ul magnetizatorului.;indecatorul care studiaza si %ractica ocultismul nu trebuie sa dea din

orta sa vitala %acientului ci sa o atraga direct din univers1 acand$o sa curga %rin

mainile sale im%reuna cu concentrarea dorintei de sanatate1 si transmitand$o incor%ul celui bolnav.

In ambele moduri de transer de mai sus1 magnetizarea trebuie re%etatadaca se vrea succese ra%ide1 %entru ca dizarmoniile si bolile consuma oarte

ra%id orta transerata si sunt lacome de noi rezerve de orta vitala1 asa catratamentul trebuie re%etat curand %entru ca sa nu se inrautateasca situatia bolii.

,ltel stau lucrurile la magician. Pacientul se simte usurat numai cand

magul este desc4is %si4ic1 a acut in %realabil acumularea energiei vitale in %ro%riul cor% si emite razele de lumina ale acestei orte. Poate olosi multe

metode cu succes1 baza iind imaginatia combinata cu concentrarea dorintei1dorind ca %acientul sa se simta din ce in ce mai bine1 de la o ora la alta1 de la o zi

la alta. ,cum voi descrie cateva metode care %ot i olosite in tratamente.Inainte de toate magul trebuie sa cunoasca oarte bine diagnosticarea

bolilor si sim%tomele lor. ,cesta se %oate obtine %rin studierea atenta a cartilor

de s%ecialitate. Cunoasterea anatomiei este absolut indis%ensabila. Nu trebuie saie atat de nesabuit incat sa incerce tratarea acelor boli care necesita o interventie

c4irurgicala ra%ida sau a bolilor inectioase. "ar in asemenea cazuri %oateaccelera %rocesul de vindecare si calmarea durerilor1 %e langa tratamentul

medical de s%ecialitate. ;a %utea realiza aceasta c4iar si de la distanta. 6steoarte avanta<os daca un medic1 %e langa tratamentul alo%at s%ecializat invata saa%lice si %e cel magic. "eci magicianul trebuie sa trateze numai acele %ersoane

bolnave care sunt recomandate %entru acest tratament direct de catre medic1 sausa lucreze im%reuna cu un medic %entru a evita sa ie considerat vraci sau

sarlatan. 6l va %ractica vindecarea din com%asiune si iubire nu %entru a castiga bani1 a se imbogati sau %entru %restigiu. Nu %roitati de credulitatea oamenilor.Tineti$va numai de idealul binelui si binecuvantarea nu va intarzia. Ideal ar i ca

magicianul sa a<ute bolnavii ara c4iar ca ei sa stie. ,cest ti% de a<utor este cea

mai beneica modalitate.;oi arata cateva metode mai obisnuite %e care magul le %oate olosi ara a$si %ericlita sanatatea si sistemul nervos.

0

0



• (. Inainte de a te a%ro%ia de %atul unui bolnav1 a cel %utin & res%iratii

%rin %lamani si %ori9 acumuleaza o enorma cantitate de energie vitaladin univers in cor%ul tau si las$o sa straluceasca asemeni luminiisoarelui. Prin res%iratii re%etate a un cam% de energie radianta in <urul

%ro%riului cor% de cel %utin * m 8(0 Fards:1 care cores%unde energiei

vitale a (0 %ersoane obisnuite. In urma acumularii de energie vitalatrebuie sa te simti ca stralucesti ca un soare. "aca te a%ro%ii de un

%acient cu o astel de radiatie1 acesta imediat ince%e sa se simta mai

usurat si linistit iar daca nu suera de o boala grava va simti alinare sau1c4iar e %osibila vindecarea imediata. Transerul de energie se aceindividual in %acient si de%inde in intregime de tine cum aci acest

lucru. Un mag e7%erimentat si indemanatic nu are nevoie de %ase sau %unerea mainilor1 acestea iind doar mani%ulari e7terioare %entru

su%ortul vointei. Poti tine oc4ii inc4isi sau desc4isi in tim%ul acesta1

%oti %rivi %acientul dar nu este nea%arat necesar. ,ici rolul e7clusiveste al imaginatei. Poti sta langa bolnav ara sa$l atingi izic.

Imagineaza$ti ca energia radianta incon<uratoare %atrunde cu %resiunein cor%ul %acientului %rin iecare %or si ilumineaza totul. )oloseste$ti

toata %uterea vointei ca energia radianta condensata sa aducavindecarea %acientului. Tot tim%ul sa i absolut convins ca %acientul se

simte din ce in ce mai bine1 de la o ora la alta1 de la o zi la alta1 sideasemenea1 sa ordoni energiei radiante sa nu iasa %ana cand %acientulnu este %e de%lin vindecat. Incarcand cantitativ cor%ul unui %acient cu

energie radianta$ care la o %ersoana sanatoasa inseamna cam *0 cm 8(Fard:$ vei obtine vindecari in tim% sur%rinzator de scurt in unctie de

ti%ul de boala. Re%eta incarcarea du%a un tim%9 intareste siconcentreaza energia radianta si vei i oarte sur%rins de succesul

minunat obtinut. In %rimul rand energia radianta nu %oate sa sca%edeoarece ai i7at$o si I$ai ordonat sa se reinnoiasca constant. In aldoilea rand ai stabilit tim%ul1 asa incat cor%ul %acientului sa se simta

din ora in ora1 de la o zi la alta mai bine. In al treilea rand ai %ro%ortionatHlimitat energia in s%atiu cores%unzator cu circumerinta

cor%ului. 6ste recomandat sa i7ezi %uterea radiatiei la *0 cm 8( Fard:

in <urul cor%ului1 acesta iind cam%ul radiatiei normale la o %ersoanaobisnuita. Cu aceasta metoda ai inde%linit conditiile %rinci%ale alelegilor %lanului material1 de tim% si s%atiu.

In tim% ce oloseste aceasta metoda1 magul va observa ca orta lui vitalaramane la el c4iar si du%a tratament1 nu se diminueaza ci continua sa lumineze

la el de intens. "e a%t energia vitala i se autoregenereaza in cor% similar vaselor comunicante1 energia olosita inlocuindu$se imediat. ,stel magul e ca%abil satrateze sute de %acienti ara a$si ruina sanatatea sau nervii.

• 2. 3 metoda dierita olosita de magician e aceea de transmitere aenergiei in orma condensata in cor%ul %acientului sau %ortiunea

(

(



bolnava1 %rin %ori in acelasi tim% imaginandu$si ca este constantreinnoita din univers1 %ana cand este obtinuta vindecarea. ,ici dorintaimaginara des%re com%leta vindecare este limitata de tim% si s%atiu.

"ar aceasta metoda trebuie %racticata doar la acei %acienti la caresistemul nervos nu este inca obosit si %ot rezista %resiunii energiei

condensate. La un mag bine antrenat energia vitala acumulata este ca simaterializata si %oate i com%arata cu electricitatea. ,ceasta metoda in

com%aratie cu altele este cea mai a%reciata deoarece este oarte sim%lasi e7trem de eicienta.

3 metoda mai deosebita e aceea %rin care %acientul e %us sa ins%ire

energie vitala radianta cu a<utorul imaginatiei1 %resu%unand ca are ca%acitate deconcentrare1 altel magicianul trebuie sa realizeze %rocesul de imaginare in locul

%acientiului. Practica este urmatoarea!

• +. 6nergia ta radianta emite %e o distanta de * metri. Cand esti langa

%acient1 acesta %ractic innoata in lumina radiatiei tale1 care a ostim%regnata cu dorinta de vindecare. Pacientul cu iecare ins%ir va

in4ala energia radianta luminoasa si trebuie sa ie erm convins ca se vaace bine. Trebuie sa$si imagineze intens ca cu iecare res%iratie se

simte din ce in ce mai bine c4iar si cand magicianul nu este langa el."aca %acientul nu se %oate concentra sau este vorba de un co%il bolnav1

iti vei imagina ca %rin iecare ins%ir al lui iti acce%ta energia vitalaradianta1 care a<unge direct in sange si va aduce vindecarea com%leta.,ici1 deasemenea trebuie sa te concentrezi %e dorinta ca orta vitala

in4alata de %acient va lucra %ozitiv in el. ,cesta a ost un e7em%lu de transer al ortei vitale de la magician in

cor%ul altcuiva %rin res%iratie. Ne aducem aminte de cuvintele din >iblie1 cand"omnul Isus C4ristos a ost atins de o emeie bolnava in s%eranta ca va i

vindecata. "omnul nostru a simtit scaderea energiei lui vitale si a s%usdisci%olilor lui! ?,m ost atinsK@.

Cand lucrezi cu energia vitala si magnetismul trebuie sa i atent la tim% si

s%atiu. ,m mentionat cateva metode de tratare a bolilor dar mai sunt multe din %unctul de vedere al magnetismului. "e e7em%lu magul se %oate conecta la

mintea %acientului cand acesta doarme si sa realizeze dierite metode de

tratament in cor%ul %acientului. Pe langa tratarea cu energie vitala1 magicianul %oate olosi energia elementelor1 magnetismul si electricitatea. "escriereadetaliata a tuturor metodelor si %osibilitatilor de tratament ar um%le cu sigurantanumeroase volume. In aceasta lucrare am vrut sa arat un set de %roceduri de

tratament cu considerarea tim%ului si s%atiului1 in s%eta magnetismul. #ariiade%ti si sinti care si$au antrenat imaginatia si vointa asa de %erect incat sa se

realizeze imediat %e toate %lanurile1 nu au deloc nevoie de metode. ,semenea %ersoane trebuie numai sa$si e7%rime orice dorinta si ea va i realizata in acelasimoment.

NI)E1U1 I)

2

2



Inainte de a descrie e7ercitiile diicile ale acestui nivel1 vreau sa %revincititorul s%unandu$i ca nu$i este %ermis sa se grabeasca in dezvoltarea sa. "eaceea trebuie sa$si acorde tim% suicient daca vrea sa obtina succese absolute %e

calea magiei. Toate e7ercitiile tre%tei %recedente trebuie sa le sta%aneasca %erectinainte de a trece la urmatoarele.

ANTRENAMENT MENTA1

Transpunerea constiintei in o$iecte ani"ale si 9iinte u"ane

In acest ca%itol descriu trans%unerea constiintei in e7terior. Noi trebuie sastim sa ne trans%unem constinta1 du%a dorinta1 in orice obiect1 animal sau om.

67act ca in concentrarea cu obiecte1 %uneti cateva obiecte %e care le olositizilnic1 inaintea voastra.

•Luati %ozitia obisnuita1 i7ati %entru scurt tim% unul din obiecte siim%rimati$va in imaginatie orma1 culoarea si marimea lui1 a%oi

inc4i%uiti$va transormat in obiectul res%ectiv1 sau mai bine zis simtiti$va obiectul res%ectiv1 ado%tati$i %ro%rietatile. Trebuie sa simtiti ca

sunteti legat de locul in care ati ost %lasat si ca il %uteti %arasi doar mobilizat din e7terior. "e asemenea trebuie sa simtiti si sco%ul in care

este olosit obiectul. "u%a o concentrare intensa ar trebui sa %uteti sa %riviti im%re<urimile obiectului si sa cu%rindeti relatia lui cu celelalte."aca obiectul se ala %e masa1 veti simti atat relatia cu aceasta cat si cu

celelalte obiecte de %e masa1 inclusiv a s%atiului in care sunt obiectele."aca va reuseste e7ercitiul cu un obiect treceti tre%tat la celelalte.

67ercitiul e inde%linit daca ati reusit sa va legati constiinta cu iecareobiect in asa el incat sa$i ado%tati orma1 culoarea1 marimea1

%ro%rietatile acestuia si sa va mentineti ara intreru%ere cel %utin minute in aceasta stare. In acest rastim% trebuie sa uitati de cor%ulcarnal deinitiv. "u%a aceea %uteti sa alegeti %entru a va trans%une in

obiecte mai mari! tuisuri1 %lante1 lori1 %omi etc. Constiinta nucunoaste nici tim% nici s%atiu1 iind un %rinci%iu ,/asa.

"atorita naturii neobisnuite a e7erctitiilor si eventualele nereusite1 nu

trebuie sa iti intimidat1 rabdarea si %erseverenta duc la succesul dorit. Ceim%ortanta are acest e7ercitiu %entru magie se va vedea mai tarziu.

"u%a ce sta%aniti trans%unerea constiintei in obiecte ara viata atunci sevor ace e7ercitii cu iinte. Cum am mai s%us1 constiinta e li%sita de s%atiu si

tim%1 de aceea nu avem nevoie in e7ercitiile noastre ca iinta res%ectiva sa iesub oc4ii nostri. 6levul trebuie sa$si %oata imagina orice iinta.

• (. "eci1 isi va trans%une constiinta in imaginea unei %isici1 cal1 vaca1

s.a. Nu are nici o im%ortanta natura obiectului e7%erimental1 %oate lael de bine sa ie o %asare sau un eleant. 6levul trebuie sa reuseasca sa$

si transere constiinta in orice orma dorita si sa se com%orte ca atare.

+

+



Cel %utin min. ara intreru%ere trebuie sa reziste daca vrea ca aceste7ercitiu sa ie sta%anit.

Initatii care se ocu%a de acest lucru ani de zile1 sunt in masura sa inteleaga

orice animal si sa$l sta%aneasca %rin %ro%ria vointa. In acest sens ne amintim istoriile cu lu%i si alte animale unde se s%une ca

vra<itorii se transorma in acestea. Pentru magician aceste %ovesti si istorii au osemniicatie mai adanca. )ara indoiala ca este vorba de asa numitii ?magicieni

negrii@ care %entru a nu i recunoscuti acand dierite marsavii1 ado%ta diverseorme de animale. #agicianul bun1 curat1 condamna asel de %roceduri sica%acitatile lui s%irituale ii %ermit sa vada %rin aceste creaturi si sa recunoasca

adevarata inatisare a rauacatorului. ,ceste e7ercitii %regatitoare nu olosesc laactiuni daunatoare1 ci %regatesc elevul %entru o magie inalta in care %oate ado%ta

orme divine in care isi va trans%une constiinta."u%a ce acest e7ercitiu a ost inde%linit si mentinut tim% de minute ara

intreru%ere cu orice animal1 se trece la e7ercitiul cu oameni.

• 2. La ince%ut se vor alege cunoscutii1 %rietenii1 membrii amiliei acaror imagine o sta%aneste cel mai bine1 ara a ace deosebire de se71

varsta. Tot tim%ul trebuie sa$ti trans%ui constiintain in asa el incat sa %oti simti si gandi ca %ersoana res%ectiva. "u%a aceea se %oate e7ersa

cu %ersoane straine1 nemaiintalnite in viata si %e care trebuie sa ti leimaginezi. In inal iti alegi oameni din alte rase si culori ale %ielii.67ercitiul este inc4eiat daca reusesti trans%unerea cel %utin minute

continuu. Cu cat durata este mai lunga cu atat este mai avanta<os.Prin acest e7ercitiu magul ca%ata %uterea de a se conecta cu orice om1 sa$i

cunoasca gandurile si sentimentele1 trecutul si %rezentul1 simtirea si actiuneaacelui om1 %e care le va %utea inluenta du%a %ro%ria vointa. "ar1 atentie1

conorm %roverbului! ?ce semeni aceea vei culege@1 niciodata magul nu$si vaolosi inluenta %entru ceva rau sau sa orteze oamenii sa actioneze im%otrivavointei lor. #area %utere care I se conera %rin acest e7ercitiu o va olosi doar

s%re bine1 iar binecuvantarea nu va intarzia sa a%ara. "e aici se %oate intelege dece in 3rient elevul oera #aestrului sau cea mai inalta stima. Prin asta se leaga

instinctiv de constiinta maestrului1 asel va i inluent indirect si calauzit s%resucces mai sigur1 mai usor si mai re%ede. "e aceea metodele orientale reclama

%rezenta unui guru ca absolut indis%ensabila. Cunoscuta metoda @,n/4ur@olosita in Tibet are aceeasi baza dar in succesiune inversa1 in care maestrul seleaga de constiinta elevului si ii transera %utere si intele%ciune.

ANTRENAMENT ,SIHIC

*! Acu"ularea Ele"entelor intr%o anu"ita reiune a corpului

In acest ca%itol dezvoltam o munca cu elementele. ,m invatat sa as%iram

un element in noi %rin %lamani si %ori si sa$I simtim %ro%rietatea s%eciica in totcor%ul. ,cum dorim sa incarcam dierite %arti ale cor%ului cu elementul dorit1ceea ce se %oate realiza %e 2 cai. Trebuie sta%anite ambele metode.

-

-



(: Prima metoda este urmatoarea!

• Cum s$a descris in eta%a a +$a1 as%irati %rin %lamani si %rin %ori

res%ectivul element in cor% si inmagazinati$l ara a$l e7%iraHelimina. Lains%ir imaginati$va senzatia s%eciica res%ectivului element! la oc B

caldura1 la a%a B raceala1 la aer B usurinta1 la %amant B greutatea. Se va

ince%e cu & ins%iratii. In loc sa dizolvati elementul acumulat %e caleimaginativa1 ina%oi in univers1 acum il veti conduce in %artea de cor%aleasa1 %rin com%rimarea %ro%rietatii s%eciice elementului si um%lerea

%artii de cor% cu ea. 6lementul com%rimat in %ortiunea res%ectiva acor%ului trebuie sa$l simtiti mai %uternic decat in restul cor%ului. "ecimusc4ii1 oasele si %ielea res%ectivei %ortiuni trebuie sa ie %atrunse de

elementul res%ectiv. "u%a ce simtiti oarte bine %ro%rietatea s%eciica aelementului in %artea aceea de cor% il veti lasa cu a<utorul imaginatiei

sa se dizolve in tot cor%ul1 a%oi %rin e7%irare sa se scurga in univers.

,cest e7ercitiu trebuie e7ecutat cu iecare element %e rand1 cu iecareorgan intern sau e7tern1 cu e7ce%tia creierului si a inimiiK ,ceste organe nu vor i

incarcate cu nici un element1 nici la voi nici la alte %ersoane. "oar un maestrucare sta%aneste %erect elementele isi %oate %ermite o acumulare in inima sau

creier ara sa$si aca vreun rau. 6l isi cunoaste cor%ul si il are sub control. Unince%ator trebuie sa evite incarcarea inimii si a creierului cu elemente sau cu

energie vitala1 %ana cand nu %oate observa %rin clarviziune unctia iecaruiorgan. Cu tim%ul %rin acumularea elementelor sau %uterii vitale in tot cor%ul sauin dierite %arti1 se obisnuieste si creierul si inima cu tensiunea generala1

deoarece aceasta tensiune nu se limiteaza numai la un organ ci se resimte in totcor%ul. In s%ecial in %icioare si in maini trebuie sa ie bine sta%anite acumularea

elementelor si a %uterii vitale1 deoarece se olosesc oarte mult in %racticamagica. 3 atentie deosebita va i acordata degetelor.

MM 3 alta %osibilitate de a goli elementul dintr$o %arte a cor%ului1 consta ina nu diri<a elementul acumulat mai intai in cor% si a%oi %rin res%iratia %orilor inunivers1 ci cu a<utorul imaginatiei se va elimina tot elementul din %artea

res%ectiva a cor%ului %rin %ori in univers. ,cest %roces este mai ra%id. Unmagician abil trebuie sa sta%aneasca ambele orme si sa le oloseasca du%a cum

doreste.

2: , doua metoda de acumulare a elementelor intr$o %arte a cor%ului esteurmatoarea!

• Trans%une$te cu constiinta in %artea res%ectiva a cor%ului1 si la el ca la

res%iratia %orilor1 lasa acea %arte a cor%ului sa ins%ire si sa e7%ire. La

iecare ins%ir elementul este as%irat iar e7%iratia va i goala. Cand simtica elementul dorit s$a acumulat suicient in %artea cor%ului care l$ains%irat1 %oti sa$l eliberezi din nou1 adica in univers de unde l$ai

absorbit. ,cest e7ercitiu %are ra%id si sim%lu dar este necesara o bunatrans%unere a constiintei. La el trebuie sa se acumuleze si %uterea

vitala in diverse %arti ale cor%ului.



+! ,roducerea ar"oniei ele"entelor in reiunile corpului

"u%a ce e7ercitiile au reusit %erect se %oate trece mai de%arte. "u%a cum

stim1 cor%ul uman este im%artit in - regiuni %rinci%ale care cores%und diverselor elemente.

-elem. Pamant! %icioarele1 coa%sele1 organele genitale9

- elem. ,%a ! abdomenul 8%ana la diaragma:1 cu toate organele interne9- elem. ,er ! cutia toracica1 %lamanii1 inima1 gatul9- elem. )oc ! ca%ul cu toate organele interne.

Sco%ul e7ercitiului urmator este de a incarca regiunile cor%ului cu

elementul cores%unzator acestor regiuni.

• ,do%tati asana obisnuita. Prin res%iratia %lamanilor si a %orilor as%irati

elementul %amant cu %ro%rietatea caracteristica Bgreutatea1 in regiunile %amant ale cor%ului! %icioarele1 organele genitale %ana la osul %ubian.Se va as%ira de & ori elementul Pamant1 e7%irand gol1 astel incat

regiunea %amant va i um%luta cu acest element. #entineti elem.Pamant in aceasta regiune si veti as%ira de & ori elem. ,%a in regiunea

a%a adica in abdomen1 ara a$l elimina. In continuare um%leti %ie%tul cuaer de & ori lasandu$l in aceasta regiune ara a$l elimina aara %rin

res%iratie. ,cum este randul ca%ului care va i um%lut de asemenea %rin & in4alatii cu elem. )oc. "u%a ce au ost incarcate toate regiunilecu elementele cores%unzatoare1 rezistati cam minute in aceasta stare1

du%a care ince%eti dizolvarea elementelor. Ince%em acolo de unde ne$am o%rit1 adica de la ca% cu elementul oc1 %rin a ins%ira de & ori gol iar

%rin e7%ir eliminam elementul ina%oi in univers 8%rin & e7%iratii activede eliminare:. "u%a aceea se trece la regiunea aerului1 a a%ei1 a%oi in

inal la elementul %amant %ana ce cor%ul este eliberat de elemente.MM "aca am dobandit e7%erienta %utem trece la o varianta a celei

anterioare! nu numai um%lerea acestor regiuni cu elementele cores%unzatoare

ci si acumularea lor acolo. Procesul e asa cum l$am descris! ince%eti din noucu elem. Pamant si terminati cu elem. )oc. Te4nica de dizolvare este aceeasi

cu cea anterioara. ,ceste e7ercitii sunt de o mare insemnatate deoarece aduc la unison

cor%ul material si cel astral cu legile universale ale elementelor. "acamagicianul a a<uns %rin anumite circumstante in dizarmonie si ace acestee7ercitii isi va recastiga imediat armonia. Inluenta beneica a armoniei

universale o va resimti zile in sir si ii va coneri senzatia de %ace si ericire.,rmonia elementelor in cor% ii oera si alte %osibilitati din care mai amintim

cateva. Inainte de toate elevul ramane a%arat de inluentele as%ectelor negative ale elementelor. "aca elevul a obtinut ec4ilibrul magic se va gasi incentrul intam%larilor1 vede toate legile1 tot ceea ce se intam%la1 ce a%are si

dis%are in univers1 dintr$o %ers%ectiva adevarata. 6levul e a%arat de unele boi

si %roduce o ec4ilibrare a /armei %ro%rii si im%licit a destinului sau. "evinerezistent ata de orice inluenta neavorabila1 isi %uriica aura sa astrala simentala1 isi intareste matricea astrala si mentala1 intarindu$si ca%acitatile



magice iar intuitia sa ia un caracter universal. Simturile sale astrale seraineaza si ca%acitatile intelectuale cresc.

ANTRENAMENT FIZIC

*! Ritualurile si aplicatiile lor practice

67ercitiile din nivelul I ar trebui sa i devenit de<a un obicei de viata. Celedin nivelul al II$lea trebuie intarite. Trebuie sa ai ca%acitatea de a inde%lini oriceasceza1 e7act1 ara sa lu%ti cu tentatiile sau sa i invins de ele. 67ercitiile din

nivelul al III B lea trebuie oarte bine adancite. Postura 8asana: cor%ului trebuiesa ie cat mai bine sta%anita incat sa %utem sta ore in sir ara a simti tensiune1

nervozitate sau amorteli ale musc4ilor. Puterea de radiatie trebuie sa ie intarita1adancita si mai dinamica1 ceea ce se va obtine %rin imaginatie si meditatieadanca. #agicianul trebuie sa invete sa oloseasca aceasta %utere de radiatie in

orice situatie in mod %ractic. 6l trebuie sa a<unga %ana acolo incat orice dorinta %e care o trans%une in %utere de radiatie sa se realizeze. Prin asta va a<uta oameni

in suerinta1 boala sau nenorociri1 ceea ce oricand ii va atrage binecuvantarea.,cum vom trece la un alt ca%itol la el de %utin cunoscut care trateaza

des%re %ozitii ale cor%ului1 gesturi si %ozitii ale degetelor 8mudras:1 in generaldenumite ritualuri. Princi%iul de ond al ritualurilor consta in a conirma sau

%rovoca o idee sau un sir de ganduri1 %rintr$o e7%resie e7terioara1 gest sau

actiune1 ceea in 4ermetism se c4eama evocare. ,cest %rinci%iu este valabil %entru intreaga magie rituala. Prin asta vreau sa s%un ca se %oate e7%rima orice

idee sau iinta %rintr$o actiune e7terioara si de asemenea o %oti lega de o anumitasarcina. Ceea ce nu %oseda un nume1 un simbol %ro%riu1 sau un semn e7terior

este li%sit de im%ortanta. Pe aceasta stravec4e teza se bazeaza toate %rocedeelemagice si ritualurile si iecare sistem religios are din tim%uri stravec4i %ro%riile

%rocedee de cult. "ierenta consta in a%tul ca marea masa a avut oarte %utin

acces la mistere si doar la mici ragmente1 iar cea mai mare %arte a ost %azita custrictete de catre marii %reoti sau initiati. )iecare ritual isi are sco%ul sau %recis1

indierent daca e vorba de vra<itorii din Tibet1 gesturile mainilor acute de %reotii>ali orientali sau de ritualuri magice de e7orcizare. Sinteza ramane mereu una si

aceeasi. In %rocesele din <ustitie se oloseste %entru conirmarea de%ozitiei manaridicata in c4i% de <uramant1 ceea %oate i %rivit ca un gest magic. "in %unct devedere crestin cele + degete ridicate simbolizeaza Treimea "ivina. 3rice secta

sau lo<a din cele multe care e7ista au riturile lor. Se %ot s%une multe des%reaceasta %roblema din %unct de vedere istoric1 dar %entru magia %ractica tinand de

%regatirea magicianului aceste sudii nu sunt necesare. ,su%ra adevaratului magnu are nici o im%ortanta lectura cartilor care descriu cum se deseneaza cerculmagic %e care il %riveste ca simbol al ininitului1 "ivinitatii si %uritatii1 destinat

%entru c4emarea du4urilor sau ingerilor %rotectori9 Tot astel si un Lama isi

%icteaza mandala si oloseste diverse ritualuri. ,sel de indicatii nu$i suntnecesare deoarece el stie ca nu sunt decat niste ad<uvanti sau su%orturi mentale.

&

&



+! Ritualuri prin esturi posturi <asanas> po;itii ale deetelor <"udras>

In aceasta eta%a a %atra1 magul invata arta de a$si com%une %ro%riile

ritualuri1 acte de cult1 gesturi si %ozitii ale degetelor. Totul de%inde oarte mult de %erce%tia si individualitatea iecaruia. #ulti magicieni au obtinut mai multe

olosind ritualuri mai sim%le1 decat unii ilosoi s%eculanti cu inter%retaricom%licate ale cultului lor. 3 linie e7acta de conduita nu %oate i indicata1 elevul

trebuie sa actioneze intuitiv si orice idee1 sir de ganduri cat si ceea ce doreste sase realizeze1 trebuie sa o %oata e7%rima %rintr$un gest %otrivit1 %ozitie a degetelor sau ritual. >ineinteles ca nu va incerca sa e7%rime un gest de binecuvantare cu

a<utorul unui %umn strans gata de atac. In unctie de situatie isi va com%une unritual individual1 discret1 de care se va olosi cand nu este observat de nimeni.

67ista magicieni care in cea mai mare aglomeratie %ot %ractica magia rituala %rinmiscarea degetelor in buzunarul 4ainei sau %altonului. 6i olosesc degetele de lamana in analogie cu elementele asel!

- degetul mare a%a9- aratatorul oc9

- mi<lociul ,/asa 9- inelarul %amant9- degetul mic aer9- mana drea%ta elementele %ozitive9- mana stanga elementele negative.

,cest mic e7em%lu e suicient. Invatati deci sa acordati in mod individualdiverselor idei semne adecvate. ;eti %astra acest secret %entru dvs.1 deoarece

daca altcineva ar olosi %entru aceeasi idee acelasi semn1 acesta o va slabi %rindevierea %uterii sale.

• "orintei dvs. %ersonale %e care o vreti inde%linita cat mai re%edeasociati un mic ritual sau gesticulatie1 8cel mai bine a degetelor: siimaginati$va ca %rin acest gest dorinta va i inde%linita1 mai mult1 ca ea

este de<a inde%linita. Legea %rezentului$im%erativ1 a comenzii estevalabila si aici. Realizarea imaginara in cone7iune cu gestul sau ritualul

res%ectiv trebuie acuta cu siguranta1 4otarare si convingerenezdruncinata in reusita. La ince%ut trebuie olosit atat ritualul cat si

imaginatia. #ai tarziu daca te ocu%i doar cu imaginarea dorintei si ainde%linirii ei1 vei olosi automat ara sa observi1 gestul sau ritualul."aca s$a a<uns %ana acolo incat o dorinta devine automata in

imaginatie atunci %rocesul va decurge invers! se ace ritualul sau gestuliar imaginatia sau %uterea in c4estiune isi va lansa automat eectul.

,cesta este de a%t sco%ul ritualului1 gestului1 %ozitiei degetelor saucor%ului. "e indata ce ritualul a devenit automatizat cu imaginatia1 e dea<uns sa inde%linesti doar ritualul ca sa obtii eectul sau inluenta

dorita.

Se %oate ace o com%aratie cu o baterie incarcata care nu are nevoie decatde un contact corect %entru a %roduce curentul oricand. Prin re%etarea actului deimaginare cu gestul sau ritualul res%ectiv se creeaza in sera cauzelor sau

'

'



%rinci%iul a/asic1 o %uternica rezerva care %reia1 cores%unzator dorintei sausco%ului1 vibratia necesara 8luidul electromagnetic:1 culoarea1 sunetul si toatecelelalte analogii. "u%a ce acest rezervor de %utere a ost incarcat %rin mai multa

re%etari1 doar ritualul in sine %oate %roduce descarcarea unei %arti din aceasta %utere1 care va duce la eectul dorit. "e aceea este indicat sa nu se discute cu

nimeni des%re acest ritual1 daca nu1 altcineva olosindu$l %oate sa descarce usor %uterea stocata si sa realizeze eectul1 ceea ce ar i in dauna celui ce a creat acest

ritual.67ista lo<i secrete in care ince%atorii sunt lasati sa inde%lineasca ritualuri

%rin care sa incarce astel de rezervoare de %utere iar ade%tii su%eriori au acces

usor si ietin la ele. "aca disci%olul in cauza ace %rogrese asel incat sa %oataabsorbi si el din acest rezervor1 atunci i se indica sa oloseasca cat mai %utin

acest ritual. #ultora le %oate veni ideea ca diversele miscari %olitice si %artide1 %rin gestul de salut %ot inde%lini o actiune magica indirecta si sa adauge %rinre%etare rezervorului colectiv mici %articule de %utere vitala. ,sa de e7em%lu era

la nazisti care salutau cu mana ridicata1 re%rezentand un gest de %utere. "ar dacaun asel de rezervor crescator de %utere e olosit in sco%uri lacome si distructive1

aceasta %utere mentala tensionata se va intoarce im%otriva celor ce au creat$o1datorita %olaritatii ei1 iar urmarea este descarcarea si distrugerea. In aara de asta1

blestemele victimelor nevinovate din inc4isori1 condamnati la moarte sau trimisiara s%eranta %e cam%ul de lu%ta1 vor %roduce o %olaritate o%usa care vacontribui si ea la distrugerea rezervorului de %utere.

,ceeasi lege este valabila %entru toate celelalte culte1 secte1 lo<i.;indecarile miraculoase din locurile de %elerina< au aceeasi baza comuna.

Credinciosul atrage %rin credinta sa %uternica si increderea neclintita in statuiasau %ictura santa1 %uterea s%irituala din %rinci%iul a/asa care a ost inmagazinata

acolo de ceilalti credinciosi1 %roducandu$se eecte miraculoase. #agicianul bine %regatit va gasi intotdeauna e7%licatia adevarata a unor asemenea enomene1 %rincunoasterea legilor universale. "aca doreste1 %oate i in masura1 cunoscand legile

%olaritatii1 sa$si insuseasca din res%ectivul rezervor de cult si sa %roduca diversevindecari si minuni. Insa cel su%erior din %unct de vedere etic ar %rivi acest a%t

ca %e un urt si nu s$ar cobori niciodata la asa ceva1 deoarece are asa multe alte %osibilitati la indemana. "u%a cum am mai s%us1 orice idee1 dorinta si orice

imaginatie %ot i realizate %rintr$un ritual1 indierent %e ce %lan! material1 astralsau s%iritual. "oar tim%ul inde%linirii de%inde in %rimul rand de maturitateas%irituala si in al doilea rand de 4arnicia in %racticarea ritualului. #agul isi va

alege ritualuri asa bune si cu caracter universal1 incat sa le %oata olosi toataviata. Cu cat va avea mai %utine dorinte cu atat mai re%ede se va instala succesul.

Pana cand %rimele dorinte alese nu se realizeaza suicient nu se vor alege alteritualuri. La ince%ut sunt suiciente doar unul1 cel mult trei rituale. ,<uns laaceasta eta%a de dezvoltare magicianul va gasi masura %otrivita si va sti cat este

ca%abil sa se incarce.

NI)E1U1 )

*

*



Intele%tul ,r4imede s%unea candva! ?aratati$mi un %unct in univers si voimisca Pamantul@. Numai %entru %utini e cunoscut a%tul ca in aceasta %ro%ozitiese cu%rinde un mare secret ocult si anume acela al celei de$a %atra dimensiuni.

,sa cum stim inca de la scoala totul %oseda orma! %iatra1 %lanta1 animalul1 omul$ %e scurt orice cor% are lungime1 latime1 si inaltime. "aca ne imaginam in

mi<locul unei orme1 de e7em%lu a unei bile1 o incrucisare dubla1 obtinem lalocul incrucisarii un %unct de adancime 8minim:. Pe acest %unct il avea

,r4imede in vedere %entru ca este atat %unctul de ince%ut cat si cel de sarsit1samburele iecarei orme. Privita din acest %unct iecare orma estearmoniosHsimetric obiectiva1 adica se gaseste in adevaratul ei ec4illibru. In

aceasta consta secretul celei de$a %atra dimensiuni1 deci conce%tul de tim% sis%atiu ca etern si ininit 8ara tim% si ara s%atiu: si de asemenea si s%atiul magic.

6levului i se recomanda sa mediteze deci1 %e indelete1 du%a care i se vor desc4ide nebanuite adancimi si va ca%ata o inalta intuitie ca ras%lata.

In %regatirea mentala a nivelului ; ne vom ocu%a de s%atiul magic sau de

o magie a s%atiului.

ANTRENAMENT MENTA1

Maia spatiului

Prin %recedentele e7ercitii elevul si$a insusit o anumita ca%acitate de

concentrare si a invatat sa$si transorme constiinta du%a cum vrea sau sa oada%teze iecarei orme asa incat este ca%abil sa %riveasca mai de%arte si mai

adanc. Instructiunile celei de$a cincea tre%teHnivel ne arata ca se %oate im%lantaconstiinta in centrul iecarei orme de la cel mai mic atom %ana la cel mai mare

univers. Prin aceasta elevul invata nu numai sa inteleaga1 sa %ricea%a si sacu%rinda iecare orma in centrul ei1 ci si sa o sta%aneasca desavarsit din acestcentru. Ca%acitatile dobandite cu a<utorul urmatoarelor e7ercitii sunt de o mare

insemnatate1 deoarece %rin ele se %oate dobandi ec4ilibrul mentalHs%iritual. ,cestec4ilibru este %ro%rietatea undamentala a elementului ,/asa sau %rinci%iul

cauzal al s%iritului. Sa ince%em deci cu e7ercitiile urmatoare!

• ,do%tati asana obisnuita. In ata %lasati cateva obiecte mai mari

simetrice ca orma1 eventual o bila %lina1 un cub1 etc. 6ste indicat saalegeti la ince%ut obiecte cu continut %lin. )i7ati %entru scurt tim% unuldin obiecte1 inc4ideti oc4ii si trans%uneti constiinta dvs. in %unctul de

minimHde adancime1 deci e7act in centru. Inc4i%uiti$va ca sunteti si vasimtiti c4iar dvs in centrul acestui obiect. Trans%unerea trebuie sa ie

atat de %uternica incat sa uitati de tot cor%ul dvs. 8tim% de minute:.

• "aca obtineti aceleasi rezultate bune1 alegeti$va obiecte de data asta

asimetrice. Tebuie de iecare data sa va mutati constiinta in centrul

acestora si totodata sa va simtiti atat de mic ca un bob de mac1 sau maimult1 ca un atom.

0

0



• "aca va reuseste de iecare data ara nici o %erturbare1 atunci treceti laurmatorul e7ercitiu %rin care din acel %unct de minim cu%rindetimarimea si orma obiectului. Cu cat v$ati inc4i%uit ca sunteti mai mic1

cu atat constiinta dvs s$a com%rimat mai mult si cu atat mai mare vaa%are circumerinta si lungimea obiectului. Pentru dvs acel obiect este

un univers intreg1 iar acest sentiment mentineti$l cat de mult %uteti."aca va reuseste ara %erturbari atat cu un obiect simetric cat si cu unul

asimetric treceti la un altul. ,cest e7ercitiu il %uteti considera inc4eiatdaca aveti rezultate la el de bune cu orice obiect.

"u%a e7ercitii re%etate de trans%unere in %unctul de minim dobanditi

ca%acitatea sa vedeti %rin iecare obiect si sa$i cunoasteti intuitiv structuramateriala si mental$s%irituala. Totodata dobanditi ca%acitatea de a inluenta

iecare obiect din acest %unct1 deci din miezul lui1 sa$l incarcati magic du%a %lacsi astel sa$i im%regnati sera mentala cu dorinta dvs. In eta%a a %atra am invatatsa sta%anim aceasta %rin acumularea ortei vitale din aara s%re inauntru iar in

actuala eta%a acem acelasi lucru dar din interior s%re e7terior.

• Un magician trebuie sa obtina aceleasi eecte cu animalele si cu

oamenii. #ai mult trebuie sa reuseasca si cu obiecte care nu se gasescin ata oc4ilor lui.

Constiinta nu cunoaste margini1 asa ca %oate i trans%usa la cele mai maridistante. "aca elevul a a<uns atat de de%arte1 %oate trece la urmatoarele e7ercitiiin %ro%riul sau cor%1 in a %atra dimensiune a cor%ului sau $ microcosmosul1 in

%rinci%iul a/asa al %ro%riei iinte. Practica e urmatoarea!

• Stati linistit in asana si inc4ideti oc4ii. Trans%uneti$va constiinta e7act

in mi<locul cor%ului1 adica in cavitatea stomacala sau %le7ul solar.Trebuie sa va imaginati ca un %unct oarte mic1 un atom in centrul alat

intre coloana vertebrala si cavitatea stomacului. ,cest %unct estecentrul gravitatiei cor%ului dvs. 8hara$ n.t.: Incercati sa ramaneti cuconstiinta acolo cel %utin minute9 olositi %entru a<utor un ceas cu

sonerieHalarma. Priviti din acest %unct cor%ul dvs. Cu cat v$ati imaginatmai mic cu atat mai mare va %area cu%rinsul cor%ului dvs1 ca un mare

univers. In acest %unct meditati urmatoarele ! EU SUNT CENTRU1

COR,U1UI MEU EU SUNT ,UTEREA HOTARATOARE .

Areutatile la ince%ut nu trebuie sa$l indis%una %e elev. "aca initial vareusi %entru cateva secunde ele vor deveni ulterior minute. Cel %utin minute trebuie mentinuta constiinta in %unctul de minim. Prin

e7ersarea acestei eta%e trebuie sa reuseasca sa se trans%una la orice orasi in orice situatie in acest %unct sau %rinci%iu a/asic de unde %oate

%erce%e si inluenta tot ceea ce %riveste iinta sa.,ceasta trans%unere a constiintei in %rinci%iul a/asa este adevarata stare

de transa "aica1 stadiu %reliminar al cone7iunii cu constinta cosmica. Practica

aceasta %rivind legatura cu constiinta cosmica o vom descrie intr$o eta%a

urmatoare. Transa magica nu va trebui conundata cu starea %e care o %rovoacamediile s%iritiste c4iar autentice. "e obicei se ace mult ta%a< ca sa induca ineroare %e cei naivi. #ediumii autentici isi %rovoaca starea de transa1 ie %rin

(

(



rugaciune1 cantec sau meditatie1 ori invers %rin %asivitate a s%iritului1 %rin care se %roduce o de%lasare s%ontana a constiintei. In aceasta stare este %osibil %entruelementali1 %ersoane decedate sau iinte inerioare sa %roduca %rin cor%ul astral

si carnal al mediumului diverse semne sau maniestari. "in %unctul 4ermetic devedere aceste e7%eriente sunt considerate ca %osesiuni1 c4iar daca %rintre iintele

acelea sunt si unele cu intentii bune. Un adevarat magician nu se indoieste deasel de e7%eriente$ daca sunt luate oarte in serios$ dar va com%atimi astel de

mediumi$mi<locitori. #agul este ca%abil sa ia legatura cu iinte din alte sereiind %e de%lin constient de ceea ce ace. ,manunte des%re aceasta vor i dateintr$un ca%itol s%ecial.

ANTRENAMENT ,SIHIC

*! ,roiectia ele"entelor in e=terior prin corp

Indicatiile %ractice a celei de a %atra eta%e ne invata sa atragem in cor%ulnostru cele - elemente din Univers1 mai intai sa le acumulam in tot cor%ul iar

a%oi in iecare %arte a lui si astel sa %roducem o tensiune a elementelor1 mai bine zis o dinamica a lor. "e la un e7ercitiu la altul cor%ul a devenit tot mai

elastic ata de tensiunea elementelor si mai rezistent im%otriva eectului de %resiune. Nivelul actual ne duce cu un %as mai de%arte si ne invata sa %roiectamelementele in aara si sa le sta%anim1 deoarece ara %roiectarea elementelor in

e7terior orice lucrare de magie e de neconce%ut. "e aceea trebuie sa acordamma7ima atentie %racticii.

*!* ,roiectia prin ple=ul solar

• ,sezati$va in %ozitia cunoscuta. Prin res%iratia %lamanilor si a %orilor

%ielii as%irati cu a<utorul imaginatiei elementul oc in tot organismul.

Ins%irati elementul ocului cu %ro%rietatea s%eciica a caldurii in dvs sie7%irati gol. "aca in cor%ul dvs este bine re%rezentata caldura %rinacest element oc acumulat1 lasati$l cu a<utorul imaginatiei sa iasa %rin

%le7ul solar si sa inunde intreaga inca%ere in care va alati. In tim%ulgolirii elementului din cor% trebuie sa aveti senzatia ca organismul este

com%let eliberat de acesta si ca elementul acumulat s$a ras%andit in

inca%ere1 asemanator cum a$ti acut la im%regnarea s%atiului cu ortavitala. Re%etati cu acest element de cateva ori inmagazinarea si golireasi %rin iecare golire acumulati elementul oc tot mai mult in inca%ere.Imediat ce sunteti eliberat de element trebuie sa simtiti cum elementul

oc e %rezent masiv in inca%ere si sa aveti senzatia ca in camera adevenit oarte cald. 67ercitiul %roiectiei elementului s%re e7terior e

inde%linit cand magul simte clar caldura in inca%ere. "aca a a<uns %anaaici atunci magicianul va elibera si va revarsa elementul oc acumulat1din nou in univers1 dizolvandu$l in toate directiile sub orma de sere.

"u%a cateva e7ercitii va i %erce%uta caldura din camera nu doar subiectivci c4iar in mod real de catre orice %ersoana educata magic sau nu. "aca olosim

un termometru acesta va indica cat de mult suntem ca%abili sa olosim %uterea

2

2



imaginatiei %rivind lucrul cu ocul1 asa incat sa %oate i %rodusa in camera ocaldura materiala %erce%tibila. Succesul acestui e7ercitiu de%inde de vointa si de

%uterea imaginatiei %lastice. In aceasta eta%a nu este absolut necesar sa %roduceti

o asa mare cantitate de caldura %erce%tibila izic ca sa %oata i masurata cutermometrul. "ar daca magicianul are interese deosebite in aceasta %rivinta

atunci se %oate s%ecializa in acest e7ercitiu cu elem. oc. "ar adevaratulmagician nu se va multumi cu acest mic enomen ci va munci la dezvoltarea lui

ulterioara deoarece este convins ca in decursul tim%ului va obtine mai mult.Cand camera este incarcata cu elementul dorit1 magicianul %oate %arasi

camera ara a$l dizolva9 de asemenea %oate sa %astreze inc4is elementul in

camera la el cum a acut cu im%regnarea inca%erilor. Tot succesul de%inde deimaginatie si autocontrol. Pe de alta %arte nu e indicat sa %arasiti inca%erea

um%luta cu un anumit element %entru mai multa vreme1 deoarece iintelor res%ectivului element le %lace sa <oace esteH ne%laceri intr$o asa atmosera1 indauna maestrului. ;e$ti ala mai multe des%re aceasta in ca%itolul ce trateaza

des%re conlucrarea cu s%iritele elementelor.,r mai i de remarcat urmatoarele! daca magicianul %ractica acest

e7ercitiu in aer liberH s%atii desc4ise1 atunci trebuie sa$si imagineze singur uns%atiu %recis delimitat indierent cat de mare.

In acelasi mod va inde%lini e7ercitiul si cu celelalte + elemente in ordinea!aer1 a%a1 %amant. Terminarea e7ercitiului ramane la latitudinea elevului1 deoarecede%inde de tim%ul si %osibilitatea sa. 6l %oate sa utilizeze intr$o zi un element1 in

ziua urmatoare al doilea s.a.m.d. sau %oate olosi dimineata %rimul1 la %ranz aldoilea1 seara al treilea iar al %atrulea in dimineata urmatoare. 6levii care dis%un

de mai mult tim% si destula vointa %ot e7ersa cu cele - elemente unul du%a altul.,stel de elevi vor ace %rogrese uriase in sta%anirea elementelor. "aca elevul

sta%aneste bine toate cele - elemente1 atunci %oate %rogresa.*!+ ,roiectia prin porii corpului si ple=ul solar

• In e7ercitiul urmator va invata cum sa dega<e in s%atiu un element

acumulat nu numai %rin %le7ul solar1 dar si %rin res%iratia %orilor

intregului cor%1 %rovocand de asemenea o acumulare a elementului ins%atiu. ,ceasta va trebui e7ersat cu toate cele - elemente. "izolvarea in

univers se va ace intocmai ca la e7ercitiul %recedent.

*!- Acu"ularea si proiectia prin "aini• Cand elevul sta%aneste acest e7ercitiu %e de%lin va merge mai de%arte1

a%licandu$l nu la cor%ul intreg1 ci de asta data la diverse %arti alecor%ului1 %e care le stabileste singur. In magie se olosesc mai ales

mainile si degetele1 de aceea elevul le va acorda o atentie s%eciala. Prinres%iratia %orilor trebuie sa acumuleze res%ectivul element in una sauambele maini in asa el incat cu o sim%la miscare a mainii sa descarce

ugerator elementul in s%atiul ales si sa$l im%regneze imediat. Prin e7ercitii re%etate se a<unge la %erectiune.K 6levul trebuie sa e7ecute

acest e7ercitiu cu toate elementele si sa$l sta%aneasca la %erectie. ,bia a%oi %oate continua.

+

+



*!. Acu"ularea in corp si proiectarea prin ple=ul solar su$ diverse 9or"e

• Stati in %ozitia cunoscuta. Ins%irati %rin %lamani si %orii cor%ului

elementul oc si acumulati$l in tot cor%ul %ana simtiti caldura. ,cumimaginati$va ca elem oc acumulat se gaseste in %le7ul solar com%rimat

sub orma unei sere de oc cu diametrul de (0$20 cm. ,ceasta sera

com%rimata trebuie sa ie atat de ierbinte si stralucitoare incat sa ieasemanatoare soarelui1 radiind %uternic1 luminos si ierbinte. ,cumimaginati$va ca aceasta sera se elibereaza din %le7 si %luteste in aer

%rin inca%ere1 la el de %uternic incinsa si stralucitoare. #entinetiaceasta imagine cat mai mult %osibil. Cand va a%ro%iati mainile de eatrebuie sa$i simtiti caldura ce o dega<a. Inc4eiati e7ercitiul lasand$o sa

se dizolve in univers incet sau sa e7%lodeze dintr$o data in nimic.,mbele modalitati trebuie sa le sta%aniti oarte bine. La el trebuie sa

%rocedati si cu elementele aer1 a%a1 %amant. Ca sa aveti o re%rezentarea

mai buna a elementului aer dati serei com%rimate culoarea albastra caa cerului. ,%a ar trebui sa va ie mai usor de imaginat1 daca nu reusiti

totusi1 imaginativa la ince%ut ca o bila de g4eata iar %entru elem %amant ca o bila de lut. In momentul cand sta%aniti e7ercitiul cu cele -

bileHsere de elemente1 incercati cu alte orme. Pentru ince%ut alegetiorme sim%le! cub1 con1 %iramida etc. 67ercitiul este com%let inc4eiat

daca reusiti sa %roiectati in e7terior sub orice orma1 iecare din acesteelemente acumulate si com%rimate initial in cor% 8%le7ul solar:.

+! ,roiectia ele"entelor direct din univers

"oar atunci cand e7ercitiul anterior este eectuat %erect se %oate trece la

urmatorul1 care descrie %roiectia elementelor direct din univers. Practica esteurmatoarea!

• Stati asezat in asana si res%irati calm si ara nici un eort. Imaginati$va

ca atrageti din univers1 din s%atiul nesarsit elementul ocului si um%leticu el s%atiul locuit de dvs. Universul vi$l imaginati ca o sera enorma

din care e7tragetiHabsorbiti din toate directiile elementul oc si$lcoborati ca sa um%leti inca%erea in care va alati. Retineti ca elementul

oc la nivelul sursei %rimare este cel mai eteric 8in: si subtil1 si cu cat il

atrageti s%re dvs. cu atat mai dens1 material si mai ierbinte devine. Intim%ul acestui e7ercitiu trebuie sa simtiti cu %ro%riul cor% caldura. Cu

cat elementul com%rimat si acumulat se condenseaza in inca%ere cuatat mai %uternica devine caldura. Trebuie sa va simtiti eectiv ca intr$

un cu%tor. "u%a aceea dizolvati %rin vointa si imaginatie elementulina%oi in ininit. ,celasi lucru re%etati$l si cu elementul aer %e care ilatrageti in <os din acel univers seric din toate directiile si il com%rimati

um%land inca%erea. La acest e7ercitiu trebuie sa aveti senzatia ca %lutiti intr$un nesarsit ocean de aer1 eliberat de greutate1 gravitatie si

orte de atractie. "aca e7ercitiul a ost corect e7ecutat atunci va simtitiin acest s%atiu usor ca un balon. ,%oi dizolvati elementul aer similar

-

-



cum ati acut$o cu elem oc1 in sursa lui initiala din care a ost atras. Lael %rocedati si cu elem a%a. Imaginati$va ca atrageti acest elementdintr$un nesarsit ocean s%re dvs.1 la ince%ut sub orma unor va%ori reci

%e care ii condensati din ce in ce mai mult %e masura ce ii a%ro%iati dedvs si de inca%ere. Cu acesti va%ori reci um%leti camera de e7ercitiu si

imaginati$va ca va gasiti in centrul acestui element. Trebuie sa avetisenzatia de rece ca g4eata. In momentul in care simtiti aceasta raceala

dizolvati elementul a%a din nou la orma initiala si lasati$l sa se scurgain ininit. Prin aceste metode reuseste ra%id magicianul sa$siim%ros%ateze si racoreasca camera c4iar si in cea mai torida zi de vara.

La el %rocedati si cu elementul %amant. "in univers atrageti o masa griasemanatoare lutului1 care %e masura ce coboara si se a%ro%ie devine

din ce in ce mai maronie. Cu aceasta masa grea um%leti in intregime1oarte dens inca%erea. In acest tim% trebuie sa simtiti %e %ro%riul cor%greutatea1 %resiunea si %uterea de aderenta a acestei mase. "u%a ce

aveti sub control elementul %amant1 atunci dizolvati$l din nou s%resursa lui originara.

,sa cum am vazut1 atragerea si materializarea elementelor se intam%lae7act cum ne$am concentrat1 stocandu$le unde vrem noi1 ara ca elementele sa

treaca %rin cor%9 totul se %etrece in aara cor%ului nostru. #agul trebuie sasta%aneasca ambele metode %erect deoarece are nevoie sa materializeze intim%ul activitatilor magice %rin cor%ul sau un element1 de e7. cand vindeca

%ersoane bolnave. Pe de alta %arte are nevoie de elementul concentrat direct dinUnivers in cazul in care creeaza du4uri de servire si elementali. "aca sta%aneste

%erect aceasta %ractica1 %oate sa treaca mai de%arte.• 67ercitiul urmator consta in a%tul ca un element atras din univers va i

com%rimat intr$o orma aleasa1 deci nu va um%le s%atiul ca in e7ercitiul

%recedent1 ci similar ca acele e7ercitii in care ormele elementelor auost condensate in %le7ul solar %roiectate a%oi in aara cor%ului simentinute %lutind in aer1 cu deosebirea ca modelarea ormei nu are loc

in interiorul cor%ului nostru ci imediat in tim%ul %lutirii in mediulincon<urator. In consecinta magicianul trebuie sa stie e7act cum sa

%roduca o minge de oc1 una de aer1 una de a%a si o minge de %amant.

"aca ii reuseste acest lucru atunci va incerca sa modeleze alte ormedin elementele ce %lutesc in s%atiu si a%oi sa le dizolve in univers du%aun anumit tim%. Tot tim%ul trebuie sa resimta %ro%rietatile s%eciice aleelementelor cu care lucreaza9 trebuie sa reuseasca %ana acolo incat si

un neinitiat sa simta si sa vada acel element. ,cestea sunt insa %erormante inalte1 rezultatele unei munci anevoioase %e acest teren. In

ine1 elevul trebuie sa ie in stare %e %arcursul e7ercitiilor sacondensezeHcom%rime din univers iecare element si sa ii conere oriceorma dorita. ,cesta este sco%ul acestui e7ercitiu.

