w w w . p o l i t i a r o m a n a . r o / r e v i s t a _ p o l i t i e i /

P u b l i c a ] i e f o n d a t ` \ n 1 9 3 9 . S e r i e n o u `

|ntre recunoa[tere [i contestare,Mi[carea sindical` poli]ieneasc`

2008

Nr. 9

52pagini

3lei

Drajna – Povesteamerge mai departe

Poli]ia Român`

la BSD-200812 32

5

Ini]iere [i fascina]ie

Misiuni f`r` anotimp

Caravan` pentru salvarea de vie]i

Decontarea medicamentelorpentru asigura]ii M.I.R.A.

Poveste cu final neprev`zut

La Academia de Poli]ie“Alexandru Ioan Cuza” au jurat credin]`

Final de vacan]`, final tragic de vie]i

Descoperirea unei fabriciclandestine de ]igarete

Criminali[tii timi[eni pe urmele infractorilor

DDii nn

ssuu

mmaarr

ppaagg.. 88--99

ppaagg.. 1188--1199

ppaagg.. 2244

ppaagg.. 3366--3377

ppaagg.. 3355

ppaagg.. 3388--3399

ppaagg.. 4400ppaagg.. 3311

Editori

alAm avut, nu de pu]ine ori,

ocazia s` scriu despre poli]i[ti care

nu î[i respect` statutul, care nu î[iîndeplinesc misiunile [i atri -bu]iunile, care nu au aproape nimicîn comun cu profesia pe care o prac-tic` sau care, mai r`u, o fac de râsprin ipostazele degradante în caresunt surprin[i: consum de alcool întimpul misiunilor, întârzieri de laprogram sau absen]e nejustificate,„pactiz`ri” cu infractorii sau tre-cerea în tab`ra acestora, primire defoloase necuvenite ori mit`.

În aceste situa]ii, a trebuit s` îmicontrolez mult mai atent decât de

obicei starea sau impulsul sub

imperiul c`rora prezentam, relatam,analizam acele fapte. Revolta,

stupoarea, mirarea, încrâncenareanu au ce c`uta în scriitura de pres`.În special în acele genuri publicis-tice în cadrul c`rora este recoman-dat s` nu te implici. Chiar interzis.

Dac` am reu[it sau nu au apre-ciat, la vremea respectiv`, cititorii.Cu certitudine, îns`, pot afirma c`niciunul dintre cei viza]i nu a avuta-mi face repro[uri, în ceea ceprive[te corectitudinea [i im -par]ialitatea celor a[ternute pehârtie.

Au fost, îns`, multe, foarte multecazuri când nu îmi puteam reprima

am`r`ciunea [i triste]ea.Pentru c` am întâlnit asemenea

neaveni]i printre poli]i[ti.Printre acei MUL}I, FOARTE

MUL}I poli]i[ti adev`ra]i. Careî[i cunosc [i drepturile, dar [iîndatoririle, care se respect` pesine prin respectul [i deferen]aar`tate celorlal]i, care î[i impunun cod de onoare din atribu]iuni[i un fel de a fi din a le îndeplini.

Poli]i[ti care fac cinste profe-siunii alese [i pe care încearc`,prin toate ac]iunile [i faptele lor,s` o înnobileze.

Poli]i[ti datorit` c`rora nu amîncetat nicio clip` s` sper.

{i s` cred în demnitate.Numai [i numai datorit` lor.

Ceilal]i merit` uitarea.

� Nicu[or DULGHERU

Codul onoarei [i al demnit`]ii

Pag. 10 - 11

JJuurrnnaall ii[[tt ii ii -- ppooll ii]] ii[[tt ii ppeennttrruu ddoouu` zzii llee

aptul c` în jude]ul Dolj se potob]ine rezultate foarte buneîn lupta împotriva infrac]io -nalit`]ii este argumentat [i de

ac]iunile complexe de prevenire [icombatere a criminalit`]ii des -f`[urate timp de câteva zile, în adoua decad` a lunii septembrie,de c`tre efective de poli]ie (dinjude]ele Dolj, Olt [i Gorj), de jan-darmi, Garda Financiar` Central`[i din jude]ele vecine, Garda deMediu [.a.

Activit`]ile au fost planificate,organizate [i desf`[urate în bazaconcluziilor rezultate din analizasitua]iei operative din jude] efec-tuat` de c`tre o echip` de spe-ciali[ti din cadrul I.G.P.R., coordo-nat` de inspectorul generaladjunct, comisarul [ef GheorgheDragomiroiu. Ac]iunile poli -]iene[ti au fost desf`[urate încolaborare cu parchetele [iinstan]ele judec`tore[ti dinCraiova, beneficiind [i de aportulspecializat al Ser viciului deInforma]ii [i Protec]ie Intern`Dolj, vizând îndeosebi ur m` -toarele do menii: * efectuarea deper chezi]ii domiciliare la per-soanele suspecte de co miterea deinfrac]iuni stra dale, în special cuviolen]`; * verif icarea socie -t`]i lor comerciale care au înobiectul de activitate comer]ulcu materiale reciclabile [i se afl`în sfera de influen]` a grupurilorinfrac ] ionale; * verif icarea le -galit`]ii activit`]ilor comerciale[i de paz` desf`[urate de soci-et`]ile care apar]in direct sauindirect persoanelor care auleg`turi infrac ]ionale cu acestegrupuri.

Desf`[urate în strâns` confor-mitate cu cerin]ele profesionale,presupunând atât men]inereasecretului asupra acestora, cât [i

respectarea legalit`]ii [i, implicit,a drepturilor celor verifica]i,ac]iunile poli]iene[ti din data de11 septembrie a.c., din jude]ulDolj, s-au soldat, printre altele, cuîntocmirea a 33 dosare penalepentru infrac]iuni economico-financiare, infrac]iuni la regimularmelor [i muni]iilor, din sferacrimei organizate [.a.

Pentru comiterea unor infrac -]iuni cu violen]` [i în sfera traficu-lui cu droguri au fost re]inute treipersoane. În domeniul circula]ieirutiere au fost constatate [aseinfrac]iuni, s-au aplicat 267sanc]iuni contraven]ionale în va -loare de peste 100.000 lei, fiindsuspendate 16 permise de condu -cere auto.

Cu ocazia perchezi]iilordomici liare au fost identificate [iridicate 15 arme, 420 cartu[e, 24s`bii [i cu]ite, [apte bâte, cincitelevizoare cu plasm` furate, dou`laptopuri, 22 radiocasetofoane [icamere video, precum [i suma de21.880 euro.

Pe linia prevenirii [i des -coperirii infrac]iunilor de eva -ziune fiscal` [i a altor fapte denatur` penal` [i contraven]ional`comise în special de c`tre mem-brii unor grup`ri infrac]ionale aufost controlate 31 de societ`]icomerciale [i puncte de lucru aleacestora, fiind constatate [aseinfrac]iuni [i aplicate 12 sanc]iunicontraven]ionale cu o valoare de99.000 lei, activitatea unei soci-et`]i comerciale fiind suspendat`.

DURA LEX...

În ziua urm`toare, 12 septem-brie a.c., a fost organizat` [idesf`[urat` - sub supraveghereaunui procuror din cadrulD.I.I.C.O.T. - o ac]iune de c`tre

poli]i[tii B.C.C.O. Craiova, cu spri-jinul I.P.J. Dolj [i I.J.J. Dolj, vizândre]inerea membrilor unui grupinfrac]ional format din cet`]eni deetnie rrom` din Craiova, cunoscu]ipentru violen]a lor, leg`turile culumea interlop` [i preocup`rileinfrac]ionale legate de traficul deminori, traficul de persoane, pros-titu]ie [i proxenetism. Ac]iunea afost finalizat` cu succes, fiindre]inu]i cinci dintre ace[tia [icondu[i la sediul D.I.I.C.O.T. –Biroul Teritorial Dolj în vedereaaudierii de c`tre procurori [i dis-punerii m`surilor legale.

�

Primit` [i privit` apreciativ decet`]eni, activitatea coordonat` dec`tre comisarul [ef GheorgheDrago miroiu a vizat [i verificareamodului de implicare sau de neim-plicare a unor poli]i[ti din cadrulPoli]iei doljene în stopareafenomenului infrac]ional din zon`.

În acest sens, adjunctul inspec-torului general al Poli]iei Române adeclarat pe timpul prezen]ei sale laCraiova c` “\n eventualitatea \ncare se va stabili [i vinov`]ia unorpoli]i[ti pentru situa]ia din Dolj,m`surile \mpotriva acestora vor fidure.” Pentru c`... SED LEX.

� Nicu[or DULGHERU

Ac]iuni complexe de combatere a infrac]ionalit`]ii

FF3

Inspectoratul General al Poli]ieiRomâne, prin Institutul pentruCercetarea [i Prevenirea Criminalit`]ii, alansat, la nivel na]ional, cea de-a treiaedi]ie a „S`pt`mânii PreveniriiCriminalit`]ii”. Demarat` în perioada 22– 26 septembrie a.c. „S`pt`mâna pre-venirii criminalit`]ii” a inclus o serie deactivit`]i preventive menite s` contribuiela consolidarea parteneriatului Poli]ie –Cet`]ean, în scopul cre[terii gradului desiguran]` civic`.

Promovarea activit`]ilor cu caracterpreventiv, sensibilizarea opiniei publicecu privire la necesitatea implic`rii,al`turi de poli]ie, în ac]iuni care secircumscriu prevenirii criminalit`]ii,menite s` contribuie la cre[tereagradului de siguran]` civic`,reprezint` obiective esen]iale înactivitatea fiec`rui poli]ist, ge -nerând [i ini]iativa conduceriiPoli]iei Române de a realiza anual,timp de o s`pt`mân , o ac]iune alec`rei priorit`]i sunt informarea [icon[tientizarea popula]iei cu privirela problemele de natur infrac]ional[i antivictimal , dar [i consolidareaparteneriatului Poli]ie - Cet`]ean.

Cre[terea gradului de informare apopula]iei, a gradului de responsabi-lizare [i implicare a poli]i[tilor, comu-nit`]ii, societ`]ii civile în asigurarea unuispa]iu de siguran]` în societate, redu -cerea riscului victimal, consolidareaParteneriatului Poli]ie – Cet`]ean au fostdoar câteva dintre obiectiveleactivit`]ilor desf`[urate, la nivel na]ional,în s`pt`mâna 22 – 26 septembrie a.c.

Specificul acestei manifest`ri ini]iatede Poli]ia Român` în anul 2006, const` înfaptul c` priorit`]ile na]ionale sunt abor-

date simultan de c`tre toate jude]ele,ceea ce asigur` un caracter unitar [i con-fer` un plus de substan]` domeniilorrespective.

Activit`]ile desf`[urate pe par-cursul întregii s`pt`mâni au foststructurate pe diverse domenii deprevenire, fiecare zi având o alt`tem` preventiv`. Dintre temeleabordate în cadrul „S`pt`mâniiPrevenirii Criminalit`]ii”, amintim:delincven]a juvenil` [i victimizareaminorilor, siguran]a rutier`, la nivelna]ional, criminalitatea din mediulrural, furturi din societ`]i comer-ciale, infrac]iuni împotriva patrimo-niului, furturi personale, criminalitateastradal`, furturi din locuin]e,infrac]iunile comise cu violen]`,infrac]iuni la regimul silvic, infrac]ionali-tatea în zonele turistice, violen]a intrafa-milial`, furturi de [i din autoturisme,tâlh`rii, traficul de persoane, braconaj

piscicol, medierea în comunitate.Principalele tipuri de activit`]i

desf`[urate au constat în: * organizareade mese rotunde vizând abordareatemelor amintite; * întâlniri cu grupuri]int`: elevi, p`rin]i, profesori [i directoriai unit`]ilor de înv`]`mânt, b`trâni,administratori de societ`]i comerciale [ide imobile, reprezentan]i aicomunit`]ilor multiculturale, etc; * par-ticip`ri la emisiuni radio-tv; * distribuirede materiale informativ-preventive înspa]ii publice; * organizarea de expozi]iitematice; * prezentarea de programe

artistice; * demonstra]ii ale unorforma]iuni din cadrul Poli]iei (DPIR,Poli]ia Rutier`); * prezentare de filmeeducative; * simularea comiterii unor

infrac]iuni pentru testarea reac]ieicet`]enilor; * expozi]ii [i demonstra]ii cutehnic` de securitate.

Structurile jude]ene de analiz` [iprevenire au cooptat, în organizarea [iderularea acestor ac]iuni, parteneri dindiverse domenii: autorit`]i locale, unit`]ide înv`]`mânt, societ`]i comerciale,organiza]ii neguvernamentale, institu]iiguvernamentale, reprezentan]i media.Al`turi de ofi]erii de prevenire auac]ionat lucr`tori din structurile de pro -ximitate [i din cele de poli]ie rutier`.

În prima zi a manifest`rii, în toatejude]ele au fost organizate conferin]e depres` pentru prezentarea programului [ia modului de desf`[urare a ac]iunilor.

„S`pt`mâna Prevenirii Crimi nalit`]ii”a debutat cu inaugurarea Centrului deInformare [i Prevenire, g`zduit deClubul poli]i[tilor, situat în centrulmunicipiului Buz`u.

Informarea cet`]enilor în leg`tur` cu“S`pt`mâna Prevenirii Criminalit`]ii” s-arealizat prin bannere sau alte materiale(afi[e, pancarte) amplasate în zonelecentrale ale ora[elor, precum [i prinintermediul media. De asemenea, pesite-urile tuturor inspectoratelorjude]ene de poli]ie au fost postate mate-riale de prezentare a acestui eveniment

�Roxana GHEORGHIU-PAP

S`pt`mâna prevenirii criminalit`]ii4

Agenta Roxana OtiliaDragomir, dup` absolvirea{colii de agen]i de poli]ie“Septimiu Mure[an” - Cluj-Napoca, a fost ini]ial reparti-zat pe linia de munc OrdinePublic` în ora[ul buzoianPogoanele. Visul ei, îns , eras` ajung` în echipa delupt`tori de la Inspectoratuljude]ean, construc]ia atletic ,la care se adaug profilul psi-hologic excelent, fiind atuuride care echipa managerial ainstitu]iei a ]inut cont, spri-jinind-o s`-[i transformea[tept`rile în realitate. În circaun an [i jum`tate, tân`rapoli]ist a reu[it s impun`eternul feminin într-o struc-tur prepoderent masculin ,

nu doar prin gra]ie, ci, înprimul rând, prin hot`rârea dea lucra cot la cot cu colegii eiatât în interven]ii, cât [i laantrenamentele deloc u[oarepe care lupt`torii le sus]in peri-odic.

Agenta îmi spune c`munca ei este divers , nicio zinu seam`n cu cealalt . {tiec nu poate ie[i la pensie dintr-o asemenea activitate, undeorice rateu poate fi fatal, darexperien]a c`p`tat la “inter-ven]ie rapid`” o va ajuta sem-nificativ în carier`. Pân`atunci, prefer s tr iasc unprezent vulcanic, ca via]aîns`[i. Întrebat fiind care estecel mai important lucru înspecificul s`u de munc`,

tân`ra poli]ist ne-a spus:”S aiîncredere deplin în cel delâng tine [i s îl completezi lafrac]iune de secund . Ca s`reu[e[ti toate acestea,trebuie s` lup]i înfiecare zi cu tine, s teantrenezi folosin -du-]i toate resurse-le fizice [i nunumai. Pentru c`în ceea ce facemeste nevoie [i despirit. Nu suntemrobo]i, suntem oa -meni cu sentimente [iaspira]ii, care avem,îns , ceva în plus: sufletulcomun, de echip .”

�Lena MITROI

Agentul [ef Constantin Stan, dincadrul Deta[amentului de Poli]ie pen-tru Interven]ii Rapide al Ins -pectoratului de Poli]ie al Jude]uluiBuz`u, este cel mai recent buzoian ceactivez` sub semnul frunzei de stejar,emblema echipei de rugby a României.

A început acest sport, în 1985, laechipa de juniori a C.F.R. Buz`u, singu-ra echip` de rugby din Buz`u la aceavreme.

În 1986, Constantin Stan a fost con-vocat pentru prima dat` la echipana]ional` de juniori, iar, dup` înc` un

an, a f`cut pasul spre lotul detineret unde a activat pân` în1990, când a fost pre-luat de seniori.

Avea doar 21 deani când a jucat peEden Park în NouaZeeland`, în fa]a a50.000 de spectatori.A reu[it un alt suc-ces în 1991, în cadrulCupei Mondiale con-tra Fran]ei, Irlandei,Sco]iei [i Australiei.În acela[i an, 1991, afost transferat la Clubul „Dinamo”unde a evoluat 10 sezoane, ad`ugându-[ila palmares patru titluri de campion [idou` Cupe ale României. Din p`cate, în2001 s-a retras din cauza unei acci-dent`ri serioase la genunchi.

Dac` plec`m de la maxima rugby-ului „un sport de b`d`rani practicat degentlemeni”, în cazul poli]istului estepe deplin confirmat`. Iar pentru colegi

[i prieteni este un adev`ratgentelman, are toate atri -butele unui campion [i nudoar pentru c` a practicat unsport nobil cu performan]esemnificative, ci, în primul

rând, pentru felul s`u de a fi, discret,modest [i capabil de a-[i pune la b`taieîntregul profesionalism în salvarea devie]i, ca poli]ist la “interven]ie rapid`”.

Pentru ca tradi]ia s` fie continuat`,fiul poli]istului îi calc` pe urme [i, cutoate c` rugby-ul buzoian nu tra-verseaz` o perioad` tocmai bun`, poatec` într-o zi acesta va tr`i acelea[i clipede glorie precum tat`l s`u.

Gentleman în sport

[i în profesie

Sufletul comun, la genul feminin

5

6

|n ziua de 26 septembrie a.c., \n Pia]aConstitu]iei din fa]a PalatuluiParlamentului a avut loc un miting organi-zat de c`tre "Sidicatul Na]ional alPoli]i[tilor [i Vame[ilor “PRO LEX".Al`turi de membrii acestuia au fostprezen]i, conform canalelor publice depres`, circa 2.000 de membri saureprezentan]i [i ai altor sindicate:"Diamantul" [i "Lege [i Onoare", sindi-cate din care fac parte poli]i[ti, poli]i[ti defrontier`, poli]i[ti comunitari [i angaja]icivili. "Nu au participat, au precizat orga-nizatorii, dec#t membri afla]i \n afaraorelor de program".

P#n` \n prezent, a men]ionat pre[edin-tele "Pro Lex", dl. Vasile Lincu, "\n numaitrei ani de la \nfiin]are, s-au \nscris peste15.000 de func]ionari publici cu statut spe-cial, personal contractual din cadrulM.I.R.A. - peste 12.600 de membri-, anga-ja]i ai Autorit`]ii Na]ionale a V`milor - 400de membri - dar [i poli]i[ti comunitari -peste 2.000 de membri \n toat` ]ara".

|n lu`rile de cuvânt liderii de sindicat[i organizatorii [i-au exprimat opiniile [i,de cele mai multe ori, nemul]umirile,legate de salarizare, condi]ii de munc`,dotarea personalului [i a sediilor depoli]ie, contribu]ii financiare proprii nejus-tificate, pentru asigurarea unui minimumde dotare [i chiar nemul]umiri legate deprevederi legale ce nu ap`r` suficientpoli]istul, "protej#nd, \n schimb, sistemulmafiot [i infractorii".

Principalele revendic`ri au fost: moti-varea corespunz`toare a poli]i[tilor [i apersonalului contractual, prin promovareaunei Ordonan]e a Guvernului de cre[terea salariului cu cel pu]in 30%, acoperireadeficitului de personal [i condi]ii demunc` decente, \n imobile f`r` risc seis-mic, promovarea modific`rilor la StatutulPoli]istului prin O.U.G., protec]ia special`a poli]i[tilor [i eliminarea tratamentuluidiscriminatoriu fa]` de alte organiza]iisindicale [i acordarea drepturilor cuvenite\n calitate de organiza]ie sindical`

reprezentativ`.|n ultima parte a programului, liderii

sindicali au f`cut loc pe scen` forma]iei"Pro Lex" [i solistului Dinu Maxer, \nso]itde o trup` de frumoase dansatoare.

Pentru a \n]elege mai bine modul dedesf`[urare a mitingului, trebuie s` facemc#teva preciz`ri, cu obliga]ia de a nep`stra echidistan]a [i obiectivitatea obli -gatorie unei publica]ii, at#t fa]` de editor,[i asigurat` de acesta, c#t [i fa]` de citi-tori, colegii no[tri poli]i[ti.

Anterior desf`[ur`rii demonstra]iilor,a fost prezent \n Rom#nia, pentru a discu-ta cu conducerea M.I.R.A., cu dl. ministruCristian David, pre[edintele sindicatuluipoli]i[tilor ACP Olanda, vicepre[edinte alUniunii Europene a Poli]iei [i membru alComitetului Executiv al EUROFEDOP(Confedera]ia European` a Sindicatelordin Serviciile Publice, la care este afiliat [iS.N.P.P.C.), dl. Gerrit van der Kamp.Domnia sa a subliniat importan]a exis-ten]ei unui dialog constant între sindicate[i institu]ia Poli]iei, sus]in#nd disponibili-tatea Confedera]iei de a participa la unschimb de experien]` cu privire lafunc]ionarea acestui mecanism al dialogu-lui social \ntre guvern, ministere sau insti-tu]ii publice [i sindicate, la nivel european.

"Ini]iativa a fost bine apreciat`, cu atâtmai mult cu cât, pe acest domeniu, minis-terul nu are o experien]` prea îndelun-gat`", precizeaz` un comunicat al M.I.R.A.

Aceast` lips` de experien]`, recunos-cut`, a fost vizibil` [i prin nep`strareaechidistan]ei institu]ionale, \n afara dis-putei privind reprezentativitatea, dintreorganiza]iile sindicale. Pe de o parte. Decealalt` parte, lipsa experien]ei \n organi-zarea unor astfel de manifest`ri [i \n expri-marea revendic`rilor a fost evident` c#ndcererile unor lideri au fost \nso]ite deatacuri la persoan` sau cu tent` politic`,lucru valabil [i \n cazul unor mitingurianterioare, organizate de sindicatediferite.

Trec#nd peste aceste sc`p`ri con-

cretizate, \n opinia unor lideri sindicali, \ntehnici de manipulare [i diversiune, dezin-form`ri [i atitudini subiective, manifestatede ambele p`r]i, un lucru este evident:poli]i[tii, pentru a-[i putea exercitaatribu]iile [i a le garanta semenilor sigu-ran]` [i protec]ie, au nevoie de condi]iidecente de lucru.

Nu putem \ncheia, f`r` a reflecta [ipozi]ia Ministerul Internelor [i ReformeiAdministrative, care a f`cut urm`toarelepreciz`ri: "...spectacolul revendicativorganizat de c`tre Sindicatul “ProLex” nuprive[te [i nu are sus]inerea poli]i[tilorsau a vreunei organiza]ii sindicale \n carepoli]i[tii sunt membri. |n prezent, ProLexnu reprezint` interesele poli]i[tilor, \ncomponen]a sa intr#nd categorii profe-sionale, altele dec#t poli]i[tii, respectiv -vame[ii [i poli]i[tii comunitari. Acestlucru a fost adus la cuno[tin]a opiniei pu -blice inclusiv de c`tre reprezentan]iipoli]i[tilor fo[ti membri “ProLex”, care s-au desprins de acest sindicat [i au creat oorganiza]ie distinct` – Grupa Poli]ie a ProLex (Sindicatul na]ional al poli]i[tilor [ivame[ilor ProLex – Grupa Poli]ie - n.r.).

Conducerea M.I.R.A. \[i exprim`convingerea c` poli]i[tii nu se vor l`saindu[i \n eroare, manipula]i, \n scopuricontrare intereselor lor, de c`tre o organi-za]ie ai c`rei reprezentan]i nu suntpoli]i[ti [i nu au, deci, calitatea de a lesus]ine interesele.

Problemele de natur` sindical` alepoli]i[tilor se afl` permanent \n aten]iaconducerii, iar rezolvarea lor se face prindialogul constant pe care Ministerul \l arecu sindicatul reprezentativ, respectivS.N.P.P.C., sindicat care reune[te aproxi-mativ 45.000 de membri angaja]i \nM.I.R.A.."

Pozi]ia oficial` a M.I.R.A. [i alte"Informa]ii de background" au fostexpuse pe pagina proprie de internetwww.mira.gov.ro, la sec]iunea PRESA -COMUNICATE.

� Pagin` realizat` deMarius TOMA

|ntre recunoa[tere [i contestare,

Mi[carea sindical` poli]ieneasc`

7

Luna septembrie a adus pentru poli]i[ti dou`acte normative adoptate de Guvern. Este vorbadespre Hot rârea nr. 1083 din 10 septembrie2008, privind asigurarea desp`gubi rilor de via] ,s`n tate [i bunuri ale poli]i[tilor [i O.U.G. nr.107/18.09.2008 pentru modificarea [i com-pletarea Ordo nan]ei Guvernului nr. 38/2003,privind salarizarea [i alte drepturi alepoli]i[tilor, aprobat` prin Legea nr. 353/2003,cu modific`rile [i complet`rile ulterioare.

Ce aduc nou pentru poli]i[ti cele dou`acte normative [i care a fost reac]iaSindicatului “Pro Lex” la adoptarea acestorasunt întreb`ri la care vom r`spunde \n conti -nuare.

Astfel, Hot`rârea nr. 1083 din 10 septem-brie 2008, privind asigurarea desp`gubirilorde via]`, s`n`tate [i bunuri ale poli]i[tilor, vaintra în vigoare la data de 1 ianuarie 2009.

La art. 3, sunt enumerate categoriile deriscuri pentru care Ministerul Internelor [iReformei Administrative acord` desp`gubiripoli]i[tilor: „a) r`nirea poli]istului; b) invalidi-tate de gradul I; c) invaliditate de gradul II; d)invaliditate de gradul III; e) deces; f) preju-dicii aduse bunurilor”.

La art. 4, alin. 2 sunt prev`zutedesp`gubirile care i se acord` poli]istului însitua]ia producerii unuia dintre riscurile laart. 3 lit. b) - d). Sumele de bani care seacord` sunt, conform hot`rârii, urm`toarele:

„a) pentru invaliditate de gradul I - 10.000euro, echivalent în lei la data pl`]ii;

b) pentru invaliditate de gradul al II-lea -8.000 euro, echivalent în lei la data pl`]ii;

c) pentru invaliditate de gradul al III-lea -6.000 euro, echivalent în lei la data pl`]ii.

(3) Desp`gubirea acordat` în situa]iaproducerii riscului prev`zut la art. 3 lit. e)const` într-o sum` de 20.000 euro, echivalentîn lei la data pl`]ii, [i se pl`te[te familieipoli]istului decedat”.

În penultimul articol al Hot`rârii deGuvern 1083/10.09.2008, art. 7, se prevedec`: „modalit`]ile concrete de acordare adesp`gubirilor se stabilesc prin normele deaplicare a prezentei hot`râri, aprobate prinordin al mi nistrului Internelor [iReformei Administrative, care se pu -blic` în Monitorul Oficial al României,Partea I”.

Am luat, „la cald”, declara]ia reprezentan-tului Sindicatului Na]io nal al Poli]i[tilor [i

Vame[ilor „Pro Lex”, Vasile Lincu, pentru aafla dac` este mul]umit sau nu de hot`râreaprezentat` anterior: „|ntr-adev`r, aceast`hot`râre este binevenit` [i a[teptat` de foartemult timp. Ea are, în primul rând, un rol psi-hologic important pentru poli]i[ti, care, afla]iîn exercitarea atribu]iunilor de serviciu, seelibereaz` cel pu]in de stresul pe care îlaveau în situa]ia în care exista posibilitatea s`fie ultragia]i grav [i s` nu poat` s`-[i pl`teasc`cheltuielile pentru refacerea capa cit`]ii demunc`. Nu am în]eles din ce cauz` aceast`hot`râre are aplicabilitate de la 1 ianuarie2009 [i nu de la data intr`rii în vigoare, adic`18 septembrie 2008. De asemenea, nuîn]eleg de ce a fost nevoie de trei mitinguripentru ca s` se emit` o Hot`râre de Guvernpentru aplicarea unui drept prev`zut înc` din2002 în Statutul Poli]istului.”

Cel de-a doilea act normativ, pe care îladucem aten]iei cititorilor no[tri, este O.U.G.nr. 107/18.09.2008 pentru modificarea [icompletarea Ordonan]ei Guvernului nr.38/2003, privind salarizarea [i alte drepturiale poli]i[tilor.

