GRATUIT iunie 2014 Monitorul - primariatm.ro · Primul meu vis a fost să devin tractorist. Eram...

MonitorulPrimãriei Municipiului Timiºoara

Serie nouã ★ Anul XIII ★ Nr. 134 ★ GRATUIT ★ iunie 2014 ★ www.primariatm.ro

S-a încheiat prima etapã la complexul rutier Michelangelo

pagina 7

FOTO: VALENTIN VÂLCU

Dragi timişoreni,Rând pe r ând

p romi s iun i l e p e care le-am făcut în campania electorală devin realitate, iar acum la doi ani de mandat, se poate vedea foarte clar că se lucrează intens în tot oraşul pentru modernizare. Mai avem puţin şi vom avea primul oraş din România care va fi dotat în totalitate cu utilităţi: alimentare cu apă, canalizare, gaz, curent electric, cabluri de transmitere date/voce, străzi asfaltate. Lucrăm în forţă la infrastructură. Am promis că vom da drumul trafi cului în intersecția Michelangelo, pe axa Sud-Nord, pe varianta

fi nală de amenajare şi sâmbătă, 14.06.2014, la ora 13.00, promisiunea a fost onorată! Am marcat, astfel, încheierea primei etape a proiectului -etapa de departe cea mai difi cilă și cea mai cauzatoare de neplăceri-. Şi, bineînțeles, mergem încrezători înainte! Ţin să precizez că ne-a preocupat și ne va preocupa nu numai funcționalitatea zonei, ci și aspectul ei. De aceea, am pus ghivece cu fl ori la fi ecare stâlp și, la sol, o mulțime de jardiniere, respectiv am amenajat insulele de spațiu verde cu covor de iarbă. Modernizăm şi centrul istoric, precum şi malurile Canalului Bega. Investim masiv în şcoli, grădiniţe,

spitale, dar şi în cultură. Ne preocupă şi renovarea clădirilor istorice şi am lansat în acest an programul de sprijin fi nanciar pentru proprietari. Vrem să reducem facturile la utilităţi şi să efi cientizăm societăţile din subordine, fapt pentru care am făcut investiţii şi schimbări majore în managementul acestora. Schimbările sunt atât de multe, încât nu se poate să nu fi e vizibile. Ştiu că este difi cil pentru toţi, dar trebuie înţeles că acum putem atrage fonduri europene şi nu când unii sau alţii dintre noi am avea chef. Iar banii europeni nu se dau pe proiecte pe hârtie, ci pe proiecte puse

în practică. Şi puse în practică nu oricând, ci acum. Aşadar, alternativa la multele şantiere de acum ar fi fost stagnarea. Nu cred că m-aţi fi iertat, şi nici eu nu mi-aş fi iertat, dacă ratam această oportunitate a oraşului. Va fi tot mai uşor, pe măsură ce fi nalizăm etape de proiect, cum s-a întâmplat la Michelangelo şi deja ne bucurăm de fi nalizarea unor proiecte în completitudinea lor, cum sunt: str. Stan Vidrighin (4 benzi), str. Cloşca (4 benzi), str. Ovidiu Balea (4 benzi), P-ţa Bălcescu, str. Văcărescu, str. Dragalina tronsonul I (4 benzi), P-ţa Iosefi n şi peste o sută de altele de anvergură mai mică.

Nu c r e d e ţ i , s t i m a ţ i timişoreni, zvonurile aberante pe care le colportează anumite forţe, ba privind proiectul “Michelangelo”, ba “Centrul Istoric”, ba te miri care altul, vă asigur eu că totul este ţinut sub control şi nu degeaba Timişoara a luat premiul pentru CEL MAI DINAMIC ORAŞ DIN ROMÂNIA din partea prestigioasei reviste internaţionale Forbes.

Vom continua modernizarea în forţă şi sunt convins că sunteţi alături de mine în această muncă grea, de mare răspundere, pe care o duc cu cinste şi dăruire pentru schimbarea în bine a oraşului.

Da, Timiºoara se modernizeazã în forþã! Nicolae [email protected]

INTERVIU

Stau bine la conturile de Facebook. La conturile bancare stau foarte slabINTERVIU cu primarul Timiºoarei, Nicolae Robu-preluare din România Curatã

Dl Robu, fiecare om e mânat în viaþã de un vis. Când eraþi mic ce vã doreaþi sã deveniþi? Primul meu vis a fost să devin tractorist. Eram copil de câțiva ani, la sat și ce te putea fascina mai mult decât un tractor, la vremea respectivă. Mi-am dorit foarte mult asta și îmi aduc aminte cât de fericit am fost în ziua în care am fost luat într-un tractor și lăsat de către tractorist să pun mâna pe volan. Desigur, tractorul își ținea direcția singur, dar eu am ținut mânuțele mele pe volan și am avut un sentiment de fericire supremă atunci, văzându-mă în postura respectivă. Oare nu aºa e ºi un primar? Chiar conduce, sau doar are impresia cã el e cel care conduce? Conduce, conduce. Lăsând gluma la o parte, se pare că mi-a plăcut să conduc de mic. Și la grădiniță eram dirijorul corului grădiniței, apoi am devenit căpitanul echipei de fotbal, căpitan de oști, că doar copiii, aveam fiecare câte o armată acolo pe zone ale satului (n.r. Bocsig, Arad). Eram lider în permanență. Bun, dar aveþi un exemplu recent, de sãptãmâna trecutã, când, profitând de absenþa dumneavoastrã din þarã, s-a organizat un mic puci la nivelul Consiliului Local ºi aþi pierdut majoritatea politicã în Consiliu ºi astfel riscaþi ca o mare parte din hotãrâri sã fie luate de alþii, nu de dumneavoastrã. ªi atunci nu vã asemãnaþi cu bãieþelul care a pus mânuþele pe volanul tractorului ºi credea cã el conduce? În politichia asta româneascã bolnavã, foarte multe din funcþiile ºoferului nu sunt la alþii de fapt? Până în momentul de față am condus fără îndoială, pentru că am avut foarte multe inițiative, care mi-au fost, fără excepție, aprobate în Consiliul Local. Drept urmare a fost situația normală, în care conducătorul vine cu ceea ce dorește el să facă, urmare a faptului că și-a asumat niște obiective în fața cetățenilor și intențiile lui sunt validate de către niște aleși, care reprezintă suportul lui în termeni de luare a deciziei finale. Însă a fost o consonanță până acum între ce am dorit eu să fac și ceea ce a agreat Consiliul Local să se facă. Eu nădăjduiesc că și de acum înainte voi avea sprijinul Consiliului Local, pentru că eu nu vin niciodată cu

proiecte de hotărâre care să urmărească altceva decât binele orașului, binele cetățenilor și binele public. Și n-am venit niciodată cu altceva. Acesta a fost și motivul pentru care și până acum, în foarte, foarte multe rânduri, proiectele mele au fost aprobate în unanimitate, sau în orice caz, au fost aprobate și de către consilieri care nu făceau parte din alianța care mă susținea. Câtă vreme am fost în USL am avut o majoritate simplă, iar printr-un parteneriat administrativ cu PPDD-ul, am făcut și cele două treimi din voturi necesare pentru proiecte vizând patrimoniul. Acum, să vedem dacă va funcționa această nouă majoritate care s-a format. În încercarea de a-l demite pe viceprimar, cu vot secret, ea nu a funcționat. Sigur că, la vot deschis, este posibil ca noua majoritate să îmi blocheze anumite proiecte, dar nu mă sperii, pentru că eu cred că am forța să fac cunoscute pozițiile, eventual obstrucționiste pe care le-ar putea avea noua majoritate și cred că cetățenii Timișoarei vor taxa astfel de poziții, le vor penaliza. Mai sunt doi ani pânã la urmãtoarele alegeri locale ºi dacã consilierii locali voteazã negativ un proiect bun, pânã atunci populaþia o sã uite. Chiar existã instrumente de penalizare a consilierilor care-ºi folosesc votul în CL cu rea credinþã? E adevărat ce spuneți. Aici problema ține de calitatea legii. Cred că legea este deficitară. Nu cred că este în regulă ca absolut orice vrea să facă un primar să necesite, până la urmă, o aprobare a Consiliului Local. Daþi-ne câteva exemple concrete, ce are voie ºi ce nu are voie sã facã un primar, fãrã Consiliul Local. La orice trebuie aprobare de Consiliu Local. Pentru orice ban alocat. Eu cred că trebuie să fie și proiecte pe care să le poată asuma primarul, fără aprobarea Consiliului Local. Mă refer la proiecte de orice natură, inclusiv de modernizare a orașului, ce vizează infrastructura, proiecte cu bani mulți. Proiecte cu răspundere asumată. Cred că ar trebui să existe, dacă vreți, o similitudine între ce se întâmplă la nivel național, unde Guvernul poate emite ordonanțe, care produc efect imediat și care ulterior trebuie să fie

aprobate, e un soi de validare până la urmă, de către Legislativ. Și la nivelul autorității publice locale, cred că ar fi mai bine dacă executivul primăriei ar putea să-și asume prin ordonanțe anumite decizii, să inițieze și să demareze efectiv anumite proiecte, urmând ca la un moment dat, cu o anumită întârziere, să se pronunțe Consiliul Local printr-un vot de validare. După ce te-ai apucat să faci ceva și este evident bun lucrul pe care-l faci, este evident ceva înspre binele orașului, înspre binele public, e mai greu atunci pentru consilieri, chiar dacă-ți sunt adversari politici, să voteze împotrivă, să te stopeze. Așa, când ești cu un proiect doar pe hârtie, este foarte simplu, chiar dacă proiectul e bun, să se spună nu, sub o anumită argumentație sau alta, sau pur și simplu fără nici o argumentație să fie doar: “NU, pentru că noi suntem mai mulți cei care luăm această decizie”. Aþi prezentat colegilor de la centru aceastã idee, ca sã propunã o modificare legislativã? Nu, ci doar în discuții informale cu colegii. Eu am și experiența prealabilă, de rector al Universității Politehnica din Timișoara și o am și pe cea de senator. Și atunci privesc lucrurile din toate perspectivele de care am avut parte. Ca rector a fost mult mai bine. Și acolo aveam Senatul ca for decizional suprem în Universitate, dar nu eram îngrădit. Nu la orice eram nevoit să obțin în prealabil aprobarea Senatului. Erau foarte multe lucruri pe care le decideam fie personal, ca rector, fie în biroul executiv al Senatului și ulterior erau validate de către Senat, sau nici măcar nu era cazul să fie validate, ci Senatul era doar informat asupra lor. În mod tacit le agrea. Era mai multă putere și aveai eficiență mai mare în felul acela. Ca rector puteam decide, spre exemplu, amenajarea unui amfiteatru, inclusiv echiparea la vârf a unui laborator, cu bani mulți puși în joc. Practic nu eram îngrădit. Când plecai cu o investiție considerabilă, sigur că atunci trebuia, într-adevăr să ai o hotărâre de Senat în spate. Aici, la Primărie, pentru orice îți trebuie o hotărâre de CL. Pentru cea mai mică cheltuială pe care o faci. Ca să fiu concret și dacă vrei să cumperi o

mașină de deszăpezit trotuarul care costa 5000 lei bucata și pentru asta îți trebuie aprobarea Consiliului. Când eraþi þânc aþi vrut sã fiþi tractorist. Ulterior ce meserie v-aþi dorit sã aveþi? În primele clase am aflat că tractorul este conceput de către inginerii mecanici și atunci mi-am dorit să devin inginer mecanic. Ulterior era cât pe-aci să o apuc înspre muzică, pentru că la trecerea dinspre clasa a IV-a spre a V-a, tatăl meu, văzându-mi preocupările muzicale- confecționam tot felul de instrumente cu care chiar se putea cânta, le acordam singur- a venit cu ele la Liceul de Muzică din Timișoara și cel cu care a stat de vorbă aici, a zis că neapărat trebuie să mă aducă la Liceul de Muzică pentru că aș avea talent. Până la urmă tata, un simplu țăran, dar cu multă lectură în spate, un autodidact care ajunsese la un înalt nivel de înțelegere a lucrurilor, a ajuns concluzia că nu e bine să mă direcționeze atât de îngust de la o vârstă atât de fragedă, că poate eu voi avea mai degrabă aptitudini spre altceva și îmi voi dori altceva în viață. După aceea am început să studiez chimia și m-a fascinat. Mi-am dorit să ajung chimist. Apoi, în clasa a IX -a mi-am dorit să ajung inginer în calculatoare, pentru că am început să citesc despre calculatoare și mă fascinau. Puțin mai târziu, prin clasa a X-a, a XI-a, având primele lecturi filosofice, citeam existențialism, filosofia absurdului și inclusiv literatura asociată, am vrut să studiez filosofia. Cum aþi ajuns la calculatoare? Profesorul meu de matematică, în momentul în care i-am spus că mă gândesc să merg la filosofie, m-a luat foarte tare și mi-a spus să las prostiile la o parte, pentru că eu am două posibilități: fie să mă duc la matematică, fie la Politehnică la calculatoare, pentru că sunt bun la matematică, la fizică și astea mi se potrivesc mie. Și atunci am revenit la visul din clasa a IX-a și am optat pentru Facultatea de Automatică și Calculatoare. Și am devenit pasionat de asta. Mi-am dorit să devin cadru universitar de când eram în anul IV student. Șeful de catedră de atunci, profesorul Alexandru Rogojan, care a fost o celebritate și a fost și Rector al

Universității Politehnica Timișoara la un moment dat, mi-a propus să rămân în învățământul superior, desigur, respectând condițiile de intrare, în urma unui concurs, trebuia să fac și o stagiatură de trei ani în producție. Din acel moment am rămas cu dorința cea mai mare de a deveni asistent universitar. Stagiatura mi-am făcut-o la IIRUC București, filiala Timișoara. Mă ocupam de întreținerea și repararea calculatoarelor de la toate întreprinderile din Timișoara, dar și din țară. A fost un stagiu foarte bun, pentru că din munca aceasta de mentenanță, făcută în condițiile de atunci, când trebuia să înțelegi perfect tot ce mișcă într-un calculator și să ajungi să înlocuiești componente, am avut extraordinar de multe lucruri de învățat. Acum problema se pune cu totul altfel. Acum nu se mai repară, se aruncă totul. Când v-a trecut prin minte gândul de a vã propulsa într-o funcþie de conducere? Destul de târziu. Eu așa sunt construit, să fac tot ce fac cu pasiune. Dacă n-am pasiune pentru ceva, nu fac. Am pus pasiune în jocul de fotbal până mi-am rupt o mulțime de tendoane și oase și tot nu m-am lăsat, pentru că am o pasiune extraordinară pentru acest joc. Am pus pasiune în profesia mea, de inginer calculatorist, apoi de asistent universitar, șef de lucrări universitar și nu mă ocupam decât de pasiunile mele cu titlu de hobby: muzica și fotbalul. Sigur, m-am căsătorit, am devenit tată încă din anul patru de facultate. Unii zic cã sunteþi un primar aspru. Cum este Nicolae Robu soþul? Pe soția mea am cucerit-o după ce am absolvit liceul, cântând compoziții romantice într-o formație rock. Eu am circa 30 de compoziții. Majoritatea sunt pe texte filosofice, dar am și câteva cântece de dragoste. Dar cântam la vremea respectivă șlagărele momentului, cover-uri, cum li se spune acum. Cântam Beatles, Rolling Stones, Deep Purple, dar cred că am cucerit-o cu o compoziție proprie mai degrabă. Ne-am remarcat reciproc, când ea era în sală și eu pe scenă. Am cântat și la Casa Studenților, am cântat o dată la Sala Olimpia, la Amfiteatrul