-! Mici trucuri "aice



#agicienii reusesc sa com%rime un element in asa el incat acesta sadevina o %utere materiala. ,stel cu elementul oc se %ot %rovoca incendii de la

cele mai mari distante. Iata cum %ot i realizate mici trucuri magice!- La ince%ut e7ersati luand direct din univers o sera de oc ara sa o

treceti in %realabil %rin cor% si com%rimati$o imaginar intr$un bob micde oc %ana ce devine o scanteie incinsa. ,ceasta scanteie introduceti$o

intr$un tam%on de vata imbibat cu o substanta usor inlamabila8benzina1 s%irt:. La el se %regateste o scanteie cu elementul aer %e careo introducem si %e ea in tam%onul de vata. In momentul cand scanteile

se ating tam%onul de vata va lua oc. ,vand succes cu acest mic trucmagicianul antrenat %oate ace o incercare cu o lumanare iar a%oi cu o

lam%a cu %etrol. ,ceste %erormante trebuie saBi reuseasca atat ina%ro%iere cat si la distanta.

- In continuare %oate sa %laseze intr$un %a4ar normal sau intr$o sticla1 o

scanteie de oc si a%oi ulgerator sa arunce %este ea o scanteie de a%a.In momentul in care se ating cele 2 scantei1 e7%lodeaza ambele

elemente si %a4arul sau sticla se s%arg in cioburi. ,sel de ?<ucarii@ saualtele asemanatoare le %oate imagina magicianul singur deoarece el

cunoaste legile si le sta%aneste.,devaratul mag insa nu se demite cu astel de leacuri. 6l stie oarte bine

ca %oate %roduce cu a<utorul elementelor enomene naturale ca ulgerul1 tunetul1

urtuna in acelasi tim% %utand sa le si inde%arteze. Toate aceste %uteri careomului normal ii %ar niste minuni sunt %entru mag de la sine intelese si de%inde

de el daca se %roileaza %e astel de enomene sau va dori sa$si s%oreasca maide%arte ca%acitatile magice. Printre altele ii este cunoscut a%tul ca ac4irii

realizeaza dezvoltarea %omului mango din samanta doar intr$o ora1 numai %rinmani%ularea elementelor.

In aara de acestea elevul are %osibilitatea de a veriica izic condensarea

materiala a unui element %rin scuundarea unei orme com%rimateHcondensate deelement intr$un %a4ar cu a%a curata $cel mai bine distilata$ si re%etand aceasta

scuundare de mai multe ori. 6l va constata ca in cazul ocului gustul esteacrisor1 la aer dulceag1 la a%a astringent1 la %amant gustul e de statut1 ad. Si %rin

metode c4imice se %oate veriica acest %rocedeu scuundand intr$o asemenea a%aim%regnata1 o 4artie de turnesol 8%t determin. P5$ului:. In cazul a%ei im%regnatecu elemente active se va constata o reactie acida iar in cazul elementelor a%a si

%amant reactia este alcalina.Cine nu$si reaminteste de nunta din Caana Aalileei unde "omnul nostru a

transormat a%a in vin "oar un ade%t asa de %uternic evoluat ca Isus %oaterealiza acest miracol1 nu %rin inluentarea elementelor din aara ci %rin sta%anirea

%rinci%iului a/asa al a%ei si transormata din interior s%re e7terior.

Cu aceasta inc4ei lucrul cu elementele din eta%a a cincea a %regatirii

magice a suletului. Nimeni sa nu treaca mai de%arte inainte de a sta%ani %erecttoate e7ercitiile si %robele. Toate e7ercitiile trebuie sa decurga constant1 unuldu%a altul1 deoarece unul de%inde de celalalt. Sa nu$i treaca cuiva %rin minte sa



se agate de un singur e7ercitiu sau de o singura metoda. Rezultatele vor i atale %entru sanatate iar succesul nu va veni niciodata. ,cestea sa ie luate oarte inserios. "ar cine %ractica scru%ulos si constiincios e7ercitiile unul du%a altul1

%oate merge %e cale dezvoltarii magice cu viteza ma7ima.

ANTRENAMENT FIZIC

*! ,reatire pentru co"unicarea pasiva cu invi;i$ilul

In aceasta eta%a voi %rezenta cateva e7ercitii ce %ermit o comunicaredeliberata %asiva cu invizibilul din %unct de vedere magic. #etodele au intr$

adevar anumite asemanari cu cele s%iritiste1 dar cum va constata si magicianulinsusi1 el nu se va constitui intr$o unealta ara vointa1 numita la s%iritisti medium.#agului nu ii este %ermis sa devina <ucaria unor %uteri necontrolabile1

dim%otriva el isi diri<eaza %uterile in mod constient si invata sa le oloseascadeliberat. In aceasta %rivinta el tine cont atat de legile lumii invizibile cat si de

legile lumii izice1 vizibile.*!* 1evitarea deetelor si a "ainii

Pentru contactul %asiv cu invizibilul sunt recomandate mai intai e7ercitiide levitatie care au sco%ul de a %re%ara magic orice %arte a cor%ului in asa elincat o iinta sa se %oate maniesta cu a<utorul acelei %arti. "eci sa trecem la

%ractica!

• ,sezati$va comod in ata unei mese %e care va intindeti ambele maini.

67ecutati acumularea de %utere vitala in mana drea%ta si concentrati$va

la ea incat sa va miscati mana si degetele eectiv %rin vointa %ura si nucu a<utorul musc4ilor. "u%a aceea lasati %uterea vitala acumulata sa se

scurga cu a<utorul imaginatiei din nou in univers. ,cum ince%eti cue7ercitiile de levitatie %ro%riu zise. ,cumulati elem aer in aratatorulmainii dre%te si concentrati$va ca aratatorul sa ie atat de usor ca si

aerul. ,%oi imaginati$va ca il ridicati du%a vointa lasand mana cucelelalte degete linistita si nemiscata %e masa. Trebuie sa aveti sanzatia

ca nu musc4ii ridica degetul ci dorinta dvs. "u%a ce ati ridicat degetul

lasati$l tot %rin vointa sa coboare. "aca nu va concentrati in tim% cedegetul se gaseste in aer1 atunci va cadea imediat. Cineva %oate incercasa stabileasca cat intervine vointa si cat revine musc4ilor in aceasta."u%a ce se %oate levita aratatorul de la mana drea%ta cu a<utorul

vointei1 se va %roceda la el cu celelalte degete. 67ercitiul e inc4eiatdaca se %ot ridica si cobora %rin %ro%ria vointa toate degetele mainii

dre%te. 67act la el se %rocedeaza cu degetele de la mana stanga. "acas$a inde%linit si aceasta1 se incearca ridicarea intregii maini %e aceastacale1 mai intai drea%ta si a%oi stanga. "aca ati obtinut succesul treceti

mai de%arte si ridicati mana nu numai %ana la cot ci %ana la umar1 cua<utorul vointei. Incercarile se %ot e7tinde %rin ridicarea ambelor maini

deodata. "aca magul doreste sa e7tinda aceste e7ercitii la intregul cor%1

&

&



va reusi du%a o vreme1 ara nici un dubiu sa$si ridice intregul cor% %rinvointa.

,r i ca%abil sa mearga %e a%a ara sa se scuunde1 sa se ridice in aer si

inca multe altele du%a vointa %ro%rie. >ineinteles ca ar trebui sa %ractice acestee7ercitii ani in sir %ana la succesele mai sus mentionate. #arii initiati reusesc cu

usurinta %roducerea acestor enomene ara sa i e7ersat inainte ani in sir1deoarece acestea de%ind de dezvoltarea si maturitatea magica. Un mare mag nu

va %rovoca ara un motiv temeinic asel de enomene cu atat mai %utin %entru asatisace curiozitatea altora. In stadiul nostru de dezvoltare ne vom multumi sane miscam doar mainile si degetele %rin %ro%ria vointa.

*!+ E=teriori;area "ainii astrale

"aca am a<uns %ana aici vom trece la inca un mic e7ercitiu de %regatire

care ne este necesar in relatia %asiva cu invizibilul si a carui %ractica o %rezint incontinuare.

•,sezati$va iar la masa si intindeti din nou mainile. ,cum imaginati$vaca mana s%irituala %araseste mana izica. #ana %si4ica %uneti$o langa

cea izica sau lasati$o sa alunece %rin masa %e genunc4i. #anas%iritualaHmentala trebuie sa o considerati ca %e %ro%ria voastra mana.

In mana carnala se %roduce un s%atiu mental liber 8vacuum mental:care are orma mainii e7terioare. Imaginati$va in acest tim% ca mana

carnala este inoensiva si se gaseste deci in a %atra dimensiune1 in %rinci%iul ,/asa. "aca ati reusit aceasta %entru cateva secunde mergeticu mana mentala ina%oi in cea astrala si carnala si inc4eiati astel

e7ercitiul. Re%etati de multe ori e7ercitiul %ana reusiti tim% de minutesa e7teriorizati mana in modul %rezentat. ,%oi veti lucra in acelasi mod

cu cealalta mana. Indata ce ati reusit aceasta oarte bine sunteti %regatiti sa ince%eti contactul cu invizibilul.

"u%a cum vedem %regatirea magica este dierita de cea a s%iritistilor carese com%orta %asiv cand iau un creion in mana si scriu sau deseneaza cu el. "acainormatiileHmesa<ele %rimite1 %e care s%iritistii le denumesc scriere mediata sau

desen mediat1 %rovin intr$adevar din dimensiunea a %atra1 sau ?lumea dedincolo@ cum s%un ei1 ori doar din subconstientul mediumului1 ramane la

<udecata magicianului.

3 mana e7teriorizata du%a metoda noastra se gaseste intr$adevar in a %atradimensiune1 %utand i vazuta de o iinta din acea sera care se va olosi de eatransmitandu$ne inormatii in lumea noastra materiala. "aca elevul a inc4eiataceste e7ercitii este ca%abil sa intre in contact cu iinte din cea de$a %atra

dimensiune.

2. MA8IC Co"unicarea pasiva cu propriul 7id spiritual si cu alte

9iinte

#agul se va stradui inainte de toate sa intre in contact cu s%iritul sau %rotector1 indrumatorul sau s%iritual care lui ii este cel mai a%ro%iat. 3rice elev al

scolii magice stie ca imediat de la nastere ii este 4arazita de Providenta "ivina o

'

'



iinta care are sarcina sa aiba gri<a1 sa g4ideze si sa$si ins%ire %rote<atul. Inunctie de dezvoltare si /arma %oate sa ie un decedat sau o iinta inteligenta carenu s$a incarnat inca %e aceasta %laneta. ,cesta se ingri<este de bunastarea %si4ica

a %rote<atului sau1 de obicei %ana la %ubertate. Cu cat omul devine din %unct devedere intelectual mai avansat1 cu atat mai %utina atentie ii daruieste

conducatorul sau s%iritual1 mai ales in cazul acelor oameni care nici macar nu segandesc la g4idul lor. "es%re clasiicarea acestor s%irite %rotectoare cat si des%re

actiunile lor s$ar %utea s%une multe lucruri1 dar ar de%asi cadrul acestei lucrari.#agului ii este oerita %osibilitatea de a$l contacta %e g4idul sau s%iritual si saale de la el insusi tot ce vrea si are nevoie. 6l trebuie sa ie convins ca atunci

cand este cinstit si isi va modela caracterul %rin dezvoltare magica cu interes14arnicie si tenacitate1 g4idul sau va i dis%us sa i se manieste. 6levul trebuie sa

se straduiasca deci sa stabileasca inainte de toate contactul cu s%iritul sau %rotector.

• Luati in mana un %endul sideral. Nu trebuie sa ie un %endul s%ecial. 6

suicient si un inel sau un obiect mic1 un cui legat cu un ir de matase1daca nu aveti altceva la indemana. Ca%atul irului il veti rasuci de mai

multe ori in <urul degetului aratator. Pendulul balanseaza circa 20$2cm liber1 sus%endat in aer. ,sezati$va comod la o masa %e care intindeti

ambele maini. Cotul ramane s%ri<init1 mana este ridicata. ,%ro7imativla $& cm lateral sau in s%atele %endulului %lasati un %a4ar1 o vaza sauorice obiect care %oate %roduce sunete cristaline. "in momentul in care

s$au inde%linit conditiile de mai sus e7teriorizati mana mentala din ceacare tineti %endulul si lasati$o intinsa langa cea carnala. "u%a aceea

trans%uneti$va %entru cateva momenta in starea de transa cum a ostindicat in educatia mentala1 %rin care va gasiti cu constiinta in %le7ul

solar9 astel va gasiti in a %atra dimensiune. In aceasta stare c4ematiBvag4idul s%iritual si rugati$l in gand sa se manieste cu a<utorul mainii

%re%arate. Intre tim% stati linistit si observati %endulul1 rugand g4idul sa

indice %rintr$o lovitura a %endulului in sticla ras%unsul ONU?1 cu doualovituri ? P3,T6 8incert:@ si %rin trei lovituri ?",@. ;eti i oarte

uimiti cand %endulul se va misca si va da loviturile cerute. Persoanelesenzitive vor observa ca mana care tine %endulul este condusa de o

mana straina. ;eti simti %robabil ca %ro%ria mana a devenit o manusa incare se misca o mana straina care mobilizeaza %endulul. ,lte %ersoanenu vor observa c4iar nimic1 in sc4imb au senzatia ca cererea le

g4ideaza mintea indirect1 miscand musc4ii mainii si de aicideterminand %endulul sa se balanseze. Rezultatele sunt absolut

individuale si de%ind de a%titudinile individuale. "aca la %rimaincercare nu se reuseste contactul cu indrumatorul s%iritual nu trebuiesa va descura<ati. "oar %rin incercari re%etate veti obtine succesulK

"u%a cateva incercari va reusi orice elev sa$si contacteze g4idul.

3data stabilita legetura ii %oti %une intrebari in gand sau cu voce tare1intrebari la care se %oate ras%unde cu ",1 NU1 P3,T6. Inainte de

*

*



toate vor i intrebari care sunt legate direct de g4id1 ca de %ilda! daca edis%us sa se manieste1 daca a ost de<a incarnat %e aceasta %laneta etc.

• "aca s$a realizat contactul cu a<utorul %endulului atunci se %oate olosi

o %lanseta in locul %ercutiei in %a4arHsticla. ,ceasta e o %laca rotundacare e im%artita in cam%uri1 %e iecare dintre ele gasindu$se o litera a

alabetului9 in mi<loc ramane un mic s%atiu rotund liber. Pendulul vaarata diverse litere %e rand iar %rin silabisirea acestora se vor obtine

inormatii1 mesa<e. "u%a succesul obtinut asel se %oate olosi o %lanseta mai mare care contine alabetul1 cirele1 cam%ul cu ",1 NU1P3,T61 zile si ore. In mi<loc ramane din nou un s%atiu liber de unde se

%orneste. In cazul acestei %lansete nu se mai oloseste %endulul ci unmic %a4ar de lic4ior. Pe %iciorul acestui %a4arel se deseneaza cu

tusHmar/er o sageata ca indicator. Partea de <os a %a4arelului se %rindeintre aratator si mi<lociu1 iar mana va i g4idata de conducatoruls%iritual. ;arul sagetii va indica literele. Pentru ca alunecarea

%a4arelului sa ie mai usoara se %oate aseza %lanseta sub o %laca desticla1 deoarece %a4arelul se misca mai usor %e ea. ,semenea mi<oace

a<utatoare isi %oate imagina si elevul. "iverse indicatii olositoare le %oate gasi in literatura s%iritista. "e a%t sunt doar niste mi<loace

a<utatoare care mai tarziu nu mai sunt necesare.

• 3 alta metoda este cea in care rogi g4idul sa ridice aratatorul de la

mana %regatita magic. Il %oti ruga sa ridice degetul o data %entru NU1

de doua ori %entru P3,T61 de trei ori %entru ",. "aca ai succes cuaratatorul se %oate incerca si cu celelalte degete. Se va constata ca

treaba merge cu unul din degete tot mai bine. La unii %oate iaratatorul1 la altii mi<lociul sau inelarul. Cu acel deget care se misca

mai usor se vor e7ecuta miscarile in continuare.,cest lucru de%inde de le7ibilitate. #agicianul va %retui aceasta metoda

deoarece ea ace %osibila relatia cu lumea invizibila1 ie cu %ro%riul g4id

s%iritual1 ie cu o %ersoana decedata c4iar si atunci cand nu se %oate olosi de %lanseta sau creion1 de %ilda in societate1 in natura etc.1 ba c4iar %oate tine mana

in buzunar in cazul unor aglomeratii mari1 obtinandu$se ras%unsuri de ", sau

NU1 bineinteles cand aveti oarecare indemanare. "u%a ce se sta%anesc toateaceste e7%erimente se %oate trece la scrierea mediata. #etoda este urmatoarea!

• Puneti in ata voastra o oaie de 4artie si luati un creion care se tine in

mana ca si in cazul scrierii obisnuite. Peste degetul mare1 aratator si

mi<lociu se %rinde un inel de guma nu %rea strans1 %e care il %oticonectiona singur din camera rotii de bicicleta. Inelul de guma arerolul de a te a<uta sa nu te concentrezi s%ecial %e tinerea creionului.

"u%a aceea te trans%ui in transa %regatindu$ti magic mana si c4emig4idul tau s%iritual rugandu$l sa scrie cu a<utorul mainii tale. La

ince%ut vor a%are doar linii strambe a%oi cuvintele dorite1 iar du%acateva e7ercitii a%ar cuvinte si %ro%ozitii. "u%a ce s$a um%lut %agina1

&0

&0



se sc4imba cu una noua. Toate intrebarile %ot %rimi ras%unsuri directe.Prin e7ercitii re%etate se ca%ata o mai mare indemanare asa incatscrierea mediata nu va mai %rezenta diicultati. Pe aceasta cale se %ot

c4ema cunoscutii decedati1 membrii amiliei1 rude cu care %oti lualegatura oricand. #agicianul va constata ca nu e7ista ?aici@ si

?dincolo@1 ca sunt doar grade dierite de densitate in cea de$a %atradimensiune1 in care e7ista diverse iinte1 iar moartea nu inseamna

sarsitul a tot ce e7ista ci trecerea in cea de$a %atra dimensiune. In ine1 as vrea sa remarc ca e7ista mai multe eluri de scriere mediata %e

care le voi mentiona %e scurt!

(. Metoda automata 8mecanica:! mana se misca com%let automat ara camagul sa stie dinainte ce vrea sa scrie sau ce vrea s%iritul res%ectiv sa

scrie. ,ici %ot a%are comunicari in limbi straine %e care magul nu lecunoaste si nu le$a auzit vreodata. "esene sau %oze %ot a%are astel.

2. Metoda inspirativa ! e cea mai recventa metoda. ,ici comunicarile

a%ar asemanator unei gandiri cu voce tare inauntrul sau in aara %ro%riei %ersoane1 ca si cum ai sti dinainte ce vrea sa scrie aceea iinta.

Prin dese re%etari aceasta ins%iratie se transorma in comunicare %asiva %rin gandire cu voce tare si auzire. Unii vor %erce%e mesa<ele

dinlauntrul suletului1 altii din e7teriorul %ro%riului eu.+. Metoda intuitiva1 in care ai senzatia ca ai scrie tu insuti. La intrebari

ca%eti imediat ras%uns. Se %roduce senzatia ca ai sti ras%unsul la

intrebari de la sine. ,ceasta este un el de clarviziune. #ana scriecuvinte si %ro%ozitii iind %e de%lin constient1 ara sa auzi nimic sau sa

i ins%irat in vreun el.#etodele %ot a%are si combinate1 de e7em%lu <umatate automat si <umatate

ins%irativ sau intuitiv1 sau im%reuna! ins%irativ si intuitiv. Care dintre metodeeste cea dominanta se va cunoaste du%a mai multe e7ercitii. )iecare metoda estecorecta si de olos daca a ost intrebuintata e7act si cinstit. 67ersarea cizeleaza

maestrulK,cum vreau sa ac cateva observatii in legatura cu intrebarile ce se %ot

%une iintelor si ras%unsurile care se %ot obtine. Inainte de toate magul nu arevoie niciodata sa se laude cu e7ercitiile si rezultatele obtinute. Cu cat %astreaza

mai tare secretul ca e in comunicare cu nevazutul1 cu atat mai bine %entru el. Incontinuare trebuie sa ii mereu constient cand alegi intrebarile %entru ca ai de$aace cu iinte su%use altor legi decat cele din %lanul izic. ,%oi trebuie sa tii cont

ca iintele care au trait inainte %e acest %amant se %ot dezorienta oarte usor1deoarece %lanul nostru izic este tridimensional1 de%endent de tim% si s%atiu1

ceea ce nu este cazul in cea de$a - dimensiune. "oar iintele su%erior dezvoltatesunt in masura sa dea inormatii corecte des%re tim%1 evenimente viitoare etc.#agul va intreba deci iintele des%re loculHcasa lor si mai degraba va %reera

%entru instruirea lui inormatii des%re cea de$a - dimensiune. #ai tarziu cand

elevul si$a dezvoltat simturile s%irituale nu ii va mai i necesara relatia %asiva cucei nevazuti1 deoarece tot ce i$ar s%une o iinta1 %oate el insusi sa ale. ,ceasta

&(

&(



relatie ii va olosi doar sa se convinga de e7istenta altei lumi care va i locuita deiecare du%a sarsitul vietii %e %amant.

NI)E1U1 )I

Inainte de a descrie e7ercitiile urmatoare1 vreau sa accentuez in moddeosebit ca toate celelalte e7ercitii descrise anterior trebuie sta%anite ara cusur1

deoarece trebuie %astrat ec4ilibrul si in dezvoltarea su%erioara. 6ste absolut ararost sa treci ino%ortun la o eta%a sau sa omiti un e7ercitiu9 se va simti imediat ungol si iecarui elev i$ar i greu sa recu%ereze o %roblema sau alta in dezvoltarea

sa. Constiinciozitatea este deci regula de baza %entru succes.

ANTRENAMENT MENTA1

*! Meditatii asupra propriului Spirit

In aceasta eta%a ne vom ocu%a de meditatia asu%ra s%iritului. In %artea

teoretica a acestei carti am vorbit %e larg des%re sera mentala si cor%ul mental.Sarcina acestei tre%te este de a$ti ace o imagine a %ro%riului s%irit si a unctiilor

sale in relatie cu cele - elemente s%re a deosebi aceste diverse unctii1 lucru carese %oate realiza %rin meditatie s%eciala. Pro%rietatile s%iritului cores%unzatoarecelor - elemente sunt!

- vointa B %rinci%iul ocului9- intelectulHmintea 8inteligenta1 intelegere1 memorie1 etc: B %rinci%iul aerului9

-senti"entele cu toate as%ectele B %rinci%iul a%ei9

- constienta cu toate as%ectele sale realizeaza legatura celor trei elemente$

%rinci%iul %amantului.

• Scuundati$va cu gandurile in sine1 observati$va %e dvs si unctiile

s%iritului si meditati asu%ra acestora. Trebuie sa$ti imaginezi clar

iecare unctie cores%unzatoare iecarui element. Trebuie sa reusiti sadeosebiti unctiile s%iritului si sa va alcatuiti o imagine clara asu%ra lor.

,cest e7ercitiu %reliminar este oarte im%ortant deoarece il %une %e

magician in %ozitia de a inluenta %e %lan mental atat la el cat si la altiiaceste unctii cu elementele cores%unzatoare1 %e care %oate sa lesta%aneasca1 sa le intareasca sau sa le stinga.

• ,lt e7ercitiu este acela de a te constientiza cu cor%ul mental in cor%ul

astral si im%reuna in cor%ul material1 asemanator cum ar i o mana intr$o manusa de matase %usa intr$o manusa mai groasa. #ana dvs trebuiesa simta amandoua manusile. 67act la el trebuie sa se intam%le si cu

cor%ul s%iritual. Trebuie sa va simtiti s%iritul in cor%ul astral si in celmaterial. Aceasta sen(atie este spiritul). #editati asu%ra acestui a%t in

orice im%re<urare. Cand sunteti sigur ca s%iritul a inclus cor%ulsuletesc si %e cel material1 ca le simte si le diri<eaza1 ca toate actiunile

&2

&2



sunt inde%linite de s%irit %rin aceste 2 invelisuri1 abia atunci %uteti trecemai de%arte.

+! A 9i constient de si"turile propriului Spirit

3rice om inde%lineste actiuni constiente1 semiconstiente sau inconstientecare ii sunt sugerateHim%use de un im%uls interior sau e7terior caruia nu$i acorda

mare atentie. 67ercitiul urmator va invata sa inde%liniti la ince%ut actiuni mici1a%oi mai mari in mod %e de%lin constient. ;a trebui sa e7tindeti durata iecareiactiuni constiente.

67ercitiul actiunilor constiente!

• Cuvantul ?constient@ nu inseamna numai cu gandirea si atentia la un

obiect ci sa$ti imaginezi1 sa ai senzatia ca s%iritul inde%lineste actiunea

cu a<utorul suletului si al cor%ului material. "e e7em%lu cand merg %e

strada nu ma gandesc ca eu marg ci ca s%iritul meu e cel care merge simobilizeaza astel %icioarele astrale si materiale. ,celasi lucru se

intam%la cu mainile si restul cor%ului. "aca reusiti cel %utin (0 minutesa inde%liniti o actiune in acest mod atunci sta%aniti acest e7ercitiu. Cu

cat reusesti sa realizezi asta ara eecte secundare ca oboseala1 ametelisau tulburari de ec4ilibru1 cu atat mai bine. Se va ince%e deci cu actiuni

mici1 de scurta durata1 care a%oi vor i marite %ana cand s$a creatobisnuinta si se %ot %relungi cat doriti.

,cest e7ercitiu este oarte im%ortant deoarece %ermite elevului sa

inde%lineasca o actiune atat s%iritual cat si astral si im%reuna cu cor%ul material1indierent daca lucreaza in sera mentala sau astrala. 3 astel de actiune se

numeste actiune magica. ,cum va intelege elevul de ce nu au nici un succesritualurile magice la neinitiati1 deoarece astel de %ersoane nu au ca%acitatea de

a$l inde%lini in mod magic1 adica sa lucreze cu lucrurile materiale la nivel mentalsi astral. "aca de e7em%lu un 4i%notizatorHmagnetizor va ace %ase magneticeunui %acient dar nu lasa sa radieze in acelasi tim% mana sa s%irituala si cea

astrala si nu$si inc4i%uie in acealsi tim% ca orta mentala strabate s%iritul1 %utereaastrala %atrunde cor%ul astral si %uterea materiala cor%ul carnal al %acientului va

obtine doar rezultate %artiale1 deoarece %acientul este com%us din trei %arti 8cor%1

sulet si s%irit:. Pentru magician este de la sine inteles ca cor%ul mentalinluenteaza doar sera mentala sau s%iritul1 cor%ul astral aecteaza numai seraastrala adica suletul si cor%ul material e legat doar de sera materiala. ,ceastalege trebuie res%ectata. "e aceea este necesar ca magul sa se educe atat s%iritual

cat si suleteste9 sa ado%te o dis%ozitie mentala cat si una astrala %entru ainde%lini actiuni ie in legatura cu suletul ie in legatura cu s%iritul. "aca acestea

le$a inteles bine si le$a invatat si daca sta%aneste aceasta %ractica %erect atunci %oate %rogresa in dezvoltarea sa.

Urmatoarea sarcina va i educarea magica a simturilor s%irituale. #ai intai

un e7ercitiu %regatitor!

&+

&+



• Ca in e7ercitiul %recedent trebuie sa intelegeti ca nu oc4iul material

vede ci s%iritul e cel care %erce%e totul cu a<utorul oc4ilor astrali simateriali 8oc4ii izici:. ;e$ti medita asu%ra acestui e7ercitiu cat de des

%uteti. Trebuie ca cel %utin minute sa va imaginati ca s%iritul este cel

care %riveste si vede %rin oc4ii izici. Cu cat rezistati mai mult tim% cu

atat mai bine. "u%a ce a$ti reusit cu oc4ii1 incercati cu urec4ile.Imaginati$va ca nu urec4ea izica aude vibratiile auditive ci ca aceastase realizeaza cu urec4ile s%iritului care %erce% totul cu a<utorul

urec4ilor astrale si celor izice. "u%a ce a$ti realizat acealeasi rezultateca si cu oc4ii %uteti trece mai de%arte si e7ersa cu alte simturiimaginandu$va ca s%iritul im%reuna cu cor%ul astral si cel material este

cel care simte caldura1 rigul s.a.m.d.;eti e7ersa cu 4arnicie %ana cand reusiti sa va dezvoltati oc4ii1 urec4ile si

celelalte simturi! mirosul si gustul1 in mod egal. "ar cel mai mare atentie trebuie

acordata celor trei simturi ! vaz1 auz si simtul tactil1 care sunt cele mai multolosite in magia %ractica.

• "u%a ce a$ti obtinut aceleasi succese cu concentrarea asu%ra simturilor1

incercati sa va reglati s%iritul %entru 2 simturi in acelasi tim%. #ai intai

oc4ii si urec4ile.

• "aca a$ti reusit aceasta %entru cel %utin minute ara intreru%ere1

atunci antrenati$va s%iritul cu trei simturi simultan! vazul1 auzul sisimtul tactil.

"aca va reuseste si acest lucru ati acut un mare %rogres in dezvoltarea

magica. ,ceste e7ercitii au mare im%ortanta in clarviziune1 clarauditie siclarsimtire1 deci trebuie sa ie %erect sta%anite.6levul va gasi e7ercitiile %rinci%ale in trea%ta a sa%tea a acestui curs.

ANTRENAMENT ,SIHIC

*! Controlul principiului A&asa

La nivelul cinci am invatat %roiectarea elementelor in e7terior. In aceastaeta%a vom avansa invatand sa sta%anim %rinci%iul ,/asa in relatie cu elementele.

Cum am s%us in %artea teoretica1 elementele s$au nascut din %rinci%iul ,/asacare le domina si le mentine in ec4ilibru. ,cel magician care a obtinut du%amulte e7ercitii succese cu elementele %oate sta%ani si cel mai in %rinci%iu1 adica

cel a/asic sau eterul astral. 67ercitiul este urmatorul!

*!*Aspirarea principiului a&asa

• ,do%tati asana obisnuita si inc4ideti oc4ii. ;a ganditi ca va gasiti intr$

un s%atiu nemarginit al carui centru sunteti. Nu e7ista aici deasu%ra1

dedesu%t1 stanga sau drea%ta. ,cest s%atiu nelimitat este um%lut cu ceamai ina materie! eterul universal. ,cesta este incolor in sine dar %entru

&-

&-



simturi este %erce%tibil in culoarea ultra$violet1 a%roa%e negru$violet siastel in aceasta culoare ni$l imaginam si noi. Res%irati %rin %lamanieterul si conduceti$l constient in sange. "u%a ce a$ti ca%atat

indemanare %rocedati %rin res%iratia constienta a %lamanilor si %orilor cor%ului1 e7act ca la acumularea ortei vitale1 doar cu deosebirea ca in

loc de orta vitala as%irati eterul in culoarea amintita si um%leti cu el totcor%ul. In tim%ul acestui e7ercitiu trebuie sa se %astreze sentimentul

unirii cu s%atiul ininit si in acelasi tim% sa ii com%let des%rins delume. Trebuie sa te acomodezi la aceasta stare neobisnuita a mintii. Inorice caz trebuie sa eviti sa$ti %ierzi constienta si sa adormi. "aca te

simti obosit trebuie intreru%t imediat e7ercitiul. "aca s$a obtinut du%a mai multe re%etari succesul in as%irarea

%rinci%iului a/asa1 se %oate trece mai de%arte. "u%a cum am alat ,/asa estesera tuturor cauzelor. 3 cauza constienta cum ar i un gand1 o dorinta sauinc4i%uire in aceasta sera1 cu concentrarea dinamica a vointei cores%unzatoare1

crez erm si convingere de%lina1 trebuie sa se inde%lineasca cu a<utorulelementelor1 neavand im%ortanta %e ce %lan sau in ce sera este necesara

realizarea. ,cesta este unul dintre cele mai mari secrete magice si re%rezinta %entru mag o c4eie universala de care se va convinge in cursul dezvoltarii sale.

6levul va i atent la dezvoltarea sa etica1 care bineinteles il va a<uta sa acanumai lucruri bune si nobile.

*!+ Controlul prin A&asa al celor . ele"ente in toate cele trei planuri

Urmatorul e7ercitiu consta in a obtine cu a<utorul %rinci%iului a/asa %uterea absoluta asu%ra elementelor in toate cele + %lanuri. 67ercitiul este

urmatorul!

• Stati in asana si res%irati %rin %lamani si toti %orii cor%ului un curent de

a/asa si um%leti cu el tot cor%ul. Inainte de aceasta trebuie sa acobservatia ca ,/asa nu se acumuleaza ca si %uterea vitala. Inca din

momentul ins%iratiei trebuie sa va imaginati ca ati ince%ut controlulasu%ra celor - elemente. Considerati ca aveti de<a ca%acitatea de

sta%anire desavarsita a elementelor si ca ele vor inde%lini tot ce le veti

%orunci sau veti dori1 indierent %e ce %lan trebuie sa se realizezedorinta. La iecare ins%iratie %e care o aceti in aceasta stare trebuie sasimtiti %uterea asu%ra elementelor. Credinta si convingerea in controlulelementelor trebuie sa ie de nestramutat. Nici cea mai mica indoiala

nu trebuie sa e7iste. Cel care va inde%lini aceste e7ercitii %rin e7ersareindelungata1 va obtine %uterea absoluta asu%ra elementelor.

,cel magician care si$a realizat ec4ilibrul magic al elementelor in el1 caresi$a innobilat caracterul dobandind cele mai inalte virtuti si idealuri1 va atingeaceasta %utere curand. 6l isi va simti credinta devenind tare ca o stanca1 va i

absolut sigur de convingerea lui1 care e7clude orice dubiu. Pe de alta %arte aceluielev care nu a muncit constiincios1 care a sarit eta%e1 care a omis e7ercitii sau le$

a negli<at1 ii vor a%are diverse indoieli sub inluenta acelui element care il tine in

&

&



sa4 si care nu %oate i sta%anit. ,cum vede elevul de ce se accentueaza asu%raconstiinciozitatii la iecare e7ercitiu. Nu trebuie sa ramana goluri in dezvoltareaelevului1 altel va ramane in urma si multe nu se %ot recu%era decat in conditii

oarte grele1 %iedici care sunt din ce in ce mai mari.,cel disci%ol care e sigur ca sta%aneste elementele va observa ca reuseste

oarte usor %roiectia lor in toate %lanurile1 in interior cat si in e7terior9 i se va %area ca un <oc de co%ii. ,<uns aici1 magul va %utea transera %uterea elementelor

intr$un ritual %otrivit. In ca%itolul des%re ritualuri am mai vorbit des%re aceasta.

+! Stapanirea ele"entelor prin ritualuri individuale

#agul isi va crea du%a dorinta1 %rin %ozitia degetelor sau miscarile

mainilor1 un ritual in care va %utea trans%une %uterea. In acord cu dezvoltareas%irituala in mod sigur va dis%une de suicienta intuitie astel incat sa %oata

com%une un ritual %otrivit elementului in c4estiune. 6l va inzestra res%ectivulritual cu un cuvant <9or"ula> si o va ace si %e un ton corespun;ator

elementului res%ectiv. 6 im%osibil sa se aca o greseala1 deoarece aceste ritualurisunt absolut individuale si %ersonale. "e aceea nu este %ermis sa se aduca lacunostinta nimanui aceste ritualuri %ro%rii. 3 alta %ersoana ar %utea obtine

acelasi succes in olosirea lor1 bineinteles %e c4eltuiala %uterii magicianului cele$a creat.

"aca ritualurile sunt olosite de o %ersoana ara maturitatea magica1 vaatrage asu%ra sa si a celorlalte %ersoane %entru care le oloseste1 mult rau. Prin

urmare iti oarte %recauti si alegeti$va numai astel de ritualuri de care te %otiolosi c4iar si intr$o aglomeratie ara sa te vada nimeni. "e e7em%lu! un ritual cua<utorul %ozitiei degetelorHunui deget in buzunar. ,devaratul magician va

intelege im%ortanta acestei observatii.

• Inainte de toate1 magul se va stradui sa com%una un ritual %entru un

element din sera astrala %rin care va obtine %uterea acestui element si

a%oi va com%une al doilea ritual %rin care dizolva %uterea acestuia

instantaneu1 daca vrea. 67act la el va %roceda cu celelalte + elementeincat va obtine %entru sera astrala ' ritualuri iar %entru sera materialade asemenea tot '. "u%a ce s$au automatizat %rin multe re%etitii acesteritualuri1 atunci este suicienta doar olosirea ritualului %entru ca

elementul sa incea%a imediat sa lucreze in unctie de ceea ce trebuieinde%linit. "aca magul doreste sa anuleze eectul1 va olosi ritualul care

dizolva %uterea. ,ceasta metoda va trebui sa devina o obisnuinta careva duce la rezultate %osibile ara nici un eort al imaginatiei.

,m s%us de<a ca magul %oate obtine orice %rin actiunea elementelor in

%lanul astral ca si in %lanul material. "ar %entru obtinerea acestui stadiu dematuritate este nevoie de rabdare1 rezistenta1 tenacitate si e7ersare intensa %entru

%erectionare. C4iar si atunci cand elevul se va %erectiona in eta%ele su%erioare1

&

&



el trebuie sa dezvolte mai de%arte controlul desavarsit asu%ra elementelor %anacand devine in realitate un adevarat maestru. "aca are idealuri inalte si este4otarat sa aca numai a%te bune a<utand omenirea1 Providenta "ivina il va

binecuvanta si va ca%ata %uteri nebanuite care il vor a<uta in ina%tuirea lor.

ANTRENAMENT FIZIC

In acest nivel nu mai este nevoie de o educare s%eciala a cor%ului1 ci nevom olosi de %uterile oculte %e care si le$a insusit elevul in decursul e7ercitiilor1

%ornind de la %remisa ca a e7ecutat constiincios toate metodele si e7ercitiile care

i$au si devenit un obicei. 67ercitiile descrise %e %arcurs elevul le %oate adanci %entru a obtine succese tot mai mari. 6ste im%osibil sa descriem intreaga %ractica

a maiestriei magice %e care un disci%ol o %oate eventual atinge1 deoarece ar necesita inca un volum. ,m selectat numai unele din cele mai interesante a%te siactiuni dintr$o multime. 6levul trebuie sa ie de<a atat de matur incat sa

reuseasca ara e7ce%tie %racticile magiei ?inerioare@1 mai ales atunci candurmareste idealuri nobile si inalte.

*! Crearea deli$erata a Ele"entalilor

I. In o%ozitie cu gandurile care e7ista in ormele lor in sera mentala saus%irituala1 elementalii sunt iinte cu un anumit grad de inteligenta care sunt

create constient de mag. ,stel de elementali %ot inde%lini diverse sarcini in %lanmental si %ot i %rivite deci ca si servitori docili ai magicianului. 6l isi %oate crea

un sir intreg de astel de servitori in unctie de ceea ce vrea sa realizeze. Princrearea de elementali in asa numita magie a elementalelor 1 magul %oate obtine in

sera mentala totul1 indierent daca e vorba de sera %ro%rie sau una straina. ;oida cateva e7em%le din multe cate %ot e7ista. Prin elementali magul %ote inluentagandurile unui alt om1 %oate intari sau slabi ca%acitatile intelectuale si s%irituale

ale unui om1 se %oate %rote<a %e sine sau %e alti oameni de inluente straine1 %oate transorma dusmania in %rietenie si invers1 isi %oate crea in relatia cu

oamenii o atmosera avorabila1 %oate aduce sub control %e oricine1 daca acela nueste dezvoltat sau cu vointa slaba. Un om de aaceri isi %oate creste cercul de

clienti1 iar elementalii il %ot a<uta in multe alte eluri. ,devaratul mag va avea invedere numai ce este bun si nobil avand in minte doar motive altruiste daca vreasa urce tre%tele cele mai inalte ale maturitatii magice.

Practica crearii unui elemental este oarte sim%la si tine de imaginatiamagului1 dar trebuie res%ectate urmatoarele reuli!

(. du%a dorinta care trebuie inde%linita i se va coneri elementaluilui oorma oarecare. )orma va i construita %rin imaginare intensa.

2. )orma1 asa numitul continatorHrece%tacol1 trebuie sa %rimeasca un

nume. Tot ce e7ista cu orma sau ara orma are un nume9 ceea ce nu

are un nume nu e7ista.+. Trebuie sa im%rimi elementalului sarcina ce o are de inde%linit saueectul ce trebuie %rodus1 cu a<utorul vointei si a %uterii de imaginare9

&&

&&



asa ca trebuie dat un ordin autoritar in legatura cu elul eectului dorit.,ici de asemenea trebuie olosit tim%ul %rezent si ormula im%erativaasa cum am descris$o in ca%itolul des%re subconstient.

-. Trebuie sa im%rimi elementalului eicienta1 indierent daca este vorbade un elemental cu actiune %relungita sau scurta.

,ceste %atru reguli de baza trebuie nea%arat res%ectate %entru a obtinesucces in munca cu elementalele. Printr$un e7em%lu %ractic voi i mai e7%licit!

sa %resu%unem ca magul intentioneaza %rin elemental sa intareasca cuivagandirea sau o alta ca%acitate intelectuala. 6l va %roceda %recum urmeaza!

• Se imagineaza a i intr$un ocean universal de lumina1 din a carei

materie luminoasa va crea o sera de lumina %e care o va com%rima

%rin imaginatie %ana a<unge la marimea de %ro7imativ +0$0 cm. Princom%rimarea luminii1 aceasta sera seamana cu un soare. ,cestei sere

de lumina magul ii im%rima dorinta si erma covingere ca ea maniesta

aceasi %utere si calitati necesare sa reinvie si intareasca acultatilementale dorite 8memorie1 elocventa1 etc.: la res%ectiva %ersoana. "u%a

ce magul a construit acest soare mental ii va atribui un nume adecvat1de e7. Lucis 8lumina: sau altul. ,%oi determina tim%ul in care sera va

i activa in sera mentala a omului res%ectiv1 de e7em%lu! ?;ei lucra insera mentala %ana cand %ersoana res%ectiva %oseda %e de%lin

ca%acitatea dorita1 %ana aceasta devine un obicei@. "u%a determinareaduratei1 magul da comanda conorm careia elementalul se va dizolva inmarea de lumina du%a inde%linirea muncii atribuite. 67%rimandu$ne

din %dv magic1 nasterea si moartea unui elemental e stabilita e7act cadestinul omului sau al altei inte. "eoarece %entru elemental nu e7ista

tim% si s%atiu1 acesta va i diri<at in sera mentala sau sera gandurilor %ersoanei res%ective. Trimiterea se va ace brusc ca si cand s$ar ru%e un

lant de legatura intre mag si elemental. In acelasi moment nu ne maigandim la elementalul creat1 ci ne ocu%am cu alte lucruri. "es%rinderea

%oate i insotita si de un gest oarecare de trimitere1 la el cum se %oate

%roceda si la crearea acestuia. Toate acestea raman la latitudineaelevului1 care1 a<uns la aceasta trea%ta de dezvoltare este de<a atat de

avansat incat datorita dezvoltarii intuitiei isi com%une astel de

%rocedee a<utatoare. Cu cat elementalul res%ectiv este mai des%rins demag1 adica cu cat magicianul se gandeste mai %utin la acesta1 cu atat vai mai eicient in sera mentala a %ersoanei %entru care a ost creat.Inde%endent de gandurile magului1 elementalul isi desasoara %ro%ria

sa activitate. "in cand in cand este indicat a incarca din nouelementalul si de a$i intari %uterea de actiune. 6l va i c4emat cu

numele atribuit1 din sera mentala a %ersoanei res%ective si va idinamizat %rintr$o noua acumulare de lumina si a%oi e7%ediat din nou.6lementalul se va dizolva in marea de lumina du%a eectuarea sarcinii.

,cest e7em%lu ar trebui sa ie suicient %entru a calauzi un mag in modulde a$si crea un elemental. 67%erimentul descris mai sus este olosit des de initiati

%entru a ins%ira si intarii elevii dintr$o trea%ta inerioara.

&'

&'



II. ,cum ne vom reeri la un subiect similar care ne va ace cunostinta cu

asa numitele 1arvae <1arvele>."eosebirea dintre un elemental si o larva consta in a%tul ca elementalul

este creat deliberat de catre mag1 in tim% ce larvele se nasc de la sine datoritaunor trairi %si4ice intense1 indierent de elul acestora1 in sera mentala

cores%unzatoare. Cu cat traireaHe7citatia este mai intensa cu atat se %ierde maimulta substanta mentala si cu atat mai %uternica1 densa si mai viabila devine oasel de larva1 mai ales in cazul unei re%etari regulate a acelei trairi intense.

,ceste ormari involuntare de larve in sera mentala a%ar la orice om1 indierentdaca este educat magic sau nu1 tanar sau batran1 inteligent sau nu1 ara a tine cont

daca el stie sau nu de e7istenta lor. "aca e7citatia %si4ica se stinge %rinneacordarea de atentie cauzei iritanteHne%lacute1 o astel de larva trece de la sine

%ana cand se dizolva si dis%are. Ca urmare1 e7ista in sera mentala o %ermanenta

nastere si moarte a larvelor %roduse de iritatiileHe7citatiile %si4ice si care serealizeaza bineinteles in dauna substantei mentale a iecarui om. #otivele %ot i

diverse! rica1 gri<i1 necazuri1 ura1 tristete1 invidie etc. )orma %e care o ia o larvade%inde de cauza iritatiei si este intotdeauna simbolica. Cel care se %rice%e %utin

la simbolistica va intelege ca de e7em%lu un gand de iubire ia orma unei inimi1unul de ura ia orma unei sageti sau ulger etc. "esi larvele1 acesti locuitorimentali nedoriti1 nu %ot i vazuti de un om neantrenat1 ele totusi e7ista iar un

mag dezvoltat le %erce%e in %lan mental. La %ersoane sensibile sau usor iritabile1educate magic sau nu1 substanta mentala se des%rinde mai usor si nasterea

larvelor e mai usoara si mai intensa. ,stel de %ersoane isi dauneaza singure in %lanul sanatatii1 in s%ecial la nervi si intelect1 atragand si alte %ersoane usor

inluentabile in suerinta. "iversele eluri de %si4oze in masa aici isi au originea. Nu e nevoie sa descriu in detaliu %si4ozele in masa1 deoarece toata lumea aobservat si a avut e7%eriente legate de aceasta.

"e aici este de inteles ca larva devine tot mai %uternica cu cat te intorci lamotivul iritatiei %si4ice si ii acorzi mai multa atentie. "aca o larva este densa1

ca%ata tendinta de autocondensare si se straduieste sa$si %relungeasca viata %ecat se %oate. 6a va scormoni cu orice ocazie s%iritul omului res%ectiv s%re a$i

atrage atentia asu%ra cauzei iritatiei1 %entru a o insuleti. 3 astel de larva bine4ranita %oate deveni atala unei %ersoane sensibile si emotive1 si numeroasetulburari %si4ice cum ar i mania de %ersecutie si altele asemenea sunt rezultatul

lor. #ulti oameni traiesc cu %resu%unerea eronata ca sunt vanati sau distrusi %rinmagia neagra1 in tim% ce de a%t sunt victimele %ro%riei antezii1 sau mai corect

s%us1 victime ale larvei care si$au creat$o singuri. "e obicei astel de oameni isidau seama de greseala atunci cand si$au %arasit tru%ul izic. "oar oarte %utine

%ersoane sunt intr$adevar vanateHurmarite d%dv magic. Aanditi$va la

numeroasele victime ale Inc4izitiei din trecut. )ara discutie ca %entru omul

mediu este un mare avanta< a%tul ca acele tim%uri au a%us1 oamenii nu mai suntarsi %e rug de vii doar %entru a%tul ca unii considera ca au un crez gresit.

&*

&*



#agicianul va intelege acum de ce am %us asa mare %ret1 inca de laince%utul cursului1 %e im%ortanta intros%ectiei1 controlul si sta%anirea gandurilor."aca magul nu$si %oate sta%ani mintea %rin vointa1 %e %arcursul dezvoltarii sale

si$ar %utea crea inconstient larve care mai devreme sau mai tarziu i$ar i atale.

III. #ai de%arte vom descrie o alta gru%a de iinte din sera mentala sianume Fantas"ele

"eosebirea dintre o larva si o antasma este aceea ca o larva ado%ta1 inurma unei iritatii %si4ice re%etate intr$un mod inconstient1 o ormacores%unzatoare motivului acelei unice sau re%etate emotii1 in tim% ce antasma

ca%ata o orma anumita in unctie de antezia omului. 67act ca si larvele1antasma este intarita1 condensata si viabila %rin re%etarea1 evocarea unei imagini

indierent des%re ce e vorba. 6a %oate deveni asa de %uternica incat inluenta sanu se e7ercita doar %e %lan mental sau astral ci si in %lanul material. Pe baza adoua e7em%le voi descrie aceasta tema mai indea%roa%e.

Un e7em%lu remarcabil este asa numita manie de persecutie. 67istaoameni care au ost nascuti cu o %rivire sumbra sau trasaturi demonice ale etei si

ca atare au as%ectul unui ?mag negru@ ara de a%t sa aiba cea mai mica stiintades%re magie. ,cum este suicient ca o %ersoana e7citabila si inluentabila sa

a<unga in contact cu un astel de ti% de om ca ea sa simta o %uternica anti%atieata de acesta. Uneori un astel de ti% mai %oate avea si o com%ortare deosebita.Persoana sensibila se va gandi imediat ca are de$a ace cu un ?mag negru@1 astel

acand %rimii %asi in autosugestie. #ai devreme sau mai tarziu va %ati micinecazuri1 ne%laceri din cauze diverse1 dar %ersoana sensibila le va %une %e seama

omului anti%atic. Incet1 incet1 imaginea lui devine mai clara1 oc4ii suntscanteietori1 ii a%are in somn1 eventual si %este zi si %ersoana se simte %as cu %as

urmarita. In cazul unei imaginatii vii1 imaginea %oate i %erce%uta si de alte %ersoane sensibile1 datorita a%tului ca este oarte densa. Persoana sensibila cautaa<utor1 se roaga1 intre%rinde tot %osibilul sa sca%e de sub inluenta rea1 %oate

sueri un soc nervos1 a<unge bolnav %si4ic sarsind intr$o clinica de boli mintalesau se sinucide. In acest caz antasma si$a inde%linit misiunea. Cat de mare este

insa s%aima cand s%iritul acelui om se convinge in sera mentala ca si$a acut ooarte reusita sinucidere magicaK Ce tragica si amara revelatie. >ineinteles ca

%resu%usul om rau nu are nici o idee des%re cele %etrecute1 el a ost de a%t unmi<loc in realizarea sco%ului. )ata lui1 asa zisele trasaturi ti%ice1 com%ortarea saciudata nu au ost decat orma1 sablonul du%a care %ersoana sensibila si$a creat o

iinta distrugatoare1 o antasma si i$a cazut victima. ,stel de e7em%le seintam%la mai des decat ne imaginam1 la unele %ersoane mai re%ede1 la altele mai

incet. "aca unei astel de %ersoane i se s%une %urul adevar bineinteles ca nu$l vacrede1 deoarece antasma se straduieste in modurile cele mai rainate sa nu$si

%iarda victima. "aca o asel de victima a<unge %rin Providenta "ivina in mainile

unui adevarat magician care descireaza <ocul unei antasme1 atunci initiatul are

o sarcina grea in a convinge victima1 in aducerea ei %e calea cea buna siim%rimarea unui alt mod de a gandi. Uneori cand victima este total sub inluenta

'0

'0



antasmei1 magul trebuie sa intervina oarte energic si drastic %entru restabilireaec4ilibrului.

,cum urmeaza al doilea e7em%lu cu acelasi %rocedeu dar cu un alt motiv!

6 vorba aici de o antasma de ti% erotic. Nasterea acesteia B daca %oate iolosit acest termen$ se ace %rintr$un %ortret1 un cor% rumos al unei %ersoane in

viata1 c4iar si o otograie1 un act1 un desen %ornograic sau orice altceva ce %oate stimula %otele carnale si instinctul se7ual1 indierent daca e vorba de o

iinta eminina sau masculina. "aca %ersoana indragostita nu are %osibilitatea sa$si satisaca dorinta %ersonala1 necesitatea devine tot mai mare si mai intensa si cuatat mai %uternica devine antasma care se 4raneste cu aceste dorinte. Cu cat se

a%ara mai mult o astel de %ersoana de aceste %orniri1 cu atat mai insistentadevine antasma. La ince%ut ea a%are victimei in vis si ii oera cele mai rumoase

trairi de dragoste. #ai tarziu stimuleaza dorinta se7uala si te lasa sa inde%linesticu ea actul se7ual in vis. ,cele %olutii nocturne 8e<aculari in vis: a<uta antasmasa devina tot mai inluenta1 deoarece s%erma este %uterea vitala concentrata care

va i absorbita de antasma intocmai ca un vam%ir. ,ici nu e vorba de s%ermamateriala ci de %uterea vitala animala acumulata in ea. Cu tim%ul victima isi

%ierde vointa si antasma il domina. "aca o asel de %ersoana nu are norocul de aintalni o sc4imbare in aceasta %rivinta sau nu i se e7%lica ce se intam%la1 atunci

antasma %oate avea eecte si mai dezastruoase. 3mul devine conuz1 isi %ierde %ota de mancare1 nervii sunt iritati etc. )antasma erotica %oate ado%ta1 datorita %ornirilor nesatisacute1 diverse orme cor%orale seducand victima la masturbare

si alte cai de stimulare artiiciala a organelor genitale. #ulte victime au sarsitc4iar %rin sinucidere datorita dezamagirilor in dragoste sau %asiunior

nesastisacute. In evul mediu s$a vorbit mult de astel de cazuri de vra<itorie1im%licand asa numitii ?succubi@ si ?inccubi@. ,stel de %laceri sunt intr$adevar

%ericuloaseKPrin aceste e7em%le magul %oate observa modul de actiune al antasmelor1

le %oate c4iar crea dar e7ista %ericolul de a deveni victima mai devreme sau mai

tarziu. 6l isi da seama ce se intam%la la ma<oritatea oamenilor1 si cum sa %roducaaceste antasme in mod magic deliberat1 dar nu va i tentat sa inde%lineasca el

insusi aceste %ractici. Totdeauna amintiti$va %ro%ozitia magica! ?"ragostea elege dar sa ie sub o vointa %uternicaK@.

I;. ,cum ramane sa descriem o alta categorie si anume aceea a9anto"elor 8du4urilor:.