În preambul se precizeaz`: “În scopulmotiv`rii poli]i[tilor [i pentru asigurareacorel`rii nivelului de salarizare între anumitefunc]ii de conducere ]inând seama de ie -rarhizarea stabilit` pentru func]ii pu blice si -milare potrivit Legii nr.188/1999, privindstatutul func]ionarilor publici, precum [i acorel`rii coeficien]ilor de ierarhizare pentrufunc]iile agen]ilor de poli]ie cu nivelul stabilitsubofi]erilor, se impune adoptarea, în regimde urgen]`, a Ordonan]ei de Urgen]` pentrumodificarea [i completarea Ordonan]eiGuvernului nr.38/2003, privind salarizarea [ialte drepturi ale poli]i[tilor, aprobat` prinLegea nr.353/2003, cu modific`rile [i com-plet`rile ulterioare.

Adoptarea cadrului normativ necesarasigur`rii unui sistem de salarizare stimulativ[i atractiv, cor espunz`tor cerin]elor deprofesio nalizare asigur` realizarea saltuluica litativ impus de opera]ionalizarea struc-turilor poli]iene[ti, pentru a r`spunde stan-dardelor impuse de participarea la ac]iuniinterna]ionale, al`turi de for]ele NATO, UE [ia altor organiza]ii interna]ionale.”

Cele dou` articole ale ordonan]ei prev`durm`toarele:

“Articolul I – Literele A [i B din anexa

nr.1 la Ordonan]a Guvernului nr. 38/2003privind salarizarea [i alte drepturi alepoli]i[tilor, publicat` în Monitorul Oficial alRomâniei, Partea I, nr. 65 din 2 februarie2003, aprobat` cu modific`ri [i complet`riprin Legea nr. 353/2003, cu modific`rile [icomplet`rile ulterioare, se modific` astfel:

1. Nr. crt. 2 [i 3 de la pct. 3 al literei A dinanexa nr. 1 se modific` [i vor avea urm`torulcuprins:

“2. Director general adjunct A 5,60 - 7,40;3. Director A 4,70 - 6,40.

2. Punctul 2 al literei B din anexa nr. 1 semodific` [i va avea urm`torul cuprins :

“B. Coeficien]ii de ierarhizare pentrufunc]iile îndeplinite, specifice agen]ilor depoli]ie

2. Func]ii de execu]ie1. Agent – Agent principal B coeficientul de ierarhizare minim - 2,10 [i

maxim - 2,902. Agent debutant Bcoeficientul de ierarhizare maxim - 1,90Articolul II – Prezenta ordonan]` de

urgen]` intr` în vigoare la data de 1 ianuarie2009.”

Referitor la aceast` ordonan]` deurgen]`, Vasile Lincu ne-a precizat:Sindicatul <<Pro Lex>> nu a fost consultat [inici nu este de acord cu acest proiect de mo -dificare a salariz`rii poli]i[tilor. De cre[tereasalariului cu aproximativ 100 lei va beneficiaun num`r restrâns de agen]i de poli]ie. Ocre[tere real` ar fi fost dac` se accepta pro -punerea Sindicatului <<Pro Lex>> decre[tere [i a coeficientului minim deîncadrare de la 2,10 la 2,60, astfel încât ceicare sunt încadra]i pe 2,10 s` primeasc` 2,60,iar cei încadra]i pe 2,40 s` primeasc` 2,90.Mai mult de atât, acest O.U.G. nu acord`nicio cre[tere salarial` ofi]erilor. Sindicatul<<Pro Lex>> a propus o cre[tere cu 0,30puncte a tuturor coeficien]ilor de salarizare aofi]erilor, cre[terea valorii sectoriale dereferin]` de la 193 la 220 lei [i acordarea unuispor de 15-25 de procente din salariu tuturorpoli]i[tilor din operativ. De asemenea, proiec-tul nostru elimina nedreptatea f`cut`poli]i[tilor prin pierderea unor sporuri cuocazia efectu`rii cursurilor de preg`tire [i for-mare profesional`.”

�Viorel TURCU{

Guvernul a adoptat o hot`râre [i o ordonan]`de urgen]` pentru poli]i[ti

8

Patriarhala a[ezare Sinaia, av#ndnumele monumentului s`u spiritual, con-struit în urm` cu 300 de ani, M`n`stireacantacuzin`, sta]iune de lux, purtândamprenta regalit`]ii, prin Ansamblul arhi-tectural Pele[ (Castelul, Peli[orul, Foi[orul,Corpul de gard` [i Economatul), centru alvie]ii politice, culturale, a devenit ora[ dinanul 1888. Una dintre cele mai vechi a[ez`riurbane, de]inând obiective de interes turis-tic [i culturale. Datorit` renumelui s`u de„Perla Carpa]ilor”, Sinaia a atrasnumeroase personalit`]i: aici au locuit[i au creat Alecsandri, Grigorescu,Caragiale, Iorga, Enescu, Menuhin,Bolliac, T`t`rescu, Aman, Vlahu]`,Sadoveanu, Labi[, Minulescu [i mul]ial]ii.

Activitatea artistic` a acestor per-sonalit`]i a generat, mai târziu organi-zarea unei manifest`ri devenitetradi]ionale pentru Sinaia: din anul1959, se desf`[oar` Cursurile de var`ale Universit`]ii Bucure[ti, cu partici-pare interna]ional`; anual, are locFestivalul Interna]ional de Chitar`Clasic`, care se desf`[oar` atât laCazinoul Sinaia, cât [i la Sala de Concerte aCastelului Pele[. Conferin]e, simpozioane,congrese, reuniuni na]ionale [iinterna]ionale, expozi]ii deosebite de art`plastic` [i fotografie, lans`ri de carte, con-certe, spectacole – toate acestea îi confer`ora[ului statutul de sta]iune de rangul unu,în accep]ia interna]ional`. Datorit`poten]ialului turistic, Sinaia este o zon`magnetizant`: drume]ii montane, odihn` [irecreere, sporturi de iarn`, studiu [icunoa[tere [tiin]ific`.

Ritm incandescent

„Valen]ele de sta]iune cu sezon perma-nent [i dezvoltarea social-economic` aucontribuit la înzestrarea ora[ului cu o baz`material` important` : hoteluri, restaurante,pensiuni, case de odihn`, spa]ii culturale,tabere [colare. Zestrea edilitar` a ora[ului s-aîmbog`]it ritmic: amenaj`ri sportive, cartierede locuin]e, obiective sociale, mo derniz`riale re]elei de drumuri etc.Totodat`, Sinaiag`zduie[te anual, ma nifest`ri devenitetradi]ionale: Festivalul Toamnei, Festivalul

Interna]ional Tinerii Dirijori, RaliulAutomobilelor de Epoc`. Practic, ora[ul î[imerit` statutul de sta]iune turistic`, dar [ibalneoclimateric`, profilul s`u fiind extremde complex: turism montan, turism deodihn` [i recreere, turism itinerant cuvalen]e culturale, turism de afaceri [i reuni-uni, turism de tranzit, turism de week-end,turism de vân`toare, dar [i unul [tiin]ific.Practic, Sta]iunea Sinaia tr`ie[te în ritmincandescent zi de zi – ne precizeaz` dom-

nul ccomisar [ef Marin Tudoric`, [efulPoli]iei Ora[ului Sinaia. Una dintre perioa -dele de vârf este 1 octombrie a.c. – 25noiembrie a.c., în Sinaia desf`[urându-senumeroase simpozioane. Medici, far -maci[ti, reprezentan]ii unor firme, oamenicu putere mare financiar`, deci cu preten]iiîncepând de la patru stele, închiriaz`hoteluri, desf`[urându-[i variile activit`]i[tiin]ifice. [i pentru c` în Sinaia sezonul estepermanent, popula]ia ora[ului este, practic,dublat`. De la 15.000, la 30.000”. Iarm`surile luate de c`tre poli]i[tii de aici nupot fi decât materializate în ac]iuni perma-nente.

Domnul comisar [ef Marin Tudoric`,[eful Poli]iei Ora[ului Sinaia ne dezv`luietaine ale unei profesii extrem de dificile,aceea de poli]ist. Mai ales c` aceast` profe-sie înseamn` o mare iubire. So]ia sa, doam-na Dumitra Tudoric` este poli]ist` la Poli]iamunicipiului Câmpina (eviden]` operativ`),iar fiul, Alin Andrei, student de nota zece(cu masterat tot de zece) [i-a împlinit visul:este ofi]er în cadrul B.C.C.O. Prahova. Ofamilie de poli]i[ti de excep]ie, o familie în

care aceast` profesie este, f`r` exagerare,venerat`. {i, dup` cum ne spune cu umor[eful Poli]iei Ora[ului Sinaia, o cas` plin` deuniforme [i caschete, o cas` a dialoguluiprofesional.

Management la superlativ

Domnul comisar [ef Marin Tudoric`este un manager deosebit, nu doar expe-rien]a sa contribuind la acest lucru (a avutnumeroase func]ii de [ef la Poli]iile Sl`nicPrahova, Câmpina, B`icoi, iar din 2005 – laSinaia), ci [i dorin]a permanent` de aexcela în profesie. Datorit` calit`]ilor sale areu[it s`-[i formeze o echip` deosebit`,mul]i dintre subordona]ii s`i, dup` ce aufost atât de bine [coli]i de c`tre domnulcomisar [ef Tudoric`, au, în prezent, îndiverse structuri ale I.G.P.R., func]ii de con-ducere. De altfel, domnul comisar [efTudoric` ne spune c` a fost un drum difi-cil. Cei tineri, repartiza]i la Poli]iaOra[ului Sinaia nu credeau c` profesiade poli]ist poate fi atât de complex`.„Plecam cu ei pe teren, în diferite ac]iuni,cel mai bun mod de a înv`]a. Din neferi-cire, avem un deficit la nivelullucr`torilor, practic toate comparti-mentele nu au suficien]i lucr`tori, de faptcât prevede schema de încadrare, îns`,cu toate acestea, de[i pare c` se lucreaz`în regim de avarie, mai ales la comparti-mentul de investigare a fraudelor – amreu[it, pentru c` suntem o adev`rat`echip`, s` ob]inem rezultate foarte bune.Foarte mult ne ajut` [i speciali[tii dincadrul Dispeceratului de monitorizare alPoli]iei Rutiere. Împreun`, am reu[it s`rezolv`m numeroase cazuri, unul dintreacestea începând cu o reclama]ie: cinevane-a anun]at c` i se furase autoturismul,marca Mercedes. În momentul în care arealizat c` exist`, în permanen]`, camerede luat vederi, a recunoscut c`, de fapt,î[i închiriase ma[ina pe baza unor docu-mente false. Nu dorea altceva decât s`ob]in`, prin false declara]ii, banii de lafirma de asigur`ri”.

„Lucr`m 24 de ore din 24 [i v` potspune c` ac]ion`m în echipaje mixte pen-

Sinaia – sta]iune de elit`

Misiuni fqrq

tru derularea programului preventiv peDN 1. De altfel, datorit` m`surilor noas-tre, nu s-a mai produs pe raza de compe-ten]` niciun accident de circula]ie grav.De[i zona este intens circulat`, concret,zilnic Sinaia este tranzitat` zilnic de10.000 – 12.000 de autovehicule, iar înweekend de 15.000, evenimentele s-aulimitat la tampon`ri, cauzele generatoarefiind neacordarea de prioritate [idep`[irile neregulamentare.”

Infrac]ionalitatea, sub control

În ceea ce prive[te stareainfrac]ional`, dl. comisar [ef Tudoric` nespune c` echipa sa se confrunt`, înmajoritate, cu furturi m`runte, dar carecreeaz` disconfort proprietarilor.P`guba[ii las` diferite obiecte tentante înautoturisme, valori – în camerele dehotel, iar când poli]i[tii le recupereaz`,refuz` s` mai revin` în Sinaia pentru a-[irec`p`ta bunurile furate. Uneori,poli]i[tii ora[ului Sinaia au venit laBucure[ti [i cu coarne de cerb pentru ale \napoia proprietarilor. Au fost [i câ]ivainfractori voiajori, care au dat spargeri înSinaia, îns` au fost identifica]i [i re]inu]i.Foarte important, de trei ani, nu s-a maiînregistrat la nivelul ora[ului Sinaia nicioinfrac]iune grav`. Infrac]iunile stradaleau sc`zut [i ele, de la 19 în 2007, la 8 – înacest an. Amenin]`rile, lovirile, dis-trugerile la nivelul propriet`]ilor le dau încontinuare b`t`i de cap poli]i[tilor. Opalm` de p`mânt genereaz` incredibilescandaluri, înecate de altfel în alcool.

Poli]i[tii iau m`suri deosebite pentruprotec]ia turi[tilor care se afl` în baruri,discoteci, restaurante etc. Ace[tia î[i las`diferite obiecte – de la telefoane mobile,camere de filmat, aparate foto, pân` lagen]i sau haine de valoare [i pleac` ladans. În frac]iuni de secund` acestebunuri dispar. Furturi de mic` valoares-au produs [i la nivelul caselor devacan]`, în special furturi de materiale deconstruc]ii, solu]ionate în timp record.

Pe primul loc

Datorit` managementului proactiv aldomnului comisar [ef Tudoric`, poli]i[tiidin echipa sa au avut cea mai mare bucurieatunci când, în urma unui sondaj comandatde c`tre Prim`ria ora[ului Sinaia, primulloc la nivelul încrederii popula]iei a fostocupat de c`tre poli]i[ti, pe urm`toarelelocuri aflându-se Prim`ria, Biserica.

Comisarul [ef Tudoric`, împreun` cuechipa sa, a reu[it mediatizarea cazurilor înscopul preg`tirii antiinfrac]ionale apopula]iei, în special modurile de operare aufost prezentate atât la postul tv local, cât [i înziare, dar [i în spa]iul oferit de firma decablu. Totodat`, cet`]enii se pot informa înpermanen]`, doar privind ecranul electro -nic din ora[, beneficiind astfel de sfaturipreventive. De asemenea, s-au editatnumeroase pliante care au fost distribuite [ila nivelul hotelurilor, con]inând tot sfaturipreventive. Un sprijin al comunit`]iiora[ului Sinaia este [i agentul [ef adjunctCodru] Telegescu, poli]ist de proximitate.Un om deosebit, pe care localnicii îl admir`mai ales pentru c` a identificat cazuri socialedramatice (b`trâni aproape l`sa]i s` moar`singuri, în case la fel de vârstnice ca ei, copiiabandona]i etc.), dar pe care îl întâlnescperiodic [i la slujbele religioase, [i în claseleunde înva]` copiii lor, [i în dialog cuasocia]iile de locatari etc.

Ur[ii un pericol

O problem` inedit` aap`rut în acest an pentrupoli]i[tii din Sinaia: ur[ii.Ace[tia au devenit oobi[nuin]`, în special în zonaCastelului Pele[, dar [i pediferite trasee, pân` la Cota1400. Mai nou, ur[ii aucoborât pân` în centrulora[ului Sinaia, stârnindpanic`. Faptul c` exist` la totpasul afi[e de avertizare nuconteaz` pentru turi[ti.Ace[tia nu le iau în serios,dându-le mâncare [i distrându-se copios.Dup` ce anul trecut o turist` str`in` a fostucis` de un urs, în acest an a fost r`nit un

localnic. Pentru c` ur[ii au ajuns s` intre îngospod`rii chiar pe poart`, au ajuns s`-[idesfac` singuri sticle de sucuri. Ei nu se maisperie nici de petarde, nici de împu[c`turi.Au ajuns s` deschid` [i portbagajele auto-turismelor. Cum precizam, în ciuda avertis-mentelor, turi[tii se men]in în sferaincon[tien]ei. La Cota 1400, jandarmii auavertizat câ]iva turi[ti s` nu înnopteze acolo,pentru c` sunt ur[i în apropiere. Nimeni nus-a sinchisit, un urs a ap`rut, le-a furat mân-carea, dar [i o geant` în care turi[tii aveaupa[apoartele. Din fericire, au sc`patnev`t`ma]i. Toat` lumea trebuie s`în]eleag` faptul c` ur[ii nu sunt o atrac]ie, ojoac` de circ, ci un pericol major, mai ales c`sunt înfometa]i. Exist` - cel pu]in atât au fostmonitoriza]i pân` în prezent - 67 de ur[i,îns` cei de la Ocolul Silvic nu au hran` decâtpentru 17.

Urgen]e

Poli]i[tii ora[ului Sinaia reu[esc s`men]in` o atmosfer` a calmului, a elegan]ei,

în ciuda afluxului turi[tilor.Ceva probleme au îns`.Sediul Poli]iei esterevendicat [i înc` nu s-areu[it asigurarea unuinou spa]iu, le-ar fi nece-sare câteva ATV-uri [i unautoturism de teren pen-tru a ac]iona rapid, maiales iarna. Le-ar mai finecesar` [i o ma[in`operativ`, pentru c` deo-camdat` se lupt` cu ni[tevechituri, autoturismecu mai mult de 300.000km la bord, vechi de

peste zece ani.

� Pagini realizate deRoxana GHEORGHIU PAP

9

anotimp

10

JJuurrnnaall ii[[tt ii ii -- ppooll ii]] ii[[tt ii ppLa invita]ia M.A.I., 13 jurnali[ti au \mbr`cat, pentru dou`

zile, uniforma de poli]ist, la {coala de Agen]i de Poli]ie “VasileLasc`r” - Câmpina, asumându-[i, totodat`, [i rigorile institu]ieide \nv`]`mânt. Exerci]iul cazon le-a prins bine bobocilor deocazie, care au experimentat, la bine [i la greu, via]a de om allegii, dar [i statutul de elev pe b`ncile unei unit`]i de\nv`]`mânt din cadrul Poli]iei Române: \nviorare la 6.00, meseregulate [i cursuri \n clase.

Participan]ii, \mpreun` cu reprezentan]i ai structurilor depres` din M.I.R.A., au f`cut un tur al [colii, care s-a dovedit a fipreg`tit` pentru o nou` promo]ie de elevi. Apoi, au trecut lafapte \n laboratorul de criminialistic`, \n poligonul de tragere, lacercetarea la fa]a locului \n cazul unei crime, unde, de cealalt`parte a camerei video, s-au comportat ca adev`ra]i profesioni[ti.

|n ultima sear` petrecut` \n uniform`, au cinat \mpreun` cuinspectorul general al Poli]iei Române, domnul chestorGheorghe Popa, directorul {colii, domnul chestor IonTomescu, [i cu doamna Luiza Coman, directorul Direc]ieiComunicare [i Rela]ii Publice din M.I.R.A.

|ns`, dis-de-diminea]`, la ora 5.00, au primit alarm`: erauchema]i la cercetarea unui accident de circula]ie... MM.P.

11

[[ttii ppeennttrruu ddoouu` zzii llee

12

N-ai crede c` la Drajna, în condi]iiaproape de supravie]uire, bobociiAcademiei de Poli]ie „AlexandruIoan Cuza” au petrecut stagiul de

preg`tire [i au r`mas cu zâmbetul pebuze, cu o nest`vilit` poft` de via]`,

de înv`]`tur`. Unii chiar parc` ar filuat-o de la cap`t. Vizitatorii Taberei depreg`tire [i instruc]ie Drajna (V`leniide munte, jude]ul Prahova) - civili [i...„grade” -, i-au g`sit pe studen]iipoli]i[ti [i jandarmi ai anului I maimaturi cu o etap` din via]a lor, într-osimbioz` perfect` cu rani]a, cuterenul de instruc]ie, cu poezia, cân-tecul [i voia bun`. Ca s` arate c` n-aupierdut vremea prin frumoasele locuri,c` au înv`]at ceva, studen]ii, subcomanda [i sub stricta suprave ghere acomandan]ilor [i instructorilor lor,au început un spectacol grandios...

M`iestrie laîn`l]ime

Am pornitc`tre teatrul dedesf`[urare a exer -ci]iilor de mon stra -tive. În frunte curectorul Aca de -miei de Poli]ie„Alexandru IoanCuza”, domnulche s tor prof. univ.dr Luca Iamandi,

au urcat dealul spre „sala de specta-col” oficialit`]i din cadrul MIRA [idin structurile beneficiare, condu -

cerea Academiei de Poli]ie, jur-nali[ti.

S-au dus luptegrele. Tinerii profe-sioni[ti au anihilatterori[ti, au instau-rat lini[tea [iordinea care, separe, fuseser` gravînc`lcate, au îm -pr`[tiat [i pus larespect manifestan]iagresivi. Au tras cu pistoale, [i-audemonstrat m`iestria în artelemar]iale, au manipulat arme albe, s-au

încle[tat în lupta corp la corp de imo-bilizare a adversarilor ivi]i„mi[ele[te” printre boschetele dearbu[ti, i-au prins în ambuscademe[te[ugit alc`tuite pe r`uf`c`toriicare încercau s` scape cu fuga. N-afost chip. Santinelele postate înpuncte strategice au v`zut tot, auoprit tot.

Ropote de aplauze au r`spl`titfiecare momental amplului pro-gram de exer -ci]ii. Iar „bo -bocii” s-au între-cut pe ei. Au fostfelicita]i, au fostfotografia]i. S-auretras, mul ]u mi]i,în a[teptarea f o -cului de tab`r`...

În tab`ra desupravie]uire

În Tab`ra de supravie]uire stu-den]ii au amenajat corturi, paturi dinfrunze, vetre unde au g`tit, au înv`]ats` fac` focul – haiducesc, vân`toresc,etc. -, s` g`teasc`. Au amenajat un

„centru de s`n`tate” [i o capel`, încare mul]i au intrat s` se închine. Audormit aici, au f`cut de paz` noaptea,

Drajna – Povestea

13

au g`tit pe pirostrii, au dovedit c` ausânge rece [i c` se poate miza pe ei.

De altfel, pe întreg parcursuldemonstra]iilor, s-a deta[at motiva]ialor profesional` în acest sens: c` vors` devin` un factor de speran]`, unfactor de siguran]`, c` au fost moti-va]i de dragostea de meseria aleas`când au sus]inut concursul deadmitere la cea mai înalt` institu]ie

de înv`]`mânt aM.I.R.A.

Cu mân-drie nedisimu-lat`, ne spuneadecanul Fa cul -t`]ii de Poli]ie,dl chestor prof.univ. dr }u]uPi[leag: „Este o

promo]ie de ex -cep]ie. Concursul de admitere s-adesf`[urat la vedere, unele probe -cele sportive – chiar în fa]acamerelor de filmat. În acest an nuam înregistrat nicio contesta]ie.”

La o mas` cu parfum vân`torescam l`udat savoarea bucatelor ecog`tite la blocul alimentar al tabereide supravie]uire. Am primitasigur`ri c`, în condi]iile create, sepoate „locui” aici, dac` ai sânge-ntine, fire[te, o lun` de zile.

Adio, în luminafocului...

Seara a debutat cu unfrumos program de artemar]iale [i un spectacol denota 10. Rectorul Academieia aprins focul de tab`r`, iarmuzica, dansul [i, mai ales,talentul au dat n`val`.Asisten]a, studen]ii [i colegiilor actorii, dansatorii, cânt`re]ii aucolaborat, fiecare pe partea sa, la

reu[ita spectacolului. Glume de bungust, scenete umoris-tice, muzic` u[oar`,popular`, folk, dan -suri populare. Toate,cum spuneam, la coteînalte de ta -lent [i d` -ruire.

Mul]i din-tre cei pre -zen]i î[i re -

tr`iau „mo mentul Drajna”din propria lor via]`. Cubucurie. Ca [i cei mai tinerilocatari ai cabanelor [i corturilor din-tre dealuri [i livezi, studen]ii din anulI ai Facult`]ii de Drept din Academiade Poli]ie „Alexandru Ioan Cuza”.

La Drajna, povestea merge maideparte, fiecare plecând de acolo cumulte amintiri frumoase în rani]`, cu

convingereaferm` a d-luichestor LucaIamandi carele-a rostit uncuvânt de fe -licitare, c`„vom face oechip` bun`

to]i cei carecontribuim la construc]ia de carac-tere”. De fapt, aceasta s-a întâm-plat la Drajna înainte dedeschiderea anului universitar: aînceput construc]ia de caractere.Structurile M.I.R.A. sunt preg`tite

s`-i primeasc` pe ace[ti tinerifrumo[i pentru trei ani.

� Ina B~LAN

merge mai departe

14

|n num`rul anterior, inspectorul generalal Poli]iei Rom#ne a prezentat colegilorno[tri poli]i[ti, prin intermediul

paginilor Revistei, un alt segment al con-cep]iei manageriale, [i anume noua organi-zare a I.G.P.R., strategie ce se va reg`si [i lanivelul structurilor subordonate din \ntrea-ga ]ar`.

Una dintre cele mai importante struc-turi ale Poli]iei Rom#ne, cea de combaterea criminalit`]ii \n cea mai periculoas` form`a sa, cea organizat`, este coordonat`, \nprezent, de c`tre D.G.C.C.O.. Detaliidespre noua organizare a Direc]ieiGenerale de Combatere a Criminalit`]iiOrganizate am aflat de la directorul generalal acesteia, dl. comisar-[ef Toma Rus [i dela [efii direc]iilor componente, a c`ror acti -vitate este orientat` pe patru direc]ii opera-tive: Direc]ia de Combatere a Traficului dePersoane, Direc]ia Antidrog, Direc]ia deCombatere a Finan]`rii Terorismului [iSp`l`rii Banilor, Direc]ia de Combatere aCriminalit`]ii Informatice.

Activitatea celor patru este sprijinit`,tehnic [i logistic, de alte dou` direc]ii desuport. „Necesitatea adapt`rii structuralorganizatorice [i realizarea \n condi]iioptime a cerin]elor europene \n domeniulpoli]ienesc presupune reevaluarea perma-nent` a competen]elor [i structuriloractuale pe linia combaterii criminalit`]iiorganizate. Cu at#t mai mult, cu c#tConsiliul Europei a avertizat asupra faptuluic` activit`]ile de crim` organizat` r`m#n opreocupare prioritar` a societ`]iloreuropene \n viitor”, ne-a precizat dl. comi -sar-[ef Toma Rus.

Astfel, D.G.C.C.O. a trecut printr-oreconfigurare structural` semnificativ`

cerut` de evolu]ia fenomenului infrac]ional\n perioada ultimilor patru ani, mai ales pe liniacombaterii traficului de persoane [i a crimi-nalit`]ii informatice. |n acela[i timp s-a \nregis-trat [i o diversificare a mijloacelor infrac]ionale\n domeniul economico-financiar, mai precis\n cel al sp l rii banilor, al fraudelor fiscalemajore [i al traficului de droguri.

Obiectivul principal al noii echipemanageriale este, \n prim` faz`, realizareaunei evalu`ri precise [i exhaustive afenomenului infrac]ional, urmat de ac]iunide combatere a activit`]ii grupurilor crim-inale organizate [i de o cooperaretransna]ional` la fel de eficient` [i produc-tiv`.

De fapt, aceast` consolidare a coop-er`rii poli]iene[ti opera]ionale este [i o pri-oritate a actualei pre[edin]ii franceze aConsiliului U.E. [i se realizeaz` prin

favorizarea activit`]ii echipelor comune deanchet`, lupta \mpotriva traficului de per-soane, \nt`rirea rolului opera]ional alEuropol [i prin organizarea de ac]iuni ce aula baz` evalu`rile acestei institu]ii \n luptacu terorismul [i criminalitatea organizat`.O alt` prioritate o reprezint` [i creareaPoli]iei Europene de la frontierele Uniunii,concomitent cu generalizarea, la nivelulstatelor membre, a Centrului de cooper-are poli]ieneasc` [ivamal`.

La nivel na]ional,D.G.C.C.O., prin B.C.C.O.teritoriale, va avea un roldeosebit \n combatereaactivit`]ii infrac]ionaledin zona M`rii Negre, roloferit ca urmare a trans-form`rii acestei zone \nuna de stabilitate, \ncadrul Black SeaEconomic Cooperation(Organiza]ia Cooper`riiEconomice la MareaNeagr`, ce cuprinde 12state membre).

Cele patru Direc]ii au ca obiectiv, pelinii specializate, confirmarea [i aplicarea,\n plan operativ, a acestui rol de combatere[i stabilitate. Astfel, Direc]ia de Combaterea Traficului de Persoane investigheaz`, sub

coordonarea Parchetului, cazuri de traficde persoane [i de migra]ie ilegal`. Direc]iaAntidrog are ca principal` atribu]iedepistarea [i cercetarea infrac]iunilor detrafic ilegal [i consum de droguri. Direc]iade Combatere a Finan]`rii Terorismului [iSp`l`rii Banilor investigheaz` activit`]ileilegale cu materiale strategice, nucleare,biologice, finan]`rile grupurilor teroriste,sp`l`rile de bani, falsific`rile de moned` [ialte activit`]ile ilegale similare. Direc]ia deCombatere a Criminalit`]ii Informaticeprevine [i combate infrac]iunile realizateprin intermediul Internetului, cu c`r]i decredit [i altele infrac]iuni similare, realizatecu ajutorul sistemelor informatice sau careau ca ]int` sistemele financiar bancare,comer]ul [i pl`]ile electronice, firmele cuactivitate specific` din domeniul I.T. & C.