Continuare în pagina 3

MonitorulPrimãriei Municipiului Timiºoara2

INTERVIU


Artelor. Eu am fost chitarist și cântam și vocal, dar nu eram eu solistul vocal, însă cântam și eu câteva piese. Trupa se numea Antares. Este numele unei stele de prim ordin de mărime, cea mai mare stea și semnificația numelui este una mai largă, dar discutabilă, că nu este unanimă, ar veni, etimologic privind lucrurile, de la Anti Ares, pentru că e poziționată cumva în opoziție cu Planeta Marte, care e Ares, Ares fiind zeul războiului. Și atunci semnificația lui Antares era pe de-o parte de mare stea, pe de altă parte una pacifistă. Când eram în clasa a 9-a de liceu, că atunci mi-am înființat formația, era și un curent pacifist în lume, mai ales la nivelul tinerilor. Aveþi copii? Am un băiat și o fată, amândoi m-au urmat în carieră, au absolvit Automatică și Calculatoare, amândoi și-au luat titlul de doctor recent, sunt cadre universitare, au avut concursul de șef de lucrări. Fiul e cu 4 ani mai mare decât fiică-mea. Sunt cadre didactice tot la Poli? Da. Nu riscã sã fie bãnuiþi de nepotism? Nu cred că ar putea fi, din moment ce au fost ambii șefi de promoție. Nu cred că era corect ca cineva să le interzică să urmeze același domeniu în care și-au văzut tatăl având succes. Este un lucru destul de larg răspândit, acela ca fii, fiicele, să-și urmeze părinții în carieră. În tradiþia intelectualitãþii româneºti de odinioarã erau acele familii de avocaþi, de doctori, de profesori din tatã-n fiu. Dar în tradiþia parvenitistã de dupã 89, se întâmplã mai degrabã opusul ºi e normal ca asemenea cazuri sã fie privite cu suspiciune. Uitaþi-vã la ucenicul vrãjitor ºi maestrul sãu, de pildã. Atât domnul Ponta, cât ºi domnul Nãstase sunt doctori. Așa este. Din păcate suspiciunea este susținută de foarte multe situații în care oamenii au ajuns în diverse poziții fără merite. Au ajuns fără să muncească. Au ajuns fiindcă au fost trași sau au fost împinși de cineva apropiat, chiar de cineva apropiat, de părinte. Nu a fost cazul nostru. La testele anonime făcute cu studenții, prin care studenții își evaluează cadrele didactice, mereu fiul meu era

considerat cel mai bun asistent, iar fiica mea era după el, fiul fiind un pic mai mare, are și ceva mai multă experiență în plus decât ea. Niciodată nu s-a pus problema să obțină cel mai mic avantaj de pe urma poziției mele, ba dimpotrivă. Așa suntem noi crescuți și educați, încât ei n-au avut decât ponoase de pe urma faptului că au fost copiii mei. Ce fel de ponoase? Atunci când ei munceau din greu pentru ceva, cei care nu-i cunoșteaum, suspectau că acel ceva a fost obținut datorită poziției tatălui. Nu avea nici o legătură cu realitatea lucrul ăsta. Cei care-i cunosc știu și care ne cunosc pe noi. Toată lumea care a avut legătură cu Politehnica știe că eu niciodată nu i-am ajutat cu absolut nimic și nu s-a pus o dată măcar problema să stau de vorbă cu vreun profesor despre situația lor la școală. Ce înseamnã titul de doctor pentru dumneavoastrã? Generic vorbind.Titlul de doctor a însemnat foarte mult. Din păcate a fost într-o anumită măsură demonetizat, prin faptul că s-au creat și culoare de care unii au putut beneficia pentru a obține titlul de doctor fără o cercetare adevărată, fără o muncă adevărată. E bine ca þara sã fie condusã de un doctor? Dacă e condusă de un doctor care a obținut acest titlu cinstit, pe bază de merite, atunci e bine, pentru că doctoratul este o probă grea. Dacă însă țara ajunge să fie condusă de cineva cu titlul de doctor obținut pe un culoar de tipul celui menționat anterior, sigur că n-ar fi bine. V-aþi revolta, dacã azi, 10 iunie 2014, aþi auzi din întâmplare cã de pildã ºeful Guvernului ar avea titlul de doctor obþinut pe nedrept, sau v-aþi revolta la doi ani dupã aceea, când s-ar rupe coaliþia politicã dintre parteneri? Da, în clipa în care ar fi un lucru dovedit, pentru că așa, sigur, nu putem fiecare în parte să ne considerăm instanțe supreme. Trebuie să respectăm... Bun, dar au fost mai multe comisii, s-a analizat ºi la Universitatea Bucureºti, la Facultatea de Drept etc. Eu m-am abținut să mă pronunț pentru că nu era domeniul meu. S-a invocat

mereu că este o anumită specificitate a doctoratelor în domeniul dreptului, că evident că la acesta faceți referire și că în acea teză ar fi fost și o componentă suficientă de originalitate, iar partea care era preluată din literatură era prezentă acolo în mod obișnuit pentru tezele din domeniu. Acum, sincer să fiu, chiar nu am fost preocupat de detalii și nu știu dacă au fost trimiteri bibliografice sau nu, pentru că o lege este sfântă: chiar dacă preiei de la alții, ai obligația să îi citezi. Aþi rãspuns ca un politician. N-aþi supãrat pe nimeni. Am spus foarte multe lucruri rele la adresa primului ministru, dar chiar la problema în speță nu m-aș aventura, pentru că nu o stăpânesc. Care e contextul în care aþi ajuns sã deþineþi funcþii de conducere? În 1990, după revoluție, m-am trezit imediat atunci cu o ședință la care trebuia propus un candidat pentru a deveni prorector. Până atunci eu eram un om de laborator, care își vedea de treabă. Am fost unul dintre cei foarte, foarte puțini care nu am fost membru al Partidului Comunist Român, că tata a fost deținut politic și eu am fost marcat și voi rămâne pe viață marcat de noaptea în care a fost ridicat de-acasă la miezul nopții. Aveam 6 ani și era iarnă, dormeam în aceeași cameră, părinții mei, eu și cu sora mea și la un moment dat a bătut cineva în geam. Era în jur de miezul nopții. Li s-a dat voie să intre în casă și au făcut percheziție. Au scotocit toată casa, au urcat în pod, n-au găsit nimic de care să se lege, dar când au coborât, n-o să uit niciodată aceste cuvinte, i-au spus tatălui meu: “Dumneata îmbracă-te mai gros, că vii cu noi”. În acel moment mama a început să plângă, soara mea care e mai mare cu 6 ani ca mine, a început să plângă. Eu nu înțelegeam ce se întâmplă, dar mi-am dat seama că e ceva grav și am început să plâng și eu. Și acum sunt emoționat când vorbesc despre lucrurile astea, iar tata a spus câteva vorbe de liniștire a noastră “Stați liniștiți că o să fie bine” și dus a fost, fără să știm, unde, pentru ce, ce-o să se întâmple. Nu a lipsit foarte, foarte mult, cred că în jur de un an, un an și jumătate. Evident că a fost ținut fără să fie judecat, că

așa erau vremurile. A fost considerat un dușman al regimului. Mama s-a descurcat foarte greu. În acel an a fost o iarnă dintre cele mai grele, cu foarte, foarte multă zăpadă. Noi aveam o gospodărie grea, cu circa 100 de oi și mama trebuia să facă față singură. Nimeni nu se apropia de casa noastră, pentru că oamenilor le era frică. Nu se găsea pâine și atunci mama trebuia să meargă la Arad. Sunt 55 de kilometri de la Bocsig până la Arad și să cumpere câte un sac de pâine neagră și venea cu pâinea acasă și mâncam aproximativ trei săptămâni din acea pâine, apoi se ducea, mai cumpăra. Dar și cum cumpăra pâinea. Ca să o cumpere trebuia să se roage de arădeni, pentru că pâinea se dădea pe cartelă și nu toată lumea avea nevoie de toată pâinea pe care o putea cumpăra pe cartelă și atunci oamenii se ajutau între ei. Tot atunci o mare parte din averea noastră s-a dus, pentru că noi aveam cumpărate toate materialele de construcții pentru a ne construi o casă. Cumpărase tata un intravilan chiar în centrul comunei, vis a vis de una dintre biserici și urma să înceapă construirea unei case cu etaj, cu baie și tot confortul la nivelul acelor ani, 1961-1962. Toate materialele ne-au fost luate și s-au făcut cu ele grajduri la colectiv. După revoluție eu n-am vrut să mă duc să revendic nimic. Sora mea a zis: “Hai să mergem și noi, că uite, se demolează grajdurile și toți își iau. Noi chiar merităm ceva, că oricine știe ce s-a întâmplat cu tata”. Eu i-am spus: „Mia, tata e oricum pe lumea cealaltă. Eu nu simt nevoia să iau nimic”. Și nu mi-a trebuit nimic și nu regret că am avut această atitudine. Sã revenim la primul moment în care aþi început sã urcaþi pe scara ierarhiilor ºi ajuns pe un post de conducere. În 1990, reiau ideea, s-a cerut să se facă propuneri din fiecare facultate de candidați la funcția de prorector. Am fost nominalizat de o colegă, sub argumentația că eu n-am făcut politică în timpul comunismului, că eram foarte apreciat profesional, că sunt bun coleg șamd. N-am vrut. Am spus: “Lăsați-mă în pace. Eu nu vreau decât să îmi fac meseria, sunt un fanatic al profesiei, nu vreau funcții”. Până la urmă, la insistențele colegilor

am acceptat. Îmi aduc aminte că am pornit înspre palatul administrativ, unde era sediul rectoratului și unde se organizau alegeri la nivelul Senatului și când eram pe podul de peste Bega, i-am spus colegului care mă însoțea: “Peter, eu mă întorc”. Nu vreau să fiu prorector. Vreau să îmi pot vedea de treabă, spunându-mi: “N-ai dreptul să te întorci, pentru că lumea și-a pus speranțe în tine. Nu poți frustra facultatea de șansa de a avea un prorector”. La asta am cedat. M-am dus, am fost ales și de-atunci a început o cu totul altă traiectorie. Se spune cã aþi fost un prorector mai original, sau cel puþin uºor rebel. Eu mereu am fost un nonconformist. Cred că așa am fost receptat de toată lumea și sunt și la ora actuală. Niciodată n-am respectat tiparele. Am fost și în timpul liceului, spre exemplu, înclinat spre o ținută mai nonconformistă, mai excentrică, în acea perioadă în care se cerea foarte multă disciplină. Încercam să am pletele cât mai mari, deși la școală trebuia să fii tuns regulamentar, blugi... Cum fãceaþi rost de muzicã rock occidentalã? În primul rând că ascultam Europa Liberă. Ascultam emisiunea metronom a lui Cornel Chiriac și ascultam seara diverse topuri, tot pe ultrascurte. Mai ascultam Radio Novisad, unde se difuza muzică bună și se prindea, la noi, în județul Arad, de asemenea. Nu foarte bine, dar se prindea destul de bine încât să poți asculta. Și mai pătrundeau discuri și apoi, de prin anii 1975-76, erau ușor de găsit benzi de magnetofon, sau găseai benzi să-ți copiezi și tu pe propriul magnetofon. Când aþi purtat plete? Când am fost prorector și chiar ca rector. Nu chiar la fel, l-am mai scurtat, dar... În 1990, după ce am fost ales prorector, mi se întâmpla frecvent ca portăresele să îmi spună: “Hei băiatu, nu e voie în rectorat până după ora 12”. Pentru că eu veneam în blugi, cu plete, aveam și barbă și n-aveam răbdare să mă duc cu liftul. Urcam scările călcând din două în două trepte. Aveam condiție fizică


MonitorulPrimãriei Municipiului Timiºoara 3

INTERVIU


foarte bună, încălțat în adidași și mă luau drept student. Odatã cu schimbarea majoritãþii în Consiliu, de acum, riscaþi sã vã transformaþi într-un Traian Bãsescu al anilor 2000-2004? Sper să nu ajung în situația în care a fost Traian Băsescu în acea perioadă la Primăria Generală a Capitalei. Chiar îl urmăream pe Traian Băsescu cu multă simpatie atunci, cum se lupta cu un Consiliu care îi era în mod evident potrivnic de dragul de a-l contra și nu cu argumente. Asta era percepția mea la acea vreme, atâta cât puteam surprinde din ce se întâmpla în CGMB. De ce aþi afirmat: “cu multã simpatie atunci”, referitor la Traian Bãsescu? Pentru că ulterior au fost momente în care nu l-am mai simpatizat pe Traian Băsescu, când…Nu pot spune că am o simpatie pentru el la ora actuală, pentru că, în fine, am avut mari speranțe în el când a devenit Președintele României. Eu nu eram implicat în politică, dar sincer îl apreciam ca pe un om energic, ca pe un om care dorește legalitate, corectitudine în România și aveam toate motivele să simpatizez cu un astfel de om. Îl simțeam și un om cu forța necesară de a face, efectiv. Din cei aproape 10 ani petrecuþi la Cotroceni, în ultimii patru ºi jumãtate, am vãzut o mulþime de VIP-uri dâmboviþene ºi din politicã ºi din business, cã au intrat dupã gratii, fie ca arestaþi, fie în postura de condamnaþi. Avem ºi un premier. Am luat-o înaintea Italiei chiar. Adicã, dacã tragem linie per total, nu s-a þinut pânã la urmã de cuvânt cu promisiunea lui legatã de trasul în þepe? Prin faptul că un număr de persoane importante au ajuns să fie condamnate și n-avem motive să credem că nu s-a întâmplat pe drept lucrul acesta, asta e partea bună. Dar, nu mi-a plăcut să văd că justiția s-a făcut în foarte multe momente la televizor, că a fost folosită justiția în lupta politică în diverse momente, inclusiv acele puneri de cătușe sâmbăta la orele de maximă audiență, cu interogări în noaptea de sâmbătă spre duminică, nu-mi arată a țară civilizată. Ca om politic, nu ca primar, aveþi indicii sau simþiþi cã ar exista un buton ascuns