)antomele sunt re%rezentari insuletite ale decedatilor. Pentru a %reintam%ina multe neintelegerri voi dedica mai multa atentie acestei teme

%entru ca iecare sa %oata deosebi graul de neg4ina. "u%a ce omul isi %arasestecor%ul carnal a<unge imediat in cea de$a %atra dimensiune numita de obicei?dincolo@. )ara nici un el de substanta intermediara1 e im%osibil %entru o iinta

sa actioneze in lumea noastra tridimensionala1 tot asa cum un %este nu %oate

inota ara a%a. ,celasi lucru se intam%la si cu iintele ce tocmai au trecut incealalta lume. Prin imaginare si amintiri legate de decedat1 ie ele lauda1veneratie1 rugaciune1 tristete etc.1 se creaza si ca%ata viata orme imaginare ale

'(

'(



decedatului1 care %rin re%etare %ot avea o durata de viata destul de lunga. ,cesteimagini create de cei in viata sunt denumite antome. ,cestea sunt cele care semaniesta in numeroasele cazuri de s%iritism1 invocari ale s%iritelor etc. si alte

orme de s%irite cum sunt cele care %roduc zgomote sau alte enomene. 6le nusunt altceva decat %lasmuiri 4ranite1 condensate si %astrate datorita atentiei

acordate lor de catre a%artinatorii ramasi in viata. Se %oate constata usor cand inlocuri dierite dar in acelasi tim% este invocata o iinta care se maniesta %rin asa

numitii ?mediumi@1 aceasta neiind decat o antoma a res%ectivului decedat1deoarece antome %ot i create cu sutele. 6ste oarte regretabil ca aceste antomesunt considerate de mediile s%iritiste ca iind adevaratii decedati. In literatura si

%racticile s%iritiste e multa autoinselaciune si raude. Nu este de mirare caaceasta activitate isi atrage multi dusmani si e7ista %ersoane care isi bat <oc de

ea1 datorita inselatoriilor recvente. 3 astel de antoma %oate avea o maredorinta de autoconservare incat devine %entru mediumul sau un vam%ir1 c4iar si

%entru ceilalti membrii din cercul res%ectiv1 cauzand mari necazuri.

Nu vreau sa s%un ca un adevarat mag care sta%aneste ce$a de$a %atra stare1adica %rinci%iul ,/asa1 nu %oate lua legatura cu un decedat sau cu o inteligenta

neincarnata. Practicarea legaturii am descris$o de<a in scrierea mediata. Un mageste in stare sa creeze cu a<utorul imaginatiei o orma %e care o %oate trans%une

in cea de$a %atra dimensiune si sa roage o iinta adevarata sau c4iar sa o sileascasa ado%te orma res%ectiva si sa se manieste in e7terior. ,ceasta %racticaa%artine domeniului necromantiei sau magiei con<uratieiHinvocatiei si nu are

legatura cu s%iritismul. ,devaratul mag nu va olosi aceasta %ractica de invocarea unor iinte decat in cazuri cu totul si cu totul e7treme1 deoarece ceea ce %oate

realiza o iinta din cea de$a %atra dimensiune %e %lan mental sau astral1 %oaterealiza magicianul insusi %rin maturitatea sa.

JNI)E1U1 )II

ANTRENAMENT MENTA1

Anali;a Spiritului din punctul de vedere al practicii

'2

'2



6levul a invatat in eta%a a sasea sa ie constient de %ro%riul s%irit1 saactioneze constient in %ro%riul cor% ca s%irit si sa$si oloseasca constientsimturile.

In aceasta eta%a va ince%e sa urmareasca constient si sa se oloseasca decalitatile s%iritului Hcor%ului mental. >ineinteles si aici ca %este tot1 trebuie sa se

tina cont de analogia elementelor. Cum am mai s%us se %oate transormaelementul oc in lumina si invers1 lumina in elementul oc. )ara lumina nu ar

e7ista %erce%tia colorata a oc4iului si %rin urmare nici nu ne$am %utea olosi deoc4ii nostri ara lumina. Ca urmare simtului vizual ii este analog elementul oc.In s%irit elementul oc are ca %ro%rietate s%eciica vointa. Tot in s%irit calitatea

atribuita elementului aer este intelectul cu toate as%ectele sale si cores%undeauzului. 6lementul a%a in s%irit se maniesta in sentimente1 in viata. ,ceste trei

elemente$%rinci%ii in s%irit 8oc1 aer1 a%a: ormeaza %rinci%iul %amant als%iritului1 care se materializeaza %rin calitatea s%eciica a constientei. Princi%iul,/asa in cea mai sim%la orma a sa se e7%rima ca si constiinta.

#agul va intelege inca o data marea im%ortanta a acestei analogii daca s$adezvoltat de<a intr$atat incat sa atinga ec4ilibrul magic in cor%ul astral cu a<utorul

intros%ectiei. ,cum se %une %roblema sa$si analizeze s%iritul si sa constate careelement %redomina. La oamenii cu o vointa %uternica1 care insa nu inseamna

inca%atanare1 va domina elementul oc. "aca intelectul sau inteligenta cu toateas%ectele %redomina1 atunci elementul aer este cel mai re%rezentat. In cazul incare magicianul este inainte de toate un om %lin de simtire 8sensibil:1 atunci

elementul a%a <oaca la el rolul cel mai mare. In cazul in care magul are omemorie slaba1 constienta e aectata adesea1 tragem concluzia ca elementul

%amant %redomina.,ceasta introducere serveste la stabilirea eicientei elementelor in s%irit si

sa determine dezvoltarea in asa mod incat %rin e7ercitii s%eciice de concentraresi meditatie1 elementele slabe sa ie aduse in ec4ilibru. #agul nu are voie sa lasesa domine nici unul din elementele ocului1 aerului1 a%ei sau %amantului si

trebuie sa$si im%arta e7ercitiile in asa el incat %rin munca sa ec4ilibrezeintensitatea elementelor. Printr$un e7em%lu vreau sa caracterizez mai amanuntit!

'+

'+



Sa %resu%unem ca magul ar avea un intelect oarte dezvoltat dar o vointaslaba1 care nu ar cores%unde maturitatii intelectului. Intr$un asemenea caz trebuiesa se straduiasca sa$si intareasca vointa %rin e7ercitii de concentrare adecvate

care evidentiaza %rinci%iul ocului in s%irit. "eci trebuie sa$si aleaga acelee7ercitii de concentrare care modeleaza mai mult oc4iul1 e7ercitii de imaginatie

o%tica1 deoarece cum am mai s%us oc4ii cores%und elem ocului. "aca magul areo vointa %uternica si un intelect slab1 atunci trebuie sa acorde atentie oarte mare

e7ercitiilor de imaginatie a auzului1 deci acele e7erciti de concentrare simeditatie ce il determina sa$si oloseasca urec4ile. "aca magul constata ca are ovointa %uternica si un intelect oarte bun dar viata sentimentala este deicitara1

atunci trebuie sa$si aca s%iritul mai sensibil %rin e7ercitii de imaginatie simeditatie care olosesc mai mult sensibilitatea emotionala. "aca in sc4imb

constata ca in cor%ul astral si cel mental %redomina elementul %amant1 de e7!gandurile sale %atrund oarte incet in s%irit si este %rea melancolic1 atunci trebuiesa$si educe %rin e7ercitii adecvate in %rimul rand constienta.

#agicianul trebuie sa$si aduca s%iritul la %erecta armonie in relatia cuelementele si sa aleaga astel de e7ercitii cores%unzatoare elementelor si in

acelasi tim% si simturilor1 incat vointa sa 8ocul:1 intelectul 8aer:1sensibilitateaHaectele 8a%a: si constienta 8%amant: sa ie dezvoltate in mod egal.

Pe baza acestei descrieri se %oate alcatui urmatorul tabel!

Ele"entul FOC AER A,A ,AMANT A4ASA

Si"tul 3c4i Urec4i Perce%tiiAust H#iros

Toateim%reuna

Calitatile de

$a;a ;ointa Intelect Sensibilitate Constienta Constiinta

E=ercitii de

concentrare 3%tice8vizuale:

,custice 6motionale

67tinderea

constientei Realizarea

'-

'-



Princi%iul a/asa rezulta din concentrarea insasi1 asa cum am mai insistat

asu%ra acestui as%ect. "easemenea este de %risos sa enumeram e7ercitiile deconcentrare si meditatie in acord cu calitatile elementului ce %redomina sau nu in

voi. 6levul va %utea usor sa le alcatuieasca. "aca are o vointa slaba1 va alege cae7ercitii de concentrare imagini de obiecte1 tablouri etc. ,stel de e7ercitii a

e7ecutat in trea%ta a doua a acestui curs. ,cest tabel %rezentat mai sus ii va i ung4id1 o busola in recunoasterea elementului care %redomina si care dintree7ercitii trebuie e7ecutat mai intens. Ca rezultat al succesului acestei clasiicari

4ermetice1 %rinci%iul ,/asa i se va dezvalui.

ANTRENAMENT ,SIHIC

De;voltarea si"turilor astrale

cu a@utorul ele"entelor si a condensatorilor 9lui;i

'

'



3 tema deosebita de care ne vom ocu%a in aceasta eta%a1 descriedezvoltarea simturilor astrale in relatie cu elementele. 3ricum %rin e7ercitiile

eectuate in tre%tele anterioare s$au educat simturile astrale ale magului1 s$auinviorat si dezvoltat9 totusi e nevoie de o e7traordinara tenacitate in antrenare in

cazul unor abilitati sarace %entru una sau alta din acultati1 deoarece iecare omeste dierit. "e aceea e indicat sa %rezint aici e7ercitii cu a<utorul carora magul

isi %oate dezvolta usor si ra%id simturile cor%ului astral.In educarea magica a s%iritului din trea%ta a sasea elevul a invatat sa

devina constient de s%iritul sau si sa actioneze ca s%irit atat %rin cor%ul astral cat

si %rin cel material. "e asemenea voi trata una din cele mai interesanta %roblemesi anume aceea a clarviziunii. Nenumarate carti s$au editat de<a %e aceasta tema1

dar din cate am intalnit eu nici una nu %rezinta %entru magician vreun olos. "eaceea este recomandabil sa se %riveasca acest as%ect al mai amanuntit.

Prin clarviziune1 in general se intelege vazul %este tim% si s%atiu indierent

ca este clarviziune in trecut1 %rezent sau viitor1 sau ca trateaza relatia cu ceidecedati si altele asemenea. "ar oarte %utini autori au descris aceasta ca%acitate

din %dv %si4ologic sau din alt %unct de vedere si de aceea ne vom ocu%a de unstudiu e7act al clarviziunii. Inainte de toate magul va recunoaste ca e7ista mai

multe eluri de clarviziune.Primul el este cea inascuta care a ost conerita %osesorului de<a din

lumea invizibila1 sau %rovine din e7istente anterioare. ,cest el de clarviziune

este cel mai bun1 dar oarte %utini oameni se bucura de ea9 acesti vizionariinnascuti isi %ot olosi %uterea ara eorturi deosebite.

'

'



Un al doilea ti% de clarviziune se maniesta s%ontan si %rin urmare econsiderata un sim%tom %atologic. Un soc in cazul unor boli severe %oate deasemenea duce la clarviziune. ,sta se intam%la de obicei in cazul %ersoanelor

care si$au %ierdut ec4ilibrul ca rezultat al unei lovituri %rimite 8accidentecerebrale:1 de%resii nervoase sau alte traume izice sau %si4ice1 cand astel de

enomen de clarviziune %oate a%are intr$o orma mai mult sau mai %utindistinctiva1 ca eect secundar. Pentru magicianul care %ractica1 acest el de

clarviziune nu este de dorit deoarece mai devreme sau mai tarziu se a<unge la o %rabusire com%leta1 care duce nu numai la %ierderea totala a acestei %uteri ciaecteaza sanatatea1 de multe ori ducand la decese tim%urii. ,stel de vizionari

sunt de com%atimit c4iar si atunci cand ca%acitatile lor de %revizionare suntincununate de succes. In aceasta categorie se includ si acele %ersoane care au

a<uns la clarviziune %rin legaturi mediumice cu unele iinte. Nici acest ti% nu esterecomandabil %entru magician1 deoarece astel de %ersoane sarsesc in s%italelede alienati. #ulte din %ersoanele internate in s%italele de %si4iatrie care s$au

ocu%at ara discernamant de s%iritism isi datoreaza starea acestui a%t1 indierentcare au ost motivele ce le$au determinat1 din curiozitate sau din alte

considerente. "e asemenea in aceasta categorie se include clarviziunea obtinutacu a<utorul drogurilor %recum o%iu1 4asis1 mescalina1 soma etc. #agul nu va

acorda interes acestora deoarece astel de substante %roduc o %ericuloasade%endenta si %aralizeaza ca%acitatile etice si intelectuale1 vointa si in inalsistemul nervos1 lezand sanatatea si dezvoltarea s%irituala1 magica. ,stel de

cazuri se intalnesc cu milioanele in 3rient1 3ccident si in restul tarilor civilizate.>ineinteles ca magul are %osibilitatea1 cat tim% nu a atins maturitatea

necesara1 sa se convinga singur de e7istenta clarviziunii si a altor enomenesu%ranaturale %e aceste cai1 dar de obicei B si aici este %ericolul mare B nu se

o%reste la aceasta convingere si %oate deveni %rada into7icatiilor si sa cada inaceeasi stare ca ceilalti drogati. "in acest motiv nu o sa descriu in aceasta cartenici o metoda care l$ar %utea tenta %e disci%ol sa e7%erimenteze asemenea

lucruri1 in sc4imb voi descrie metode nedaunatoare care lasa sa se maniesteclarviziunea ca un semn al maturitatii s%iritului1 deci ca eect al unei dezvoltari

su%erioare.Un alt mod de clarviziune e acela cauzat de o slabire sau %aralizie

trecatoare a unui organ de simt1 de obicei vazul. #a<oritatatea cartilor caredescriu clarviziunea %rin i7area unui obiect1 de %ilda a unei oglinzi1 glob decristal1 %iatra %retioasa etc.1 desi sunt metode bune nu sunt adecvate %entru orice

om. "oar in mana unui magician instruit acestea devin mi<loace a<utatoare %entruclarviziune si nu %rin stimularea nervului o%tic9 ele sunt mi<loace olosite %entru

un oc4i educat constient. "in %unctul magic de vedere1 %entru %roducereadarului clarviziunii nu este indicata nici o ocolire oricat de %erectionata sauscru%ulos e7ecutata ar i. ,ceasta ca%acitate de%inde in intregime de talentul si

dezvoltarea astrala1 deci de maturitatea magicianului. 6l trebuie sa nu uite ca

toate aceste ocolisuri si a%licatii mentionate aici nu sunt altceva dect %alideumbre a ceea ce este adevarata clarviziune.

'&

'&



In eta%ele urmatoare in care descriu cum sa realizati condensatori luizi1deasemenea includ si indicatii des%re construirea unor oglinzi magice si altea%licatii.

In inal amintesc ultimul el de clarviziune care a%are ca enomen insotitor in cazul unei dezvoltari magice cores%unzatoare %rodusa de sistematica antrenare

a clarvazului ocular. ,m decis sa %rezint in aceasta lucrare o metoda magicasecreta neamintita in nici o carte %ana acum1 dar care este deosebit de valoroasa

din %unct de vedere 4ermetic cat si al legii analogiei elementelor.Practica dezvoltarii simturilor astrale o descriem in continuare.

*! De;voltarea "aica a 9acultatii de Clarvi;iune

''

''



Inainte de a ince%e descrierea %ro%riu zisa a e7ercitiului1 trebuie sa s%un caaici avem de$a ace cu as%ectele luminii. "u%a cum se stie lumina este un as%ectal ocului si deci este analoaga vointei si oc4iului. "e aceea e7%erimentul consta

in a$ti re%rezenta lumina atat de bine1 a ti$o imagina intens cu oc4ii astel incat saobtii succesul scontat.

•Stati in asana obisnuita si imaginati$va ca atrageti in cor% ie %rinres%iratia %lamanilor sau a %orilor sau doar imaginativ1 luminauniversala asemanatoare in stralucire si orma cu cea a soarelui. In

acest tim% considerati$va cor%ul ca un s%atiu gol care se um%le culumina alba1 stralucitoare. In aceasta lumina din cor% concentrati

%ro%rietatea clarviziunii1 adica va imaginati ca lumina %enetreaza totul

si vede totul. Nici tim%ul nici s%atiul nu constituie %entru ea o %iedica."e aceasta ca%acitate a luminii sa iti atat de %uternic convins incat sa

nu e7iste nici cel mai mic dubiuK "aca sunteti un om religios atunci va

va i usor sa vedeti aceasta lumina universala ca iind o %arte a lui"umnezeu1 care %oseda toate calitatile descrise aici. Imediat ce a$ti

as%irat aceasta lumina in cor% cu %ro%rietatile descrise si ii simtiti ininterior tensiunea si %uterea %atrunzatoare1 atunci acumulati lumina cu

a<utorul imaginatiei dins%re %icioare si maini s%re ca%1 astel incatlumina com%rimata sa incon<oare ambii globi oculari. Puteti

deasemenea sa um%leti mai intai unul si a%oi celalalt oc4i1 daca estemai %otrivit %entru dvs. 67ista magicieni care isi dezvolta astel doar un singur oc4i1 celalalt ramanand nedezvoltat. Ramane la latitudinea

elevului daca acest model merita sa ie imitat dar eu cred ca e mult mai bine sa antrenam ambii oc4i %entru clarviziune. "u%a ce a$ti acumulat

lumina in oc4i1 imaginati$va ca oc4ii dvs. %oseda toate %ro%rietatileluminii. "urata acestui e7ercitiu trebuie sa ie de cel %utin (0 minute1

iar du%a ce sunteti convins ca oc4ii %lini de aceasta lumina universala %oseda si calitatile ei1 lasati$o sa se im%rastie din nou 8cu a<utorulimaginatiei: ie direct din oc4i in oceanul universal de lumina1 ie in

cor% si de aici sa o dizolvati in lumina universala. ,mbele metode sunt bune1 dau acealeasi rezultate. Im%ortant este ca oc4iul eliberat astel de

lumina sa %oata vedea din nou normal.

,cest lucru este oarte necesar %entru ca oc4ii magului astel dezvoltati sanu devina %rea senzitivi incat sa nu deosebeasca ce %erce%e un oc4i normal1neantrenat si unul senzitiv1 clarvazator. "aca nu ace aceasta dizolvare a luminiiconcentrate1 oc4ii ar %utea ramane clarvazatori si magicianul ar distinge cu greu

intre lucrurile s%irituale si cele materiale. "eci el trebuie sa sta%aneasca si sacontroleze enomenul si sa$l oloseasca doar atunci cand isi doreste. "u%a multe

e7ercitii va obtine o astel de abilitate incat in doar cateva momente isi %oate %roduce clarviziunea oc4ilor1 sau ochii de lumina du%a cum i se mai s%une. 3c4iiastel %re%arati vad tot ce$si doreste magicianul1 ie tinandu$i desc4isi ie inc4isi

sau %rivind intr$o sera de cristal ori sticlaHoglinda magica. Calitatea %erce%tieiclarviziunii de%inde e7clusiv de %uritatea irii sale.

'*

'*



Un mi<loc a<utator e7celent care duce ra%id la succes si care inluenteazaoarte bine oc4ii izici1 astel incat un oc4i slabit sau bolnav %oate %roita nunumai din %unct de vedere magic ci si medical1 il re%rezinta %re%ararea lotiunii

de 9oc %entru oc4i. Urmatoarele ingrediente sunt necesare %entru asta!- o sticla mare de a%a distilata9

-cateva lori de musetel 8%roas%ete sau uscate:9

- %lanta &erba 'uphrosia 8ilur :1 %roas%ata sau uscata9- & B * bete de alun sau salcie ce %ot i gasite %e cam%. ,cestea se

desrunzesc1 se taie la aceeasi lungime1 se leaga la un loc du%a care selasa la uscat la soare sau %e o soba calda9

- 4artie de iltru si o mica %alnie.

#odul de %re%arare a lotiunii magice de oc! Intr$un vas uscat si curatse %un litri de a%a distilata. ,ceasta se %une %e oc si cand ince%e saiarba se adauga 2 lingurite de lori de musetel si ( lingurita de lori de

&erba 'ufrosia. Se lasa sa iarba doar cateva secunde1 du%a care se %unedeo%arte si se aco%era. "u%a a%ro7imativ (0 minute se strecoara intr$un alt

vas curat1 iar du%a ce ceaiul s$a racit se iau nuielele de alun 8salcie: si sea%rind la un ca%at de la o lacara desc4isa1 du%a care se sting ca%etele

a%rinse in ceai. )acand aceasta elementul material oc a ost transerat inceai1 care %oate i de<a considerat ca un condensator lic4id. "u%a aceastase va strecura acest condensator luid %rin 4artia de iltru %entru a

inde%arta cor%ii straini 8cenusa1 carbune:. Lic4idul se %une intr$un bol inata voastra si se %rocedeaza astel!

*0

*0



• ,s%irati %rin %lamani1 %ori ori %rin ambele cai deodata

elementul oc in cor% si um%leti$l com%let cu acest element. Inaceasta %roiectie nu se va acorda asa mare atentie intensitatii saucaldurii care oricum o veti simti1 ci a%tului ca elementul oc este

%urtatorul dorintei dvs %e care ati transerat$o in el. "u%a ce a$ti

inde%linit acest lucru si v$ati dorit dezvoltarea oc4iului astral1atunci %roiectati elementul oc ie %rin %le7ul solar sau una dinmaini sau %rin e7%ir1 in lotiunea din ata dvs. "aca in acest tim%

aveti senzatia ca %roiectia nu a ost suicienta %uteti sa re%etatie7%erimentul de cateva ori1 dar nu mai mult de &$* ori. Prin astacondensatorul lic4id devine o esenta oarte %uternica ce nu are

inluenta doar asu%ra oc4ilor ci intareste1 vitalizeaza si dezvoltasimturile astrale. "u%a aceea turnati condensatorul intr$o sticla

curata care va i inc4isa si %astrata intr$un loc racoros. ,ceasta

a%a de oc %oate i olosita %entru tratarea magica a oc4iului si %entru intarirea vederii. In cazul unei slabe vederi se %oate

%icura din acest lic4id direct %e oc4i. "ar %entru %ractica magica1adica %entru dezvoltarea simturilor astrale este suicient a olosi

tam%oane de vataHbumbac inmuiate in acest luid si %use %e oc4ica si cata%lasme in tim%ul e7%erimentului de acumulare a

luminii in oc4i.#ai tarziu1 du%a ce oc4ii astrali s$au dezvoltat suicient nu mai este nevoie

de aceste com%rese cu condensator lic4id1 ci este suicient sa realizati

acumularea luminii in oc4i. "u%a incercari re%etate cand oc4iul izic este de<adezvoltat %rin aceste e7ercitii luminoase1 este suicient sa iti concentrezi atentia

asu%ra oc4ilor astrali cu dorinta de a vedea cu ei.Com%resele olosite in tim%ul e7%erimentelor se %ot %une si inainte de

culcare %entru a dobandi un eect automat in tim%ul no%tii1 dar au dezavanta<ulde a ace oc4ii si %leoa%ele 4i%ersensibile %rin inuzia elementului oc1 datorataolosirii recvente a com%reselor. "eci este recomandabil sa se oloseasca

com%resele doar %e durata e7ercitiilor1 %utand i legate de gat cu a<utorul uneiesare ca sa nu cada. 3%eratia se va e7ercita cand nu sunt si alte %ersoane de

ataK Trebuie avut gri<a1 com%resele si esentaHlotiunea Bcare sunt eiciente %e o

durata mai lunga de tim%1 neiind nevoie sa ie innoite de la un e7%eriment laaltul$ sa nu a<unga in mainile celor incom%etenti1 nici c4iar la membrii amiliei.

*(

*(



"aca elevul a inde%linit constiincos celelalte eta%e anterioare de %regatire1atunci va %utea sa$si dezvolte oc4ii %entru clarviziune intr$un mod absolutinoensiv in cateva luni sau daca este talentat c4iar si du%a cateva sa%tamani1

urmand metoda descrisa aici si1 deasemenea %oate %arcurge ara diicultatiurmatoarele sarcini si o%eratiuni ce sunt incluse in stiinta magica. 6ste im%osibil

de aratat toate succesele obtinute cu dieritele metode de clarviziune1 deoarecesunt e7trem de numeroase. 6ste evident ca ramane la latitududinea magicianului

insusi cat de de%arte %oate merge in dezvoltarea si antrenarea oc4ilor astrali.#agicianul trebuie avertizat sa nu se laude cu aceasta abilitate obtinuta1 sau mairau1 sa o oloseasca in dauna semenilor sai. 6l trebuie sa o utilizeze numai %entru

beneiciul umanitatii. Tim%ul si s%atiul nu ii vor i obstacole si nimic nu$i varamane ascuns oc4iului sau clarvazator.

+! De;voltarea "aica a Clar%au;ului astral

,ceasta dezvoltare are o mare asemanare cu cea a clarviziunii. Ca%acitateaclarauzului astral consta in a auzi voci c4iar de la distante oarte mari si totodata

de a intelege limba<ul tuturor iintelor. La ince%ut aceasta ca%acitate se maniesta %rintr$o gandire cu voce tare care vine dinlauntrul tau1 ie din regiunea inimii1 ie

a %le7ului solar. "u%a e7ercitiu mai indelungat si obisnuinta se dezvoltaclarauzul astral in asa el incat cu acest auz se %oate %erce%e clar ca si cum ai stanormal de vorba cu un om. Si aceasta ca%acitate este dezvoltata de toti

magicienii adevarati iar ara ea nu se %oate %rogresa in magie decat cu oartemare greutate. "e aceea trebuie sa se %una un %ret la el de mare %e clarauzul

astral1 iar e7ercitiile cores%unzatoare nu trebuie negli<ate. Tot ce am s%us des%rediversele declansari %atologice ale clarviziunii sau %redis%ozitiile %entru ea sunt

adevarate si %entru clarauzul astral.Sa ne intoarcem la %ractica dezvoltarii lui!

*2

*2



• Pentru acest e7ercitiu nu aveti nevoie decat de un condensator luid si

de o bucatica de vata sau bumbac. )aceti doua mici tam%oane din vatacate unul %entru iecare urec4e. ,ceste do%ulete le umeziti cucondensatorul lic4id si le %uneti amandoua in ata dvs la o mica

distanta. La el cum a ost descrisa dezvoltarea oc4ilor astrali veti

%roceda cu elementul aer! incarcati cu elementul ,er cor%ul1 %rinres%iratia %orilor sau a %lamanilor. Intregul cor% este ca un balonum%lut cu aer. In acest %rinci%iu al aerului va imaginati dorinta de

clarauditie atat in cor%ul astral cat si in cel material. "u%a ce avetiintima convingere ca elementul aer a ost suicient im%regnat cudorinta si imaginatia aceasta1 %roiectati elem aer %rin %le7ul solar sau

una din maini ori %rin e7%ir1 com%rimand si acumuland elem aer 8cucare e um%lut cor%ul: in asa grad incat sa ia orma celor doua do%ulete

de vata din ata voastra. Puteti im%regna ambele do%uri deodata sau %e

rand. Princi%alul as%ect in acest e7%eriment este erma convingere sineclintita credinta ca aceasta acultate se dezvolta ra%id in dvs. In c4i%

de condensator lic4id olositi un ceai concentrat de musetel acut cua%a distilata. Puneti doua lingurite de lori de musetel intr$o cana de

a%a1 iltrati$o du%a ce s$au o%arit si %astrati$o la rece %entru a %revenimucegairea. Un condensator mucegaitHalterat nu e eicient si nici

igienic. "u%a ce ati imbibat ambele do%uri cu elem aer1 ie deodata iese%arat1 %uneti$le in urec4i in asa el incat sa ie astu%ate com%let. Incontinuare introduceti in tot ca%ul %rin imaginatie1 %rinci%iul ,/asa1

transerati$va constienta in regiunea urec4ilor si imaginati$va acultateaclarauzului absolut. Imaginati$va ca %rinci%iul ,/asa introdus in urec4i

%roduce imediat in voi %uterea absoluta a clarauzului astral. "u%a olunga %erioada de meditatie si concentrare asu%ra acestui eect1

dizolvati %rinci%iul ,/asa in %rinci%iul universal a/asic1 inde%artatido%urile din urec4i si %astrati$le cu gri<a deoarece nu trebuie atinse denimeni altcineva. "aca aceste do%uri cad in mainile altora trebuie sa va

%re%arati altele. ,%oi inde%artati do%urile din urec4i si cu a<utorulimaginatiei lasati elem aer acumulat sa se dizolve din nou. 6ste evident

un mare avanta< sa olositi noi do%ulete de vata incarcate %entru iecare

nou e7%eriment1 daca aveti tim%ul necesar la dis%ozitie. "aca doriti sarecurgeti la simturile dvs astrale de auz1 tot ce trebuie sa aceti este saconduceti elem a/asa in canalele urec4ilor %ana in camera lor interioara 8urec4ea interna1 du%a tim%an:. "u%a o lunga %erioada de

e7ersare veti i ca%abili sa va olositi clarauzul %entru sco%urile dvs.Indata ce nu mai aveti nevoie de aceasta acultate1 conduceti elem

a/asa din urec4e ina%oi in %rinci%iul universal ,/asa.

*+

*+



Prin introducerea %rinci%iului a/asic in camerele acustice aleurec4ilor1 auzul mental si cel astral e inluentat si dezvoltat si veti obtineclarauzul izic cu a<utorul elementului aer concentrat. 3ricine mediteaza

intens la aceasta %roblema va gasi logica acesteia si %oate ace ocom%aratie cu unctionarea radioului1 unde eterul ca %rinci%iu a/asa al

materiei si aerul im%reuna cu acesta1 <oaca rolul de transmitatori ai undelor sonore.

-! De;voltarea Clar%si"tului astral <sen;itivitatii astrale>

,cest clarsimtHclarsensibilitate astrala inseamna ca%acitatea de a %utea %erce%e si simti toate enomenele si ortele ce se %etrec in ,/asa si elemente9 de

asemenea %si4ometria tine de aceasta acultate1 %erce%tia clara a trecutului1 %rezentului si viitorului oricarui obiect. C4iar si %uterea de materializare aoricarui gand sau iinta 8ie autocreata1 ie e7istenta de<a in ,/asa: a%artin

acestui domeniu. ,lte acultati in legatura cu %erce%tia senzoriala si simtul tactil %ot i deasemenea incluse in categoria clarsimtului. Intuitia isi are originea in

clarsimt. ,ceste cateva e7em%le sunt suiciente %entru a e7%lica acultatea declarsimt.

Inainte sa ne ocu%am de dezvoltarea clarsimtului1 sa ne uitam in <urnalulnostru magic la %erioada in care ne ocu%am de intros%ectia calitatilor bune sirele. "u%a oglinzile magice acute atunci am %utut vedea ce elemente %redomina

in %ersonalitatea noastra. Cat de im%ortant este acest lucru se va vedea aici! inunctie de elementul dominant %erce%tia astrala este im%artita in dierite zone sau

centre. ,stel daca elementul oc %redomina1 acesta cores%unde ca%ului1 maie7act runtii ca zona senzoriala ma<ora. "aca %redomina aerul atunci zona

senzoriala ma<ora este in zona inimii9 %entru a%a in e7ces1 %redominant e %le7ulsolar iar %entru elementul %amant dominanat1 cores%unde ca zona senzorialama<ora cea a membrelor. ,stel stabilind aria astrala de senzorialitate1 sa trecem

la %ractica!

*-

*-



• Trebuie sa %rocedati intocmai ca la celelalte 2 simturi anterioare.

Recuzita necesara este urmatoarea! o bucata de %anza sau bumbacumezit intr$un condensator luid. ,cest condensator %oate sa ie dinnou1 un decoct %uternic de lori de musetel. In aceasta e7%erienta iti

incarci cor%ul cu elementul a%a %rin res%iratia %orilor G %ulmonara cu

dorinta ca acest element sa %roduca clarsimtul astral in tine. "eindatace ai reusit sa$ti um%li tot cor%ul cu elementul a%a %rin res%iratia

%ulmonaraGres%iratia %orilor1 im%regneaza acest element 8cu a<utorul

unui eort intens al imaginatiei: cu acultatea de clarsimt. Trebuie sa iabsolut sigur ca dorinta ta va i suicient de %uternica astel incataceasta ca%acitate sa se dezvolte in cor%ul astral. Tot cu a<utorul

imaginatiei scoate elementul a%a astel incarcat1 din tine B indierent cao aci %rin runte1 %le7ul solar1 maini sau res%iratie B si acumuleaza$l in

bucata de bumbac umezita in %realabil in condensatorul luid. Poti

re%eta incarcarea dar nu mai multe de &$* ori. In tim%ul acestuie7ercitiu nu sta in %ozitia ta obisnuita ci intinde$te conortabil %e %odea

sau cana%ea. Princi%ala conditie este sa stai intins la orizontala doar ca%ul sa ramana ceva mai sus. Pentru dezvoltarea clarsimtului nu

trebuie sa utilizezi direct elementul a%a1 doar calitatea magnetica deatractie a a%ei. Inainte de a ince%e e7ercitiul1 %une luidul condensator

in ata zonei %redominant senzoriale. ,cest e7ercitiu se %ractica c4iar de la ince%ut cu oc4ii inc4isi. ,cum imagineaza$ti ca intregul tau cor%innoata in elementul a%a universal ca si cum ai i in centrul si la

su%raata unui ocean ara margini. Nu simti nimic in aara de a%a. )ioarte atent caci e7ista %osibilitatea sa adormi in tim%ul acestui

e7ercitiu1 in ciuda tuturor eorturilor9 %uneti erm si 4otarat in minte canu vei adormi %entru ca daca iti aci un obicei din asta vei avea mari

diicultati in a lu%ta im%otriva somnului in tim%ul %racticii e7ercitiilor.

• In cele mentionate anterior te$ai transerat cu constiinta in aria

senzoriala9 acum imagineaza$ti ca %uterea magnetica a a%ei %e care ai

acumulat$o in tine1 va trezi la viata cele mai ine %articule ale cam%uluisenzorial si va %roduce clarsimtul astral. Trebuie sa$ti imaginezi

%uterea de atractie magnetica a a%ei asa intens incat devine o realitate

incontestabila. "aca %rin lungi meditatii ai erma convingere ca aitrezit la viata %articulele cam%ului senzorial1 dizolva acum elementul

a%a din cor% si din condensatorul luid1 din nou in elementul universal.,cum e7ercitiul s$a inc4eiat. "aca %e viitor vei dori sa olosesti

clarsimtul1 iti va i de a<uns sa$ti aduci aminte de senzatiile avute intim%ul e7ercitilor 8transerul constiintei in cam%ul senzorial: sica%acitatea va i din nou activata.

*

*



Pentru dezvoltarea simturilor astrale ale vazului1 auzului si simtului1 esterecomandabil sa continuati sa %racticati aceste e7ercitii in aara %erioadeirezervate de obicei antenamentului zilnic1 indierent cat de %utin tim% le acordati.

,tunci succesul nu se va lasa aste%tat. ;oi omite dezvoltarea celorlalte 2 simturi8miros si gust: %entru motivul ca nu sunt suicient de im%ortante %entru uzul

%ractic al magicianului. 6ste la alegerea elevului sa dezvolte o sc4ema deantrenare %entru aceste simturi %ornind de la cele + e7%use. )acultatile obtinute

%rin aceasta dezvoltare astrala a simturilor sunt asa de e7traordinare incat nu maie nevoie deloc sa vorbesc des%re ele. Poti com%ara bucuria succesului cu o

%ersoana oarba care %oate dintr$o data sa vada din nou.

ANTRENAMENT FIZIC

"aca magul stie si e ca%abil sa %roiecteze oricare din elemente in e7terior ie %rin el1 ie direct din univers1 va %utea crea elementari1 in %ro%riul beneiciu

sau al altora. ;a %utea crea iinte ce vor i servitorii sai credinciosi nu numai in %lan mental ci si in cel astral sau material1 du%a cum %roduce sau condenseaza

aceste iinte1 intr$o orma mentala1 astrala sau materiala. ,m vorbit de<a des%recrearea constienta a ormelor ganduri sau ?elementali@. "ierenta intre

@elemental@ si ?elementar@ este aceeea ca un elemental e %rodus %e baza emiteriiunor orme ganduri cu a<utorul imaginatiei si vointei magului si lucreaza in

%rinci%al in %lanul mental1 %entru mag sau %entru altcineva. Un elementar1 %e de

alta %arte1 este o iinta mult mai %uternica si subtila iind creata dintr$unul saumai multe elemente. Prin e7em%le %ractice voi demonstra cum se %ote crea un

elementar. Intuitia obtinuta %ana acum va %ermite magicianului sa$si creeze %ro%riile te4nici1 in unctie de aco%ul urmarit. Tinand cont de etica niciodata nu

va crea un elementar %entru un sco% rau9 lumea invizibila se va razbuna cusiguranta1 deoarece %rin aceasta stiinta de creare a elementarilor1 magul are multa

%utere care ii da ca%acitatea de a obtine orice in %lan mental1 astral sau material1

la alegere. Trebuie sa considere intotdeauna ca el este res%onsabil %entru a%telelui si nu elementarii creati. 6lementarul este o unealta su%usa in mainile magului1

urmandu$i orbeste ordinele si inde%linindu$i orice dorinta indierent ca un lucrurau trebuie sc4imbat intr$unul bun sau invers.

*

*



In aceasi maniera du%a cum nu te %oti aste%ta de la un brutar sa aca treabaunui tam%lar1 la el nu %oti cere unui elementar creat %entru un anumit sco% sainde%lineasca o a alta sarcina %entru care nu a ost creat. "in acest motiv nu e

indicat sa dai 2 sau mai multe ordine unui elementar1 %entru ca nu va i in staresa realizeze bine niciunul. In %lus trebuie sa iei in considerare analogia cu

elementele. ,r i gresit sau ilegal daca magul creaza un elementar care nu este inarmonie cu elementele analoage. Nu e7ista limite %rivind orma elementarului

%utandu$se alege orice orma in unctie de intuitia magicianului. 3ricum1 evita saalegi orma unor %ersoane decedate sau in viata1 %e care le$ai cunoscut1 ai ost1sau esti in contact cu ele. )acand aceasta te %oti conecta ra%id si usor la cor%ul

mental sau astral al res%ectivei iinte si sa$i aci mult rau. ,%oi mai e7ista %ericolul ca elementarul sa se intoarca im%otriva magului in orice moment1

datorita inteligentei %rimite. 6l va sti %erect cum sa$l vam%irizeze sau sa$linluenteze indirect in somn1 si acand orice rautati %osibile. "eci orice magiciane satuit sa ia acest avertisment oarte in seriosK

)iecare elementar trebuie sa %rimeasca un nume in momentul nasterii sale.6ste recomandabil sa alegi nume mai %utin comune1 deoarece sim%la %ronuntare

intam%latoare a numelui va i dea<uns sa$l aduca %e elementar langa magician.Sa %resu%unem ca cineva a creat mai multi elementari1 atunci e recomandabil sa$

si noteze undeva numele lor1 ca sa nu le uite. ,ceste nume nu trebuie s%usenimanui deoarce un alt mag destul de istet1 %oate %une sta%anire %e elementar sisa lucreze cu el usor si ara eort.

*&

*&



Puterea si eicienta elementarului de%inde in intregime de cum si cat esteincarcat. Cu cat este mai %uternica vointa si ca%acitatea de %roiectie e7terioara aelementelor din %artea magului %entru incarcarea elementarului1 cu atat mai

eicace va i acesta. Cateodata un elementar %oate i condensat atat de %uternicincat si un om obisnuit %oate sa$l vada. 6ste la alegerea magului daca vrea ca

elementarul sau sa lucreze intr$o orma vizibila sau invizibila. "urata de viata aelementarului de%inde de sco%ul %entru care e creat1 acest sco% trebuind i7at

c4iar la ince%utul crearii lui. Indata ce si$a inde%linit misiunea magul trebuie sa$ldizolve1 cu a<utorul imaginatiei1 ina%oi in elementele constitutive. Niciodata sanu omiti aceasta %arte a disolutiei1 deoarece indata ce si$a inde%linit misiunea1

elementarul %oate usor deveni inde%endent datorita instinctului de conservare."aca se a<unge aici1 el %oate sca%a din sera ta de inluenta si sa se transorma in

vam%ir. In acest caz magul trebuie sa inrunte toata /arma rezultata din actiunileelementarului transormat in vam%ir. "eci aveti ma7ima gri<a si constiinta candlucrati cu elementari. #ulti magi determina c4iar in momentul nasterii elul

dezintegrarii elementarului! %rin distrugerea numelui acestuia 8arderea lui:1olosind un ritual anume1 o ormula aleasa dinainte1 un gest sau un semn. Toate

aceasta sunt acte individuale si sunt la alegerea magului. ,tentie s%eciala trebuieacordata actului disolutiei. "aca magul este bun1 ec4ilibrat suleteste1 va i

ca%abil sa orteze elementarul lui la o absoluta su%unere tot tim%ul1amenintandu$l cu dezintegrarea. "e la ince%ut magul trebuie sa aiba o increderenestramutata in a%tul ca$l %oate su%une vointei lui si il are sub control com%let.

,sta este oarte im%ortant daca nu vrea sa devina <ucaria iintelor %e care le$acreat. "aca ace e7%erienta cum nu se %oate mai bine atunci elementarul il va

servi credincios si bine9 dar va deveni tot mai atragatorHminunat si nu va su%ortadeloc sa ie dizolvat. "ar magul nu trebuie sa cada in acest sentimentalism1

deoarece va a<unge in robia elementarilor. "in acest motiv este bine sa$l creezi %entru o scurta %erioada de viata si sa creezi unul nou %entru aceeasi sarcina1daca va mai i nevoie. ,ceasta nu inseamna bineinteles1 ca ar trebui creat un

elementar in iecare sa%tamana1 dar este dezavanta<os sa %astrezi acelasielementar ani de zile %entru aceeasi sarcina.

"aca magul intentioneaza sa creeze elementari %entru el insusi1 va %roiecta elementele %rin cor%ul sau1 daca sunt destinati altor oameni1 trebuie

creati %rin %roiectia elementelor direct din univers. #agul stie oarte bine caintre el si orice elementar e7ista o cone7iune invizibila de care se %oatedeasemenea oarte usor abuza1 daca ince%e sa creeze elementari %rin %roiectia

izica1 %entru alte %ersoane. )elul in care controleaza acest lucru va i oarte usor de inteles de orice magician1 ara nici un dubiu.

*'

*'



,cum este necesar sa vorbim des%re locurile unde elementarii trebuiede%ozitati. In 3rient elementarii 8numiti dams: sunt trimisi in ?lFc4or@ undesunt %astrati. Un lic4or este o diagrama construita din %ietre1 cores%unzand

unui dam si in care nici un strain nu este admis niciodata. #agul bine antrenatnu are nevoie de un loc s%ecial %entru el1 dar va ascunde elementarul intr$un loc

in %erete stiind ca elementarul nu este limitat de tim% sau s%atiu. "eci este binesa$l tineti in %erete sau intr$un obiect solid mare1 deoarece este de %reerat sa

evitati tinerea lui in locuri unde alte %ersoane locuiesc tot tim%ul. "aca dinintam%lare un om s$ar %une %este locul elementalului1 aceea %ersoana ar deveni

brusc agitata sau se %ot intam%la alte lucruri ne%lacute.

"e la ince%ut trebuie sa stabilesti cum il vei c4ema! %rin so%tirea numelui1 %rintr$un gest al mainii sau %rintr$un ritual. #agul are libertatea sa aca cum ii

%lace.Inainte de a %rezenta %artea %ractica1 adevaratul act de creatie1 vreau sa

remarc a%tul ca nu e necesar ca magul sa se limiteze la aceasta %ractica care este

doar o mica %arte din magia %ractica ci este un indiciu %rivind a%tul cum este %osibil ca magul sa$si utilizeze %uterile. Nu trebuie sa se s%ecializeze in aceasta

metoda1 din contra1 daca este ca%abil sa o realizeze la %erectiune1 alte %osibilitati vor %utea i la dis%ozitia sa. ,ceasta %arte a magiei %ractice sa ie

olosita numai la ince%ut %entru a se a<uta %e el sau %e altii. Si1 de a%t1 acestaeste sco%ul acestei teme.

*! Creatia Ele"entarilor prin di9erite "etode

Sunt - metode undamentale %entru crearea unui elementar!• %roiectia unui element intr$o orma %regatita dinainte1 indierent ca e

mentala1 astrala sau izica9

• %roiectia mai multor elemente intr$o orma %regatita dinainte1 mentala1

astrala1 sau izica9

• %roiectia unui element ara o orma directa1 care va i %rodusa %rin

condensarea elementului in c4estiune9

• %roiectia mai multor elemente1 care$si vor %roduce succesiv ormele.

;oi descrie toate cele - metode %rin e7em%le %ractice!

METODA *!

**

**



• ,lege un obiect de orma in care vrei sa o aiba elementarul si %une$l in

ata ta. ,lege1 de e7em%lu o minge nu conteaza de ce marime1 %oate idin sticla1 lemn sau cauciuc1 %lina sau goala %e dinauntru. ,trage dinunivers elementul dorit1 cu a<utorul imaginatiei1 si imagineaza$l in

orma aleasa1 in asa el incat aceasta orma sa ie com%let %lina cu

acest element. Indierent ce element alegi %rocedura este aceasi cue7ce%tia elementului ,/asa. Intotdeauna alege elementul care se

%otriveste cel mai bine dorintei tale. Re%eta %roiectia de cateva ori si de

iecare data imagineaza$ti senzatia ca se acumuleaza1 com%rima siormeaza tot mai mult din res%ectivul element. "e indata ce esti oartesigur ca aceasta acumulare de element e indea<uns de %uternica %entru

realizarea dorintei tale1 im%regneaza$ti dorinta sau sco%ul urmarit inaceasta orma creata. ,%oi atribuie$i un nume caci ara nume nu %oate

e7ista. In acelasi tim% limiteaza$i %erioada de viata1 tim% in care trebuie

sa$si inde%lineasca misiunea. Sa %resu%unem ca lucrezi cu elementuloc atunci rezultatul va i un elementar de oc cu as%ectul unei mingi de

oc. "aca a ost creat din elementul a%a rezultatul va i sub orma uneimingi de sticla9 daca a ost creat din elem aer1 mingea va avea culoarea

albastruie iar cand e %rodusa din elem %amant1 elementarul va a%are deculoarea lutului. "aca ai res%ectat aceste instructiuni1 scoate

elementarul din obiect si trimite$l sa$si inde%lineasca sco%ul %entrucare a ost creat. "ar inainte de a$l trimite comanda$i sa se intoarcaina%oi in obiect du%a ce si$a inde%linit sarcina. ,stel ai %osibilitatea sa

veriici daca elementarul si$a inde%linit sau nu misiunea1 %rina%ro%ierea de obiect a unui %endul. "aca elementarul s$a intors in

orma lui1 du%a inde%linirea muncii1 %endulul va %rezenta vibratii1deoarece acesti elementari au o remarcabila radiatie magnetica si

electrica. Testarea cu %endulul este oarte im%ortanta %entru magician %entru ca demonstreaza daca ordinul dat s$a e7ecutat sau nu. #aitarziu1 du%a ce ati dobandit maturitatea necesara1 %uteti su%raveg4ea

munca elementarilor %rin clarviziune. "aca %endulul nu arata nici omiscareHvibratie inseamna ca elementarul lucreaza iar sarcina nu este

inca inde%linita. ,tunci cand trimiti un elementar sa lucreze1 nu uita ca

%entru el nu sunt granite de tim% sau s%atiu1 el %oate i ca%abil saincon<oare globul terestru intr$o cli%a daca este necesar. Trebuie sa ierm convins ca iti va e7ecuta ordinele si se va su%une vointei tale intim%ul care i l$ai alocat1 ara nici o e7ce%tie. Nici cea mai vaga indoiala

in %rivinta succesului nu trebuie sa intre in mintea ta1 niciodata. Indatace l$ai trimis %e elementar sa e7ecute misiunea1 nu te mai gandi la el1

ru%e legatura %si4ica dintre tine si acesta1 brusc ca si cum ai taia$o cuun cutit si nu te mai gandi la el. Trebuie sa te transeri intr$o stare degandire ?goala@1 sa ii cat mai detasat sau indrea%ta$ti atentia s%re

altceva. Pe scurt1 trebuie sa uiti de elementar cu desavarsire. Cu cat maiabil realizezi aceasta1 cu atat mai eicient si nederan<at va lucra

elementarul. "aca tim%ul %e care i l$ai i7at %entru inde%linirea sarcinii

(00

(00



a e7%irat1 veriica cu %endulul daca s$a intors in orma sa. "aca s$aintors %oti sa$l dizolvi %rin metodele mentionate anterior! %rin ardereanumelui1 ritual s%ecial1 sau %rin %ronuntarea inceata 8so%tita: a numelui

in sens invers. "ezintegrarea sau disolutia1 deasemenea %oate irealizata cu a<utorul imaginatiei asemanator cu metoda recomandata

%entru %roiectia elementelor. "aca vrei %oti olosi elementarul %entruun sco% similar si in alt loc. "aca elementarul nu s$a intors in orma

destinata lui du%a tim%ul %restabilit1 si banuiesti ca ordinul dat nu a ostinde%linit satisacator1 c4eama elementarul ina%oi. Incearca oacumulare mai intensa a elementului %rin intarirea imaginatiei si

%roiectia res%ectivului element1 si trimite inca o data elementarul sae7ecute treaba ceruta. Poti re%eta incarcarea de cate ori doresti1 %ana se

inde%lineste ordinul. 3 astel de incarcare va i necesara daca trimitielementarul intr$o misiune care ii de%aseste tensiunea si %uterea. #aimult1 e bine sa consideri ca eicienta unui elementar de%inde de

maturitatea ta mentala si de abilitatea de a condensa un element."e%inde deasemenea de vointa ta1 de convingerea si credinta ta

?ca%abila sa mute muntii@.,ceasta este cea mai sim%la si mai usoara metoda %entru crearea

elementarilor %e care magul ii oloseste numai %entru eecte sim%le1 idei care nunecesita o inteligenta s%eciala1 de e7! sa dai un ordin unei %ersoane1 sa oeri

%rotectie in lucruri marunte etc. ,sa cum am mentionat anterior cu a<utorul

elementarului %ot i obtinute eecte mentale1 astrale sau materiale.

• Tot olosind te4nica de mai sus se %ot %roduce si elementari ara o

orma materiala. In acest caz se %roiecteaza elementul dorit intr$o

orma$gand1 la el ca %roiectia intr$un obiect. ,ceasta metoda este maidiicila dar are unele avanta<e1 de e7em%lu %oate i mutat dintr$un loc

in altul1 unde nu ar i inca%ut daca era vorba de un obiect izic 8de %ildain coltul %eretelui: sau in acele locuri unde intalnirea cu alte %ersoane eim%osibila.

,ceasta %ractica oera o multime de %osibilitati si este la intuitia maguluisa oloseasca in ce sco%uri doreste elementarii creati. "e e7! se %oate %rote<a

a%artamentul sau casa de inluentele neaste1 sa %roduca o atmosera mai

avorabila si alte lucruri asemanatoare. Toti stim ca orice stiinta %oate i olositaatat in sco%uri nobile cat si rele si cu %arere de rau s%un ca aceste %ractici %ot iolosite si in sco%uri egoiste. "e e7em%lu un vanzator %oate crea un elementar care sa$I aduca mai multi clienti. Casele bantuite %ot i considerate ca %roductii

de elementari deliberat creati %entru aceste sco%uri maleice. Un magician carese res%ecta nu se va degrada niciodata cu asemenea lucruri.

METODA +! Cu toate ca %entru acasta metoda %oti alege orice obiect1statuie1 %a%usa sau ceva %otrivit ca orma %entru elementarul tau1 iti voi arata un

secret %ractic1 de construire a cor%ului izic al elementarului!

(0(

(0(



• Ia doua bucati de argila 8lut: si ceara de albine. Uda si amesteca argila

cu a%a calda %ana devine o %asta viscoasa si adauga ceara de albinecom%let to%ita sau incalzita %ana e moale. ,mesteca ambeleingrediente %ana se omogenizeaza. Sa nu %ui %rea multa a%a deoarece

%re%aratul va i %rea moale si diicil de lucrat cu el. "aca nu ai la

indemana ceara de albine1 %oti olosi orice ingredient ceros sauunsuros1 ca de e7 cel %entru abricarea lumanarilor. Totusi ceara dealbine este cea mai buna. ,cum modeleaza o igurina1 avand orma %e

care vrei sa o dai elementarului1 de e7 o orma umana. ,%oi cat tim% %a%usa esta inca moale1 ia un cui mare sau alt obiect ascutit si a ogaura mai larga ince%and de la ca% %ana s%re %icioare1 astel incat

igurina sa ie goala %e dinauntru. ,cum um%le acest s%atiu gol cu uncondensator luid si astu%a gaura1 cat %a%usa mai este moale1 %entru a

nu se scurge lic4idul. Sau %oti turna condensatorul c4iar daca igurina

s$a racit si a%oi astu%i gaura cu ceara lic4ida sau %icurand ceara de la olumanare. "es%re alcatuirea condensatorului magic voi reveni %e larg

intr$un ca%itol s%ecial. "aca magul intentioneaza sa creeze elementarulnumai %entru el1 trebuie sa inc4ida gaura igurinei cu un do% de vata ce

contine cateva %icaturi de materie %rima organica %ro%rie. ,ceasta este,la si 3mega9 %rin urmare %une cateva %icaturi din sangele sau

s%erma ta. In cazul nostru una din cele doua ar i de a<uns1 dar dacaambele substante sunt %use eicienta creste mult. MM"aca o emeiemagician ace aceasta atunci %oate olosi o %icatura din %ro%riul sange.

"o%ul de vata %re%arat astel trebuie %us in interiorul gol al %a%usii siabia a%oi 8nu inainte: se toarna %este el condensatorul luid1 iar cand

igurina este %lina astu%i desc4izatura cu ceara. "u%a legile magice oastel de %a%usa este cea mai eicienta %entru crearea elementarilor.

#arimea %a%usii nu conteaza1 dar cu cat va i mai mare cu atat maiertila iti va i imaginatia creativa. Totusi o igurina de a%ro7imativ *$(0 cm 8- inc4: e oarte buna %entru magicianul e7%erimentat.

In cazul in care trebuie creat un elementar %entru alta %ersoana1 %ro%riilematerii %rime 8sange1 s%erma: nu trebuie amestecate cu luidul condensator1

altel magul %oate sueri serioase traume. Res%ectiva %ersoana va %utea sa$l

inluenteze mental1 astral si izic %e mag1 atat in bine cat si in rau. "e e7em%lu o %a%usa creata astel iind %usa in a%a rece va cauza risoane magului1 e7%usa la omare tem%eratura ii va crea ebra etc. #ulte %osibilitati e7ista %rivind legaturilemago$sim%atetice1 dar nu le voi mentiona ca sa nu seducem elevul la lucruri rele.

Pa%usa de mai sus %oate i incarcata1 bineinteles1 doar cu un element sielementarul %ote i creat %rin metoda (1 dar acum voi arata %ractica metodei 2.