Lupt`tori pe frontul invizibil

Prezentarea structurilor componenteale D.G.C.C.O. o vom \ncepe prin a face"cuno[tin]`" cu poli]i]tii Direc]iilor desuport. Ghilimelele sunt, evident, justifi-cate, c`ci colegii din aceste dou` Direc]iisunt oameni invizibili, despre care nu se

vorbe[te [i nu se [tie prea multe, adev`ra]ilupt`tori pe frontul invizibil \mpotrivacrimei organizate. A-i "cunoa[te" \nseamn`,de fapt, a le intui contribu]ia la solu]ionareacazurilor de crim` organizat`. De altfel, pre-miul special al I.G.P.R. a fost acordat, pen-

Organiza]i \mpotriva

Subcomisar Lauren]iu Petrache – [ef serviciu, subinspectorRaluca Fuga[in – ofi]er specialist, comisar [ef Liviu Vasilescu

15

tru anul 2007, unui ofi]er din cadruldirec]iilor de suport. „Direc]iile ofer` asis-ten]a opera]ional` a ac]iunilor, aceste acti -vit`]i, de obicei, nefiind unele la vedere, darcu o foarte mare important` \n activitatea

de probare a cazurilor de infrac]ionalitateorganizat`. F`r` acest suport, ce intervinepe diverse paliere \n activitatea de docu-mentare, identificare [i prindere a infracto-rilor, efectiv nu se poate realiza un caz binedocumentat. Mijloacele, diversificate [isofisticate, sunt folosite de toate poli]iilestatelor membre U.E.”, a precizat [efulDirec]iei Opera]iuni Speciale, din cadrulD.G.C.C.O., dl. comisar-[ef Liviu Vasilescu.

|n numerele urm`toare ale revistei,vom reveni cu detalii despre activitatea [irezultatele poli]i[tilor dincelelalte Direc]ii din cadrulD.G.C.C.O., continu#nd,acum, cu prezentarea a dou`dintre cazurile solu]ionate dec`tre lucr`torii de la "Crim`Organizat`".

Primul caz, prezentat dec`tre dl. comisar [efAurel Leh`du[, esteal unui cet`]ean ita -lian, Giorgio C., de62 de ani. Acesta afost depistat, recent,la Vama N`dlac, \ntimp ce \ncerca s`scoat` din ]ar` dou` kilograme de heroin`ascuns` \n spatele sistemului electronic denaviga]ie din bordul autoturismului perso -nal. “Marfa” fusese primit` de la cet`]enituci. "Italianul era sub supraveghereaofi]erilor din cadrul D.G.C.C.O., fiind cunos-cut de c`tre noi cu antecedente de trafic dedroguri. Ac]iunea a fost preg`tit` [i organi-zat` de c`tre B.C.C.O. Timi[oara, \n coope -

rare cu Administra]ia Na]ional` a V`milor,care a a realizat controlul prin sondaj al maimultor autoturisme, c#inele antidrogmirosind imediat pachetele din autoturism."Valoarea de pia]` a drogurilor depistate este

de circa 50.000 de euro. Cel de al doilea caz ne-a fost

detaliat de c`tre dl. subcomisar DanFilip. |n cursul lunii aprilie 2007,B.R.D. a sesizat Poli]ia despre faptulc` persoane necunoscute au atacat,prin metode de tip phishing, site-ulB.R.D. online. Prejudiciile raportate\n lunile aprilie [i mai au fost \n jur de20.000 de euro. „Din datele primite

de la B.R.D. am identificat o adres` de I.P. aunui computer din Constan]a apar]in#nd luiB.D.T. de 22 de ani, student la UniversitateaPolitehnic` din Bucure[ti. A fost monitorizatcirca patru luni, perioad` \n care au fost iden-tifica]i [i restul membrilor re]elei, o grupareformat` din circa 21 de persoane, to]i dinConstan]a, cu v#rste cuprinse \ntre 18 [i 25de ani. Ac]iunea a fost realizat` cu sprijinulcolegilor din structurile B.C.C.O. dinConstan]a [i din Bra[ov.”

Simultan, au fost efectuate 25 de

perchezi]ii \n Cons -tan]a [i Bucure[ti, \nurma c`rora au fost

re]inu]i suspec]ii [i echipamente informatice[i electronice: „guri” de bancomat, MSR-uri(echipament de inscrip]ionare a c`r]ilor decredit), carduri contraf`cute, camere videominiaturale. |n prezent, dosarul este \n cursde judecat` la Tribunalul MunicipiuluiBucure[ti, 11 membri ai grupului primimdmandate de arestare preventiv`, ceilal]i zecefiind cercetate \n libertate.

crimei organizateRom#nia, \n centrul

luptei \mpotrivacrimei organizate

Pentru c#teva zile, mai exact \nperioada 1- 4 septembrie a.c., la Tulcea, afost organizat` edi]ia a V-a a Conferin]eiInterna]ionale a [efilor structurilor decombatere a crimei organizate din Sud -Estul Europei. Tema de anul acesta a fost„Fenomene [i tendin]e privind combat-erea traficului ilicit de droguri \n Balcani[i zonele adiacente”. La \nt#lnire au par-ticipat reprezentan]i ai structurilor dinBulgaria, Rusia, Bulgaria, Moldova,Serbia, Grecia, Turcia [i cei dinGermania, Statele Unite ale Americii,Fran]a, Austria [i Spania, precum [i unreprezentant al Direc]iei de Investigare aInfrac]iunilor de Crim` Organizat` [iTerorism, din D.G.C.C.O.

Subiectele dezb`tute au vizat activ-it`]ile comune, fiind propuse, cu aceast`ocazie, \nt#lniri bilaterale [i multilaterale\n cadrul c`rora s` aib` loc un schimb deexperien]` [i cooperare regional`,\nt#lniri de preg`tire comune, m`suri dearmonizare a legisla]iei la nivel euro-pean.

|n ultima zi a \nt#lnirii, la conferin]ade pres` organizat`, au participat [efulBrig`zii de Combatere a CrimeiOrganizate Constan]a, dl. subcomisarPavel Aurelian [i [eful Biroului deCombatere a Crimei Organizate Tulcea,dl. comisar C`t`lin Bosangiu.

Cu acest prilej, a fost definit statutulRom#niei \n cadrul traficuluiinterna]ional de droguri, specificul con-sumului [i traficului ilicit de droguri \nConstan]a [i Tulcea, radiografiafenomenului regional [i rela]ia cuD.I.I.C.O.T., pun#ndu-se accent pe faptulc` acest domeniu nu reprezint` o pro -blem` major` \n zona Dobrogei.

� Pagini realizate deMarius TOMA

16

31 de voluntari mure[eni sunt acumpreg`ti]i pentru a fi al`turi de Poli]ie înscopul prevenirii infrac]ionalit`]ii.

Campania de recrutare a volunta rilorcare vor sprijini activit`]ile preventivederulate de poli]ie a debutat în data de 11august a.c., iar sim]ul civic al mure[enilorne-a ar`tat cât de important este partene -riatul între Poli]ie [i cet`]eni.

În ziua de 9 septembrie a.c., volun-tarii au fost invita]i s` participe la

sesiunea de preg`tire organizat` dec`tre Poli]ia de Proximitate [iCompartimentul de Analiz` [iPrevenire a Criminalit`]ii, din cadrulI.P.J. Mure[.

Deschiderea oficial` a sesiunii afost onorat` de prezen]a vicepre[edin-telui Consiliului Jude ]ean Mure[, dlCiprian Dobre, [eful Inspectoratului dePoli]ie al Jude]ului Mure[, dl chestorIoan Nicolae C`bulea, [i [efulServiciului Poli]iei de Ordine Public`,dl comisar [ef Alexa Alexandru.

„Împreun` pentrumai mult` siguran]`”

În urma acestei sesiuni de preg`tires-a constituit, în premier` la nivelna]ional, Grupul de Voluntari al Poli]ieide Proximitate Mure[. Prin demersulPoli]iei mure[ene, logo-ul con]inut deemblema oficial` a Poli]iei de

Proximitate - „Împreun` pentru maimult` siguran]`” - devine o realitate lacare contribuie [i cet`]eni din jude]ulMure[.

Cei 31 de voluntari reprezint`aproape toate categoriile sociale (elevi-cu vârste cuprinse între 15 [i 18 ani,studen]i, absolven]i de studii supe-rioare - [tiin]e juridice [i rela]iiinterna]ionale, un profesor-asistent dela Universitatea „Petru Maior”,

func]ionari, muncitori, pensionari)[i au domiciliul în Târgu Mure[ (15voluntari), Reghin (3), Ludu[ (4),S`rma[u (4), Sighi[oara (4), iarunul în mediul rural.

Sesiune depreg`tire

Sesiunea de preg`tire a volun-tarilor a cuprins teme referitoare larolul [i atribu]iile Poli]iei deProximitate, priorit`]ile locale în

domeniul prevenirii criminalit`]ii,modul de organizare [i desf`[urare aunei campanii de informare în scoppreventiv, activit`]ile pentru carePoli]ia are nevoie de voluntari [iprevederile Legii 195/2001 – legea vo -luntariatului. Dup` parcurgerea sesiu-nii de preg`tire, voluntarii au semnatun Contract de Voluntariat, urmând s`primeasc` un Certificat nominal de vo -luntar [i un ecuson de identificare.

Primele activit`]i sunt cele planifi-cate în cadrul Campaniei „S`pt`mânaPrevenirii Criminalit`]ii”, ac]iunedesf`[urat` în perioada 22 - 26 sep-tembrie a.c. Voluntarii au distribuitmateriale cu con]inut preventiv [i aurela]ionat cu cet`]enii din comuni-tatea mure[ean` pentru a-i înv`]acum s` se fereasc` de infractori. Petot parcursul activit`]ilor, voluntariiau fost înso]i]i de un poli]ist coordo-nator.

Interesul media pentru aceast`activitate ce a vizat înfiin]areaGrupului de Voluntari al Poli]iei de

Proximitate Mure[ a fost unuldeosebit.

Activit`]i comune

Experien]a Poli]iei mure[ene înorganizarea [i desf`[urarea de acti -vit`]i comune cu voluntari nu este laînceput. În anul 2007, în cadrulCampaniei „S`pt`mâna PreveniriiCriminalit`]ii” au fost implica]i 70 devoluntari, cei mai mul]i fiind studen]i aiUniversit`]ii „Dimitrie Cantemir” dinmunicipiul Târgu Mure[.

Campania de recrutare a volunta -rilor nu s-a încheiat! Cei care aleg s`nu stea deoparte [i care vor s` seimplice al`turi de Poli]ie în lupta cuinfrac]ionalitatea sunt invita]i în conti -nuare s` contacteze Poli]ia deProximitate.

Media a reflectat pozitiv acesteveniment, urmând ca, în perioadaurm`toare, s` întâlneasc` Grupul deVoluntari al Poli]iei de Proximitate întimpul desf`[ur`rii numeroaselor acti -vit`]i de prevenire a criminalit`]ii.

Pentru implicarea lor, voluntariimerit` pe deplin recuno[tin]a noastr`,a tuturor.

„Împreun` pentru mai mult` sigu-ran]`” devine astfel o realitate la carecontribuie din plin [i cet`]eniimure[eni!

� Adrian NICU{AN

Premier` na]ional`

Poli]ia Mure[eanq are voluntari!

Ca urmare a sesiz`rilor primite de la cet`]enii care au fost\n[ela]i de diverse persoane sau firme neautorizate [i \n urmaanalizei principalelor moduri de operare, poli]i[tiiCompartimentului de prevenire a criminalit^]ii din IPJ Timi[prezint^ situa]iile de risc identificate [i principalele reco-mand^ri prin care cet^]enii pot evita s^ devin^ victime aleescrocilor:� cet^]enii primesc mesaje prin e-mail prin care sunt anun]a]ic^ au c#[tigat o excursie \n str^in^tate sau un autoturism, iarpentru a intra \n posesie trebuie s^ transmit^ datele personale( nume, prenume, CNP, seria [i num^rul c^r]ii de identitate)num`rul de cont. De cele mai multe ori, aceste date suntfolosite de escroci pentru a falsifica c^r]i de identitate pentruca, ulterior, s^ goleasc^ contul respectiv.� tranzac]iile prin internet v#nzare – cump^rare de autotu -risme, ma[ini de cusut, obiecte de mobilier, tablouri, etc. princare se solicit^ datele personale ale cump^r^torului [i num^rulde cont [i, ulterior, virarea \n contul personal, a unor sume debani, dup^ care, contul este imediat golit [i persoana \n cauz^(v#nz^torul) nu mai poate fi identificat.� tranzac]iile prin transfer bancar \n str^in^tate (gen Western

Union) c#nd se solicit^cump^r`torului trans-miterea unei sume debani folosind propriulnume, pentru a nu trezisuspiciuni, dup^ care tele-fonic i se solicit^ datelepersonale cu careescrocul poate retragebanii. � mesaje sau apeluritelefonice primite de la persoane necunoscute care pretind c^sunt de la o companie de telefonie mobil^ [i anun]^ cet^]enii c^vor fi c#[tig`torii unui autoturism f^r^ tragere la sor]i dac^transmit codurile de re\nc^rcare a unor cartele de telefoniemobil^ de o anumit` valoare.� transmiterea codului PIN al cardurilor altor persoane.� anun]urile publicitare din presa scris^ prin care diverse per-soane care pretind c^ au calit^]i excep]ionale (vindec^ri mira -culoase, desc#ntece pentru deochi, farmece, vr^ji, talismanenorocoase), iar \n realitate nu dispun dec#t de un deosebit ta -lent de a \n[ela oamenii care se afl^ \n situa]ii cruciale din via]`.

17

PPentru a nu deveni victime aleescrocilor, Compartimentul de Analiz`[i Prevenire a Criminalit`]ii v^ reco-mand^:� Aten]ie la mesajele primite prin e-mail prin care sunte]i anun]a]i c^ a]ic#[tigat o excursie \n str^inatate [i vi sesolicit^ datele personale (nume,prenume, CNP, seria [i num^rul c^r]iide identitate) [i num^rul de cont.� |ntreba]i persoanele care v^ con-tacteaz^ de unde au datele, num`rul detelefon al dumneavoastr`. Asigura]i-v^c^ este vorba de o firm` autorizat`.� Evita]i tranzac]iile dubioase pe inter-net. Fi]i precau]i atunci cand vi se soli -cit^ datele personale, num^rul de cont[i depunerea unei anumite sume debani \n cont chiar dac` este pe numeledumneavoastr^.� Este posibil ca, \ntr-o prim^ etap^pentru a v^ c#[tiga \ncrederea s^ vi sesolicite s^ deschide]i un cont sau s^vira]i bani \n contul dumneavoastr^pentru ca, ulterior, s^ comunica]idatele personale [i num^rul de cont cucare escrocii, folosindu-se de acte false,

s^ \l goleasc`.� Fi]i precau]i atunci c#nd vi se solicit^sume de bani inaintea prest^rii unuiserviciu.� Transferul de bani prin po[t^,Western Union, poate fi dubios dac^persoana \n cauz^ v^ solicit^ banii pecare \i transmite]i tot pe numele dum-neavoastr^ [i vi se solicit^ [i datele per-sonale. Acestea ar putea fi folosite dec^tre escroci sub fals^ identitate pentrua v^ l^sa f^r^ bani.�Aten]ie la apelurile telefonice primitede la necunoscu]ii care pretind c^ suntde la cunoscutele companii de telefoniemobil^ [i v^ ofer^ o excursie sau unautoturism, dac^ cump`ra]i cartelere\nc`rcabile de o anumit^ valoare [iulterior, tot telefonic, le divulga]i codul.

Ve]i r^m#ne [i f^r^ premiu [im maiales, nu ve]i mai putea folosi cartelele.� Pentru a evita furtul de identitate, nul^sa]i cartea de identitate dreptgaran]ie [i, mai ales, anun]a]i de \ndat^pierderea sau furtul acesteia.

Nu transmite]i nim^nui datele dum-neavoastr^ personale. Deveni]i suspi-

cio[i dac^ anumite persoane v^ solicit^aceste date prin telefon, mesaj sau e-mail.� Nu transmite]i codul PIN al carduluidumneavoastr^ altor persoane [i, dac^este posibil, memora]i codul PIN sauevita]i s^ p^stra]i acest num^r chiarl#ng^ card. � Evita]i \ncrederea oarb^ \n persoane,care, sub pretextul unor capacit^]iexcep]ionale (vindec^ri miraculoase,desc#ntece pentru deochi, farmece,vr^ji, talismane norocoase), percepanumite sume de bani pentru a v^rezolva problemele sociale sau des^n^tate. De cele mai multe ori, acestepersoane nu au asemenea calit^]i [i,astfel, risca]i s^ r^m#ne]i f^r^ bani [i cuo stare de disconfort psihic.� Cea mai bun^ [i mai sigur^ solu]ie \nrezolvarea problemelor dumneavoas-tr^ poate fi, discu]ia cu prietenii,cuno[tin]ele [i, \n special, apelul la per-soane autorizate (medici, preo]i, psi-hologi, psihoterapeu]i, consilieri juridi-ci, avoca]i, etc.)

� Pagin` realizat` deViorel TURCU{

Recomand`ri preventive pentru cet`]eni:

Semnale antifraudq

18

Campania de reducere a vic-timelor accidentelor rutiere,

derulat` de Poli]ia buzoian` înperioada 16 iunie - 31 august a.c.,reprezint` în opinia ddomnuluicomisar Lauren]iu Pantazi,adjunctul [efului Inspectoratuluijude]ean, un succes ale c`ruiroade se cuantific` în vie]iomene[ti protejate de drameledin carosabil atât de frecvente înultima vreme la nivel na]ional.Cifrele vorbesc de la sine,sc`derea cu peste 83% anum`rului accidentelor grave [icu sut` la sut` a num`ruluir`ni]ilor grav, constituind doardou` dintre rezultatele remarca-bile ale ac]iunilor specificedesf`[urate de c`tre poli]i[tii dela Rutier, Ordine Public` [i,îndeosebi, cei de la Proximitate,care au lucrat în sistem integratpentru siguran]a participan]ilor latrafic. Cea mai important` miz`,în numele c`reia oamenii legii audublat num`rul sanc]iunilor, dar[i pe cel al activit`]ilor cu carac-ter preventiv. Între acestea dinurm`, se înscriu demersurile desistematizare, materializate în

aplicarea benzilor rezonatorii,presemnalizarea trecerilor de

pietoni prin marca-jul cunoscut subdenumirea de din]ide dragon, ampla -sarea unor panouriprin intermediulc`rora condu c`to -rii auto sunt infor-ma]i despre punc -tele de risc sporit,num`rul de acci-dente grave, pre-cum [i cel al vic-timelor.

În parteneriat pentru

comunitate

“În vederea derul`rii acesteicampanii, s-au încheiat proto-coale cu cele [apte prim`rii tran -zitate de DN2, ocazie cu care s-areu[it atragerea autorit`]ilor spreo atitudine proactiv`.

Se afl` în curs deinstalare la toate trece -rile de pietoni de peacest drum na]ionalindicatoare cu sistem desemnalizare luminoas`,[tiut fiind faptul c` prin-cipala cauz` a eveni-mentelor rutiere graveeste impruden]a pie -tonilor.”

Recent, efectiveleComparti men tului deanaliz` [i prevenire acriminalit`]ii, Birouluide Poli]ie rural` [i agen]i aiPoli]iei de Proximitate din Poli]iamunicipiului Buz`u s-au deplasat

în comunele Coste[ti, Po[taCîln`u, Valea Râmnicului pentrua consilia popula]ia din zon`.Circa 1500 de cet`]eni, încadra]iîn diferite categorii de grupuri]int`, atât ca vârst`, cât [i din per-spectiva calit`]ii de participant latrafic, au în]eles de la oameniilegii cât de important` esterespectarea regulilor de circu -la]ie [i ce înseamn` o clip` deneaten]ie pe [osea.

În teren, poli]i[tii au fostînso]i]i de trei autospeciale careau transmis permanent mesajepreventive prin sta]iile de amplifi-care pentru captarea [i sensibi-lizarea popula]iei.

Primarii, prezen]i la apel

Din perspectiva reduceriievenimentelor rutiere pe razajude]ului, poli]i[tii buzoieni audesf`[urat, între altele, [i oac]iune de atragere a reprezen-

tan]ilor autorit`]ilor publicelocale din localit`]ile tranzitatede drumurile na]ionale [i

Caravan` pentru

19

europene în activit`]i comune dereducere a riscului victimal. Cuaceast` ocazie, au fost inventari-ate trecerile de pietoni situate peDN2 E85 [i au fost semnate acor-duri de cooperare în vedereaînlocuirii indicatoarelor “trecerede pietoni” clasice cu indicatoareprev`zute cu led-uri luminis-cente, care ofer` vizibilitatesporit` conduc`torilor auto.

Printr-o semnalizare luminis-cent` sporit`, a ad`ugat domnulcomisar Pantazi, se dore[tereducerea riscului victimal, astfelîncât fenomenul producerii acci-dentelor pe aceast` arter` euro-pean` s` se încadreze într-untrend descendent.

“Eu sunt cineva!Tu e[ti unnimeni!”

Poli]i[tii de la Rutier au de-aface cu fel [i fel de oameni, care,din p`cate, i-au obi[nuit cu totsoiul de manifest`ri emo]ionale [inu numai. Registrul complet, dela rug`min]ile ce-]i rup inima îndou` atunci când sanc]ionareaeste inevitabil` [i pân` laamenin]`ri [i injurii - le esteservit aproape zilnic acestoroameni ai legii care trudesc înstrad` pentru respectarea legii.

Agentul principal AdrianPascu, de la Serviciul buzoian deprofil, reprezint` doar unul dintremiile de astfel de exemple triste,care demonstreaz` o stare de faptîngrijor`toare: degradarea res -pectului fa]` de autorit`]ile statu-lui din partea unora dintre ceiobi[nui]i s` încalce leagea cu

zâmbetul pe buze [i cucon[tiin]a c` suntburicul p`mântului.

“Eram într-o inter-sec]ie din zona central`a ora[ului - ne-a relatatagentul - [i am v`zut oma[in` care încurcatraficul. Am fotografiatautoturismul, în locul încare fusese sta]ionat.Proprietarul se afla într-un magazin din apro -piere când a observat c`îi aplicam pe parbrizîn[tiin]area c` trebuie s`se prezinte la Poli]ie, pentru par-care neregulamentar`. A venit]int` la mine [i a trecut direct laamenin]`ri. Mi-a spus: <<Eu suntcineva! Tu e[ti un nimeni! Amrela]ii, o s` ajungi la post, la sat!{tiu [i unde locuie[ti!>>

Am aflat, ulterior, cine era.Într-adev`r, personajul avea posi-bilit`]i financiare, de aici [i sigu-ran]a lui c` m` va face praf.”

Agentul principal AdrianPascu lucreaz` în institu]ie denou` ani. A v`zut [i a auzit multe,

a[a c` nu s-a l`sat intimidat de unasemenea specimen. {i-a f`cutdatoria pân` la cap`t. Ne-a maispus c`, pe aceast` tem`, aap`rut la un post local de tele-viziune, iar reac]ia telespectato-rilor l -a încurajat s` mearg` mai

departe. A[a cum o f`cuse [ipân` atunci. {i [efii i -au fostaproape, l -au sprijinit, [tiind c`[i-a îndeplinit atribu]iunile deserviciu în litera legii.

� Lena MITROI

salvarea de vie]i

GGeerrmmaanniiaa Poli]ia \n lume

Poli]ia german` este una din-tre cele mai mari [i mai bineechipate din \ntreaga Europ`, dar

[i una dintre cele mai complexedin punct de vedereorganiza]ional [i opera]ional. De

aceea o vom prezenta mai alesdin punct de vedereorganiza]ional [i al atribu]iilorsale conferite de lege, la nivel fe -deral [i regional.

Poli]ia Federal`, cu atribu]iina]ionale are, mai ales,urm`toarele \ndatoriri: protec]iafrontierelor teritoriului federal, atransporturilor rutiere, feroviare,aeriene, protejarea institu]iilorguvernului federal [i a minis-terelor federale, misiuni \n MareaNordului [i \n Marea Baltic`,interven]ii \n cazuri de urgen]` [ide ap`rare, implicarea \n activit`]i\n str`in`tate sub responsabili-tatea Na]iunilor Unite, a Uniunii

Europene sau a altor organiza]iiinterna]ionale. Poli]ia Federal`sprijin` Poli]ia regional` \n

securizarea Parlamentului ger-man, Ministerul AfacerilorExterne, \n protejarea misiunilor

diplomatice [i con-sulare \n str`i -n`tate, Biroul Fe -deral al Poli]ieiCriminale, \n ser-viciile de protec]ie[i escort`, BirouluiFederal pentruProtejarea Consti -tu]iei, \n domeniulradio-comuni ca -

]iilor, [i for]ele de poli]ie aleStatelor federale, \n opera]iile pescar` larg`, asisten]`\n cazul catastrofelorsau al accidentelordeo sebite, inclusivservicii aeriene de sal-vare.

Pe teritoriul Ger -maniei, exist` 19Birouri Districtualeale Poli]iei Federale,inclusiv Poli]ia Fede -ral` Maritim`, din componen]aCartierului General Nordic alPoli]iei Federale.

Bundespolizei (BPOL) estepoli]ia ce reune[te for]ele fe -

derale \n uniform` aleGermaniei, fiind subordonat`Ministerului Federal de Interne.For]ele de poli]ie regulate se afl`sub administra]ia fiec`rui statgerman [i se numescLandespolizei. Are misiuni simi-lare Poli]iei Federale, la nivelregional, dar [i de lupt` \mpotrivaterorismului, prin echipe de elit`ale G.S.G. 9 [i sprijin` misiunileinterna]ionale pentru ONU [i UE\n Kosovo, Sudan, Liberia,Afghanistan, F#[ia Gaza,Moldova [i Georgia.

Cazurile complexe de crimi-nalitate sunt preluate de for]elede poli]ie statal` sau de agen]iafederal` pentru investiga]ii crimi-nale - Poli]ia Federal` Criminal`(Bundeskriminalamt, BKA).

Poli]ia german` aresteaz`

un suspect simpatizant

al-Qaeda

La începutul lunii septembrie2008, Poli]ia german` a arestatun cet`]ean turc de 30 de ani sus-pectat c` a strâns bani [i echipa-ment pentru al Qaeda între 2005[i 2007. Procurorii Poli]ieiFederale afirm` c` Oemer Oe. a

încercat s` recruteze militan]ipentru taberele de antrenamental Qaeda înc` din 2006. B`rbatula lucrat împreun` cu Aleem N.,un german de origine pa -

kistanez`, care a fostarestat în februarie sub acuza]iilede membru într-o organiza]ieterorist` str`in` [i de înc`lcare alegisla]iei. Conform procuroriloracestui caz, Oemer Oe. a stat într-otabar` de antrenament în 2006.

"Unitatea de patrulare

cu patru picioare"

prime[te pantofi

Câinii poli]i[ti din ora[ul ger-man Dusseldorf sunt înc`l]a]i cu

pantofi de cauciuc alba[tri pentrua le proteja labele în timpulpatrul`rii. Chiar dac` ace[tia nusunt prea încânta]i, în câtevas`pt`mâni de antrenament, câiniise vor fi obi[nuit cu nouaînc`l]`minte. Superiorii câinilorau luat hot`rârea de a-i proteja desticl` [i obiecte ascu]ite care seg`sesc peste tot în pavajul din

partea veche a ora[uluiDusseldorf [i care suntpericuloase pentru uni-tatea canin`. Aproximativ20 de ciob`ne[ti germanisunt înv`]a]i s` mearg` [is` lucreze cu noii pantofialba[tri din cauciuc sinte -tic, f`cu]i dup` modelulcelor folosi]i de câiniihusky canadieni, [i cost`

vreo 15 euro fiecare pantofior.

�Pagin` realizat` deLuiza S@RBU [iMarius TOMA

20

|n ziua de 17 septembrie a.c., inspectorul General alInspectoratului General al Poli]iei Române, domnul chestor dr.Gheorghe POPA, a primit vizita delega]iei din RepublicaMoldova, condus de ministrul adjunct al Ministerului Protec]ieiSociale, Familiei [i Copilului din Republica Moldova, domnulIurii Bucinschi.

Întrevederea a avut ca scop schimbul de experien] în abor-darea integrat a violen]ei în familie, punându-se accent pe sis-

temul de monitorizare [i raportare a evenimentelor [i cazurilorde acest gen.

Din delega]ia moldoven au mai f cut parte doamnele: MariaPopovici, [efa Departamentului de Ordine Public din cadrulMinisterului de Interne al Republicii Moldova, VioricaDumbr`veanu, [efa Departamentului Protec]ia Familiei [iCopilului, Lilia Pascal, [efa Departamentului Egalitate de {anse[i Prevenirea Violen]ei în Familie, Maria }`ru[, [efaDepartamentului Asisten] Medical pentru Femei [i Copii, [i

domnul Vasile Ciorn\i, directorul general adjunct al Centrului deStat pentru Registrul Informa]iilor.