la Cotroceni care e activat din când în când? Un buton asemãnãtor celebrului al patrulea buton pe care l-a cãutat domnul Antonescu cât a fost preºedinte interimar? Eu sunt foarte atent cu afirmațiile mele. Nu vreau să păcătuiesc. În orice caz, când Băsescu era foarte tare în Țara Românească, nu puteai să nu asociezi anumite lucruri de genul acesta cu persoana sa, ca feeling. Aici era decepția: Domne, apreciez că încearcă să se aplice legea, dar modul acesta de a acționa, nu e în accord cu ceea ce aștept eu să văd într-o țară civilizată. În 2008 ce s-a întâmplat de aþi decis sã intraþi într-un partid politic ºi sã candidaþi la Senat? Tentații de a intra în politică am avut în permanență din 1990. Am avut și invitații de a intra în politică, evident. Eram într-o postură bună atunci, ca cel mai tânăr prorector din țară, ca om căruia nu i se putea imputa nimic din trecut. Aveam 34 împliniți, făceam 35 la momentul alegerii mele ca prorector. Era total neobișnuit la acea vreme să ajungi prorector la acea vârstă. Am rămas tot cel mai tânăr vreo trei mandate, până când s-a ajuns ca și în România oameni mai tineri să poată să acceadă. Eu am fost un personaj singular mulți ani de la Revoluție în poziția aceea e prorector. Ce partide v-au curtat? Eu eram foarte fățiș poziționat pe culoarul de dreapta și simpatizam cu PNL și toată lumea știa că îl apreciam foarte mult pe Radu Câmpeanu și spuneam deschis că am votat cu el și chiar am fost invitat, nu mai știe domnul președinte Radu Câmpeanu, nici nu i-am spus despre lucrul acesta, în 1990, nu știu prin grija cui, dar dânsul când a fost în campanie aici, cineva m-a invitat la Hotel Continental la o întrevedere cu candidatul la președinție de atunci, Radu Câmpeanu. Am activat în Solidaritatea Universitară, în Alianța Civică și eram în grupul care a lansat idea lansării Partidului Alianței Civice. N-am vrut însă să mă deplasez la București, la Congresul de Constituire al PAC-ului, pentru că eram decis să nu intru în politică. Eu când mă apuc de un lucru vreau să-l fac ca lumea și

mi-am zis la acea vreme că la vârsta pe care o am, mai am multe de făcut în profesia mea și doresc să mă afirm în managementul academic la cel mai înalt nivel și am considerat că nu este cazul să intru în politică. Cã aþi pomenit de management performant, Politehnica din Timiºoara este în Top 500 Universitãþi? Nu. Când am luat-o eu nu era nici în Top 2800, până la cât se ajungea în top, am lăsat-o în Top 1000 cu certitudine, numai că topurile se fac luând în considerare rezultatele pe ultimii 5 ani și ultimul top publicat este cu rezultatele din 2007, 2008, 2009, 2010 și 2011 și am urcat de la an la an în timpul mandatelor mele, peste sute de locuri, încât la ora actuală suntem în Top 1000. Doar Politehnica din București este în Top 500. Numai că și aici, în privința topurilor, trebuie avut în vedere un lucru. Topurile te evaluează prin prisma rezultatelor generale ale Universității, fără să facă raportare la dimensiunea Universității. Este firesc atunci ca universitățile foarte mari, care sunt și bune, dar și mari: Politehnica București, Universitatea București, Universitatea Babeș Bolyai, Universitatea Cuza din Iași, chiar, care sunt de 2-3 ori, ba chiar de mai multe ori mai mari decât Politehnica din Timișoara și dpdv cantitativ e normal că generează rezultate mai multe, ceea ce le ajută să aibă poziții mai bune în topuri. Dar noi am ajuns în România pe locul 4, după Politehnica din București, Universitatea București și Babeș Bolyai. În 2008 care a fost factorul care a generat intrarea dumneavoastrã în politicã? Am făcut promisiunea în seara alegerii mele în primul mandat ca rector, că n-am de gând să intru în politică. Mi-am încheiat primul mandat în 2008, dar am fost curtat de PNL atunci și asta m-a făcut să mă gândesc mai serios la tentația mea de a face politică. Dar ce vã tenta? Dorința de a mă implica și de a valorifica ceea ce am acumulat de-a lungul timpului și prin educație și prin exercițiul managerial. O universitate este o instituție în care regăsești la o anumită scară societatea. E un oraș în

miniatură.Oraºul Politehnica Timiºoara, al cãrui primar aþi fost, câþi locuitori avea? Avea în perioada de vârf aproape 16.000 de studenți și 1700 de angajați și peste 90 de clădiri. E mai dificil de manageriat o universitate decât un oraº real? E mai simplu. Nu se compară. Eu am fost și senator, dar din toate activitățile desfășurate de mine până acum, a fi primar e cea mai grea meserie. Cã aþi pomenit de senator, nu v-aþi plictisit în Parlament? Nu, pentru că am fost în același timp și rector și în toate ședințele de Senat eu eram cu laptopul în față și lucram. Eu am atenția distributivă. Eram atent la tot ce se-ntâmplă, ieșeam și reacționam când consideram că este cazul, dar lucram. Nu mă puteam mulțumi doar să fiu senator. Cum staþi la capitolul posesiuni materiale? Stau bine la conturile de Facebook. La conturile bancare stau foarte slab. Locuiesc la bloc, în același apartament din 1991 și până acum, într-un cartier mărginaș. E un apartament cu 4 camere. Am o mașină second hand, cumpărată în 2005. Ea este Laguna fabricată în 2001 și mi se strică destul de frecvent. Am un teren de 1027 mp, pe care l-am cumpărat în 2005 cu un credit bancar, pe care l-am achitat între timp. Terenul e în Timișoara, tot acolo la margine, dar pe care n-am apucat nici să fac proiect de construcție și nici nu întrezăresc în perioada următoare să fac. Nu ca timp, ci ca bani, pentru că n-am reușit să acumulez venituri. Am avut vreo 15.000 de euro în conturi când am devenit primar și acum cred că am vreo 5000. Dar ce faceþi cu banii de se consumã? Se duc în mod normal cu o viață obișnuită. Ne-am ajutat copiii, pentru că ei fiind asistenți universitari câștigă puțin, ceva de genul 1500-2000 de lei. Le-am mai dat eu bani și i-am ajutat inclusiv la capitolul locuință. Fiecare a avut de la mine câte un apartament cu două camere. Al fiului este apartament comunist, al fetei e nou, construit acum vreo 4 ani, dacă nu mă înșel. Fiul meu s-a căsătorit și a dat apartamentul lui cu două camere socrilor, care au lăsat liber apartamentul de 4 camere pentru tineri. Și ca proprietate mai

am un apartament de 3 camere. Toți avem apartamentele în același cartier, ca să fim aproape unii de alții. Nu m-am ocupat de speculă, pentru că dacă aș fi cumpărat terenuri în zonă, erau terenurile cu două mărci metrul pătrat peste drum de mine. Dar să vă povestesc o fază extraordinară cu fiul meu. Nu mai știu în ce an se întâmpla asta. Oricum el era în clasa a V-a și într-o seară, eu tot de dimineață până seara la muncă, seara am ajuns acasă și aflasem că peste drum de noi, unde era teren agricol la acea vreme, se vor construi vile și le spun în familie: “Vreau să vă dau o veste. Vom ajunge să stăm în cartierul bogaților. Se va umple de vile pe-aici”. La care fiu-miu, care era un chiștoc acolo, de 11 ani câți avea, îmi zice: “Da tati, dar noi vom fi de partea asfaltată a drumului. Și și acum suntem de partea asta a drumului”. Ce salariu aveaþi ca rector, ce salariu cumulat cu indemnizaþia de senator ºi cât aveþi acum ca primar? Salariul nu era foarte mare. Era vreo 6000 de lei. Venitul cumulat era însă destul de bun. Când am fost și senator se adunau alți vreo 4000 și ceva. În total luam vreo 15.000 de lei pe lună, că se adunau și banii din activitatea de profesor universitar. Aceea a fost perioada când am strâns bani și le-am luat copiilor apartamente. Acum ca primar am 5900 salariul, dar nu sunt doar cu acești bani, pentru că mai am activitatea didactică la Universitate și câștig cu ceva mai puțin decât câștigam înainte, dar nu cu mult. Tot cam în jur de 15.000 de lei. Soția se ocupă de astea. Eu nu mă uit niciodată pe fluturaș. Aveþi venituri îndestulãtoare. Totuºi, atunci cum, de când aþi fost ales primar ºi pânã acum, conturile în loc sã se umple, au scãzut de la 15.000 euro la 5000? Bine, am cheltuit și conjunctural, că au fost și anumite probleme. 10.000 de euro m-a costat procesul cu ANI, pe care l-am câștigat la Înalta Curte și nu m-am mai dus să le cer nimic, că mi-e lehamite de instanțe. Trebuia să deschid un alt proces ca să-mi recuperez cheltuielile. Mi-e lehamite. Nu prețuiesc banii. Mă lipsesc. Să nu aud de procese.


INTERVIU

Se împlinesc doi ani de când sunteþi viceprimar. Cum îi caracterizaþi? Care sunt împlinirile cele mai importante din postura de viceprimar tânãr ºi care sunt neîmplinirile?Sunt aproape doi ani de care sunt, în primul rând, mândru. Am intrat în administraţie în iulie 2012 direct din mediul privat. Acesta a fost un avantaj. Pe de-o parte, pentru că am fost obişnuit toată viaţa cu munca intensă de 12-14 ore pe zi, dar a fost şi un dezavantaj pentru că, în mediul privat, evident că toate lucrurile se petrec mai repede, cu mai puţine blocaje şi nu o dată au existat dezamăgiri legate de ritmul dintr-o instituţie de stat. Am câştigat rapid foarte multă experienţă lovindu-mă direct de probleme care trebuiau rezolvate. Am astăzi o echipă de conducere entuziastă, complet nouă şi tânără în direcţiile pe care le coordonez şi asta se vede în ritmul de lucru. Sunt foarte multe împliniri în aceşti doi ani, per ansamblu mai multe decât firele albe de păr pe care le-am “câştigat” în aceeaşi perioadă. Sunt parte a unei echipe care, în acest mandate, va da o faţă nouă Timişoarei

în toate domeniile, iar acest lucru este deja vizibil. Au fost proiecte grele demarate, unele dintre ele finalizate. Am să mă refer la câteva. Proiectul european de 46 de milioane de euro de retehnologizare şi modernizare a Colterm (POS Mediu axa 3) pentru conformare la normele de mediu, cuprinzând monitorizare, desulfurare, retehnologizare a cazanelor de la CET Sud este finalizat şi e o reuşită naţională. Practic, suntem singurul oraş din România care reuşeşte să treacă de faza 1 a acestui program european şi poate accesa fondurile de 25 milioane de euro de refacere a instalaţiilor de transport şi distribuţie în 2014. A fost un proiect foarte greu pe care l-am supervizat şi care permite funcţionarea CET SUD în continuare şi accesul timişorenilor la utilităţi fără o explozie a preţului generată de creşterea preţului la gazul natural. Am condus negocierile, extrem de dure, cu Banca Mondială (IFC), pentru obţinerea creditului performant pentru asigurarea finanţă r i i pen t ru fina l i z a re a proiectelor europene ale Timişoarei. Au fost 6 luni în care am putut

convinge 20 de experţi internaţionali de viabilitatea proiectelor noastre, dar şi de funcţionarea coerentă a instituţiei din punct de vedere financiar şi strategic, în cele mai mici amănunte. Am condus 90% din comisiile de licitaţie ale Primăriei Timişoara, realizând economii, prin abordarea legală flexibilă şi corectă, de peste 25 de milioane de euro în bugetul local. Am coordonat bugetul Timişoarei în 2013 şi 2014, schimbând total filosofia acestui buget şi orientându-l către investiţii, în detrimentul secţiunii de funcţionare (procente de peste 50% în fiecare an). Am lansat în 2014 programul de reabilitare a clădirilor istorice din Timişoara din bugetul local, un program care va schimba faţa istorică a Timişoarei în următorii ani. Agenda culturală a Timişoarei e astăzi sensibil mai bogată din punct de vedere cantitativ şi calitativ, evenimentele timişorene capătă anvergură naţională şi multe dintre manifestările culturale oprite din lipsă de finanţare fac astăzi bucuria timişorenilor. Ţinem în frâu calitatea aerului din Timişoara, chiar în condiţiile existenţei a 100 de şantiere uneori, am evitat procedura de infringement a Comisiei Europene şi am devenit studiu de caz pozitiv la nivelul Ministerului. Am realizat investiţii în zeci de şcoli, am început lucrări de extindere şi reparaţii pentru foarte multe dintre ele, am dat în folosinţă grădiniţe noi la standarde europene. Am investit în spitalele municipalităţii sume semnificative atât în patrimoniu, cât şi în dotări – cel mai modern computer tomograf din vestul ţării la Spitalul de Copii, noi secţii de Oncologie, Pneumofiziologie în spitalele timişorene. Sunt doar puţine din exemplele pe care le-aş putea da din ceea ce s-a realizat în aceşti doi ani.Timiºoara, oraºul parcurilor. Cum stãm acum la capitolul acesta. Mai putem spune cã este Timiºoara oraºul parcurilor? Pentru ce parcuri avem proiecte în lucru ºi care este stadiul acestor proiecte? Sã luãm ca exemple Parcul Central, cel al Justiþiei, Alpinet, Pãdurice etc.Timişoara a fost, este şi va rămâne

oraşul parcurilor. Este suficientă o plimbare prin oraş pentru a vedea acest lucru şi dacă poate noi, ca locuitori ai Timişoarei, tindem uneori să uităm acest lucru, orice turist vă va raspunde afirmativ la această întrebare. Sunt multe proiecte pentru parcurile din Timişoara, atât în centru, cât şi la periferie. Am să încep cu zona centrală, unde în cursul acestei săptămâni avem vizita la faţa locului, premergătoare contractării, pentru parcul Alpinet şi Justiţiei, realizată de către reprezentanţii ADR Vest. Cele două parcuri, aflate până acum pe lista de rezervă a proiectelor europene, vor fi finanţate din economiile pe care le-am realizat în cadrul celorlalte proiecte, iar lucrările vor începe în câteva luni, odată cu semnarea contractului de finanţare şi realizarea licitaţiilor. Pentru Parcul Central se va finaliza proiectul în următoarele săptămâni, ţinând cont de opinia timişorenilor de amenajare în stil de grădină vieneză şi de dorinţa de a nu efectua niciun fel de tăieri în reamenajare. Parcul Pădurice a obţinut deja Autorizaţia de Construcţie, este un proiect generos care va fi demarat în perioada următoare. Sunt amenajări de parcuri şi locuri de joacă în execuţie în diverse cartiere ale Timişoarei, dau exemplu doar locul de joacă şi parcul de pe strada Mureş (lângă Gen. 2), de pe strada Dunării sau scuarul Hunedoara. În licitaţie intră reconstrucţia ecologică a Bălţii Lămâiţa, din cartierul Freidorf, o amenajare complexă a unui teren şi luciu de apă care va deveni principalul spaţiu de relaxare a cetăţenilor din zonă şi nu numai. În plus, am plantat 8 hectare de perdea de protecţie la sfârşitul anului trecut şi vom face acelaşi lucru pentru 14 hectare în cursul acestui an.Am trecut printr-un eveniment neplãcut la Zoo Timiºoara. Ne-am chinuit vreme bunã sã aducem o zebrã ºi când am adus-o, n-am ºtiut sã avem grijã de ea. Ce facem acum? Ce animale noi aducem? Cum punem în valoare Grãdina Zoologicã din Timiºoara, din toate punctele de vedere: transport, animale, promovare, spaþiu, etc?Grădina Zoologică este un element