(02

(02



• Tine igurina in mana stanga si mangaie$o usor cu mana drea%ta ca si

cum ai vrea sa o invii cu energia ta vitala. Res%ira asu%ra ei ca si cumai vrea sa o resuscitezi si sa o aduci la viata. "a$i un numeelementarului ce se naste si rosteste$i numele de cateva ori %roiectandu$

l in igurina. Persoanele religioase %ot c4iar sa$si boteze %a%usa1 intr$o

maniera similara botezului crestin dandu$i un nume c4iar in cursulacestei ceremonii. ,ceasta este la alegerea magului si nu este absolutnecesara. In orice caz asigura$te ca %a%usa are un cor% %erect adecvat

%entru elementarul tau. ,lcatuirea cor%ului astral al elementarului!du%a ce i$ai dat numele1 um%le$ti tot cor%ul cu elementul %amant si

%roiecteaza$l %rin maini sau %le7ul solar si um%le igurina cu acest

element ince%and de la %icioare si %ana in zona genitala. 6lementul %amant trebuie sa se acumuleze dinamic in aceste %arti cand um%li

igurina. ,cum concentreaza$te asu%ra calitatilor elementului %amant

8greutate etc.:1 cu convingerea erma ca elementul %amant si toatecalitatile asociate vor ramane in igurina si vor lucra constant.

Procedeaza la el cu elementul a%a %e care il %roiectezi in regiuneaabdominala a %a%usii. "u%a aceasta transera elementul aer in regiunea

%ie%tului si elem oc in ca%ul %a%ausii. Indata ce ai %roiectat toate cele- elemente1 %oti i sigur ca ai realizat cor%ul astral al elementarului1

care ia orma %a%usii1 dar in unctie de dorinta ta acest cor% %oate iesidin igurina si acce%ta orice orma doresti. Cor%ul astral alelementarului tau intotdeauna va i legat de cadrul material 8in cazul

nostru de %a%usa: %rintr$o legatura invizibila. ;iata si e7istentaelementarului de%inde de %a%usa izica iar du%a inde%linirea sarcinii e

obligat sa revina in cor%ul izic al %a%usii si sa ia orma acesteia. Panaaici %oti re%eta e7%erimentul de cateva ori si reintari eicienta %rintr$o

adanca meditatie asu%ra actului si sco%ului e7%erientei. "aca aiterminat de realizat cor%ul astral al elementarului in maniera descrisaaici1 %oti continua cu %roducerea cor%ului mental. ,stel1 cu a<utorul

imaginatiei creaza in %a%usa cor%ul mental1 care este alcatuit din ceamai ina materie eterica ce incon<oara si invaluie din toate %artile

igurina. Concentreaza in ca%ul %a%usii toate calitatile suletului si ale

mintii %e care vrei sa le aibe elementarul tau si adanceste aceste calitati %rin meditatie. "aca nu ai o dorinta anume te %oti concentra %e %ro%rietatile s%eciice ale mintii! vointa1 intelect1 emotii1 constienta siadanceste$le %rin meditatia asu%ra lor. "aca esti sigur ca igurina este

suicient incarcata si e ca%abila sa %roduca eectul dorit1 sa ne ocu%amde trezirea la viata a elementarului. ,cumuleaza in mana drea%ta o

cantitate asa de mare de lumina din univers1 incat mana sa straluceascaca un soare. Tine igurina in mana stanga iar mana drea%ta radianta lacativa centimetri deasu%ra ei9 sula aerul cald al res%iratiei in regiunea

ombilicala a %a%usii si %ronunta tare in igurina numele elementarului.Cand aci asta imagineaza$ti ca lumina din mana drea%ta intra in

%a%usa. C4iar in momentul cand e7%iri %rima data in ea 8in reg.

(0+

(0+



ombilicala: imagineaza$ti ca inima %a%usii ince%e sa bata iar sangeleince%e sa circule. Imaginatia trebuie sa ie asa de intensa incat sa %otisimti viata din %a%usa distinct1 la modul izic. La a &$a e7%iratie lumina

din mana drea%ta a dis%arut com%let in %a%usa iar cor%ul astral alacesteia %ulseaza si este viu. La a '$a e7%iratie gandeste$te ca cor%ul

astral al igurinei iti acce%ta res%iratia si ince%e sa res%ire regulat. La a*$a e7%iratie %ronunta$i numele si in acelasi tim% e7clama e7tatic!

?Traieste1 traieste1 i viuK@. Ultimul ?i viu@ trebuie rostit %uternic1 cuentuziasm si cu o credinta de neclintit ca elementarul dorit este creat.)ii sigur ca in analogie cu legile naturii1 o iinta %erecta a a%arut in

lume. ,<uns aici inveleste igura intr$o bucata de matase %entru a oolosi mai incolo. #atasea e cunoscuta ca iind cel mai bun material

magic izolator. )igurina trebuie sa o %astrezi intr$un loc avorit1inaccesibil altei %ersoane9 nici un strain nu tebuie sa o vada sau sa oatinga. Ceea ce aci mai de%arte cu acest elementar tine de imaginatia

%ro%rie.,ici sunt cateva directii de actiune!

• Pentru ince%ut %une igura in ata ta si imagineaza$ti cor%ul astral si

mental emanand din %a%usa. Poti sa$ti imaginezi elementarul ca un omminuscul. 6 la alegerea ta sa vezi in el un barbat sau o emeie1 in

unctie de elul sarcinii de inde%linit. ,celasi lucru e valabil si %entru4aine9 imaginatia ta decide si aici. In unctie de sco%1 %oti sa legielementarul de un ritual ales de tine dinainte. Im%regneaza$l c4iar de la

ince%ut cu ordinul de a ado%ta orice orma doresti. Poti sa$i dai omarime de %itic sau de gigant1 o orma atractiva sau mai %utin

atractiva. Sco%ul urmarit <oaca aici cel mai im%ortant rol. Cum oricecor% mental si astral e inde%endent de tim% sau s%atiu1 trebuie sa

comuniciHim%regnezi %rin imaginatie aceste caracteristici in elementar c4iar de la ince%ut. )iecare mag cand lucreaza cu un elementar eim%ortant sa$l lege de un anumit ritual1 %entru ca acesta in tim% devine

rutina1 iar eectuarea lui va %roduce eectul dorit ara ca magul sa$simai oloseasca imaginatia si vointa. Cand lucrezi cu un elementar

%entru o %erioada mai lunga1 %oti sa$l condensezi in asa grad incat sa

devina vizibil c4iar si %entru oc4ii neantrenati. 3ricum este mai bine salucrezi cu el in orma invizibila1 lucru care trebuie stabilit ininstructiunile din momentul creatiei. La ince%ut elementarul vainde%lini sarcini la nivel mental1 mai tarziu la nivel astral si eventual si

treburi izice. Totul de%inde de sco%ul %entru care a ost createlementarul. Sco%ul sarcinii trebuie incor%orat in elementar in

momentul creatiei1 du%a aceea iind mai diicil sa$i im%rimi calitati noi.,stel inainte de a crea un elementar1 ar trebui sa scrii %lanul deactiune1 in care toate lucrurile sa ie bine stabilite inainte de a ince%e

creatia.

(0-

(0-



• Nu %ermite niciodata unui elementar sa te manevreze1 c4iar daca s$a

dezvoltat la un astel de nivel incat %oate %roduce actiuni inde%endentein %lan mental1 astral sau izic. "u%a ce si$a inde%linit misiuneaintotdeauna trimite$l in igurina cu a<utorul ritualului ales dinainte9

niciodata nu$I %ermite sa$si im%una %ro%ria vointa. Intotdeauna i sigur

%e autoritatea si %uterea ta magica stiind ca viata si moarteaelementarului de%ind de tine in orma igurinei de ceara ce re%rezintacor%ul izic al elementarului. "istrugerea igurinei sau scurgerea

condensatorului va cauza moartea elementarului %rin descom%unerealui. Cum igurina va i tot tim%ul im%aturita in matase1 %oti i sigur cacor%ul astral nu va iesi sau va intra in ea1 caci matasea o va im%iedica.

,cest lucru este im%ortant de stiut si de tinut minte. Cand se%arielementarul de cor%ul izic 8%a%usa: %entru a$l trimite undeva sau

ordonandu$i sa %roduca niste eecte1 igurina trebuie dezvelita. "aca

din intam%lare invelesti igurina in matase cand cor%ul astral este aara1 %oti ucide elementarul1 dizolvandu$l instantaneu. Tot asa1 in momentul

in care atingi un magician al carui cor% astral este in aara cor%uluiizic il %oti ucide deoarece irul de legatura dintre cor%urile subtile se

ru%e. Precum vezi trebuie sa te %orti cu un elementar in acelasi el incare ai de$a ace cu o iinta umana.

"isolutia unui elementar nu trebuie sa se %roduca brusc1 %entru ca %utereaeliberata isi are originea in magicianul insusi iar o intoarcere %rea brusca ii %oatecauza mari traume1 mai ales daca elementarul %oate sa %roduca %uternice eecte

in %lan izic %e care nici c4iar magul nu ar i ca%abil sa le realizeze. In acest cazdezintegrarea elementarulu trebuie sa se aca gradat. "eci i in garda inainte ca

elementarul sa se dezvolte intr$o asemenea masura incat sa de%aseasca %utereaizica1 astrala sau mentala a ta ca magician.

Recomand in continuare 2 metode de dezintegrare a unui elementar. Cumam mentionat anterior1 distrugerea nu trebuie sa se %roduca brusc1 de e7em%lu

%rin arderea igurinii ara a o descarca mai intai. Trebuie sa iei in considerare ca

%rin metoda descrisa aici1 elementarul este o %arte a 6u$lui tau insulata in el1 iar distrugerea brusca ar avea consecinte magice ne%lacute. "aca magul nu e

suicient de %uternic1 ca sa reziste unui asemenea soc se %oate imbolnavi grav!

disunctii ale inimii1 de%resii1 %aralizii de dierite ti%uri1 imbolnaviri mentales.a.m.d. "eci intotdeauna e recomandata %rudenta in magie si trebuie sa teg4idezi du%a instructiunile date aici caci daca le vei urma intocmai nu va i niciun %ericol %entru sanatate sau altceva. Numai un %rost care ignora sau nu

res%ecta cu e7actitate regulile isi va ace rau lui si altora. 3 %ersoana drea%ta vaace numai lucruri bune in beneiciul omenirii1 astel obtinand grade inalte in

magie1 deoarece nu va inrunta niciodata legile naturii si ale s%iritului.In cazul unui elementar %rocesul de dezintegrare e la el ca moartea unui

om1 doar daca momentul disolutiei nu a ost i7at in alt mod la ince%utul creatiei.

(0

(0



• *! Tine igura in mana stanga si imagineaza$ti %rocesul res%iratiei

normale din cor%ul astral al acesteia. Simte cum ii bate inima si cumcircula sangele. ,cum incarca mana drea%ta cu elementul ,/asa deculoare violet$inc4is. Proiecteaza a/asa direct in inima igurii1 brusc ca

un ulger de lumina. )acand aceasta ti$ai ucis elementarul. Inima nu$I

mai bate1 res%iratia s$a o%rit. Scoate cor%ul mental din igurina1deoarece %rin %roiectia de a/asa legatura dintre cor%ul mental si celastral s$a ru%t. Imediat ce ti$ai imaginat cor%ul mental ca e aara din

%a%usa1 dizolva$l cu a<utorul imaginatiei ina%oi in lumina universala1 caun abur ce se eva%ora. "u%a aceasta treci la descom%unerea cor%uluiastral %rin dezintegrarea %e rand a elementelor. Ince%e cu ocul din ca%1

aerul din %ie%t1 a%a din abdomen si %amantul din %icioare. ,cumdesc4ide gaura din %a%usa $ru%e$i ca%ul$ si strange condensatorul luid

cu o 4artie sugativa %e care a%oi trebuie sa o arzi. Pa%usa %oate i

olosita din nou la crearea unui alt elementar1 totusi1 e recomandabil sao distrugi %rin ardere sau sa o ingro%i intr$un loc izolat. ,cesta ar i

modul normal de descom%unere.,cum voi descrie o alta metoda care de obicei e olosita cand un

elementar a ost condensat asa %uternic incat %oate inde%lini sarcini izice sau adevenit %rea inca%atanat si nu mai asculta de vointa magului1 sca%and de sub

control. Ca sa te %rote<ezi de orice reactie negativa din %artea elementarului1urmeaza cu e7actitate urmatoarele instructiuni!

• +! Pregateste o baie oarte ierbinte1 cat de ierbinte %oti indura si intra

in ea. Tine igura inasurata in matase1 in mana stanga. #ana drea%ta aium%lut$o cu elementul a/asa. ,cum dezveleste igurina1 tinand$o

deasu%ra a%ei9 imediat ce ai dezvelit$o trimite o raza distructiva de,/asa e7act in inima igurinei. ,%oi scuunda %a%usa in a%a1 gandindu$te ca toata %uterea1 toate abilitatile1 intreaga viata trece cu a<utorul a%ei

in cor%ul tau1 in suletul si s%iritul tau. ,cest %roces re%rezinta un modas%ru de dezintegrare a iintei create1 a elementarului tau. Tru%ul1

suletul si s%iritul tau acce%ta %uterea intr$un mod mai tolerabil. Restulde %utere ramane in a%a1 iar tu esti %rote<at de reactii magice adverse.

,cum iesi din a%a1 usuca$te dar lasa %a%usa in cada1 %ana se raceste

a%a. >ucata de matase cu care a ost invelita igurina %oate i lasata siea in a%a. ,runca a%a rece1 dar asigura$te ca nimeni nu vine in contact

cu aceasta a%a. "aca oc4ii tai sunt clarvazatori si observi ca %a%usa maiemana inca o aura1 arunc$o din nou in a%a ierbinte1 iar luidul

condensator amesteca$l cu a%a. Poti ace acest lucru si daca nu vezivreo emanatie. In sarsit %oti i sigur ca orice urma de viata a dis%arut.Ingroa%a sau da oc %a%usii si bucatii de matase. Prin aceasta ultima

o%eratie elementarul este mort.

(0

(0



Inainte de a termina acest ca%itol1 vreau sa dau cateva saturi magului careva lucra cu un elementar. ,ceste saturi sunt de ma7ima im%ortanta %entru

%ractician. ,sa cum ora nasterii si a mortii la om sunt stabilite %rin destin1

4otaraste si %entru elementarul tau durata de viata. )i7eaza e7act ziua si oramortii %e care o vei urma la minut1 c4iar daca ai acut un elementar sa traiasca

ani de zile. 6 recomandabil sa scrii tot %entru a nu uita nimic. "aca elementarul aost creat si condensat in asa maniera incat e ca%abil sa vorbeasca ca oamenii1 el

te va ruga sau ameninta sa nu$l distrugi. Sub nici un motiv sa nu$I %romiti ceva1sa nu cedezi in ata rugamintilor1 minciunilor sau amenintarilor lui. #ai devremesau mai tarziu vei %ierde controlul asu%ra lui ceea ce ar i intr$adevar dezastruos

%entru tine. C4iar daca te$a servit cu loialitate ani de zile si ai ince%ut sa tii la el1trebuie sa$l distrugi cu sange rece atunci cand ii vine ceasul. Ince%e actul

descom%unerii ara mila1 la el cum ai ace orice alta o%eratie magica.6 im%ortanta i7area datei mortii elementarului1 caci daca ceva s$ar

intam%la cu tine sau ai muri1 acesta se va dizolva imediat ce ar a<unge la tim%ul

%rogramat de tine. C4iar %lecat il %oti dezintegra din sera ,/asica. Nu voidescrie aici metoda %entru ca nu intra in sco%ul acestei carti. "ar iind in sera

astrala si iind un mag %erect vei sti automat cum sa aci acest lucru. "aca %erioada de viata nu$I este limitata1 elementarul va trai sute de ani du%a moartea

creatorului sau1 iind viabil in continuare. Intre tim% s$ar transorma intr$uns%iridus1 gnom sau vam%ir si in a/asa1 creatorul sau va i res%onsabil %entru toateactiunile elementarului.

,cum se %une intrebarea cati elementari %oti crea ,ici ras%unde iecare %entru el. )iecare va decide de cati are nevoie %entru el sau %entru alte %ersoane.

Unii magi au o duzina de elementari ca servitori loiali care inde%linesc oricesarcina li se incredinteaza. ,stel1 de e7em%lu magicianul %oate avea elementari

care sa$l avertizeze de %ericolele care il %andesc1 sau elementari care sa$l %rote<eze1 altii sa$I aduca inormatii etc. Nu este nevoie sa notam aici toate %osibilitatile %entru ca totul tine de ceea ce doreste magicianul. Statuile si

%icturile care vorbeau in tem%lele din antic4itate %ot i considerate ca tinand demagia elementarilor. Legenda des%re *olem1 des%re care se s%une ca a ost creat

de catre intele%tul Rabbi LoE din Praga1 duce tot la magia elementarilor. "ar inacest caz1 Aolemul a ost creat %rin ritualuri /abbalistice. 3ricine cunoaste

mistica /abbalista e inormat de aceste lucruri. Sinteza ramane la el cum a ost %rezentata in aceasta metoda.

METODA -!

(0&

(0&



Inainte de a o %rezenta trebuie sa s%un ca este o metoda %utin cunoscuta1iind %racticata numai de cativa ade%ti orientali. "aca magicianul decide saoloseasca aceasta a +$a metoda1 trebuie sa tina cont1 bineinteles1 de tot ce am

s%us %ana acum des%re crearea elementarilor. In %rimul rand trebuie sa scrie un %lan de actiune1 relectand oarte %round asu%ra sco%ului crearii elementarului si

a sarcinii acestuia. In %lus1 sa se gandeasca la ce orma va lua acesta1 de barbat1emeie sau 4ermarodit. #ai mult1 trebuie sa$l denumeasca si sa$i noteze numele.

"e asemenea nu uita sa$I i7ezi durata de viata1 ziua si ora e7acta a mortiielelementarului. "aca vrei sa$l creezi %entru tine vei %roiecta energia %rin tine1daca il aci %entru alta %ersoana vei e7ecuta %roiectia direct din univers. In %lus

trebuie sa alegi metoda de c4emare1 %rintr$un ritual1 ormula sau gest. Trebuie sadecizi daca vrei sa legi elementarul de o %a%usa1 talisman1 %antaclu9 sa alegi un

loc unde acesta sa ie tinut sa nu ie atins de %ersoane straine. ,vand inconsiderare cele s%use mai sus si notandu$le cu gri<a %oti ince%e %ractica. Inaceasta a treia metoda voi descrie crearea unui elementar cu a<utorul elementului

9oc1 %entru uzul magicianului.,lcatuirea diagrameiH ?/lic4or$ului@!

(0'

(0'



• "eseneaza un cerc %e o oaie1 in mi<loc trei %atrate1 unul %este celalalt

astel incat sa obtii un octogon regulat. ,cest octogon indica ca ai de$aace cu cele - elemente in orma lor %ozitiva si negativa. Cerculre%rezinta totul B %rinci%iul ,/asa din care elementele s$au nascut. In

centru deseneaza un semn care sa ie simbolul elementarului. 5artia %e

care desenezi trebuie sa ie suicient de mare astel incat elementarul sainca%a in centrul octogonului stand %e semn. ,cum graveaza acelasisemn %e un disc mic de cu%ru1 argint sau aur1 in diamentru de ( cm 8(H2

inc4:. "aca nu aveti aceste metale %uteti olosi o bucata de lemn1 dar erecomandabil ca discul sa ie din metal daca doriti ca elementarul saaiba o viata lunga. Lamasii din Tibet numesc desenul mare ?marele

/lic4or@ iar discul gravat1 ?micul /lic4or@ %e care uneori il %oartaascuns in 4aine. "ierenta in Tibet este ca marele /lic4or nu$I desenat

%e o 4artie ci este construit din %ietre intr$un loc izolat unde nici un

strain nu e admis. Constructia /lic4orului mare are un diametru de +$-meti 8+$- Fards:. Pentru sco%ul nostru e suicient sa desenezi cu

cerneala rosie marele /lic4or1 %e o oaie de 4artie mai mare."aca toate %regatirile sunt terminate sa ince%em adevarata creatie a

elementarului.

(0*

(0*



• Stai comod in asana ta obisnuita1 intinde 4artia in ata ta si %une

/lic4orul mic e7act in mi<locul celui mare. "eindata ce ai luat mana de %e /lic4orul mic1 %ronunta numele ce l$ai ales %entru elementar.lic4orul mic este %unctul de %ornire si de o%rire %entru %roiectia

elementului. Ins%ira elementul oc cu a<utorul res%iratiei %lamanilor si

a %orilor1 im%rimandu$l cu dorinta ta1 ie direct la tine in cor% ieimediat ce l$ai %roiectat in aara. Pentru ca sa obtii un succes mai ra%id

%oti olosi ara %robleme ambele metode. ,cum %roiecteaza elementul

oc si acumuleaza$l intr$un asa grad incat intregul continut sa iecom%rimat intr$o scanteie mica de oc. Proiecteaza aceasta scanteie deoc %e su%raata /lic4orului mic. Re%eta aceasta o%eratie cel %utin de &

ori asa incat mica scanteie acumulata sa creasca tot mai mare cu iecarere%etitie9 re%eta %ana scanteia a<unge de marimea lacarii unei

lumanari. "aca ai obosit %oti trimite lacara %rin metoda ta de trimitere

si g4idare1 in locul care l$ai ales %entru %astrarea elementarului. Ridica/lic4orul mic de %e cel mare si %une$l intr$un loc sigur9 deasemenea

%oti sa$l %orti asu%ra ta1 daca asa crezi ca e mai avanta<os.Im%ac4eteaza /lic4orul mare si %une$l si %e acesta intr$un loc sigur. La

urmatoarea incarcare desasoara /lic4orul mare in ata ta1 %une$l %e celmic in centru si c4eama iinta cu numele carei i l$ai dat. )lacara va

a%are imediat %e su%raata /lic4orului mic. Re%eta %roiectiaelementului oc si %rin iecare acumulare lasa lacara sa creasca tot maimare %ana cand are marimea si greutatea %e care o doresti %entru

elementarul tau. Transorma %rin imaginatie lacara in orma dorita sielementarul este creat. Poti incarca elementarul din cand in cand cu

elementul oc %entru a$I da o intensitate s%orita. Cu cat mai recventre%eti acest e7ercitiu cu atat va i mai %uternic si eicient elementarul.

#odul de lucru cu el este la el ca la cele doua metode anterioare1 cue7ce%tia a%tului ca incarcarea are loc intotdeauna in /lic4orul mare iar cand il vei c4ema va i suicient sa olosesti ritualul sau sa iei /lic4orul

mic in mana si sa dai ordinul cores%unzator.,ceasta metoda este oarte %o%ulara in Tibet unde elementarii sunt

numiti ?Fidam@. "istrugerea unui Fidam se ace %rin imaginatie in

concordanta cu ce s$a s%us la metodele ( si 2. Posibilitatile unui asemeneaelementar sunt multi%le si nu %ot sa le s%eciic aici %e toate."e e7em%lu e7ista Fidami creati %entru tratarea %ersoanelor bolnave1

altele %entru de%lasarea obiectelor1 ducerea mesa<elor1 %rotectia magului1

inluentarea altor %ersoane si multe alte lucruri1 in unctie de dorinta celui ce i$acreat. 6ste recomandabil sa nu dai %rea multe ordine unui Fidam si cel mai bine

ar i sa$i dezvolti o singura abilitate1 un singur cam% de actiune. "easemeneatrebuie sa$l dizolvi e7act la tim%ul ales1 du%a cum a ost mentionat in metodeleanterioare. Poti crea mai multi Fidami sau ii %oti crea si din celelalte elemente.

"easemenea ii %oti crea din toate - elemente1 insa aici %rocesul suera osc4imbare! ince%i intai cu elementul %amant1 urmat de elem a%a1 aer si in inal

cel al ocului. Cu aceasta am s%us totul des%re metoda a treia.

((0

((0



METODA .!

• Urmand aceasta metoda vei o%era in acelasi el ca in metoda +1 cu

micul si marele /lic4or1 dar vei vizualiza orma com%leta a

elementarului c4iar de la ince%ut. 6lementarul creat astel e imediat

gata si com%let iar eicienta si %uterea lui e crescuta de recventelere%etitii ale %roiectiei elementelor.

"esi aceasta metoda este mai diicila totusi un mag e7%erimentat avand o

buna imaginatie va reusi si cu aceasta metoda oarte bine. In 3rientFidamiHelementarii sunt creati si %rin aceasta metoda iar imagini cu zei saudemoni sunt olosite ca modele %entru vizulizare. Toate conditiile des%re durata

vietii1 incarcare1 modul de c4emare1 numele 8?botezarea@:1 sera de activitate1sco%ul si %rocesul de descom%unere1 sunt e7act la el ca in %rimele trei metode.

+! Ani"area "aica a i"ainilor picturilor po;elor

,nimarea magica a imaginilor1 %ozelor1 %icturilor1 tine tot de cele -moduri de a crea elementari. In dierite culte1 imaginile sintilor1 dierite statui

sinte emana o %utere magica e7traordinara cu eecte miraculoase %entru cor%ul1suletul si s%iritul adoratorilor. Linistea binecuvantata1 calmul din locurile

religioase sau de %elerina< le$a observat oricine1 nu mai e cazul sa intram inamanunte. Toate vindecarile miraculoase din locurile de %elerina<1 %utin e7%licatede stiinta1 %ot i atribuite enomenului de animare a imaginilor si statuilor.

,tmosera stranie din <urul acestor obiecte %roduce aceste emanatii1 care au ostcreate de atentia si adorarea a mii de admiratori si credinciosi. ,cest el de

animare este %ozitiv si inconstient. "ar din %unctul magic de vedere e7istadeasemenea si o animare constienta si voi arata in %ractic cum se realizeaza.

,sa cum am mentionat la ince%utul ca%itolului1 animarea magica a %icturilor tine de metodele crearii elementarilor si nu conteaza ce el de %ozaeste1 a unui sant sau una obisnuita. Procedeul ramane acelasi. Princi%alul lucru

de care trebuie avut gri<a este sa nu animezi %ortrete ale unor %ersoane inca inviata %entru ca le aci mare rau1 datorita cone7iunii invizibile de natura sim%atica

intre %ersoana si %ortretul ei. Nu trebuie animate %oze ce %ot stimula instinctul

se7ual sau motive neadecvate1 ca de e7 nuduri de emei si asa mai de%arte. Inaceste cazuri e7ista %ericolul ca magul sa creeze un elementar ce %oate devenivam%ir sau inccubus 8%entru emei:H succubus 8%entru barbati: %entru magulinsusi. Niciodata nu crea elementari %entru stimularea senzatiilor erotice1 se7uale

sau sentimentale. ,ceste %recautii trebuie avute in vedere si tinut cont de ele decatre toti cei care vor sa anime %ortrete.

(((

(((



• "aca alegi o %ictura in ulei %entru animare1 nu trebuie sa olosesti

direct condensator lic4id1 desi ar grabi crearea elementarului. Taie o bucata de 4artie sugativa sau carton de marimea imaginiiH%ozei sau %ortretului din rama1 uda aceasta 4artie cu luidul condensator si las$o

sa se usuce. Indata ce s$a uscat %une 4artia in s%atele %ortretului direct

%e ea. Nu conteaza daca %ictura este acuta %e %anza sau %e orice altmaterial. ,dauga inca un strat de 4artie normala sau carton %este ele sii7eaz$o cu niste cuie mici sau banda adeziva. Poti agata tabloul %e

%erete sau il %oti lasa in ata ta %e masa.

• ,cum creaza cor%ul mental cu a<utorul imaginatiei astel incat sa

cores%unda ca orma si marime cu %ictura aleasa. "aca aceasta %ictura

este re%rezentata doar %artial trebuie sa creezi %artea li%sa. "aca are odimensiune mai mica decat normal $de e7em%lu o otograie la minut$vei %roceda tinand cont de aceasta marime. Restul %rocesului este la el

ca la metoda 2 cand ai olosit igurina din ceara. Cand ai realizat cor%ulmental si l$ai transerat in %ictura1 transera$i si calitatile s%iritului1

adica vointa1 intelect1 emotii si constienta. "u%a asta imagineaza ca$iinvelesti cor%ul mental9 concentrandu$te asu%ra ca%acitatilor1 sera de

activitate etc1 %e scurt tot ceea ce ti se %are %otrivit. "aca elementaruleste creat %entru alte %ersoane1 nu trebuie sa %roiectezi elementele %rincor%ul tau ci direct din univers. "aca %ortretul e destinat sa$ti serveasca

sco%ului tau1 cel mai bine realizezi %roiectia %rin %ro%riul cor%. Potiace acest lucru cu un singur element sau cu toate - %lus elementul

a/asa. "aca lucrezi cu toate elementele trebuie sa aci %roiectia e7actca si cum ai crea o iinta umana com%leta. Indata ce ai %roiectat

elementele in cor%ul tau astral si %ortretul are oarecare consistenta1c4eama$l la viata in acelasi mod ca in metoda 2 $in cazul igurinei deceara. )elul descom%unerii este la el ca la metoda 21 in caz ca nu ai

dezvoltat o alta modalitate mai %otrivita %entru tine. #agul nu va lasaelementarul in %ictura du%a recventa re%etitii ci il va tine in %erete in

s%atele %icturii. Cand magul a animat %ictura1 %oate sa$i %ermitaelementarului sa emane din ea si sa o utilizeze %entru sco%ul ales1 in

maniera descrisa. "aca lasi elementarul in %ictura1 se %oate condensa in

asa grad incat e %osibil sa ie observat c4iar de %ersoane neinitiate. Celmai bine e sa$ti tii %racticile strict secrete1 sa nu ca%eti re%utatia de mag

negru sau vra<itor.Statuile1 busturile etc. %ot i animate intr$o maniera similara dar in acest

caz trebuie sa %ui cumva condensatorul in interiorul bustuluiHstatuii sau1 daca nue %osibil unge tot bustul %e e7terior si lasa$l sa se usuce.

((2

((2



Prin cateva e7em%le am dezvaluit un oarte im%ortant ca%itol al magiei %ractice1 %e baza caruia orica mag %oate desco%erii si alte metode. Consider ca eo%ortun sa descriu doar aceste - metode a caror a%licare %ractica e mai sim%lu de

inteles %entru oricine. Trebuie s%us ca orice elev care nu a lucrat silitor toatee7ercitiile nivelelor anterioare nu va reusi niciodata sa creeze corect un

elementar. Cu aceasta observatie inc4ei eta%a a sa%tea a acestui curs.

NI)E1U1 )III

ANTRENAMENT MENTA1

In ca%itolul ;III ma voi dedica unui subiect de mare im%ortanta in magie.

#a reer la %roblema %arasirii cor%ului1 se%ararea cor%ului mental si a%oi a celuiastral de cel izic. 3rice mag care lucra cu constinciozitate in domeniul magieitrebuie sa aiba aceasta acultate1 %entru ca$i oera ocazia de a$si %arasi cor%ul

izic oricand doreste1 iind ca%abil sa strabata orice distanta1 sa vizitezecontinente straine1 %e scurt sa se transere acolo unde doreste. ,ceasta acultate

a%arent com%licata este oarte sim%la %entru un mag e7%erimentat. La el cum un %ui isi %araseste cuibul1 tot asa magul isi %oate %arasi cor%ul izic mergand

oriunde si auzind1 vazand si simtind orice. ,ceasta acultate nu oloseste %entrua$si satisace curiozitatea sau %entru a %erce%e mai clar ce se intam%la intr$un locanume1 ci e destinata %entru binele oamenilor. Nu e7ista im%edimente1 tim%ul si

s%atiul nu e7ista %entru s%irit1 magul %utand sa zboare in <urul lumii intr$o cli%adaca asa doreste.

"es%artind cor%ul mental de cel izic magul va %utea sa mearga liber nunumai %e %laneta noastra1 ci sa se transere cu cor%ul mental si$n alte sere1 totul

tine de maturitate. ,stel el va cunoaste tot universul1 iar in unele cazuri va ica%abil sa actioneze intr$o oarecare masura in unele sere. ,r trebui sa iemandria oricarui mag sa cunoasca tot universul1 macrocosmosul1 aceasta iind de

a%t sco%ul calatoriei mentale sau s%irituale. Se %ot s%une oarte multe lucruriteoretice des%re aceasta ca%acitate si lucrurile cone7e1 dar aceasta carte este un

manual %entru %racticanti1 sa nu %ierdem tim%ul cu descrieri de e7%eriente1 %ecare orice mag le va intre%rinde oricum. Sa trecem direct la %artea %ractica1

dezvoltarea %roiectiei mentale1 care de a%t este %roiectia constiintei1 deci as%iritului.

*! ,reatire pentru calatoria?proiectia "entala

6ste bine ca la ince%ut elevul sa aca niste e7%eriente %reliminarii1 sa aiba %arte de un antrenament %re%arator. Un e7ercitiu %reliminar oarte im%ortant esteurmatorul!

• Stai in asana ta obisnuita in ata unei oglinzi la o distanta suicienta ca

sa$ti vezi tot cor%ul. "aca stai in ata unei oglinzi mari nu trebuie sastai %rea de%arte1 in cazul unei oglinzi mai mici stai atat de de%arte

incat sa te vezi in intregime. Priveste la imaginea relectate %entru

((+

((+



cateva momente1 inc4ide oc4ii si vezi mental relectarea ta in oglinda."aca %oti sa te vezi oarte clar1 %oti continua. Trebuie sa %ractici aceste7%eriment %ana memorezi toate detaliile imaginii tale relectate. 3

atentie marita trebuie acordata ca%ului si etei. Cand reusesti sa$tivizualizezi la %eectie cor%ul1 transera$ti constiinta in el intr$o asa

masura incat sa$l simti real. Transerul constiintei are ca sco% sa teinvete sa$ti %erce%i cor%ul din %ers%ectiva cor%ului tau relectat.

M "aca ai succes1 incearca sa vezi acele obiecte ce se relecta inoglinda1 dar din %unct de vedere al imaginii tale din oglinda. ,ceste7%eriment va i oarte diicil la ince%ut1 astel este mai bine sa a%elezi

la imaginatia ta1 memorand toate obiectele ce se relecta in oglinda. Intim% vei reusi cu siguranta sa observi totul1 du%a ce te$ai transerat in

imaginea ta relectata1 asa distinct ca si cum ai vedea cu oc4ii izici.Cand si aceasta ca%acitate a devenit un obicei1 esti %regatit %entru

%roiectia mentala. 6levul este serios atentionat sa nu incerce acest e7%eriment

daca nu a acut toate e7%erimentele anterioare1 %entru ca detasarea saudes%artirea constiintei de cor%ul izic %oate cauza deran<amente mentale in

%ersoanele ragile. "in acest motiv avertismentul este absolut serios1 doar aceielevi care sta%anesc %erect toate e7ercitiile anterioare %ot %ractica acest

e7%eriment ara rica de a$si distruge sanatatea izica sau mentala.

+! ,ractica calatoriei?proiectiei "entale

Pentru e7%erimentul calatoriei mentale oglinda izica nu e necesara1 si vei

lucra du%a cum urmeaza!• Stai in asana ta obisnuita si concentreza$te %e s%irit. In tim% ce aci

aceasta1 gandeste$te ca s%iritul tau e acela care vede1 aude si simte totul

neiind limitat de tim% si s%atiu1 este ca%abil sa se miste %este tot ca sicum ar i inca conectat la cor%ul izic. ,ceasta o%eratie trebuie acutainainte de orice calatorie mentala. Cu cat este mai %rounda meditatia

cu atat mai %uternica va i e7%erienta senzoriala si increderea ca s%iritultau este neretinutHnestan<enit iind ca%abil de a iesi din cor%ul tau izic

la vointa iar rezultatele nu vor intarzia sa a%ara. "aca ai senzatia

interioara de libertate si autodeterminare in urma acestei meditatii carenecesita doar cateva momente1 cand ai a<uns deci in aceasta stareimagineaza$te ca te scoli din cor%ul tau izic ca dintr$o gaoace8coc4ilieHcoa<a: si stai langa el. Trebuie sa stii cum sa$ti transeri

constiinta in s%iritul tau intr$o asa maniera incat sa te simti izic langacor%ul tau1 ca si cum ai iesit dintr$un 4alatHmantie. ,cest lucru il vei

ace cu a<utorul imaginatiei tale1 si oricum1 ti$ai imaginat mult tim%imaginea cor%ului tau relectat in oglinda1 deci nu ar trebui sa ie %reagreu.

• ,cum incearca sa te uiti la cor%ul tau ce sta in asana obisnuita1 ca sicum nu ar i deloc al tau. Incearca sa %ractici des aceasta constiinta a

((-

((-



autodeterminarii si %roiectarii in aara1 i7andu$ti atentia %e cor%ul izicalaturat. Sco%ul este sa vezi toate detaliile cor%ului tau izic1 cum ar ie7%resia etei cu oc4ii inc4isi1 res%iratia calma si regulata1 4ainele1

scaunul %e care stai s.a.m.d. La ince%ut totul se bazeaza %e imaginatiata1 cum am mai s%us inainte. "u%a un tim% nu va mai i nevoie sa$ti

olosesti imaginatia. Indata ce simti cu siguranta ca stai constient langatine si$ti %rivesti cor%ul1 urmatoarea sarcina va i sa e7aminezi mediul

imediat incon<urator1 camera ta. Imaginatia te va a<uta si aici. Candtermini intotdeauna sa te intorci in cor%ul izic1 ca si cum ai iesi si intraintr$un 4alat. Trezeste$te imediat ce te$ai intors si veriica intai daca tot

ce ti$ai imaginat cores%unde realitatii. Trebuie sa a<ungi la o asamaiestrie a imaginatiei ca mintea ta imaginara sa vada clar tot ce se ala

in camera1 ca si cum ai %rivi cu oc4ii izici. "aca ai obtinut un succes1du%a e7ercitii nenumarate1 %oti trece mai de%arte.

•Transera$te langa cor%ul tau1 dar nu sta %e loc ci incearca1 asemeneaunui co%il sa te %limbi in <ur %rin camera1 la el cum te$ai %limba cu

cor%ul tau izic. Senzatia de li%sa de greutate si cea de in aara tim%uluisi s%atiului1 te %ot tenta sa te misti intr$o maniera neobisnuita %entru

cor%ul izic1 tentatie la care trebuie sa rezisti la ince%ut %entru a %ermiteo se%arare %rounda a cor%ului mental. Pentru asta considera$te legat1

conectat de %amant. "u%a mult tim% de %ractica %oti olosi legile %lanului mental. "aca %limbarea %rin camera a ost un succes1 iesi %eusa1 la el cum ai ace cu cor%ul izic1 %as cu %as. Pentru ince%ut e

suicient sa mergi in cealalta camera unde re%eta imaginarea obiectelor de acolo si indata ce ai revenit in cor%ul izic identiica aceste obiecte

cu realitatea izica. "aca te %oti misca ara diicultate in cor%ul taumental si %oti %erce%e %rin el la el cum ai %erce%e cu oc4ii izici1

atunci %oti merge mai de%arte.Practica duce la %erectiune9 tot secretul calatoriei mentale consta in

e7ersarea continua. Nu %ot sublinia indea<uns cat de im%ortante sunt aceste

e7ercitii anterior %rezentate1 %entru ca ele sunt o eta%a %reliminara in se%arareacor%ului astral de cor%ul izic1 asa numitul e7taz1 in tim%ul caruia atat s%iritul

8cor%ul mental: cat si suletul 8cor%ul astral: sunt des%artite de tru%. ,cest

subiect va i tratat in detaliu in ca%itolul I=.• "aca esti ca%abil sa te misti cu cor%ul mental s%iritual %rin toata casa1

asa cum te$ai de%lasa cu tru%ul1 incearca sa aci unele calatorii ine7teriorul casei. La ince%ut %oti vizita vecinii1 %rietenii sau rudele care

stau in vecinatate si %e care ii cunosti oarte bine. Cu conditia sa iobtinut anumita e7%erienta du%a cateva din aceste e7ercitii1 trebuiecastigate alte im%resii1 nu doar cele ale obiectelor. Constiinta e dusa la

asa indemanare in cursul acestor e7ercitii incat vei i ca%abil sa auzi1 savezi si sa simti la el de bine ca si cum ai i acolo cu tru%ul. "ar acest

el de rezultate %ot i obtinute1 bineinteles1 doar %rin e7ercitii insistentein tim%ul voia<ului mental. "u$te si viziteaza$ti %rietenii1 vezi ce ac

((

((



acestia c4iar in acel moment. "e e7em%lu1 vezi %ersoane care isi acmeseria de zi cu zi. La ince%ut %oti ace asta cu a<utorul imaginatiei. Casa ii sigur ca imaginatia cores%unde realitatii1 tot ce trebuie sa aci este

sa sa$ti imaginezi acea %ersoana ca ace un lucru dierit1 contrar. "aca %oti sa$ti olosesti imaginatia usor1 in contradictie cu %erce%tia ta1 %oti

i sigur ca nici o %erce%tie nu e adevarata1 e doar in imaginatie.La ince%ut doar vei simti ca imaginatia cores%unde realitatii1 datorita

a%tului ca simturile tale au ost de<a e7teriorizate in mare masura de cor%. #aitarziu nu mai trebuie sa te gandesti asu%ra acestui lucru1 aceasta ca%acitatematurizandu$se vei i ca%abil sa %erce%i corect1 indierent daca lucrurile vazute1

auzite sau simtite in cor%ul mental sunt reale sau doar imaginate. "u%a o %erioada indelungata aceasta ca%acitate va deveni amiliara magului si indierent

unde$si va %roiecta cor%ul mental va %erce%e doar adevarul si ceea ce cores%unde %erect circumstantelor.

"aca ai %rogresat %ana acolo incat te %oti %limba %e distante lungi ara sa

obosesti la el cum ai merge cu cor%ul izic1 doar atunci ai a<uns la un nivel lacare sa te ocu%i de legile ?ara tim% si s%atiu@ si nu inainte.

• La el cum a ost s%eciicat anterior se%ara$te de cor%ul izic si

gandeste$te ca nu mai esti limitat de tim% si s%atiu. #editeaza ca %oti icu cor%ul mental oriunde doresti in momentul de ata. Cand a<ungi sa ai

aceasta erma convingere %rin meditatie %rounda iti va i de a<uns sacrezi ca de<a ai a<uns acolo si dorinta ti se va inde%lini imediat. In cazuldistantelor mari vei obtine o indemanare satisacatoare numai du%a o

lunga %erioada de %ractica asidua. >ininteles ca mai intai vei vizitadoar locuri cunoscute de tine. Numai cand esti convins ca %oti %erce%e

totul cu simturile tale indierent unde te ali cu cor%ul mental1indierent de distanta sau %erioada zilei1 %oti vizita locuri total

necunoscute %entru tine.In orice loc te ali1 %erce%tiile vizuale1 auditive sau de simt1 vor i la el ca

in realitate. Trebuie sa %ractici mult tim% si cu multa rabdare inainte sa te %oti

obisnui cu astel de im%resii straine. ,stel1 iind in cor%ul mental vei %uteavizita tarile tro%icale1 orase straine1 vei merge %este tot si vei vedea tot ceea ce iti

doreste inima. "u%a multe e7ercitii vei obtine succese minunate.

Sco%ul %roiectiei mentale nu e numai sa %erce%i tot ce se intam%la in acestmoment %e %amant1 ci c4iar sa ii activ acolo. "e e7em%lu1 %oti nu doar sa vezio boala cu oc4ii tai mentali ci sa i ca%abil sa vindeci direct %ersoana bolnava sausa realizezi alte inluente avorabile. Tot succesul si munca %e care le$ai obtinut

cu elementarii vei %utea sa o aci direct %rin cor%ul tau mental.

• "aca te simti ca acasa in toata lumea izica %rin calatoriile mentale1 iar

aceasta lume nu mai are ce sa$ti oere1 incearca sa vizitezi alte sere cu

cor%ul tau mental1 contactand iintele de acolo si sa acumulezicunostinte des%re care omul obisnuit nu are nici cea mai %alida idee.

Ridicarea s%re alte sere este sim%la1 nu trebuie decat sa te concentrezi %e sera %e care ai dori sa o vizitezi in cor%ul tau mental1 si vei simti ca

((

((



esti ridicat vertical %rintr$un tunel. Tranzitia dintre lumea noastra izicasi o alta sera se intam%la la el de re%ede1 ca si cum ai zbura in <urullumii intr$o cli%a. Nu trebuie sa s%un mai multe des%re acest subiect1

%entru ca iecare mag isi va ace %ro%ria e7%erienta in ce %riveste %roiectia mentala.

La ince%ut magul %oate simti o somnolenta invincibila ce$l atrage1 aceastasomnolenta trebuie combatuta cu toata orta. ,ceasta somnolenta este e7%licata

de se%ararea cor%ului mental1 legaturile vitale intre cor%ul mental si cel astralsunt slabite1 usurand transerul constiintei1 de unde senzatia de somnolenta. Cand

%roiectia cor%ului mental a devenit o c4estie de rutina1 somnolenta va dis%area.

Sta%anirea %roiectiei mentale descrisa aici este o %arte indis%ensabila %entru %roiectia cor%ului astral. "etalii des%re aceasta %ractica vor i in ca%itolul

I= al %rezentului curs.

ANTRENAMENT ,SIHIC

*! Marea clipa a pre;entului

Individul a<uns aici cu dezvoltarea sa1 trebuie sa ie oarte atent la ceea ce

gandeste. Puterea de concentrare obtinuta in ani de zile %rin e7ercitiile acute1 %oate crea cu usurime ganduri in a/asa1 ganduri asa de %uternice ca vor incercasa se manieste ,stel individul trebuie sa aiba numai ganduri nobile si %ure si

sa$si transorme %asiunile in calitati %ozitive. Pana acum magul ar trebui saa<unga la un asemenea nivel incat sa nu mai ie ca%abil de ganduri maleice sau

sa doreasca ceva rau altora. #agul trebuie sa ie bun1 sa a<ute oamenii1 %rinvorbe si a%te1 trebuie sa ie generos si sa actioneze discret. Trebuie sa ie liber

de ambitii1 mandrie sau laudarosenie. Toate aceste %asiuni se vor relecta ina/asa1 iar a/asa iind un %rinci%iu analog armoniei1 ea insasi va %une mariobstacole in calea magicianului care ii vor o%ri dezvoltarea. ,du$ti aminte de

nuvela lui >ulEer B ?anoni@ in care %azitorul %ragului1 %rinci%iul a/asic1 aregri<a ca misterele sa nu ie relevate oamenilor nedemni. ,/asa il va deran<a

mental1 va ridica tot elul de indoieli1 sau il va ace %rizonierul vicisitudinilor saua g4inionului %entru a %rote<a misterele %rin orice mi<loace. ,ceste mistere

intotdeauna vor i ascunse %entru %ersoanele incom%etente1 c4iar daca sute decarti se vor %ublica %e aceasta tema. ,devaratul mag nu cunoaste ura im%otriva unei religii sau sectelor1 %entru

ca stie ca orice religie este un sistem i7 care are intentia de$a duce catre "$zeu1si de aceea le va res%ecta %e toate. Se stie ca orice religie a acut greseli1 dar

magul nu le condamna %entru ca stie ca iecare dogma serveste la maturizareas%irituala a credinciosilor. In cursul dezvoltarii sale magul a<unge sa vada cuoc4ii sai mentali %rin orice idee1 actiune sau a%ta indierent daca sunt la trecut1

%rezent sau viitor si e7ista %osibilitatea sa ie tentat sa <udece si sa$si condamne

semenii. )acand aceasta el ar actiona im%otriva legilor divine si ar creadizarmonie. Un astel de mag nu va i suicient de matur incat sa inteleagae7%erienta1 astel a/asa ii va intuneca clarviziunea iar Ma+a il va %acali. 6l

((&

((&



trebuie sa realizeze ca binele si raul au dre%tul de a e7ista si iecare din ele are omisiune. Un mag %oate sa arate %artile slabe ale unei %ersoane doar daca

%ersoana ii cere e7%res acest lucru1 dar si atunci va ras%unde cu delicatete si

discretie. ,devaratul mag ia viata asa cum este9 el se bucura de momentelerumoase si incearca sa invete ceva din cele ne%lacute1 dar niciodata nu va i

deznada<duit. 6l este constient de slabiciunile sale si incearca sa le elimine.Ignora orice ganduri negative si le evita. 6ste suicient sa$si recunoasca greselile

si sa nu le mai re%ete. "in acest motiv este undamental gresit sa <elesti trecutulsi sa$ti %langi de mila ca soarta ti$a acut una sau alta in trecut. "oar %ersoaneleslabe se %lang tot tim%ul1 aste%tandu$se sa ie com%atimite. #agul stie oarte

bine ca toate im%resiile din trecut %ot i animate %rin gandirea re%etata asu%ralor1 astel creand motive noi %entru a%aritia diicultatilor in viata. ,cesta este

motivul %entru care magul traieste cat este %osibil in %rezent1 uitandu$se in trecutdoar daca este nevoie. Isi limiteaza %lanurile de viitor la treburile cel mai urgentesi se %azeste de vise si antezii. Nu$si va risi%i abilitatile castigate din greu si nu

va %ermite subconstientului sa$l 4andica%eze. Un mag lucreaza in sco%uldezvoltarii sale magice ara sa$si negli<eze indatoririle materiale zilnice1 %e care

le inde%lineste la el de meticulos ca cele din domeniul magic. Intotdeauna se va %rivi in oc4i1 sincer cu sine insusi. 6l trebuie sa ie modest si discret in ceea ce

%riveste rezultatele la care a a<uns. "in moment ce a/asa ignora tim%ul si s%atiulactionand intotdeauna in %rezent1 %entru ca conce%tul de tim% de%inde desimturile noastre1 magul este satuit sa se ada%teze cat mai mult %osibil

%rinci%iului a/asic. 6l trebuie sa constientizeze cli%a %rezenta ca iindre%rezentativa1 marele moment al lui ,CU#1 sa gandeasca si sa actioneze tinand

cont de acest lucru.)acultatea de concentrare cu %rivire la elemente tine de ec4ilibrul magic si

este cel mai bun standard ca sa vezi daca elementele sunt in ec4ilibru in cor%ulastral1 si care din ele trebuie adus sub control. "e e7em%lu daca elementul ocnu$i sta%anit bine de mag in astral1 va avea %robleme in e7ercitiile de vizualizare1

in cazul aerului e7%erimentele acustice vor i mai diicile1 %entru elementul a%acele cu senzatii si emotii1 iar in cazul %amantului controlul constientei. Proiectia

mentala sau starile de transa vor i mai diicile1 si in asemenea cazuri estenecesar sa se a7eze mai ales %e acele e7ercitii de concentrare ce stimuleaza

elementul care e in deicit. Sa le %ractice %ermanent si %round. Un semn sigur alec4ilibrului magic va i cand va %utea sa e7ecute toate ti%urile de concentrare!vizuala1 auditiva1 tactila si de constienta9 toate in mod egal1 ara sa aiba

sentimentul ca unul sau altul il ace mai bine. ,<uns la acest nivel se astea%ta camagul sa ie ca%abil %entru minim ( minute sa se %oata concentra %e un simt

sau altul ara interu%eri. Trebuie sa de%ui orice eort %entru realizarea balanteielementelor caci altel nu vei %utea %rogresa.

,cum urmeaza %ro%riu$zis e7ercitiile %entru nivelul %si4ic. Ne vom ocu%a

de 3R$ul si 3>$ul /abalistilor1 adica controlul luidului electric si magnetic.

+! Metode de controlare a 9luidul electric si "anetic

(('

(('



+!* Cele doua 9luide si ele"entele

In concordanta cu ce s$a s%us in %artea teoretica1 sunt 2 eluri de luide cu

originea in cele - elemente! luidul electric si cel magnetic. Cel electric vine din %rinci%iul ocului1 cel magnetic din %rinci%iul a%ei. Princi%iul aerului este

mediator intre oc si a%a iar %rinci%iul %amantului este bi%olar1 contine ambeleluide si este electromagnetic1 electric in centru si magnentic la %erierie. In

concordanta cu legile e7istente1 aceste 2 luide actioneaza in toate serele! izica1astrala1 mentala. ,ceste luide sunt cauza a tot ce e7ista. Sa ne ocu%am decunoasterea si controlul acestor 2 luide1 %entru ca bine sta%anite de mag1 acesta

va reusi sa obtina orice1 ie in sera mentala1 astrala sau izica. 6ectul acestor luide de%inde de maturitatea magului si daca este suicient de %uternic si abil sa

%roduca o cauza in sera res%ectiva. 67ista 2 metode undamentale inmani%ularea ambelor luide1 metoda inductiva si cea deductiva. #agul le vainvata %e ambele in aceasta eta%a. Sa ne ocu%am de luidul electric %entru

ince%ut.

+!+! Controlul 9luidului electric % "etoda inductiva

67%erimentul %oate i acut stand asezat sau in %icioare1 cum te simti mai bine.

• Stai in asana ta obisnuita1 inc4ide oc4ii si gandeste$te la cor%ul tau ca

iind gol1 a%oi imagineaza$ti ca esti in mi<locul unei sere de oc marecat tot universul. Trebuie sa$ti imaginezi elementul oc rosu1 ierbinte si

stralucitor ca un soare. ;ei simti caldura im%re<urul cor%ului imediat ceince%i vizualizarea1 deoarece ai invatat senzatia in ca%itolul reeritor la

%roiectie. )acand acest e7%eriment trebuie sa simti e7%ansiunea oculuiin interiorul cor%ului tau. Cu cat este mai intensa sera universala deoc1 cu atat mai multa lumina intra in cor%ul tau %rin %orii %ielii din

toate directiile9 tot cor%ul tau este um%lut cu lumina. Trebuie sa simti %resiunea luminii din interiorul tau1 sa te simti ca un balon umlat cu

lumina. Presiunea luminii trebui sa o simti din e7terior s%re interior. Inacest moment vei avea o senzatie neobisnuita de %linatate ca si cum ai

i gata sa e7%lodezi. Continua sa res%iri calm cand aci aceste7%eriment %entru ca %rin acumularea dinamica de lumina vei i tentatsa$ti tii res%iratia iar acest lucru trebuie sa$l eviti. Indata ce ai %rodus o

%uternica acumulare de lumina B o bomba de lumina si cor%ul tau estegata sa e7%lodeze$ vei simti in acel moment ca tot cor%ul si in s%ecial

degetele1 au ost incarcate cu un %uternic curent electric. Tine minte bine aceasta im%resie1 %entru ca acesta e luidul electric des%re care amvorbit. "aca ai reusit o astel de acumulare1 cu a<utorul imaginatiei

%ermite elementului oc sa se dizolve incet ina%oi in univers1 %ana a

iesit com%let aara. In acelasi tim% imagineaza$ti ca lumina devine dince in ce mai slaba1 %uterea de e7%ansiune se micsoreaza1 %ana candtotul in interiorul si e7teriorul tau sunt din nou la normalitate.

((*

((*



,ici %rimul e7%eriment cel al metodei inductive %rivind luidul electric s$asarsit.

• Cand du%a cateva re%etitii %oti %roduce luidul electric ara diicultate1

%oti im%rima dorinte in el. Tot ce trebuie sa aci este sa$ti imaginezi ca

lumina acumulata in tine1 sau mai bine zis1 luidul electric continut in

lumina1 reim%ros%ateaza si mareste toate %uterile active ale s%iritului1suletului si cor%ului tau. In acest el iti %oti am%liica toate ca%acitatilesi calitatile din tine care tin de elementele oc si aer. ,i %osibilitatea de

e7em%lu sa$ti maresti vointa1 credinta si controlul elementului %ana laun nivel su%ranatural.