Al turi de [eful Poli]iei Române, din delega]ie au mai f cutparte: directorul Institutului pentru Cercetarea [i PrevenireaCriminalit`]ii, domnul chestor Bujor Florescu, directorulDirec]iei Poli]iei de Ordine Public , domnul comisar [ef MihaiC linescu, [i directorul adjunct al Direc]iei Afaceri Europene,Programe [i Cooperare Interna]ional , doamna comisar OtiliaFilip.

La finalul întrevederii, ambele p`r]i [i-au ar`tat disponibili-tatea de a colabora [i în viitor, partea moldovean exprimându-[idorin]a de a invita speciali[tii Poli]iei Române în RepublicaMoldova, în vederea document`rii etapelor parcurse de c`tre fac-torii cu atribu]iuni în domeniu în implementarea bunelor prac tici.Vizita face parte dintr-un proiect de asisten] interna]ional pen-tru dezvoltare pentru Republica Moldova.

21

FBI laBucure[ti

Recent, [eful Poli]ieiRomâne a primit, la se -diul IGPR, vizita direc-torului adjunct al FBI [i[eful Diviziei de In ves -tiga]ii Criminale, dom-nul Kenneth Kaiser .

Pe parcursul întâl-nirii, cei doi oficiali audiscutat aspecte privindîmbun`t`]irea coo pe -r`rii între Poli]ia Ro -mân [i FBI, pentru pre-venirea [i combatereafaptelor de criminalitateorganizat .

Prestigiu interna]ional pentru criminali[t i i români

Adjunctul Inspectorului general al Poli]iei Române,domnul comisar [ef Gheorghe Dragomiroiu [i dom-nul comisar-[ef Dumitru Zabou, Directorul General alDirec]iei de Investiga]ie a Criminalit`]ii, au primit, lasediul IGPR, vizita delega]iei For]elor de SecuritateIntern din Liban, condus de domnul general AnwarYehya, comandantul Poli]iei Judiciare [i adjunct al[efului FSI.

În cadrul întrunirii oficiale, au fost discutateaspecte privind noua organizare a Poli]iei Române,precum [i rezultatele urm`rite din aceast perspectiv ,subliniindu-se, totodat , importan]a dezvolt`rii coo -per`rii între cele dou Poli]ii.

Întrevederea a constituit un punct important în programul vizitei oficiale în România a delega]ieiFor]elor de Securitate Intern din Liban, ce s-a desf [urat în perioada 15-21 septembrie a.c..

Cu acela[i prilej, oaspe]ii s-au ar`tat impresiona]i de experien]a speciali[tilor români în domeniulcriminalistic, exprimându-[i dorin]a de a cunoa[te nemijlocit Institutul de profil din cadrul institu]iei noas-tre. Aceast incursiune, neprev`zut în protocolul ini]ial al vizitei delega]iei libaneze, a reconfirmat pres-tigiul criminalisticii române[ti la nivel interna]ional.

Pagin realizat cu sprijinul Biroului Protocol - I.G.P.R.

Schimb de experien]`româno-moldovean

22

Prevenirea în sistem integrat

a criminalit`]ii din mediul rural

Scopul acestuia vizeaz` eficientizareaactivit`]ii Poli]iei în vederea cre[terii graduluide siguran]` în mediul rural.

Obiectivele sale sunt rezumate în: * asi -gurarea bunei func]ion`ri a Grupurilor deLucru de la nivelulfiec`rui jude]; *o p e r a ] i o n a l i z a r e aGrupurilor de Ac]iuneComunitar` (înfiin]are[i func]ionare); * gene -ralizarea sistemeloralternative de asigurarea ordinii [i lini[tii pu -blice (paza comunal`,specializat`, voluntari);* cunoa[terea [i a -planarea st`rilor con-flictuale, mai ales acelor susceptibile s`conduc` la violen]e degrup.

Principalele tipuri de activit`]idesf`[urate: * realizarea sondajului de opinie„Violen]a în mediul rural. Atitudini, convin-geri [i modalit`]i de control social”; * 495 deplanuri de m`suri [i proiecte punctualeimplementate; * 240 activit`]i de preg`tireprofesional` desf`[urate de membriigrupurilor de lucru; *113 teme de preg`tireprofesional` a poli]i[tilor prezentate/dis-tribuite de membrii grupurilor de lucru; *135.150 de materiale cu caracter informa-tiv-preventiv realizate; * 561 voluntariangrena]i în activit`]i preventive; * 357emisiuni radio [i 153 emisiuni TV la careau participat poli]i[tii implica]i în pro-gramele ini]iate de IPJ, 438 de articolepublicate în presa scris` local`; * 1.026comune în care au fost introduse sistemealternative de paz`; * 15.045 st`ri conflic -tuale aplanate.

Evolu]ie statistic`: * num`rulinfrac]iunilor sesizate a crescut cu doi lasut`, în timp ce num`rul total alinfrac]iunilor constatate a sc`zut cu 9,7 la

sut`; * num`rul infrac]iunilor de natur`judiciar` sesizate a crescut cu 1,8 la sut`,iar al celor constatate a sc`zut cu 0,8 lasut`; * num`rul infrac]iunilor contra patri-moniului a sc`zut la cele sesizate cu 5,75 lasut`, iar la cele constatate cu 18,5 la sut`.

Concluziile desprinse subliniaz` câte-va aspecte: * în majoritatea comunelorfunc]ioneaz` Grupuri de Ac]iuneComunitar`; * colaborarea Poli]iei cu soci-etatea civil` [i celelalte autorit`]i publice

este una foarte bun`, locuitorii din mediulrural fiind informa]i periodic [i angrena]iîn activit`]i de prevenire, în vederea uneieficiente educa]ii antiinfrac]ionale [iantivictimale; * au fost introduse sistemealternative de asigurare a ordinii [i lini[tiipublice (paza comunal`, specializat`, vo -luntari) în localit`]ile cu problematic`operativ` deosebit`; * st`rile conflictualedin mediul rural, mai ales cele susceptibiles` conduc` la violen]e de grup sunt maibine cunoscute [i monitorizate.

Propuneri: * continuarea activit`]ilorde preg`tire, în domeniul prevenirii crimi-nalit`]ii, a poli]i[tilor din mediul rural înscopul eficientiz`rii activit`]ii acestora; *diseminarea bunelor practici înregistrateîn primul semestru; * realizarea unormape cu materiale documentare cu tema -tic` divers` (inclusiv machete de materialeinformativ-preventive) pentru poli]i[tii dela posturile comunale de poli]ie; * ini]iereaunor campanii de informare pentru sensi-bilizarea popula]iei din mediul rural [iatragerea acesteia în activit`]i de voluntariat.

Combatereadelincven]ei juvenile [i a

victimiz`rii minorilor

Diminuarea riscului infrac]ional [i victi-mal în rândul minorilor este scopul progra-mului.

Obiectivele sale sunt: * identificarea cate-goriilor de minori afla]i în situa]ii de risc victi-mal sau delictual; * informarea opiniei publicecu privire la adev`rata dimensiune a crimi-nalit`]ii în care sunt implica]i minorii [i am`surilor de prevenire a acesteia; * dez-voltarea colabor`rii cu alte institu]ii care auatribu]ii în domeniul protec]iei copilului; *consolidarea parteneriatului poli]ie – [coal` învederea dezvolt`rii unui proces educa]ionalantiinfrac]ional [i antivictimal; * eficientizareaactivit`]ii Poli]iei de combatere a delincven]eijuvenile [i a victimiz`rii minorilor.

Principalele tipuri de activit`]idesf`[urate: * realizarea unei evalu`ri ainfrac]iunilor în care au fost implica]i elevi încalitate de victime sau infractori [i care au fostsesizate prin sistemul 112; * 371 de proiecteini]iate cu diver[i parteneri; * participarea la443 de [edin]e ale Comisiilor Jude]ene deProtec]ie a Copilului; * 1.611 de inform`riscrise transmise c`tre conducerile [colilor; *informarea grupurilor ]int`: num`rul arti-colelor în presa local` – 899; materiale cu ca -racter informativ-preventiv realizate - peste150.000 exemplare; particip`ri la emisiuniradio-tv – 907; spoturi audio-video tematice –20; particip`ri la seminarii [i dezbateri – 548; *întâlniri cu conducerile unit`]ilor deînv`]`mânt – 9.826; * întâlniri cu elevii –11.840, beneficiari – 237.590 elevi; * întâlniricu p`rin]ii: 2.358, beneficiari – 26.244p`rin]i; * implicarea a 4.440 de elevi volun-tari în activit`]ile de prevenire [i a aproxima-tiv 200 de profesori; * realizarea unei analizea riscului de victimizare în [coli a elevilor [istabilirea acelora în care vor fi luate cu prio -ritate m`suri preventive; * suplimentarea(reorganizarea) dispozitivelor de siguran]`public` în 194 zone de risc identificate; *num`rul minorilor preda]i institu]iilor saupersoanelor responsabile ([coal`, p`rin]i, pro-tec]ia social` etc.) – 3.623.

Programe prioritare în

Poli]ia Român` s-a dovedit, în acestan, o structur` mobil`, înnoitoare, profundancorat` în realit`]ile cotidiene.Principalele tipuri de activit`]i desf`[urateîn semestrul I 2008, în cadrul priorit`]ilorna]ionale ale Poli]iei Române, au fost,recent, analizate în plenul conducerii insti-tu]iei. Red`m, pe scurt, con]inutul [i rezul-tatele ob]inute reie[ite din lucr`rile efectu-ate de c`tre speciali[tii din cadrulInstitutului pentru Cercetarea [i Prevenirea

Criminalit`]ii din I.G.P.R.

23

Evolu]ie statistic`: * activit`]ile cu carac-ter preventiv-educativ desf`[urate au condusla o sc`dere cu 1.858 a num`rului de minoricerceta]i (de la 11.485 la 9.627), num`rulminorilor sub 14 ani a sc`zut cu 87 (de la 267la 180), iar al celor cu vârsta între 14 – 18 ania sc`zut cu 1.771 (de la 11.218 la 9.447); * vic-timizarea minorilor – s-a înregistrat o u[oar`cre[tere a num`rului victimelor (+ 58) de la4.799 la 4.857.

Pe genuri de infrac]iuni situa]ia seprezint` astfel: * a sc`zut num`rulinfrac]iunilor de omor (-3), ucidere din culp`(-11), v`t`mare corporal` (-28), v`t`mare cor-poral` grav` (-3), loviri cauzatoare de moarte(- 3), viol (- 26), seduc]ie (- 1), perversiune se -xual` (- 3), corup]ie sexual` (- 18), furt (- 46),abuz de încredere (- 31) [i abandon de familie(- 121); * a crescut num`rul infrac]iunilor de:tentativ` de omor (+ 4), lovire (+ 214),v`t`mare corporal` din culp` (+ 51), act sexu-al cu un minor (+ 12), tâlh`rie (+ 31),în[el`ciune (+ 4), distrugere (+ 41), rele trata-mente aplicate minorului (+ 4) [i proxenetism(+ 10).

Exist` premisele, concluzioneaz`anali[tii, ca programele locale s`-[i ating`scopul propus, acela de diminuare a risculuiinfrac]ional [i victimal în rândul minorilor, încondi]iile în care acestea au fost implemen-tate de doar câteva luni, termenul final fiinddecembrie 2009; * se constat`, îns`, c` de[is-a reu[it reducerea num`rului de minoriautori, s-a înregistrat o u[oar` cre[tere anum`rului de minori victime.

Propunerile speciali[tilor se direc]ioneaz`pe: * generalizarea experien]ei pozitive [i abunelor practici la nivelul unit`]ilor teritorialede Poli]ie; * orientarea mai accentuat` a acti -vit`]ilor de prevenire [i combatere sprezonele prioritare identificate; * organizarea [idesf`[urarea unei întâlniri de lucru cureprezentan]i ai MECT privind finalitatea [ieficien]a inform`rilor scrise adresate dePoli]ie unit`]ilor de înv`]`mânt, cu sugestii deîmbun`t`]ire a nivelului de siguran]` în incin-ta acestora; * cooptarea unor ONG-uri,cluburi sportive pentru oferirea unor variantede petrecere a timpului liber destinate tiner-ilor, prin organizarea de întreceri sportive,excursii, vizite, vizion`ri de filme, piese deteatru etc.

Siguran]` rutier`

Cre[terea gradului de siguran]` al parti -cipan]ilor la traficul rutier este una dintremarile priorit`]i ale Poli]iei Române.

Pentru aceasta, programul are ca obiec-tive: * responsabilizarea participan]ilor la tra -fic; * eficientizarea grupului de lucru Poli]ie –parteneri externi; * eficientizarea ac]iunilorde aplicare a legii.

Principalele tipuri de activit`]idesf`[urate în acest sens: * participarea la10.284 emisiuni radio/tv cu tematic` rutier`;* redactarea a 5.395 articole referitoare laproblemele punctuale de trafic [i riscurilenerespect`rii legisla]iei rutiere; * realizarea [idistribuirea de materiale informativ-preven-tive (afi[e, pliante, bro[uri, flutura[i etc.)adresate tuturor categoriilor de participan]i latrafic - 494.988; * organizarea de întâlniri cugrupurile ]int` (cursan]ii [colilor de [oferi,elevi, persoane vârstnice, conduc`tori auto,transportatori) – 6.361; * organizarea de con-cursuri pentru elevi în scopul educ`rii [iform`rii unui comportament adecvat în traficîn calitate de pietoni, bicicli[ti [i viitori con-duc`tori auto; * transmiterea, c`tre adminis-tratorii de drumuri, a 653 inform`ri pentruremedierea „punctelor negre” [iîmbun`t`]irea condi]iilor de trafic prin sis-tematizarea drumurilor publice. Rezultatulacestora s-a concretizat în 1.129 amenaj`rirutiere menite s` contribuie la siguran]` întrafic; * identificarea a 304 zone de risc [imobilizarea a 277 echipaje de dirijare a trafi-cului rutier.

Ac]iuni de impunere a legii: în semestrulI 2008, cadrele de Poli]ie Rutier` au executat41.579 ac]iuni, din care: * 30.046 cu efectiveproprii; * 5.928 împreun` cu alte forma]iuni;* 5.605 în colaborare cu alte institu]ii orireprezentan]i ai societ`]ii civile. Cu ocaziaactivit`]ilor concrete de impunere a legii, s-auînregistrat urm`toarele rezultate: * aplicareaa 1.725.847 sanc]iuni contraven]ionale; * aufost re]inute 106.559 permise de conducere [i34.563 certificate de înmatriculare. Deasemenea, au fost întocmite 20.233 dosarepenale, dintre care 14.777 la regimulcircula]iei [i 5.456 de alt` natur`.

Evolu]ie statistic`: * s-au înregistrat cu29,4 la sut` mai multe accidente rutiere

grave, respectiv cu 16,7 la sut` mai mul]imor]i [i 37,6 la sut` r`ni]i grav; * dinamicanum`rului de mor]i în accidentele rutiere afost similar` celei din aceea[i perioad` a anu-lui 2007, respectiv un trend ascedent din lunafebruarie pân` în luna mai, cu o sc`dere sem-nificativ` în aprilie (- 48) [i iunie (- 46); * înmediul rural [i în afara localit`]ilor s-au înre -gistrat 31 la sut`, respectiv 26 la sut` dintrevictimele accidentelor rutiere grave, acesteafiind produse mai ales din cauza vitezeineadaptate la condi]iile de drum [i a condu -cerii imprudente; * cele mai multe persoane[i-au pierdut via]a în mediul rural [i în zoneledin afara localit`]ilor, în timp ce 42 la sut` din-tre r`ni]ii grav au rezultat din accidenteleînregistrate în mediul urban.

Anali[tii Institutului pentru Cercetarea [iPrevenirea Criminalit`]ii din I.G.P.R. con-cluzioneaz` în aceast` direc]ie c` evaluareaintermediar` relev` un impact redus al acti -vit`]ilor de prevenire [i combatere a acciden-telor rutiere, având în vedere c` la aceast`dat` num`rul accidentelor [i victimelor man-ifest` un trend ascendent comparativ cuaceea[i perioad` a anului trecut. De aseme-nea, ]inând cont de faptul c` pentru a pro-duce modific`ri atitudinale [i comportamen-tale semnificative, spun c` este nevoie de operioad` îndelungat` de m`suri educative [icoercitive aplicate constant, de un programdestinat s` creasc` rapid nivelul de si guran]`rutier` ce trebuie axat pe m`suri deîmbun`t`]ire a condi]iilor de trafic, pe modi -fic`ri adecvate în legisla]ia rutier` [i pem`suri de aplicare a acesteia cu consecven]`.

Ei propun continuarea campaniei pentrureducerea num`rului de accidente pe DN-uripân` la sfâr[itul anului 2008, cu posibilitateareiter`rii în cursul anului viitor. Totodat`, con-sider` necesar` extinderea acestui tip dedemers pe alte categorii de drumuri identifi-cate ca fiind pretabile producerii de accidente,pe realizarea de campanii locale foca lizate pecauzalitatea [i consecin]ele grave ale acciden-telor, pe o perioad` de [ase luni, pentru a aveaimpact asupra cât mai multor grupuri ]int`. Eisus]in, în acela[i timp, continuarea eforturilorde responsabilizare [i implicare în activit`]ilede prevenire a accidentelor rutiere a celor-lalte institu]ii cu atribu]ii în domeniu.

�Adaptare de Ina B~LAN

activitatea poli]i[tilor

24

Meseria de medic este, \nc` din vre-murile democra]iilor elenistice, unavoca]ional`. Ca [i meseria de preot, ce arenevoie de credin]` [i voca]ie pentru a alinasuferin]ele sufletului, tot a[a medicul, \nafara bunelor cuno[tin]e profesionale, tre-buie s` fie st`p#nit de voca]ie [i dragostede oameni, pentru a le \n]elege nevoia de atr`i \ntr-o bun` stare a trupului.

Fiecare dintre noi am avut ghinionulde a fi pacien]ii unor medici preocupa]iexclusiv de sine, cu pacien]i a[tept#nd cuorele savurarea cafelei, acompaniat` dereprize de amuzament \n hohote. Fiecaredintre noi am avut norocul ca, \n lista cuoameni c`rora trebuie s` le mul]umim zil-nic, pentru binele adus vie]ii noastre sauapropia]ilor no[tri, \n locurile dintru\nceput s` \i trecem pe doctorii no[tri. Ca[i societatea \n care tr`im, [i bun` [i rea, [ioamenii \n halate albe sunt [i buni [i r`i.Pe m`sur` ce societatea se dezvolt` [i se

vindec`, devenim maipreocupa]i [i maiaten]i cu ceilal]i. A[astau lucrurile [i cusistemul medical. Cufiecare zi, se apropiemai mult de oameni,de pro blemele lor.

Pentru un simplucontrol sau pentru ourgen]`, mul]i dintrepoli]i[tii bucure[tenierau nevoi]i s`str`bat` kilometribuni, \ntr-un trafic infernal [i pierz#nd-[iore din timpul pre]ios, p#n` la cabineteledin cadrul Poli]iei Capitalei. Pentru a seapropia de ei, Direc]ia General` Medical`din cadrul M.I.R.A. demareaz` un proiectde asigurare a activit`]ii de asisten]` me -dical` pentru poli]i[tii bucure[teni, lanivelul Centrului Medical Nr. 1, Poli]ie Bu -

cure[ti. Acest pro -iect, analizat [i discu-tat, deja, la nivelulcolectivului de con-

ducere al D.G.M., are ca obiectiv\nfiin]area de cabinete medicale \n cadrulsec]iilor de poli]ie de sector, de comunacord [i cu sprijinul conduceriiD.G.P.M.B.. "Impactul asupra programu-lui poli]istului, ne-a precizat directorulgeneral, dl. chestor principal MihaiMarius Dan, este pozitiv, acest lucru con-firm#nd preocuparea pentru colegii no[tripoli]i[ti. |n func]ie de spa]iile existente, seva hot`r\ amplasarea acestor cabinetemedicale".

OOalt` veste bun` venit` de la Direc]ia General` Medical`este [i cea care prive[te sistemul de asigurare [i decon-tare al medicamentelor pentru asigura]ii din cadrul

M.I.R.A.. Nu de pu]ine ori, se \nt#mpl` ca anumite medicamentes` nu mai fie disponibile, gratuit, prin sistemul de farmacii pro-prii. |n acel caz, asigura]ii achizi]ioneaz` medicamentele, contra-cost, de la o alt` farmacie care are contract cu sistemulO.P.S.N.A.J., pe baz` de prescrip]ie medical` eliberat` demedicii din re]eaua sanitar` a ministerului.

Valoarea acestora le poate fi rambursat` de c`tre CentrulMedical de Diagnostic [i Tratament Ambulatoriu „Dr. NicolaeKretzulescu" pentru poli]i[tii din unit`]ile M.I.R.A. aflate \nmunicipiul Bucure[ti, Centrul Medical de Diagnostic [iTratament Ambulatoriu Ploie[ti, pentru poli]i[tii din unit`]ileM.I.R.A. aflate \n jude]ul Prahova [i centrele medicale jude]ene,pentru poli]i[tii din unit`]ile M.I.R.A. aflate \n celelalte jude]e.

Decontarea contravalorii prescrip]iilor medicale seefectueaz` pe baza documentelor justificative, respectiv bon decas` [i factur` fiscal`, ce vor fi anexate la cererea adresat` depoli]ist directorului sau [efului unit`]ii sanitare.

Pentru decontarea acestor sume nu exist` fonduri financiarealocate distinct. Decontarea se face de la acela[i articol bugetarde la care centrele medicale achit` contravaloarea contribu]ieipersonale pentru medicamentele eliberate \n regim de gratuitatepentru to]i asista]ii aronda]i. Ordonatorul de credite al unit`]iisanitare este obligat, \n conformitate cu prevederile legale \nvigoare, s` se \ncadreze strict \n bugetul aprobat [i alocat."Cererea este, din p`cate, mai mare dec#t oferta, iar fondurilefinanciare alocate de la bugetul de stat [i de la fondul unic al asi -gur`rilor sociale de s`n`tate sunt insuficiente. Vom \ncerca s`facem tot ce ne st` \n putin]` pentru a rezolva nevoile pacien]ilorno[tri", ne-a precizat dl. chestor principal Mihai Marius Dan.

� Pagin` realizat` deMarius TOMA

Direc]ia General` Medical`

Mai aproape de nevoile poli]i[tilor

Comisar Viorel Laz`r, agent principalasistent medical Adrian Noa]` [i agent [ef

principal asistent medical Giorgiana Amza -Centrul Medical Nr. 1 Poli]ie din Bucure[ti

Decontarea medicamentelorpentru asigura]ii M.I.R.A.

La sediul Ministerului In ter nelor [iReformei Admi nistrative a avut loc joi, 25septembrie a.c., o conferin]` de pres`comun` sus]inut` de c`tre adjunctul [efuluiDepartamentului Ordine Public` dinM.I.R.A., dl. Damian Miclea, [i de pre[edin-tele Sindicatului Na]ional al Poli]i[tilor [iPersonalului Contractual (S.N.P.P.C.), dl.comisar [ef Liviu Butunoi.

"Evenimentul, se precizeaz` \ntr-un comunicat de pres` alM.I.R.A., a marcat \ncheierea unei etape a dialogului cu sindica -tul reprezentativ, la nivelul Ministerului, al poli]i[tilor, respectivcrearea unui pachet legislativ cu prinz#nd, \n special, m`suri de\m bun`t`]ire a condi]iilor de munc`, dar [i de protejare apoli]i[tilor, obiectivul principal fiind cre[terea nivelului de sigu-ran]` al cet`]eanului."

Din acest pachet au fost deja aprobate o hot`r#re de guvern[i o ordonan]` de urgen]`. Aceste demersuri au fost completatede ini]ierea unui dialog, la nivelul Ministerului Justi]iei, pentruincriminarea mai sever` a infrac]iunilor de ultraj, odat` cu elabo-rarea noului Cod Penal.

Referitor la rezultatul negocie rilor cu M.I.R.A., pre[edinteleS.N.P.P.C., dl. comisar [ef Liviu Butunoi s-a declarat mul]umit,

men]ion#nd c`, \n procesul ob]inerii drepturilor solicitate, sindi-catul s-a axat pe o strategie care a urm`rit politica „pa[ilorm`run]i”.

Ministrul Internelor [i Re formei Administrative, dl. CristianDavid s-a \nt#lnit [i cu delega]ii prezen]i la [edin]a ConsiliuluiNa]ional al S.N.P.P.C., care a avut loc la Sala de Spectacole aCentrului Cultural al M.I.R.A., subliniind c`, la acest moment,cooperarea [i dialogul cu S.N.P.P.C., "sindicatul cel maireprezentativ", sunt productive, fapt concretizat prin ini]ierea [iadoptarea unor proiecte de acte normative. Domnia sa [i-a maiexprimat [i opinia conform c`reia existen]a mai multor organi-za]ii sindicale diminueaz` for]a acestora.

� Marius TOMA

17 septembrie a.c. La sediulI.G.P.R. a avut loc o conferin] depres cu tema "Autorit ]ile rom#ne[i Business Software Alliance lupt\mpotriva pirateriei software".Aceast lupt a fost dus de to]i cei1.200 de ofi]eri ce lucreaz \n dome-niul combaterii [i investig`riifraudelor, pe parcursul anului 2008,sub forma unei ample campanii decombatere a de]inerii, utiliz rii [icomercializ rii de programe de cal-culator f`r licen] . Au fostdescoperite, astfel, laboratoare ile-gale ce produceau zeci de mii deproduse informatice piratate: cd-uri,dvd-uri, cu prejudicii de zeci sausute de mii de euro \n fiecare caz.

La \nt#lnirea cu ziari[tii presei

centrale au fost prezen]i: [efulServiciului pentru coordonareaactivit`]ii Ministerului Public \ndomeniul drepturilor de proprietateintelectual , dna. procuror MonicaPop, directorul Direc]iei deInvestigarea Fraudelor, din cadrulI.G.P.R., dl. comisar [ef Dan Bucur,reprezentantul Bussines SoftwareAlliance \n Rom#nia, dna. MagdaPopescu [i [eful ServiciuluiDrepturi de Proprietate Intelectualdin cadrul D.I.F., dl. comisar [efMarius Oprea.

Reprezentantul Minis te ruluiPublic a prezentat c#teva dintrecazurile mai importante aflate perolul instan]elor. |n anii 2007 [i2008, pentru infrac]iuni de piraterie

a unor programe informatice aufost inculpate aproape 180 de per-soane, \n acest an fiind deja pro-nun]ate 28 de hot r#ri de con-damnare, unele cu pedepse depeste cinci ani de \nchisoare.

Directorul D.I.F., dl. co misar[ef Dan Bucur a vorbit desprepirateria [i contrabanda cu pro-duse software, afirm#nd c`„Poli]ia Rom#n , spre deosebirede poli]iile altor state, consider`activitatea infrac]ional \n acest

domeniu o prioritate”. Reprezentantul Bussines

Software Alliance (organiza]iemultina]ional a produ c torilor desoftware pentru afaceri din \ntreagalume) \n Rom#nia, dna. MagdaPopescu a afirmat c "\n ultimaperioad , s-a \nregistrat o\mbun t ]ire categoric a actelorde control [i a document`riiac]iunilor Poli]iei, descoperindu-secazuri de \nc lcare a legii cu preju-dicii foarte mari". MM.T.

25

Dialog M.I.R.A. -S.N.P.P.C.

|nt#lnire cu presa

Alian]` \mpotriva pirateriei informatice

C.N.P. la al II-lea CongresCu prilejul celui de-al II-lea Congres al Corpului Na]ional

al Poli]i[tilor, organizat la C`lim`ne[ti, jude]ul Vâlcea, înziua de 19 septembrie a.c., membrii [i-au ales liderii care s`le promoveze interesele profesionale în urm`torii patru ani.

Din lu`rile de cuvânt ale membrilor C.N.P., multe avândcaracter critic, a reie[it c` se dore[te realizarea unui obiec-tiv prioritar: reprezentarea intereselor profesionale alepoli]i[tilor. NN.D.

Violen]a – un termen tot mai desrostit în ultimii ani. Autorii de violen]`se reg`sesc în locuri alt`dat` genera-toare de cultur`, de lini[te, de sigu-ran]`. În [coli adic`, chiar în gr`dini]e,în medii de afaceri selecte, în familie. Lafel [i victimele violen]ei se reg`sesc întoate clasele sociale [i în toate categori-ile de vârst`: de la pruncul din fa[`,pân` la bunicii cu barb` alb`.

Poli]i[tii de la bi rourile de mareviolen]` din cadrul structurilor deinvestiga]ii criminale au chiar ca principale liniide activitate combaterea, prevenirea [idepistarea infrac]iunilor privitoare la via]apersoanei. Fie c` sunt omoruri, tentative cuacela[i sfâr[it, [antaje grave, lipsiri de liber-tate, ei [i colaboratorii lor – criminali[tii, me -dicii legi[ti – le trateaz` cu aceea[i respon -sabilitate. [i, deseori, su fletele le sunt r`nite degroz`via lucrurilor s` vâr[ite de mâna unoroameni lipsi]i de omenie.