definitoriu al unui oraş mare. Principala problemă a Grădinii Zoologice din Timişoara este spaţiul redus în care îşi desfăşoară activitatea. Am încercat şi reuşit în ultimii doi ani să aducem noi specii de animale, iar numărul vizitatorilor a crescut exponenţial. Ceea ce însă nu am reuşit a fost extinderea grădinii în perimetrul administrat de Direcţia Silvică, iar acest lucru este datorat Codului Silvic, care prevedea ca Primăria Municipiului Timişoara să ofere la schimb, pentru cele 6 hectare necesare extinderii, 160 de hectare de pădure în altă zonă a judeţului. Deşi s-a promis amendarea prevederilor aberante din Cod, acest lucru nu s-a produs până în momentul de faţă, aşa că am demarat o altfel de abordare a extinderii către perimetrul pe care în momentul de faţă îl foloseşte Liceul Silvic, practic proprietate a municipalităţii şi unde sperăm să putem obţine aproximativ două hectare. Incidentul despre care vorbiţi a fost, într-adevăr, unul nefericit şi regretabil. Pot însă să vă anunţ încă de pe acum că timişorenii se vor putea bucura de această specie de animal încă din acest an. Am reuşit prin sponsorizări să construim un nou habitat pentru zebră în incinta Grădinii Zoologice, un habitat generos şi modern şi de asemenea, prin sponsorizări, vom achiziţiona două zebre în cursul acestui an.Aveþi în grijã ºi ºcolile din Timiºoara. Când, mai exact, vor învãþa toþi copiii din Timiºoara doar de dimineaþã, aºa cum aþi promis? Noi, opiniatimisoarei.ro, am arãtat recent cã în ultimii 20 de ani în Timiºoara nu s-a ridicat nicio instituþie ºcolarã. Cum stãm cu investiþiile în ºcoli? Care este primul imobil ce-l construim sã adãposteascã o ºcoalã? Ce ºcoalã? Pentru cã dãm o grãmadã de bani pe chirii ºi chiar cedãm gratuit ºcoli goale ºi renovate altor instituþii pentru învãþãmânt privat – exemplu Mitropolia Banatului, care a primit recent ªcoala Generalã 9.Învăţământul într-un singur schimb este o prioritate pentru noi şi am afirmat asta în numeroase rânduri,

INTERVIU cu viceprimarul Timiºoarei, Dan Diaconu-preluare din Opinia Timiºoarei - www.opiniatimisoarei.ro


Am mai multe împliniri decât firele albe de pãr pe care le-am “câºtigat”la Primãrie


INTERVIU

pentru că eu cred cu adevărat că este posibil. Orele de după-masă afectează nu numai performanţa elevilor, dar şi viaţa de familie, în general. Spun asta în primul rând în calitate de părinte al unor copii care fac ore de după-amiază. Primele investiţii pentru acest

deziderat au început. Reabilitarea şi mansardarea corpului de clădire de pe str. Gh. Doja al Liceului Grigore Moisil intră în a treia lună de şantier. Vom avea acolo 19 săli noi de clasă, laboratoare, sală de sport şi sală de servire a mesei pentru afterschool şi va fi ultimul an în care la Moisil se mai fac ore de după-amiază. Noul corp de clădire de pe Intrarea Doinei al Liceului Lenau este deja realizat la roşu şi urmează finisajele, astfel încât clasele V, VI, VII ale liceului se vor muta acolo începând cu această toamnă, iar Liceul Lenau va face cursuri doar de dimineaţă. Proiectul de supraetajare de la Ferdinand este predat şi urmează licitaţia, proiect de care va beneficia şi Şcoala Generală 16. Sunt semne îmbucurătoare ale seriozităţii cu care ne luăm rolul de administrator şi principal coordonator al procesului educaţional în Timişoara. Şcoala Generală nr. 9 a fost dată în

administrare Mitropoliei cu destinaţia şcoală, după ce a fost refuzată pe rând de Liceul de Arte, Colegiul Tehnic de Vest şi, ulterior, Colegiul Bănăţean. În contrapartidă, primăria va primi în aceeaşi formă de administrare gratuită alte imobile ale Bisericii,

care au găzduit unităţi şcolare şi au fost retrocedate pentru rezolvarea altor probleme de şcolarizare. Avem proiecte foarte frumoase şi importante în domeniul învăţământului, dintre care vă amintesc reparaţiile la acoperişul de la Loga, depunerea spre finanţare europeană a reabilitării Liceelor Loga, Calderon şi Lenau, dar şi studiul de prefezabilitate deja depus care prevede realizarea unei noi săli de sport şi a unui bazin de înot la Şcoala Generală 25, ca nou standard de abordare a investiţiilor. Sunt zeci de lucrări şi proiecte adresate şcolilor din Timişoara şi suntem mândri că am reuşit să dublăm sau chiar să triplăm, în unele cazuri, bugetul pentru astfel de investiţii.Mulþi timiºoreni se plâng de starea spitalelor din oraº, aflate acum în subordinea primãriei. Aici cum stãm cu investiþiile?Încă suntem departe de standardele

europene în sistemul sanitar, chiar cel deţinut de municipalitate. Avem 3 spitale în subordine astăzi, Spitalul Municipal, Spitalul de Copii şi Spitalul Victor Babeş. În ultimii doi ani am făcut eforturi majore pentru aceste spitale, atât în partea patrimonială, cât şi în cea de dotare. E pentru prima dată când spitalele din subordinea Primăriei primesc fonduri importante pentru dotare, dacă ar fi să amintesc doar de cel mai modern computer tomograf din vestul ţării, aflat la Spitalul de Copii, sau de un milion de euro dotări la Spitalul Municipal în 2013. Patrimonial, am amenajat o nouă clinică de Oncologie, un nou spaţiu pentru Secţia de Pneumoftiziologie şi laboratorul Spitalului de Copii, iar recent am dat ordinul de începere pentru corpul B al Spitalului de Copii, cea mai mare investiţie în domeniul sanitar de după Revoluţie în Timişoara. Am finalizat, de asemenea, proiectul de extindere a Unităţii de Primiri Urgenţe a Spitalului Municipal şi acesta va intra în licitaţie în săptămânile ce vin. Nu mai amintesc zecile de lucrări de reparaţii de la bugetul local, dar sunt de remarcat cele peste 6 milioane de euro atrase din fonduri europene transfrontaliere pentru Clinica Odobescu a Spitalului Municipal.Comunicarea la nivelul primãriei lasã uneori de dorit. Cetãþenii se plâng cã foarte multe evenimente nu sunt promovate din timp ºi nu ajung la ele, în condiþiile în care în Timiºoara se întâmplã tot mai multe manifestãri. Exista o secþiune pe site-ul Primãriei în care oamenii îºi puteau spune problemele. Cum se pot plânge acum primãriei? Prin adrese directe, vizite la sediul instituþiei, audienþe? Sau lucrãm la un nou sistem online?Pornim, în primul rând, de la ideea că în Timişoara sunt tot mai multe manifestări culturale, artistice sau de divertisment, iar acesta este, în primul rând, meritul Direcţiei de Comunicare, unde o mână de oameni reuşesc să pună la punct evenimente din ce în ce mai multe şi mai atractive pentru timişoreni. Am început anul trecut Festivalul JazzTM, cu cele mai mari nume artistice prezente vreodată după Revoluţie pe aceeaşi scenă,

iar el va continua anul acesta. Am adus Timişoara, din nou, pe harta filmului, şi a debutat prima ediţie a Festivalului Artelor Timişorene. Festivalurile de teatru Eurothalia, al Teatrului German, şi FEST-FEDR al Teatrului Naţional au fost revitalizate după ani de lipsă din peisajul cultural din cauza problemelor financiare. Am avut bucuria de a redeschide după 20 de ani Grădina de Vară din centrul oraşului pentru manifestări culturale multe şi apreciate. Numărul mare de evenimente poate fi şi un neajuns în partea de promovare, dar lucrăm la asta şi cred că e vizibil acest lucru. Totuşi, aşteptăm cât mai multe evenimente private în domeniul cultural, prezenţa operatorilor culturali privaţi fiind un element esenţial pentru o viaţă culturală activă şi vibrantă. Site-ul Primăriei este unul destul de greoi în momentul de faţă, foarte complet, însă, şi la zi, dar cu probleme referitoare la accesibilizarea conţinutului şi găsirea uşoară a informaţiei. Aceste elemente sunt în atenţia firmei care se ocupă de portalul Primăriei şi urmează să primim primele propuneri de interfaţă grafică şi accesibilizare a informaţiei. Este un efort complex care implică toate direcţiile din primărie şi care va

da rezultate în scurt timp. Secţiunea de pe site de reclamaţii şi sugestii este, în continuare, funcţională. De asemenea, numărul de call center 969 este, în continuare, disponibil, chiar dacă din raţiuni financiare el este acoperit de personalul primăriei şi nu mai este externalizat. În continuare, răspundem la adrese şi sesizări scrise, iar numărul de audienţe din ultimii doi ani, cel puţin în ceea mă priveşte, este foarte mare.Aveþi 6 direcþii/compartimente în subordine directã la Primãria Timiºoara. Pentru care dintre acestea aþi reuºit sã înregistraþi cele mai multe reuºite ca viceprimar?Nu voi face un clasament pentru direcţiile şi compartimentele din subordine. Am privilegiul de a lucra cu responsabili noi, tineri şi dinamici în toate aceste structuri şi cred că avem rezultate pozitive în toate domeniile de activitate. Am dobândit un alt ritm şi asta mă ajută foarte mult, mai ales atunci când trebuie să coordonez activităţi din afara direcţiilor subordonate, fie că vorbim de infrastructura rutieră, proiecte europene, activităţi de urbanism sau bugetare. Ştiu că mă pot baza pe ei şi fac o treabă foarte bună.

Am mai multe împliniri decât firele albe de pãr pe care le-am “câºtigat”la PrimãrieINTERVIU cu viceprimarul Timiºoarei, Dan Diaconu-preluare din Opinia Timiºoarei - www.opiniatimisoarei.ro


L u c r ă r i l e d e r e a b i l i t a r e ş i m o d e r n i z a r e a r e ţ e l e l o r d e s t r ă z i d i n T i m i ş o a r a continuă într-un ritm susţinut.Pe strada Corbului lucrările realizate au costat 204.606,72 (TVA inclus) lei. Astfel, lucrările de întreţinere şi reparaţii străzi au cuprins: aşternerea de covoare asfaltice pe partea carosabilă, pe o lungime totală de 810 m. S-au înlocuit bordurile de delimitare a carosabilului de trotuare, amenajându-se locuri de trecere pentru persoanele cu dizabilităţi sau cărucioare. S-a realizat marcajul rutier cu scopul asigurării siguranţei circulaţiei rutiere şi pentru delimitarea locurilor de parcare. De asemenea, s-a avut în vedere şi amenajarea tramei stradale din faţa Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate Timiş, pe o suprafaţă de 836 mp. Suprafaţa totală reabilitată pe Str. Corbului este de 3034 mp, cuprinzând şi 90 de locuri de parcare. Au mai fost realizate lucrări pe str. Verde şi str. Petre Olariu: aşternerea de covoare asfaltice pe partea carosabilă, pe o suprafaţă

totală de 3.489 mp, echivalentul unei străzi convenţionale cu o lungime de 498 de ml şi 7 m lăţime. S-au înlocuit bordurile de delimitare a carosabilului, amenajându-se locuri de trecere pentru persoane cu dizabilităţi sau cărucioare. Au fost delimitate şi 60 de locuri de parcare.Valoarea lucrărilor realizate este de 381.463,98 (TVA inclus) lei. De asemenea, a fost reabilitată str. Geneva pe o lungime de 490 ml, prin aşternerea unui covor asfaltic. Valoarea lucrărilor realizate este de 250.000 (TVA inclus) lei. “În toată această zonă am efectuat lucrări de reabilitare a carosabilelor, de amenajare a trotuarelor, locuri de parcare. În zona aceasta era noroi, era mizerie, oamenii își țineau mașinile pe unde apucau, acum totul este amenajat frumos, în bună măsură sunt și delimitate locurile de parcare. Trotuarele sunt bitumate, nu se mai calcă în noroi, nu se mai produce praf. Urmează să se amenajeze și spațiile verzi”, a declarat primarul Nicolae Robu.

COTIDIAN

Deschiderea traficului rutier pe MichelangeloLUCRÃRI Pe la mijlocul verii se va putea circula pe bulevardul Coposu ºi în celãlalt sens de mers

Lucrările avansează la Complexul rutier Michelangelo şi se ia în calcul deschiderea circulaţiei şi dinspre Aleea FC Ripensia spre bulevardul Corneliu Coposu, pe lângă noul pasaj din zona Michelangelo, în viitorul foarte apropiat. Primarul Nicolae Robu estimează că la mijlocul verii se va putea circula pe bulevardul Coposu şi în celălalt sens de mers. “Vrem ca în următoarele săptămâni să deschidem breteaua de circulaţie şi spre bulevardul Corneliu Coposu, de pe FC Ripensia. Se lucrează acolo în prezent. În paralel se va finaliza partea dinspre Bega a pasajului, tot pe Coposu, şi, după ce se finalizează, se va lucra şi la breteaua de acolo, astfel încât să putem da drumul la circulaţie,

pe lângă pasaj, pe ambele sensuri. Deci se va putea circula dinspre Aleea FC Ripensia spre bulevardul Corneliu Coposu la dreapta, estimez că la mijlocul lui iulie, şi dinspre Coposu la dreapta spre Podul Michelangelo, probabil în prima săptămâna a lunii august”, a declarat primarul Timişoarei. Traficul în zona Michelangelo – Piaţa Leonardo da Vinci a fost redeschis parţial pe relaţia Nord-Sud, pe varianta finală. În prezent se poate circula dinspre bulevardul Michelangelo, dinspre centru, spre strada Cluj, spre Spitalul Judeţean, respectiv dinspre Aleea FC Ripensia spre centru sau spre Cluj. Complexul rutier Michelangelo se realizează cu finanţare europeană nerambursabilă.

Noi investitoriPrimarul Nicolae Robu spune cã a purtat discuþii cu reprezentanþii unei companii americane care sunt interesaþi sã-ºi mute afacerea din China în România, la Timiºoara. Este vorba despre o companie care activeazã în domeniul tehnologiilor de vârf. “Am discutat cu reprezentanþii unei firme americane, care mi-au spus cã doresc sã-ºi mute afacerea în domeniul Înaltelor Tehnologii din China în Timiºoara sau în vecinãtatea Timiºoarei. Sper sã fie un început al unei noi orientãri. Pânã acum, afacerile au migrat din Europa înspre China, sper cã de-acum încolo sã migreze înspre Europa, de oriunde”, a declarat primarul Nicolae Robu.