6ste im%osibil de descris in cateva cuvinte %uterea si taria obtinute %rin

aceasta metoda. Te vei convinge singur %rin e7%erienta.In ca%itolele anterioare am s%us ca e oarte im%ortant sa$ti innobilezi

suletul1 sa ie liber de %asiuni si sa incerci sa obtii un ec4ilibru magic. "aca o

%ersoana nedrea%ta si %lina de %asiuni care nu a obtinut inca ec4ilibrul magic vadori sa aca acest e7%eriment va reusi doar sa$si am%liice %asiunile si

dezec4ilibrele. ,r i inca%abil sa$si controleze im%ulsurile1 iar acestea ar deveniatale %entru el. )iecare isi va da seama ca aceste avertismente nu sunt doar un

avertisment moral. 3 %ersoana ec4ilibrata nu trebuie sa se teama1 din contra vaavea ocazia sa se ridice si sa$si realizeze cele mai inalte idealuri.

+!- Controlul 9luidului "anetic% "etoda inductiva

67%erimentul cu acest luid este la el.

• Stai in asana ta1 iind gol %e dinauntru1 ca%abil sa atragi luidul

magnetic. Inc4ide oc4ii1 imagineaza$ti tot universul %lin de a%a si tuesti in centrul universului. Imediat vei %erce%e racoarea si umezeala la

%erieria cor%ului1 dar nu te %reocu%a %rea mult de acest lucru9

imagineaza$ti cor%ul tau ca un burete uscat care suge %utereamagnetica din elementul universal a%a. ,cest e7%eriment trebuie

crescut %ana simti ca e7%lodezi1 similar unui balon umlat la ma7im1 sitrebuie sa ii sigur ca o acumulare mai mare este im%osibila. Cand ai

a<uns la ma7imul de incarcare cu %utere magnetica1 %ermite$i %rin

imaginatie sa se dizolve gradual ina%oi in univers."aca %rin e7%erimente recvente %oti deosebi luidul electric de cel

magnetic1 vei avea sansa la el ca la luidul electric1 sa$ti am%liici aceleca%acitati ce a%artin de elementele a%a si %amant1 cum ar i ca%acitatile

mediumice1 clarsimtul1 %si4ometria1 citirea gandurilor1 scrierea mediumnica s.a.

+!. Controlul 9luidului electric% "etoda deductiva

Nu %oti lucra cu aceasta metoda inainte de$a sta%ani cele 2 metode anterioare.

#etoda deductiva este similara celei inductive1 dar in modul o%us.

(20

(20



• ,cumuleaza elementul oc din univers %rin res%iratie sau %rin %ori1 sau

ambele si eventual adauga imaginatia1 la el cum ai acut la ins%irareasi acumularea elementelor. In tim% ce colectezi elementul oc nu da

%rea multa atentie caldurii1 caci o vei simti automat. 6lementul

acumulat va %roduce o enorma e7%ansiune si o iradiere %uternica a

luidului electric din cor% s%re e7terior1 care va i simtit la nivelul %ielii1 ca si cum ai ace un tratament cu un a%arat avand o recventaelectrica mare. Radiatia luidului electric va i din ce in ce mai

%uternica si din ce in ce mai subtila %rin re%etitii recvente. Prinmarirea acumularii elementului1 il %oti condensa intr$o asa masuraincat sa ie vazut si simtit si de oameni neantrenati. Poti mari aceasta

orta astel incat sa %oti a%rinde o lam%a cu neon. Se intelege ca acestee7%erimente nu au acest sco% ci sunt doar %entru tine ca sa$ti intaresti

convingerea. "ealtel aceasta %utere este %entru sco%uri inalte si

nobile. Cand ai atins nivelul ma7im de acumulare si radiatie aelementului oc1 dizolva$l im%reuna cu luidul electric in univers1

elibereaza cor%ul de elemente si e7ercitiul s$a inc4eiat.

+!/ Controlul 9luidului "anetic% "etoda deductiva

Procesul de control al luidului magnetic este similar cu metoda deductivala luidul electric1 cu dierenta ca$n loc de oc vei olosi elementul a%a.

• ,cumuleaza elementul a%a dinamic in cor%ul tau1 %e care$l %erce%i ca

iind gol. Poti olosi res%iratia %rin %ori si %lamani sau %rin imaginatie.

Cu toate ca vei simti umezeala si racoarea de la ince%ut nu le daatentie1 concentreaza$te asu%ra %ielii tale. La ince%ut1 ca un eect aldinamizarii %uternice1 senzatia luidului va %roduce un de el %aralizie1

eect ce va dis%area cand ince%i sa te obisnuiesti cu luidul. Canda<ungi la momentul ma7im de acumulare1 dizolva gradat elementul a%a

si luidul magnetic ina%oi in univers. ,cesta este inalul e7ercitiului.

Trebuie sa sta%anesti toate cel - metode atat de bine incat sa ii ca%abil ca

in cateva momente %rin imaginatie sa %roduci luidul electric sau magnetic. ;eireusi acest lucru du%a e7%erimente nenumarate. )ii oarte atent %entru ca

controlul acestor 2 luide este oarte im%ortant caci atunci cand vei sta%ani aceste2 luide orice lucru iti va i la indemana1 indierent de sera in care vrei sa

actionezi. La ince%ut aceste e7%erimente se ac cu oc4ii inc4isi1 du%a un tim% cuei desc4isi1 indierent in ce situatie vei i. 6 im%ortant de stiut ca in toate cele -metode magicianul e tentat sa$si tina res%iratia sau sa$si incoarde musc4ii1 lucruri

care trebuie evitate. ,ceste e7%erimente trebuie %racticate intr$o maniera calmasi detasata si astel incat sa nu ie observat de nimeni.

Trebuie sa mai s%un ca metoda inductiva oloseste la diri<area %uterii dinunivers in interior 8in s%iritul1 suletul si tru%ul sau: in tim% ce metoda deductiva

(2(

(2(



e destinata sa trimita luidul din interior s%re e7terior. "aca ai obtinut e7%erientain cel - metode %oti largi e7%erimentele in maniera urmatoare!

• Cand olosesti metoda inductiva1 mareste luidul electric %ana la

ma7im si %ermite ocului e7terior sa se dizolve in vid9 tine cat de mult

%oti tensiunea generata de luidul electric si elementul oc in cor%.

Cand ai tinut luidul %entru o %erioada suicienta dizolva$l gradatina%oi in univers. Poti ace la el si cu luidul magnetic. Nu trece maide%arte inainte ca aceste 2 metode sa le sta%anesti %erect.

#etodele de control a luidului electric si magnetic sunt e7%erimente %reliminare1 si indata ce devii amiliar cu ele %oti trece la te4nica undamentalaaceea de$a controla luidul electromagnetic1 %ractica %e care o voi descrie in

continuare!

• Considera urmatoarea analogie! ca%ul1 gatul si %ie%tul a%artin de

luidul electric iar abdomenul si %icioarele de cel magnetic. ,cum

sarcina magului va i sa$si um%le res%ectivele regiuni cu luidul aerentin maniera descrisa anterior. Trebuie sa ii ca%abil sa te incarci cu

aceste luide intr$o maniera dinamica1 unul du%a altul in cele 2 regiuniale cor%ului in asa grad incat sa ai senzatia ca esti %e %unctul de a

e7%loda. "u%a o %erioada de e7%erimentare vei i ca%abil sa mentiiambele luide in cor%. ,<uns aici1 vei condensa luidul electric in %arteadrea%ta a %ie%tului1 ormand o scobitura in <urul inimii1 dar sa nu

incarci %artea stanga a %ie%tului deloc. Cand ai terminat1 retrage luidulmagnetic acumulat din cele mai <oase regiuni ale cor%ului si

inmagazineaza$l %rin %artea stanga a %ie%tului direct in mana stanga.,cum mana stanga a devenit magnetica si are o %uternica radiatie de

racire. Procedeaza la el cu mana drea%ta1 acumuland luidul electricdin regiunile de sus ale cor%ului1 %rin zona drea%ta a %ie%tului sicondenseaza$l in mana1 care va deveni ierbinte si electrica. Poti simti

energia calda si radianta in toata mana dar mai ales in degete. "aca nuai ce sa aci inca cu aceste %uteri le dizolvi din maini direct in univers.

Sta%anind acest e7%eriment la %erectie1 individul a a<uns maestrul luiduluielectromagnetic B sta%aneste cele 2 %uteri din univers %rin care %ractic se

%oate obtine orice. >inecuvantate ie mainile magnetice si electrice ale

magului1 %entru ca ele %ot i o adevarata binecuvantare %entru omenireK

ANTRENAMENTU1 FIZIC

*! In9luenta "aica cu a@utorul ele"entelor

(22

(22



"aca magul sta%aneste toate e7%erimentele de %ana acum ale niveluluiizic1 a<uns aici nu va mai necesita un antrenament s%ecial. #a voi limita doar laa da cateva instructiuni si saturi ce %ot deveni utile in ca%itolele urmatoare.

Urmeaza o metoda de inluentare %rin elemente1 %e care magul o %oate olosi %entru autoinluentare sau inluentarea altor %ersoane.

In s%ecial trebuie mentionate urmatoarele - sisteme care %ot i %racticatecu succes in inluentarea %ro%rie sau a altora. Cores%unzand elementelor1 aceste

metode sunt!(. )oc B %rin combustie92. ,er B %rin eva%orare9

+. ,%a B %rin amestecare9-. Pamant $ %rin descom%unere.

Se %ot mentiona sute de metode si %osibilitati de a %roduce astel deinluente cu a<utorul elementelor1 iar o carte groasa %oate i scrisa doar %eaceasta tema. #a voi limita la un e7em%lu %entru iecare element. 3rice mag isi

%oate imbogati %ractica %rin elaborarea de noi te4nici %entru sine.,ceste - metode inluenteaza matrita astrala a lumii izice1 acand ca

elementele sa$si e7ercite inluenta c4iar daca magul le %une sa lucreze indirect.Sa %resu%unem ca sco%ul este inuentarea unui om1 atunci elementele izice vor

actiona analog asu%ra legaturii dintre cor%ul astral si cel izic. Un mag cesta%aneste elementele in toate %lanurile nu are deloc nevoie de aceste metode1 elisi %oate atinge sco%ul %rintr$o inluentare directa la el de re%ede si de sigur. "ar

din cand in cand si cel mai inalt mag va olosi %uterile mai mici %entru sim%lulmotiv ca si %uterile mici ca si cele su%erioare ii sunt sobbordonate si$l asculta. Pe

de alta %arte unii magi care au o insuicienta maturitate s%irituala olosesc doar astel de metode ca sa$si inde%lineasca dorintele1 %entru ca aceste %uteri asculta

orbeste de oricine le controleaza. Probabil cineva se va intreba ce sunt aceste %uteri inerioare1 si cum %ot i olosite "oua e7em%le vor servi %entru aras%unde la aceasta intrebare.

Sa %resu%unem ca un elev care nu$i inca avansat in magie1 cere a<utorulunui rate avansat %entru ca in ciuda eorturilor sale nu %oate sta%ani o %asiune1

un obicei daunator sau i$ar lua %rea mult tim% sa aca acest lucru. )ratelesu%erior are %osibilitatea sa inluenteze elementul cores%unzator acelei %atimi1

reducand eectul negativ al elementului1 astel ca elevul %oate lu%ta im%otrivares%ectivei %robleme ara mare eort.

,l 2$lea e7em%lu! sa %resu%unem ca magul trateaza o boala cronica cu

a<utorul elementelor. Cateva tratamente directe nu sunt suiciente iar re%etitiilerecvente cer %rea mult tim%. In acest caz magul %oate olosi Puterile ca un actor

a<utator. 67ista sute de asemenea cazuri in care elementele din aceasta categorieii %ot i de un real olos magicianului. 6l %oate olosi toate %uterile %e care lecunoaste. Un mag trebuie sa ie o %ersoana cu o integritate morala desavarsita1

mintea si motivele lui sa ie nobile1 mottoul sau iind! @Pentru cel %ur1 toate

lucrurile sunt %ure.@Lucrand cu cele - elemente magul dis%une de + categorii de activitati cuurmatoarele ti%uri de eecte!

(2+

(2+



(. eect imediate92. eect limitat la o anumita %erioada de tim%9+. eect %ermanente1 a carui intensitate scade totusi tre%tat %ana la zero daca

o%eratia nu$i reinoita.

*!* In9luenta prin ele"entul Foc <co"$ustie>

• )a rost de o bucata de lanela sau o sugativa de (0H(0cm 8-H- inc4:. In

caz de urgenta si o bucata de 4artie normala este la el de buna.Umezeste$o intr$un condensator lic4id si las$o sa se usuce. ,cum %une$o in ata ta si cu a<utorul imaginatiei %rin elementele materiale1

%roiecteaza in ea ceea ce doresti sa se intam%le. Nu uita de eectul intim%! doresti un eect imediat1 limitat sau %ermanent. Cand ai incarcat

4artia cu dorinta ta da$i oc1 la ocul unei lumanari sau un oc in natura1

ambele sunt la el de bune. In tim% ce arde gandeste$te ca %uterea esteeliberata1 %rovocand inde%linirea dorintei de catre elementele izice

grosiere. Scrumul ce ramane este neolositor din %unct de vedere magicsi %oti sa$l arunci ca %e un scrum obisnuit. "aca aci acest e7%eriment

%oti aran<a sa se intam%le in acelasi moment cand subiectul manancasau bea ceva cald1 intra intr$o camera calda sau a<unge in contact cu o

sursa de caldura. ,ceasta %ractica iti oera sansa sa acumulezi in 4artieelementul oc1 sa o incarci cu dorinta ta si sa o %roiectezi in elementuloc universal sau in %rinci%iul a/asa1 %entru a obtine eectul. Sunt

multe alte modalitati ce %ot i urrmate1 dar acest e7em%lu va i suicientsa$i dea magului o indicatie in aceasta directie.

*!+ In9luenta prin ele"entul Aer <evaporare>

• Pune %utina a%a intr$un vas mic de metal1 aduga cateva %icaturi dintr$

un condensator luid ce cores%unde elementului aer. "aca nu$i

dis%onibil un astel de condensator %oti olosi unul universal. ,cumo%ereaza in aceeasi maniera ca in instructiunile date la elementul oc1

%rin %roiectarea dorintei in lic4id. Cand ai terminat %une vasul %e o

lacara $ nu trebuie olosita o %lita electrica B si %ermite$i a%eiim%regnate cu dorinta sa se eva%ore. In acest tim% concentreaza$te %e

abur1 vrand ca dorinta ta sa ie absorbita de elementul aer1 cel ce$ti vainde%lini dorinta. Concentreaza$te %ana ce se eva%ora si ultima %icatura

de a%a1 in acest moment e7%erimentul luand sarsit. Im%reuna cuim%reganrea dorintei1 %oti combina ordinul ca %ersoana ce va iinluentata1 %rin iecare res%iratie sa ins%ire %rinci%iul aer cu a<utorul

caruia dorinta ince%e sa se realizeze. ,cesta este doar un e7em%lu1iecare mag %utand sa$si aca versiuni asemanatoare %ro%rii de

inluentare %rin elementul aer.

(2-

(2-



*!- In9luentarea prin ele"entul Apa <a"estec>

• Ia un vas si mergi la o a%a curgatoare. Incearca sa nu ii vazut in tim%

ce aci acest e7%eriment. Um%le vasul cu a%a si %une cateva %icaturi de

condensator lic4id a%artinand elementului a%a. In caz de urgenta si un

condensator universal este bun. ,cum a im%regnarea cu dorinta ta1 lael ca mai sus. Cand simti ca a%a este incarcata bine1 arunca e7taticaceasta a%a in rau dand ordinele res%ective1 care vor i inde%linite de

cele mai subtile %articule ale a%ei. "aca %ersoana ce va i inluentataintra in contact cu elementul a%a1 intr$un el sau altul1 de e7em%lu! a%ade baut1 de s%alat1 de %loaie etc.1 elementul a%a il va inluenta imediat.

,cest e7em%lu este de$a<uns si avand aceasta baza magul %oate creaalte metode individuale la el de eiciente ca si aceasta.

*.. In9luenta prin ele"entul ,a"ant <desco"punere>

Lucrul cu acest element se %oate ace in doua maniere dierite!

• (. 67act la el ca la e7%erimentele anterioare1 luand a%a dintr$un rau

sau a%a de %loaie 8a%a de la robinet n$ar trebui olosita: in care %uicateva %icaturi dintr$un condensator lic4id a%artinand elementului

%amant. Poti olosi si un condensator universal. "easmenea este

%osibil sa lucrezi doar cu condensatorul ara sa$l diluezei in a%a1aruncand lic4idul im%regnat in %amant si nu in a%a. #otivul este acela

ca %amantul va absorbi lic4idul si astel elementul %amant va %roduceeectul dorit. Nu olosi %amantul %e unde merg alte %ersoane1 ci un loc

izolat in gradina sau %e un cam%. "aca nu ai aceste %osibilitati in orastoarna lic4idul intr$un g4iveci de lori care are %amant nou.

• 2. Ia un mar1 o %ara1 sau mai bine un carto si a in el o gaura cu un

cutit. Toarna in aceasta gaura %utin condensator luid a%artinandelementului %amant sau un condensator universal. Incarca cartoul cu

ce dorinta vrei si a%oi ingroa%a$l. )iecare mani%ulare %resu%unemeditatie concentrata ca elementul %amant va %roduce eectul %e care$l

doresti.La aceasta serie a%artine deasemenea magia %rin sim%atie si %rin mumii1

asa numita trans%lantare. In aceste cazuri nu se lucreaza cu condensatori ci cu

mumii. ,cestea sunt constituite din %arti ale cor%ului! %ar1 ung4ii1 trans%iratie1urina etc. Nu voi descrie aceste %ractici de magie inerioara in detaliu1 %entru ca

orice mag %oate sa$si com%una singur %racticile aerente1 daca doreste sa leurmeze.

,ceste 2 e7em%le cu elementul %amant sunt suiciente %entru a arata

inluenta %rin acest element. Urmand aceste instructiuni1 magul %oate conce%e o

varietate de metode1 iar intuitia sa il va g4ida sa aca numai lucruri corecte.Precum observi din acest e7em%lu1 vointa antrenata a magului ramane actorul

(2

(2



decisiv ce misca energia elementelor universale %entru inde%linirea dorintei cua<utorul imaginatiei. Poti re%eta o o%eratie %ana obtii succesul dorit. #agul %oateace aceste lucruri si %entru auto$inluentare daca doreste. #ai e7ista inca un

mod de inluentare in care iintele a%artinand elementelor1 asa numitelesalamandre1 zane1 sirene si %itici 8s%iridusi:1 %ot inde%lini eectele cerute cu

a<utorul elementelor. ;oi %ublica elul in care %ot i invocate aceste iinte si elulin care sa ie acute vizibile si olositoare1 in a$2$a lucrare numita! @Practica

evocarii magice@.

+! Condensatorii 9lui;i

3rice obiect %oate i inluentat %rin luide1 indierent daca este incarcat

electric1 magnetic1 cu elemente sau a/asa1 %rin vointa si imaginatie. Inconcordanta cu legile analogiei si %rin e7%erienta s$a vazut ca nu orice obiect silic4id sunt %otrivite %entru a acumula si a %astra %uterea %entru mult tim%. La el

cum electricitatea1 magnetismul si caldura au conductori buni si rai1 la el si %uterile su%erioare. Conductorii buni au o ca%acitate acumulatorie uriasa1 %entru

ca %uterea acumulata in ei %oate i retinuta du%a vointa. In stiinta 4ermeticanumim astel de acumulatori ?condensatori luizi@.

Sunt + gru%e %rinci%ale de condensatori luizi!(. condensatori solizi

2. condensatori lic4izi+. condensatori aeriormi

"in %rima gru%a a%artin rasinile si metalele9 aurul intre metale ocu%a ceamai inalta trea%ta. Cele mai mici bucatele1 c4iar %articule atomice de aur asigura

o %utere enorma de condensare oricarui lic4id. "in acest motiv se adauga incantitati mici la orice condensator luid. #ai mult des%re acest subiect maiincolo.

"in a$2$a gru%a ac %arte1 lacurile1 uleiurile1 tincturile si e7tractele dindierite rasini %roduse din dierite %lante. La el cum aurul ocu%a %rimul loc

%rintre substantele solide iind analog soarelui1 dintre condensatorii lic4izisangele si s%erma umana au valoarea aurului. Cateodata %ot inlocui aurul

com%let1 cateva %icaturi de sange sau s%erma %use intr$un lic4id ii vor oeri o %utere acumulatoare e7celenta. In a$+$a gru%a intra toate ti%urile de umigatii1 mirosurile si emanatiile

des%re care nu vom intra in detaliu %entru ca sunt mai %utin im%ortante %entrumagia %ractica. ;oi vorbi doar des%re condensatorii de care ai nevoie in %ractica1

%entru ca daca voi vorbi des%re toate ti%urile si %osibilitatile lor im%reuna cutoate %ietrele %retioase si semi%retioase$de altel condensatori oarte buni1 s$ar a<unge la o carte groasa.

67ista doua eluri de %re%arare a condensatorilor luizi. Ti%ul sim%lu acut

dintr$o %lanta sau un material1 oarte olositor %entru orice sco%. ,l 2$lea ti% decondensatori luizi1 cei com%usi1 sunt acuti din mai multe %lante sau materiale siau o %utere acumulatorie oarte mare. "in moment ce o cantitate mica de aur

(2

(2



trebuie adaugata in orice condensator luid1 incearca sa$ti %rocuri clorura de aur solubila. Un gram de clorura de aur se dilueaza la 20 de grame de a%a distilata.$(0 %icaturi din aceasta tinctura sunt suiciente %entru (00 grame condensator

luid. Persoanele cu e7%erienta de laborator %ot sa$si %roduca o tinctura de aur %rin electroliza. #edicamentele 4omeo%ate %recum aurum chloratum si aurum

muriaticum sunt cloruri de aur. Aurum metallicum este aur coloidal %rodus %rinelectroliza.

"aca nu ai ocazia sa %rocuri o tinctura de aur1 %oti sa o %re%ari singur inmaniera alc4imistilor din vec4ime. Ia o bucata din cel mai bun aur 8minim (-carate:. Pregateste intr$un vas a%a distilata avand de (0 ori greutatea aurului.

Incalzeste bucata la lacara desc4isa %ana se incinge si arunca$l in a%a. ,i gri<aca sarma sau unealta %e care o olosesti la tinerea aurului sa nu atinga a%a. Cel

mai bun e un carlig de sarma din care %oti sa arunci aurul in a%a9 ai gri<a sa nu testro%esti. Lasa a%a si aurul sa se raceasca si re%eta %rocedura de &$(0 ori. #aiadauga a%a1 %entru ca o %arte se va eva%ora de iecare data cand racesti aurul. "e

iecare data %articule mici de aur Bcoloide$ sunt eliberate1 iar astel a%a devinesaturata cu aur.

,lc4imistii din vec4ime numeau a%a saturata in aceasta maniera1 sau oricealta esenta din %lante1 racita cu aurul inrosit ?c4intesenta de aur %rin metoda

ierbinte@1 %rodus ce$l oloseau in amestec cu alte %re%arate alc4imice. Noi ovom olosi %entru condensatorii luizi. ,%a saturata cu aur trebuie iltrata si

%astrata. "e obicei se %icura $(0 %icaturi din aceasta tinctura in a%ro7imativ *0

de grame 8+ uncii: de condensator luid. >ucata de aur olosita in aceasta %re%arare trebuie curatata %entru a%licatii ulterioare.

+!* ,reatirea unui condensator si"plu

• Ia un %umn de lori de musetel1 %une intr$un vas a%a im%reuna cu

musetelul si ierbe$l %entru 20 de minute. Lasa sa se raceasca1 avand unca%ac %us1 a%oi strecoara decoctul. )ierbe acest decoct din nou1 %ana

a<unge la 0 de milimetri. Lasa$l sa se raceasca si adauga o cantitateegala de alcool 8%entru o %astrare mai buna:. Pune (0 %icaturi din

tinctura de aur. "aca olosesti condensatorul %entru tine %oti adauga o

%icatura de sange sau s%erma1 daca e %osibil ambele. )iltreaza din nou %re%aratul si tine$l intr$un loc racoros si intunecos1 gata %entru a iolosit. Condensatorul trebuie agitat de iecare data inainte de olosinta9un astel de condensator este eicient ani de zile. Sticla trebuie tinuta

inc4isa. In acelasi el %oti %regati cativa condensatori universali din!ceai c4inezesc1 lori de liliac 8cele albe sunt cele mai bune:1 arnica

montana1 lori de salcam1 runze de %lo%1 matraguna. 3rice condensator sim%lu %re%arat dintr$o %lanta este suicient %entru a%licatii normalecum ar i inluenta %rin elemente sau dezvoltarea simturilor astrale cu

a<utorul condensatorilor luizi.

(2&

(2&



+!+ Crearea unui condensator 9luid co"pus

Ca sa realizezi o acumulare oarte mare de %utere sau %entru inde%linirea

sarcinilor care nu %roduc eecte doar in sera mentala si astrala ci si$n cea izica1de e7em%lu crearea elementarilor1 animarea %icturilor sau alte enomene de

materializare1 vei olosi un condensator luid com%us ormat din urmatoarelee7tracte de %lante!

Archangelica officinalis 8angelica:1 salvia officinalis 8salvie:1 lori de tei1coa<a de castravete1 samburi de %e%ene galbenHverde1 lori sau runze de salcam1lori de musetel1 lori sau runze de liliac alb1 lori sau scoarta de scortisoara1

runze de urzica1 runze de menta 8mentha piperitaHizma:1 runze de %lo%1 runzesau lori de violete 8viola oddorata:1 runze sau scoarta de rac4ita 8salcie:1 tutun

verde sau uscat.Trei eluri %rinci%ale de %re%arare sunt im%ortante de stiut.

- Primul si cel mai sim%lu! %une %arti egale din %lantele enumerate mai

sus intr$o oala mare si ierbe$le la oc mic %entru +0 de minute. "u%ace s$au racit iltreaza si ierbe$le din nou la oc mic1 %ana a<ung un

concentrat gros. ,cum adauga aceasi cantitate de alcool %lus cateva %icaturi din tinctura de aur1 %recum si s%erma si sange %ro%riu daca

doresti. ,gita$le bine si iltreaza %re%aratul intr$o sticla inc4isa laculoare %e care o astu%i bine9 de%oziteaza sticla intr$un loc intunecos sirece.

- ,$2$a metoda de %re%arare este urmatoarea! %une %lantele in %ro%ortiiegale intr$un reci%ient din sticla si adauga alcool %ur %ana sunt

aco%erite. Lasa %re%aratul la macerat intr$un loc cald %entru 2' de zile.)iltreaza$l si aduga tinctura de aur %lus ?mumia@ ta de sange si s%erma.

Pune lic4idul intr$o sticla si %astreaza$l %entru uzul %ersonal.- Una din cele mai bune variante este sa %re%ari iecare %lanta individual1

in a%a sau alcool 8cel mai bun:. "u%a ce ai %re%arat se%arat iecare

e7tract1 amesteca$le si adauga tinctura de aur. La el se ac si cei %atrucondensatori luizi s%eciali destinati %entru inluentarea %rin elemente.

Plantele necesare sunt!- Pentru elementul 9oc! cea%a1 usturoi1 %i%er1 sambure sau %ra de mustar.

,cest condensator nu trebuie sa intre in contact cu cor%ul si in s%ecial cuoc4ii datorita sensibilitatii acestora.

- Pentru elementul aer! runze sau coa<a de aluna9 ructe de ienu%ar1 lori sau

runze de trandairi1 runze sau coa<a de cires.- Pentru elementul apa! ovaz sau %aie de ovaz1 samanta de ra%ita1 na% sau

gulie1 secla de za4ar1 lori sau runze de bu<or1 runze sau coa<a de cires.- Pentru elementul pa"ant! radacina1 runze sau seminte de %atrun<el1

seminte de c4imen1 lori de garoaa1 runze de %atlagina si roinita 8melissaofficinalis:.

"in %unctul de vedere al unui om obisnuit retetele enumerate aici %ar ciudate1 iar din %unctul de vedere al unui armacist1 nonsens %ur. "ar aici nu neintereseaza eectul armacologic ci eectul magic. 3c4ii e7%ertului care cunoaste

(2'

(2'



semniicatia secreta a %lantelor $ care de altel sunt oarte misterioase1 va gasilegaturile corecte %rin meditatie %rounda. S$ar %utea scrie sute de retete %e bazaanalogiilor1 dar cele %rezentate aici ar trebui sa ie suiciente %entru mag. Toate

retetele date isi au originea in %ractica si au dat rezultatele scontate. Inainte de atermina subiectul condensatorilor luizi1 vreau sa vorbesc %utin des%re alt subiect

alc4imic care este in legatura cu ce am s%us %ana acum1 anume Eli=irul%)ietii.

,sa numitul eli7ir de viata al alc4imistilor nu$i nimic altceva decat uncondensator luid e7celent acut in analogie cu elementele si cele + nivele aleiintei umane si care a ost incarcat in concordanta cu acestea. 6sentele sunt

olosite %entru sera mentala1 tincturile %entru sera astrala iar sarurile sie7tractele %entru sera izica materiala1 toate incarcate in maniera %otrivita.

6li7irele %roduse astel inluenteaza toate cor%urile omului! izic1 astral1 mental.Un astel de eli7ir nu$i numai un remediu bun ci si un e7celent regenerator dinamic. "eci1 eli7irele alc4imistilor nu sunt decat condensatori luizi oarte

buni.

+!- ,repararea unui condensator 9luid solid

In urmatorul ca%itol voi descrie adevarata oglinda magica si lucrul cu ea.Il voi invata %e magician cum sa$si construiasca singur o astel de oglinda1 dar

%entru a reusi aceasta are nevoie mai intai de un condensator solid ormat din &

metale G alte trei ingrediente. ,cestea sunt!

• o %arte %lumb

• o %arte cositor

• o %arte ier

• o %arte aur & metale

• o %arte aramaHcu%ru

• o %arte alama

• o %arte argint

• o %arte rasina de aloe

• + %arti carbune animal celelalte + ingrediente ale amestecului.• + %arti carbune mineral.

Partile sunt in unctie de volum si nu du%a greutate. Toate ingredienteletrebuie sa ie transormate in %ulbere. #etalele %ot i %ilite. ,mesteca bine toateingredientele %ana obtii un condensator luid.

'lectrum Magicum al vec4ilor alc4imisti este un condensator luid su%erb1com%us din!

• +0 grame aur

• +0 grame argint

• ( grame aramaHcu%ru

(2*

(2*



• grame cositor

• grame %umb

• + grame ier

• ( grame mercur

"u%a cum vezi1 amestecul contine toate metalele %lanetare1 iar din acest

alia< magic se ac oglinzile1 clo%otele si alte obiecte magice. Condensatorii solizi %e care ii recomand sunt oarte buni1 dovedindu$si eicacitatea de oarte multeori.

+!. ,repararea unei olin;i "aice cu a@utorul condensatorilor 9lui;i

67ista 2 eluri de oglinzi magice! oglinzi concave si oglinzi %late1normale. Cele normale %ot i olosite in ambele eluri1 trebuind insa sa ie

aco%erite cu un amalgam de argint1 lac negru sau un condensator lic4id sau solid.

Pentru sco%urile magice cele mentionate %rimele sunt mai bune si voi descriecrearea acestor oglinzi %rin cateva e7em%le sim%le.

(. Pentru oglinda creata in maniera cea mai sim%la1 cu a<utorul unuicondensator1 e %otrivitea su%raata oricarei oglinzi sau a unui vasHbol desticla. Poti olosi un condensator lic4id sau solid.

2. Taie un cerc dintr$un carton cu diametrul 20$0cm 8'$20 inc4:1 de%inde cat

de mare vrei sa ie oglinda ta. Taie acum un disc de aceeasi marime dintr$o

sugativa sau iltru de 4artie %e care o umezesti cu un condensator luid demai multe ori1 %oti c4iar sa$l intinzi cu o %ensula sau un tam%on de bumbac1

%ana ce sugativa este saturata si a%oi las$o sa se usuce. Li%este sugativa dediscul de carton1 astea%ta %ana se usuca si oglinda este %regatita %entru

olosinta. )iecare este ca%abil sa %regateasca o astel de oglinda. "aca nu$ti %lace orma circulara %oti alege una ovala sau de o orma ung4iulara. Poti

%une oglinda intr$o rama1 daca vrei. Condensatorul olosit %oate sa ie unulsim%lu1 dar cel com%us este cel mai recomandat.

+. Procedura celei de$a treia metode este la el ca la %unctul 2 anterior1 dar aiciaco%eri su%raata sugativei cu un strat subtire de lac incolor si intinzi %e

toata su%raata condensatorul solid. Poti olosi o sita ina. 3 oglinda careeste gata de olosinta imediat du%a ce s$a uscat este cea mai buna1 deoarece

ea contine ambii condensatori luizi si de aceea este in mod s%ecialolositoare %entru %ractica.

-. Pregatirea unei oglinzi concave sau curbate nu e com%licata. )a rost de osticla curbata cum au ceasurile mari. Un vas de eva%orare e deasemenea

bun. Intinde cateva straturi de lac negru ce contine acetona1 %e e7teriorul

oglinzii9 se usuca oarte re%ede. "aca vrei sa o olosesti %entru clarviziuneao%tica va i suicient sa inramezi oglinda intr$o rama neagra si oglinda este

(+0

(+0



gata de olosinta. "aca vrei sa olosesti si un condensator luid1 trebuie savo%sesti interiorul cu un lac incolor si sa intinzi condensatorul solid1 a%oilas$o sa se usuce si e gata de olosinta.

. "aca vrei sa realizezi o oglinda concava si nu %oti obtine o sticla concava1

%oti olosi lemn cio%lit sau o bucata de carton cu care %oti lucra usor du%ace il inmoi1 sau %oti olosi g4i%sul. A4i%sul trebuie inmuiat intr$un

condensator luid lic4id ca sa$l %oti manevra. )a o oglinda1 dar cu gri<a sanu a%ara cra%aturi9 daca acestea a%ar ince%e din nou. Pileste oglinda cu unsmirglu in de 4artie ca sa nu ai e7crescente1 intinde %e su%raata oglinzii un

strat de lac incolor %este care %ulverizeaza %rintr$o sita ina condensatorul silasa sa se usuce. Poti aco%eri marginile si s%atele cu lac negru. 3glinda este

gata.

3 astel de oglinda acuta$n casa este mai eicienta magic decat una din

sticla %entru ca contine 2 condensatori luizi oarte eicienti1 cel solid si cellic4id. Singurul dezavanta< este ca e grea si se s%arge. "aca iti mai ramane din

condensatorul luid du%a %re%ararea oglinzii1 conserva$l %entru ca %oate i olositin alte sco%uri1 cum ar i constructia unei $a7ete "aice!

- Poti sa o aci dintr$o creanga mai batrana de 2$0cm 8(2$20 inc4:. )a ogaura ingusta %rin toata creanga si um%le$o cu un condensator solid.

Sigileaza ca%etele cu un do% si incarc$o magic %entru dierite o%eratiicum ar i actele de vointa1 transerul catre alte iinte1 e7orcisme etc. ;oi

scrie des%re aceste %robleme %e larg in al 2$lea volum ?Practica evocariimagice@.

MM Pentru bag4eta magica de obicei se oloseste lemnul de alun sau ste<ar 8n.t.:.

NI)E1U1 I

ANTRENAMENT MENTA1

In ca%itolul ;II %rivind antrenamentul %si4ic1 am vorbit des%re %roblemaclarviziunii. ,cum vreau sa e7aminez aceasta %roblema mai de a%roa%e.Inormatiile %ublicate %rin diverse carti %ana$n acest moment n$au adus

rezultatele scontate la %ersoanele ce le$au %racticat. C4iar si %ersoanelemediumnice au obtinut un succes %artial1 ca mai devreme sau mai tarziu sa il

%iarda. "ar asemenea %ersoane deseori sunt lovite de boli cum ar i slabiciuneaoc4ilor1 tulburari nervoase etc. #otivul %entru a%aritia acestor boli este acela caclarviziunea nu se %roducea ca urmare a dezvoltarii mentale si astrale1 ci ortat

astel incat este unilaterala si morbida. Urmand aceste instructiuni incom%lete

se a<unge la rezultate nenaturale si neutralizarea morbida a unui element ceeace da o su%ra$senzitivitate a organului asociat. ,stel nu este im%osibil ca %rinaceasta metoda a neutralizarii elementului sa se obtina %erce%tii astrale si

(+(

(+(



mentale1 dar rezultatele de%ind de inteligenta s%irituala1 maturitatea si /arma %ersoanei in cauza.

Neutralizarea elementelor %oate i im%artita in - categorii de baza!

(. Neutralizarea %rinci%iului 9oc! din aceasta gru%a ac %arte e7%erimentele de

clarviziune care se ac %rin i7areHocalizare1 %recum g4icitul in cristal1 %rivirea intr$un %unct1 intr$o su%raata lucioasa1 in cerneala neagra1 cu

a<utorul oglinzilor etc.92. Neutralizarea elementului aer! din aceasta gru%a ac %arte e7%erimentele de

clarviziune cu a<utorul umigatiilor1 in4alarea de va%ori narcotici1 gaze etc.9

+. Neutralizarea %rinci%iului apa! aici clarviziunea se declanseaza cu a<utorulnarcoticelor si alcaloizilor cum sunt! o%iul1 4asisul1 soma si %eFotl1 substante

ce a<ung in sange %rin %rocesul digestiv9-. Neutralizarea %rinci%iului pa"ant! din aceasta categorie ac %arte toate

%racticile ce %roduc un el de disociere sau ragmentare a constiintei

%recum! dansul1 leganarea1 rotirea cor%ului sau a ca%ului etc. "in aceastacategorie mai ac %arte viziunile morbide si nedorite ale %ersoanelor bolnave

mintal si toate cazurile %atologice care au avut la baza un anumit soc1 uriasi e%uizarea.

Se %ot s%une oarte multe des%re varietatea e7ercitiilor din iecare gru%a1des%re %ericolele si dezavanta<ele lor. ,ceasta descriere scurta este suicienta

%entru mag. 6ste evident ca neutralizarea unui element %roduce nu numai eecte

izice negative asu%ra sanatatii ci intarzie si dezvoltarea s%irituala1 mai ales incazul in care a ost %racticata %entru mult tim% si a devenit un obicei. >azandu$se

%e aceste - categorii1 sce%ticul are ocazia sa se convinga de e7istenta %uterilor su%erioare1 dar daca nu se %oate controla %e sine si nici elementele1 va devani

<ucaria ortelor inerioare. Iar odata cazut1 va i oarte greu sa urci din nou."oar un %racticant bine antrenat cu o vointa erma1 care sta%aneste

elementele si si$a dezvoltat simturile astrale %rin dieritele e7ercitii %rezentate

%ana acum1 isi %oate %ermite neutralizarea sau eliminarea tem%orara a unuielement in el insusi ara sa$si raneasca cor%ul1 suletul sau s%iritul. ,devaratul

mag va restabili imediat in el ec4ilibrul elementelor cu a<utorul e7ercitiilor. Iar rezultatele ce le obtine in domeniul clarviziunii sunt eiciente %entru ca nu ace

la intam%lare dierite e7%erimente1 ci lucreaza intentionat cu acultatile ce le$aobtinut simultan cu dezvoltarea sa s%irituala si astrala.

*! ,ractica clarvi;iunii cu olinda "aica

Sunt 2 eluri de oglinzi!

(+2

(+2



(.3glinzile o%tice1 care se ac dintr$o sticla concava avand o %arte aco%erita cuun amalgam de argint sau lac negru. La oglinda concava1 e7teriorul este dat culac1 iar %artea concava interioara1 va i stralucitoare. Serele de cristal

deasemenea ac %arte din clasa oglinzilor magice1 %ot i olosite si oglinzi dinmetal concav1 %e su%raata carora s$a dat cu un lic4id colorat sau negru. ,%a

dintr$un bazinH%iscina1 deasemenea %oate servi ca o oglinda o%tica92.,l 2$lea ti% de oglinzi sunt cele %relucrate cu condensatori luizi si au ost

descrise anterior."e la ince%ut1 magul trebuie sa stie ca nu oglinda da clarviziunea1 ci

acultatile sale mentale si astrale dezvoltate %rin e7ercitiile anterioare. ,stel

magul va %rivi oglinda magica ca o sim%la unealta. ,cest a%t nu$l va ace %emag sa nu lucreze cu oglinda magica1 %entru ca oglinda %oate sa$i oere oarte

multe %osibilitati1 iar magul oloseste acest a<utor. Cel ce a lucrat cu toatee7ercitiile din acest curs %ractic1 nu va sta %asiv in ata oglinzii sale magiceobosindu$si nervii o%tici1 ci va o%era intr$o maniera dierita care$i corecta din

%unct de vedere magic. Inainte de a intra in detalii1 voi arata cateva din lucrurilece %ot i acute cu oglinda magica9

(. Cand se lucreaza cu imaginatia1 unde sunt im%licati nervii o%tici92. La incarcarea cu %uteri si luide de orice gen9

+. Ca o %oarta de trecere s%re orice alte %lanuri sau sere9 -. Pentru a<utor in comunicarea cu %ersoane vii sau decedate9 . Intrarea in contact cu %uterile1 s%iritele etc9

. Pentru radiotera%ie si im%regnarea camerei9 &. Inluentarea %ro%rie sau a altor %ersoane9

'. Ca rece%tor sau transmitator magic9 *. Ca a<utor in %rotectia im%otriva inluentelor %ericuloase si nedorite9

(0. Ca instrument %entru %roiectarea %uterilor dorite1 %ozelor1 %icturilor etc9((. Ca televizor9

(2. Ca un a<utor %entru investigarea %rezentului1 trecutului si viitorului9

Toate %osibilitatile nu %ot i citate1 dar %oti considera oglinda magica ca una<utor universal bun la toate. Pornind de la aceste (2 e7em%le magul intuitiv

%oate crea noi a%licatii. 67ercitiu %reliminar!

• Stai in asana la o distanta de ($2 m 8($2 Farzi: de oglinda ta.

Intensitatea luminii din camera nu conteaza. Ince%e %rin e7ercitii devizualizare1 imagineaza$ti ca vezi dierite obiecte %e su%raata oglinzii1unul du%a altul1 la el de real ca si cum ar i izice. Tinand cont ca aidevenit sta%anul imaginatiei tale intre tim%1 acest e7ercitiu %reliminar

nu$ti va i greu. #entine imaginea obiectului %entru cateva minute sidizolva$l du%a aceea cu a<utorul imaginatiei. "aca ai anumite %robleme

cu imaginarea obiectelor1 %ractica mai intai imaginarea dieritelor culori %e su%raata oglinzii si du%a aceea treci la obiecte. Cum am mais%us imaginatia vizuala este analogica elementului oc1 iar magul ce

sta%aneste la %erectie elementul oc va avea cele mai bune rezultate cuoglinda magica. "u%a imaginatia obiectelor1 treci la imaginarea

animalelor1 oamenilor9 la ince%ut %rietenii du%a acea straini de toate

(++

(++



rasele9 ince%e cu ca%ul %e urma adaugi tot cor%ul. Cand %oti vedea %esu%raata oglinzii o iinta umana cunoscuta sau necunoscuta1 indierentde se71 continua sa vizualizezi case1 locuri1 %eisa<e etc.1 %ana vei obtine

maiestria si aici. "oar acum esti %regatit din %unct de vedere magic salucrezi corect cu o oglinda magica.

,cest e7%eriment %reliminar este oarte im%ortant doarece oc4ii mentali1astrali si izici trebuie sa se acomodeze %rin acest e7%eriment de vizualizare1

%entru a %erce%e marimea si claritatea im%resiilor. ,ltel vei %erce%e doar imagini deormate. Cand aci acest e7%eriment %reliminar nu trebuie sa %ermitinici unei imagini sa a%ara s%ontan1 lucru ce se %oate intam%la la %ersoanele

mediumnice. "e la ince%ut trebuie sa alungi orice imagine nedorita ce a%are %esu%raata oglinzii1 indierent de cat de rumoase sau de antastice ar i. Toate

lucrurile nedorite %e care le vezi tin de 4alucinatii1 relectii ale lumiisubconstiente care a%ar ca sa$l insele %e mag si sa$i o%reasca %rogresul. )acandacest e7%eriment %reliminar vei vedea ca e7%erimentul de vizualizare va i cu

atat mai usor cu cat oglinda este mai mare.

+! Incarcarea olin;ii "aice

Urmatoarea eta%a %entru mag este sa devina amiliar cu incarcarea uneioglinzi. 6l trebuie sa ie ca%abil sa im%lementeze orice dorinta %e su%raataoglinzii cu a<utorul imaginatiei1 %roiectand ceea ce doreste ie %rin el sau direct

din univers1 sa acumuleze si sa dizolve aceasta %utere %rin imaginatie ina%oi insursa %rimara. Urmatoarele incarcari trebuie acute!

(. Cu toate cele - elemente %e rand92. Cu a/asa9

+. Cu lumina9-. Cu luidul electric9. Cu luidul magnetic9

Cand magul are o anumita maiestrie in incarcarea oglinzilor1 %oatecontinua cu dierite e7%erimente dintre care voi e7em%liica cateva.

-! Di9erite sarcini si proiectii prin olinda "aica

-!* Olinda "aica ca o poarta de trecere catre toate planurile

(+-

(+-



• Cand aci acest e7%eriment ii sigur ca nu vei i deran<at. ,seaza$te

conortabil in ata oglinzii si incarca$i su%raata cu a/asa1 %e care oabsorbi in cor% %rin res%iratia %lamanilor si a %orilor. Proiectiaelementului a/asic %oate avea loc %rin maini sau direct1 via %le7ul

solar. ,cum uita de cor%ul tau si gandeste$te ca esti s%irit1 ca%abil sa

ado%te orice orma si marime. Imagineaza$ti cor%ul asa de mic incat eca%abil sa treca %rin oglinda. )acand acest lucru cu imaginatia ta1 te veigasi in %lanul astral. Stai acolo un tim% si %riveste im%re<urimile ara

sa$ti %ierzi constiinta sau sa adormi. ,%oi intoarce$te %rin oglinda dinnou si simte cum intunericul din %lanul astral te incon<oara. "u%arecvente re%etitii vei %erce%e lumina. ;ei e7%erimenta o senzatie

ciudata ca si cum ai i in aara tim%ului si a s%atiului cu o senzatie delibertate. ,cum esti in %lanul astral1 caruia i se s%une de obicei ?lumea

cealalta@.

"u%a e7ercitii re%etate vei intalni %ersoane decedate si alte iinte iar dacavrei sa te intalnesti cu o %ersoana decedata vei i conectat cu ea imediat. "u%a

mai multe vizite in %lanul astral vei cunoaste toate legile ce unctioneaza acolo sivei cunoaste locul unde vei a<unge atunci cand iti vei %arasi cor%ul izic. ,stel

rica de moarte va dis%area odata %entru totdeauna.

• Sa %resu%unem iind in %lanul astral ca te concentrezi asu%ra

%lanurilor mai inalte9 in scurt tim% vei %erce%e vibratii mai ine1 o

senzatie de luminozitate intensa te va cu%rinde1 ca si cum ai devenimai eteric. ,stel %oti intra in legatura cu iintele din aceste sere mai

inalte.;ei obtine o cunoastere1 %erce%tie si e7%erienta %e care nici un muritor nu

ti le %oate oeri. Intotdeauna te vei intoarce in cor%ul tau izic cu aceste vibratiis%irituale mai inalte care nu %ot i descrise in cuvinte. In ce sere vei %utea

%atrunde de%inde intrutotul de sta%anirea elementelor1 %uritatea si maturitatea ta

astrala si s%irituala1 de innobilarea caracterului. Nu e7ista restrictii in ceea ce %riveste obtinerea de cunostinte inalte.

• "u%a cateva %roiectii in serele inalte1 %oti deasemenea intra in contact

cu maretele S%irite de Lumina1 dar in acest caz oglinda nu$i incarcatacu a/asa ci cu lumina concentrata1 la el ca un soare.

• )ara indoiala cu a<utorul oglinzii vei %utea vizita si serele inerioare1

de e7em%lu cele ale elementelor si iintele de acolo. In acest caz incarcioglinda cu elementul cores%unzator %lanului %e care doresti sa$l

vizitezi. Trecand %rin oglinda1 trebuie sa ado%ti orma %lanuluires%ectiv.

"aca vrei sa vizitezi im%aratia gnomilor1 nu numai oglinda trebuie

incarcata cu elementul %amant1 dar si %ro%riul s%irit trebuie transormat %rinimaginatie1 in orma unui gnom si um%lut in totalitate cu elementul %amant. La

el %rocedezi si daca vrei sa vizitezi lumea s%iritelor aerului1 asa numitele zane

8sili:1 s%iritele a%ei care sunt ondine sau sirene1 si s%iritele ocului care senumesc salamandre. ,ici e7%erientele %e care le %oti realiza sunt asa de

(+

(+



minunate si abundente ca o carte %oate i scrisa doar des%re acest subiect. )elulin care s%iritele dieritelor elemente %ot i invocate sa coboare aici %e %amant sicum anume %ot i olosite %entru anumite sarcini1 voi descrie in al 2$lea volum

intitulat! ?Practica evocarii magice@.

-!+ Olinda "aica ( ca leatura intre persoanele vii si cele "oarte

Sa %resu%unem ca doresti sa olosesti oglinda ca sa comunici cu un %rietensau altcineva1 sau sa dai un ordin ca acea %ersoana sa$ti scrie sau sa vina invizita. )a urmatoarea o%eratie!

• Incarca su%raata oglinzii cu a/asa1 mediteaza asu%ra a%tului ca %este

tot intre tine1 oglinda si %rietenul tau este doar a/asa1 tim%ul si s%atiulnu mai e7ista. Pastreaza acest simtamant %rin meditatie %rounda si in

acelasi tim% doreste$ti sa$l vezi %e %rietenul tau in oglinda. In cateva

momente vei avea o imagine %anoramica cu %rietenul tau in mi<loc1vazand ce ace in momentul res%ectiv. In acest moment vei avea

senzatia ca stai langa el. "aca cunosti locul1 te vei convinge deadevarul a ceea ce ai vazut in oglinda cu a<utorul calatoriei mentale.

"aca magul a ost antrenat corect si simturile sale astrale dezvoltate1viziunea din oglinda va cores%unde a%telor reale %e care le %oate

veriica %rin %roiectia mentala. ,ltel va trebui sa re%eti e7%erimentuldes1 %ana cand esti sigur ca ceea ce vezi cores%unde realitatii1 care

%oate i com%arata %rin investigatii %ersonale. "e e7em%lu daca vezi ca

%ersoana ce te intereseaza doarme1 cu a<utorul imaginatiei atrages%iritul 8cor%ul mental:1 in oglinda ta si condenseaza$l %rin vointa in

asa masura incat %ersoana res%ectiva c4iar sta in ata ta. "aca reusestiacest lucru da$i ordinul %e care$l doresti. 3rdinul trebuie sa ie la

im%erativ si la %rezent1 la el ca la auto$sugestie1 %entru ca$i %osibil casubconstientul celeilalte %ersoane sa se o%una. Nici un mag adevarat nuse va degrada dand ordine %entru sco%uri negative. In acest caz

%rinci%iul a/asic se va razbuna %e el."easemenea este %osibil sa stabilesti un contact astral cu alt mag1 care$i de

acelasi nivel cu tine1 tot ce vorbesti s%re oglinda va i auzit de colegul tau c4iar si

la cele mai mari distante1 uneori asa de tare incat %oate i auzit clar de o %ersoanasenzitiva din a%ro%iere.

• Persoanele decedate %ot i c4emate sa a%ara in oglinda ta in aceeasi

maniera. In acest caz1 concentraza$te %e a/asa si imagineaza$ti

%ersoana sau trebuie sa gandesti %round ca ea va a%are. "aca vrei sac4emi o %ersoana necunoscuta1 trebuie sa te concentrezi %e un obiect cea a%artinut acesteia1 din %erioada cand era in viata9 ii %ronunti numele

in a/asa si aste%ti intr$o stare de %rounda meditatie ca ea sa a%ara. Intr$o %erioada scurta iinta c4emata va a%are %e su%raata oglinzii1 magul

%utand s%une ce doreste. La ince%ut comunicarea cu %ersoane decedateva i ca si cum gandesti cu voce tare1 dar mai tarziu vei %utea sa

(+

(+



comunici cu ele daca doresti. ,i %osibilitatea sa materializezires%ectiva %ersoana cu a<utorul elementului %amant1 astel ca %ersoanasa devina vizibila si oc4iului neantrenat.

"e%inde de iecare individ cat de mult doreste sa se s%ecializeze in aceastadirectie. "easemenea si alte iinte %ot i c4emate si condensate1 detalii des%re

aceasta %roblema se vor gasi in volumul 2 ! ?Practica evocarii magice@1 %entru cae7ista anumite reguli de %ractica.

-!- Olinda "aica pentru contactarea entitatilor puterilor etc!

;oi descrie aceasta metoda in a 2$ a carte1 ?Practica evocarii magice@. ,icivoi s%une %entru curiosi doar atat! sa %resu%unem ca magul isi incarca oglinda cu

a/asa1 traseaza imaginar semnul entitatii %e su%raata oglinzii im%regnata cuelementul analog res%ectivei entitati 8caracterul si simbolul acesteia: astel ca eleste ca%abil sa intre in contact a%ro%iat cu res%ectiva iinta sau %oate %ronunta

numele entitatii in concordanta cu legile universului 8olosirea stiintei,uabbalei:. Contactul ii va %ermite magului sa realizeze orice doreste tinand

cont de natura entitatii invocate. ,celasi lucru se %oate s%une des%re toateiintele si %uterile e7istente.

-!. Olinda "aica pentru auto%in9luentare sau in9luentarea altor persoane

3rice oglinda magica este un a<utor e7celent %entru auto$inluentare1 dar cele mai bune rezultate se obtin daca in com%ozitia oglinzii se ala si un

condensator luid. 67ista atatea varietati de olosire incat este im%osibil sa les%eciicam %e toate. ,ici voi cita doar cateva e7em%le %ractice.

• ,s%ira din oceanul universal de lumina atat de multa lumina incat sa te

simti rosu$ierbinte ca un soare. Im%regneaza aceasta lumina cu odorinta1 de e7em%lu aceea ca lumina si radiatia ei sa %roduca intuitie1ins%iratie sau orice alta acultate dorita ori ca%acitatea de a cunoaste un

anumit adevar. Lasa lumina sa iasa %rin mainile tale %e su%raataoglinzii si acumuleaza$o acolo %ana cand toata lumina a trecut din cor%

in oglinda. "a acestei lumini orma unei mingi stralucitoare ce emite

raze e7trem de %uternice. Re%eta incarcarea de cateva ori la intervalescurte %ana esti sigur ca oglinda a ost asa de %uternic incarcata incatemanatiile sale iti %entreaza cor%ul1 suletul si s%iritul eliberandinluenta %e care ti$o doresti. Prin vointa si imaginatie combinate cu o

credinta erma1 leaga lumina de su%raata oglinzii %entru atata tim% catai nevoie si cand ai terminat dizolva lumina ina%oi in univers. Trebuie

sa ii erm convins de eectul si inluenta luminii astel incat nici ceamai mica umbra de indoiala sa nu rasara in tine.