Am discutat, recent, despre munca în junglacrimei cu poli]i[tii de la Biroul mare violen]`din cadrul Serviciului de investiga]ii criminaleal I.P.J. Bra[ov. Subcomisarul Radu Zaharia [i

colegii s`i ne-au vorbit despre fapte [i întâm-pl`ri care le-au solicitat multe zile de neodihn`,dar [i mult amar. Au p`truns adesea nu doar înmiezul mizeriei umane, dar [i în cel al mizerieimateriale. Au scos victime din haznale, dinnoroaie, au v`zut victime devorate de viermi [ide animale, au adunat viscere umane de pe jos.Au amu[inat mirosuri morbide [i au descoperitcadavre rezultate din crime odioase, „uitate”prin locuin]e la u[a c`rora nu mai sunasenimeni de mai mult` vreme.

Am dep`nat, împreun`, amintiri desprecâteva cazuri care au zguduit comunitatea [iau relevat din bel[ug mizeria la care conduceviolen]a.

26

„S-a întâmplat cu ceva timp în urm`– î[i aminte[te subcomisarul RaduZaharia. Am lucrat atunci împreun` cudl comisar [ef Nicolae Cotinghiu, ast`zipensionar, [i cu dl comisar TitusDonosa. Am fost alerta]i c` într-o gar-sonier` din Bra[ov a fost g`sit uncadavru”.

Echipa a pornit imediat la locul cupricina. Cadavrul unui b`rbat z`cea într-obalt` de sânge. Era var`. Mirosul greu,c`ldura de nesuportat. În înc`pere,deranj mare. Cioburi de sticl` cusânge pe ele, lucruri r`v`[ite, acteîmpr`[tiate. Totul vorbea despre

înc`ierare, despre alcool. B`rbatul nuera cunoscut în bloc.

Poli]i[tii l-au c`utat pe proprietarul

garsonierei. Acesta nu-l cuno[tea pe cel

c`ruia, teoretic, îi închiriase casa.

F`când investiga]ii, rapide [i discrete,

oamenii legii au în]eles c` garsonierea

era unul din locurile de tain` frecventate

de persoane din mediul homosexu-

alilor. S-a aflat, pân` la urm`, c` era

vorba despre un cet`]ean german. S-a

mai aflat c` acesta venea în dese rânduri

în Bra[ov. I s-a stabilit identitatea, i s-a

anun]at familia.

Cu discre]ie, pe urmele

criminalului

C` era vorba despre un omor,lucrurile erau clare. Poli]i[tii au intratîntr-o lume unde discre]ia, secretul, „num` bag” sunt litere de lege. Au g`sitloca]ii folosite, s-au întâlnit cu persoanedeosebite, cu care cu greu au pututdialoga pe tema dat`. Pân` la urm`,dup` multe c`ut`ri, a fost identificat`persoana care intermediase închiriereagarsonierei.

Cu durere despre

Turist sexual asasinat

27

A[a au început s` apar` indicii.Intermediarul, la rândul s`u, avusese unintermediar în rela]ia cu cet`]eanul ger-man. Acela îi prezentase un elev de liceu.Pe care neam]ul l-a pl`cut. A f`cut ce-af`cut, a profitat de inocen]a pu[tiului [i l-a ademenit în garsonier`. Evident, nu sin-gur. S-a consumat ceva alcool, s-a vorbit,s-au f`cut glume [i alte lucruri pe careadolescentul nu le-a în]eles din capullocului. Cel`lalt companion s-a retrasstrategic. Tân`rul poate n-a [tiut cum s-o

fac` s` nu jigneasc` gazda cea m`rini-moas`. Mai sorbea din când în când dinpahar, f`r` s` b`nuiasc` ceva r`u.

Domnul vorbea despre lumea mare,despre familia lui, despre copiii lui,despre situa]ia lui prosper`. Când s-aapropiat periculos de el, a în]eles c` cevanu este în regul`. Era de trei ori maivoluminos decât el, era mult mai învârst`, n-a în]eles ce vrea de la el. S-azb`tut cum a putut, a încercat s` scape.Neizbutind, a pus mâna pe o sticl` [i a

lovit la întâmplare, de disperare, de fric`,de ru[ine...

Asta a povestit, zdrobit, tân`rulliceean, când a fost audiat. Familia sa,disperat` la rându-i, nu pricepea de ce atrebuit s` treac` prin a[a ceva. La fel [ifamilia victimei. Cu to]ii au în]eles, preatârziu, c` neam]ul tr`ia periculos.Turismul sexual, pe care-l practica deceva vreme în ]ara noastr`, s-a sfâr[ittragic. Pentru to]i cei implica]i, cu sauf`r` voie, în povestea lui.

marea violen]`

Vara lui 2007, în miez de iulie. Un pescar î[i c`uta loc bunde dat la pe[te, undeva pe malul pârâului Voila, aproape deDN1. În ni[te tufi[uri avea s` descopere cadavrul unui copil.{i-a abandonat pasiunea, anun]ând în grab` Poli]ia munici -piului F`g`ra[. Poli]i[tii de aici i-au alertat, la rândul lor, pecei de la Marea Violen]` de la I.P.J. Bra[ov.

S-a declan[at o ac]iune de propor]ii. Trupul copila[ului,îmbr`cat sumar, nu spunea mare lucru. Numai c` medicullegist [i-a exprimat, dup` autopsie, îndoiala c` micu]ul s-ar fiînecat accidental. Primele investiga]ii, de[i plouse în celecâteva zile de când se presupunea c` ar fi survenit moartea,ar`tau c` ar fi fost înecat [i târât în tufi[uri. Primii oameniîntreba]i n-aveau vreo cuno[tin]` despre micu]a victim`.

În apropierea satului Voila era un loc de sc`ldat la careveneau tineri [i copii. To]i au fost identifica]i, cu to]i s-a vor-bit. Unii [i-au amintit de prezen]a unei tinere femei care fu -sese z`rit`, înso]it` de un copila[. Dar nimeni nu putea s-onumeasc`, s` dea rela]ii despre ea.

Poli]i[tii nu s-au descurajat. Au l`rgit aria investiga]iilor,aflând c` ar cam cunoa[te-o ni[te b`ie]i din zon`. {i vag,chiar o cuno[teau câ]iva. Ziceau c` ar fi din localitatea Ciucu.Fostul ei so], [i tat`l copilului, o p`r`sise, familia socrilor oalungase de acas` cu copilul, iar ea nu prea era mul]umit`.Micu]ul o stânjenea vizibil, nu avea grija lui.

Poli]i[tii Zaharia, B`ncil`, Tic`, ultimul de la F`g`ra[, auexploatat informa]iile adunate [i au continuat c`ut`rile. Auaudiat mul]i localnici din satele riverane pârâului Voila. Aub`tut din poart`-n poart`, au f`cut din noapte zi, au exploatatfiecare am`nunt. În cea de-a patra zi au dat de mama copilu-lui.

Au depistat-o pe raza municipiului F`g`ra[. Î[i vedea detreburi cu non[alan]a unei tinere f`r` probleme.

S-a pref`cut îndurerat` de vestea cea rea. Dar ea nu [tia

nimic, era, la rândul s`u, o victim`. Numai c` oamenii legiinu s-au l`sat impresiona]i de lacrimile sale. De fapt, aflaser`câte ceva din care reie[ea c` mama n-ar fi str`in` detragedie.

Aflaser`, de pild`, c` femeia venise cu fiul s`u la o zben-guial` cu b`ie]ii. Era cu povara sa. Micu]ul plângea de foame[i nu-i d`dea pace s`-[i tr`iasc` via]a. Când a plecat cu el însusul râului, b`ie]ii au crezut c` merge s`-l hr`neasc`.

Spovedania mamei uciga[e

Mai întâi, mama „îndurerat`” a adus acuze b`ie]ilor cucare ar fi vrut s` se distreze în voie la sc`ldat. Zicea c` aceiaar fi omorât copilul, iar pe ea ar fi amenin]at-o cu moarteadac` spune ceva. La confruntare cu toate persoanele aflateatunci în zon`, n-a mai rezistat. Într-un târziu, [i-a dep`natspovedania...

Povestea ei trist` începea cu abandonarea de c`tre so].Continua cu certurile din familie, cu socrii care au izgonit-o,împreun` cu copilul. Ajungea la setea ei de via]` [i de dis-trac]ie. La faptul c` micu]ului nu avea ce s`-i dea de mân-care, c` plângea. La hot`rârea ei subit` de a-l omorî.

A plecat în susul râului Voila hot`rât` s`-l ucid`. L-a b`gatcu capul în ap` [i l-a ]inut a[a pân` nu a mai respirat. Apoil-a târât în boschete pentru a nu fi g`sit prea curând. A ple-cat în sat. A poposit la bar, a tras o du[c` cu ni[te amici [i aa plecat la F`g`ra[. Miza pe c`ldura mare...

Am fost to]i impresiona]i de acest caz - ne spunea sub-comisarul Zaharia. Când am v`zut trupul micu], în pantaloni[i în tricou, ne-a rupt inima. Cu toate greut`]ile întâmpinate,pentru c` n-am g`sit urme, plouase, autoarea nu era dinzon`, am f`cut tot posibilul s-o g`sim. La noi, satisfac]iamuncii este adesea umbrit` de am`r`ciune...”

� Ina B~LAN

Plâns de copil, în albia r`ului

Finalul sezonului estival [i al Programului Litoral2008 a fost marcat printr-o \nt#lnire a conduceriiI.G.P.R. cu cea de-a doua serie de poli]i[ti ce a

fost prezent` la datorie \n sta]iunile de la malul M`riiNegre. |nt#lnirea a avut loc la Casa de Cultur` amunicipiului Constan]a, celor prezen]i \n sal`mul]umindu-li-se pentru activitatea depus` [i fiindfelicita]i pentru rezultatele ob]inute. De la an la an,siguran]a turi[tilor prezen]i \n sta]iunile de pe Litorals-a \mbu n`t`]it, lucru valabil [i \n perioada acestuisezon \ncheiat la jum`tatea lunii trecute.

|nt#lnirea cu poli]i[tii deta[a]i a fost urmat` de oconferin]a de pres` sus]inut` la sediul I.P.J., la care au

participat dnii.: co -misar [ef Au relianZaheu, numit lacomanda I.P.J. Constan]a, comisar [ef Adrian Tob`,adjunct al inspectorului general al I.G.P.R., D`nu]Cule]u, prefectal jude]ului,comisar [efMihai C`lines-cu, [eful Di rec -]iei Ordine Pu -blic` I.G.P.R.,comisar-[ef Vio -rel Reco[an, [efal Direc]iei Po -li]iei Rutiere, [icomisar [ef Au relian Pavel, [e ful B.C.C.O.

Prefectul jude]ului a f`cut publice c#teva dintrerezultatele poli ]i[tilor pe perioada sezonului estival [ia cerut mai mult` fermitate din partea Poli]ieiconst`n]ene. {eful Inspectoratului cons t`n]ean depoli]ie a confirmat faptul c` infrac]ionalitatea \n jude]

este peste media pe ]ar`, dar c` aceasta a sc`zut cu 50la sut` \n ultima perioad`. Adjunctul inspectorului gene -

ral a anun]at constituirea unui grupantiinfrac]ional de lucru. Domnia saa mai anun]at [i numirea, \ncep#ndcu luna septembrie, a noului inspec-tor [ef al I.P.J. Constan]a, dl. comisar[ef Aurelian Zaheu.

{eful B.C.C.O., dl. comisar [efAurelian Pavel, a precizat c`, \n

acest sezon, a fost \nregistrat` o cre[tere a traficului [ia consumului de droguri, pentru combaterea acestui

fenomen realiz#ndu-se ac]iuni comune \mpreun` cuJandarmeria const`n]ean`. Acestea au avut ca rezul-tat probarea a peste 80 de infrac]iuni la regimul stu-pefiantelor, cercetarea a peste 60 de persoane pen-tru de]inerea, v#nzarea sau introducerea \n ]ar` adrogurilor, fapte ce se pedepsesc cu 2 – 25 de ani de\nchisoare. Au fost destructurate [ase grup`riinfrac]ionale [i identificate culturi ilicite decirca 200 de kilogame \n zona Litoralului, rea -liz#ndu-se [i o captur` de peste 1,5 kilograme deheroin`.

Dintre cele mai consumate droguri, pentru petre-cerile const`n]enilor [i turi[tilor, au r`mas amfetami-na [i extasy-ul, pentru zona Mamaia fiind prefe ratemarijuana [i ha[i[ul.

Directorul Direc]iei Poli]ie Rutier`, dl. comisar [efViorel Reco[an, le-a vorbit jurnali[tilor despre ac ]iunile

la nivel na]ional, desprecompeten]a au torit`]ilorlocale pentru instalareade sisteme de suprave -ghere video a traficului,suprave ghere realizat`,deja, \n opt jude]e din]ar`. “Un asemeneaproiect de sistem desupraveghere, util [i

pentru asigurarea siguran]ei publice, a anun]at [efulI.P.J. Constan]a, se afl` pentru aprobare [i finan]are laPrim`ria Constan]a.”

� Pagin` realizat` deMarius TOMA

28

Comisar [ef Adrian Tob`, comisar [efAurelian Zaheu, chestor pincipal

Gheorghe Popa, comisar [ef AdrianRapotan [i comisar Dorin Colidiuc

Pe Litoral, pericolul principal -consumul de droguri

Spectrul activit`]ii poli]i[tilor de laTransporturi este foarte larg: de la micainfrac]iune legat` de \mp`m#ntenitaciubuc`real` a unora dintre "na[ii" lini-ilor de fier, care a dus, \n multe cazuri, la\nchiderea unor rute destinate trans-portului de c`l`tori, p#n` la mari"tunuri", de zeci de mii sau chiar sute demii de euro, date de evazioni[ti sau trafi-can]i de droguri, dar interceptate saudepistate ulterior. Pentru combatereacelor dint#i, sunt organizate, periodic,ac]iuni de amploare la nivel na]ional,cum a fost cea din cursul lunii trecute,realizat` pe magistralele Bucure[ti –

Constan]a [i Bucure[ti – Bra[ov, pentruasigurarea [i men]inerea unui climat desiguran]` pe c`ile [i mijloacele de trans-port feroviare, dar [i pe liniile secundarecare converg c`tre acestea.

Condi]iile meteorologice deo sebiteau cauzat \nt#rzieri ale trenurilor, fapt cea condus la aglomerarea multor sta]ii decale ferat` [i la crearea unui grad de dis-confort, dar [i de nervozitate \n r#ndulc`l`torilor.

Ac]iunea, la care au participat 800 depoli]i[ti, 93 de inspectori de c`i ferate, 67de jandarmi [i 13 poli]i[ti comunitari, afost coordonat` [i monitorizat` de c`treDirec]ia Poli]iei Transporturi. |n urmacontroalelor efectuate, au fost constatate

62 de infrac]iuni [i au fost aplicate 310sanc]iuni contraven]ionale, valoareaamenzilor aplicate de poli]i[ti ridic#n du-sela 90.000 de lei. Au fost patrulate peste620 de trenuri de c`l`tori, verificate1.405 persoane, dintre care 94 au fostamprentate [i fotografiate, iar 16 minori,ce c`l`toreau lipsi]i de supraveghere, aufost \ncredin]a]i familiilor. Peste 1.700 depersoane care c`l`toreau fraudulos aufost depistate, valoarea total` a suprata -xelor \ncasate de controlorii C.F.R. fiindde peste 30.000 de lei.

"Poli]i[tii Sec]iilor de Poli]ieTransporturi analizeaz` permanentsitua]ia operativ`, pentru a identificazonele cu risc criminogen ridicat [i sta-bilesc m`suri eficiente [i concrete pen-tru prevenirea faptelor antisociale ce potafecta siguran]a c`l`torilor sau pot preju-dicia companiile de cale ferat` [i benefi-ciarii serviiciilor acestora. Astfel deac]iuni vor continua pentru asigurareaunui climat de siguran]` \n mijloacele detransport feroviare", ne-a asigurat direc-torul Direc]iei Poli]ie Transporturi, dl.comisar [ef Sorin G\fei.

Pentru combaterea celorlalteinfrac]iuni, de mare anvergur`, se depuneforturi la fel de mari, rezultatele fiind pem`sur`. Despre c#teva dintre acestemari "tunuri", date, \ns`, de c`tre poli]i[ti\n r#ndul infractorilor, vom afla \nviitorul num`r al Revistei. Acum vomcontinua cu unul absolut inedit \naceast` parte a Europei, prin felul "acto-rilor" dar [i prin num`rul important alacestora.

Reptile... c`l`tori"fraudulo[i"

Recent, dup` ce au interceptat oimportant` cantitate de droguri expedi-ate "par avion", poli]i[tii de la AeroportulOtopeni, \mpreun` cu lucr`tori aiBiroului Vamal C`l`tori, \n urma ob]ine -rii unor informa]ii, au efectuat o verifi-

care a documentelor care au stat la bazaunui import de animale vii: 500 (!) deiguane. Existau suspiciuni c` acestea vorfi introduse \n ]ar` prin \nc`lcarea legis-la]iei vamale.

Verific#nd cu aten]ie [i insisten]`documentele de transport, poli]i[tii audescoperit c` S.C. Profipet Com S.R.L.din Ploie[ti, destinatarul importului, adepus la autoritatea vamal` o serie dedocumente obligatorii, printre care un

aviz din care rezulta ca MinisterulMediului, Autoritatea de ManagementCITES este de acord cu cererea de a i seelibera Permisul CITES, pentru reptile.|n baza acestuia, organele vamale tre-buiau s` acorde "liber de vam`".

Fiind animale declarate protejateprin lege, s-a verificat cu aten]ie acestdocument, r`spunsul oficial alMinisterului Mediului fiind negativ.Documentul \naintat la AutoritateaVamal` era fals, fiind \ntocmit de c`treangaja]ii societ`]ii. Serviciul de Poli]ieTransporturi Aeriene continu` s`cerceteze dou` angajate ale firmei, pen-tru s`v#r[irea infrac]iunii de“prezentarea de documente false laautoritatea vamal`”, fapt` prev`zut` [ipedepsit` de art. 273 din Legea 86/2006,privind Codul Vamal.

"Turi[tii", specie protejat` cumspuneam, \n num`r de 500, au fosttrimi[i retur \n ]ara de origine, ElSalvador.

�Marius TOMA

29

|n c`tare, marea infrac]ionalitate

30

CNP

CCorpul Na]ional al Poli]i[tilorap`r` [i militeaz` pentru drep-turile poli]i[tilor. Îi rug`m pe to]i

cei care citesc acest mesaj s`-[i ima -

gineze câte eforturi se depun în luptapentru atingerea unor principii morale[i etice care, la noi, au avut de suferit,eforturi care nu întotdeauna suntaduse la cuno[tin]a dumneavoastr`.Ade v`rul este unul singur [i nu poate fiinterpretat. A face compromisuri într-ochestiune, oricare ar fi ea, înseamn` adenatura adev`rul, a min]i. Refuz`m s`mai accept`m compromisuri! Amobosit s` mai tr`im în minciun`, sau,mai bine zis, ne risc`m via]a dac` maitoler`m minciuna.

Consiliul Teritorial Maramure[lanseaz` rug`mintea c`tre toate ser-viciile [i subunit`]ile s` aduc` lacuno[tin]a poli]i[tilor cazul petrecut laBor[a, colegii no[tri riscându-[i via]apentru a-[i face datoria! Focul deschisasupra lor este unul deschis asupratuturor. Nu este primul, nici ultimuleveniment de acest gen, nici din Bor[a[i nici din ]ar`.

Cum altfel s` aplic`m legea dac` eanu ne ap`r`? Procurorii refuz` s` dea oîncadrare corect` faptei, instan]ele dejudecat` privesc cu superficialitate

infrac]iunile de ultraj, superiorii no[triinvoc` seculara „lips` de orientare"sau dep`[irea competen]elor. Nu aces-ta este adev`rul! În sufletul coleguluinostru g`sim adev`rul, în acelemomente de înlemnire nefireasc`,când se afl` înconjurat de neoameni,f`r` posibilitate de sc`pare, într-uncerc care se strânge în jurul lui pentrua-l anihila, spa]iu al r`ului pe care elnu-1 poate str`bate pentru a g`si osc`pare. Nu, adev`rul este în t`cereafocului deschis pe care nu-l mai aude,c`ci gândul lui merge mai departe, lamoarte, la cei r`ma[i în urm`, la via]alui netr`it`... [i toate acestea pentruce?! „Oare mi se întâmpl` mie sau esteun vis?!" Nu, nu este un vis, nu estenicio secven]` de film de ac]iune, esteRealitatea, stima]i colegi, este osecven]` dur` a riscurilor la care neexpunem, o concretizare morbid` aineficien]ei legilor, care ar trebui, de

fapt, s` ne protejeze. Câ]i dintre noi vortrebui s` moar` pentru a se schimbaceva? De ce a[tept`m mereu s` seîntâmple ceva ca s` facem o schim-bare?

Consiliul Teritorial Maramure[face apel la toate consiliile teritorialedin ]ar`, la toate structurile Poli]ieiRomâne, la organismele centrale [i lato]i lucr`torii c`rora li se aplic` statutulpoli]istului s` se uneasc` în vederearezolv`rii unei probleme care dureaz`de mult timp [i care prive[te însu[idreptul la via]`, la integritate corporal`[i s`n`tate al poli]istului. În acest scop,le solicit`m poli]i[tilor semnalareatuturor infrac]iunilor de ultraj, a c`rormediatizare se va face prin publica]iaCT MM „„Vocea poli]istului”.

Ultrajul asupra poli]istului va fidezb`tut într-o conferin]` de pres`, pecare o vom mediatiza în scopuldemar`rii demersurilor privind modifi-carea de urgen]` a Legii 61/91 modifi-cat`, a C.pen. [i a altor legi careprivesc riscurile la care se expunepoli]istul. De asemenea, vom pune îndiscu]ie dotarea necorespunz`toare,dep`[it` a poli]istului [i care sedovede[te ineficient` în fa]amijloacelor [i instrumentelor de carese folosesc infractorii.

S` ne gândim c` orice moment detergiversare ne poate costa o via]`! Da,am ajuns s` credem acest lucru...

Al dumneavoastr`,Comisar Dorin Ioan Coste

Pre[edinte al Consiliului TeritorialMaramure[ –

Corpul Na]ional al Poli]i[tilor

Dreptul la via]` al poli]istului

R e f u z ` m s ` m a i a c c e p t ` m c o m p r o m i s u r i !

Domnului Ari[anu ConstantinInspector [ef al Inspectoratului de Poli]ie al Jude]ului Bra[ov

Domnule comandant,Subsemnatul Pop Valeriu Victor, domiciliat în Bra[ov,

vi se adreseaz` în numele locatarilor domicilia]i în str.Ro[iorilor – semnatari ai Sesiz`rii înaintateInspectoratului Jude]ului de Poli]ie Bra[ov, \n leg`tur` cufaptele ce se petrec în str. Fund`tura Ro[iorilor (CentrulCivic Bra[ov) - unde indivizi în stare de ebrietate, zilnic,tulbur` lini[tea public` (scandaluri, ]ipete, b`t`i) [i nepun în pericol de incendii prin focurile pe care le fac [i pecare apoi, incon[tien]i, le p`r`sesc f`r` a le stinge.

V` prezint mul]umirile locatarilor pentru inter-ven]ia rapid` [i salutar` a Poli]iei, cu desfiin]areacârciumei de maidan [i cu redarea în zon` a unui

climat de via]` civilizat.Aducem mul]umirile noastre, în special domni[oarei

agent principal de poli]ie Elena Arsene, de la Sec]ia 1 dePoli]ie Bra[ov, care s-a implicat direct [i profesionist înrezolvarea acestei situa]ii, prin supraveghere [i deplas`rirepetate în teren, prin discutarea cu riveranii din zon`, cunotarea tuturor aspectelor. Prin m`surile luate, a redatstr`zii Fund`tura Ro[iorilor [i întregii zone siguran]a [ilini[tea cet`]enilor, bucuria de a tr`i într-un mediu ci -vilizat.

În speran]a c` lucrul bun început va continua,

Cu respect, Pop Valeriu Victor

Scrisoare de mul]umire

fost vâlv` mare în povestea noas-tr`. S-au consumat zile de c`ut`ri,de investiga]ii, de audieri.C`ut`ri costisitoare, cu echipajeale Inspectoratului Situa]iilor de

Urgen]e, cu poli]i[ti, cu oameni dis-pera]i. S-au f`cut reconstituiri la loculfaptei, prezumtivul criminal a indicat culux de am`nunte isprava lui abom-inabil`. La Procuratur` s-a ar`tat cooper-ant, [i-a recunoscut, iara[i, cu p`rere de

r`u, presupusa crim`. A acceptat curesemnare pedeapsa, convins c` a f`cutun lucru r`u care trebuia pedepsit cuasprime. Din nefericire, c`ut`rilecadavrului nu d`duser` roade. Poli]i[tiide la I.P.J. Bra[ov, CompartimentulUrm`riri, au dat în urm`rire persoanac`utat` cu atâta trud`...

Dispari]ie, pe malul Oltului

Aventura poli]ieneasc`, [i nu numai,a început într-o bun` zi de var`, laCompartimentul Urm`riri al I.P.J.Bra[ov. O copil`, minor` înc`, erac`utat` de familie. Disp`ruse de acas` încondi]ii misterioase. Poli]i[tii bra[ovenide la Investiga]ii Criminale s-au înarmatcu toate datele problemei [i au purcesdegrab` pe urmele fetei. Au cules infor-ma]ii din sânul familiei, din cercul de pri-eteni. Au aflat destule. Astfel, se [tia c`minora avea un iubit prin Covasna. Uniiîl cuno[teau, ba chiar [tiau c` disp`rutaplecase de bun`voie cu acesta. F`r` s`piard` timpul, oamenii legii au fugit înjude]ul vecin. L-au g`sit pe iubitul fetei[i, cum era de a[teptat, l-au luat laîntreb`ri. Tân`rul se prezenta, cum arzice românul, mort de beat.

Da, recuno[tea, plecase cu iubita luiîn mijlocul naturii, dornici s` fac` sex. S-au iubit în iarba gras` de pe malulOltului, s-au dr`g`lit în voie, îmb`ta]i deamor. Numai c` lu' aia mic` i s-a puspata [i a zis c`-l p`r`se[te. C` s-a s`turatde el. C`-[i ia lumea în cap.

Printre sughi]uri de b`utur` [i deamar, tân`rul î[i dep`na cu sinceritateamintirile din ultima noapte de amor.L-a sup`rat teribil amenin]area fetei. Aîncercat s-o conving` s` nu-lp`r`seasc`, dar aceasta a fost de ne -zdruncinat.

[i a început co[marul... A apucat-ode gât, se lamenta el, [i a strâns-o cât aputut de tare. Când a crezut c` nu maimi[c`, convins c` a murit, a apucat-o de

o mân` [i de un picior [i a târât-o pân` lamalul râului. Apoi, f`r` mil`, f`r`remu[c`ri, a aruncat-o în Olt.

Oamenii legii s-au cam mirat dedest`inuirea f`cut` cu lejeritate. L-aumai l`sat s`-[i mai revin` din aburiialcoolului [i i-au cerut s` le indice loculcu precizie. În prezen]a mai multor mar-tori, pe timpul nop]ii, tân`rul avea s`-iconduc` la locul de tain`. Sub „o salciela mal”, vorba cântecului, aveau s`g`seasc` culcu[ul, iarba t`v`lit` de ceidoi iubi]i [i... lenjeria intim` a fetei.Familia acesteia avea s` confirme faptulc` aceasta apar]inea fiicei lor. A ar`tatapoi locul din care o azvârlise în Olt.

Jale mare, le[inuri, blesteme...Pe lumin` au venit echipaje de la

Inspectoratul Situa]iilor de Urgen]` alJude]ului Bra[ov, iar profesioni[tii auc`utat, cu c`ngi, prin toate posibilelelocuri de ag`]are a unui eventualcadavru. C`ut`rile s-au soldat cue[ecuri, cu lacrimi, cu întreb`ri...

Un om sigur pe el

Având în vedere siguran]a împrici-natului în declara]ii, în demonstrareafaptelor sale, a probelor g`site la loculfaptei, poli]i[tii au procedat la trimiterealui în instan]` cu propunerea de arestarepreventiv`. Când p`rea c` s-a trezitîntrutotul din be]ie, din oboseal`, omul areluat povestea ca un casetofon.

În prezen]a unui ap`r`tor desemnat,avea s` fac` acelea[i eforturi pentru a-lconvinge [i pe judec`tor c` este vinovatde moartea iubitei lui. Pe baza m`rtur-

isirilor f`cute, i s-a acordat mandatul dearestare preventiv`, pe care l-a primit,convins de vinov`]ie, de la instan]`.

Într-o cumin]enie total` a[tepta s`-[iînceap` isp`[irea...