Ajutoare Primãria Municipiului Timiºoara a decis sã vinã în sprijinul cetãþenilor din þara vecinã, Serbia, grav afectatã de inundaþiile catastrofale. “Faþã de situaþia dramaticã cu care se confruntã vecinii noºtri sârbi, dorim sã ne exprimãm solidaritatea cu aceºtia, prin demararea unor acþiuni de ajutorare a populaþiei sinistrate. În acest sens, am luat legãtura cu dl. Borko Ilic, viceprimar al oraºului Novi Sad, oraº înfrãþit cu Timiºoara, pe care l-am informat de iniþiativa municipalitãþii de a le veni în ajutor.” -viceprimar Dan Diaconu. Municipalitatea timiºoreanã a deschis un punct de colectare a ajutoarelor, în sala de sport a Grupului ªcolar Industrial “Emanuil Ungureanu” din Timiºoara, Piaþa Huniade nr. 3. De asemenea, de la bugetul local al municipiului Timiºoara a fost alocatã suma de 100.000 de lei pentru sinistraþii din Serbia.

Anunþ public Municipiul Timiºoara, titular al proiectului “Realizare drum între Calea Buziaºului ºi strada Siemens cu amenajare locuri de parcare ºi amenajare intersecþie în Calea Buziaºului”, anunþã publicul interesat asupra luãrii deciziei etapei de încadrare de cãtre APM Timiº de a nu se efectua evaluarea impactului asupra mediului ºi evaluarea adecvatã în cadrul procedurilor de evaluare a impactului asupra mediului, pentru proiectul “Realizare drum între Calea Buziaºului ºi strada Siemens cu amenajare locuri de parcare ºi amenajare intersecþie în Calea Buziaºului”, propus a fi amplasat în municipiul Timiºoara, str. Calea Buziaºului - str. Siemens, judeþul Timiº. Proiectul deciziei de încadrare ºi motivele care o fundamenteazã pot fi consultate la sediul APM Timiº, jud. Timiº, localitatea Timiºoara, Bd. Liviu Rebreanu nr. 18-18A, în zilele de luni-joi, între orele 8.00-16.30, vineri între orele 8.00-14.00, precum ºi la urmãtoarea adresã de internet http://apmtm.anpm.ro-acorduri de mediu. Publicul interesat poate înainta comentarii/observaþii la proiectul deciziei de încadrare.

MonitorulTe informeazã

Se asfalteazã în tot oraºulLUCRÃRI Se reabiliteazã strãzi ºi se amenajeazã locuri de parcare în cartiere

Continuã asfaltarea în cartiere

Lucrãrile la proiectul cu finanþare europeanã de reabilitare a spaþiilor publice din zona istoricã continuã, în fiecare zi muncind circa 200 de oameni pe întreg ºantierul. Pânã acum s-au realizat: desfacerea pavajului ºi decopertarea covorului asfaltic, desfacerea bordurilor, decopertarea pietrei cubice, ambalarea pavajului ºi stivuirea sacilor cu pavaj în Piaþa Unirii, taluzarea ºi sprijinirea malurilor pentru a evita surpãri de pamânt, evacuarea molozului rezultat din decopertare, montarea þevilor de reþea

pluvialã, realizarea racordurilor pluviale, montarea þevilor de alimentare cu apã, montare hidranþi ºi robineþi, efectuarea probei de presiune pentru reþeaua de apã, inspecþie video a canalizãrii menajere, spãlarea conductelor ºi montare LINER, efectuarea probei de etanºeitate pentru reþeaua de canalizare menajerã, montarea multiduct-ului, efectuarea instalaþiilor electrice de iluminat public, hidroizolaþia mai multor clãdiri, aºternerea balastului stabilizat ºi montaj pavaj ºi rigolã-ca

mostrã de pavaj pe Strada fãrã nume, fiind efectuate mai multe eºantioane de pavaj. Lucrãrile se desfãºoarã pe o suprafaþã de 45.923 mp, din care 32.890 mp pieþe publice ºi 13.033 mp strãzi ºi zone pietonale aferente (1.207 m). Se modernizeazã 4 pieþe: Unirii, Libertãþii, Sfântul Gheorghe, Þarcului ºi 10 strãzi: Sergent Constantin Muºat, Vasile Alecsandri, Lucian Blaga, Florimund Mercy, Francesco Grisselini, Radu Negru, Eugeniu de Savoya, General Praporgescu,

Enrico Carusso, Strada fãrã Nume. Situl urban “Cetate” este monument istoric de categoria A. Pe amplasamentul lucrãrilor este încã în desfãºurare activitatea de cercetare arheologicã, dupã care se face reproiectarea pentru punerea în valoare a vestigiilor ºi se aºteaptã aprobarea ministerelor pentru proiectul refãcut. Durata de execuþie a întregului proiect este de 21 luni, din 28 noiembrie 2013 pânã la 29 iulie 2015. Valoarea lucrãrilor este 34.977.871,43 lei fãrã TVA.

Reabilitarea centrului istoricLUCRÃRI Se încheie rând pe rând cercetarea arheologicã, reproiectarea ºi modernizarea reþelelor

La Michelangelo, lucrãrile sunt avansate ºi se poate circula deja


COTIDIAN

Mutarea Clinicii de DermatologieLUCRÃRI A început reabilitarea ºi transformarea fostului cãmin în spaþii pentru sãnãtate

AMENAJÃRI Centrul de zi pentru copii cu dizabilitãþi “Podul Lung” a fost adus la standarde europene

Pentru mutarea Clinici i de Dermatologie de pe strada Mărășești pe strada Daliei, în Complexul Studențesc, a început reabilitarea fostului cămin. La finalul lucrărilor, imob i lu l v a îndep l in i t o a t e standardele pentru funcționarea unei clinici moderne. “Această clădire intră în lucrări de amenajare complexe, se face și o consolidare, dar dincolo de asta se fac amenajări ale interioarelor, astfel încât clădirea să răspundă tuturor necesităților actuale de fluxuri medicale moderne. Clădirea va fi înzestrată și cu două lifturi. Se face o clădire așa cum scrie la carte și ea va oferi cu totul și cu totul alte condiții pentru actul medical în domeniul dermatologiei. Varianta aceasta este foarte bună, deoarece în jurul clădirii putem amenaja și locuri de acces pentru ambulanțe și locuri de parcare, este foarte aproape și de Universitatea de

Medicină, pentru că nu am uitat că această clinică este una universitară”, a declarat primarul Nicolae Robu. Valoarea lucrărilor este de 7,34 milioane de lei, iar durata de execuție este de 13 luni. Clădirea de pe strada Mărășești în care funcționează Clinica de Dermatologie va primi o altă destinaţie, după cum a dezvăluit primarul: “Vom duce acolo consulate și centre culturale străine. Am fost la fața locului cu ambasadorul Franței, cu cel al Germaniei, de asemenea cu cel al Spaniei și cu reprezentanții consulari ai Italiei. Intenționez ca acestea să fie primele patru țări către care să venim cu oferta de a-și instala acolo, dacă doresc și consulate, dacă doresc și centre culturale. Cred că ar fi bine să concentrăm în acea clădire numai astfel de activități”. Pe Mărășești va mai rămâne Clinica de Radioterapie. În clădirea de pe strada Daliei se va muta și Policlinica III.

A fost finalizat proiectul de reabilitare a clădirii Centrului de zi pentru copii cu dizabilităţi “Podul Lung” a anunţat viceprimarul Dan Diaconu. Noile amenajări, realizate cu fonduri europene, constau în: mijloace audiovizuale şi materiale educaţionale, sală de mese şi grupuri sanitare moderne, bucătărie, spaţiu de joacă în aer liber. Copiii au săli luminoase, zugrăvite în culori vesele, mobilier nou, dotări tehnice moderne. Centrul este destinat copiilor

cu dizabilităţi medii şi severe cu vârste între 3 şi 18 ani. Sunt cinci grupe de copii, iar programul cuprinde activităţi de autonomie personală, stimularea limbajului, activităţi grafice, cunoaşterea mediului, activităţi ludice şi recreative, stimulare polisenzorială, autonomie socială. Programul de abilitare -reabilitare cuprinde terapii individuale şi de grup: logopedie, kinetoterapie, ergoterapie, psihomotricitate, artterapie, meloterapie, club de calculatoare,

club de poveşti, club de marionete, club de dans, învăţare curriculară, stimulare polisenzorială. Alte servicii: evaluare complexă (socială, psihiologică, medicală, psihopedagogică), consiliere şi informare, transport, servirea mesei de prânz. Toate serviciile sunt gratuite. Pentru delalii privind procedura de admitere a copiilor în centrul de zi, puteţi suna la numărul de telefon 0727/765.583 - şef serviciu Amina Dragoescu.

Spaþii moderne pentru cei mici

Taxele şi impozitele rămân la acelaşi nivelHOTÃRÂRE În anul 2015, nu vor fi modificãri faþã de anul 2014

Consiliul Local a aprobat taxele ºi impozitele pentru anul viitor. Astfel, în 2015 în Timiºoara impozitele ºi taxele locale rãmân la acelaºi nivel ca în 2014. Pentru plata cu anticipaþie, pânã la data de 31 martie 2015, a impozitului pe clãdiri, terenuri sau a impozitului asupra mijloacelor de transport, datorate pe întregul an 2015 de cãtre contribuabilii persoane fizice se acordã, ºi anul viitor, bonificaþia de 10%. Se menþin ºi toate scutirile care au fost acordate pânã acum, pentru categoriile pentru care legislaþia prevede acest lucru: pentru persoane cu handicap, pentru revoluþionari, pentru deportaþi, pentru cei care au venituri sub nivelul minim pe economie ºi alte

categorii, plus celelalte, scutire pe 7 ani pentru reabilitare termicã, scutire de impozit pentru diferite lucrãri ºi pentru montarea de panouri solare. De asemenea, sunt scutite de impozit anul viitor, ca ºi acum, clãdirile asociaþiilor sau fundaþiilor care activeazã în folosul comunitãþii, prestând diverse activitãþi sociale. Ca noutate, sunt douã taxe noi: taxa de eliberare a adeverinþei pentru certificarea inexistenþei construcþiilor fãrã autorizaþie de demolare ºi taxa de eliberare a adeverinþei pentru certificarea existenþei construcþiilor fãrã autorizaþie de construire. Cei interesaþi pot consulta pe site-ul www. primariatm.ro HCL-ul 289/20.05.2014 privind stabilirea impozitelor ºi taxelor locale.

Proiect de relansare a gimnasticii româneºti ºi pregãtire de campioaneEVENIMENT Sub sloganul “Þarã, þarã, vrem campioane”, s-a desfãºurat selecþia viitoarelor gimnaste la Timiºoara

În prezenţa viceprimarului Dan Diaconu a avut loc în Sala de Consiliu a Primăriei Municipiului Timişoara, prezentarea proiectului naţional intitulat “Relansarea gimnasticii româneşti”. La conferinţa de presă, alături de fostele mari glorii ale gimnasticii româneşti, Simona Amânar şi Lavinia Miloşovici, au fost prezenţi reprezentanţi ai cluburilor sportive de gimnastică din Timişoara. Sub sloganul “Ţară, ţară, vrem campioane”, proiectul se derulează în cadrul Federaţiei Române de Gimnastică în colaborare cu Fundaţia Casa Campionilor, Ministerul Tineretului şi Sportului şi Ministerul Educaţiei Naţionale şi îşi propune să asigure o bază solidă de selecţie a viitoarelor gimnaste. Proiectul

se va implementa în cinci zone ale ţării: Constanţa, Oneşti, Deva, Bucureşti şi Timişoara, pentru zona de vest a ţării centrul naţional de perspectivă fiind Clubul Sportiv Şcolar Nr. 1 Timişoara.

Municipalitatea timişoreană a pus la dispoziţia organizatorilor sala de gimnastică a Complexului Sportiv Bega, pentru 100 de fetiţe însoţite de părinţi.


CULTURĂ

Buletin lunar editat de Primãria Timiºoara

Redactor ºefLãcrãmioara CONDEA

LayoutAndreea JIGHEREANU

Tel/fax: 0256/408.440e-mail:

[email protected]

www.primariatm.ro

Tiparul executat la S.C. FED PRINT S.A.

Difuzare:S.C. C&R MEDIA S.R.L.

Tel: 0727/379.166

MonitorulPrimãriei Municipiului Timiºoara

ISSN 1453-8954

COMISIA I - pentru studii,prognoze, economie, buget,

finanþe, impozite ºi taxe

COMISIA II - pentru dezvoltareurbanisticã, amenajarea teritoriului ºi patrimoniu

COMISIA III - pentru administrarea domeniului

public ºi privat, servicii publiceºi comerþ, regii autonome ºi

societãþi comerciale

COMISIA V - pentru culturã,ºtiinþã, învãþãmânt, sãnãtate,

protecþie socialã, turism,ecologie, sport ºi culte

ÞOANCÃ RADU-DANIEL - U.S.L., preºedinteOLTEANU RAMONA-ISABELA - U.S.L., secretarMOªIU SIMION - P.D.L., membruVESA VASILE-TEODOR - U.S.L., membruWOLF ELENA - U.P.T., membru

BÎRSÃªTEANU FLORICÃ - U.S.L., preºedinteDIMECA RADU DRAGOª - U.S.L., secretarBOGLUÞ DOREL - U.S.L., membruCIUHANDU OVIDIU - P.D.L., membruHERZOG BOGDAN RADU - U.P.T., membru

JICHICI CIPRIAN-CORNELIU - U.S.L., preºedinteSIMONIS ALFRED-ROBERT - U.S.L., secretar FOLICÃ PETRICÃ - PP-DD, membruGRIGORE GRIGOROIU - P.N.L., membruSANDU CONSTANTIN-ªTEFAN - P.D.L., membru

RUªEÞ VASILE - U.S.L., preºedinteGEANÃ NISTOR PAVEL - U.S.L., secretarORZA ADRIAN ROMIÞÃ - U.P.T., membruPETRIªOR ANDREI-ROMULUS - U.S.L., membruSARACAN MARIA - P.D.L., membru

TAROPA LUCIAN - PP-DD, preºedinteJUMANCA ROMANIÞA-ADINA-DELIA - U.S.L., secretarBONCEA GEORGE-FLAVIUS - U.P.T., membruSTOIAN FLORIAN - PP-DD, membruTÎRZIU ADELINA-LARISSA - P.D.L., membru

MonitorulComisiile Consiliului Local

COMISIA IV - pentruadministraþie localã, juridicã,

ordine publicã, drepturile omu-lui ºi probleme ale minoritãþilor

Festivalul Internaþional JAZZ™CONCERTE Primãria continuã o tradiþie începutã anul trecut, aceea de a aduce la Timiºoara, în perioada 9-11 iulie 2014, elita jazz-ului mondial

Încă de la prima ediţie, Festivalul Internaţional JAZZ™ a fost catalogat ca fiind un eveniment cultural de marcă al Timişoarei, atât prin valoarea artiştilor prezenţi cât şi prin numărul de spectatori. JAZZ™ 2013 a însemnat peste 20.000 de oameni prezenţi la concerte în Piaţa Victoriei. Primăria Municipiului Timişoara, prin ediţia din 2014, va continua o tradiţie începută anul trecut, aceea de a aduce la Timişoara, în perioada 9-11 iulie, crema jazzului mondial, împreună cu cei mai în vogă artişti timişoreni ai momentului: Teo Milea, JazzyBIT şi Blazzaj. La cea de-a doua ediţie şi-au anunţat prezenţa până acum:

Anoushka Shankar (11 iulie), sitaristă şi compozitoare, numită Femeia Anului în 2003, nominalizată la 3 Grammy-uri şi câştigătoarea premiului Best Artist din partea Songlines; Terri Lyne Carrington (9 iulie), unul dintre artiştii cei mai apreciaţi ai momentului pe scena mondială de jazz; Neil Cowley Trio (10 iulie) UK Jazz Artist of the Year (2013), BBC Jazz Award pentru cel mai bun album (Displaced); The Cat Empire (11 iulie) cunoscuţi în întreaga lume ca fiind una dintre cele mai bune formaţii live şi Al Jarreau (10 iulie), emblemă a jazz-ului mondial, cu 21 de nominalizări şi 7 premii Grammy câştigate.