,ceasta incredere de neclintit da %uterea dinamica a emanatiilor din

lumina1 a<ungandu$se %ana la eecte izice. ,cum cativa ani am incarcat c4iar euo oglinda concava din sticla asa de %uternic incat s$a s%art in sute de bucatele1

iind nevoit sa$mi %rocur o alta oglinda acuta din ste<ar.

(+&

(+&



• Stai in ata oglinzii tale si mediteaza asu%ra unui adevar ce vrei sa$l

cunosti sau %roblemelor ce vrei sa le rezolvi. "u%a ce terminimeditatia inter%une %rinci%iul a/asic sau intra in transa si in scurt tim%

%roblema se va rezolva. In orice caz vei avea sur%rize %lacute lucrand

in aceasta maniera1 mai tarziu cu greu vei %utea medita ara a<utorul

acestei %ractici. "aca tii oglinda incarcata1 trebuie sa o %rote<ezi de %rivirile altora. Cel mai bine este sa o tii invelita in matase1 mataseaiind un izolator oarte bun. "easemenea %oti %roiecta inluenta

oglinzii asu%ra %atului in care dormi1 %ermitandu$i sa lucreze toatanoa%tea1 inluentandu$ti subconstientul ca sa obtii rezultatul dorit.)olosirea autosugestiei in acest caz este de un real a<utor1 intarind si

grabind %roducerea eectului. 6ste evident ca nu$ti vei dezvolta doar abilitatile si acultatile in aceasta maniera ci si suletul si s%iritul tau

vor i inluentate in directia res%ectiva. "aca nu mai ai nevoie de

inluenta sau o alta sarcina %resu%une o incarcare dierita1 %recumemanatia a/asei sau a unuia din elemente ori a luidului electric sau

magnetic1 atunci trebuie sa descarci lumina din oglinda cu a<utorulimaginatiei si sa o trimiti ina%oi in univers.

In aceeasi masura %oti inluenta si alti oameni cu dierenta ca %uterea cucare vei incarca oglinda o vei atrage direct din univers. ,stel este %osibil sa

realizezi tot elul de e7%erimente cum ar i 4i%noza1 somnul magnetic1 starimediumnice1 lucruri %e care magul le va gasi oarte naturale. In unctie de cedoresti iti vei aran<a si %racticile necesare.

-!/ Olinda "aica pentru incarcarea ca"erei si trata"entul oa"enilor

$olnavi

3 %rocedura similara este si in cazul incarcarii camerelor %rin oglindamagica.

• Incarca oglinda cu luidul cores%unzator1 cum ar i lumina1

biomagnetismul1 a/asa etc.1 direct din univers asa de %uternic incatemanatiile se ras%andesc in camera c4iar din tim%ul incarcarii. ,stel

%oti iradia camera in care stai %entru zile1 c4iar luni ca sa obtii succes1

sanatate1 ins%iratie1 %ace etc. Poti ace si o intarire a incarcarii daca enevoie1 %rin re%etarea %rocedurii. )oarte multe boli %ot i tratate astel

cu conditia ca oglinda sa ie incarcata corect. "easemeni %oti %une o %ersoana bolnava in ata oglinzii si el sau ea se va simti mai bine in

cateva minute1 de%inde de %uterea acumulata in oglinda.

-!0 Olinda "aica ca e"itator si receptor

3glinda %oate sa ie olosita oarte eicient si in acest caz9 %oti acee7%erimente de animare a imaginilor si transmitere a sunetelor. Similar ca un

(+'

(+'



rece%tor sau emitator radio %oti sa olosesti si oglinda. ;oi descrie %e scurt 2 %ractici %e care magul le %oate ace ara eort1 daca a urmat cursul eta%a cu eta%a %ana la acest nivel. Primul e7%eriment se reera la animarea reci%roca a

gandurilor sau imaginilor intre 2 magi alati la acelasi nivel de dezvoltare."istanta nu conteaza1 (0 sau (000 mile e acelasi lucru. #odul de comunicare

variaza1 %utand avea loc %rin ganduri1 %oze si imagini1 litere1 cuvinte sau %ro%ozitii. Practica ramane intotdeauna la el si se ace cu a<utorul %rinci%iului

a/asic. Urmeaza descrierea oglinzii ca emitator1 ara ca %ersona care esteinluentata sa stie ceva des%re transmisie.

La ince%ut este avanta<os ca magicianul sa aiba o anumita rutina cu

%artenerul sau1 care se %resu%une ca este la acelasi nivel de dezvoltare sau cel %utin %oate lucra cu %rinci%iul a/asic. )i7eaza e7act ora transmisiei si rece%tiei

im%reuna cu %artenerul tau. ,mbele %ot avea loc in acelasi tim%. Prima trebuiee7ersata %ractica transmisiei1 a%oi cea a rece%tiei !

•6mitatorul trebuie sa incarce oglinda cu a/asa si sa intre in transa cua<utorul %rinci%iului a/asic. Cu a<utorul imaginatiei va elimina conce%tul

de tim% si s%atiu dintre el si %artenerul sau1 astel avand senzatia ca stac4iar langa %artenerul sau. #ai tarziu aceasta senzatie va a%are automat1

la el ca la e7%erimentele anterioare. La ince%ut transmite doar ormesim%le cum ar i triung4iuri sau cercuri im%reuna cu dorinta ca %artenerul

tau sa le vada in oglinda sa. Rece%torul nu are altceva de acut decat sa$siincarce oglinda cu a/asa1 sa intre in transa cu a<utorul %rinci%iului a/asicsi sa se concentreze %e a%tul ca va %utea vedea clar tot ce$i trimite

colegul sau. "aca ambii magi sunt la acelasi nivel de dezvoltare1imaginile %roiectate in oglinda de emitator vor i deasemenea vazute in

oglinda de catre rece%tor. Cand s$a terminat tim%ul alocat emisiei se sc4imba ordinea transmisiei

astel incat emitatorul sa ie cel ce rece%tioneaza si se re%eta din nou aceste7%eriment de tele%atie1 invers. Intotdeauna este bine ca magul sa sta%aneascaatat transmisia cat si rece%tia. Nimeni nu trebuie sa ie descura<at de esecurile de

la ince%ut1 daca vei e7ersa cu tenacitate1 succesul va veni du%a mai multeincercari. Indata ce reusesti sa %erce%i imagini sim%le1 treci la %oze mai

com%licate1 du%a aceea c4i%uri de %ersoane in viata1 locuri etc. la el ca atunci

cand ai acut e7%erimentul %reliminar de imaginare cu oglinda. "aca reusestiaceste e7%eriente %oti sa treci la transerul ideilor ara imaginatie1 idei care seala doar la nivelul intelectului.

• Sa %resu%unem ca cineva a obtinut suicienta e7%erienta ca transmitator

si rece%tor1 atunci %oate incerca sa scrie cuvinte scurte %e su%raataoglinzii cu a<utorul imaginatiei1 cuvinte ce vor i vizibile in oglindarece%torului. Cuvintele vor i urmate de %ro%ozitii iar in inal raze.

,<ungand la acest nivel de transer vizual1 te %oti ocu%a de transerulacustic.

• Pronunta unul sau doua cuvinte s%re oglinda cu dorinta ca rece%torul sale auda. ,ici deasemenea rece%torul este in stare de transa aste%tand ca

(+*

(+*



mesa<ul sa vina. La ince%ut va avea senzatia ca si cum ar i gandit cuvoce tare1 dar de la un e7%eriment la altul va auzi distinct voceaceluilalt1 in inal la el de clar ca si cum ar vorbi la teleon. #ai tarziu

cand ai devenit amiliar cu emisia si rece%tia de cuvinte %oti incerca curaze scurte1 %ana cand ambii %arteneri sunt ca%abili sa transmita si sa

rece%tioneze mesa<e intregi1 %rin antrenament constant.

#ulti ade%ti din 3rient olosesc aceasta metoda de trimitere a mesa<elor unii catre altii. In 3rient aceasta acultate este numita ?mesa<e %e calea aerului@.,cest lucru trebuie inteles in mod simbolic1 din moment ce se %roduce cu

a<utorul %rinci%iului a/asic. "easmenea si dierite emotii %ot i transmise sirece%tionate. ,ceasta %roblema nu mai are nevoie de o descriere.

"aca magul sta%aneste ca%acitatea de transmisie si totodata de rece%tie dela un %artener egal antrenat1 el %oate interce%ta dialogurile si imaginile transmiseintre alti %racticanti %rin aceeasi metoda1 ca si cum s$ar racorda %e recventa unui

%ost de radio1 acest lucru si in magie este denumit ?%irateria$radio@.,cum voi descrie oglinda magica %entru transerul ideilor1 cuvintelor si

imaginilor catre %ersoane care nu sunt antrenate magic1 %ersoane care nu au nicicea mai vaga idee des%re astel de lucruri sau de a%tul ca %ot i inluentati in

aceasta maniera.

• In acest caz magul trebuie sa$si e7%rime intentia catre oglinda incarcata

cu a/asa1 cu comanda ca sa ie rece%tionata de %ersoana sau %ersoanele in cauza. "aca magul %une intre el si %ersoana neantrenata

%rinci%iul a/asic1 acea %ersoana va %erc%e mesa<ul in unctie deinteligenta sa. "aca cineva nu are suicienta e7%erienta in astel de

lucruri1 %ersoana careia ii este adresat mesa<ul va deveni nelinistita iar in cateva minute va simti nevoia sa se gandeasca intens catre mag.

"u%a un tim% rece%torul va simti gandul ca si cum ar i al lui. "acamagul doreste sa se s%ecialize in astel de o%eratii1 %oate emite sisugestia ca res%ectivele ganduri sunt de la el. 6ectul se va simti

imediat sau in cursul transmisiei.

"easemenea magul %oate intarzia eectul s%eciicand sa ie rece%tionat

doar cand rece%torul este %regatit %entru el. ,cest moment este de obicei candacea %ersoana nu ace nimic care sa$i distraga atentia1 de obicei inainte de aadormi sau inainte de trezire.

• In acest caz magul se concentreaza in oglinda %e ideea1 dorinta sau

mesa<ul im%reuna cu comanda ca tot ceea ce ii transmite va %utea i %erce%ut de individ numai daca se ala in starea de %regatire adecvata.,tata tim% cat mesa<ul nu a ost inca rece%tionat1 va ramane activ si

li%it de su%raata oglinzii. Indata ce mesa<ul a ost trimis1 deci oglindasi$a inde%linit sco%ul $ gandul sau mesa<ul a ost corect rece%tionat de

%ersoana ce trebuie inluentata1 atunci su%raata oglinzii devine %uradin nou. #agul se %oate ocu%a de treburile sale ara sa se mai

(-0

(-0



gandeasca la lucrarea ?teleonului ara ir@1 iar oglinda va %roduceeectul automat1 %ana ce mesa<ul a ost rece%tionat intr$adevar.

-!2 Olinda "aica ca e"itator de ra;e pentru incarcarea ca"erelor

trata"entul $olnavilor etc!

3glinda magica %oate i olosita si in aceasta directie1 iar in mainile unuimag talentat va i de un a<utor %retios in dezvoltarea sa. Practica incarcariicamerei este aceasta!

"aca lucrezi intr$o camera ce vrei sa ie inluentata doar %entru sco%uri %ro%rii1 a incarcarea %rin intermediul %ro%riului cor%. "aca vor beneicia si alte

%ersoane a incarcarea atragand %uterea direct din univers.

• ,bsoarbeHatrage o imensa cantitate de lumina din univers1 ie %rin tine

sau direct din univers1 si a%oi o concentrezi %e su%raata oglinzii.,ceasta acumulare trebuie re%etata de mai multe ori %ana ce lumina

ca%ata orma unei mingi sau disc ce emana o lumina stralucitoare intoata camera1 ca un bec %uternic. Re%etand recvent acest e7%eriment1

ar trebui sa vezi lumina radianta ca si cum ar i raze - trecand %rincor%ul tau. Prin imaginatie si cu incredere transera dorinta ta in

aceasta lumina1 si in acelasi tim% gandeste$te ca lumina devine din cein ce mai mare cu iecare ora ce trece1 cu iecare zi %uterea emisiva estedin ce in ce mai %atrunzatoare si mai dinamica. )i7eaza durata

eectului %rin limitarea %uterii de emisie la anumite %erioade sau da$icomanda sa ie %ermanenta. ,cum im%lementeaza sco%ul sau dorinta

care vrei sa se inde%lineasca1 in aceasta lumina radianta. Cand aiterminat1 aran<eaza oglinda in camera ta astel ca sa ii e7%us constant

la radiatia ei. Nu te mai gandi la oglinda cand ai terminat de acut toatecele mentionate1 deoarece aceasta va unctiona automat inluentandu$tesau inluentand acele %ersoane %entru care ai %regatit$o. ,ceasta

metoda te va a<uta mult in tot ceea ce aci1 in e7ercitii1 cercetari saumeditatii si o %oti olosi recvent.

"aca oglinda n$a ost incarcata doar %entru tine ci si %entru alte %ersoane

sa zicem %entru tratarea %ersoanelor bolnave1 vei vedea ca %oti ace mult maimulte iind sub inluenta oglinzii1 nu te vei mai simti obosit si orice %ersoana

bolnava ce va intra in camera sau va intra in contact direct cu oglinda va simti ousurare imediata. 6icienta de%inde de incarcarea oglinzii. ,stel magul nu doar

o %ersoana %oti trata ci tot atatea %ersoane cate inca% in camera. #agnetizatorii %roesionisti sau cei ce se ocu%a cu tratarea bolnavilor sau inluentarea

oamenilor1 vor gasi minunata sera de activitate in aceasta metoda.Puterea emisiva deasemeni %oate i trimisa la orice distanta. Nu$i necesar

sa subliniez cat este de valoroasa oglinda in mainile magului si cate %osibilitati ii

oera. #agul intele%t nu va abuza niciodata de oglinda sa magica si nu o vadezonora %rin inluente negative asu%ra oamenilor.

(-(

(-(



-!3 Olinda ca o unealta de protectie

3glinda magica %oate i olosita si ca o unealta deensiva sau %entru

%rotectie. Im%regnarea %uterii emisive trebuie modiicata astel ca razele delumina sa retina sau sa trimite ina%oi orice inluenta nedorita.

•In oricare din cazuri trebuie sa incarci oglinda sau camera cu a/asaim%rimand calitatile de intangibilitate si im%enetrabilitate in ea. 3riceacumulare a %rinci%iului a/asic este im%osibila1 dar im%regnarea cu

dorinte %entru obtinerea unui eect dinamic se %oate re%eta recvent. 6 la latitudinea magului sa$si construiasca mai multe oglinzi1 %entru

sco%uri dierite. "ar1 daca lucreaza la distanta cu transmisia sau rece%tia ideilor1

nu trebuie sa$si izoleze camera cu a/asa %entru ca aceasta va bloca toateo%eratiile de la distanta. Te4nica ecranarii de inluente negative si izolarea

anumitor locruri se gaseste in a 2$a carte a mea1 ?Practica evocarii magice@.

In aara de olosirea oglinzii %entru %rotectie1 e7ista si alte avanta<e %entrumag. 6l %oate olosi oglinda sa atraga orice luid cunoscut 8magnetic1 electric1

electromagnetic: si sa actioneze cu ele in o%eratiile sale1 totul de%inde de ceea cedoreste sa obtina.

-!5 Olinda "aica pentru proiectia puterilor 9iintelor s!a!

3glinda magica %oate i olosita la condensarea oricarei orte din seramentala sau astrala1 in asa masura incat sa ie %erce%uta c4iar de o %ersoana

neantrenata. ,ceasta nu$i o %roblema de sugestie sau imaginatie1 %entru ca toategandurile si iintele %ot i condensate in oglinda cu %racticile descrise aici1 astel

incat e %osibil sa le otograiezi. Iata instructiunile %entru %ractica!

• Su%raata oglinzii este incarcata cu elementul %amant concentrat1

%roiectat direct din univers. Nu a %roiectia %rin cor% %entru ca acest

lucru %roduce %aralizie. Cu cat este mai %uternica acumularea cu atatva i mai vizibil obiectul sau iinta care doresti sa le %roiectezi. ,stel

este mai bine sa re%eti acumularea elementului %amant de cateva ori."aca doresti sa aci o imagine sau un elemental vizibil unei %ersoane1

%rocedeaza in elul urmator! introdu %rinci%iul a/asic in ca%ul

%ersoanei sau in tot cor%ul9 ordona a/asei sa actioneze doar %e duratae7%erimentului. Transera imaginea %e su%raata oglinzii cu asa o

claritate ca si cum ar i reala. Pastreaza aceasta vizualizare. Cand %ersoana inluentata cu a/asa va %rivi oglinda1 va vedea imaginile

re%roduse ca intr$un ilm. Poti %roduce acelasi eect in aceeasi manieracu orice elemental1 elementar sau antoma. "aca vrei sa c4emi o iintadin %lanul astral sau mental incarca s%atiul din <urul oglinzii cu a/asa1

sau1 mai bine ar i sa um%li toata camera cu a/asa. ,cest lucru nu ar inecesar daca ai avea in camera o a doua oglinda im%regnata cu a/asa.

Toate %regatirile iind terminate1 intra in transa %rin as%irarea %rinci%iului a/asic in tine si c4eama iinta dorita.

(-2

(-2



Pana cand cineva nu$i amiliar cu %racticile de evocare asa cum suntdescrise in al 2$lea volum1 trebuie sa se limiteze la c4emarea %ersoanei decedatedin %lanul astral1 actiune ce se realizeaza cu a<utorul imaginatiei.

Prin acumularea elementului %amant %e su%raata oglinzii1 imaginile siiintele %ot i materializate astel incat sa ie vazute si auzite de o %ersoana

neantrenata. Tot ce se vede nu$i o 4alucinatie1 %entru ca magul este ca%abil saotograieze imaginile materializate %rin elementul %amant. "ar tine minteK

Imaginile condensate in acest mod au vibratii mult mai inalte decat cele normale.,stel de otograii trebuie acute cu cel mai scurt tim% de e7%unere9 cel %utin oe7%unere de (H(000 secunde. Nu conteaza daca$i zi sau noa%te sau su%raata

oglinzii e inc4isa la culoare. "ar daca vrei sa otograiezi oglinda si undalulacesteia este nevoie de o oarecare lumina. ,ltel vei otograia doar imaginea

materializata din oglinda. Placa otograica este %reerabila ilmului. Candotograiezi entitatile din %lanul mental1 trebuie sa olosesti un iltru albastru9

%entru restul iintelor si a decedatilor1 un iltru violet. Pentru iintele ormate

dintr$un singur element cum ar i iintele elementale1 olosesti un iltru rosu$rubiniu. )otograiile cu enomenele magice din natura trebuie acute cu un iltru

galben. Culorile iltrelor sunt analoage %lanurilor res%ective. In %lus magul are %osibilitatea sa arate trecutul1 %rezentul si viitorul unei %ersoane.

-!*: Olinda "aica ca un televi;or

Prin oglinda magica suntem ca%abili sa observam evenimentele ce seintam%la cu %ersoane cunoscute sau necunoscute1 indierent la ce distanta.

• Incarca oglinda cu %rinci%iul a/asa1 intra in transa cu a<utorul a/asei si

concentreaza$te %e %ersoana ale carei actiuni vrei sa le vezi. Aandeste$te la oglinda ca iind un telesco% gigant %rin care %oti observa totul

indierent de distanta. #agul va vedea imediat im%re<urimile din <urul %ersoanei in cauza ca si cum s$ar uita la un ilm. La ince%ut imagineava i un %ic neclara dar %rin re%etitii va i oarte clara a%arand o

senzatie de vecinatate ca si cum ar i langa ea. C4iar si o distanta de(000 de mile nu conteaza. Ca sa veriici ca intr$adevar ceea ce vezi este

real1 imagineaza$ti %ersoana acand o actiune dierita. "aca reusesti cu

claritate acest lucru %rin simturile astrale1 lucrurile %e care le$ai vazutau ost alse iar e7ercitiul trebuie re%etat %ana a<ungi sa deosebesti intrelucrurile adevarate si 4alucinatii.

Sub tutela unui mag e7%erimentat si o %ersoana neantrenata %oate sa ia

%arte la acest gen de televiziune. #agii antrenati s%ecial in acest domeniu vor reusi daca doresc1 sa obtina si otograii olosind un iltru rosu.

• "aca nu te intereseaza as%ectele izice %e care le observi de la distanta1

ci caracterul si emotiile %ersoanei1 nu te concentra %e cor%ul izic alacesteia1 ci imagineaza$ti numai cor%ul astral. "u%a o %erioada scurta

vei vedea aura si caracteristicile acelei %ersoane in dierite nuante de

(-+

(-+



culori1 din care vei trage concluziile logice des%re caracterul siabilitatile sale urmand legile analogiei.

• "aca vrei sa vezi s%iritul %ersoanei in oglinda1 imagineaza$ti ca cor%ul

izic si astral nu sunt acolo. Imediat vor a%are imaginile care cores%und

s%iritului %ersoanei res%ective1 si astel %oti urmari gandurile sale de laorice distanta.

Cum %oti vedea din e7em%lele citate aici1 acultatea de a citi gandurile

altei %ersoane de la distanta1 %oate i realizata ara diicultate1 totul de%inde detine si de cat de de%arte vrei sa mergi.

-!** Olinda "aica pentru investiarea

trecutului pre;entului si a viitorului

Cand lucrezi cu oglinda una din cele mai diicile sarcini este investigarea

e7acta a trecutului1 %rezentului si a viitorului altor %ersoane. 6ste %osibil camagul sa$si vada %ro%riul trecut si %rezent ca un ilm1 dar va evita acest lucru.

"ar daca nu se %oate sta%ani nu$i diicil sa ale ce$i rezerva viitorul. "ar aici esteo %roblema! in momentul in care isi %riveste viitorul in oglinda isi ani4ileazaliberul arbitru. Poti ace o com%aratie cu un modelHti%ar ce trebuie sa se realizeze

ara %osibilitatea ca sa se %oata ace ceva %entru sau im%otriva lui. 6ste o alta %roblema daca %rinci%iul ,/asa in orma ei cea mai inalta1 sa o numim

Providenta "ivina1 ar da un avertisment magului intr$un el sau altul1 des%reanumite %ericole1 ara ca el sa aiba intentia sa vada sau sa invete ceva. 6ste

evident ca cea mai stricta atentie trebuie acordata acestor ti%uri de avertismenteara e7ce%tie1 %entru ca ignorarea lor ar cauza severe %re<udicii magului. ,<unsaici1 magul ar trebui sa distinga daca atentionarea vine de la o iinta indierent

din ce %lan sau direct de la %rinci%iul a/asic.3glinda magica este o unealta e7celenta %entru cercetarea trecutului1

%rezentului si viitorului unei %robleme sau a unei %ersoane obisnuite sau orice l$ar interesa %e mag. Toate gandurile1 %erce%tiile1 emotiile si actiunile izice lasa o

urma care este inregistrata in a/asa sau sursa %rimara1 astel magul %oate citi ina/asa ca si cum ar citi o carte desc4isa1 ie %rin oglinda magica ie in stare de

transa.• Tot ce are de acut este sa se concentreze %e oglinda cu a<utorul

imaginatiei. La ince%ut cand magul nu sta%aneste la %erectie aceasta

metoda imaginile vor i incoerente si s%oradice. Prin re%etari recventeo imagine du%a alta vor a%are %e su%raata oglinzii in legatura corectacu trecutul1 la el de clar ca si cum magul ar i ost de ata la

evenimente. #agul %oate dezvalui o intam%lare du%a alta1 ince%and din %rezent ina%oi in co%ilarie si %ana in momentul nasterii.

6ste recomandabil sa te uiti in trecutul tau sau a altor %ersoane doar %ana

la momentul nasterii9 este %osibil sa vezi si incarnarule anterioare1 dar magul esteatentionat sa nu o aca1 %entru ca orice investigare a viitorului sau a vietilor

trecute1 a ta sau a altora1 este un amestec in treburile Providentei "ivine. Iar

(--

(--



astel de curiozitati %ot naste consecinte %ericuloase. In %rimul rand va deveniimediat tot asa de batran cat a ost in toate vietile anterioare1 a%t ce va da unsentiment de indierenta catre orice alta viata viitoare. In al doilea rand magul va

i in intregime res%onsabil %entru toate greselile acute in vietile anterioare.Singurul avanta< ar i ca ar deveni constient de toata e7%erienta acumulata1 a%t

ce nu com%enseaza deel dezavanta<ele."aca magul are un motiv realmente im%ortant ca sa ale viitorul altei

%ersoane1 tot ceea ce trebuie sa aca este sa intre in transa. ,cest el declarviziune1 unde magul %oate %erce%e %ro%riile %lanuri mentale1 astrale si iziceca si ale altora in maniera corecta1 este cel mai inalt nivel ce %oate i atins %rin

lucrul cu oglinda magica. ,<uns aici1 nu mai am ce sa s%un cu %rivire la oglindamagica1 iar magul va desco%eri %entru el si alte %ractici %ornind de la e7em%lele

mentionate aici.

ANTRENAMENT ,SIHIC

*! Separarea constienta a corpului astral de cel 9i;ic

In acest ca%itol magul va invata cum sa$si se%are cor%ul astral de cel izic

%rin antrenament constient si cum sa se duca unde doreste nu doar cu s%iritul ci

si cu suletul. Cum vei vedea %roiectia cor%ului astral este dierita de cea mentalasau de transa indusa cu a/asa. Starea in care cor%ul astral si mental este se%arat

de cel izic1 in ocultism se numeste e7taz. #agul %erect %oate merge oriunde incor%ul sau astral1 cu toate ca in ma<oritatea cazurilor se va multumi cu %roiectia

mentala sau o stare de transa. Ca o regula1 %roiectia cor%ului astral se ace doar cand este nevoie de eecte magice la nivel izic. Cand %roiectezi cor%ul astraltrebuie sa$ti iei anumite %recautii1 %entru ca in acest caz ambele legaturi dintre

cor%ul mental1 astral si cel izic1 asa numitele matrite$ mentala si astrala suntslabite de cor%ul izic. Cor%ul mental si astral ramane legat de cor%ul izic doar

%rintr$un cordon subtil si elastic ce straluceste ca argintul. In cazul in care intim%ul %roiectiei astrale tru%ul este atins de o alta %ersoana1 indierent daca este

antrenata in magie sau nu1 aceasta va duce la moartea cor%ului izic %rin ru%ereacordonului. ,stel trebuie sa ii oarte1 oarte atent inca de la ince%ut ca nimenisa nu te atinga in tim% ce %ractici aceste lucruri. Cordonul cel subtire 8?irul de

argint@ Bn.t.: va i ru%t in bucatele1 luidul electromagnetic iind mult mai %uternic in om. Nici c4iar cordonul argintiu al unui mag antrenat nu ar rezista

acestui luid. 67amenul medical al %ersoanei decedate in aceasta maniera ar trage concluzia ca moartea a ost cauzata %rin embolie sau datorita unor

%robleme de inima. In starea de e7taz1 cor%ul izic este intr$o stare similara

mortii1 a%arent ara viata1 iar res%iratia si inima %ar ca s$au o%rit. Urmatorul

%aragra iti va arata %artea %ractica. #oartea clinica este tot o stare de e7taz1cauzata de conditii %atologice in %ersoana in cauza1 lucru ce %oate i usor e7%licat de mag. Trebuie s%us ca matrita mentala1 agentul de legatura dintre

(-

(-



cor%ul mental si astral1 e tinut in unctiune %rin res%iratia normala carea%rovizioneaza vasele de sange cu cele - elemente si a/asa1 %rin %lamani. Cutotii stim ca nu e7ista viata ara res%iratie. #atrita astrala1 legatura dintre cor%ul

astral si izic se %astreaza %rin alimentarea cu 4rana si lic4ide. #agul devineacum constient de legaturile dintre mancare si res%iratie1 intelegand motivele

%entru care am insistat %e e7ercitiile %rivind res%iratia constienta1 4ranirea bineec4ilibrata si constientizata1 lucruri tratate in %rimul nivel si care trebuie sa

devina obisnuinte de viata. "aca vreo eta%a anterioara este negli<ata1dizarmoniile1 bolile si alte %robleme %ot usor sa a%ara. #ulte deran<amentementale si emotionale sunt cauzate de iregularitati in aceste 2 as%ecte im%ortante.

S$a s%us de la ince%ut ca s%iritul1 suletul si cor%ul trebuie dezvoltate egal sirealizat ec4ilibrul. "aca cor%ul izic nu$i bine ec4ilibrat1 adica nu$i suicient de

%uternic si rezistent si nu are suicienta rezerva de luid electromagnetic dinalimente substantiale1 bogate in minerale si vitamine1 astel incat sa aibe oelesticitate adecvata1 acest antrenament de %roducere a starii de e7taz il %oate

imbolnavi. ,stel magul va i de acord ca orice metoda de antrenament ascetica1care cere reducerea 4ranei este o orma e7trema si deci nesanatoasa. #ulte

metode orientale care cer ascetismul sunt limitate si %ericuloase1 indeosebi %entru %ersoanele care nu$s native din India si a caror structura %si4ica nu$i

obisnuita cu clima locala. "aca magul si$a dezvoltat toate cele + as%ecte ale saletinand de tru%1 sulet1 s%irit1 nu trebuie sa se teama de %osibilitatea a%aritiei unor dezec4ilibre in sera sa mentala1 astrala sau izica. In sc4imb %ersoanele care nu

au urmat cursul eta%a cu eta%a1 se %ot aste%ta la diverse dezec4ilibre. ,stelmagul nu va ince%e %ractica %roiectiei cor%ului astral decat atunci cand este sigur

ca sta%aneste toate ca%itolele anterioare. In cazul %roiectiei mentale1 matritaastrala ramane in interiorul cor%ului legand cor%ul izic de cel astral1 dar in cazul

%roiectiei astrale totul este scos din cor%ul izic1 astel incat ii de doua ori mai %recaut cand te vei ocu%a de acest subiect1 al antrenamentului e7tatic.

Procedura de %roiectie a cor%ului astral este destul de sim%la1 in s%ecial

%entru magul care sta%aneste %roiectia mentala. ,cestea sunt instructiunile!

• Stai in asana ta obisnuita 8acest e7em%lu il %oti ace si stand intins: si

%roiecteaza cor%ul mental. Transera$ti constiinta in cor%ul mental si

%riveste$ti cor%ul izic. ;ei avea senzatia ca cor%ul tau izic doarme.

,cum cu a<utorul imaginatiei gandeste$te ca cor%ul tau astral este trasin aara cor%ului izic %rin vointa1 la el cum ai acut cu cor%ul taumental. #arimea cor%ului astral trebuie sa ie la el cu cea a cor%uluimental si izic. ,cum uneste$te cu cor%ul tau astral intrand 8din mental:

in el. )acand aceasta vei avea senzatia ciudata1 de %arca cor%ul astral n$ar i al tau1 astel ca trebuie sa conectezi constient matrita mentala cu

cea astrala. ,ltel nu vei reusi sa simti cor%ul astral in imaginatia ta1 eliind continuu atras de cor%ul izic ca de un magnet. "aca %rivesticor%ul izic in tim%ul acestui e7%eriment vei observa diverse

neregularitati in res%iratia ta. In momentul cand iti vei concentragandirea ca sa te unesti cu cor%ul tau astral si sa res%iri regulat1 te vei

gasi unit cu cor%ul tau astral. C4iar de la ince%utul unirii tale cu cor%ul

(-

(-



astral $ ca un s%irit langa cor%ul tau izic$ nu urmari nimic in aara deres%iratie. ,cest e7%eriment trebuie re%etat %ana esti obisnuit sa res%iriin cor%ul tau astral %e care l$ai scos din cor%ul tau izic si l$ai unit cu

s%iritul.Precum vezi1 res%iratia constienta in cor%ul astral %roduce se%ararea

matritei astrale. "aca %rin %ractici re%etate res%iratia in cor%ul mental si celastral au devenit amiliare1 %oti ace inca un %as!

• Cand ince%i sa res%iri in cor%ul astral1 cel izic se va o%ri din res%irat.

Prin se%ararea cor%ului astral de cel izic1 cel din urma intra intr$o stareletargica1 ata se albeste la el ca a unui mort. "ar imediat ce vei incetasa res%iri in aara tru%ului dorind sa o%resti e7%erimentul1 vei observa

cum cor%ul astral este atras ca un magnet in cor%ul izic care ince%e iar sa res%ire normal. "ar nu inainte sa$ti transeri si cor%ul mental1

constienta in cor%ul izic1 astel incat cor%ul mental si cel astral sa$si

reia %ozitia izica1 a%oi iti vei recu%era simturile si gradat te vei?intoarce la viata@.

Ceea ce numim moarte ace %arte din acelasi %roces cu dierenta camatrita astrala ce ace legatura dintre cor%ul izic si cel astral este distrusa1 ie

%rintr$o boala mortala sau alta cauza. ,vand matrita distrusa1 cor%ul astral si celmental vor i automat %roiectate din tru%1 cu sau ara vointa. In acest %roces

res%iratia este transerata cor%ului astral ara ca acesta sa devina constient de ea."in aceasta cauza cei decedati la ince%ut nu realizeaza dierenta dintre cor%ulastral si cel izic. Aradat vor a<unge sa inteleaga ca cor%ul izic nu le mai este de

nici un olos iar cor%ul astral se su%une altor legi 8legile %rinci%iului a/asic:. ,mscris des%re asta in ca%itolul anterior des%re %lanul astral. ,stel %roiectia

cor%ului astral este o imitare a %rocesului mortii. ,cest lucru iti arata cat dea%roa%e te a%ro%ii de granita %e care o numim moarte in decursul acestor

e7ercitii. "eci1 %rocedeaza cu ma7ima atentie si %recautieK"aca magul are un control %erect asu%ra %roiectiei cor%ului astral va

constata ca! 8(: rica de moarte a dis%arut1 82: magul stie e7act cum va i

%rocesul mortii sale si unde se va duce du%a ce va %arasi acest invelis muritor."u%a e7%erimente recvente1 se%ararea cor%ului astral de cel izic si

res%iratia in cor%ul astral va i o rutina si nu$i vei da %rea multa atentie iar in

cor%ul astral vei avea aceleasi senzatii ca$n cor%ul izic. "aca vrei sa te intorci incor%ul izic1 trebuie sa$ti retii intentionat res%iratia in cor%ul astral1 astel ca el saie ca%abil sa se des%arta de cor%ul mental si sa$si reia orma in cor%ul izic. Inmomentul cand cor%ul astral s$a intors in orma izica tru%ul ince%e imediat sa

res%ire1 ceea ce ace %osibila aceasta revenire. Intotdeauna trebuie sa ii atent laaceasta %roblema. )iind su%us unor legi dierite1 cor%ul mental nu res%ira in

acelasi ritm ca si cor%ul izic unit cu cel astral. "oar daca ai devenit obisnuit cuiesirea si intrarea cor%ului astral si mental in cel izic de cate ori doresti1 luand inconsiderare masurile de %recautie %rivind res%iratia1 doar atunci vei i ca%abil

intr$adevar sa te retragi succesiv din cor%ul izic. La ince%utul acestui e7ercitiu %reliminar1 nu te inde%arta %rea mult de cor%. ,stel ai %osibilitatea sa stai c4iar

langa cor%ul tau izic sau sa ado%ti in astral %ostura de e7ercitiu 8asana tru%ului:.

(-&

(-&



• Un alt e7%eriment este sa nu$ti observi doar cor%ul1 ci si tot ce$l

incon<oara la el ca la %roiectia mentala. In ond este acelasi %roces cala %roiectia mentala! va trebui sa simti1 sa auzi si sa %erce%i iecareobiect1 cu dierenta ca acum mintea este imbracata intr$o robaHmantie $

in cazul nostru cor%ul astral$ ceea ce %ermite un eect izic mai

%regnant. Sa %resu%unem ca vizitezi %e cineva in cor%ul tau mental casa observi o actiune ce %oate cauza senzatii astrale bune sau rele1 insanu le %oti %erce%e si nici simti in cor%ul tau mental1 si nici nu %oti i

inluentat. Pe de alta %arte1 daca aci e7%erimentul in cor%ul tau astralvei simti si vei %erce%e totul ca si cum ai i cu cor%ul izic acolo.

In continuare vei invata sa iesi gradat din cor%ul tau izic1 %as cu %as. Laince%ut vei avea o senzatie ca esti atras ina%oi in cor%ul tau izic de o orta

invizibila intocmai cum magnetul atrage ierul. ,cest lucru trebuie inteles %rin

aceea ca legatura dintre cor%ul astral si cel izic este alimentata1 %astrata si tinutain ec4ilibru de un luid oarte subtil. 67%erimentul de %roiectie astrala este un act

deliberat im%otriva legitatii elementelor din cor%ul tau1 %este care trebuie satreci. ,stel sa te misti in cor%ul astral cere un eort mai mare decat umblatul in

cor%ul mental. ,cesta este motivul %entru care la ince%ut este mai bine sa acidoar cativa %asi si sa te intorci imediat. Pentru ca %uterea de atragere magnetica

te im%inge si te inluenteaza constant1 ea va %rovoca dierite sentimente in tinecum ar i rica de moarte s.a. Trebuie sa treci %este aceste sentimente si sa lesta%anesti oricand. "aca ai avansat %ana aici trebuie sa i ca%abil sa sta%anesti

%erect tot ceea ce se %oate intam%la. Cu iecare nou e7%eriment du$te maide%arte. Cu trecerea tim%ului vei i ca%abil sa aco%eri distante din ce in ce mai

mari. Cu cat vei merge mai de%arte cu atat %uterea de atractie va scade. #aitarziu1 cand vei calatori oarte de%arte1 vei gasi ca e destul de diicil sa te intorci

in cor%ul izic. ,ceasta este o %roblema s%inoasa %entru mag1 mai ales dacaumbla %rin regiuni si %lanuri care$l ascineaza atat de mult incat devine trist candtrebuie sa se intoarca in cor%ul sau. Precum vezi magul trebuie sa$si controleze

sentimentele1 %entru ca imediat ce ince%i sa te obisnuiesti sa traiesti in cor%ulastral1 iti %oate %ieri c4eul de viata si sa nu doresti sa te mai intorci in cor%ul

izic. Pe mag il cu%rinde o dorinta arzatoare sa distruga %rin orta irul vietii ce il

leaga inca de cor%ul si de %lanul izic. ,cest lucru este la el ca o sinucidere incor%ul izic1 iind o oensa la adresa Providentei "ivine si are consecinte/armice. Si e c4iar de inteles aceasta tentatie mai ales du%a toate e7%erienteleminunate din celelalte %lanuri in com%aratie cu lumea izica.

)acand %rogrese in %roiectia cor%ului astral astel incat %oate strabateorice distanta1 magul are %osibilitatea sa oloseasca aceasta abilitate in mai multe

cazuri. 6l se %oate transera cu cor%ul astral unde doreste. Poate trata oamenii bolnavi %rin acumularea si condensarea luidului electric sau magnetic in cor%ulastral si trimitandu$le in %acient. Tratamentul cu a<utorul cor%ului astral este mult

mai eicient decat cel obtinut %rin %roiectia mentala sau transerul constiintei1 %entru ca luidul cu care lucreaza magul va i eicient numai in %lanul

cores%ondent al %ersoanei bolnava.

(-'

(-'



#agul %oate ace o gramada de alte lucruri. Se %oate materializa cua<utorul elementului %amant %e care$l condenseaza in cor%ul sau astral %e %lanastral1 astel incat sa ie vazut de un om obisnuit. ,cest as%ect de%inde de durata

antrenamentului si de ca%acitatea de acumulare a elementului %amant in cor%ulastral. "easemenea se %ot ace actiuni izice %rin cor%ul astral1 sa %roduci sunete

%rin lovire sau sa inluentezi mersul treburilor de la nivelul izic. "e a%t nue7ista limite %entru un mag si de%inde de el in ce linie se s%ecializeaza. In orice

caz el stie cum sa %roduca toate aceste enomene9 de e7em%lu cum sa$simaterializeze doar o mana in tim% ce restul cor%ului ramane la nivelul astral."aca este ca%abil sa accelereze vibratiile electronilor unui obiect cu a<utorul

imaginatiei1 va reusi sa dematerializeze acel obiect1 de%inde de orta si dedezvoltarea sa. ,stel %oate ace sa dis%ara un obiect din ata oamenilor si sa$l

transere in %lanul astral. ,stel magul va %utea trans%orta dierite obiecte laorice distanta cu a<utorul cor%ului sau astral si sa le aduca ina%oi intregi. Pentruun om obisnuit aceste lucruri sunt antasmagorii1 dar magul e7%erimentat cu

usurinta va %roduce si alte enomene mult mai uimitoare1 enomene %e care omulobisnuit le %oate cataloga dre%t miracole1 dar in adevaratul sens al cuvantului nu

e7ista miracole. #agul recunoaste Puterile Su%erioare si legile acestora si stiecum sa le oloseasca in beneiciul omenirii. Pot i mentionate si alte a%licatii1 dar

cele s%eciicate %ana acum sunt suiciente %entru cel ce cauta iluminarea.

+! I"prenarea corpului astral cu cele ,atru Calitati Divine Funda"entale

Cand magul a a<uns la acest nivel de dezvoltare1 va ince%e sa e7%rime

conce%tele des%re "$zeu in idei concrete. #isticul iind antrenat doar %e o line1Foginul %e alta etc.1 ei vad in "ivinitate nimic altceva decat ceva caruia i se

inc4ina si o adora. ,de%tul intele%t care a luat in considerare cel - elemente indezvoltarea sa1 isi va re%rezenta conce%tul de "$zeu in - as%ecte tinand seama delegile universului!

(. Atotputernicia <3mni%otenta> atribuita elementului oc92. Atotcunoasterea <3mniscienta> si intelepciunea1 atribuita elementului aer9

+. Iu$irea atotcuprin;atoare atribuita elementului a%a9-. Ne"urirea si o"nipre;enta atribuita elementului %amant.

• La acest nivel sarcina magului este sa mediteze asu%ra acestor - idei divine

%e rand. #editatia %rounda ii %ermite magului sa intre in e7taz1 direct cu una dinvirtutile divine de mai sus1 uzionand cu ea intr$o asa masura incat se simte

direct virtutea in c4estiune. Trebuie sa e7%erimenteze toate virtutile atribuite lui"$zeu. ,ran<amentul acestor e7ercitii este o %roblema %ro%rie a iecarui mag9 e

nevoie sa meditezi atata tim% asu%ra unei calitati divine1 %ana ce o simti ca ace %arte din tine. Poti ace aceasta meditatie si in tim%ul liber1 in asa maniera incatsa treci %rin toate virtutile intr$un singur e7ercitiu. #editatia trebuie sa ie asa de

%rounda1 %atrunzatoare si convingatoare incat cor%ul astral devine identic cuvirtutile in cauza.

(-*

(-*



Conce%tul magului des%re "$zeu este universal1 incluzand toate virtutiledivine1 in concordanta cu legile universale. Trebuie sa acorzi cea mai mareatentie acestei meditatii %entru ca ea este absolut necesara %entru realizarea unirii

cu "$zeu. Cand magul este ca%abil sa$si aca o idee e7acta des%re aceste - virtutidu%a lungi meditatii1 a a<uns asa de de%arte incat %oate sa intre in legatura cu

"umnezeu1 %ractica ce va i descrisa in ultimul ca%itol. ,ceste meditatii %roducun el de indumnezeire a s%iritului si suletului magului1 si in inal si a cor%ului

intr$un mod analog1 %ermitandu$i sa realizeze uniunea cu "$zeu care este suma siesenta acestui curs %ractic.

ANTRENAMENT FIZIC

Prin %ractica continua1 elevul a %arcurs o distanta mare a<ungand intr$un %unct in care nu mai este nevoie de un antrenament s%ecial al cor%ului izic. "eacum va trebui sa$si am%liice %uterile obtinute si sa le oloseasca in dierite

moduri. #ai <os vor urma niste instructiuni %e care elevul le %oate urma araeort1 totul de%inde insa de gradul dezvoltarii sale.

*! Trata"entul $olnavilor cu 9luidul electro"anetic

6ste un lucru rumos si sacru sa a<uti lumea suerinda1 iar magul este

ca%abil sa inde%lineasca miracole in ceea ce %riveste tratamentul bolnavilor1 la

el cum multi sinti au acut in trecut si inca mai ac in tim%urile noastre. Niciunul dintre magnetizatori sau mediumii vindecatori nu va intelege eliberarea

%uterii dinamice cores%unzand %rinci%iilor %rimare asa cum o intelege magul. Se %resu%une aici ca magul cunoaste anatomia oculta a cor%ului cu %rivire la

elemente9 astel1 orice inluenta a bolilor e mult mai usor de detectat si de tratat.Cu a<utorul a/asei si a oc4ilor sai clarvazatori1 magul va recunoaste

imediat cauza si radacinile bolii1 %utand sa o inluenteze direct la baza. "aca

cauza bolii se ala in sera mentala a %acientului1 magul inainte de toate trebuiesa inluenteze mintea %acientului %entru a restabili armonia. Precum am mai

s%us1 sera astrala %oate inluenta doar %lanul astral1 la el cum sera izicainluenteaza numai %lanul izic. "e acest lucru trebuie mereu sa tii cont. 3rice

transmutare de la un %lan la altul se %oate ace doar %rin matritelecores%unzatoare1 sau %rintr$o legatura a unei %uteri mai subtile. Un gandniciodata nu %oate %roduce un eect izic sau vindeca o boala1 decat indirect.

Aandul ce are la baza increderea si convingerea erma %oate cauza vibratii %uternice in sera mentala1 ce %ot trece in cor%ul astral %rin matrita mentala. 3

inluenta ca aceasta nu a<unge mai de%arte decat in suletul %acientului. ,cestlucru determina mintea acestuia sa se a7eze %e %rocesul vindecarii1 %rin

%roducerea vibratiilor necesare vindecarii1 dar nimic mai mult. 6vident ca se

%oate ace o ameliorare la nivelul mental$astral9 %acientul singur la nivel mental

va grabi %rocesul vindecarii1 dar aceasta inluenta %entru o boala izica nu$idea<uns1 in s%ecial daca %acientul este de<a slabit si ii li%sesc luidele necesarevindecarii. ,stel succesul este unul nesemniicativ1 iar vindecarea subiectiva.

(0

(0



"in aceasta categorie de metode de vindecare ac %arte sugestia1 4i%noza1auto$sugestia1 vindecarea %rin credinta s.a.m.d. #agul nu va subestima acestemetode1 dar nici nu se va baza %e ele1 le va olosi ca tem%orar1 ca ad<uvante. In

nici un caz aceste metode nu$s asa de valoroase %recum sunt descrise innumeroase carti.

#ult mai eicienta este actiunea magului care are un sur%lus mare deenergie vitala obtinuta %rin antrenamentele oculte si un stil de viata

cores%unzator. 6l nu are nevoie de credinta %acientului sau sa oloseasca sugestiasau 4i%noza. Un magnetizator obisnuit incarca cu sur%lusul sau de energie cor%ulastral al bolnavului c4iar im%otriva vointei lui1 si astel obtine o vindecare mai

ra%ida %entru ca are un magnetism mai %uternic1 intarind matrita astrala a %acientului. ,stel un magnetizator %oate trata cu succes un co%il care nu %oate

contribui la vindecarea %ro%rie %rin imaginatie sau subconstient. #agicianul insc4imb1 %oate trata sute de %acienti zilnic ara ca energia sa vitala sa scada. 6loloseste legile universale1 atingand direct organul in cauza ara sa mai treaca

%rin cor%ul astral cu matrita sa. "in acest motiv magul adevarat are o inluentamult mai %uternica decat toti vindecatorii cunoscuti %ana$n %rezent. In anumite

cazuri %rocesul vindecarii se %etrece asa de ra%id ca %oate i %rivit ca miracol decatre medicina oiciala.

Nu intentionez sa s%eciic anumite reguli generale adevaratului mag %entru tratamentul bolnavilor1 %entru ca sunt sigur ca de<a si$a dezvoltat %ro%riilemetode %e baza legilor invatate. #a voi limita la a da anumite sugestii.

• #agul lucreaza cu vointa si imaginatie si daca %acientul suera de o

slabiciune mentala sau deran<ament ii va restabili armonia. ,ici magultrebuie sa ie %e de de%lin constient de activitatea s%iritului sau1 astel

ca nu cor%ul sau astral sau izic ci doar s%iritul sau sa e7erciteinluenta. Toata atentia trebuie acordata s%iritului1 suletul si cor%ul

trebuie ignorate %entru a se am%liica eectul de la s%irit la s%irit. "ee7em%lu daca %acientul este in agonie sau intr$o stare de inconstienta1magul il va %utea ace sa$si revina imediat. "aca cauza este in cor%ul

astral1 magul va lucra cu acumularea de energie vitala in care va %unedorinta vindecarii com%lete. 6l va aduce enegia direct din univers in

cor%ul astral al %acientului ara sa o treaca %rin cor%ul sau. )acand

acest lucru magul evita o descarcare a energiei %ro%rii sau amestecareaenergiei sale cu cea a %acientului. In cazul unei boli izice1 a unuiorgan1 magul a%eleaza la elemente si la luidul electric si magnetic."aca %acientul dis%une de o constitutie %uternica1 magul va lucra doar

cu acele elemente care au o inluenta %ozitiva asu%ra bolii9 astel vacombate o ebra cu a<utorul elementului a%a. 6lementul a%a va %roduce

de la sine luidul electric si magnetic in unctie de necesitati9deasemeni se %oate recomanda un anumit regim1 un anumit ti% deres%iratie1 %lante1 bai1 toate cores%unzand elementului in cauza. "aca

cor%ul %acientului este asa de slabit ca nu %oate acce%ta elementul siastel sa %roduca luidul necesar1 magul nu are alta sansa decat sa

incarce organul bolnav direct cu luid. ,ici trebuie sa tii cont de

((

((



anatomia oculta %rivind %olaritatile. 3rice organ care inde%lineste ounctie a luidul magnetic nu va i incarcat niciodata cu luid electric.3rganele care unctioneaza cu ambele luide1 acestea vor i introduse

consecutiv. Sa %resu%unem ca vrea sa inluenteze zona ca%ului1 vaincarca runtea1 %artea stanga si interiorul1 creierul mare cu luid

electric iar s%atele 8creierul mic: cu luidul magnetic. "aca magullucreaza %rin %ase de$asu%ra ca%ului bolnavului1 lucru bun de altel dar

nu intr$atat de necesar1 va ace aceste actiuni tinand seama de luide.Cu %rivire la ca% va inluenta runtea si %artea stanga cu mana drea%ta$electrica1 iar s%atele 8ceaa: si %artea drea%ta cu mana stanga$

magnetica. Un mag oarte bine antrenat in %ractica vindecarii nu arenevoie sa dea din maini deasu%ra %acientului1 el %oate ace totul cu

a<utorul imaginatiei sale su%erior dezvoltate. 6l trebuie sa stie cum satrimita luidul electric si magnetic cu a<utorul imaginatiei in cele maimici organe si celule9 deasemnea sa %oata sa diri<eze luidele direct in

oc4i! luidul magnetic in interiorul oc4ilor1 iar cel electric in margineaglobilor oculari. In acest el va %utea trata diverse %robleme ale oc4ilor

sau sa$i ortiice1 %utand c4iar sa$i aca %e orbi sa vada din nou1 dacaorbirea nu a ost cauzata de un deect structural. Partile neutre ale

cor%ului trebuie incarcate cu elementul aerent regiunii res%ective saucu energie vitala. ,r i un dezavanta< sa negli<ezi %artile neutre1 %entruca emanatia luidelor le va inluenta in mod indirect1 dar mai slab. In

cazul in care boala a cu%rins tot cor%ul1 %recum %roblemele de nervi1sau boli ale sangelui1 luidul electric trebuie trimis in toata %artea

drea%ta a cor%ului iar cel magnetic in %artea stanga. "aca %acientul nu$i suicient de rece%tiv du%a cateva sedinte susccesive cu ambele luide1

se %ot incarca regiunile cor%ului cu elementele aerente. 3 acumularee7trem de dinamica a elementelor intr$un cor% bolnav trebuie evitata1

%entru ca %acientul nu va su%orta o astel de stimulare intensa.

Tratamentul magic cel mai eicient consta in inluentarea succesiva as%iritului1 suletului si cor%ului %acientului. >azandu$se %e e7em%lele date si

legile universale1 magul ar trebui sa stie cum sa actioneze ara o sugestie %articulara. Ras%unzand la intrebarea daca un e7%ert1 un mag oarte bine %regatit

%oate trata orice boala c4iar si cele incurabile1 se %oate s%une ca magul are %osibilitatea sa vindece orice el de boili c4iar cele mai grave cu conditia ca niciun organ sa nu li%seasca. Inainte de$a interveni1 magul va citi in cartea destinului

B,/asa $ cat de de%arte i se %ermite sa intervina1 %entru ca unele boli tin de/arma %acientului. "ar daca magul simte un im%ulsHintuitie de$a actiona ca sa

trateze sau sa vindece com%let1 va obtine adevarate miracole %ornind de lainstructiunile date aici si tinand cont bineinteles de legile universale.

Cei mai inalti ade%ti care au umblat %e acest %amant1 au acut vindecari

miraculoase1 au inviat mortii etc.1 au %utut ace aceste lucruri tinand cont de

legile universale1 de %uterile si luidele acestora9 aici nu a contat atat actulcredintei1 ie constient sau inconstient1 sau cuvantul viu al abbalei1 totul

(2

(2



de%inzand in s%ecial de dezvoltarea com%leta a magului si cat de de%arte %oatea<unge cu vindecarile magice.

+! Incarcarea talis"anelor a"uletelor si a e"elor

Credinta in talismane si amulete vine din tim%uri imemoriale1 avandoriginea in etisism care inca se mai intalneste la rasele %rimite. Credinta in

talismane si alte lucruri similare a su%ravietuit %ana$n zilele noastre1 dar in altaorma ca sa se ada%teze stilului de viata modern. Toate inelele1 brosele1mascotele1 %andativele etc. care se crede ca aduc noroc1 %ot i considerate

talismane. ,zi %ot i la moda %ietrele %retioase si semi%retioase zodiacale1 mainealtceva. "aca n$ar i ceva adevarat1 %oate c4iar magic1 credinta in talismane ar i

dis%arut de mult. Sa cernem acum graul de neg4ina si sa ridicam valul deasu%ra %roblemei.