Întâlnire... de gradul trei

Evident, pu[toaica era c`utat` înacest timp de c`tre poli]i[tii din ]ar`.Semnalmentele ei erau împrosp`tate înmemoria lucr`torilor de ordine public`la plecarea în misiune.

Peste cinci zile, când iubitul î[ia[tepta resemnat pedeapsa, dinsprePloie[ti a venit o veste bomb` la Bra[ov.Fusese recunoscut` de o patrul` deordine public`.

Final cu... happy-end

Revenit` la Bra[ov, vie [inev`t`mat`, minora s-a mirat pentruînceput de zarva iscat` prin dispari]ia ei.Pân` la un moment avea s` sus]in`punctul de vedere al fostului s`u iubit.Adic` da, fuseser` sub salcie, pe malulOltului. Se iubiser`. Se certaser`, iar eaîl p`r`sise. Plecase singur` în lumealarg`.

Restul pove[tii pentru ea însemnalibertate, pentru el confuzii, co[maruri,remu[c`ri. Furia [i alcoolul închipuiser`ceea ce, probabil, ar fi dorit s` fac` pen-tru a o pedepsi. Dar nu f`cuse.

Ultima lui declara]ie în fa]a poli]i[tilora fost, de fapt, un jur`mânt. „N-am s` maibeau în via]a mea!”. A[a s` fie.

� Ina B~LAN

31

Poveste cu final neprev`zut

A

32

În perioada 24-26 septembrie a.c., aavut loc, la sediul Romaero, cea de-a II-aedi]ie a Expozi]iei interna]ionale BlackSea Defence & Aerospace – BSDA-2008,organizat` de firma TNT PRODUC-TIONS ROMÂNIA.

Poli]ia Român` a avutca reprezentan]i ServiciulPirotehnic, Serviciul Independent pen-tru Interven]ii [i Ac]iuni Speciale,Institutul de Criminalistic` [i Direc]iaPoli]iei Rutiere.

Poli]i[tii Serviciului Pirotehnic auexecutat un exerci]iu demonstrativ,neutralizarea unui colet, suspect de acon]ine dispozitiv exploziv improvizat,folosind robotul special conceput, aflatîn dotarea pirotehni[tilor începând cu

anul 2005. Pân` în prezent, acesta a fost utilizat

la peste 200 de interven]ii pirotehnice. Institutul de Criminalistic` a expus

Autolaboratorul criminalistic pen-tru cercetarea la fa]a locului, [iSistemul digital de scanare“SpheronCam HDR”, destinatfix`rii câmpului infrac]ional cuocazia cercet`rii la fa]a locului.

Acesta are aplicabilitateîn special în situa]iile încare câmpul infrac]ionaleste extins, fixeaz` câm-pul faptei prin crearea

unor imagini sfericecare permit rea -lizarea m`su r` torilorimersive [i are capa-bilit`]i de stocare, demanagement [i deaudit încorporate [iportabile.

La standulexpozi]ional al

Poli]iei Române s-a aflat [iPOLILIGHT, o surs` de lumin` culungime de und` variabil`, cuprins`între 350 [i 1000 nanometri, folosit`,al`turi de alte aparate aflate îndotarea Laboratorului de Grafic` [iTehnic` a Docu -mentelor la identifi-carea persoanei dup`scrisul de mân` sau

dup` semn` -tur`, stabilireaautenticit`]iic`r]ilor de iden-titate ale persoanelor sau a timbru-lui sec, stabilirea autenticit`]ii, a fal-sului ori a contrafacerii banc-notelor sau a altor instrumente deplat` ori a cardurilor, examinareade reconstituire a documentelordistruse, identificarea copia-toarelor folosite la falsificarea doc-

umentelor etc.Serviciul Independent pentru

Interven]ii [i Ac]iuni Speciale a prezentatarmament [i tehic` din dotare, iar

Direc]ia Poli]iei Rutiere a expus autospe-ciale [i motociclete.

BBSDA 2008 este o expozi]ie busi-ness-to-business dedicat` industrie aero-nautice, ap`r`rii, securit`]ii na]ionale [iprivate [i beneficiaz` de sprijinul oficialal Guvernului României prinurm`toarele institu]ii: Ministerul

A p ` r ` r i i ,M i n i s t e r u lInternelor [iR e f o r m e i

Adminitrative, Ministerul Economiei [iComer]ului, Ministerul Transporturilor,Construc]iei [i Turismului, Agen]iaNa]ional` de Control al Exporturilor(ANCEX), Servciul Român deInforma]ii.

Aceast` expozi]ie este organizat` cusprijinul Ambasadei SUA laBucure[ti,fiind singura din România cer-tificat` oficial de c^tre Departamentul deComer] al SUA.

�Viorel TURCU{

Poli]ia Rom#n^ la Black Sea Defence & Aerospace- BSD-2008

33

Poli]i[tii Postului de Poli]ieDenta, jude]ul Timi[, în timp ce exe-

cutau controlul [i supraveghereatraficului rutier pe DN 59 în locali-tatea Denta, au oprit pentru controlautoturismul marca Audi Q 7.

Trecând la legitimarea condu -

c`torului autoturismului, B.Marian-Cristian, de 28 de ani,din B`ile[ti, jude] Dolj, acesta adeclarat c` transporta ]ig`rinetimbrate de diferite m`rci.

În interiorul ma[inii [i înportbagajul acesteia au fostdescoperite 16.428 pachetede ]ig`ri netimbrate, dincare 15.688 pachete marca„Marble” [i 740 pachete marca„Ashima”.

Fiind audiat în leg`tur` cu prove-nien]a ]ig`rilor, cel în cauz` adeclarat c` a cump`rat întreaga can-titate de ]ig`ri de la o persoan` dinlocalitatea Moravi]a, pe care nu ocunoa[te, iar ]ig`rile urma s` letransporte în municipiul Craiova pen-

tru a fi valorificate pe pia]`.Întreaga cantitate de ]ig`ri a fost

ridicat` în vederea continu`riicercet`rilor, persoanei în cauz` fiin-du-i aplicat` o sanc]iune contra -ven]ional` în valoare de 1.000 lei con-form Legii 12/1990 republicat`.

Valoarea pe pia]` a ]ig`rilordep`[e[te suma de 65.000 lei.

Identificat în timp ce transporta 16.428 pachete de ]ig`ri

În perioada 10 – 12 sep-tembrie 2008, poli]i[tiiServiciului Poli]iei de OrdinePublic` – CompartimentulDelicte Silvice au organizat [idesf`[urat, împreun` cureprezentan]i ai Direc]ieiSilvice Timi[, o ac]iune \nlocalit`]ile arondate ocoa -lelor silvice din jude]ul Timi[(Timi[oara, Lugoj, F`get,Co[ava ).

Au fost legitimate 79 per-soane,una dintre ele fiindinvitat` la sediul poli]iei [i aufost controlate 51 autotu -risme, cinci tractoare, 14

autospeciale. A fost re]inut un permis

de conducere [i s-au aplicat13 sanc]iuni contra ven -]ionale, în valoare total` de5.900 lei, din care nou^ laH.G 427/2004 modificat` [ipatru la O.U.G 195/2002Repu blicat`.

De asemenea, a fost veri-ficat` o cantitate de 265 metristeri de lemn [i re]inut` ocantitate de 28 metri cubi .

� Pagin` realizat` deSergiu Valentin RUS

CCoommppaarrtt iimmeennttuull DDeell iiccttee SSii llvviiccee[[ii --aa îînncceeppuutt aaccttiivviittaatteeaa

A început [coala. Pentru struc-turile Poli]iei Române, [colarii,pre[colarii [i studen]ii sunt copiiino[tri, a c`ror via]` este mai presusde orice. Mici sau mai mari, fiii [ifiicele noastre trebuie s` considereinstitu]ia de înv`]`mânt un fel de cas`,unde lini[tea [i siguran]a nu le sunt tul-burate. Dimpotriv` le sunt protejate.

Ca în fiecare toamn`, a fost elabo-rat planul de asigurare a pazei [iordinii publice în perimetrul unit`]ilorde înv`]`mânt, care a intrat înfunc]iune din prima zi de [coal`.12.000 de poli]i[ti s-au aflat în misiunepentru începerea noului an [colar.

Inspectoratul General al Poli]ieiRomâne, prin Direc]ia Poli]iei deOrdine Public`, a dispus aplicaream`surilor specifice la nivelul

unit`]ilor teritoriale de poli]ie, înscopul diminu`rii riscului infrac]ional[i victimal în rândul elevilor,studen]ilor [i personalului didactic,odat` cu începerea noului an deînv`]`mânt preuniversitar [i universi-tar 2008 - 2009.

Planul de m`suri a fost conceputpe baza unei analize privind evolu]ia[i tendin]ele fenomenului infrac]ionalînregistrat în anii anteriori. De aseme-

nea, au fost luate în calcul experien]a[i ac]iunile din anii trecu]i privindimportan]a prevenirii [i combateriidelincven]ei juvenile, precum [isitua]iile de risc pentru climatul desiguran]` public` în zona centrelor [icampusurilor universitare.

Premerg`tor deschiderii anului deînv`]`mânt 2008-2009, au fost luatem`suri de verificare a unit`]ilor deînv`]`mânt în ceea ce prive[te modulde respectare a prevederilor Legii333/2003, privind paza obiectivelor, abunurilor [i valorilor, precum [i pro-tec]ia persoanelor. Acestea au constatîn instruirea personalului de paz`, înconsilierea conducerii unit`]ilor deînv`]`mânt privind asigurarea pro-tec]iei electronice [i mecanice a c`ilorde acces în aceste institu]ii, precum [iîn elaborarea sistemului cadru deasigurare a protec]iei unit`]ilor deînv`]`mânt, a siguran]ei elevilor, stu-den]ilor [i a personalului didactic.

Din punct de vedere al asigur`riim`surilor preventive, la festivit`]ileocazionate de deschiderea anului deînv`]`mânt au participat manageriiunit`]ilor [i subunit`]ilor teritorialede Poli]ie, inclusiv [efii birourilor [i

posturilor de poli]ie comunale. La întâlnirile ocazionate de

moment, poli]i[tii de proximitate [ispeciali[tii din cadrul structurilorpoli]iene[ti de prevenire au distribuitmateriale preventive cu con]inut anti-infrac]ional [i antivictimal atâtp`rin]ilor, cât [i elevilor [i studen]ilor.

S-a luat m`sura ca unit`]ile deînv`]`mânt s` fie incluse în itinerarelede patrulare ale poli]i[tilor de sigu-ran]` public`, constituind puncteobligatorii de sta]ionare [i suprave -ghere, îndeosebi pe timpul afluirii [idefluirii elevilor [i studen]ilor, inclu-siv în perioada anterioar` sau ulte-rioar` cursurilor.

Pe parcursul anului de înv`]`mânt,vor fi desf`[urate activit`]i preventiveîn colaborare cu M.E.C.T [i reprezen-tan]i ai asocia]iilor [i ligilorstuden]e[ti, în vederea prevenirii [icombaterii criminalit`]ii în anul 2008,prioritate na]ional` a Poli]iei Române.

La activit`]ile ce vor fi desf`[uratevor participa aproximativ 12.000 depoli]i[ti.

� Adaptare deIna B~LAN

Protec]ie sporit` la început de nou an [colar34

35

18 septembrie, 2008. Zi de adu -cere aminte pentru cei 545 de stu-den]i ai Academiei de Poli]ie„Alexandru Ioan Cuza” [i pentrusutele de sus]in`tori - p`rin]i, fra]i,prieteni - care au fost al`turi de eiîn momentul solemn de depunere aJur`mântului militar.

Cu to]ii au în]eles c`, din aceaclip`, a[a cum le-a spus ministrulInternelor [i Reformei Adminis -trative, dl Cristian David, „peumerii bobocilor s-au a[ezat dejaresponsabilit`]i pe care [i le-auasumat prin rostirea Jur`mântu-

lui c`tre ]ar`”.La ceremonial au participat

numeroase personalit`]i dinconducerea ministerului [ia structurilor sale. Poli]iaRomân` a fost reprezentat`de c`tre inspectorul generalal I.G.P.R., dl chestor prof.

univ. dr Gheorghe Popa. Ceiprezen]i au aplaudat în -delung defilarea, i-au felicitatpe instructorii studen]ilor [iau apreciat elegan]a tine -rilor.

Rectorul Academiei, dlchestor prof. univ. dr Luca Iamandii-a încredin]at pe boboci c` au ple-cat de acas` pentru a fi acas`, asi -gurându-i, pe ei [i pe p`rin]ii lor, c`„to]i membrii corpului profesoral aiinstitu]iei au, pe lâng` o temeinic`voca]ie pedagogic`, [i o indis-cutabil` voca]ie de p`rin]i”.

Totodat`, le-a dat certitudini c` nuvor fi indiferen]i la nimic din ce ]ine

de via]a lor în perioada anilor destudiu.

Pentru specialitatea Poli]iei audepus leg`mântul de credin]` 355de tineri.

� Pagin` realizat` de

Ina B~LAN

Festivit`]ile ocazionate de începerea noului an [colar audebutat în 15 septembrie diminea]a, la ora 8,00, cu un cursfestiv pentru elevii anului I. Aici, directorul [colii, comi sarul[ef Lauren]iu Stoica, le-a prezentat „bobocilor” cadrele pro-fesorale care îi vor îndruma în cei doi ani de studii.

Dup` ora de dirigen]ie,emo]iile au atins punctul culmi-nant: la ora 12,00 a avut loc cere-monia de deschidere a noului an[colar, în prezen]a oficialit`]ilor,dar [i a rudelor [i prietenilorcelor 300 de elevi ai [colii: 150 deelevi ai anului I [i 150 de elevi aianului II.

Cu ocazia noului an [colar afost inaugurat` noua baz`

sportiv` a [colii. În ciuda ploii, t`iereapanglicii a fost urmat` de un meci de fotbal între elevi aianului I [i ai anului al II-lea. Au câ[tigat seniorii, cu 3 : 1.

Tuturor celor 300 de elevi ai [colii le dorim mult succesla înv`]`tur`!

LLaa AAccaaddeemmiiaa ddee PPooll ii ]] iiee ““AAlleexxaannddrruu IIooaann CCuuzzaa””

Au jurat credin]`

Început de an [colar la {coala de Agen]ide Poli]ie „Septimiu Mure[an” Cluj-Napoca

Au sosit bobocii!

36

|n ultima perioad`, am fost bom-barda]i, zilnic, cu [tiri despre acci-dente mortale provocate de c`tre[oferi care, pe l#ng` faptul c` erautineri, mai erau [i novici \n tehnica[ofatului. Moartea copiilor no[tri adevenit o problem` na]ional`! O pro -blem` ce ne prive[te pe to]i. Pierdemstrivi]i, \n mormane de fiare, de zecide ori mai mul]i tineri dec#t pec#mpurile de lupt` sau de men]inerea p`cii, unde avem tineri solda]i, jan-darmi sau poli]i[ti.

De aceea, suntem din ce \n ce maiconvin[i de necesitatea adopt`rii unorschimb`ri ce trebuie s` stopeze acestflagel. Schimb`ri despre care am maiscris, recent, \n paginile revistei, c#ndaminteam de experien]a colegilor fin-landezi. "Nordicii" au o politic` foartedrastic` \n certificarea [colilor de[oferi [i \n acordarea permiselor deconducere, ce se face doar cu titluprovizoriu, pe durata unui an de zile.|nc`lc`ri repetate ale regulilor de cir-cula]ie, duc la retragerea permisuluiprovizoriu. Num`rul ridicat, peste unprocent fix, pe perioade la fel de binedeterminate, al acestor retrageri,duce [i el la sanc]iuni aplicate [colilorde [oferi, ce \[i pot chiar pierdelicen]a de func]ionare.

Articolul trimis de colegul nostrude la Infotrafic, o voce cunoscut`,p#n` nu de mult, ascult`torilor pos-turilor de radio, ssubcomisarul - jurnal-ist, Paul Ulieru, con]ine cazuri c#t sepoate de relevante, semnale dealarm` pentru deciden]ii din dome-niu, dar [i alte posibile solu]ii pentrureducerea num`rului de victime aleaccidentelor de circula]ie.

Ultimul week-end al verii a fost unuldeosebit de agitat [i aglomerat \n

ceea ce prive[te circula]ia rutier`,chiar [i pe timpul nop]ii. S-au \nregis-trat [i accidente rutiere cu un num`rmare de victime, \n mai multe dintreacestea vinov`]ia apar]in#nd unor[oferi tineri.

Weekwndul negru a \nceput sâm -b`t` diminea]`, l#ng` municipiuluiFete[ti, un t#n`r elev, \n v#rst` de 19ani, conducea un autoturism de teren,pe un drum jude]ean. Avea permis decategoria B de... dou` luni. La trecereala nivel cu calea ferat` f`r` bariere,\ntr-o curb` deosebit de periculoas`,din cauza lipsei de experien]` [i avitezei neadaptate, a p`r`sit parteacarosabil`, a rulat 70 de metri pe c#mp,a p`truns pe rambleul c`ii ferate [i ar`mas suspendat pe [ine. Imediat dup`aceea, ma[ina a fost spulberat` de untren. {oferul [i \nc` patru tineri, cuv#rste cuprinse \ntre 20 [i 23 de ani, aumurit pe loc. Al]i doi pasageri ausc`pat cu r`ni u[oare. Autoturismul deteren a r`mas blocat sub locomotiv`,provoc#nd deraierea acesteia.Circula]ia feroviar` a fost \ntrerupt`patru ore.

Seara aceleia[i zile, pe un drumjude]ean, \n afara comunei Sohatu,jude]ul C`l`ra[i. Un autoturism con-dus de un t#n`r de 22 de ani, care nuavea permis [i se afla sub influen]ab`uturilor alcoolice, a p`r`sit parteacarosabil` intr#nd \n coliziune cu uncopac, dup` care s-a r`sturnat. Dinaccident a rezultat decesul a treipasageri cu v#rste cuprinse \ntre 16 [i24 de ani, r`nirea u[oar` aconduc`torului auto [i a altor doi

tineri. [oferul [i pasagerii nu aveaucuplate centurile de siguran]`.

A doua zi, diminea]a, \n comunaGoie[ti, jude]ul Dolj, pe un drumjude]ean, un t#n`r \n v#rst` de 23 deani, din cauza vitezei excesive, a pier-dut controlul asupra direc]iei de mers,ma[ina a intrat \n coliziune cu un st#lp,dup` care s-a r`sturnat. Doi pasageride 14 [i 28 de ani [i-au pierdut via]a \naccident, o fat` de 20 de ani a fostr`nit` grav, iar conduc`torul auto [i\nc` un ocupant al autoturismului aufost accidenta]i u[or. Niciunul dintineri nu avea cuplat` centura de sigu-ran]`.

Tot duminic` [i tot pe un drumjude]ean, \n localitatea Matee[ti,jude]ul V#lcea, un [ofer \n v#rst` de 19ani, care ob]inuse permisul de conduc-ere \n luna ianuarie a acestui an, nu aadaptat viteza \ntr-o curb` la dreapta,autoturismul pe care \l conducea ap`r`sit partea carosabil` [i a c`zut \nalbia p#r#ului T`raia, de la o \n`ltimede peste [apte metri, izbindu-se violentde malul opus. \n autoturism se aflau[apte tineri care se \ntorceau de la odiscotec` din localitatea Milo[tea, cincidintre ei fiind lua]i la ocazie de pe drum.\n urma impactului, autoturismul a luatfoc, iar conduc`torul auto [i \nc` doiocupan]i, \n v#rst` de 14 [i 20 de ani, aumurit carboniza]i. Ceilal]i au reu[it s`ias` din ma[in`, trei dintre ei sc`p#ndcu r`ni grave, iar unul cu r`ni u[oare.

Aproape c` nu exist` sf#r[it des`pt`m#n` f`r` accidente \n care suntr`ni]i sau \[i pierd via]a tineri care se\ntorc de la discoteci. Foarte multe din-tre aceste evenimente au loc \n mediulrural, pe drumuri jude]ene, artere pe

Final de vacan]`,

37

care Poli]ia Rutier` este mai pu]inprezent`, personalul fiind insuficient.Poli]i[tilor de la posturile de poli]iecomunale le lipsesc tocmai princi-palele „arme” cu care pot lupta \mpotri-va mor]ii pe [osele: aparate etilotest [isisteme de monitorizare a traficului cuposibilitatea \nregistr`rii vitezei dedeplasare a autovehiculelor.

O solu]ie temporar`, dar eficient`,o reprezint` ac]iunile preventive cuefective m`rite. |n zilele de s#mb`t`, 6septembrie [i duminic`, 7 septembrie,astfel de ac]iuni s-au desf`[urat la nivelna]ional. Au participat 3.500 de poli]i[tide la ordine public` [i rutieri, dota]i cuaproape 400 de aparate de m`surare avitezei.

Rezultatul a fost unul descurajatorpentru cei care s-au obi[nuit s` sfidezelegea. \n acela[i timp, i-a pus peg#nduri pe poli]i[ti. Din totalul celor39.000 de conduc`tori auto controla]i,peste 1.000 au r`mas, pe o perioad`determinat`, f`r` permisul de conduc-ere. Au fost constatate peste 300 deinfrac]iuni [i aplicate 18.200 de amen-zi. De asemenea, au fost retraseaproape 300 de certificate de \nmatric-ulare.

Bine\n]eles, printre cei sanc]iona]i,s-au aflat [i foarte mul]i tineri. Ar tre-bui ca p`rin]ii s` hot`rasc` cu maimare aten]ie momentul \n care\ncredin]eaz` copiilor autoturisme.Acest lucru, dar [i \nscrierea la o[coal` de [oferi, trebuie s` se fac`numai dup` studierea discret` a com-portamentului tinerilor \n cercul deprieteni. De asemenea, poate fi luat` \ncalcul [i posibilitatea consult`rii unuipsiholog.

Au fost doar c#teva cazuri ce ar tre-bui s` ne pun` pe g#nduri, dar [i c#tevaposibile solu]ii. Vom \ncerca, \nnumerele viitoare, s` aducem \n discu]ii,pentru a identifica [i alte solu]ii de com-batere [i diminuare a num`rului [ofe -rilor mor]i din cauza iresponsabilit`]iidublate de lipsa experien]ei, persoanece pot determina modific`ri alelegisla]iei specifice.

Tenta]iile dinma[inile noastre

Un alt fenomen des \nt#lnit [i care led` [oferilor multe b`t`i de cap, sunt fur-turile din autoturisme, mai ales dac`,printre lucrurile furate sunt [i acte saudocumente personale. Poli]ia Rutier`realizeaz`, perio -dic, ac]iuni de pre-venire a acestora.O astfel de ac]iunea fost organizat` [idesf`[urat` re -cent, de c`treCom partimentulde Analiz` [iPrevenire dincadrul I.P.J. Cons -tan]a. Poli]i[tii au recomandat poseso-rilor de autoturisme din trafic s` mani-feste mai mult interes \n protec]iabunurilor care le apar]in, \mp`r]ind pli-ante cu sfaturi preventive.

Cum majoritatea poli]i[tilor, deci citi-torilor no[tri, sunt [i [oferi, v`prezent`m \n continuare sfaturilecolegilor no[tri const`n]eni.

� Pentru a nu deveni victime aleacestor genuri de infrac]iuni, v` reco-

mand`m s` nu l`sa]i \n autoturism,gen]i sau saco[e chiar dac` nu con]inbunuri de valoare, deoarece pot atrageaten]ia infractorilor, care nu [tiu ce seafl` \n interiorul acestora.

De asemenea, nu l sa]i \n autoturismdetectorul de radar, GPS-ul, interfa]aradio cd-ului auto, telefoane mobile, lap-top-uri, camere video sau foto, docu-mente, c`r]i de credit, sume de bani sauobiecte de \mbr`c`minte, chiar [i atuncic#nd p`r`si]i autoturismul pentru o foartescurt perioad de timp. Toate aceste ca -tegorii de bunuri, reprezint tenta]ii pen-tru infractori, chiar [i pe timpul zilei.

�Pentru a crea un obstacol \n caleainfractorilor care prefer` s` ac]ionezeasupra unei ma[ini neasigurate, asigu-ra]i-v` autoturismul cu sisteme dealarm`.

� Fi]i preventivi,deoarece pagubele potfi mult mai mari dec#tvaloarea bunurilor sus-trase, av#nd \n vederefaptul c` o mare partedin furturile din auto-turisme au ca mod deoperare spargerea gea-mului.

� Trebuie s` [ti]ic` infractorul va profita de orice clip` deneglijen]` pe care o ve]i manifesta \nceea ce prive[te siguran]a autoturismu-lui dumneavoastr`. |n acest sens v` reco-mand`m s` nu miza]i pe sintagma „nu os` mi se \nt#mple chiar mie” [i nu uita]i„un om prevenit este aproape salvat”!

Scurt [i la obiect!

� Pagini realizate deMarius TOMA

final tragic de vie]i

38

Control imprevizibil,cu efecte

previzibile

Un control de rutin`, efectuat întrafic de c`tre poli]i[tii vâlceniasupra unei autoutilitare, areprezentat punctul de pornire îndosarul complex, cu numeroaseîncreng`turi, legat de descoperireaunei fabrici clandestine de ]igarete.

Picat în plasa oamenilor legii, S.Lauren]iu, [oferul respectivuluiautovehicul, a declarat c` nu aredocumente legale de provenien]`pentru cele 21.600 de pachete de]igarete, dar c` el nu face altcevadecât un transport din municipiulTârn`veni, pentru un cet`]ean arab,pe care îl cuno[tea sub numele deAli [i în slujba c`ruia se afla decâteva luni.

O alt` verig` important` înlan]ul cercet`rilor a reprezentat-o [idescoperirea, la ceas de noapte aunei alte autoutilitare, condus` deB. Ion, ticsit` [i aceasta cu 1,7 tonetutun vrac. Prin extinderea investi-ga]iilor, s-a constatat c` B. Ion [iso]ia acestuia erau strâns implica]iîn “ingineriile” irakianului, A.F. AAl Shimari.

Lua]i la întreb`ri, cei în cauz` au“colaborat” cu organele de cer -cetare, servindu-le acestora, înprima etap`, frânturi de adev`r, peparcursul c`ut`rilor, îns`, au fostobliga]i de circumstan]e - adic` deprobele ie[ite la iveal` ulterior -s`-[i dea drumul la gur`. Prinurmare, S. Lauren]iu i-a condus pepoli]i[ti la un sediu, de pe stradaValea Gorunelului, din ora[, apar -]inând S.C. Romadim SRL Râmnicu-

Vâlcea, a des chis por]ileincintei unde au fostdescoperite, între altele,un utilaj pentru fabricarea]igaretelor, 44 de cutii decarton, cu etichete ex -plicative, destinate trans-portului m`rfii, un com-presor electric [i o insta-la]ie de fitrat aer, conec-tate la utilaj, precum [itrei caiete cu înscrisuri ceindicau cantit`]ile detutun intrate [i ie[ite,

nume de persoane [i alte men]iuni.În fapt, s-a re]inut c` în acest spa]iufunc]iona un laborator clandestin încare se contraf`cuser` ]igarete. Dealtfel, expertiza tehnic` efectuat`confirma negru pe alb c` utilajul deconfec]ionat ]igarete, precum [iinstala]ia aferent` erau func]ionale,cantitatea estimat`, în func]ie decaracteristicile tehnice, de energiaconsumat` [i cantitatea de tutun,fiind de 46.325.000 buc`]i de]igarete. Intrat` pe fir, GardaFinanciar` Sec]ia Vâlcea a apreciataccizele aferente cantit`]ilormen]ionate la o valoare total` de319.727 lei.

Elementele aflate de ofi]eriiServiciului de Investigare a Fra -udelor din Inspectoratul jude]eani-au determinat pe ace[tia s` dis-pun` începerea urm`rii penale fa]`

Dincolo de valoarea opera-tiv` a contribu]iei fiec`ruispecialist în domeniulInvestig`rii Fraudelor [inu numai activitatea spe-cific` poart` valen]elemuncii colective, cu specifi-ca]ia c` fiecare roti]` amecanismului uman pus înmi[care la instrumentareaunui dosar complex con-teaz` fundamental. Prinurmare, succesul desco -peririi [i prob`rii f`r` -delegilor în cazul fabriciiclandestine de ]igarete dela Râmnicu Vâlcea apar -]ine, în egal` m`sur`,membrilor echipei poli]ie -ne[ti de la InspectoratulPoli]iei jude]ene [i dinunit`]ile din teritoriu- for-mat` din comisarul DanielMunteanu, la acea vreme[eful Serviciului de In -vestigare a Fraudelor, înprezent adjunct al [efuluide Inspectorat, comisarulD`nu] Dr`ghici, subcomi -sarii Marius Hoga[ [iVasile B`la[a, inspectorulAlin Gu[e, precum [i agen-tul [ef Marian Ni]u, agen-tul [ef adjunct Mircea Nicu,agentul Georgian CorneliuVîlceanu, de la Postulcomunal de Poli]ie Mih` -ie[ti, sub coordonareadomnului comisar-[efNico lae S`rd`rescu, adjunctal [efului IPJ Vâlcea.