Viaþa culturalã a oraºului a devenit efervescentãMANIFESTÃRI S-a înmulþit copios numãrul evenimentelor ºi a sporit ºi calitatea lor. Avem spectacole ºi festivaluri de marcã, iar arta a ieºit cu adevãrat în stradã

“Începând din acest an, am decis organizarea Festivalului Artelor Timişorene. Pe parcursul unei săptămâni întregi, artiştii Timişoarei în mod exclusiv -muzicieni de toate genurile, dansatori, actori şi alţi prestatori în teatru şi film, scriitori, pictori, sculptori, arhitecţi ş i designeri- apar în faţa timişorenilor şi a vizitatorilor şi îi încântă cu talentul lor. Apariţiile sunt atât în aer liber - în Piaţa Victoriei, pe str. Mărăşeşti, în Parcul Rozelor, în Parcul Botanic, în Parcul Copiilor, în Grădina de Vară, în sensul giratoriu din Piaţa Bălcescu, pe str. Regimentul 5 Vânători, cât şi în spaţii închise”, declara Nicolae Robu

– Primarul Timişoarei. Festivalul Artelor Timişorene, aflat la prima ediţie, a reunit valorile culturale şi artistice ale Timişoarei şi le-a adus în spaţii neconvenţionale spre bucuria publicului larg. “Forme, experienţe, sentimente, provocări şi participare, acestea sunt cuvintele care definesc Festivalul Artelor Timişorene, o încercare majoră de a înlesni accesul neîngrădit al timişorenilor către Cultură în spaţii neconvenţionale, în principal. Arta coboară în stradă cu adevărat, fără resticţii, acolo unde ne regăsim cu toţii. Un program dens, dar plin de culoare, un număr impresionant de parteneri, practic o doză şoc de

artă pură pentru timişorenii de toate vârstele. Artele vizuale, artele spectacolului, muzica, dansul, moda, teatrul, filmul sunt cuvinte care s-au transformat în întâlniri magice între cei care se întreabă nu doar de ce trăiesc, ci şi cum trăiesc şi pentru ce trăiesc.”, explica Dan Diaconu, viceprimarul Timişoarei. Timp de o săptămână a fost un regal de cultură la Timişoara. Au fost concerte de fanfară, pictură, poezii şi jocuri, dans, workshopuri, ateliere, spectacole de teatru, statui umane, jonglerii , pantomimă, muz ică de cameră în Parcu l Botanic şi pe strada Mărăşeşti, iar în Parcul Copiilor-atelier de

pictură, concerte şi alte spectacole la Grădina de Vară Capitol. La Teatrul Naţional-spectacole de excepţie în cadrul Festivalului European a l Spectacolu lui – Festivalul Dramaturgiei Româneşti. Instituţiile culturale şi foarte multe asociaţii din oraş s-au întrecut în evenimente speciale în diferite locaţii. A mai fost Street Delivery, Summer fESt ş i Ca rnava lu l multicultural, dar şi un alt proiect inedit “Colorăm Oraşul” - umbrele colorate suspendate deasupra străzii Alba Iulia. Finalul a fost pe măsură: concert al Filarmonicii Banatul în sensul giratoriu din Piaţa Bălcescu şi concert Virgil Ianţu.

JAZZ™ ne va încânta, din nou, în Piaþa Victoriei


EDILITAR

Citiþi zilnic MONITORUL ON-LINE pe www.primariatm.roNoutãþi din administraþie, informaþii utile, detalii despre viaþa consiliilor de cartier, a societãþii civile,

personalitãþi de marcã ale Timiºoarei, momente remarcabile din istoria oraºului etc.

Au fost demarate 26 de proiecte cu fonduri europene. Unele au fost şi finalizate: reabilitarea străzii Văcărescu-tronsonul II, construcţia noului incubator de afaceri de pe strada Circumvalaţiunii, reabilitarea şi dotarea Centrului pentru copii cu dizabi l i tăţ i “Podul lung”, reabilitarea, modernizarea şi echiparea infrastructurii Serviciului pentru Protecţia Copilului. Altele, de mai mare anvergură, sunt încă în derulare, printre cele mai mari fiind: reabilitarea zonei Cetate, amenajarea complexului rutier Michelangelo şi consolidarea podului- parte deja realizată, fiind redeschisă şi circulaţia, amenajarea malurilor canalului Bega, realizarea de staţii intermodale de transport, extinderea liniilor de troleibuz 14 şi 11 către Dumbrăviţa şi Ghiroda, reabilitarea liniei de tramvai şi a tramei stradale pe Ştefan cel Mare, construirea unui Centru Regional de Competenţe şi Dezvoltare a Furnizorilor în sectorul Automotive în Parcul Industrial Freidorf;A început implementarea unei

concepţii unitare pentru fluidizarea circulaţiei, prin pasaje, subpasaje, sensuri giratorii. În acest sens, a fost reorganizată intersecţia din Piaţa Bălcescu, a fost finalizată modernizarea străzii Cloşca, a fost realizată o parcare în sensul giratoriu din Calea Buziaşului şi amenajate străzile din zonă, au fost realizate studii pentru inelul I de circulaţie Piaţa Victoriei, lărgirea pasajelor Jiul şi Popa Şapcă;A fost finalizată noua Piaţă

Iosefin;A fost introdus un nou sistem

de parcare, TimPark, şi s-au realizat primele parcări în cartiere din banii încasaţi din acest sistem;Pentru eficientizarea societăţilor

din subordine a fost realizată fuziunea ADP cu Drumuri Municipale, au fost finalizate lucrări cu fonduri europene pentru retehnologizarea Colterm, au fost iniţiate pieţe volante în cartiere, a fost organizată licitaţia pentru reabilitarea tramvaielor, RATT a achiziţionat un tramvai turistic;A fost redată timişorenilor Piaţa

Victoriei, simbolul Revoluţiei, prin demolarea “acvariului” şi revenirea spaţiului teran şi subteran în proprietate publică. Piaţa Victoriei

a fost declarată zonă prioritară de protejare şi intervenţie;A început programul de sprijin

financiar pentru renovarea clădirilor istorice; Strada Mărăşeşti a devenit

pietonală;A fost delimitat perimetrul

campusului studenţesc şi interzis consumul de alcool;S-a redeschis bazinul de înot din

Dacia refăcut;Timişoara şi-a lansat oficial

candidatura pentru titlul de Capitală Culturală Europeană şi au fost organizate manifestări culturale de anvergură tradiţionale sau noi, cum este Festivalul Internaţional de Jazz, a fost deschis un nou spaţiu expoziţional şi a fost redată circuitului cultural Grădina de vară Capitol;A început construcţia Corpului

B al Spitalului de Copii Louis Ţurcanu; Au început lucrările de reabilitare

la imobilul istoric care găzduieşte Liceul Teoretic Nikolaus Lenau;A scăzut poluarea aerului, prin

măsuri constante pentru a nu realiza

depăşiri ale normelor: măturarea şi spălarea străzilor, montare de gazon în spaţiile verzi deteriorate, monitorizarea şantierelor şi a modului de depozitare a materialelor de construcţie,verificarea autovehiculelor care murdăresc domeniul public, plantări de arbori şi arbuşti, îndepărtarea surplusului de pământ din aliniamentele stradale;Premierea elevilor de nota zece

şi a tinerilor care fac performanţă în diferite domenii, acordarea de burse şcolare;Au continuat lucrările pentru

extinderea şi modernizarea sistemului de alimentare cu apă şi canalizare, unele dintre acestea fiind finalizate, iar străzile au fost asfaltate: Theodor Aman, Anvers, Homorod, Grigore Ureche, Radu de la Afumaţi , Răscoala de la1907, Romaniţei, Calea Bogdăneştilor, Calea Urseni, plus 13 străzi din zona Freidorf;A fost iniţiat un nou concept de

regenerare urbană în zonele Soarelui şi Buziaşului, care va fi extins şi în celelalte cartiere şi care vizează reabilitarea completă a spaţiului public: străzi, trotuare, parcări, piste de biciclete, spaţii verzi, amenajări peisagistice sau fântâni ornamentale;S-a derulat un amplu program

de modernizare a străzilor din oraş. Au demarat lucrările pe Musicescu, cu întregirea canalizării pe Drubeta-Martirilor şi înlocuirea reţelei de gaz pe Musicescu. A fost finalizată reabilitarea străzii Anul 1848, a fost reconstruit podul de la Uzina de Apă, s-au asfaltat zeci de străzi. De pildă, Ion Ghica, Grofşoreanu şi Brâncoveanu, fiind realizate şi 90 locuri de parcare. Pe str. Treboniu Laurean şi zona de blocuri

de pe str. Eternităţii nr. 45, în urma lucrărilor de reparaţii au rezultat 49 de locuri de parcare. De asemenea, s-au făcut asfaltări pe str. Sf. Apostoli Petru şi Pavel, Aurel Pop şi Marius Moga, cu legăturile aferente, în trecut străzi de pământ. Pe B-dul General Ion Dragalina s-a efectuat lărgirea carosabilului până la linia de tramvai, pe tronsonul Podul Ştefan cel Mare - Gară. Au fost asigurate 240 de locuri de parcare, două benzi de circulaţie pe sens, linia de tramvai a fost adusă la nivelul carosabilului. Locuitorii de

pe multe străzi de pământ au acum pentru prima oară asfalt;Pentru ca elevii să nu mai aibă

cursuri după-amiaza, s-a investit şi se investeşte în noi spaţii de învăţământ. La Liceul Lenau s-au amenajat zece clase suplimentare pe Nemoianu nr. 5. La Colegiul Bănăţean-spaţii suplimentare în Căminul Colegiului Tehnic de Vest, Şcoala Generală nr. 16 - spaţii suplimentare în Colegiul Ferdinand 1, proiectarea supraetajării la Liceul Ferdinand, amenajări de spaţii educaţionale în clădirea de pe Gh. Doja a Liceului Grigore Moisil. S-au făcut demersuri spre rezolvarea situaţiei unităţilor de învăţământ din clădiri retrocedate, prin mai multe schimburi de imobile;Pentru prima oară, Primăria

obţine victorii în justiţie în procese privind retrocedări i legale de imobile, cea mai recentă fiind la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în dosarul privind Corpul de Chirurgie al Spitalului de Copii şi revenirea definitivă şi irevocabilă a imobilului în proprietatea statului;A fost organizată, în premieră,

după modelul administraţiilor occidentale moderne, Ziua Serviciilor Publice;Investiţii majore în spitale, în

reabilitarea clădirilor, amenajarea ambulatoriilor, dotări. A început şi derularea unui nou proiect, cu finanţare europeană: “Dezvoltarea unui sistem regional transfrontalier de centre medicale de excelenţă pentru îmbunătăţirea diagnosticului antenatal al malformaţiilor fetale în aria Timişoara-Vârşeţ”. Au început lucrările la Căminul Colegiului Tehnic “Ion I.C. Brătianu” din

str. Daliei nr. 17 pentru mutarea Clinicii de Dermato-Venerologie, laboratorului şi a Ambulatoriului. Se reabilizează cea mai veche clădire, cea a Spitalului de Oftalmologie;A fost finalizat blocul pilot cu

contorizare a energiei termice pe orizontală;Loc de joacă amenajat pe strada

Intrarea Iorgovanului nr. 1;Renovare şi modernizare la

camera 12, unde se lucrează direct cu cetăţenii;Restaurarea şi amplasarea în faţa

Bisericii Milenium a celei mai vechi statui din oraş, Sf. Nepomuk, precum şi amenajarea parcului aferent; A fost semnat contractul

de execuţie a unui incinerator de deşeuri pentru scăderea costurilor de producţie a energiei termice şi producerea de energie electrică;Pentru prima dată, Timişoara

participă la târguri internaţionale de turism;A fost semnat un acord cu

primarul din München pentru pregătirea specialiştilor Aquatim şi Colterm; S-au făcut inves t i ţ i i în

Parcul Botanic: iluminat public şi deschiderea unor noi porţi de acces şi cu sprijin privat a fost realizat un pavilion;Au fost atrase noi investiţii în

Parcul Industrial din Freidorf pentru crearea de noi locuri de muncă;Obţinerea Titlului de Capitală

Earth Hour; Asociere cu Universitatea

Politehnica pentru finalizarea sălii polivalente;Campanii de sterilizare a câinilor

derulate în cartiere.

“Trebuie sã redãm Timiºoarei farmecul ºi strãlucirea pe care le meritã, iar locuitorilor ei din toate cartierele facilitãþile vieþii moderne.”