Un talisman1 amuleta1 sau %iatra zodiacala are ca sco% intarirea credintei

%osesorului. Uitandu$se la talisman1 %urtatorul se inluenteaza subconstient %rinautosugestie in directia res%ectiva. Nu conteaza daca omul materialist sau

savantul condamna astel de credinte1 etic4etandu$le ca su%erstitii. #agulintele%t stie adevarata valoare a acestor lucruri si nu se va multumi sa le %oarte

doar %entru a$si mari credinta si increderea1 el va investiga legile ce stau la bazasecretelor talismanelor. 6l stie ca un talisman nu mai unctioneaza daca a trecutdin mana unui credincios in mana unui necredincios sau sce%tic. Cu aceasta

cunoastere1 magul merge si mai %round in lucrurile ce tin de talismane.Inainte de$a trece la sinteza1 sa s%eciicam unele dierente. Un talisman

%entru mag nu$i nimic altceva decat o unealta1 ceva material in care isi %uneorta1 luidul etc. )orma si valoarea materiala nu conteaza %entru el1 nici

rumusetea1 moda sau %restigiul obiectului nu$l intereseaza. Talismanul %entrumag este un ceva %rin care1 %roiectand anumite %uteri in el1 %oate %roducedierite eecte indierent daca %urtatorul crede sau nu in el.

Pantaclul %e de alta %arte1 este un obiect s%eciic1 un talisman in armoniecu %rinci%iile dorite. #agul trebuie sa ie atent la legile analogiei cand ace si

incarca un %entaclu1 %e care$l va %reera intotdeauna sim%lului talisman1 mai alesdaca vrea sa comunice cu iintele din alte lumi1 ie entitati bune sau rele1 genii

sau demoni.,muleta este un lucru sacru1 %oate i si$un verset din >iblie1 o #antra$

cuvant sau raza ce e7%rima veneratia catre o zeitate1 scrise %e %ergament sau

4artie. Purtarea dieritelor %lante magice cum ar i matraguna1 des%re care secrede ca are %utere %rotectoare1 intra tot in categoria amuletelor. Tot aici intra

condensatorii luizi in orma solida sau lic4ida1 sau 4artia sugativa imbibata cuacestia1 %ietrele incarcate si magnetii naturali sau c4iar artiiciali.

In inal mai vreau sa s%un ca %ietrele %retioase si semi%retioase sunt oarte

buni condensatori luizi si au ost olosite din trecutul cel mai inde%artat %entru

%rotectie1 noroc1 succes sau vindecare. ,strologii au atribuit eecte s%ecialedieritelor %ietre %e baza culorilor sau materialului din care sunt alcatuite si le$auatribuit diverselor zodii1 recomandand oamenilor sa %oarte una sau alta in unctie

(+

(+



de zodie. Insa magul stie ca aceste %ietre zodiacale au un eect nesemniicativsau sunt inutile %entru cine nu crede in ele. #agul %oate tine cont de argumenteleastrologiei1 dar nu este de%endent de ele in nici un caz. "aca doreste1 el %oate

incarca magic orice %iatra c4iar si cele ce %ar neavorabile din %unct de vedereastrologic si astel sa obtina orice rezultat doreste1 indierent daca %ersoana crede

in rezultat sau nu9 inalul va i cel dorit de magician si nu altul. Cum am terminatde vorbit des%re dierite talismane1 amulete1 %antacle si %ietre %retioase1 ma voi

ocu%a acum de cateva metode de incarcare si voi s%eciica (0 eluri!(. Incarcarea %rin vointa si imaginatie92. Incarcarea %rin acumularea de energie vitala si im%regnarea dorintei9

+. Incarcarea %rin legarea de elementali1 elementari1 iinte ce au de inde%linit oanumita misiune9

-. Incarcarea %rin ritualuri individuale sau traditionale9. Incarcarea %rin ormule magice1 mantre1 tantre etc.9. Incarcarea %rin acumularea elementelor9

&. Incarcarea %rin luidul electric si magnetic9'. Incarcarea %rin acumulare de lumina9

*. Incarcarea %rin volte electromagnetice9(0.Incarcarea %rin o%eratii de magie se7uala.

)iecare metoda de incarcare are numeroase variante1 luandu$mi %rea multtim% sa le descriu %e toate. #agul avansat va gasi %ro%ria metoda de incarcare

bazandu$se %e intuitia sa. ,ceste (0 metode servesc ca reguli de g4idare1 astel

ca in continuare le voi descrie %e scurt.

+ (*! Incarcarea prin vointa si i"ainatie

,ceasta este cea mai sim%la si usoara metoda1 eectul de%inde de vointa siimaginatia magului. 3rice talisman1 amuleta si %entaclu1 cu e7ce%tia amuletelor din 4artie si %ergament trebuie %uriicate de luidul ce$l contin inainte de a i

incarcate magic. ,cest lucru se ace cel mai bine %rin magia a%ei.

• Pune intr$un %a4ar a%a rece si %roas%ata1 a%oi %une talismanul in a%a.

In acest tim% concentreza$te %e a%tul ca a%a absoarbe toate inluentele

negative. #entine aceasta concentrare catva tim%. "u%a cateva minute

de concentrare %rounda1 trebuie sa ii erm convins ca toate inluentelenegative au ost absorbite de a%a si talismanul tau este liber de oriceinluenta. Usuca talismanul si ii convins ca$i rece%tiv inluentei tale.Trebuie sa aci aceasta %uriicare la orice talisman care nu$i lic4id1

indierent cu ce metode vei alege sa$l incarci. Tine talismanul in manasi %rin imaginatie concentreaza in el dorinta ta1 cu toata vointa si

increderea. )i7eaza tim%ul de lucru1 adica dorinta ta va unctiona %entru o %erioada anumita de tim% sau %entru totdeauna si daca eectuleste limitat doar %entru o %ersoana sau %entru oricine %oarta talismanul.

)oloseste orma tim%ului %rezent9 imagineaza$ti ca dorinta din ellucreaza de<a. Poti sa$i maresti %uterea %rin incarcari re%etate1 acest

lucru va ace %uterea emisiva a talismanului mai %atrunzatoare. In

(-

(-



tim%ul concentrarii tale asu%ra dorintei1 transera si sentimentul caeicienta talismanului va ramane si c4iar va creste daca nu te gandestila el9 %oti ace la el si daca talismanul este %entru altcineva. "aca ai

incarcat talismanul cu toata stiinta ta si cu cea mai mare orta %osibila1talismanul este gata.

+%+! Incarcarea prin acu"ularea de enerie

vitala si i"prenarea cu dorinte

Talismanul trebuie %uriicat in maniera care s$a s%eciicat la %unctul 2$(.

"aca talismanul este %entru tine1 va trebui sa aci acumularea energiei vitale incor%ul tau 8vezi ca%itolul +:.

• "aca ai incarcat bine cor%ul tau cu energie vitala radianta1 transmite

aceasta %utere %rin mana drea%ta in talisman1 condenseaz$o acolo astel

incat sa um%le tot talismanul1 amuleta sau %iatra care ai ales$o. Candaci acest lucru1 trebuie sa$ti imaginezi ca talismanul absoarbe energia

vitala si o %astreaza %entru cat tim% doresti. Trebuie sa ai credinta ca$ntim% ce olosesti talismanul %uterea lui nu va scadea1 ba din contra va

creste. 6nergia vitala condensata in talisman va a%are ca un soarestralucitor. Intelegi deci cat de de%arte trebuie sa a<ungi cu imaginatia.

Transera dorinta %rivind eicienta talismanului direct in tine in tim% ceacumulezi energia vitala. "urata eectului %oate i i7ata du%a aceea.67%rima la %rezent credinta ta ca talismanul este la ma7ima eicienta

imediat du%a incarcare. Nu %une mai multe dorinte intr$un talisman1sau macar sa nu ie contradictorii. "ar cele mai eiciente incarcari sunt

cele ce se rezuma la o dorinta. In %lus intotodeauna sa e7%rimi dorintedin sera de %osibilitate9 evita incarcari antastice ce nu %ot i

inde%linite.,ceste saturi se %otrivesc oricarui talisman indierent de metoda de

incarcare. Cat de mare este orta e7%ansiva a unui talisman1 se %oate masura cu

a<utorul unui %endul. "aca aci talismanul %entru altcineva1 orta vitala ce$oacumulezi trebuie luata direct din univers si condensata in talisman. Toate

celelalte instructiuni sunt la el.

+%-! Incarcarea prin learea ele"entalilor

si a ele"entarilor

,m s%us de<a cum se creeaza elementalii si elementarii in ca%itoleleanterioare. >ineinteles ca orice iinta de acest gen %oate i legata de un talisman.

;ra<a %oate i acuta %rintr$un cuvant ales dinainte1 unul scurt1 un ritual s%ecialcom%us sau un gest combinat cu imaginatia. ;a i suicient sa %ronunti cuvantul1sa aci gestul sau ritualul si elementalul legat va elibera eectul dorit. #agul va

cunoaste tim%ul cand este ca%abil sa lege un elemental de un talisman. 6steevident ca el va olosi elementalii %entru a inluenta sera mentala iar elementarii

%entru a inluenta sera astrala si izica. 6ntitati sau dierite iinte %ot si ele sa ie

(

(



legate de un talisman ca sa obtii anumite eecte1 si nu e7ista un mag dezvoltatcare sa nu %oata ace asemenea actiuni. 6l %oate stabili contactul %rincomunicarea %asiva1 cu oglinda magica sau %rin inducerea transei in a/asa. Nu$i

nevoie de alte inormatii aici1 magul ar trebui sa stie ce are de acut.

+%.! Incarcarea prin ritualuri individuale sau traditionale

Ritualuri individuale de incarcare!

• ,ceste %ractici sunt %reerate in s%ecial de magii orientali care sunt

dotati cu o uluitoare rabdare1 care este indis%ensabila in acest gen de

incarcare. #agul oriental ace un semn ales de el deasu%ra talismanuluisau cu el direct in aer1 cu a<utorul mainilor1 degetelor1 sau c4iar cu un

deget. Cand ace acest lucru se concentreaza %e eectul %e care doreste

talismanul sa$l aibe. 6l va re%eta e7%erimentul in iecare zi1 astel %roducand o ?volta@ asa de %uternica in a/asa incat dorinta este ca si

im%linita. "aca %rin re%etari recvente volta din a/asa este suicient de %uternica1 este suicient sa aci ritualul sau gestul deasu%ra talismanului

ara eort mental sau imaginativ1 %entru ca eectul sa se %roduca. Unmag amiliarizat cu stiinta Qabbalaei va sti sa$si incarce bateria magica

din a/asa de -2 de ori1 cores%unzand numarului abbalistic -21 insco%ul ca ritualul sau sa %roduca un eect automat. ,ceasta incarcare se

%ractica ara mare eort1 dar este oarte lunga si monotona1 iar un mag

euro%ean greu va avea aceasta rabdare %entru a avea un rezultat %ecare$l %oate obtine mult mai re%ede1 cu una din metodele descrise aici.

Incarcarea %rin ritualuri traditionale este mult mai usoara si sunt necesaredoar cateva re%etitii %entru realizarea eectului1 acesta iind asa de %uternic incat

rizeaza miraculosul. Problema aici este ca astel de ritualuri traditionale ac %arte din secretele lo<ilor1 sectelor etc.1 si nu le %ot revela aici. 6ste evident caun mag antrenat in clarviziune ar %utea cu usurinta sa ale aceste secrete1 dar

intotdeauna e7ista %ericolul de a i desco%erit. #agii orientali isi %astreazaritualurile sub <uramant de moarte si ar actiona ara mila im%otriva oricui ar

indrazni sa le intrebuinteze ara %ermisiune. ,stel avertizez %e toti magii sa nu

aca astel de lucruri. ,cest gen de ritualuri de obicei se ac %rin gesturi1 semnesecrete a%artinand dieritelor zeitati 8Is4ta "evatas:1 care se ac deasu%ratalismanului intr$o maniera similara cu cea de la ritualurile individuale. )araindoiala o astel de incarcare are un eect e7traordinar1 %entru ca acest ritual este

acut de sute de magi1 de la o generatie la alta. Un membru care$i declarat matur1de obicei %rimeste un asemenea ritual ca un el de recunoastere a meritelor.

3erirea unui asemenea ritual realizeaza imediat contactul cu bateria a/asicacores%ondenta1 acest lucru in orient numindu$se Ankhur sau Abisheka.

+%/! Incarcarea prin 9or"ule "aice "antre tantre etc!

(

(



,cest gen de incarcari este unul din cele mai %uternice1 necesita multacunoastere si multe %regatiri %e care le voi descrie in urmatoarele 2 carti des%reevocarea magica si Qabbala %ractica. ,ici ma voi limita la o scurta descriere.

Primul gen de incarcare se realizeaza %rin re%etarea ormulei magice iar eectul este obtinut cu a<utorul entitatii alese %entru acest sco%.

Incarcarea %rintr$o mantra se ace %rin imaginarea sau %ronuntarea unuicuvantHraza ce e7%rima venerarea unei zeitati1 intr$un talisman anume $ Da%a

oga. Calitatile zeitatii alese se materializeaza %rin acest %rocedeu. 6ste absolutsigur ca se obtin rezultate antastice in toate %lanurile cu aceasta metoda.

Incarcarea %rin tantra nu$i nimic altceva decat olosirea corecta a

cuvantului magic si anumite %uteri cosmice sunt anga<ate %rin olosirea literelor1cuvintelor etc.1 %otrivite cu ritmul1 sunetul1 culoarea si calitatea cosmica.

+%0! Incarcarea prin acu"ularea ele"entelor

,ceasta %osibilitate o are orice mag ce a %arcurs antrenamentul magic %ana aici.

• Sa %resu%unem ca un mag doreste sa obtina un rezultat %rintr$un

anumit element1 atunci va incarca talismanul sau %antaclul cuelementul res%ectiv. Incarcarea se ace e7act ca la metoda 2 %rin

acumularea energiei vitale1 cu e7ce%tia a%tului ca acum este olositelementul in cauza in locul acestei energii. Pentru uzul %ersonalincarcarea se ace %rin %ro%riul cor%1 %entru alte %ersoane incarcarea se

ace direct din univers. "aca un element este mai greu de sta%anittrebuie olosit elementul o%us.

#ulte lucruri se %ot ace cu a<utorul elementelor1 iar magul ce lesta%aneste %erect isi va %utea crea dierite variante %entru el.

+%2! Incarcarea cu 9luidul electric sau "anetic

Una din cele mai %uternice incarcari este cea %rin olosirea luiduluielectric si a celui magnetic.

• "aca talismanul trebuie sa %rote<eze ceva1 sa ecraneze1 sa emita sau sa

dezvolte orice alt eect1 se va olosi luidul electric9 %entru a %roduceun eect de atractie1 sa atragi sim%atie1 noroc1 succes vei olosi luidul

magnetic. #aniera de incarcare este identica cu cea descrisa anterior1dar daca talismanul este %entru olosinta %ro%rie1 acumularea se ace in

<umatatea cores%unzatoare a cor%ului1 nu in tot cor%ul. )luidulmagnetic se acumuleaza dimamic in %artea stanga a cor%ului si

%roiectata in talisman %rin mana stanga1 %e cand luidul electric il

acumulezi in %artea drea%ta a cor%ului si %roiectia are loc %rin manadrea%ta.

+%3! Incarcarea prin acu"ularea lu"inii

(&

(&



• Pentru obtinerea eectelor subtile de ordin s%iritual1 cum ar i

am%liicarea dieritelor %uteri oculte %recum intuitia1 ins%iratia etc.1talismanul trebuie incarcat cu lumina condensata. Incarcarea se ace la

el ca incarcarea cu energie vitala si im%regnarea dorintei1 limitarea

eectului s.a.m.d. Lumina condensata in talisman este ca un soare cestraluceste mai %uternic decat lumina zilei. Talismanul %entru uzul

%ro%riu se incarca cu lumina %rin %ro%riul tau cor%1 cel %entru alte

%ersoane se incarca cu lumina atrasa direct din univers. In rest trebuietinut cont de regulile si instructiunile obisnuite.

+%5! Incarcarea cu volte electro"anetice

Sa diminuezi inluentele /armice1 sa ii %rote<at de inluentele din alte

sere si sa mani%ulezi destinul %recum doresti1 %entru toate acestea un talismaneste incarcat cu o volta1 %entru olosul %ersonal sau %entru altii. ,cest gen de

incarcare este numit ?volta<@ si re%rezinta imitatia stricta a %rinci%iului a/asic sidoar magul ce are cel mai inalt ideal$ uniunea cu "$zeu1 ar trebui sa oloseasca

aceasta metoda1 ara sa se im%ovareze /armic %rin amestecarea in %lanul a/asic.Precum am mai s%us totul a ost creat %rin cele 2 luide si cele - elemente. "u%a

legile universale1 luidul electric va i intotdeauna in centru. La %erierialuidului electric unde acesta isi %ierde ca%acitatea de e7%ansiune1 luidulmagnetic ince%e sa lucreze insa aici este cel mai slab. "istanta de la centru la

%erieria luidului electric este la el ca aceea de la ince%utul luidului magneticla %erierie unde %uterea lui atractiva este cea mai mare. ,ceasta lege

unctioneaza in toate lucrurile indierent de marime. Cand incarci un talisman cuo volta trebuie sa ii atent la legea de mai sus. "aca vrei sa incarci un talisman1

%antaclu etc.1 %entru tine cu o volta1 %rocesul are loc in elul urmator!

• In %arte drea%ta a cor%ului tau acumuleaza dinamic luidul electric cu

toata %uterea ta1 %rin mana ta drea%ta si$n inal %rin degetele ei.

Proiecteaza luidul electric acumulat intr$o %uternica scanteie electrica1cu%rinde$o cu imaginatia ta si trimite$o e7act in centrul talismanului.

Trebuie sa vezi scanteia ca si cum ar i de un rosu ierbinte. ,cum a la

el cu luidul magnetic1 %roiecteza$l %rin degetele mainii stangiinvaluind scanteia electrica1 in asa grad incat sa devina invizibila in

imaginatia ta. Imagineaza$ti luidul magnetic com%rimat ca avandculoarea albastra. "aca reusesti acest lucru1 doar o sera albastra se

vede1 care incon<oara talismanul. ,stel volta este acuta1 iind %regatita sa ie incarcata cu dorinta ta si limitarea in tim%. Sa %resu%unem ca mai tarziu doresti sa maresti incarcarea1 lucru care

%robabil nu va i necesar1 atunci tot ceea ce trebuie sa aci este sacondensezi luidul magnetic1 iar luidul electric din interior va creste

automat. 3 astel de volta are un eect magic %uternic1 %utand sc4imbac4iar si /arma1 du%a vointa. #agul care %oate ace aceste lucruri nu

('

('



mai este subiectul /armei obisnuite ci doar al Providentei "ivine.Incarcarea unui talisman cu o volta %entru o alta %ersoana se ace la eldar luidele nu trec %rin cor% ci sunt atrase direct din univers. ;olta<ul

%entru alte %ersoane ar trebui acut doar in cele mai dis%erate situatii8beneice:1 magul trebuie sa ie sigur ca %ersoana in cauza este

ins%irata de idealuri inalte1 urmarind sco%uri inalte1 dar este inluentatade /arma. 3c4ii clarvazatori ai magului vor recunoaste a%tele iar

intuitia sa ii va s%une cand sa actioneze si cand nu. In acest %unctmagul va i res%onsabil %entru tot si toate. Toma necredinciosul va ioarte mirat de marele eect al unei astel de volte magice legate de un

mic magnet1 astel incat sera invaluie com%let magnetul.

+%*:! Incarcarea prin operatii de "aie se=uala

#ai e7ista o %osibilitate de incarcare1 subiect %e care il voi trata %e scurt.

"in motive etice si morale nu voi descrie %ractica in detaliu. Prin meditatiemagul %oate ala totul des%re ea1 dar se va abtine sa o %ractice %entru ca are la

dis%ozitie multe alte metode. "oar un mag cu un nivel etic inalt %oate indrazi saoloseasca aceasta metoda1 deoarece %entru cel %ur toate sunt %ure. In mainile

unui om imoral aceste %ractici ar ace mai mult rau decat bine iar marile %uterica cele ale iubirii nu trebuie olosite gresit. ,stel voi comenta %e scurt

%rinci%iile %e care se bazeaza aceasta incarcare.

• Inainte de toate1 trebuie luate anumite %recautii1 ara de care nu ar a%are succesul. 3rice o%eratie de magie se7uala indierent de sco%1 este

un act sacru1 o rugaciune %rin care este imitat actul creator al iubirii.Tot ce a ost creat in univers a ost acut %rin iubire. ,ceasta lege

universala este undamentala in magia se7uala. 6vident trebuie salucrezi cu o %artenera care are conce%tii asemanatoare si a trecut %rinacelasi antrenament magic. >arbatul mag re%rezinta %rinci%iul activ1 in

tim% ce %artenera sa care sta%aneste luidul electric si magnetic1 trebuiesa$si sc4imbe %olaritatea astel incat sa aibe ca%ul magnetic si zona

genitala electrica. Pentru barbat este invers1 %olaritatea ca%ului sau esteelectrica iar cea genitala magnetica. Interactiunea dintre cei 2 %arteneri

%roduce un %uternic eect bi%olar care da nastere unui enorm eect.Inde%linind acest act al dragostei rezultatul nu e numai o noua viata1dar dorinta im%reuna cu eectul au si ince%ut sa lucreze. ,ici intra in

o%eratie %olul su%erior cu cel inerior1 magnetul tetra%olar9 sacrul od$5e$;auB5e realizeaza misterul cel mai inalt1 acela al iubirii sau

Creatia.Ce usor de degradat este acest act1 cel mai inalt lucru ce e7ista %e %amant9

Sa olosesti acest lucru numai %entru satisacerea %otelor tru%esti te duce la

condamnare. ,lungarea din Rai a lui ,dam si 6va isi are aici cel mai inalt

simbolism. #agul care indrazneste sa se a%ro%ie de cea mai inalta %ractica1trebuie sa sta%aneasca atat su%eriorul cat si ineriorul %entru a %utea sa transereaceasta %utere in talismanul sau. Sa dezonorezi acest act sacru %rin dorinte

(*

(*



carnale ar i sa re%eti soarta lui ,dam si 6va1 carora nu li s$a mai %ermis sa se bucure de ?ructele Paradisului@. #agul intuitiv va intelege usor acest maretsimbolism si va i de acord cu mine %entru a%tul ca %astrez secretul asu%ra celui

mai mare dintre mistere.

-! Reali;area dorintelor prin volte electro"anetice in a&asa

,m descris crearea unei volte %rin luidul electromagnetic in ca%itolulreeritor la incarcarea talismanului. Procesul este acelasi cu e7ce%tia a%tului ca

sera electromagnetica trebuie sa ie mai mare %entru o volta in a/asa. Practicaeste urmatoarea!

• ,cumuleaza luidul electric in %artea drea%ta a cor%ului cu toata orta

%e care o ai1 a%oi %roiecteaza$l cu a<utorul imaginatiei in aara1 %rin

%alma drea%ta1 ormand in aer o minge de luid electric. Proiectia nu seace %rin degete1 ci %rin %alma. #ingea trebuie sa ie de un rosu a%rins1

iind tot mai dinamica %rin re%etitii recvente. ,cest gen de acumularesi %roiectie trebuie acut %ana ce mingea a<unge la un metru in

diametru. )a la el cu luidul magnetic1 %roiectandu$l %rin %arteastanga1 invaluie bila electrica strat cu strat1 %ana ce luidul magnetic

acumulat a<unge la ( m 8( Fard: in diametru. )a acelasi lucru cu luidulmagnetic1 %roiectand$ul %rin %alma stanga si inasurand sera electricastrat du%a strat1 %ana ce luidul magnetic acumulat atinge dimetrul de (

FardHmetru.;olta electromagntica este acum com%leta. Cand aci oastel de volta %entru o alta %ersoana luidul electric si magnetic trebuie

luat direct din univers. "aca o astel de volta electromagnetica a ostacuta cu o %uternica convingere si credinta1 magul va im%regna

aceasta volta$ cel mai %uternic acumulator magic care e7ista B cures%ectiva dorinta concentrata. Prin imaginatie va i7a dorinta in ea casi durata e7istentei voltei1 iar a%oi magul cu a<utorul imaginatiei o va

trimite in lumea cauzala a a/asei. ,ici intreru%i contactul cu volta ta1nu te mai gandesti la ea1 o uiti1 te gandesti la altceva.

;olta %rezentata aici e una din cele mai %uternice o%eratii %e care magul

%oate sa o inde%lineasca in acest stadiu de dezvoltare magica9 %ana acum a reusitsa se sta%aneasca %e sine si sa inluenteze beneic alti oameni. Cauza transeratacu volta sa in a/asa isi va ace eectul indierent de %lanul dorit1 ie el astral1mental sau izic. Cu siguranta magul va a%recia aceasta o%ortunitate si

res%onsabilitate ma<ora si va ace doar acte nobile %entru beneiciul sau si alsemenilor sai %entru care indrazneste sa aca aceasta o%eratie.

#agul care a %asit %e aceasta cale grea %ana la acest nivel1 si$a ec4ilibrat/arma %rin aceste e7ercitii diicile care au ost mai mult decat ascetice1 %ana intr$atat ca nu il va mai inluenta. #agul nu mai e subiectul inluentei oarbe a

destinului1 el devine sta%anul soartei si doar Providenta "ivina in cele mai inalteas%ecte %oate sa$i inluenteze vointa.

(0

(0



NI)E1U1

ANTRENAMENT MENTA1

Inainte ca magul sa %ractice acest ultim nivel1 trebuie sa se uite ina%oi cu

atentie sa ie sigur ca a realizat tot ce a ost %redat %ana acum. "aca nu$i asa1trebuia sa munceasca in domeniul vizat si sa$si dezvolte iecare acultate

com%let. 3rice graba cu %rivire la dezvoltarea magica este ara sens avand eectenegative mai tarziu. Pentru a i evitate deziluziile1 ii recomand magului sa$si iatim% suicient ca sa lucreze eicient si sistematic. Trebuie sa inteleaga ca acest

ca%itol = re%rezinta inalul dezvoltarii sale magice cu %rivire la %rima carte deTarot si ar trebui sa ie %regatit %entru sarcinile magice su%erioare %e care le voi

descrie in urmatoarele 2 carti! @Practica evocarii magice@ si ?C4eia adevarateiQuabbala4@. "aca e7ista deiciente in dezvoltare nu va i ca%abil sa controleze

%uterile su%erioare. Nu conteaza daca termini cursul cu cateva luni mai devreme

sau mai tarziu1 sco%ul inal este acelasi! %rogresul sigur catre inaltimile subtile1cele %rivind cunoasterea lui "umnezeu. Privind ina%oi magul isi va da seama ca

a aco%erit o distanta destul de mare %e drumul s%re %erectiune1 c4iar mai multdecat %resu%une1 dar acesta este doar ince%utul ince%utului. #editand asu%ra

a%tului a cata e7%erienta si cunoastere mai trebuie sa obtina el se va inc4ina ins%irit ata de antana Intele%ciunii "ivine. Nu vor mai e7ista ambitii sau mandrie1ca sa nu mai s%unem nimic des%re calitatile negative ale inimii sale1 %entru ca cu

cat %enetrezi mai %round in misterele lui "$zeu cu atat mai umil si rece%tiv veideveni.

Prima sarcina a magului din acest ca%itol = este sa obtina cunoastereades%re sera elementelor. Cu cor%ul sau mental va vizita dierite sere ale

elementelor1 se va transera in regatul gnomilor$ s%iritele %amantului1 du%a aceain regatul nimelor a%ei. Trebuie sa cunoasca regatul s%iritelor aerului si$n inalin lumea salamandrelor1 asa numitul regat al ocului. Pentru un %roan aceste

lucruri sunt aberatii si le va %rivi ca %ovesti. "ar istoriile cu s%irite nu e7ista %entru adevaratul ade%t1 %entru ca ele sunt intelese ca un el de %ovesti simbolice

ce ascund multe adevaruri %rounde. La el este si cu gnomii1 nimele1 zanele sisalamandrele. >azandu$se %e %ro%riile observatii1 magul se va convinge de

e7istenta lor. Pe de alta %arte1 o %ersoana neantrenata1 cu simturile adormite estesu%usa doar vibratiilor lumii izice1 nu$si va %utea ace o re%rezentare mentala aaltor lumi. #a<oritatea oamenilor sunt asa de absorbiti de activitatea din lumea

izica ca nu %ot %erce%e nimic mai subtil sau mai inalt decat %lanul izic. 6ste cutotul altel %entru magul ce si$a dezvoltat simturile constient1 el iind ca%abil sa

%ercea%a mult mai multe si se %oate convinge %ractic de e7istenta %uterilor su%erioare1 diverselor %lanuri si iintele de acolo. ;orbind %e sleau1 sco%ulacestui curs este acela ca individul sa a<unga sa %ercea%a si sa sta%aneasca nu

doar lumea izica ci in acelasi tim% si serele inalte. "ar acum sa ne ocu%am de

%ractica si sa vedem cum %utem a<unge in lumea elementelor.

*! Intalnirea cu Spiritele Ele"entelor6 vi;itarea altor s9ere

((

((



In ca%itolele anterioare am invatat ca e7ista o lume %o%ulata nu doar deenergia elementului in sine ci si de iintele cores%unzatoare. ,tunci care e

dierenta dintre o iinta umana si una elementala 3mul este constituit siinluentat de cele - elemente %recum si al $lea element care le controleaza1 %e

cand o iinta elementala este acuta doar din energia %ura a elementului din careace %arte. "u%a estimarile tim%ului nostru viata unei astel de iinte este mai

lunga1 dar nu %oseda un s%irit nemuritor. Ca o regula1 la moarte o astel de iintaeste dizolvata ina%oi in elementul din care ace %arte. Sa sarim %este detalii1

%entru ca magul va ala totul %rin e7%erienta %ractica. 6l va ace acest lucru %rin

%roiectia mentala. #agul va sti cum sa se transere in regiunea elementelor si sacontacteze iintele de acolo. #ai incolo va reusi si sa controleze aceste iinte. In

volumul urmator ? Practica evocarii magice@ voi arata cum %ot i c4emate acesteiinte in lumea noastra izica. Inainte de toate1 magul trebuie sa realizeze caregatele elementelor nu au nimic comun cu lumea izica1 astel ca nu se %oate

trans%orta acolo ara a i caliicat sa o aca. Pe de alta %arte o iinta elementala se %oate intelege doar cu o iinta asemantoare ei1 a%t ce trebuie %rivit cu atentie. 3

%asare se %otriveste bine doar cu o alta %asare. In acelasi el o iinta elementalase %oate intelege doar cu o iinta de acelasi el1 deci constituita din acelasi

element. "aca ar intra in contact cu o iinta umana1 ar trebui sa ado%te o ormaumana cu calitati umane. ,ici intelegi de ce trebuia sa %ractici e7%erimente de

%roiectie a constiintei in ca%itolele anterioare.

I! ;izitarea serei spiritelor pa"antului9 Cum am s%us1 un gnom nu vaintelege niciodata o iinta umana si viceversa. "aca aci aceste lucruri ori magul

trebuie sa devina gnom ori gnomul trebuie sa se transorme in om. ,stel1 dacamagul va dori sa intre in im%aratia gnomilor1 atunci va lua orma unui gnom.

"aca nu reuseste sa$si imagineze cum arata un gnom1 va trebui sa$si oloseascaca%acitatea clarviziunii in transa sau cu oglinda magica. 6l va vedea ca gnomiisunt s%irite mici1 similar cu %ovestile unde sunt descrisi s%iridusii. In general

sunt %rezentati ca iind %itici cu barba si scuie1 cu %ar lung1 oc4i stralucitori si %urtand sutane cu gluga. 3 imagine asemantoare va obtine magul in oglinda sa

magica. "easemenea va observa ca iecare s%irit %oarta un elinar sau un obiectce ace lumina in im%aratia subterana.

• "aca magul s$a convins de orma unui gnom1 trebuie sa ado%te mentalacea orma. #ai mult1 trebuie sa se identiice cu elementul %amant1adica sa$si incarce orma cu acest element ara nici o acumulare. ,cummagul trebuie sa$si imagineze ca se scuunda realmente in subteran1 in

im%aratia %amantului. >rusc va vedea ca totul este intunecat in <urulsau. Cu a<utorul imaginatiei va ace o lam%a cu care va ilumina

intunericul din <urul sau. La ince%ut nu va %erce%e %rea multe1 dar %rinre%etarea e7%erimentului oc4ii sai se vor obisnui cu lumina diuza si vareusi sa vada iinte care au aceeasi orma ca el1 si care doresc sa$l

contacteze. "u%a mai multe incercari va %erce%e s%iritele locului maiclar1 va reusi c4iar sa le vada la lucru. "ar ii atent sa nu ince%i sa

vorbesti tu %rimul cu eleK Nu %une nici o intrebare inainte ca s%iritele

(2

(2



sa ti se adreseze mai intai. S$ar %utea intam%la ca in cursul muncii lor magul sa vada vreun as%ect %e care ar i tentat sa$l critice. Il avertizezsa nu aca astel1 %entru ca s%iritele %amantului l$ar su%une in loc ca

magul sa le aduca sub control1 care e de a%t si sco%ul acestuie7%eriment. Intr$un astel de caz gnomii %rin trucurile lor magice l$ar

tine ca%tiv %e mag cu a<utorul elementului1 transormandu$l intr$ungnom1 inca%abil sa se intoarca in cor%ul sau. "u%a un tim% legatura

dintre cor%ul mental si cel astral si izic s$ar ru%e1 ceea ce duce lamoartea cor%ului izic. Intr$un astel de caz diagnosticul medical ar iinarct. #agul care si$a dezvoltat autocontrolul %rin acest curs si tine

cont de aceasta lege1 nu are de ce sa se teama. Pe de alta %arte1 indatace un gnom ince%e sa vorbeasca1 ei vad in mag o iinta su%erioara lor si

vor incerca sa se im%rieteneasca cu el. ,ceasta lege care iti interzice sate adresezi %rimul gnomilor 8si celorlalte 6lementale: este valabila doar la %rimele vizite9 mai tarziu cand s%iritele s$au convins de

su%erioritatea vointei si inteligentei magului1 se vor bucura de %rezentasa devenindu$i cei mai ideli servitori.

S%iritele elementului %amant sunt cele mai a%ro%iate de om si le %lace sa$lserveasca1 mai ales daca$i recunosc su%erioritatea. ;izitele in regatul gnomilor se

vor ace atata tim% cat inca mai e ceva nou de vazut acolo. Se %ot invata multe dela gnomi si nici o carte din lume nu %oate sa$ti reveleze secretele lumii subteraneasa cum o ac gnomii. "e e7em%lu magul %oate ala oarte multe des%re %uterile

%lantelor si eectele lor1 %oate invata cum sa aca o vra<a cu o anumita %iatra1 %oate i inormat des%re comori ascunse si alte lucruri misterioase. ;a i martor

la tot ce se %etrece si e7ista sub %amant! izvoare1 carbune1 minereuri etc. #agulva %utea invata diverse trucuri magice ce %ot i acute cu elementul %amant. In

tim% va observa ca e7ista dierite gru%uri de inteligente %rintre s%iritele %amntului. "e e7em%lu va intalni gnomi ca%abili sa$i dea lectii de alc4imie.

II! Cand in inal magul se simte ca acasa in im%aratia gnomilor1 acand

toate lucrurile %e care aceste iinte au ost ca%abile sa$l invete1 atunci eindre%tatit sa viziteze regatul urmator1 cel al spiritelor apei sau nime. La el se

%oate uita in oglinda magica ca sa vada orma nimelor si va vedea ca seaseamana cu oamenii. Nu e greu sa observi ce orma si marime au. "e obicei

s%iritele a%ei Bnimele 8sau sireneHnicsiHnaiadeHondine:1 sunt emei oarteatragatoare desi e7ista si s%irite de se7 masculin 8tritoni:. Pentru vizitarearegatului a%ei nu e absolut necesara ado%tarea ormei unei nime eminine9 este

la alegerea magului sa se transorme imaginativ intr$o sirena de gen masculin8triton: sau una de gen eminin. ,legand sa ie eminin are unele avanta<e1 nu va

i molestat asa tare de catre sirene1 deoarece acestea nu numai ca sunt ascinantesi co%lesitor de rumoase1 dar deasemenea si oarte obraznice si se7F.

• "aca magul este %regatit mental im%regnandu$si s%iritul cu a%a1 se

%oate transera intr$un lac1 mare sau ocean1 de%inde de %reerinte1 in

care se scuunda %ana la undul a%ei. ,ici la el ca$n im%aratia %amantului1 nu va intalni s%iritele a%ei din %rima incercare1 ci %rinre%etari numeroase si cu o dorinta %uternica de a comunica iintele de

(+

(+



aici1 in inal le va atrage. La ince%ut va vedea doar iinte de se7eminin care se misca in aceiasi maniera libera ca oamenii. Cu greu vaintalni o sirena neatragatoare9 in ciuda a%tului ca toate sirenele sunt

oarte rumoase1 s$ar %utea sa se intalneasca si cu cele mai inteligente1asa$numitele lidere regale1 aici e7istand o oarte distincta constiinta de

clasa. #agul va vedea ca aceste iinte nu danseaza tot tim%ul cum se %resu%une1 ci ac si anumite treburi. Nu oloseste la nimic sa mai

vorbesc des%re acest lucru1 magul se va convinge singur. ,ici la el1unctioneaza regula de aur! niciodata nu te vei adresa tu %rimul1 trebuiesa aste%ti ca o sirena sa incea%a sa$ti vorbeasca1 intrebandu$te ceva. "e

la liderii inteligenti %oti invata totul des%re a%a1 astel ca ai %utea sascrii carti intregi des%re acest subiect. ;ei obtine inormatii des%re viata

%estilor1 des%re viata %lantelor subacvatice1 des%re %ietrele ce se gasescsub a%a si ce alte o%eratii magice se %ot ace cu elementul a%a. "ar iiatent cu rumusetea acestor iinteK #agul este avertizat sa nu se

indragosteasca nebuneste de o sirena si sa$si %iarda ec4ilibrul. 3 astelde dragoste %oate i atala. ,cest lucru nu inseamna ca nu te %oti distra

cu sirenele. Trebuie sa tii minte zicala! @"ragostea este legea1 dar dragostea sub o vointa %uternica@. 3 sirena este ca%abila sa$l ascineze

%e mag %rin rumusetea1 sarmul si erotismul ei imbatator incat acesta ein mare %ericol de a deveni de$al lor1 lucru ce ar duce bineinteles lamoartea sa izica. Cati magi nu au ost distrusi %rintr$o astel de

dragoste neericitaK ,stel magul intotdeauna va trebui sa$sista%aneasca %asiunile1 %entru ca aceasta lume a a%ei e cea mai atractiva

dintre cele ale elementelor si daca va ceda %asiunilor sale1 va deveni %rizonierul sirenelor %entru totdeauna.

III. "aca %oti vizita regatul s%iritelor a%ei ori de cate ori doresti si daca aiinvatat totul des%re magia a%ei1 te %oti ocu%a de regatul urmator1 cel al spiritelor

aerului!

In contrast cu s%iritele a%ei carora le %lace sa vorbeasca cu oamenii1s%iritele aerului 8siliHeliHiele: sunt oarte timide si nesociabile. La el ca s%iritele

a%ei au cor%uri rumoase si dragalase1 si desi se %ot vedea si iinte de genmasculin1 totusi ma<oritatea sunt de gen eminin.

• ,ici magul nu trebuie sa ado%te o orma s%eciica s%iritelor aerului1este dea<uns sa$si im%regneze s%iritul cu elementul aer si sa se transereimaginar in regiunea aerului1 dorind ca s%iritele aerului sa$l contacteze.

Nu trebuie sa$si %iarda rabdarea daca nu il contacteaza de la %rimele

incercari1 ci trebuie sa aiba dorinta constanta sa le intalneasca. Laince%ut vei observa ca iintele te evita1 a%t ce n$ar trebui sa te

descura<eze. In inal vei vedea cele mai rumoase iinte cu un cor%eteric minunat1 usor si su%lu. #agul trebuie sa imite mental s%iriteleaerului %rin miscari dintr$o %arte in alta ca si cum ar %luti %rin aer. Nu

va mai i mult %ana acestea i se vor adresa si aici1 deasemenea maguleste avertizat sa nu se adreseze el %rimul1 caci daca o ace va avea

aceeasi soarta rea care a ost descrisa anterior. "aca du%a mai multe

(-

(-



incercari ai reusit sa stabilesti contactul1 ele iti vor s%une totul des%reelementul aer. Te vor invata multe secrete si %ractici de care muritorulde rand nu are nici cea mai vaga idee.

I)! )iind %e de %lin obisnuit cu elementul aer si iintele sale1 sta%anindte4nicile magice ce te$au invatat1 %oti merge s%re regatul urmator1 cel al

spiritelor 9ocului $salamandrele1 %e care acum va trebui sa le contactezi. ,cesteiinte au unele a%ecte comune cu iintele umane1 dar %e de alta %arte sunt cam

ciudate si astel este recomandat ca sa$ti aci mai intai o im%resie des%re acesteiinte cu a<utorul oglinzii magice. ;ei vedea ca s%iritele ocului au o ata maimica decat oamenii si un gat oarte subtire si lung.

• Te vei transorma imaginar in orma unui s%irit al ocului1 incarcandu$

te cu elementul oc %ur si vei %leca s%re sera s%iritelor in craterul unuivulcan1 locul de reerinta %entru asemenea s%irite. #agul va vedea ca

s%iritele ocului sunt %este tot intr$o miscare continua1 ara liniste1

neastam%arate ca natura elementului de care a%artin. La el1 magul nuse va adresa %rimul acestor s%irite. ,ici se gasesc dierite categorii de

inteligente1 iar cele mai inteligente sunt cele cu a%aritia e7terioara ceamai rumoasa. )iintele cu rangul cel mai inalt se aseamana cu oamenii

si evident ca magul va incerca sa intre in contact cu cele mai inteligentedintre ele. "e la aceste iinte va invata tot ce doreste sa stie %rivind

elementul oc. "aca magul e acum suicient de amiliarizat cu s%iriteleocului si liderii acestora1 din crater1 astel ca l$au invatat tot ce doreasa stie1 i se %ermite sa viziteze iintele de oc ce traiesc in mi<locul

%amantului1 care au o cunoastere mai %rounda. "oar cand a e%uizattoate sursele %osibile de inormatie des%re elementul oc1 magul se

%oate considera sta%anul tuturor elementelor.;izitand serele elementelor1 magul va cunoaste un lucru in %lus1 acela ca

indierent de inteligenta si cunoasterea acestor s%irite1 ele sunt acute dintr$unsingur element1 in tim% ce 3mul re%rezinta cele - elemente %lus al cincilea1a/asa$ %rinci%iul lui "$zeu. ,cum va intelege de ce >iblia s%une ca 3mul este

cea mai %erecta dintre iinte1 creata du%a c4i%ul si asemanarea lui "$zeu. ,cestaeste motivul nemultumirii tuturor iintelor elementale cand vad nemurirea

omului1 lucru de care toate sunt invidioase. 6ste de inteles de ce iecare iinta

elementala cauta sa obtina nemurirea1 iar magul le %oate oeri acest lucru. "ar nu$i cazul sa s%un aici cum %oate i acut acest lucru1 in sc4imb a<uns aici cudezvoltarea s%irituala1 consider ca magul va sti intuitiv ce sa aca.

6vident ca magul va transera toate e7%erientele intre%rinse din contactul

cu aceste iinte in memoria sa1 in cor%ul sau izic1 iind ca%abil sa oloseascaaceste cunostinte in %lanul izic. Un astel de mag va i ca%abil sa e7ecute cele

mai enomenale acte de magie a naturii.

+! Contactul cu 7idul spiritual6 s9erele copacului &a$$alist al vietii

"u%a ce %rogreseaza in cunoasterea %rounda si sta%anirea %ractica a celor

- ti%uri de iinte elementale1 magul %oate incerca sa intre in contact cu maestrul

(

(



sau s%iritual1 asa numitul guru. Cum am mentionat anterior %rivind comunicarea %asiva cu lumea de dincolo1 Providenta "ivina a acordat iecarui 3m un inger %azitor sau genius 8g4id:1 ca sa$i diri<eze dezvoltarea mentala si sa$l %rote<eze.

#agul a intrat in contact cu acesta %entru %rima data %rin metoda %asiva1 dar %rinclarviziune el %oate sa$si vada ingerul1 ie in transa sau in oglinda magica. Pana$

n momentul de ata magul a %rogresat suicient ca sa %oata stabili in %lanulmental legatura cu ingerul sau genius$ul sau. Realizarea acestui lucru nu$i

diicila si e %osibil c4iar ca s%iritul %rotectorHgeniul sa se i acut de<a cunoscut intim%ul e7ersarii de catre mag a calatoriei mentale. Practica intrarii in legaturavizibila cu geniusul1 la acest nivel de dezvoltare e sim%la!

• Stai dre%t %e verticala si imagineaza$te tras in sus in aer1 %rintr$un

varte<. In loc sa a<ungi in lumea s%iritelor aerului1 te %oti imagina usor ca o %ana si ridicat deasu%ra %amantului. ,cest as%ect tine de

concentrarea iecarui individ. "u%a cateva incercari magul va vedea

care$i metoda cea mai buna %entru el. "aca magul se ridica mental1 seva urca din ce in ce mai sus %ana ce %amantul se vede ca o stea1

ru%and toate legaturile cu %amantul 8Terra: si %lutind in univers9 seconcentreaza %e ideea ca ingerul sa$i a%ara in ata sau sa ie atras

catre acesta. "aca nu din %rima1 du%a cateva incercari g4idul1 ingerul %azitor1 geniusul sau cum vrei sa$i s%ui1 va i vizibil %entru mag.

Prima intalnire va avea o im%resie %rounda asu%ra magului iar ince%and de acum are %osibilitatea unui contact direct intre ei doi.Primul lucru %e care$l va intreba va i cand1 cum si sub ce conditii il

%oate contacta ulterior. 3rice elev trebuie sa asculte de instructiunilegurului sau. "e acum ingerul %reia g4idarea magului. "e indata ce a

stabilit contactul cu ingerul sau1 magul a intrat in ultima aza adezvoltarii mentale1 si cum lumea izica nu mai are ce sa$i oere va

vizita alte sere. ;a realiza asta in aceeasi maniera1 %rin urcareintocmai ca o sageata1 concentrandu$se asu%ra serei ce doreste sa oviziteze1 si in unctie de vointa va i atras in acea sera. Cum acolo nu

e7ista %erce%tia tim%ului si s%atiului %entru s%iritul sau1 va %uteavizita orice sera imediat1 ie singur ie insotit de geniul sau. Potrivit

co%acului /abbalist al vietii1va vizita intai sera Lunii1 du%a aceea cea

a lui #ercur1 a%oi ;enus1 Soarele1 #arte1 Du%iter si$n inal sera luiSaturn.

In toate serele va intalni iintele ce traiesc acolo1 iinte de la care vainvata legile si secretele lor. "aca magul a reusit sa viziteze sistemul %lanetar si

sa sta%aneasca ortele e7istente acolo1 antrenamentul mental s$a inc4eiat. 6l aa<uns sa ie un mag %erect1 el este un Frate al 1u"inii1 un ade%t adevarat care a

reusit multe dar inca nu totul.

ANTRENAMENT ,SIHIC

(

(



In %artea teoretica a acestui curs am vorbit des%re notiunea de "$zeu1 iar magul care a acut %rogrese a%reciabile in dezvoltarea sa %oate ince%e meditatiaasu%ra conce%tului de "$zeu. Inainte de$a ince%e sa lucreze cu e7%erimentele din

acest ca%itol1 trebuie sa cerceteze daca sta%aneste %erect sau nu e7ercitiiledescrise la nivelul %si4ic din toate ca%itolele anterioare1 daca a realizat ec4ilibrul

magic si daca si$a innobilat caracterul la asa un nivel ca "ivinitatea sa %oata traiin el. #ulte religii vorbesc des%re comuniunea %ractica cu "$zeu1 avand %uncte

de vedere %ro%rii %rivind comuniunea cu "umnezeu1 care se %oate realiza %rinrugaciuni1 adoratie sau aducand multumiri lui "$zeu. #agul care a %arcursdiicila cale %ana aici1 nu$i multumit insa cu aceste airmatii. Pentru mag

"umnezeu este cel mai inalt1 cel mai adevarat si cel mai dre%t conce%t ce e7ista."e aceea inca de la ince%utul initierii magul a ost invatat sa res%ecte legile

universului si sa le observe1 din moment ce conce%tia des%re "umnezeu einter%retata %rin %risma acestor legitati. Indierent din ce gru% s%iritual ace

%arte1 indierent de crezul si calea initierii sale1 magul trebuie sa res%ecte aceasta

legitate universala in conce%tia lui des%re "$zeu. #agii crestinii il %ot adora %e"omnul Isus C4ristos ca %e cel mai inalt ideal1 cei de credinta budista %e

"omnul >udd4a etc.1 atribuindu$le cele - calitati undamentale sau as%ecte de baza. ,ceste calitati undamentale sunt! (.,tot%uternicia 83mni%otenta:9

2.,totcunoaterea si intele%ciunea 83mniscienta:9 +.Iubirea atotcu%rinzatoare saucaritateaHcom%asiunea si -. Nemurirea. #agul nu$l va %rivi %e C4ristos 8sau>udd4a: doar cu o singura calitate1 ci urmand legile universale ale analogiei cu

cele - elemente1 el il va slavi ca cea mai inalta "ivinitate. ,celasi lucru se %oates%une des%re credinciosii oricarei alte religii. Presu%unand ca magul lucreaza

corect du%a ce s$a maturizat in magie1 el va stabili aceste %rinci%ii cu calitatile de baza ale elementelor1 iar aceste - as%ecte ale "ivinitatii vor re%rezenta ideea lui

cea mai inalta des%re "$zeu. Conce%tul des%re "$zeul sau nu trebuie sa$l lege denici o %ersoana vie sau moarta9 deasemenea %oate i e7%rimata intr$o manierasimbolica. )undamental vorbind1 este acelasi lucru daca magul se gandeste la

C4ristos1 >ud4a1 "evi1 la soare1 lumina1 sau lacara ca simbol al "ivinitatii salesu%reme. ,ici nu conteaza doar re%rezentarea imaginatiei1 ci mai ales calitatile

im%regnate imaginatiei. In orice caz indierent de credinta religioasa sau de oideologie1 imaginea des%re "$zeu trebuie sa ie cea mai inalta1 cea mai valoroasa

si cea mai venerata din toate lucrurile1 deasu%ra careia nu e7ista nici un el de?su%er "$zeu@.

*! Co"unicarea constienta cu un Du"ne;eu personal

Comunicarea cu "$zeu se %oate ace de catre magician in %atru moduri dierite!(. #aniera mistica %asiva92. #aniera mistica activa9

+. In mod concret9

-. In mod abstract9,devaratul mag ar trebui sa le sta%aneasca %e toate iar %e viitor este laalegerea lui ce metoda va olosi %entru comuniunea %ermanenta.

(&

(&



$ #etoda mistica %asiva este un el de uniune cu "$zeu ce vine ca un %rivilegiu acordat maturitatii sintilor1 caroara %rinci%iul divin li se arata candacestia se ala in e7taz. Cum magul nu stie arata "$zeu1 maniestarea va avea loc

in unctie de credinta sa religioasa. Pentru un crestin se %oate maniesta subsimbolul unui %orumbel alb re%rezentand Santul "u41 %rin imaginea lui C4ristos

sau %rintr$o cruce9 toate acestea insa sunt de im%ortanta secundara. Ideea de bazasunt calitatile divinitatii ce se maniesta in acea %ersoana. Cat de %uternica si

%atrunzatoare va i maniestarea lui "$zeu catre individ de%inde in intregimedoar de maturitatea mentala si %si4ica a acestuia. ,cest gen de maniestare vaa%are la toate %ersoanele la care a a%arut o stare de ru%tura1 disociere ata de

cor%ul izic sau in e7taz1 obtinute %rin meditatii %rounde sau %rin rugaciuni. Totimisticii1 teosoii1 b4a/ti$Foginii etc.1 vad in aceasta maniestare a lui "$zeu

obtinerea succesului in calea lor. Istoria oera atatea cazuri de mistici care auobtinut acest contact cu "$zeu1 incat consider ca nu este necesar sa mai adaugceva.

$ ,l 2$lea gen de revelatie este cea magica$activa1 s%eciica ma<oritatiimagicienilor. #agul bine antrenat va incerca sa se a%ro%ie sau sa intre in contact

cu zeitatea aleasa %rin invocatie. ,cest lucru %oate i %rivit deasemenea ca oorma de e7taz1 dar in contrast cu metoda %asiva1 acest el de comunicare se

intam%la deliberat1 %as cu %as. In acest gen de comunicare1 s%iritul magului seridica %ana la <umatatea drumului s%re "$zeu1 si a%oi divinitatea va cobori %anala <umatate de drum ca sa$l intalneasca. Invocatia divinitatii in maniera magica

activa tine de teurgie sau o orma de magie inalta %e care magul are %ermisiuneasa o oloseasca doar cand a<unge la maturitatea necesara. ,cest gen de invocatie

este absolut individual %entru ca nu e7ista nici o metoda concreta.Invocatia lui "$zeu in orma %asiva sau activa se %oate ace in 2 eluri1 in

orma concreta sau abstracta. Invocatia concreta da o orma imaginii des%re "$zeu in tim% ce invocatia abstracta se bazeaza %e imaginarea ideilor abstractedes%re cele - calitati divine undamentale. Practica %osibilei revelatii divine este

oarte sim%la. Sa %resu%unem ca magul mediteaza in a/asa 8aceasta iind o starede transa: des%re "$zeu si calitatile sale iar daca a%are simbolul care il re%rezinta

%e "$zeu in decursul meditatiei1 %utem s%une ca a avut loc o revelatie mistica %asiva. "ar in momentul in care magul cu a<utorul imaginatiei sale1 ie in

interiorul sau e7teriorul sau1 invoca calitatile divinitatii1 indierent daca %rivesteaceste calitati intr$o maniera concreta sau abstracta1 atunci totul se transormaintr$o invocatie magica activa a lui "$zeu. 6 %reerabil ca ambele metode1 atat

cea concreta si cat si cea abstracta sa ie sta%anita de orice mag.

• Un e7ercitiu %reliminar oarte bun %entru maniestarea concreta a

divinitatii este sa alegi o icoana1 o %oza1 un simbol al res%ectivei

divinitati si sa o %ui in ata ta. ,seaza$te in asana ta obisnuita1 in ataobiectului. Priveste cu intensitate aceasta re%rezentare a divinitatii1

%ana ce imaginea iti a%are in s%atele oc4ilor inc4isi. In tim% ce

contem%la res%ectiva igura magul ace un act de adoratie si du%a untim% %rivind orice su%raata alba1 magul va %utea vedea res%ectiva

('

('



icoana1 %oza sau simbol. ,ceasta vizualizare este un %reludiu e7celent1 %ermitandu$i magului ca imaginea lu "$zeu sa a%ara in ata sa.,cest e7ercitiu %reliminar trebuie re%etat %ana ce magul isi %oate

imagina ca divinitatea sa este vie in orice tim%1 loc si in orice %ozitie1ara nici un eort.