Prejudiciu mare, pericol social considerabil

La descoperirea unei fabrici

de cei implica]i. Astfel, s-adescoperit c` Shimari era adminis-tratorul SC Omni Market SRLBucure[ti.

Din alte date primite de c`treoamenii legii, s-a stabilit c` tutunulvrac fusese transportat tot de laBucure[ti - acolo unde Shimari î[ig`sise un cuibu[or pentru a se sus-trage cercet`rilor, dar nu pentrumult` vreme -, într-un depozit,situat pe strada Râureni [i aflatîn proprietatea SC Tomcoprod.

În dosar, un rol în furnizareainforma]iilor l-au avut martorii.De pild`, la domiciliul unuia din-tre ace[tia, organele de cer -cetare au ridicat 66.500 de tim-bre pentru ]ig`ri, având ins -crip]ionate diverse serii, precum[i baxuri con]inând hârtie pentruambalat acest gen de marf`.

Diversificarea“m`rfurilor”,

alte f`r`delegi

Povestea închirierii sediuluidin strada Râureni a fost spus` dec`tre un alt martor, care a declaratc` fusese contactat de c`tre uncet`]ean str`in ce s-a recomandatsub numele de Sad Selah Nagi,administrator al SC Tiacos ProdSRL. S-a încheiat un contract, f`r`ca solicitantul s` prezinte vreundocument care s` ateste calitateace o de]inea în societate. Abia laconfrunt`ri, martorul l-a recunos-cut pe Nagi, dar, cu acea ocazie, a[i constatat c` individul din fa]a sase prezentase sub o identitatefals`, acesta fiind nimeni altuldecât Shimari. Prin urmare, con-tractul de închiriere fusese semnattot în fals. La primele verific`ri cu

privire la înfiin]area SC Tiacos arezultat c` toate actele fuseser`cum altfel decât false.

“La perchezi]ia sediului dinstrada Râureni, ne-a spus ddomnulcomisar Daniel Munteanu, adjunc-

tul [efului Inspectoratului jude -]ean, poli]i[tii vâlceni au descope -rit 3.711 de perechi de înc`l ]` min -te a[a c` un alt dosar penal con-stând în faptul c` Shimari, în cali-tate de administrator la SC OmniMarket Com SRL Bucure[ti acump`rat produse de înc`l]`mintede la diferite societ`]i comercialedin Capital`, le-a depozitat [i le-avândut la trei magazine dinRâmnicu Vâlcea, Dr`g`[ani [iCurtea de Arge[, f`r` eviden]`contabil` [i nepl`tind nici taxele[i nici impozitele cuvenite buge-tului de stat. Astfel, lucr`toriiServiciului de Investigare aFraudelor s-au sesizat din oficiucu privire la faptul c` în spa]iulde depozitare se aflau perechi deînc`l]`minte ce prezentau urmede contrafacere [i a c`ror prove-nien]` nu putea fi dovedit` prindocumente legale.“

“Artificii” inutile în instan]e

Faptele comise de c`tre Shimari [icolaboratorii s`i demonstreaz`, prinintermediul probelor beton ob]inutede poli]i[tii vâlceni, c`, în spa]iulimprovizat pe raza municipiuluiRâmnicu Vâlcea, s-au produs la negrupeste o sut` de baxuri de ]ig`ri. Cei încauz` s-au sustras de la plata accizelorcu suma de 1.284.357,10 ron, astfelîntrunindu-se elementele constitutiveale infrac]iunii de evaziune fiscal`. Dealtfel, în opinia ofi]erilor vâlceni, sepoate re]ine forma continuat` des`vâr[ire, deoarece ac]iunea specific`de ascundere a sursei impozabiletradus` faptic prin produc]ia clandes-tin` de ]igarete are caracter derepetabilitate prin activit`]i specificece s-au derulat pe parcursul a maimulte zile.

Cu privire la consumarea infrac -]iunii, dat fiind faptul c` în cazul defa]` fabricarea [i distribuirea ]iga re -telor s-au efectuat illegal, în lipsaoric`ror eviden]e [i forme de organi-zare a activit`]ii. Practic, prejudiciul s-aprodus din momentul fabric`rii ]iga -retelor [i nu al valorific`rii produselor.

Pe parcursul urm`ririi penale,prins la înghesuial`, Shimari adeclarat c` a achitat din cuantumulprejudiciului 200.000 ron, bineîn]eles,f`r` documente legale. Alte piedici înînf`ptuirea actului de justi]ie puse deîmpricinat le-au reprezentat [inumeroasele cereri de revocare am`surii preventive, de eliberare pecau]iune etc, aspecte ce au îngreunatcercet`rile în aceast` perioad`,dosarul fiind, în mare parte a timpului,la instan]ele de judecat`.

� Lena MITROI

39

clandestine de ]igarete

40

Urgen]a criminalisticii de afurniza, în timp util unit`]ilor ope -rative r`spunsuri [i indicii sigureproblemelor judiciare cu care seconfrunt`, a generat necesitateaabord`rii acesteia din perspectivaanalizei [i examin`rii automate amijloacelor de prob`.

Solu]ia s-a materializat în con-stituirea unor baze de datena]ionale care con]in, pe de oparte, caracteristici ale probelorridicate în contextul examin`riilocului faptei sau a celor de labora-tor , iar pe de alt` parte date bio-metrice ale categoriilor de per-soane cercetate de unit`]ile MIRA,respectiv caracteristici ale obiec -telor model de compara]ie.

Una dintre acestea o reprezint`baza de date a Sistemului AFISPrintrak BIS pentru identificare

dactiloscopic`.AFIS Printrak BIS este un sistem

automat de codificare, stocare [icomparare a impresiunilor [i urmelorpapilare. Tehnologia identific`riiautomate a amprentelor a fost imple-mentat` pentru prima dat` în Poli]iaRomân` în perioada 2000 - 2001.

În anul 2007, Sistemul AFIS afost extins la nivel na]ional, capaci-tatea de stocare a bazei de datem`rindu-se la 5.000.000 de per-soane.

Criminali[tii dinInspectoratul de Po -li]ie al Jude]ului Timi[au reu[it în primeleopt luni ale acestui an,prin munca celor cincispeciali[ti AFIS, iden-tificarea a nu maipu]in de 136 de per-soane utilizând sis-temul AFIS PrintrakBIS, comparativ cu 65în primele opt luni aleanului 2007.

Aceast` stare defapt se contureaz` implicit [idatorit` implement`rii, începând 3

decembrie 2007, a Sis -temului de Mana ge ment alCalit`]ii impus prin apli-carea ISO 17025 lucru ceimpune inerent un set deproceduri generale [ispecifice care regle-menteaz` fiecare activitatedin cadrul serviciului, pro-ceduri care sunt acreditatede organismele na]ionale[i euro pene, astfel încâtlucr`rile rea lizate în cadrulserviciului sunt în prezentrecunoscute în întreaga

Europ`.Munca asidu` [i profesionalis-

mul tehnicienilor [i a speciali[tilorcriminali[ti au condus în primele optluni ale anului 2008 la identificarea aaltor 67 de persoane care au fostincluse ini]ial în cercurile de sus-pec]i ca urmare a faptelor penale

înregistrate în jude]ul Timi[. În aceste cercuri de suspec]i

fiind introduse persoane care erauconsiderate suspecte de c`trepoli]i[tii forma]iunilor operative ce

instrumentau cazurile respective.Criminali[tii timi[eni desf` -

[oar`, de asemenea, activit`]ispecifice în cazul cadavrelor cuidenti`tate necunoscut`, per-soanelor cu identitate necunos-cut`, precum [i a persoanelordisp`rute, prin sistemul Imagetrak/ CDN, un sistem, integrat cestocheaz` [i examineaz` fotografiide semnalmente, date antropome -trice, semne particulare ale per-soanelor în vederea stabilirii iden-tit`]ii.

{i în acest domeniu crimi nali[tiitimi[eni ocup` un loc onorabil,datorit` celor 36 de identific`ri prinsistemul CDN a cadavrelor [i per-soanelor cu identitate necunoscut`[i a persoanelor disp`rute, acesteaal`turându-se celor 29 de identific`rirealizate prin sistemul Imagetrakprin descrierea semnalmentelor.

� VIorel TUCU{

Criminali[tii timi[eni pe urmele infractorilor

Poligraful sau detec-torul de minciuni, cum maieste numit, înregistreaz^reac]iile psihofiziologicecare, analizând con[tiin]a“subiectului”, \ncearc^ s`eviden]ieze dac` acestared` cu fidelitate [i sinceri-tate informa]iile [i filmulfaptelor.

Func]ionarea poligrafu-lui se bazeaz` pe faptul c` ominciun` spus` con[tientproduce tensiune emo -]ional`, care la rândul ei,induce modific`ri alereac]iilor fiziologice repre -zentate sub forma unor dia-grame.

Test`rile poligraf sunttot mai utile în cazuri defurt, tâlh`rie, verificareadeclara]iilor, dovedireanevinov`]iei, abuz sexual,etc… Mai nou, în cazulcompaniilor, poligraful se r -ve[te la verificarea serio -zit`]ii persoanelor caredoresc angajarea

În ]ara noastr`, tehnicapoligraf a fost introdus` înanul 1976 de c`tre dl.Tudorel Butoi, care dup`un stagiu de documentare

[i preg^tire în Iugoslavia afolosit poligraful în cadrulPoli]iei Capitalei [i dup`1990, utilizarea poligrafuluia elucidat dosarele unorcazuri de criminali în serie,celebre la aceea vreme(taximetri[tii mor]ii, StroeAdrian [i Pascu Nicolae) [ia alte numeroase cazuri.

Cu toate c` testulpoligraf nu constituiemijloc de prob`, muncaspecialistului criminalist întehnic` poligraf sprijin`organele de cercetarepenal` în probarea vino -v`]iei suspec]ilor.

Laboratorul poligraf alServiciului Criminalistic alInspectoratului de Poli]ieal Jude]ului Timi[ a testatîn primele nou^ luni aleanului 2008 peste 65 depersoane care au acceptatacest test. În urma test`rii,din totalul persoanelor, 42au fost nesincere, ceea ceîn seamn` c` în 42 decazuri anchetatorii auprimit un sprijin importantîn elucidarea diferitelorcauze avute spre solu -]ionare.

Trebuie subliniat faptulc` nesinceritatea per-soanelor supuse testuluipoligraf, nu atrage vinov`]ia

acestora, dar sprijin` opiniaanchetatorilor în formulareaprobatoriului [i implicit ajut`la solu]ionarea cazurilor.

Testarea poligraf seface doar cu acordul scrisal persoanei.

Unul dintre cazurile elu-cidate cu ajutorul tehniciipoligraf este cel al unuitaximetrist care a participat,împreun` cu alte trei per-soane, la comiterea uneitâlh`rii. Ini]ial, acesta nu [i-arecunoscut fapta, îns`, dup`testare, care a eviden]iatcomportamentul simulat,

acesta [i-a re cu noscutvinov`]ia.

� Pagini realizate de S`ndel PALADE [i

Viorel TURCU{

41

PPooll iiggrraaffuull -- uunn sspprrii jj iinn rreeaall îînn mmuunnccaa ppooll ii ]] iissttuulluuii

42

Comisarul [ef Liviu ConstantinNaghi, purt`torul de cuvânt al I.P.J.Bra[ov, este inginer de profesie, din1986, dar a intrat în Poli]ia bra[ovean`la 1 aprilie 1991. N-a fost o p`c`leal`op]iunea de a p`[i în aceast` institu]ie,recunoa[te domnia sa, ci o realitate pecare o tr`ie[te cu intensitate, în fiecarezi, al`turi de colegii s`i. |ns`, 1998 areprezentat în cariera sa anul care i-aschimbat destinul, odat` cu înrolareaîn primul contingent în Bosnia. Î[idorise acest lucru, dup` cum nem`rturise[te, trecuse cu brio toatetestele speciali[tilor O.N.U., visul s`uc`p`tând consisten]a unui timp almaturiz`rii, în teatrul de r`zboi. A con-tinuat, un an mai târziu, cu o alt`selec]ie pentru a deschide misiunea înKosovo. Cu acea ocazie, au fost ale[i 25de poli]i[ti din zece ]`ri, România fiindreprezentat` de c`tre comisarii [efiIoan Chicina[, [eful Serviciului Armedin I.P.J. Gala]i, [i de interlocutorulnostru. Au urmat înc` 365 de zile în]ara nim`nui, cum mi-a spus ofi]erul,pân` în 2000, când a revenit laInspectoratul jude]ean. A r`mas laCabinet doar pân` în 2002, când s-a

înrolat, pentru al]i doi ani, cu aceea[idestina]ie: Kosovo. Despre activitateacomisarului [ef Naghi, departe de ]ar`,vorbesc de la sine: Ordinul Na]ional“Pentru Merit”-2002 [i Ordinul“Virtutea Militar`” - 2004. Iardespre efortul s`u ca purt`tor decuvând s-au exprimat jurnali[tiiacredita]i la I.P.J. Bra[ov, care, înpropor]ie de peste 90%, i-au acor-dat calificativul F.B.

Petrecând câteva ore înbiroul s`u, am în]eles c`, dincolode rela]ia excelent` cu presalocal`, capacitatea de a crea ocarte de vizit` temeinic` struc-turii din care face parte rezid`tocmai în faptul c` î[i desf`[oar`activitatea privind lucrurile dinafara institu]iei, ca orice cet`]ean,f`r` unele prejudec`]i sau mentalit`]iale sistemului. Astfel, beneficiul deprestigiu este garantat atâta vreme câtPoli]ia bra[ovean` se exprim` [iac]ioneaz` în rezonan]` cu societateacivil`.

Presta]ia comisarului [ef LiviuNaghi poart` emblema acelui “face”nonconformist, feed back-ul solici -

t`rilor venite din partea repre -zentan]ilor media însemnând solu]ii cedemonstreaz` inspira]ie, cunoa[tere[i, nu în ultimul rând, voca]ia creatoru-lui de imagine.

Trece cu umor peste apelativul“inginerule”, considerând experien]adin acest domeniu tocmai acel resortnev`zut, care îl determin` s` r`mân`înr`d`cinat în comunitatea din careface parte ca slujitor [i, deopotriv`, casimplu cet`]ean.

� Lena MITROI

Voca]ia creatorului de… încredere

Promo]ia de poli]i[ti 1983 a [colii de ofi]eri B`neasa a orga-nizat la Bra[ov, în luna august a.c., întâlnirea cu ocaziaanivers`rii a 25 de ani de la absolvirea cursurilor. Festivitatea,

prilej de rememor`ri, gânduri de viitor [i speran]`, s-a consti-tuit [i într-un motiv al urm`toarelor reuniuni de acest gen.

La mul]i ani!

Re\ntâlnire

Într-o diminea]` deaugust, poli]i[tii dincomuna Vintil` Vod` aufost sesiza]i de c`tre unlocalnic, de 80 ani, c`, înurm` cu dou` zile, i-adisp`rut o vac` pe care ol`sase pe o p`[une, înafara satului CocaNicule[ti.

B`trânul le-a spuspoli ]i[tilor c` dup` ce nua g`si t-o în locul în care ol`sase priponit`, a c`utat-oîmpreun` cu vecinii.Fiind îngrijorat de stareaanimalului, p`gubitul aapelat la ajutorul po -li]i[tilor în speran]a c` îlva g`si.

La locul indicat s-adeplasat [i echipa de cer -cetare, poli]i[tii fiindînso]i]i de câinele deurm` „Dic”, care i-a con-dus într-o zon` greu acce-sibil`, mâloas`, cu vege-ta]ie înalt` [i deas`, situ-at` în albia pârâului Coca.Spre bucuria proprie -tarului, acolo a fostdescoperit` bo vina.

Carte de vizit`

Câinele „Dic” are patru ani [ijum`tate [i a fost luat din CentrulChinologic Sibiu, de la vârsta de [aseluni. Este din p`rin]i câini-poli]i[ti.

A fost dresat în centrul respectiv, timpde [ase luni, [i toate examenele pe care le-adat au fost luate cu note de 9 [i 10.

Este atestat pen-tru urm`, pentruc`utare de per-soane disp`rute,pentru alegere deobiecte [i per-soane, pentru sco-tocirea terenului,dar [i pentru dre -saj de disciplin`.

La Inspec to -ratul de Poli]ieJude]ean Buz`use afl` în grijaagentului princi-pal Sile Cosma

din Biroul de investigare tehnico-[tiin]ific`a locului faptei.

De la începutul acestui ancâinele „Dic” a reu[it s` identi-fice autorii în cazul a mai mul-tor furturi comise \n jude], unuldintre ele fiind comis \n comu-na buzoian` Verne[ti, cândcâinele a g`sit blana uneia din-tre oile sustrase, îngropat` într-op`dure din apropiere. Prin -cipalul suspect [i-a re cunoscutfapta.

La începutul acestui an, amai descoperit autorul unuifurt de lemne din curteaLiceului de Poli]ie „NeagoeBasarab”.

În cazul unei sustrageri de piese compo-nente ale unei combine agricole, câinele i-acondus pe poli]i[ti la aproximativ un kilo-

metru pân` la locuin]a principalului sus-pect, dup` care a mers în cur]ile mai mul-tor vecini ai acestuia, unde a descoperittoate piesele furate. În acest fel s-a reu[itrecupe rarea unui prejudiciu estimat la4.000 de lei.

De Pa[ti, “Dic” i-a sprijinit pe poli]i[tiîn cazul privind dispari]ia unei per-soane, care amenin]ase c` se va sinu-cide. Acesta a condus, la aproximativ800 de metri de locul în care b`rbatul î[il`sase hainele. Urmele cauciucurilorindicau c` persoana plecase de acolo cuo ma[in`. B`rbatul a fost g`sit, în celedin urm`, de lucr`torii Postului depoli]ie Tis`u.

La data de 11 iunie a.c., “Dic” i-a conduspe oamenii legii la autorul unui furt dintr-osocietate comercial`, dup` ce a escaladatmai multe garduri [i a trecut prin cur]ilemai multor imobile.

Alte cazuri la care s-a descoperit autorulprin folosirea câinelui „Dic” au mai constat

într-un furt de porumbei [i de miei, dar [i \ndou` sustrageri din locuin]e.

� Florina CRUCIANULena MITROI

DDaattoorriitt ` ccââiinneelluuii ppoollii ]] iisstt DDiicc,, HHoo]] ii ii nnuu aauu nniicciioo [[aannssqq ddee ssccqqppaarree

43

Imagini reconstituire

Imagini reconstituire

În perioada 4 – 7 sep-tembrie a.c., Asocia]ia

Interna]ional` a Poli]i[tilor –Regiunea Jandarmeria Bihor

a organizat la B`ile 1 Maiedi]ia a III-a a Campionatului

Interna]ional de Fotbal Cupa„LOTUS”, la care au participat 26 de

echipe.Inspectoratul de Poli]ie Jude]ean

Buz`u a fost reprezentat de echipa C.S.„Poli]ia Buz`u”, juc`torii buzoieni dovedin-

du-[i [i de aceast` dat` valoarea. Dup` ce au trecut în grupe de echipele

I.P.A. Bihor , I.P.J. Tulcea [i I.S.U. Neam],au învins în optimi I.P.A. Satu-Mare cu

4-2, iar în sferturiI.S.U. Bihor cu 4 la1, au trecut [i desemifinale, undeau surclasat e -

chipa I.P.A. Bra -[ov, cu scorul de 3la 2.

În final`, po li]i[tiibuzoieni s-au înfrun-

tat cu omologii lor de la Gala]i, pe care i-au „b`tut” cu 6 la 1,câ[tigând, pentru a doua oar`, trofeul pus în joc de organizatori.

Echipa C.S. „Poli]ia Buz`u” a câ[tigat primul loc [i laprima edi]ie a Campionatului Interna]ional de Fotbal Cupa

„LOTUS”, iar la edi]ia a doua, desf`[urat` anul trecut, s-aclasat pe treapta a treia a podiumului.

Cupa „LOTUS” nu a fost singurul trofeu adus laBuz`u de poli]i[ti, în palmaresul echipei înscriindu-se[i titlul de golgheter-ul campionatului – adjudecatde subinspectorul de poli]ie Gabriel Pan`, precum[i titlul de „Cel mai bun juc`tor”, atribuit agentului

[ef adjunct Mihai Chiorc`u.Deplasarea echipei la acest campionat nu ar fi fost posi-

bil` f`r` sprijinul material acordat de Sindicatul Na]ional alPoli]i[tilor [i Personalului Contractual –Biroul TeritorialBuz`u, Biroul Teritorial Buz`u al Corpului Na]ional alPoli]i[tilor, Asocia]ia Interna]ional` a Poli]i[tilor –Regiunea Buz`u [i Clubul Sportiv „Poli]ia Buz`u”.

44

C.S. „Poli]ia Buz`u” – campioan` la minifotbal

|n acest an, gra]ie efortului celorpeste 300 de poli]i[ti, clopo]elul a dat deveste cet`]ii buzoiene c` anul [colar2008 – 2009 va fi mai lini[tit, [i datorit`oamenilor legii, ce vor veghea caunit`]ile de \nv`]`m#nt s` func]ioneze\ntr-un climat de siguran]` civic`.

Conducerea Inspectoratului ju -de]ean ne asigur` c` toate aceste unit`]iau fost, deja, incluse pe itinerariile depatrulare ale poli]i[tilor din dispozitive,în special la orele de v#rf, pentru ca

[colarii s` fie proteja]i de pericole. Deasemenea, efectivele de poli]ie rutier`vor asigura fluidizarea traficului rutierîn zona acestor institu]ii, în scopul pre-venirii accidentelor rutiere [i ambuteia-jelor.

Totodat`, au fost adoptate m`surispecifice, pentru combaterea cer[eto-riei, vagabondajului [i comer]uluiambulant neautorizat, pentru de -pistarea [i luarea m`surilor legale fa]`de persoanele care, prin comportament

sau activit`]ile pe care le desf`[oar`,afecteaz` climatul de siguran]` public`.|ndeosebi poli]i[tii de proximitate vorasigura permanent leg`tura cu factoriide conducere ai [colilor [i, în cadrulîntâlnirilor ce vor fi organizate cu elevii[i cu p`rin]ii, vor identifica problemele[i vor g`si solu]iile adecvate pentrurezolvarea acestora.

� Florina CRUCIANULena MITROI

{i la Buz`u,

Clopo]elul a vestit un an \n siguran]`

45

Teze [i antiteze juridice

Infrac]iunea de luare de mit` (II)

Jurispruden]a, o tem` destul devariat` [i interesant`.

Îmi reamintesc momentul re -dact`rii acestui material, de titlul edito-rialului “Mitui]i-ne cu flori”.

Scris de un general de poli]ie, fost[ef al unui inspectorat, publicat într-uns`pt`mânal editat de acea institu]iearticolul avea o semnifica]ie deosebit`.La începutul anilor '90, aborda, într-omanier` eseist`, infrac]iunea deLUARE DE MIT~.

Paradoxal, titlul articolului constatocmai în valoarea de simbol a unuibuchet cu flori.

Un caz interesant, atipic pe care îlvom expune, pe scurt, în continuare, îlconstituie dosarul penal nr.1296/64/2007, aflat pe rolul Cur]ii deApel [i ulterior solu]ionat [i în recurs,la Înalta Curte de Casa]ie [i Justi]ieprin decizie irevocabil`.

Ofi]erul M.C., lucr`tor în cadrulunei forma]iuni de cercet`ri penale,inculpat în acest dosar a fost achitat pemotiv c` fapta exist`.

Mai exact, în cursul anului 2006,acesta a primit o plângere penal` de laun cet`]ean, care a apreciat c` a fostîn[elat de c`tre o alt` persoan` cucirca un milion de euro.

Ofi]erul i-a promis c` va facedemersurile legale. Pentru aceasta aînceput s` fac` unele cercet`ri preala-bile, care au constat în luarea uneideclara]ii, copii de pe unele docu-mente. Tot atunci, [i-au oferitnumerele de telefon, partea v`t`mat`,M.D., insistând s`-i comunice demer-surile f`cute pentru solu]ionareadosarului. Ofi]erul M.C. i-a atrasaten]ia c` va trebui s`-[i decline com-peten]a c`tre forma]iunea cu atribu]iiîn acest sens, din cadrul inspectoratu-

lui de poli]ie.Dup` circa dou` zile, ofi]erul l-a

sunat pe M.D. [i i-a solicitat împrumutsuma de 500 euro, pe care urma s` i-orestituie într-o perioad` de timp deter-minat`.

Pentru a nu crea vreun echivoc per-soanei cercetate în dosar, ofi]erul aîntocmit o chitan]` sub semn`tur` pri-vat` în care era consemnat cuantumulsumei [i ce reprezint`. Dup` operioad` scurt` de timp, dosarul aces-tei p`r]i v`t`mate [i-a urmat cursulfiresc de dup` declinare, a fost cercetatde c`tre ofi]erii de investigare a fraude-lor iar parchetul a dat în final solu]ie deneîncepere a urm`ririi penale împotri-va persoanei acuzate de parteav`t`mat` M.D.

În toat` aceast` perioad`, parteav`t`mat` M.D. l-a sunat pe ofi]erul decercet`ri penale M.C. pentru a-i cereanumite date [i informa]ii despre mer-sul dosarului, toate acestea având uncaracter public. Ele se refereau la sta-diul cercet`rilor, proceduri, etc.

Nemul]umit de solu]ia parchetului,M.D. a formulat la D.N.A. un denun]penal, acuzându-l de data aceasta peofi]erul M.C., care l-a favorizat pe învi-nuit (de fapt f`ptuitor) pe care îl cerc-eta pentru infrac]iunea de în[el`ciune.

La începutul anului 2007, pe bazaacestui denun] al martorului, M.D.,ofi]erului i s-a întocmit dosar penal.În toat` faza de cercetare [i urm`rirepenal` s-au strâns probe care au con-stat în copii de pe înscrisuri, înre -gistr`ri audio (discu]ii ambientale)etc.

Aceste probe, în virtutea art. 4raportat la art. 64 Cod de Procedur`Penal`, referitoare la rolul activ alorganului de cercetare [i urm`rire

penal` ar fi trebuit s` conturezeinfrac]iunea de luare de mit`.

În cadrul prezent`rii de material(act judiciar) prealabil rechizitorului,ce încheie urm`rirea penal`), ap`rareaa ar`tat neconcluden]a probelor [iincoeren]a acestora [i a solicitatprocurorului anchetator scoaterea desub urm`rire penal` a ofi]erului.Procurorul a afirmat c` poate s`-[imotiveze temeinic rechizitoriul [i, pede alt` parte, vrea s` vad` cum î[i varealiza ap`rarea în instan]`.

Plecat în instan]`, dosarul1296/64/2007, a urmat proceduraspecific` judec`rii în faza primeiinstan]e.

Cercetarea judec`toreasc` a fostextrem de riguroas`, cu atât mai multcu cât suma probelor din dosarul deurm`rire penal` era destul de consis-tent`, iar verificarea acestora necesitaminu]iozitate.

Ap`r`torul ofi]erului inculpat [i-apreg`tit ap`rarea ]inând cont de ele-mentele constitutive ale infrac]iunii“mulate” pe starea de fapt.

Desigur c` în acest caz trebuia s`se ]in` cont [i de conduita poli]istuluiprin prisma Legii 360/2006.

În concluziile puse de ap`r`tor secerea achitarea inculpatului pentru c`fapta nu exist`.

Sentin]a pronun]at` a fost con-form` cu concluziile ap`r`rii, instan]aîntemeindu-[i sentin]a pe art. 11 pct. 2Cod de procedur` Penal`, raportat laart. 10 lit. a, acela[i Cod.

Decizia Înaltei Cur]i de Casa]ie [iJusti]ie a confirmat sentin]a Cur]ii deApel, recursul parchetului fiindrespins ca neîntemeiat.

Avocat Sorin ARDELEANU

46

Publica]ie lunar` a asocia]iilor[i organiza]iilor poli]i[tilor dinjude]ul Alba, dup` cum se specific`

[i pe frontispiciu, „CronicaPoli]iei”, ajuns` deja la num`rul 5de la înfiin]are, constituie oapari]ie inedit` în peisajul pu -blicisticii din M.I.R.A.

Consacrând deja rubrici deinteres, publica]ia, care vede lumi-na tiparului la I.P.J. Alba, este din-colo de o surs` de informa]ii utilepentru cet`]eni, un ghid de pre-

venire a infrac]ionalit`]ii [i ooglind` a activit`]ii desf`[urate depoli]i[tii acestui inspectorat.

Rod al c`ut`rii perfor-man]ei profesionale, aldorin]ei de rela]ionarecu „Cetatea” printransparen]` [i des -chidere, „Cronica Po -li]iei” din Alba î[iaduce o contribu]iereal` la edificarea noiiarhitecturi institu ]io -nale bazat` pe valorileprofesionalismului, cin-stei, corectitudinii [irespectului Legii în

îndeplinirea datoriei de c`trepoli]i[ti.