Schimbarea la faþã a TimiºoareiBILANÞ Au fost realizate foarte multe lucrãri de infrastructurã în toate cartierele oraºului


UTILE

Numerele de telefon ale Primãriei Municipiului Timiºoara: 408.300/1,2,3,4,5,6,7,8

Primãria Municipiului TimiºoaraB-dul C.D. Loga nr. 1 www.primariatm.ro

PROGRAM CU PUBLICULLuni-Vineri: 8.30-10.30Marţi, Joi: 14.00-16.00

SERVICIUL RELAŢIONARE DIRECTĂ CU CETĂŢENII (cam. 12)SERVICIUL PUBLIC DE LOCUINŢE ŞI UTILITĂŢI:

Biroul LocuinţeBiroul ChiriiCompartimentul Coşerit şi Compartimentul Administrare

Cimitire şi Pompe Funebre au sediul în P-ţa Traian, str. 3 August 1919, nr. 17. Relaţii suplimentare se pot obţine la numărul de telefon 0256/433.211.DIRECŢIA FISCALĂ (B-dul Mihai Eminescu nr. 2B):

Biroul Consiliere Cetăţeni şi Registratură: Luni, Miercuri, Joi, Vineri între orele 8.30-16.00 şi Marţi între orele 8.30- 18.00

Biroul Evidenţă Contribuabili şi Încasări Bugetare - program casierie: Luni, Miercuri, Joi, Vineri între orele 8.30-16.00 şi Marţi între orele 8.30-18.00

Biroul Evidenţă Contribuabili şi Încasări Bugetare - program eliberări certificate de atestare fiscală: Luni, miercuri şi joi, între orele: 8.30-13.00 şi 14.00-16.00

- ghişeul nr. 1 - pentru persoane fizice: Marţi între orele: 8.30-13.00 şi 14.00-18.00

- ghişeul nr. 2 - pentru persoane juridice: Vineri între orele 8.30-12.00 şi între orele 13.00-14.00

Compartiment Impuneri Mijloace de Tansport Persoane Fizice şi Juridice

- Timişoara str. Aristide Demetriade nr. 1 - Iulius Mall, etaj I: Luni, marţi, miercuri, joi între 9.00-17.00 şi Vineri între 9.00-16.00DIRECŢIA PATRIMONIU:

Biroul Urmărire Venituri: Luni şi Vineri: 8.30-16.00 şi Marţi: 8.30-18.00 DIRECŢIA DE EVIDENŢĂ A PERSOANELOR TIMIŞOARA:

Telefoane: Înregistrări nou-născuţi: 0256/200.373; Căsătorii, Divorţuri: 0256/200.372; Decese: 0256/200.560; Eliberări certificate la cerere, schimbări nume: 0256/200.374; Eliberarea cărţilor de identitate: 0256/225.185, 0256/225.186.

Serviciul Stare Civilă Timişoara- Naşteri: luni, miercuri 8.30 - 13.00, marţi 8.30 - 13.00 şi 14.00

- 18.00, joi 8.30 - 13.00 şi 14.00 - 17.00, vineri 8.30 - 13.00;- Eliberarea certificatelor de naştere: luni, marţi, miercuri, joi,

vineri, între orele 12.00 - 13.00; marţi: 14.00-18.00; joi: 14.00-17.00- Căsătorii: miercuri 8.30 - 13.00 depuneri cereri pentru

oficierea căsătoriei în ziua de vineri a săptămânii următoare, joi 8.30 - 13.00 şi 14.00 - 17.00 depuneri cereri pentru oficierea căsătoriei în ziua de sâmbătă a săptămânii următoare

- Înregistrări decese: luni, miercuri orele 8.30 - 16.00, marţi orele 8.30 - 13.00 şi 14.00 - 18.00, joi orele 8.30 - 13.00 şi 14.00 - 17.00, vineri orele 8.30 - 14.00, sâmbătă, duminică 10.00 - 12.00

- Eliberarea certificatelor de stare civilă la cerere luni, miercuri 8.30 - 13.00, marţi 8.30 - 13.00 şi 14.00 - 18.00, joi 8.30 - 13.00 şi 14.00 - 17.00, vineri 8.30 - 13.00

- Divorţuri luni 8.30 - 13.00, marţi 8.30 - 13.00 şi 14.00 - 17.30 CENTRUL DE COORDONARE PENTRU REABILITAREA CARTIERELOR ISTORICE DIN TIMIŞOARA:

Adresă: Piaţa Traian, str. Ştefan cel Mare nr. 2Tel.: 0256/435.436; Website: www.primariatm.ro/Actual-Sprijin financiar pentru

reabilitarea clădirilor istorice Program de consultanţă: Luni - Vineri: 8.00-14.00 Marţi - Joi: 8.00-14.00 şi 15.00-17.30

DIRECŢIA POLIŢIA COMUNITARĂ: Serviciul Dispecerat non-stop: tel. 0256/246.112Telefon situaţii de urgenţă: 968Secţia 1 str. Avram Imbroane nr. 54; Tel./Fax: +40-

256/246.112Secţia 2 str. Razboieni nr. 2; Tel./Fax: +40-256/471.479; e-

mail: [email protected]ŢIA DE ASISTENŢĂ SOCIALĂ COMUNITARĂ (B-dul Regele Carol I (fost Tinereţii), nr. 10, Timişoara; Tel./fax: 0256/220.583, e-mail: [email protected])

Serviciul de Asistenţă Socială: B-dul Regele Carol I, nr. 10, tel./fax 0256/220.583;

Serviciul pentru Protecţie Socială a Persoanelor Vârstnice: Calea Sever Bocu, nr. 44A, tel. 0256/490.286 şi 0356/413.362, zilnic: 8.00 - 10.00;

Centrul de Zi pentru Persoane Vârstnice “Sf. Mihail şi Gavril” Calea Sever Bocu, nr. 44A, luni, miercuri: 8.00 - 15.00, marţi 8.00 - 19.00, joi 8.00 - 18.00, vineri 8.00 - 14.00;

Centrul de Zi pentru Persoane Vârstnice “Sf. Constantin şi Elena” Informaţii zilnic între orele 8.00 - 14.30, tel. 0256/286.487;

Centrul de Zi Alzheimer: Str. Vasile Alecsandri, nr. 6, tel. 0256/434.736, zilnic 8.00 - 16.00;

Serviciul pentru Protecţia Copilului şi Familiei: str. Platanilor nr. 2, tel./fax 0256/214.572;

Serviciul pentru Protecţia Persoanelor cu Handicap: Calea Dorobanţilor nr. 11, tel. 0256/205.465; 0256/225.306;

Serviciul Centrul de Zi pentru Copiii cu Dizabilităţi “Podul Lung”: str. Cornelia Sălceanu nr. 17, tel. 0256/202.585;

Căminul pentru Persoane Vărstnice Timişoara: str. Inocenţiu Klein, nr. 25-29, tel./fax 0256/208.715.

................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................

Primãria Timiºoara, împreunã cu tinePrimãria Timiºoara, împreunã cu tine

Cupoanele se pot depune sau trimite la adresa: Primãria Timiºoara, b-dul C.D. Loga nr. 1

Biroul Organizare Evenimente

Nume:.................................................................................................................

Adresã:...............................................................................................................

Vã rugãm sã completaþi taloanele cât mai citeþ ºi cu date reale. În caz contrar, taloanele ilizibile NU vor putea fi prelucrate. Vã mulþumim!

Sugestii ºi probleme legate de activitatea Primãriei

..................................................................................................................................................................

.................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................

Ce pãrere aveþi despre Monitorul Primãriei Municipiului Timiºoara?

Pentru reducerea zgomotului ambiantPROPUNERI Au fost evidenþiate o serie de mãsuri complexe pe termen lung

Harta strategică de zgomot trebuie revizuită la fiecare cinci ani. Pe baza datelor rezultate din harta strategică trebuie întocmite Planurile de acţiune pentru prevenirea şi reducerea zgomotului ambiant ce pre supun a t ingerea următoarelor obiective: identificarea zonelor cel mai intens poluate, pe baza rezultatelor cartografierii acustice; stabilirea soluţiilor de diminuare a zgomotului ambiental; ierarhizarea privind aplicarea măsurilor de diminuare a zgomotului ambiental. Sintetizând obiectivele, se pot evidenţia măsurile de reducere a zgomotului:

1. Realizarea unei centuri ocolitoare închise;

2. Închiderea inelelor de drumuri; 3. Realizare de noduri de circulaţie

denivelate; 4. Construirea a 5 poduri peste canalul

Bega; 5. Dezvoltarea reţe le i pentru

transportul nemotorizat (biciclete şi pietoni);

6. Aplicarea unui strat de asfalt cauciucat pe un însemnat număr de artere de circulaţie din zonele de penetraţie şi din interiorul municipiului Timişoara;

7. Montarea de ecrane acustice între arterele de circulaţie şi cartierele de locuinţe, spitale, grădiniţe, şcoli, universităţi;

8. Continuarea reabilitării arterelor de circulaţie, fluidizarea traficului obţinută prin semaforizare, sensuri unice, noi artere, pasaje auto şi pietonale;

9. Înfiinţarea şi creşterea densităţii plantaţiilor de aliniament;

10. Conservarea şi extinderea spaţiilor

verzi publice şi păstrarea caracterului verde al zonelor existente de locuinţe individuale;

11. Eliminarea liniei de transport feroviar de suprafaţă între gările Timişoara Nord şi Timişoara Est;

12. Înlocuirea transportului de suprafaţă prin cel subteran prin construirea unor linii de metrou cu legături între zonele importante ale municipiului;

13. Retehnologizarea şi reconversia economică pentru zonele industriale existente;

14. Creşterea competit ivităţ i i economice bazate pe promovarea de industrii noi, creative şi ecologice;

15. Realizarea de plantaţii masive de arbori între zonele industriale şi cartierele de locuinţe;

16. Finalizarea programului de reabilitare termică şi izolare fonică a clădirilor prin anvelopare şi montarea de ferestre şi uşi fonoizolante;

17. Amenajarea Gării de Nord şi Autogării Timişoara;

18. Eliminarea traficului staţionar prin realizarea de parcări sub- şi supraterane;

19. Reamenajarea canalului Bega în scopul valorificării potenţialului de trafic naval al acestuia;

20. Extinderea şi modernizarea Aeroportului Timişoara;

21. Înlocuirea mijloacelor de transport în comun cu altele noi prin achiziţionarea a 100 de tramvaie noi şi 100 autobuze electrice;

22. Reabilitarea liniilor de tramvai pe străzile Drubeta, Victor Hugo, Bogdăneştilor;

23. Reabi l i t a rea complexă ş i

modernizarea tuturor cartierelor la nivel de carosabil, trotuare, locuri de parcare, piste de biciclete, spaţii verzi, locuri de joacă, terenuri de sport;

24. Modernizarea Bd. Regele Carol I de la biserica Kuttl la str. Resiţa, prin ducerea liniilor de tramvai pe mijloc, către două benzi pe fiecare sens de circulaţie, locuri de parcare pe ambele părţi, piste de biciclete, câte un rând de copaci pe fiecare parte;

25. Realizarea unei noi linii de tramvai între Gara de Nord şi Spitalul de Copii, menită să asigure legătura între Gara de Nord şi zonele centrale şi estice şi să scoată tramvaiul din zona Catedralei;

26. Transformarea zonei Catedralei Mitropolitane în spaţiu pietonal prin realizarea unui subpasaj în “T” pe sub actualele căi de circulaţie, care să lege Podul Catedralei, Spitalul de Copii şi Podul Maria;

2 7 . Mo d e r n i z a r e a s t r ă z i l o r Bogdăneştilor, Ana Ipătescu şi extinderea la 4 benzi a Căii Girocului;

28. Realizarea subpasajelor auto Piaţa Victoriei, Solventul şi lărgirea subpasajelor auto Popa Şapcă şi Jiu;

29. Refuncţionalizarea inelului de circulaţie 1 ca inel cu sens unic şi realizarea inelelor de circulaţie 2, 3, 4;

30. Construirea parcărilor supraterane I.C. Brătianu şi Bega.

Cei interesaţi de subiect pot consulta documentele şi completa un chestionar pe site-ul Primăriei: www.primariatm.ro, la secţiunea: Documente publice; Proiect privind planuri de acţiune pentru prevenirea şi reducerea zgomotului ambiant în Municipiul Timişoara.


SERVICII PUBLICEMonitorulPrimãriei Municipiului Timiºoara

S.C. AQUATIM S.A.

Director Ilie Vlaicu

Adresã: Str. Gheroghe Lazãr nr. 11ATel.: 0256/201.370 Fax: 0256/294.753

e-mail: [email protected] non-stop: 0256/201.362

Internet: www.aquatim.ro

Compania Locală de Termoficare COLTERM

Adresã: Str. E. Joseph Lonovici, nr. 4Tel.: 0256/302.677, 0256/302.722

0256/302.611, 0256/302.665 Fax: 0256/294.753

Dispecerat non-stop: 0256/494.133 Internet: www.colterm.ro

S.C. Drumuri Municipale S.A.

Director Octavian Bulboacă

Adresã: Str. Eternitãþii nr. 45Tel.: 0256/215.003; Fax: 0256/215.007

e-mail: [email protected]: www.sdm-tm.ro

S.C. Horticultura S.A.

Director Andrei Drăgilă

Adresã: Str. E. Ungureanu nr. 5Tel.: 0256/498.667 Fax: 0256/498.667

Internet: www.horticultura.ro

S.C. Pieţe S.A.

Director Victor Ştefan

Adresã: Str. Ovidiu Balea nr. 2Tel./Fax: 0256/494.482

Dispecerat: 0256/494.482

S.C. Retim Ecologic Service S.A.

Director Marcel PetrişorAdresã: Str. Oituz nr. 3A

Tel.: 0256/499.537, 0256/293.529 (secretariat); Fax: 0256/499.499

Dispecerat: 0256/499.490, 0256/430.440, 0788/344.366

e-mail: [email protected]: www.retim.ro

Regia Autonomă de Transport Timişoara

Director Ioan Goia

Adresã: B-dul Take Ionescu nr. 56Tel.: 0356/803.700 - centrala

Tel. Relaþii cu Publicul: 0356/803.720e-mail: [email protected]

Internet: www.ratt.ro

REVALORIFICARE Au fost amplasate 68 de noi recipiente în toate cartierele oraºului

Colectarea deºeurilor de sticlã, hârtie ºi carton

Primăria Timișoara încurajează reciclarea și consumul responsabil de resurse şi a amplasat, împreună cu Retim, 68 de recipiente pentru colectarea deşeurilor. Pentru dezvoltarea sistemului integrat de colectare şi valorificare a deşeurilor de ambalaje din fluxul deşeurilor generate pe raza municipiului Timişoara, operatorul de servicii publice de salubrizare în parteneriat cu Primăria şi-au propus amplasarea în toate cartierele oraşului a 68 de recipiente tip clopot pentru colectarea deşeurilor de sticlă, respectiv hârtie/carton. Recipientele verzi sunt destinate colectării sticlelor albe şi/sau colorate, iar containerele albastre sunt pentru deşeuri de hârtie/carton. Containerele au fost amplasate în apropierea centrelor comerciale şi în staţiile mijloacelor de transport în comun cu trafic intens. Cetăţenii sunt rugați să îndepărteze toate resturile de alimente din sticle şi borcane înainte de a le depune în containere. Locaţiile unde sunt amplasate containerele speciale sunt următoarele: Str. Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel colţ cu str. Holdelor – sticlă şi hârtie/carton; Calea Aradului colţ cu str. Liege – sticlă şi hârtie/carton; Str. Ion Inculeţ colţ cu str. Învăţătorului – sticlă şi hârtie/carton; Str. Bucovina – sticlă; Str. Burebista la intrarea în parc dinspre Piaţa Dacia – sticlă şi hârtie/carton; Str. Gheorghe Lazăr lângă staţia de troleibuz vis-a-vis

de str. Timiş – sticlă şi hârtie/carton; Str. Vasile Lucaci la Complexul Comercial – sticlă şi hârtie/carton; Str. Henrich Heine la pompa de apă – sticlă; B-dul Gen. Ion Dragalina la acces Cantina Electromotor–sticlă şi hârtie/carton; Str. Ciprian Porumbescu lângă gang acces str. Giurgiu – sticlă şi hârtie/carton; Calea Şagului lângă staţia de autobuz magazin Profi – sticlă şi hârtie/carton; Calea Şagului colţ cu str. Ana Ipătescu – sticlă şi hârtie/carton; B-dul Dâmboviţa colţ cu str. Ana Ipătescu – sticlă şi hârtie/carton; Calea Martirilor colţ cu str. Dr. Ioan Mureşan – sticlă şi hârtie/carton; Piaţa Mărăşti colţ cu str. Sergent Constantin Muşat – sticlă şi hârtie/carton; Hypermarket Real I (actualmente Auchan) – Calea Aradului – sticlă; Hypermarket Real

II (actualmente Auchan) – Calea Şagului – sticlă; Str. Jules Verne colţ cu str. Tata Oancea – sticlă; Parcare staţia OMV str. Craiova (lângă Casa Tineretului) – sticlă şi hârtie/carton; Zona Steaua lângă parcul de joacă – sticlă; B-dul Sudului lângă parc – sticlă şi hârtie/carton; Str. Andrei Şaguna lângă magazin Profi – sticlă şi hârtie/carton; Str. Simion Bărnuţiu colţ cu Str. Spitalul Nou – sticlă şi hârtie/carton; Str. Cloşca intersecţie cu str. Munteniei în staţia de troleibuz – sticlă şi hârtie/carton; Str. Plopului colţ cu str. Mart. Cornel Popescu (Plopi) – sticlă; Str. Matei Millo colţ cu C. Buziaşului (Ciarda Roşie) – sticlă; Str. Atomului în parcarea de lângă fântână (în spatele pieţei) – sticlă; Str. Câmpului intersecţie cu str. Efta Botoca – sticlă.