•Pe urma %oate combina re%rezentarea imaginativa cu cele %atru calitati"ivine. La ince%ut nu va reusi sa coordoneze toate calitatileundamentale cu re%rezentarea in imaginatia lui. Prin urmare se va

concentra %e una singura1 una du%a alta. Concretizarea calitatilor divinein re%rezentarea din imaginatie este oarte im%ortanta si trebuiere%etata de multe ori %ana ce zeitatea aleasa va i %erce%uta %rin cele -

calitati undamentale. "aca magul reuseste acest lucru1 trebuie sa %riveasca obiectul adoratiei sale nu ca un obiect ci ca o iinta vie1 ce

%oate actiona1 radiind cu o asa %utere ca si cum divinitatea ar sta vie si

reala in ata sa. ,ceasta este uniunea concreta cu "ivinitatea in aaraSinelui. Cu cat va re%eta mai des magul aceasta metoda cu atat mai

%uternice vor i senzatiile vizuale si %erce%erea "ivinitatii in ata sa.Cand simte ca a %us tot ce stie des%re conce%tul de "$zeu in obiect sau

%oza1 imagine a adoratiei sale1 se %oate gandi ca "ivinitatea vie a%arein ata oc4ilor sai cu toata stralucirea celor - calitati de baza intra si ii

um%le cor%ul1 ocu%and locul suletului sau. ,cest lucru trebuie re%etat %ana ce magul simte cum "ivinitatea intra

%uternic in el1 %ierzandu$si constiinta %ersonala9 senzatia obtinuta este ca si cum

ar i "ivinitatea imaginata. Prin re%etari recvente ale uniunii cu "ivinitatea1magul ado%ta calitatile condensate in imaginatia sa1 si in acest moment nu Sinele

sau actioneaza %rin el1 ci insasi "ivinitatea. ,stel el e7%erimenteaza uniuneaconcreta cu "$zeu1 si acum nu constiinta1 suletul sau s%iritul %ro%riu1 ci

maniestarea S%iritului lui "$zeu vorbeste %rin gura lui. ,ici magul se uneste cu"$zeu1 devine "$zeu %e tim%ul uniunii1 im%artasind toate calitatile "ivinitatii cucare este unit.

,ceasta metoda concreta de uniune cu "$zeu este de cea mai mareim%ortanta in magia %ractica1 %entru ca magul trebuie sa ie ca%abil sa contacteze

orice zeitate1 indierent de religie. ,ceasta %ractica este indis%ensabila in teurgie

%recum si$n magia evocatoare1 iind singura metoda %entru magician %entru aintra oricand in uniune cu o "ivinitate. 6ste evident ca in aceasta maniera magulse %oate uni cu "ivinitatea aleasa intr$o asa masura ca toate calitatile si %uterile

%e care le are zeitatea aleasa1 ii vor deveni %ro%rii si lui c4iar si du%a des%artirea

in imaginatie de zeitate. ,de%tii numesc aceste calitati "ivine1 ca%acitati sau %uteri magice ori siddhis.

$ "aca magul sta%aneste uniunea concreta cu "$zeu %oate trece la uniuneaabstracta!

• La ince%ut %oate lega conce%tia des%re "umnezeu de un conce%t

au7iliar %recum ocul sau lumina1 dar mai tarziu trebuie sa renunte1 %roiectand doar calitatile undamentale1 %rima oara in aara a%oi in

(*

(*



interiorul %ro%riului Sine. ,s%ectul calitatilor "ivine trebuie legat deorganul asociat elementelor! omini%otenta este e7%erimentata la ca%1iubirea la inima etc. Prin re%etari si identiicari recvente cu ideea

abstracta de "$zeu1 nu va mai i nevoie de re%artizarea calitatilor %eregiunile sau %artile cor%ului. Urmatorul %as este combinarea celor -

calitati intr$una singura ce %ermite realizarea celei mai inalte conce%tiides%re "$zeu. Prin re%etari1 maniestarea lui "$zeu devine asa de

%rounda incat individul se simte "$zeu. ,ceasta uniune cu "$zeu intim%ul meditatiei trebuie sa ie asa de %rounda incat nu e7ista "$zeu inaara sau in interior9 subiectul si obiectul sunt unite intr$o asa masura

ca nu e7ista nimic in aara lui ?6u sunt "$zeu@ sau cum s%un ;edeleIndiene ?Tat tEam asi@ 8acesta esti tu:.

,<uns aici magul si$a com%letat dezvoltarea magica in orma astrala siorice e7ercitiu ulterior va avea ca sco% a%roundarea acestei stari de dumnezeire.

+! Co"unicarea cu ;eii intelientele divine inerii

Cand magul a a<uns asa de de%arte in incarnarea lui "$zeu1 atunci %oatecomunica cu orice zeitate1 inteligenta si orice s%irit inalt divin1 iind ca%abil sa

lucreze in orice sera doreste nu ca magician ci ca "$zeu. ,<uns aiciantrenamentul %si4ic de la ultimul ca%itol s$a inc4eiat. Nu mai am nimic de s%usmagului in aceasta directie1 %entru ca a devenit una cu "$zeu si orice va s%une

sau cere in tim%ul uniunii sale cu "$zeu1 va i la el ca si cum insusi "$zeu as%us$o. ,ici toate cele - calitati de baza ale divinitatii ac %arte din el.

ANTRENAMENT FIZIC

*! Bra7"a si S7a&ti

Cel ce cunoaste si alte sisteme de initiere va gasi anumite %aralele cu acestsistem1 %entru ca toate caile ce conduc la adevar trebuie sa ie similare. ,ici voi

mentiona sistemul indian de oga %rivind %uterea sar%elui1 care are %aralele cusistemele de mistere 6gi%tene. In undalini Foga elevul trebuie sa mediteze %e

centrul #ulad4ara1 localizat in coccis si sa aca dierite e7ercitii de prana+amares%iratorie. "aca %rivim cu atentie simbolismul %rimei c4a/re de <os1 vomvedea ca$n centrul ei este un %atrat galben cu un triung4i rosu in el. In centru este

un %4allus in <urul caruia este un sar%e incolacit de + ori si <umatate. C4a/ra#ulad4ara este %rima si cea mai grosiera iind re%rezentata de un eleant intr$un

colt im%reuna cu zeitatile atribuite. ,ceasta descriere simbolica1 denumita LaFa$Foga in India1 este ara ambiguitate si re%rezinta %rimul nivel din Foga. 67istamai multe e7%licatii ale acestui simbol1 dar cea corecta este ca %atratul re%rezinta

%amantul1 triung4iul cele + lumi $materiala1 astrala si mentala1 %4allusul e

%uterea generatoare sau imaginatia1 iar sar%ele calea catre cunoastere. 6ste stiutde catre elev ca %amantul este com%us din - elemente iar acest lucru nu are

(&0

(&0



nevoie de comentarii. oginul in devenire trebuie la ince%ut sa sta%aneasca cele+ lumi.

Prin urmare c4a/ra #ulad4ara este doar o diagrama de initiere ce

cores%unde %rimei carti de Tarot. ,stel de e7%licatii nesoisticate nu s$ar i datniciodata in India1 iind la latitudinea elevului sa vada daca a terminat

dezvoltarea cu %rivire la %rima c4a/ra. "easemenea c4a/ra mulda4ra se mainumeste si centrul lui >ra4ma1 %entru ca$n aceasta aza Foginul il recunoaste %e

>ra4ma ca "$zeu in cea mai subtila maniestare. >ra4ma ca "ivinitate este etern1universal1 indescirabil1 de nedeinit1 constant si calm1 astel iind %rinci%iul

%ozitiv. >ra4ma nu creeaza de la el1 ci tot ceea ce a ost creat a ost acut de

S4a/ti a sa1 %rinci%iul emeiesc. S4a/ti in centrul mulda4ra re%rezinta sar%eleincolacit in <urul %4alusului $olosirea energiei imaginatiei ca %utere creativa. Se

mai %ot s%une multe des%re acest centru1 dar magul e7%erimentat va i satisacutcu aceste descrieri si va intelege ca e7ista %aralele mai mult sau mai %utinevidente intre dierite religii si sistemele initiatice. ,stel S4a/ti si energia sa

undalini re%rezinta %uterea imaginatiei %e care magul trebuie sa o dezvoltegradat. Privind in urma asu%ra sistemului de dezvoltare e7%us1 magul va vedea

ca aceasta %utere creativa a %4allusului1 adica energia imaginatiei si dezvoltareaacesteia1 a avut rolul %rinci%al in antrenamentul sau.

,m inc4eiat nivelul izic in ca%itolul I= astel ca ma voi limita sa discutmai de%arte des%re anumite %uteri oculte. Cu toate ca magul nu trebuie sa lesta%aneasca %e toate1 el nu trebuie sa ie sur%rins de nimic1 si e bine sa aiba

e7%licatia corecta %entru orice enomen ocult.

+! ,uterile oculte

+!* Suestia

In ca%itolul des%re subconstient am vorbit des%re acest subiect descriind

auto$sugestia. ,cele instructiuni se %otrivesc si %entru sugestionarea oamenilor.Ce este necesar este ca ormula sa ie strict la modul %rezent si la im%erativ.

#agul va transera sugestia dorita in subconstientul %ersoanei care nu arematuritatea mentala necesara. Sugestia %oate i indusa cu voce tare sau %rin

tele%atie. 6ste oarte usor %entru mag sa %ractice sugestia la distanta. ,cest lucruil %oate ace in 2 eluri1 ie vizionand subiectul %rin vizita mentala cel mai binecand acesta doarme1 sau anuland distanta dintre ei cu a<utorul a/asei. 6vident ca

orice sugestie la distanta se %oate ace si %rin oglinda magica. "easemenisugestia %oate i limitata in tim%1 acuta intr$un mod in care sa unctioneze intr$o

anumita %erioada in viitor1 tim%ul ales ca sugestia sa unctioneze iind im%rimatin subconstientul subiectului. +!+ Telepatia

"omeniul tele%atiei este asemanator sugestiei. 6ste oarte usor ca un magsa sugereze ganduri altei %ersoane. Singurul lucru ce trebuie luat in considerareeste ca nu transmite gandurile cor%ului sau suletului ci direct s%ritului

(&(

(&(



subiectului. 6l isi imagineaza s%iritul subiectului caruia ii transmite gandurile1omitand cor%ul izic si astral. 6ste in intregime la alegerea magului daca doresteca gandurile sugerate sa ie %erce%ute ca venind de la el ori altcineva sau sa ie

%erce%ute ca iind %ro%rii subiectului. Pe langa ganduri se %ot transmite si emotii.#agul trebuie sa transmita doar ganduri si emotii nobile cu a<utorul ca%acitatilor

magice. Sunt convins ca nici un adevarat mag nu s$ar degrada emitand ganduri siemotii <osnice. >ineinteles se %ot sugera ganduri si im%otriva vointei %ersoanei

in cauza. Sta%anind elementele magul %oate alunga gandurile curente alesubiectului1 inluentandu$l %rin tele%atie cu ganduri dezirabile lui.

+!- Hipno;a

,lt domeniu similar cu tele%atia si sugestia este cel al 4i%nozei1 act %rincare o %ersoana este adormita intentionat si li%sita de liberul arbitru. "in %unctde vedere magic 4i%noza nu$i recomandata si ar i mai bine ca magul sa nu se

s%ecializeze in aceasta linie. ,ceasta nu inseamna ca magul nu e ca%abil de a4i%notiza. Practica este oarte sim%la! magul trebuie doar sa susu%ende unctiile

s%iritului %rin vointa sa sau cu a<utorul luidului electromagnetic iar %ersoana vaadormi imediat. 6ste mai %utin im%ortant daca magul oloseste aici sugestia sau

tele%atia. Le %oate olosi %e ambele1 dar nu de%inde de ele. Un maestru al %uterilor nu are nevoie de ele1 deoarece c4iar in momentul %aralizarii vointei %ersoanei %rin imaginatia magului1 somnul sau inconstienta se va instala imediat

iar acest lucru va desc4ide calea catre subconstient acandu$l oarte rece%tiv lasugestii. ,cest act de violenta1 de interventie a unei %ersoane in individualitatea

altei %ersoane nu$i recomandat din %unct de vedere magic si magul nu va recurgela asemenea %ractici decat in cazul cand vrea sa dea sugestii %uternice de ti%

nobil si bun. C4iar daca subiectul se roaga de mag sa ie 4i%notizat1 %e cat %osibil ar trebui sa evite acest lucru. ,devaratul mag intotdeauna se va abtine dela a satisace curiozitatea oamenilor %rin e7%erimente 4i%notice. In caz de mare

%ericol magul %oate induce o stare 4i%notica de soc %rin %aralizarea s%irituluio%onentului cu o %roiectie scurta de luid electromagnetic1 lucru care s%er ca nu

se va intim%la in viata nici unui mag. S$a demonstrat stiintiic ca si animalele %oti 4i%notizate9 daca un mag doreste sa aca acest lucru va lovi %arte instinctiva

din animal1 astel incat c4iar si cele mai mari animale ar %ica imediat.

+!. Hipno;a 9ac7irilor

5i%noza in masa indusa de ac4irii indieni si scamatori care au atatia

admiratori1 nu$i deloc o %roblema %entru mag. "e obicei ac4irii care ac astelde lucruri1 in general nu stiu de ce se intam%la aceste enomene1 acestea iind unsecret al traditiei mostenit din generatie in generatie. Sa %resu%unem ca un loc

este incarcat cu a/asa1 toti oamenii care stau acolo sunt inundati de %rinci%iul

a/asic1 si acest %rinci%iu va i %redominant in toti cei de acolo. 3rice idee %usa ina/asa se realizeaza1 %entru ca a/asa este ultima cauza. Prin %risma acestei legi14i%noza in masa a unui gru% de oameni ce stau in ata ac4irului %oate i

(&2

(&2



inteleasa ara diicultate. #agul %oate ace acelasi lucru. Printr$un cuvanttraditional sau ormula magica1 ac4irul c4eama a/asa in camera transerand inea ceea ce doreste audienta sa vada. Prin re%etarea acestui e7%eriment de mai

multe ori acesta devine automat1 astel incat ac4irul nu mai trebuie sa a%lice niciimaginatia1 nici a/asa %entru ca s%ectatorii sa vada ce doreste acesta. 6ste

suicient sa %ronunte ormula a/asei iar %ersoanele sunt de<a vra<ite1 du%a aceeaisi e7%rima dorinta %rintr$o %ro%ozitie scurta sau tantra1 cu voce scazuta iar

auditoriul va vedea ceea ce doreste ac4irul. )a%tul ca aceste ormule suntincantatii sonore autentice este absolut incredibil1 din moment ce res%ectivaormula este transmisa %rin traditie de la o generatie la alta tim% de sute de ani.

Nici c4iar %osesorul nu stie ce %uteri elibereaza ormula res%ectiva. Singurullucru %e care il stie e ca un lucru sau altul se va intam%la daca %ronunta o

ormula1 si nu$si mai bate ca%ul de ce si cum unctioneaza aceste lucruri. ,stelde acte sunt oarte admirate in s%ecial de oamenii sim%li care nu stiu nimicdes%re legile magiei. In India astel de s%ectacole se ac in s%ecial %entru bani.

Sa aci otograii sau un ilm in tim%ul e7%erimentului ar i dezamagitor1 %entruca nu ai inregistra nimic din ceea ?vad@ oamenii entuziasmati1 ci doar %e ac4ir si

%artenerul acestuia stand linistiti si zambind %oliticos. ,cest e7%eriment a%arentmiraculos este usor de e7%licat %rin legile magiei si este la alegerea individului

sa aca sau c4iar sa se s%ecializeze in astel de lucruri. "ar %entru dezvoltarea siinaltarea magului astel de e7%erimente sunt absolut inutile. ,m mentionataceasta o%eratie ca magul sa aibe o idee si sa inteleaga ce se intam%la din %unct

de vedere magic.

+!/ Citirea andurilor

#ulta %ublicitate s$a acut des%re %roblema citirii gandurilor. Iar magul %riveste aceasta ca%acitate ca o a%licatie inerioara a dezvoltarii sale mentale.Citirea gandurilor se %oate ace %rin imagini1 intuitie sau ins%iratie s.a.m.d.1 totul

de%inzand de atitudinea mentala a magului. Nu mai e nevoie sa subliniez cagandurile unei %ersoane %ot i citite si de la distanta1 in care caz magicianul

lucreaza in a/asa. 3rice idee1 cuvant si actiune isi are modelul in a/asa1 %recumam s%us in ca%itolul des%re a/asa. "aca magul se concentreaza %e s%iritul

%ersoanei1 incarcandu$se cu a/asa1 %oate citi gandurile res%ectivei %ersoane iar daca doreste %oate sa citeasca si gandurile din trecut ale acesteia. "aca a obtinuto ca%acitate satisacatoare in citirea gandurilor1 du%a lungi antrenamente va i

ca%abil sa vada si cele mai ascunse ganduri ale individului. )ormarea gandurilor este un %roces intelectual sau imaginativ. Aandurile generate de imaginatie sunt

mai usor de citit. Citirea %erecta a gandurilor se %ote ace doar cand magul aobtinut controlul com%let asu%ra s%iritului sau si astel asu%ra lumii gandurilor sale. ,ceasta este o conditie undamentala. ,ltel va i ca%abil sa citeasca doar

%artial gandurile sau daca sunt numai eective. Citirea gandurilor nu este grea1 ea

necesita contactul de la o minte la alta. #agul trebuie sa se simta %e sine ca s%iritsi sa realizeze un contact %rin imaginatie cu s%iritul celeilalte %ersoane1 ara sa

(&+

(&+



dea atentie cor%ului si suletului1 %entru a %utea astel sa citeasca toate gandurile %e care le doreste.

+!0 ,si7o"etria

Psi4ometria este acultatea de a citi trecutul1 %rezentul si daca$i necesar siviitorul oricarui subiectHobiect1 investigand tot ce s$a intam%lat cu acela in

%erioada de tim% dorita. ,cesta abilitate ce a%are ca urmare a dezvoltariisimturilor astrale ar trebui sa ie usor de inde%linit de catre magul ce a urmatcursul %ana aici1 dezvoltandu$si simtul astral al vazului1 auzului si

clarsimtuluiHsenzitivitatii. Tot ce trebuie este sa tina obiectul in mana sau incontact cu o %arte a cor%ului sau1 im%ortanta %entru investigatie. "aca vrea sa

vada a%tele in imagini1 sa le investig4eze vizual1 atunci va trebui sa atinga cuobiectul runtea9 %entru im%resii auditive obiectul ar trebui a%ro%iat de regiuneainimii1 iar %entru %erce%tii intuitive sau emotionale trebuie adus a%roa%e de

%le7ului solar sau este de a<uns sa$l tii in mana. "u%a ce se concentreaza %e cevrea sa ale1 intra in transa sau in a/asa1 acolo iind ca%abil sa citeasca

evenimentele trecute1 din %rezent si viitor1 cu oc4ii sau urec4ile sale mentale1 sau %rin clarsimtHsenzitivitate. #agul deasemenea %oate olosi si oglinda magica.

,stel %oate vedea toate evenimentele %etrecute in <urul obiectelor antice1 ca intr$un ilm de cinema1 %utand invata tot ce are legatura cu obiectele in cauza. ,re

%osibilitatea de a vedea nu doar cine a trimis o scrisoare ci si gandurile %ersoanei

in momentul trimiterii scrisorii. Intr$un cuvant1 magul %oate citi %rintre randurileoricarei scrisori.

"e domeniul %si4ometriei tine si ca%acitatea de a comunica cu orice %ersoana ce a avutt o legatura cu un obiect1 %entru ca res%ectivul obiect

indierent de natura sa1 intotdeauna re%rezinta o legatura dintre tru%ul1 suletul sis%iritul magului si %ersoana in cauza. )ara indoiala magul %oate citi gandurile dela cele mai mari distante1 cu a<utorul unui obiect. In acelasi tim% %oate ala usor

totul des%re latura suleteasca a %ersoanei1 des%re calitatile caracterului sidezvoltarea mentala a acesteia.

Psi4ograia este o variatiune a %si4ometriei1 dar este de mai micaim%ortanta %entru mag. Prin obiectul de legatura1 %ersoana care a trimis o

scrisoare %oate i vazuta in toate azele vietii1 si se %oate stabili %rin intermediulobiectuluiHscrisorii1 o legatura %rin care %ersoana sa ie inluentata mental1 astralsi izic. "in aceasta descriere a devenit clar ca %si4ometria nu$i decat o varianta

a clarviziunii1 de<a descrisa intr$unul din ca%itolele anterioare.

+!2 Suestionarea "e"oriei

Se stie ca memoria este o ca%acitate intelectuala %e care o are orice om ale

carui cinci simturi sunt intacte. "ar in acelasi tim% memoria este rece%torul

gandurilor si a ideilor din lumea mentala si lumea a/asei. Noi stim ca toategandurile si ideile sunt transerate in a/asa1 iar memoria datorita calitatilor salerece%toare le %oate c4ema ina%oi din a/asa si sera mentala1 in %lanul constient.

(&-

(&-



Simtindu$se ca acasa in a/asa magul %oate inluenta memoria intr$o manieradirecta sau indirecta. #etoda directa este intarirea memoriei %rin elementulcores%unzator sau luidul electromagnetic sau %rin inluentarea subconstientului

cu a<utorul imaginatiei. Lucrand asu%ra memoriei1 magul daca doreste %oate saslabeasca anumite idei si im%resii din constient si astel din memorie cu a<utorul

imaginatiei. #etoda indirecta de inluentare a memoriei este sa aci acest lucruindirect cu a<utorul %rinci%iului a/asic. #agul vede gandurile iecaruia in a/asa

%utand sa le slabeasca intensitatea %rin imaginatie1 distrugand legatura dintreres%ectivele ganduri in a/asa si %ersoana in cauza. Pentru ca magul are

%osibilitatea sa lase ara memorie orice %ersoana in acest el1 este atentionat cu

seriozitate sa nu oloseasca gresit acesta %utere. Nimeni din %ersoanele careas%ira la adevarata dezvoltare etica nu va ace a%te din acestea.

#agul cu siguranta va olosi aceasta ca%acitate doar cand vrea saslabeasca sau sa stearga o e7%erienta ne%lacuta care are un eect negativ asu%ra

%ersoanei in cauza. #agul va ace oarte bine daca va sterge o deziluzie1 o

tristete etc.1 de care %ersoana nu %oate trece. #agul %oate ace acest lucru si %e %ro%ria %ersoana1 daca a suerit socuri mentale1 mari deziluzii1 im%resii care ii

revin obsedant in minte. ,ceste im%resii nu$i vor mai intra niciodata in memoriedaca au ost sterse in a/asa. Insa daca reuseste sa sta%aneasca aceste amintiri %rin

vointa1 autosugestie sau alte metode nu$i nevoie de interventii drastice in a/asaca aceste amintiri sa ie sterse. Pierderea %atologica a memoriei %oate i e7%licata

%rin %aralizarea tem%orara a legaturii cu lumea mentala sau cu a/asa. "ar aceasta

stare este o dezarmonie1 o boala1 un deran<ament mintal care a a%arut datoritaunor cauze cum ar i dierite socuri1 traume %si4ice1 izice s.a.

+!3 1ucrul in a&asa

La el cum memoria %oate i inluentata si anumite amintiri sterse cu

a<utorul a/asei1 magul este ca%abil sa sc4imbe anumite idei1 amintiri si c4iar

anumite cauze care sunt inregistrate in a/asa1 si sa abata inluenta neasta adestinului %ersonal sau al altora1 daca e7ista insa o motivatie corecta. Sa

%resu%unem ca el sterge o cauza %e care subiectul a creat$o1 atunci magul trebuiesa creeze o alta cauza in locul celei sterse1 care va avea un alt eect asu%ra

destinului individului. ,ceasta inluenta in viata omului nu se %oate ace cu omotivatie rivola1 indierent ca e vorba de magician sau de o alta %ersoana.#agul %oate interveni in astel de lucruri doar daca$si asuma res%onsabilitatea

de%lina in ata Providentei "ivine. Stergerea si crearea unei cauze noi se ace celmai bine %rintr$o volta electromagnetica. Sunt mai multe metode1 dar toate se

bazeaza %e vointa si imaginatie1 iar magul le %oate realiza du%a liberul sauarbitru. )a%tul ca magul %oate sc4imba destine1 stergand cauzele cu %acatele lor $%acate vazute din %ers%eciva religioasa1 %entru ca %acatele nu$s decat viziunile

morale ale religiilor$ a ost aratat de "omnul nostru Isus C4ristos care a s%us!

@Cui iert 6u %acatele1 ii vor i %entru totdeauna iertate.@

(&

(&



+!5 I"prenarea la distanta a ca"erelor

,m vorbit de<a des%re incarcarea camerelor in care se ala magul1

deasemenea am recomandat cateva elemente a<utatoare %recum oglinda magicacombinata cu un condensator luid. Un a%t %e care nu l$am mentionat %ana

acum este acela ca magul %oate incarca o camera si de la distanta. Sunt 2 eluride a ace acest lucru! in %rimul rand magul viziteaza cu s%iritul sau cu cor%ul sau

astral1 acand incarcarea dorita %rin imaginatia sa1 olosind aceleasi instructiunica la ca%itolul %rivitor la incarcarea camerei. , 2$a %osibilitate este legareaacestor camere cu cea in care sta magul1 cu a<utorul a/asei1 astel ca cele 2

camere devin una in a/asa. ,stel1 %rin aceasta cone7iune cele mai mari distante %ot i bineinteles unite. Indierent cu ce$si incarca magul camera1 inluenta va

trece automat si$n cealalta camera1 indierent de distanta.

+!*: Mesa@e prin aer

,cest gen de transmisie se oloseste mai ales in 3rient cu %recadere in

Tibet intre magi sau ade%ti. "aca distanta1 indierent cat de mare este ea %ana lao %ersoana sau camera1 a ost de%asita %rin %rinci%iul a/asic astel trecand de

tim% si s%atiu1 o %ersoana comunicand in aceste conditii nu$i ca%abila doar saciteasca si sa transmita ganduri ci si sa %roduca si sa rece%tioneze maniestariizice %rin transerul luidului electromagnetic intre cei 2 %oli care sunt de<a

legati in a/asa. ,stel o %ro%ozitie %ronuntata in camera magului se %oate auziizic in camera care este legata %rin a/asa de cea a magului. "aca %ersoana din

camera inde%artata ras%unde1 ea %oate i auzita in camera magului1 ca si cum %ersoana ar i in aceeasi camera. Trebuie sa %roduci luidul electromagnetic la el

cum a ost descris in ca%itolul des%re volta< dar aici nu$i dai orma unei mingi ci %e cea a camerei. ,ceasta combinatie dintre a/asa si electromagnetism %ermite %ronuntarea cuvintelor1 %ro%ozitiilor si transerul lor la orice distanta. ,ceste

mesa<e %ot i auzite si de %ersoane neinitiate sau antrenate in magie. ,ceastametoda %oate i concretizata %ana acolo incat sa %roduca c4iar eecte izice. ,ici

nu este atat de im%ortanta transmiterea gandurilor ci a cuvintelor izice1 enomencunoscut in stiinta ca emisie si rece%tie ara ir. 6terul in care se misca valurile

vibrationale %roduse de cuvinte este %rinci%iul a/asa1 iar electricitatea necesaravine din luidul electromagnetic. #agul stie din e7%erienta ca tot ceea ce arealizat stiinta in maniera izica1 indierent ca a olosit electricitatea1

magnetismul1 caldura etc.1 se %oate deasemenea realiza si %rin magie .In aceasta maniera este %osibil sa transmiti cuvinte1 unde sonore si

imagini. Imaginile materializate %roduse de imaginatie intr$o astel de cameramagica %ot i vazute de oamenii de oriunde cu conditia sa ie %e ?aceeasirecventa@ cu camera magului. "easemenea se %ot transmite senzatii tactile1

mirosuri si alte lucruri asemanatoare1 %rin a/asa si luidul electromagnetic9

deasemenea %ot i transmise si eectele elementelor. 6terul izic inca mai aremulte a%licatii iar viitorul ne va invata intr$o zi nu numai sa transmitem sunete siimagini asa cum este televizorul1 ci si alte dierite a%licatii si %uteri

(&

(&



8comunicatiile mobile1 nternetul $n.t.:. ,ici stiinta are un domeniu larg deactivitate1 si sunt sigur ca va veni o zi cand se vor %utea transmite si undetermice 8caldura: %rin eter. #agul %oate conce%e multe actiuni cu a<utorul

eterului1 iind ca%abil sa %una cunoasterea magica in armonie cu stiintele te4nicesi cu c4imia. >azandu$se %e legile universale1 magul va i ca%abil sa aca cele

mai mari inventii insa orice antici%atie ino%ortuna incalcand mersul evolutiei ar i atala %entru mag.

+!** E=teriori;area

#agul a invatat in acest curs cum sa$si scoata cor%ul mental si cel astraldin cel izic1 deci acest subiect nu re%rezinta nimic nou %entru el. Ceea ce nu stie

este a%tul ca nu trebuie sa %roiecteze tot cor%ul mental sau astral ci %oatee7terioriza sau deconecta dierite %arti din cor%. Cor%ul mental si astral neiindlimitate de tim% sau s%atiu1 magul va %utea sa$si transere dierite %arti din cor%

la orice distanta asa cum reuseste sa$si se%are aceste %arti in a/asa cu a<utorulimaginatiei. "e e7em%lu va i ca%abil sa$si %roiecteze un oc4i sau ambii intr$un

anumit loc din care va %rimi im%resii ca si cum ar i acolo in cor%ul izic9 astelva economisi energie neiind obligat sa$si transere tot cor%ul mental. Poate ace

la el cu urec4ile sale mentale sau astrale1 astel va %utea auzi orice1 de la oricedistanta. La ince%ut va ace acest lucru %rin imaginatie si cor%ul sau mental1 maitarziu va ace acest lucru cu cor%ul sau astral. In aceasta maniera el va i ca%abil

sa vada si sa auda orice %rin oc4ii si urec4ile sale %roiectate ara sa ie in stare detransa.

Indata ce obtine o anumita maiestrie in %roiectia oc4ilor si urec4ilor1 %oateincerca sa$si %roiecteze mainile si gradat c4iar %icioarele. La ince%ut o va ace

mental1 du%a aceea cu mainile sale astrale iar %rin condensarea ulterioara aelementului %amant le %oate c4iar materializa. 6ste evident ca se %oate acecunoscut %rin aceste maini materializate1 %utand %roduce dierite sunete %rin

ciocanituri. >ineinteles ca se %ot ace o gramada de glume %roaste astel1 dar magul nu$si va risi%i tim%ul %retios %e astel de trucuri co%ilaroase.

)acultatea de a scrie la distanta intre %ersoane vii se %oate ace %rinaceasta metoda. Sa %resu%unem ca un mag e7%erimentat isi e7teriorizeaza mana

mentala si astrala %rin imaginatie gandindu$se ca mana se ala in alta %arte1 inata unei oi de 4artie cu un creion %regatit. Cu mana sa astrala si mentala %oatedetecta mana %artenerului si sa scrie %rin ea. 6ste %osibil sa a%ara c4iar scrisul

corect al magului in acest e7%eriment. ,de%tii numesc acest gen de enomene?scrisoarea la distanta intre %ersoane vii@.

"aca magul a reusit sa$si e7teriorizeze mainile si %icioarele %oate satransere si obiecte %rin aceeasi metoda9 mai incolo voi descrie elul in care %otiace un obiect izic invizibil. #agul va observa ca nu %oate vedea sau auzi cu

oc4ii sau urec4ile sale izice in tim% ce aceste organe sunt e7teriorizate1 si nu va

%erce%e nimic in <urul sau 8in cor%ul izic: in tim%ul acestei e7%eriente1 c4iar daca oc4ii izici sunt larg desc4isi. In cazul e7teriorizarii unui membru sa

(&&

(&&



s%unem mana1 ea va ramane catale%tica1 ara viata1 %ana cand mana mentala sauastrala este reconectata iarasi de mana izica.

+!*+ Maia de%a deveni invi;i$il

In multe %ovesti se s%une cum vra<itorul s$a acut invizibil1 sau ca e7istaun inel s%ecial %e care$l rasucesti in <urul degetului si devii invizibil. #ulte carti

descriu dierite talismane si %ietre care ar trebui sa$l aca %e %osesor invizibil1dand deasemenea multe instructiuni in aceasta directie. "ar nimic din toateacestea nu este de incredere sau %racticabil. Pe de alta %arte1 bazandu$ne %e

legile universale %e care le$am invatat %ana acum1 vom incerca sa demonstramca a te ace invizibil este o realitate din %unct de vedere magic.

Inainte de toate trebuie sa acem distinctia dintre invizibilitatea mentalaHHs%irituala1 cea astrala sau %si4ica si cea izica. Invizibilitatea mentala nu are ovaloare %rea mare1 dar este %osibil ca in viata sa a%ara situatii in care %oate i

utila. Sa %resu%unem ca magul vrea sa se transere mental sau astral intr$un loc sinu doreste sa ie %erce%ut de nici un el de iinte sau de simturile ascutite ale

vreunei %ersoane1 in acest caz %oate olosi invizibilitatea mentala. "e e7em%luun maestru care doreste sa vada ce ace elevul sau care si$a dezvoltat de<a

simturile9 maestrul va i langa disci%ol ara a i insa remarcat de catre acesta. In %lus magul %oate observa sedintele asa numitilor magi negri cu sco%ul de ainvata totul des%re actiunile lor1 la nevoie e7ercitand dierite inluente ara sa ie

vazut de acesti magi negri si iintele lor. 67ista multe alte ocazii in viata undeinvizibilitatea mentala sau astrala este binevenita.

• (. Sa devii invizibil la nivel mental este oarte sim%lu si se realizeaza

%rin um%lerea de la ca% la %icioare a cor%ului mental cu a/asa. Cor%ulmental va dis%area imediat din raza de vedere a oricarei iinte1 %entru

ca a/asa este ara culoare si ara vibratie. "aca s%iritul magului ar acevreo actiune in sera mentala1 aceasta ar i inregistrata in a/asa1 si$nciuda a%tului de$a i invizibil actiunile sale ar i gasite %rin

clarviziune. Ca sa evite acest lucru magul indata ce s$a um%lut cua/asa1 trebuie sa se inasoare intr$o sera neagra care sa cu%rinda tot

cor%ul sau mental. Nu conteaza daca aceasta invaluire este de orma

unei sere sau a unui ou. Nu trebuie sa uite sa se izoleze total cu a/asa1dedesu%tul %icioarelor %ana %este ca%. Inainte de$a merge undeva inaceasta stare de invizibilitate1 magul se va concentra %e ideea caactivitatea sa va i neutralizata de a/asa9 asta inseamna ca nu se va

inregistra in a/asa1 nu vor e7ista deloc urme ale actiunilor sale.,ceasta concentrare este necesara %entru ca altel c4iar iind invizibil1

cateva noi cauze tot se %ot inregistra in a/asa. #agul este %e de %lin res%onsabil %entru iecare actiune a sa din sera mentala c4iar daca$i invizibil. "estinul nu$lmai atinge1 %entru ca sta%aneste a/asa1 controleaza destinul sau. ,stel el

ras%unde doar in ata Providentei "ivine. "aca va olosi aceasta cunoastere %entru sco%uri marsave1 Providenta "ivina l$ar %ede%si si nu destinul sau.

Providenta "ivina i$ar ace1 cum s$ar s%une un dus rece1 si va trebui sa traiasca

(&'

(&'



singur si uitat in univers. Posibilitatea de a se baza %e Providenta "ivina ar i %ierduta1 acest lucru acest lucru iind mai rau decat cel mai crunt blestem. ,stelde mag este osandit %ieirii si oricine %oate realiza ce inseamna acest lucru din

%unct de vedere magic.2. Invizibilitatea astrala si izica.

•"aca cineva este destul de eicient in a deveni invizibil in %roiectiamentala %oate olosi aceeasi %rocedura cu cor%ul sau astral. ,ici la el1

%ractica consta in um%lerea cor%ului astral si mental cu a/asa. Celelalte

masuri descrise mai sus sunt valabile si aici. "in %unct de vedere magiceste %osibil sa devii invizibil si la nivelul izic1 dar aici invizibilitateanu$i %rodusa %rin a/asa ci cu a<utorul luminii. Um%lerea cor%ului cu

lumina trebuie sa ie in armonie cu intensitatea luminii e7istente in acelmoment. "aca acumularea este mai %uternica decat cea necesara1

individul n$ar deveni invizibil ci trans%arent si stralucitor similar ca un

soare. Invizibilitatea izica este oarte diicil de %rodus1 necesita ani de %ractica1 dar cei mai mari ade%ti o %ot ace corect.

Sa %resu%unem ca magul a obtinut o mare maiestrie in a deveni invizibilmental si astral1 c4iar si izic9 acum magul %oate sa aca sa dis%ara orice obiect

izic. 3 alta cale de a ace acest lucru este %rin transmutarea obiectului din staresolida in orma astrala1 %rin imaginatie si cu a<utorul a/asei. 3biectul dis%are

brusc din cam%ul vizual al %ersoanei neantrenate din %unct de vedere magic. Unobiect izic transormat intr$o orma astrala1 %oate i transerat la orice distantade catre cor%ul astral al magului sau alta entitate astrala. #agul sau entitatea ce

ace acest lucru va trebui deasemenea sa transere ina%oi obiectul din ormaastrala in orma izica. ,stel de transeruri de obiecte sunt realizate si de unii

mediumi s%iritisti1 cu conditia sa nu ie vorba de sarlatani1 dar totusi sunt lucrurimai rare. Indierent de ce actiuni sunt ca%abile inteligentele %lanetare si e7tra$

%lanetare1 de ele este ca%abil si magul care cunoaste legile universale si a acutun %rogres mare in dezvoltarea sa.

#ai e7ista inca o metoda de a deveni invizibil! deviatia simturilor

%racticata %rin orice orma de 4i%noza si sugestie in care entitatile %roducvibratii ale luminii ce cores%und luminii din cor%ul izic1 si astel obtinand

invizibilitatea. #ai multe instructiuni reeritoare la aceasta %roblema vei gasi in a

doua carte a mea1 ?Practica evocarii magice@.

+!*- ,ractica cu ele"entele

#agul care doreste sa se s%ecializeze %e lucrul elementele are nenumarate %osibilitati1 cu conditia sa i a<uns %ana acolo cu materializarea elementelor ca au

devenit o reala %utere izica. Sta%anind %erect aceste %robleme1 %oate acecondensarea elementului pa"ant in cor%1 incat %roduce invulnerabilitateacor%ului sau1 similar cum ac ac4irii1 calugarii S4aolin etc. ;a i ca%abil sa

treaca cu obiecte ascutite %rin musc4ii cor%ul sau1 ara sa simta cea mai micadurere sau sa %iarda o %icatura de sange si ara cicatrici. Insenzitivitatea

ac4irilor la durere cand stau %e o scandura cu cuie este obtinuta %rintr$o

(&*

(&*



intensiva autosugestie1 dar magul %oate obtine aceleasi rezultate mult mai ra%id %rin elementul %amant. 6l este ca%abil sa vindece taieturi adanci1 %ro%rii sau laalte %ersoane1 direct %rin elementul %amant ara sa lase urme. 3 rana ce ar

necesita interventia unui doctor c4irurg %oate i vindecata in cateva minute.6lementul %amant condensat in aara cor%ului1 ii %ermite sa materializeze

gandurile1 im%resiile sau iintele1 ie decedate sau neincarnate1 intr$o asa masuraincat %ot i vazute de %ersoane neantrenate si c4iar otograiate.

#agul are marele avanta< sa %oata %araliza instantaneu %e oricine1 om sauanimal1 c4iar %e dusmanul sau de moarte1 %rintr$o %roiectie e7trem de ra%ida aelementului %amant. #ai sunt diverse %osibilitati de a olosi elementul %amant1

dar s%er ca aceste e7em%le sunt suiciente %ana acum. 6lementul apa %roiectat si condensat oarte %uternic in cor% ii %ermite

magului sa reziste la tem%eraturi ridicate ara ca cor%ul sau sa suere. Proiectat inmaini ii %ermite magului sa tina carbuni a%rinsi sau un ier inrosit ara sa seraneasca. ,r %utea c4iar sa stea zambind %e un rug arzand ara sa %ateasca nimic.

,ici %ot sa mentionez %ovestea din >iblie in care un tanar a ost aruncat incu%torul a%rins si nu a %atit nimic. "es%re Ioan1 disci%olul avorit al "omnului

nostru1 se s%une ca a ost aruncat intr$un cazan cu ulei incins si nu a %atit nimic.#agul va %utea observa ca toate aceste %ovesti legendare nu$s inventii ci c4iar

au avut loc1 si astel de a%arente miracole se %ot ace %rin sta%anirea elementelor.3rice gen de oc1 indierent de marime1 %oate i stins %rin %roiectia condensata aelementului a%a.

>ineinteles magul %oate ace enomene a%roa%e miraculoase cu elementulaer intr$o maniera similara.

Cu a<utorul elementului 9oc1 magul %oate sta in rigul cel mai mare1 dacaacumuleaza acest element in el. Lamasii din Tibet %ot %roduce o caldura enorm

de mare in cor%ul lor %rin acumularea elementului oc1 astel ca %ot usca ra%idniste car%e ude inasurate in <urul lor in toiul iernii. ,cest e7%eriment estecunoscut ca ?tumo@ in Tibet. "easemeni orice material inlamabil %oate i a%rins

%rin %roiectia e7terioara a elementului oc. >iblia descrie un enomen similar cand un smoc4in a ost uscat de runze de catre "omnul Isus C4ristos. 6l a

olosit aceleasi legi1 acand %roiectia %rintr$un cuvant magic din abbala1 ceea ceindirect a acut ca elementul oc sa$i inde%lineasca vointa. Cunoscand si

reas%ectand legile universale im%reuna cu sta%anirea %erecta a elementelor1magul %oate ace oarte multe alte actiuni magice.

+!*. Feno"enul de levitatie

Levitatia insemna abolirea legii gravitatiei. >azandu$se %e legileuniversale1 magul stie ca %uterea gravitatiei de%inde de atractia magnetica a

%amantului. Aravitatia %ro%riului cor% %oate i eliminata %rin 2 cai. Prima1 %rin

incarcarea constanta cu elementul Aer 8;a<u tattEa:1 calitatea de baza a acestui

element este obtinuta intr$o asa masura incat omul se simte usor ca o %ana si se %oate ridica si %luti in aer ca un balon. , 2$a metoda tine de stapanirea 9luidului

electro"anetic. Prin acumularea luidului magnetic in cor% in asa masura a

('0

('0



densitatii incat sa aibe greutatea cor%ului1 eectul gravitatiei va i neutralizat. Inacest caz magul abia va mai %utea atinge %amantul9 %oate merge si %e su%raataa%ei indierent de adancimea ei. Condensand luidul magnetic din ce in ce mai

mult1 se %oate ridica in aer %rin vointa1 si cu a<utorul elementului aer sau %rin %ro%riile miscari ale aerului %oate i dus in orice directie doreste. ;iteza cu care

merge de%inde doar de vointa sa. #ulti Fogini sta%anesc in mod remarcabilenomenele de levitatie. C4iar in >iblie citim ca "omnul nostru Isus C4ristos a

mers %e su%raata a%ei. Tinand seama de ce s$a s%us este evident ca obiectele sic4iar oamenii neantrenati %ot i trans%ortati %rin aceasta metoda1 daca maguldoreste acest lucru.

,cumularea luidului magnetic se %oate ace %rin imaginatia antrenatamagic sau %rin alte %ractici cum ar i cele ce tin de Quabbala41 intererenta altor

iinte1 antome s.a.m.d. 6liminarea luidului electric din cor% si cresterea celuimagnetic %oate avea loc si involuntar1 inconstient9 de e7em%lu la mediumi sisomnambuli1 unde luidul electric este evacuat %rin transa si luidul magnetic

este in crestere. La somnambuli se %oate observa ca se %ot catara %e %erete %recum o musca1 sau %ot merge %e aco%erisul casei1 %e un ir de sarma etc.

Su%raincarcarea magnetica a somnambulilor tine si de azele lunii1 de aceeasomnambulismul mai este numit si ?nebunia lunii@. 3ricum aceasta stare este o

dizarmonie sau deran<ament al luidului electromagnetic1 si deci o stare %atologica de boala. 3 astel de %ersoana %oate i tratata doar %rin armonizarealuidului electric1 care trebuie marit in cor%.

,cest sumar asu%ra enomenului levitatiei ar trebui sa ie suicient %entrumag in %rezent1 desi se %oate trage concluzia din %aragraele de mai sus ca ar i

%osibil sa %roduci totodata si eectul o%us1 acela de a mari ca%acitatea de atractie.,cest lucru %oate i acut %rin marirea luidului electric 8%olaritateK: in loc de cel

magnetic. ,ceasta e7%licatie este clara1 daca magul se uita la legile izicii cares%un ca 2 %oli identici ai unui magnet se res%ing iar 2 %oli dieriti se atag.

+!*/ Feno"ene ale naturii

Cu a<utorul elementelor si a luidului electromagnetic1 magul %oate %roduce enomenele naturii la o scara mai mare sau mai mica. Pentru astel de

lucruri magul va avea nevoie de un s%atiu mai larg in <urul sau ca sa %oata %roiecta si condensa %uterile necesare. Prin %roiectia elementului aer %oateinluenta miscarea aerului si vantului9 %rin %roiectia elementului a%a %oate ace

sa %loua1 sa ninga etc. Poate determina urtuni cu descarcari electrice cu luidulelectromagnetic1 %roiectand volte electrice si magnetice in aer1 care in momentul

in care se vor lovi vor %roduce ulgere. Prin concentrarea luidului magnetic1 %oate atrage elementul a%a de la cele mai mari distante1 acand automat sa %louain ata sa. 6vident %oate obtine si eectul o%us1 o%rind %loaia nedorita %rin

im%rastierea norilor. 3 urtuna %oate i adusa sau directionata in alta %arte1

%entru ca orice inluenta este %osibila asu%ra naturii %rin sta%anirea elementelor si a luidului electromagnetic. ,cest gen de enomene este %racticat des delamasii din Tibet. ,stel %rin aceasta metoda ca si %rin altele1 magul stie si %oate

('(

('(



sa %roduca dierite enomene du%a un antrenament s%ecial1 la el ca lamasii dinTibet ce ac astel din lucruri %rin rituri1 evocari de iinte si Tantre.

+!*0 ,uterea asupra vietii si "ortii

#agul care sta%aneste %erect elementele si luidul electromagnetic1deasemenea este sta%anul vietii si al mortii oricarei iinte umane. "ar niciodata

nu$si va %ermite sa ameninte viata unui semen de$al sau cu toate ca stie cum sainduca o moarte magica. Sunt multe %osibilitati %entru asta1 dar ma abtin de la amentiona astel de te4nici1 ca sa nu$l duc %e mag in tentatie. Urmand legile

universale un mag cu s%iritul iluminat si sta%an %este acultatile sale va %utea saresuscitezeHinvie %ersoane decedate recent. Prin e7%erienta sa mistica si cu

simturile sale antrenate1 magul %oate vedea actiunea elementelor in cor%1 sulet sis%irit %recum si actiunea luidului electromagnetic9 mai mult1 magicianul %oatevedea verigile de legatura intre cor%ul izic1 astral si mental si stie ca toate

acestea %ot i inluentate du%a legile universale. ;a i usor %entru mag sa reacacele doua legaturi dintre cor%uri1 %rin olosirea elementelor si a luidului

electromagnetic. "aca nici un organ vital nu a ost distrus1 magul %oate readuce %e cineva la viata1 daca a ost destinat de Providenta "ivina sa aca acest lucru.

"easemenea el %oate anula moartea oamenilor sau animalelor1 survenita in urmasocurilor electrice 8ulgere si alte lucruri asemanatoare:. Tot ce are de acut inacest caz este stabilirea legaturii cu s%iritul res%ectiv in a/asa si sa induca

deliberat luidul electromagnetic intre s%iritul si suletul res%ectiv ca sa re%arecone7iunea1 matricea mentala dintre ele. ,%oi trebuie sa aca la el si intre cor%ul

astral si cel izic re%arand matricea astrala dintre ele1 tot cu a<utorul elementelor si a luidul electromagnetic. #ortul revine imediat la viata %rin um%lerea

cor%ului cu %rinci%iul luminii. ,ceasta este o sinteza a resuscitarii in manieramagica indusa %rin %uterea elementelor si a luidului electromagnetic1 indierentdaca vointa sau altceva mai are un rol in asta. 6ste bine stiut ca marii ade%ti au

acut astel de acte de reinviere.Inainte de$a termina ca%itolul = vreau sa subliniez ca nu trebuie sta%anite

toate acultatile magice descrise aici. Ca recunoastere si ascultare de legiles%irituale ce guverneaza Universul1 am dat magului cateva directii des%re cum sa

realizeze astel de enomene alate la granita cu miraculosul. "e%inde doar demag cat de de%arte vrea sa mearga intr$una sau alta din disci%line. Un ade%ttalentat %oate ace orice c4iar si enomene magice de$o am%loare mai mare1 %e

care nu le$am descris aici1 doar urmand legile universale.,stel1 cursul com%let al instructiunilor des%re %rima carte de tarot$

#agicianul1 a a<uns la inal. 3amenii care s$au 4otarat sa urmeze acest curs %ractic1 au aici ocazia sa$si com%leteze dezvoltarea. Nu cred ca e7ista o alta calede a ace %racticile mai usor de inteles decat astel. "escrierea data aici

cores%unde cunoasterii %redate doar in tem%lele misterelor si dezvaluite doar

unei elite atent selectate. Cel ce vrea rezultate ra%ide va i dezamagit1 %entru cauneori este nevoie de ani de %ractica sa a%ara rezultatele. "ar acest lucru nu$l vaace %e elevul sincer sa abandoneze aceasta %atrundere in initiere. "in acest

('2

('2



motiv %rima carte de tarot$ #agicianul1 re%rezinta %oarta s%re adevarata initiere.Persoanele care au zambit ironic la adresa magiei au sansa sa$si sc4imbe %arereadu%a ce citesc aceasta carte. Sunt asa de multe %areri gresite des%re magie si n$ar

trebui sa uiti ca lucrurile sunt %rea adeseori gresit inter%retate. #agia este ceamai diicila cunoastere de %e %amant1 ce nu trebuie sta%anita doar teoretic ci

inainte de toate %ractic. 6ste mult mai usor sa obtii cunoasterea intelectuala decatsa devii un #agician adevarat.

Epilo

Cum am s%us si in introducere1 aceasta carte nu este dedicata %entruobtinerea bogatiei si a gloriei1 ci sco%ul este studiul 3mului ca microcosmos in

relatie cu Universul macrocosmic im%reuna cu legile lor. ,stel viziuneacititorului asu%ra magiei se va sc4imba si s%er ca nu va mai i degradataintele%ciunea antica considerand$o vra<itorie sau alte asemenea lucruri asociate

raului. 6ste evident ca iecare cititor va <udeca aceasta carte din %unctul sau devedere. Individul strict materialist1 necredincios in cele religioase1 ce ignora

enomenele su%ranaturale1 indubitabil va %rivi aceasta carte ca un non$sens %ur.Sarcina mea nu este sa convertesc sau sa sc4imb ideile acestor oameni. ,ceasta

carte a ost scrisa e7clusiv %entru cei ce cauta ,devarul si Intele%ciuneasu%rema1 lucruri %e care cu siguranta ca le vor gasi aici.

"e multe ori semenii nostrii1 re%rezentantii dieritelor curente si idei1 s$au

contrazis si au incercat sa se convinga unii %e altii1 nutrind sentimentevindicative intre ei1 din motive de invidie %roesionala sau c4iar %entru avansarea

cunoasterii. ,devaratul mag nu va uri sau va dis%retui %e nimeni1 va simtieventual numai mila %entru cei cu astel de credinte1 si ii va res%ecta %e toti

oamenii care$l cauta %e "$zeu indierent de metoda. 6ste %acat ca teozoistii1clerul1 s%iritistii etc.1 considera cu inversunare ca doar calea lor duce catre"umnezeu. Toti cei ce cauta uniunea cu "$zeu trebuie sa tina minte cuvintele lui

Isus C4ristos1 marele #aestru al misticilor1 care a s%us! @Iubeste$ti a%roa%ele ca %e tine insuti.@ ,ceasta %ro%ozitie ar trebui sa ie sacra %entru oricine cauta

iluminarea %e aceasta cale s%irituala.#ulte din iintele care au %arasit lumea noastra izica si care nu au avut

sansa ca %e aceasta %laneta sa obtina cunoasterea adevarata in s%irit s$au %lans inserele su%erioare ca nu au avut acces la cunoasterea rezervata doar celor alesi.,stel misterele care au ost %azite tim% de mii de ani se reveleaza acum %as cu

%as de Providenta "ivina %entru acei locuitori ai %amantului care cauta cusinceritate ,devarul si Calea. 6vident beneiciile acestei cunoasteri nu vor a%are

%este noa%te1 ci vor trebui sa ie obtinute %rin munca grea si de%asirea multor greutati. 3 mare %arte de oameni1 daca nu ma<oritatea1 vor sa ie convinsi deadevarul legilor %entru a avea credinta1 si numai du%a aceea 4otarandu$se sa intre

%e calea initierii. #agul onest isi da seama ca aceasta atitudine a omului este una

gresita. 6l este convins ca omul trebuie educat si antrenat %entru credinta1 %rininitiere. Prin citirea acestei carti se %oate obtine desigur o anumita cunoastereintelectuala1 dar nu intele%ciunea. Cunoasterea %oate i obtinuta %rin transer de

('+

('+



inormatie1 dar intele%ciunea vine din e7%erienta si recunoastere1 ultimade%inzand de maturitatea s%irituala a individului. Iar aceasta maturitate este datade dezvoltarea s%irituala dobandita %e calea initierii.

3ricine a citit des%re Tarot %oate stie ca mai sunt 2( de carti numite,rcanele mari1 %e langa %rima carte ce simbolizeaza #agicianul in misterele

egi%tene1 iind baza intregii intele%ciuni. )iecare din aceste carti cores%unde unuisistem initiatic. Pe langa cele 22 de ,rcane ma<ore1 mai sunt de arcane

minore1 care la randul lor semniica dierite mistere minore1 iecare din acestecarti necesitand o descriere se%arata.

Providenta "ivina va decide ce si cat voi scrie si %ublica des%re iecare

carte de Tarot. Intelegand in %rounzime aceasta carte1 cititorul va a<unge laconcluzia ca nu e7ista magie alba sau neagra. "e a%t nu e7ista dierenta intre

magie1 misticism sau alte stiinte de elul acesta. Cum am s%us la ince%ut oricestiinta nu$i nici buna nici rea9 %oate i insa o amenintare sau un a<utor %entuoameni1 de%inde de cum o olosesc oamenii. Ideea e7istentei magiei negre este

atribuita a%tului ca %ana acum oamenii obisnuiti nu au avut nici cea mai vagaidee ce este magia. In dierite ca%itole am s%us si am re%etat ca aceasta stiinta

sublima trebuie olosita doar %entru cele mai elevate sco%uri. In %lus am

('-

INITIEREINHERMETISM-FRANZBARDON

Documents

Transcript of INITIEREINHERMETISM-FRANZBARDON