Felicit`ri colegiale colectivu-lui editorial coordonat de c`trecomisarul [ef Tudor Grindean[i format din poli]i[ti talenta]i [iinimo[i, precum inspectorulprincipal Luana Maria Ne delcu,comisarul [ef Mircea {tefanGavra, inspectorul principal dr

Marius Ciuta, inspectorul Lumini]aRac, subinspectorii Fulga Enache [iAdriana Ciugudean!

�� Nicu[or DULGHERU

Cronica Poli]iei

Gânduri de recuno[tin]` dorim s` le exprim`m[i în scris tuturor membrilor Poli]iei Române.

Afirm`m acest lucru, deoarece, la ini]iativadoamnei inspector Emilia Moldovan, copiii dinCasa Sfântul Iosif, cas` apar]inând Congrega]ieiInimii Neprih`nite, s-au bucurat în diferiteocazii, de Cr`ciun, de Pa[ti, de 1 Iunie [i laînceput de an [colar, de cadouri, alimente [irechizite [colare.

Orice copil este sensibil, fie în fa]a unui dar, fie însitua]ia în care cineva comunic` din tot sufletul cu el.

Copiii Casei Sfântul Iosif afla]i în dificultate(probleme sociale, orfani sau semiorfani) s-aubucurat întotdeauna atât de cele primite din parteaPoli]iei Române, prin intermediul doamnei inspec-

tor Emilia Moldovan, din cadrul I.P.J. Harghita, cât[i de cuvintele duioase, pline de iubire, venind cadin partea unei mame. Ei a[teapt` cu bucurievizitele poli]i[tilor, considerându-i pe ace[ti "pri-eteni mai mari" adev`rate modele de urmat.

Mul]umim tuturor celor care î[i desf`[oar`activitatea în cadrul Poli]iei Române [i se gânde-sc cu drag la copiii - mai mici sau mai mari - aiacestui a[ez`mânt.

V` asigur`m de toate gândurile noastre bune[i de rug`ciunile noastre, pe care le facem împre-un` cu copiii.

Cu iubire [i profund respect, Surorile [i copiii Casei Sfântului Iosif

Scrisoare de mul]umire

Pe adresa redac]iei

Ciclismul este sportul practi-cat sau \ncercat, m`car o dat`-n via]`,de toat` lumea civilizat`, dac` nereferim doar la zonele \n careoamenii de ast`zi au inventat sau

cunosc deja roata. Sau, sub acestaspect, s`-l consider`m doar o "utili-tate" public`? Dac` vorbim de sport,\n adev`ratul sens al cuv#ntului,lucrurile se schimb` radical.Ciclismul e departe de relaxarea gol-fului, [ahului sau chiar tenisului dec#mp.

|n Rom#nia, ciclismul, cafenomen de mas`, este foarter`sp#ndit, exist#nd localit`]i, desprecare am scris [i \n paginile Revistei,unde te sim]i ca pe str`zileBeijingului, fiecare suflet av#nd [i[tiind s` pedaleze de la v#rste foartemici. Cu toate acestea, \n ciclismulrom#nesc de performan]` nu au fostob]inute rezultate comparative cu alealtor sporturi. Fiind un sport costisi-tor, pre]urile bicicletelor, baieurilelor[i pieselor de schimb ajung#nd lamulte mii de euro, \n ]ara noastr` nua devenit un sport r`sp#ndit, ci, maidegrab`, un sport "de fi]e" spectacu-los.

Marele merit al Clubului Dinamoeste de a fi fost continuatorul [ip`str`torul tradi]iilor unui sport carea dep`[it un secol de existen]`, sportcare a contribuit la men]inereas`n`t`]ii na]ionale, dar [i la apari]ia"vedetelor" nonconformiste ca "Mi]abiciclista", un model pentru multealte tinere ale vremii. De peste 50 deani, "Clubul din {tefan cel Mare" a

\nsemnat mult \n sportul cu pedale

rom#nesc. Sec]ia a fost \nfiin]at`\n prim`vara anului 1949, \n jurulunui grup de entuzia[ti, \n condi]iimodeste, dar cu ambi]ii \ndr`zne]edublate de o mare pasiune pentru

ciclism.Dinamovi[tii s-au

remarcat, totu[i, \nnumeroase competi]iiinterna]ionale de val-oare regional`, cum aufost "Tour de l’Avenir","Cursa P`cii", tururileIugoslaviei, Turciei,Aus triei, Germaniei,Elve]iei, Turul Bor -deaux [i multe altele. |nanul 1997, echipadinamovist`, cu PaulGrigorici [i GabrielNeagoe, a c#[tigat Turul

Rom#niei, trei etape revenind altordoi colegi de club: Lauren]iu Bogdan(o etap`) [i Paul Grigorici (dou`etape). |n acela[i an, echipaInternelor s-a clasat pe al treilea loc\n Turul Turciei [i \n Turul Ungariei,din echip` f`c#nd parte CristianDinescu, Lauren]iu Ferfelea, CornelP#rlog, Iulian B` -lan, L. Bogdan, G.Neagoe [i P.Grigorici. GabrielNeagoe a c#[tigat[i o etap` a TuruluiBudapestei. {aptetitluri de campionina]ionali au fosttrecute \n palmare-sul Sec]iei \n anul1997, de c`tre L.Bogdan (semi-fond), L. Ferfelea (contratimpmunte), C. Dinescu (fond), Drago[Negoescu (urm`rire individual`) [ide echipa format` din D. Negoescu,L. Bogdan, L. Ferfelea [i A.Roma[canu.

Ast`zi, ciclismul rom#nesc estedominat de sportivii dinamovi[ti,vedeta incontestabil` [i cel mai bunrutier rom#n al ultimului deceniufiind Pavel Lupa[. Nicolae Voicu afost antrenorul emblem` al Sec]iei deCiclism, locul s`u fiind acum ocupatde un alt fost mare campion, MirceaRoma[canu.

47

24septembrie a.c., BazaSportiv` a C. S. Dinamo ag`zduit finala Campio -

natului na ]ional la fotbal alM.I.R.A.. Finala "mic`" a avut locpe Stadionul Victoria, din cadrulcomplexului dinamovist [i s-a dis-putat \ntre echipa Grup`rii Mobilede Jandarmi Mure[ [i cea a Ins -

pectoratului Jude]ean de JandarmiConstan]a, \ncheindu-se cu scorulde 3 - 2 \n favoarea jandarmilormure[eni, care au ocupat, astfel,locul al treilea.

Finala "mare", pentru cucerireatitlului de campioan` a M.I.R.A.,s-a jucat pe Stadionul Dinamo,\ntre echipele I.S.U. Dolj "Oltenia"[i C.S. Aspol a D.G.P.M.B..|nving`toare a fost echipa dol-jean`, cu scorul categoric de 3 - 0.

|n cadrul ceremoniei dedecernare a premiilor, la care aparticipat [i marea atlet` MonicaIag`r, medaliile, cupele [i

diplomele au fost \nm#nate dec`tre prim - adjunctul inspec-torului general al I.S.U., dl. ge -neral de brigad` Liviu ViorelNeme[, de c`tre adjunctulinspectorului general, dl. gene -ral de brigad` ConstantinZamfir, [i de c`tre canotoareasecolului 20, dna. chestorElisabeta Lip`.

� Pagin` realizat` deMarius TOMA

Canotaj

Sportul scos din Groap`

Finala CampionatuluiNa]ional al M.I.R.A. la fotbal

Criminalitatea stradal` continu` s` fie înaten]ia Poli]iei mure[ene, deoarece senti-mentul de siguran]` al cet`]eanului depindeîn mod direct de involu]ia criminalit`]ii dinstrad`. La nivelul infrac]iunilor subsu-mate criminalit`]ii stradale, problemedeosebite creeaz` furturile din autotu -risme.

Din analizele realizate la nivelulInspectoratului de Poli]ie al Jude]uluiMure[ rezult` faptul c`, în timp ce fur-turile din buzunare/gen]i, tâlh`riilestradale [i furturile din societ`]ile co -merciale sunt în sc`dere în acest an,comparativ cu perioada similar` a anuluitrecut, furturile din auto se înscriu pe untrend ascendent.

Având în vedere dinamica situa]ieioperative [i concluziile desprinse înurma acestor analize, Inspectoratul dePoli]ie al Jude]ului Mure[, prinCompartimentul de Analiz` [i Prevenire a

Criminalit`]ii [i Poli]ia de Proximitate, alansat Campania de informare pentru pre-venirea furturilor din autoturisme, al c`reimesaj este – „Fii inteligent! Protejeaz`-]iautoturismul!”

Diminuarea riscului victimal

Scopul campaniei este cre[terea graduluide informare a cet`]enilor vizând m`surile deprevenire ce trebuie adoptate în vedereadiminu`rii riscului victimal.

Activit`]ile prev`zute în cadrul campanieiau debutat înc` din luna iulie a.c., prin identi-ficarea [i contactarea partenerilor de cam-panie [i realizarea materialelor de suport.Îmbucur`tor este faptul c` institu]iile [i

firmele cooptate au în]eles pe deplin scopulcampaniei, oferindu-se s` sprijine organi-zarea [i desf`[urarea acesteia.

Recent, la sediul Inspectoratului de

Poli]ie al Jude]ului Mure[ a fost sus]inut` oconferin]` de pres` în cadrul c`reia au fostprezentate activit`]ile ce se desf`[oar` încadrul campaniei. Conferin]a de pres a fostsus]inut de c`tre adjunctul [efului inspec-toratului - comisar [ef AlexandruCîm peanu, coordonatorul Compar -ti mentului de Analiz [i Prevenire aCriminalit`]ii - inspector principalGabriela Pînc` [i coordonatorulPoli]iei de Proximitate – inspectorprincipal Adrian Nicu[an.

La invita]ia Poli]iei mure[ene aufost prezen]i, într-un num`r mare,reprezentan]ii media local , c`rorale-au fost prezentate analizele rea -lizate [i principalele activit`]i alecampaniei.

Pentru sus]inerea campanieide informare, au fost tip`rite afi[e [i flutura[i,materiale expuse la casieriile din jude] aleElectrica, E-on Gaz, RDS/RCS, la agen]iileLoto, la sta]iile de carburan]i Petrom,Rompetrol, Lukoil, OMV, Mol [i MBO, câtr[i la intr`rile unor mari magazine din jude] -Auchan, Real, Baumax [i Selgros.

Tot în cadrul acestei campanii, a fost rea -lizat un spot pentru ecranele LCD stradaledin municipiile Târgu Mure[ [i Reghin, fiinddifuzat în medie de 200 de ori pe zi. În cola -borare cu Radio Son Mure[ [i Radio Târgu

Mure[ au mai fost realizate spoturi audio [isunt în desf`[urare mai multe concursuri cupremii pentru ascult`tori, iar TVR TârguMure[ [i Antena 1 Târgu Mure[ au conceputun spot video care este difuzat zilnic.

Element de noutate

Elementul de noutate este dat de specifi-cul ac]iunilor stradale ce vizeaz` trans-miterea mesajului campaniei c`tre publicul]int`. Compartimentul de Analiz` [iPrevenire a Criminalit`]ii [i poli]i[tii de pro -ximitate au realizat o sectorizare a zonelor cugrad de risc, în care sunt sesizate frecventfurturi din auto, unde desf`[oar` activit`]i deidentificare [i informare a proprietarilor deautovehicule care las` în interiorul ma[inii, lavedere, bunuri ce pot atrage infractorii.Ace[ti proprietari sunt vizita]i la domiciliu dec`tre poli]i[ti sau primesc „o scrisoare” dinpartea Poli]iei mure[ene, în care li se explic`riscurile la care se expun atunci când las` înma[in`, la vedere, obiecte vizate de

sp`rg`tori: detectoare radar, sisteme GPS,gen]i, borsete, bani, laptop-uri etc. În acestfel, cet`]enii viza]i primesc un mesaj preven-tiv direct, deci care îi vizeaz` personal!

Media mure[ean` a recep]ionat mesajulcampaniei de informare lansate de c`trepoli]i[tii de prevenire [i de proximitate,oferindu-[i, totodat`, sprijinul pentru dise -minarea informa]iilor.

�Gabriela P|NC~Roxana GHEORGHIU PAP

48

Campanie de informare \n Mure[

„Fii inteligent! Protejeaz`-]i autoturismul!”

Dialog partenerial

Programul partenerial “S` exma-tricul`m violen]a”, derulat întreunit`]ile de poli]ie [i cele deînv`]`mânt, a dat deja roade la nivelulcon[tiin]ei de grup, în colectivele deelevi, cultivând, îndeosebi, respectulfa]` de cel de lâng` tine [i intoleran]afa]` de umilin]` sau amenin]`ri deorice natur`. În municipiul Buz`u, depild`, despre oamenii legii [i cadreledidactice de la Grupul [colar tehno-

logic “Dimitrie Filipescu”, din locali-tate, se poate spune c` au câ[tigatpariul cu educa]ia civic` a tinereigenera]ii în urma nenum`ratelor orede dirigen]ie, sus]inute de coordo-natorii proiectului, poli]i[tii deproximitate - agen]ii [efi adjunc]iViorel Baltac [i D`nu] Stroe- secon-da]i cu succes de c`tre doamneleDaniela Ludmila Dinu, directoareaunit`]ii, [i M`d`lina Cresteaz`, con-silier educativ.

Obiectivele acestui demers rezid`în identificarea surselor de conflictcare duc la manifest`ri violente înrândul elevilor, implementarea acti -

vit`]ilor de prevenirea manifest`rilor vio-lente, a delincven]ei [i traficului defiin]e umane, îmbun`t`]irea capa -cit`]ilor de interrela]ionare aelevilor, precum [i dezvoltarea unuicomportament tolerant, responsabil,bazat pe în]elegere [i respect.

Despre desf`[urarea proiectului,poli]i[tii ne-au spus c`, în cadrulîntâlnirilor cu elevii [i cu profesorii

unit`]ii de înv` -]`mânt, s-au dezb`tutteme specifice, înurma c`rora s-a con-statat c`: fenomenulviolen]ei poate fimen]inut sub controlprintr-o cooperareinterinstitu]ional`eficient`, iar, pe dealt` parte, eforturiledepuse în aceast`direc]ie trebuie s`implice reprezen-

tan]i ai tuturor institu]iilor cuatribu]ii în domeniu, dar [i ai soci-et`]ii civile.

Sub auspiciile unui motto ge -neros: „E[ti tân`r, ai toat` via]aînainte! Tu alegi cum vrei s` otr`ie[ti!”, au fost dezb`tute subiectereferitoare la formele violen]ei,cauzele, mijloacele de evitare [i com-batere a acesteia. Elevii au fostînv`]a]i cui s` se adreseze atuncicând sunt direct implica]i ori audevenit martorii unui incident vio-lent. Acestora li s-a explicat faptul c`violen]a nu este înn`scut`, ci seînva]` din copil`rie, în familie, în

[coal`, în spatele blocului, în fa]atelevizorului sau a calculatorului [ic` minorii care tr`iesc într-un mediuviolent pot ajunge s` priveasc`fenomenul ca pe o stare de normali-tate.

Cei implica]i în implementareaproiectului partenerial au desf`[urato serie de activit`]i preventiv-educa-tive în cadrul orelor de dirigen]ie, auamenajat un panou de informare cuprivire la formele de manifestare aviolen]ei, consecin]ele comporta-mentului violent. Totodat`, profe-sorii [i poli]i[tii au organizat oexpozi]ie de postere [i desene rea -lizate de elevi cu tema “S` exma-tricul`m violen]a” [i mese rotundepe teme de “Violen]` vs nonviolen]`”, ocazie cu care a fostîntocmit un document intitulatgeneric “MANIFESTUL NON VIO -LEN }EI”. Un adev`rat crez în carese face referire la solidaritateîmpotriva acestui gen de delicte, larespect pentru colegul aflat însuferin]`, la modul în care trebuie s`comunici cu ceilal]i atunci când seivesc astfel de probleme.

Cu acest manifest, poli]i[tii deproximitate din Inspectoratul dePoli]ie al Jude]ului Buz`u au în]eless`-[i fac` meseria, în slujba comu-nit`]ii, trudind cu mintea, cu sufletul[i cu inima pentru speran]a în ge -nera]ii mai tolerante, mai drepte, careau toate [ansele s` deschid` por]ilementalit`]ii spre o lume mai bun`.

� Lena MITROI

49

Alegere pe via]`, la început de via]`

O b`tr#n` traverseaz` strada.Poli]stul, nervos, exclam`: Hei,doamn`! Nu [ti]i ce \nseamn` c#ndridic eu m#na? B`tr#na \i r`spunde:Ba da, dr`gu]ule, 20 de ani am fost\nv`]`toare.

�|ntr-o \nchisoare, un de]inut \l

\ntreab` pe colegul de celul`: - Cumai ajuns aici? - Ehe, t#n`r... f`r` expe-rien]`... - P`i ar`]i ca un pensionar. -Nu eu, avocatul meu din oficiu era unt#n`r stagiar.

�Dac` este s` ne lu`m dup`

reclame, rom#nii au trei mari pro -bleme: m`trea]a, cariile la din]i [i apadur` la ma[inile de sp`lat.

�Dou` c`lug`ri]e erau la cum -

p`r`turi \ntr-un magazin. Una o\ntreab` pe cealalt` dac` ar bea ni[tebere. - A[ bea, dar mi-e ru[ine s` cer\mbr`cat` a[a. - Am o idee, lu`m baxul`sta [i o rezolv`m onorabil. Casierulse holbeaz` la ele mirat, darc`lug`ri]a, cu o fa]` nevinovat`, zice:- Ne sp`l`m p`rul cu bere, c`ci ni-lface lucios [i s`n`tos. Casierul se

\ntinde la un raft de l#ng` el, ia o pung`de co vrigei s`ra]i [i lespune: - Bigudiurilesunt din partea casei!

50

Ambasadori \n uniform`

S u b c o m i s a r u lDaniel Chira a \nceputcariera de poli]ist \nperioada 1988 -1994, casubofi]er [i ofi]er opera-tiv la Poli]ia Mu -nicipiului Cons tan]a.Apoi, p#n` \n 2001 alucrat ca ofi]er operativ[i specialist la ServiciulManagement ResurseUmane [i la Serviciulcabinet, din cadrulI.P.J. Constan]a. Primamisiune interna]ional`,

\n cadrul CIVPOL - UNMBIH, ca monitorO.N.U., a \ncheiat-o \n anul 2002, c#nd s-a\ntors la locul de munc` anterior [i, apoi, lacomanda Compartimentului Antidrog, p#n`\n anul 2004. |ntre anii 2004 [i 2006 s-are\ntors ca "ambasador \n uniform`" alPoli]iei Rom#ne - ofi]er de leg`tura \ncadrul CIVPOL, monitor al misiunii

Na]iunilor Unite.

|nv`]`mânt poli]ienesc Col. (r.) Marian Malciu - Slatina

Cele decolo

|nalt` [coal`M.I.R.A.

�

ExcelentMunicipiucu [coal`de poli]ie

�

|ntrebare laafaceri

��

�

Ademenit`|n frig!

Din temelie

�

�

Refrenoltenesc

Curs [colar

�

�

�

A tip`ri [ioferi

|n hamac!

�

Poli]i[tisupli

Poli]istsfios!

�

�

�

�

Oase dinscheletul

m#inii|n glie!

�

Pieptar cuG`tane

Bun`reputa]ieMisterios

�

�

�

�

Surprin[i \npost desomn

|n halat!

�

Final la [ahMare la stat

(fem.)

�

�

Electrozi cuplus

Stilat lacentru!

�

�

Lac deunghii

Dormitoruldomni]ei

�

�

Municipiucu [coal`de poli]ie

Municipiucu [coal`de Poli]ie

�

Strig`t devictorie

�

O mic`luntre

�

Scump \nsine!

�

�

�

�

M`sura luiCuza

Firav latrup!

�

Nu maimult

Tulpin`subteran`

�

�

EpociSunt bunide ceva

��

Este depre]

E unc`m`rar

�

Miez denuc`

Poart`ochelari

��

Cute!|n abis!

��

�

Arm` deartilerie

��

Gaz folositla sudur`

�

Sexy Lex

Copiii no[tri

Renata Alexandra Vasilescu are [apteani [i este fiica dlui. comisar-[ef LiviuVasilescu. Tat`l s`u este cel care ne-apovestit, cu v`dit` m#ndrie, despreAlexandra [i despre pasiunile sale. Esteelev` \n clasa I [i marile sale pasiuni sunt:baletul, moda [i p`pu[ile. De altfel,fotografia este c#t se poate de relevant`.Renata este deja obi[nuit` cu [edin]ele fotopentru o posibil` carier` \n modeling...

51

Am \nceput seria prezent`rii arti[tilorAnsamblului Cioc#rlia, adev`rate pri vi -ghetori ale c#n tecului rom# nesc, cu unul din-

tre cei mai reprezentativi, o artist complet`prin prisma ge nurilor abordate, de la muzicapopular` la fado-ul portughez, CristinaGheorghiu. Continu`m acest demers cu oalt talentat coleg [i prieten a celei dint#i,de asemenea o t#n`r artist , complex , carec#nt cu aceea[i lejeritate [i profesionalismat#t muzic popular sau u[oar , c#t [i arii dinopere, solista Rodica Anghelescu. N`scut \nBucure[ti, a absolvit Liceul "Dinu Lipatti",sec]ia canto popular, la clasa profesoruluiGavril Prunoiu. A urmat apoi cursurileFacult`]ii de Compozi]ie, Muzicologie,

Pedagogie muzical [i muzic psaltic , la

Conservatorul "Ciprian Porumbescu" [i unmaster, la sec]ia Educa]ie muzical contem-poran [i canto, cu tema „Valorific`ri inter-pretative ale c#ntecului popular rom#nesc.”

Activitatea artistic a \nceput-o \n anul1992, la festivalul concurs cu ]`rile dun`rene„Pe marginea Dun`rii”, unde a c#[tigatPremiul I. |n anul urm`tor a cucerit publiculdin Craiova, la Festivalul „Maria T`nase, juri-ul r`spl tindu-i talentul cu Premiul Special [i,cinci ani mai t#rziu, cu premiul al II-lea. Auurmat turnee \n Spania [i Fran]a, cu Liceul"Dinu Lipatti" [i debutul la Radio Rom#niaNa]ional, \n concertele „Centenar ConstantinBr iloiu”, "Aniversar Emilia Comi[el” [i laaniversarea \mplinirii a 65 de ani de la\nfiin]area Radioului. La festivalul „MariaL`t`re]u” din T#rgu-Jiu, a c#[tigat Premiul alII-lea.

Lucrurile cu adev`rat serioase au \nceput\n anul 1994, la Festivalul concurs „Narcisade aur de la T#rgovi[te”, unde Rodica Anghe -lescu a cucerit Marele Premiu, urmat dedebutul la postul TVR 1. Tot Marele Premiul-a cucerit [i la emisiunea concurs „Topul top-urilor tinerilor interpre]i de muzic popular`”.Primul s`u concert vocal-simfonicinterna]ional l-a dat \n Japonia, la Cibo.

|n anul 1998 a primit Premiul I la festiva -lul „Toamna buzoian`” [i Marele Premiu, laFestivalul - concurs „Ghiocelul”, de laT#rgovi[te. La Craiova, \n anul 2005, tot la"Maria T`nase", a fost, de aceast dat , invi-tat la Gala laurea]ilor.

|n str in`tate a mai evoluat \n concertecum ar fi: „Muzic din opere [i operete”, \nAustria, la Salzburg, \n Germania, laRegensburg, München, Neutraubling, \n

Finlanda, la Helsinki, la Sofia, la Atena sau\n Coreea de Nord, la Phenian.

|n Rom#nia, a c#ntat \n numeroase con-certe la Sala Radio, la TVR, cu muzic popu-lar [i clasic , la postul na]ional de radio, laAntena Satelor, Radio Interna]ional, Pro TV,Na]ional TV, Etno TV, TVR Interna]ional,TVRM, TVS Bra[ov [i Antena 1.

Nu \nt#mpl tor am l sat la final repertori-ul s`u, ci pentru a-i confirma varietatea [i ca -litatea deosebit , dovedit \n \nregistr`rile depe discurile "|n poian la Olte]” [i „De-ar fidorul f#n cosit”, versurile [i muzicaapar]in#ndu-i lui Marin Voican-Ghioroiu sau\n interpret`rile unor arii din opere: Aria"Regina Nop]ii", din Opera „FlautulFermecat” de W. A. Mozart, "Lakme", dinOpera „Lakme”, de Leo Delibes, "AriaGildei", din opera „Rigoleto”, de G. Verdi sauaria "Constanse", din Opera „R`pirea dinSerai”, de W.A. Mozart. Are \n preg`tire [ialte roluri, \n "Lucia di Lamermor", deGaetano Donizetti, Olimpia din "Povestirile"lui Offman de J.Offenbach, Muzeta din"Boema" de Geacomo Puccini sau Violetadin "Traviata" de Giuseppe Verdi.

|n activitatea "clasic`" a mai avut cola-bor`ri ca solist la Opera din Timi[oara sau laOpera Na]ional din Bucure[ti.

Rodica Anghelescu dovede[te, prin spec-tacolele sale, sus]inute \n s li arhipline dinRom#nia sau din str in`tate, c este, cuadev`rat, una dintre "privighetorile"Ansamblului Artistic Na]ional "Cioc#rlia" alM.I.R.A.

�Pagini realizate deMarius TOMA

"Privighetorile" Ciocârliei

Fotoglume

""PPrriivviigghheettoorrii llee"" CCiiooccâârrll iieeii Instincte \nn`scute...

Director onorificChestor Gheorghe Popa

Colegiul [tiin]ificChestor Bujor Florescu

Comisar-[ef Gabriel }îru

Comisar-[ef Cornel Gabriel Ciocoiu

Comisar-[ef Margareta Fle[ner

Ina B~LAN, Viorel TURCU{, Roxana GHEORGHIU-PAP,

Lena MITROI, Marius TOMA, (redactori);

Marius POPESCU (tehnoredactor); Viorica MARTIN, Elena ISPAS (operatori PC);

Mihai DOROBAN}U (marketing); Vasile ARSENE (fotoreporter)

R e p r o d u c e r e a i n t e g r a l ` s a u p a r ] i a l ` a m a t e r i a l e l o r , f ` r ` a c o r d u l p r e a l a b i l

a l c o n d u c e r i i r e d a c ] i e i , e s t e i n t e r z i s ` !

TELEFONTELEFON: 311.15.75, 311.27.45, 311.07.29

DIFUZAREDIFUZARE: 311.09.02 sau int. 10298

CENTRALACENTRALA: 303.70.80

INTERIOAREINTERIOARE 10284, 10283, 10286, 10290, 10298

PUBLICA}IE |NREGISTRAT~ LA O.S.I.M. SUBNR. R23925/2005;

Tipar <<CONPHYS>> Râmnicu Vâlcea

Adresa redac]iei: Mihai Vod`, nr. 17, Etaj 4, Sector 5, cod 70622, Bucure[ti.

R e s p o n s a b i l d e n u m ` rRoxana GHEORGHIU PAP

C o r e c t u r `V i o r e l T U R C U {

E - m a i l : p o l r o m @ m a i . g o v. r oC o n t : D . T. C . P. - M . B . R087TREZ70020360150XXXXX

C o d f i s c a l : 8609468

Redactor - [ef Nicu[or DULGHERU

Cum nu am inventat noi aerul dinp#nze, tot a[a nu am f`cut-o nici cu tehni-cile de persuadare, intuite [i descoperitecu mult timp \naintea genera]iei noastre.Aceasta nu \nseamn` c` nu putem folosi[tiin]a [i cuno[tin]a \nainta[ilor, pentru ale transmite, prin intermediul modelelorpersonale, semenilor no[tri. |ntr-adev`r,sunt mai facile [i au un impact mai maretehnicile de convingere cu ajutorul celormai cunoscu]i [i aprecia]i dintre semeniino[tri. Pe acest [ablon, se realizeaz`majoritatea campaniilor publice.

A[a au f`cut [i poli]i[tii Ins pec -toratului de Poli]ie al Jude]ului Timi[,

cu scopul de a preveni producerea acci-dentelor rutiere grave. Recent, într-oparcare amenajat` l#ng` localitateaLovrin, au desf`[urat o astfel de ac]iunede prevenire, fiind sprijini]i, \ns`, decunoscutul campion mondial la box, dar[i campion na]ional la raliu, Mihai Leu.

Oamenii legii, \mpreun` cu marelecampion, le-au recomandat par -ticipan]ilor la trafic s` respecte regulilede circula]ie [i le-au oferit pliante pentrua le reaminti importan]a respect`rii aces-tor reguli.

� Marius TOMA

Mihai Leu [i poli]i[tii timi[eni, agen]i de prevenire a accidentelor rutiere