“Reciclarea este unul din elementele cele mai importante î n p r o t e c þ i a m e d i u l u i înconjurãtor. Timiºoara se poate mândri cu unul dintre cele mai înalte grade de colectare dualã din þarã, totuºi reciclarea ºi colectarea selectivã sunt încã noþiuni la care trebuie sã lucrãm. Creãm azi condiþiile tehnice pentru reciclare, dar ceea ce este cu adevãrat important este ca aceste practici sã devinã parte din viaþa noastrã de zi cu zi. Încurajãm timiºorenii sã ia parte la efortul de a avea un oraº mai curat ºi mai puþin poluat”.

Dan DIACONU,Viceprimarul Municipiului Timiºoara

Proiectul CONURBANTPARTENERIAT Au fost realizate 51 de planuri de acþiune

Începând cu Mai 2011, în cadrul Proiectului CONURBANT - “An inclusive peer-to-peer approach to involve EU CONURBations and wide urban areas in participating to the CovenANT of Mayors”, acronim CONURBANT, cod proiect IEE/ 10/380/SI 2.5894 27, co-finanþat prin Programul Intelligent Energy Europe al Uniunii Europene, zece municipalitãþi partenere din 7 þãri Europene – Bulgaria, Cipru, Croaþia, Italia, Letonia, România ºi Spania, semnatare ale Convenþiei Primarilor au desfãºurat o serie de activitãþi specifice pregãtirii Planurilor de Acþiune pentru Energia Durabilã (PAED). Proiectul CONURBANT a fãcut posibilã dezvoltarea a 51 de Planuri de Acþiune pentru Energia Durabilã, pentru o populaþie de 1,5 milioane de locuitori, cu o þintã de reducere a emisiilor de CO2 de peste 2 milioane tone pânã în 2020. Au fost vizate sectoarele

responsabile pentru cele mai mari emisii de CO2. Planurile de Acþiune pentru Energia Durabilã conþin obiective, þinte, prioritãþi de acþiune, sectoare de acþiune ºi informaþii privind finanþarea seturilor de acþiuni propuse, astfel încât sã se atingã þinta de reducere cu cel puþin 20% a emisiilor de CO2. Astfel, Planurile includ þinte specifice pentru: clãdiri municipale ºi alte facilitãþi, transport ºi mobilitate, iluminat public, producþie localã de energie, încãlzire/rãcire, planificare urbanã ºi utilizarea terenurilor, achiziþia de bunuri ºi servicii, managementul deºeurilor, spaþii verzi. Proiectul CONURBANT s-a finalizat în 9.05.2014, a fost finanþat din bugetul local al Municipiului Timiºoara cu 10.773,25 EURO, inclusiv TVA), iar contribuþia UE a fost de 32.319,75 EURO. Mai multe informaþii pe: www.conurbant.eu, ºi www.dmmt.ro.

Rețele noi de canalizare în zona FreidorfLUCRÃRI Se aflã în derulare mai multe investiþii ale Aquatim în diferite zone din oraº

În cadrul proiectului cofinanţat din Fondul de Coeziune al Uniunii Europene prin Programul Operaţional Sectorial Mediu “Extinderea şi modernizarea sistemului de alimentare cu apă şi canalizare în judeţul Timiş” Aquatim S.A. a recepționat o parte din lucrările de investiții prevăzute în Timișoara Sud. Astfel, locuitorii de pe străzile Răscoala din 1907, Romaniței, Contemporanul, Dimitrie Stan, Ion Românu, Splaiul Sofocle beneficiază de rețele noi de canalizare. Pe aceste străzi s-au executat lucrări de extindere a rețelei de canalizare, pe o lungime totală de circa 2,4 km. Însă, pentru racordarea la noile rețele, proprietarii de imobile trebuie să se prezinte la Serviciul Tehnic din cadrul Aquatim, în vederea obținerii avizului tehnic de racordare. Pentru eliberarea avizului tehnic de racordare pentru imobilele situate pe

străzile cuprinse în proiectul cu finanțare europeană, Aquatim nu percepe nici o taxă. Proiectul “Extinderea şi modernizarea sistemului de alimentare cu apă şi canalizare în judeţul Timiş” este cofinanţat din Fondul de Coeziune al Uniunii Europene prin Programul Operaţional Sectorial Mediu. Valoarea totală a proiectului este de 509 635 639 lei (118 871 000 Euro). Alte lucrări ale Aquatim: Calea Buziaşului, în dreptul intersecţiei cu strada Matei Milo (aproximativ o lună; strada Martir Marius Nemţoc: circulaţia rutieră va fi închisă până în noiembrie a.c., bulevardul Mareşal Constantin Prezan: circulaţia este restricţionată pe tronsoane de maxim 50 de metri, până în noiembrie a.c.; strada Emil Zola (aproximativ două luni pe porţiunea cuprinsă între străzile Sulina şi Eternităţii); strada Nicolae Andreescu (o lună).

12

MonitorulPrimãriei Municipiului TimiºoaraSERVICII PUBLICE

Rezultate obþinute împotriva poluãrii prin retehnologizareLUCRÃRI Prin investiþiile realizate cu fonduri europene la Colterm se reduc emisiile de noxe ºi sporeºte eficienþa energeticã a sistemului

Primăria Municipiului Timişoara a executat lucrările din cadrul proiectul ui “Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi creşterea eficienţei în alimentarea cu căldură”. În prezent se fac probe şi teste specifice pentru ca instalaţiile să funcţioneze la parametrii performanţi.

Lucrãrile majore realizate

• Retehnologizarea a două cazane de apă fierbinte

(CAF2 şi CAF4) din CET Centru: instalarea unor arzătoare de gaze naturale cu emisii reduse de Nox (oxizi de azot), reparaţia capitală a părţii sub presiune, înlocuirea automatizării cazanului, realizarea unei instalaţii on-line de monitorizare a noxelor (oxizi de azot, dioxid de sulf, pulberi). Firma: S.C. ENERGOMONTAJ SA.

• Retehnologizarea a trei cazane de abur CA1, CA2, CA3 din CET Sud: realizarea unui sistem de alimentare a focului cu aer superior

pentru reducerea noxelor, realizarea unui sistem de injecţie uree la focar pentru reducerea emisiilor de oxizi de azot, instalarea unui grătar de postardere, suplimentarea suprafeţei de schimb de căldură a supraîncălzitorului, înlocuirea automatizării cazanelor, realizarea instalaţiei de monitzorizare a noxelor la coşul comun. Firma: S.C. ROMENERGO S.A.

• Instalaţie nouă de desulfurare în CET Sud: montarea unei noi şi performante instalaţii de desulfurare a gazelor de

ardere. Firma: ANDRITZ AG.

• Retehnologizarea pompelor de transport din CET Centru şi CET Sud: modernizarea a opt pompe pentru un consum redus de energie şi o eficienţă energetică sporită. Firma: S.C. ROMELECTRO S.A.

Rezultate: desulfurarea gazelor de ardere până la un conţinut de

dioxid de sodiu (SO2) de 250mg/Nmc comparativ cu 8800 mg/Nmc, scăderea la jumătate a emisiilor de pulberi: 20mg/Nmc faţă de 50mg/Nmc înainte de realizarea staţiei de desulfurare; scăderea la jumătate a emisiilor de noxe la cazane : 200 mg/Nmc faţă de 540 mg/Nmc cât erau înainte de retehnologizare, creşterea eficienţei energetice pe diferitele investiţii realizate.

PROIECT CO-FINAN AT DIN FONDUL DE COEZIUNE

15c iunie 2014 Finalizarea lucr rilor cu finan are european la Colterm

Prim ria Timi oara informeaz cu privire la finalizarea lucr rilor Proiectului “Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timi oara în vederea conform rii la normele de protec ia mediului privind emisiile poluante în aer i cre terea eficien ei în alimentarea cu c ldur urban ”, cu num r de identificare CCI2009RO161PRO23, cod SMIS-CSNR16828. Obiectivul general al proiectului este îmbun t irea calit ii factorilor de mediu i a st rii de s n tate a popula iei, ca urmare a investi iilor în infrastructur , impuse de politica de coeziune economico-social a Uniunii Europene. Prin finalizarea lucr rilor din cadrul proiectului se ob ine sc derea concentra iilor emisiilor de dioxid de sulf i oxizi de azot, care dep esc limitele maxime admise în municipiu i îmbun t irea eficien ei energetic a sistemului de înc lzire de care beneficiaz 70 000 de gospod rii. Proiectul este co-finan at din Fondul de Coeziune, prin Programul Opera ional Sectorial Mediu, Axa prioritar 3, Sector termoficare i se deruleaz în perioada noiembrie 2010-decembrie 2014, valoarea total fiind de 205.056.850 lei (46.233.958 euro), f r TVA, din care contribu ia financiar nerambursabil din Fondul de Coeziune este de 95.351.433 lei, contribu ia din bugetul de stat este de 85.816.291 lei, iar contribu ia din bugetul local este de 23.889.126 lei. Fa de valoarea ini ial de 255.196.884 lei, s-a realizat o economie de 50 de milioane de lei, respectiv 11 milioane de euro. Prin aceste investi ii se îndeplinesc angajamentele asumate de România prin Tratatul de Aderare i implementarea acquis-ului comunitar aferent sectorului de mediu, municipiul Timi oara realizând un progres important în conformarea la normele de pro ec ia mediului privind emisiile poluante în aer i cre terea eficien ei în alimentarea cu c ldur urban . Obiectivele specifice realizate prin lucr rile din cadrul proiectului au vizat, în principal, reducerea polu rii aerului(reducerea emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot i pulberi) cauzat de sistemul de termoficare, prin folosirea celor mai bune tehnici disponibile(BAT), precum i introducerea m surilor de eficien energetic în vederea reducerii pierderilor de c ldur i energie la surs . Lucr rile majore ale proiectului care au fost finalizate: modernizarea a opt pompe de transport termoficare CET Timi oara Centru i CET Timi oara SUD, retehnologizarea a dou cazane de ap fierbinte (CAF2 i CAF4) din CET Centru, retehnologizarea a trei cazane de abur CA1, CA2, CA3 din CET Sud, instalarea unei unit i noi de desulfurare în CET Sud pentru reducerea emisiilor de SO2(dioxid de sulf). Dan Diaconu, Viceprimarul Municipiului Timi oara

comunicat de pres

Au fost finalizate lucrãrile cu fonduri europene de la Colterm

13

NR. SECÞIEI SEDIUL SECÞIEI DE VOTARE DELIMITAREA SECÞIEI DE VOTARENR. SECÞIEI SEDIUL SECÞIEI DE VOTARE DELIMITAREA SECÞIEI DE VOTAREDE VOTARE Loc. Comp./sat ap. Arterã*/numãr administrativ/bloc/descriereDE VOTARE Loc. Comp./sat ap. Arterã*/numãr administrativ/bloc/descriere

ANUNŢURI

Distincţie pentru Rareş Hontzu

Rareº Hontzu a fost distins cu un premiu special

GUVERNUL ROMÂNIEI

MUNICIPIUL TIMI OARA

Mai 2014

Con inutul acestui material nu reprezint în mod obligatoriu pozi ia oficial a Uniunii Europene sau a Guvernului României!

ANUN DE PRES

Finalizarea implement rii proiectului "Reabilitarea, modernizarea i echiparea infrastructurii

Serviciului pentru Protec ia Copilului i Familiei Timi oara" Proiectul "Reabilitarea, modernizarea i echiparea infrastructurii Serviciului pentru Protec ia Copilului i Familiei Timi oara", cod SMIS 38282, a c rui implementare a început în data de 12.05.2013, a fost finan at în cadrul Regio - Programul Opera ional Regional 2007-2013, Axa prioritar 1 „Sprijinirea dezvolt rii durabile a ora elor – poli urbani de cre tere”, Domeniul de interven ie 1.1. „Planuri integrate de dezvoltare urban ”, Sub-domeniul: Poli de cre tere. Pe parcursul celor 24 luni de implementare, proiectul în valoare de 975.014,49 lei, din care asisten financiar nerambursabil 593.077,83 lei i-a atins obiectivul vizat, deoarece a fost reabilitat , extins i modernizat infrastructura social a Municipiului Timi oara în vederea cre terii calit ii asisten ei sociale destinate prevenirii abandonului i institu ionaliz rii copilului prestate de Serviciul pentru Protec ia Copilului i Familiei din cadrul administra iei publice locale situat pe strada Platanilor nr. 2.

Din punct de vedere tehnic s-a extins mansarda existent cu 208,58 mp i s-a compartimentat i dotat spa iul nou creat. Reabilitarea cl dirii existente a presupus i lucr ri de reabilitare termic i de finisare a casei sc rii. A fost realizat un sistem de supraveghere video a activit ilor desf urate, a fost montat un sistem de alarm antiefrac ie pentru siguran a desf ur rii activit ii i un sistem antiincendiu de detectare a fumului. De asemenea pentru transportul persoanelor cu dizabilit i a fost achizi ionat un lift exterior, într-un corp independent din punct de vedere structural, au fost construite dou sc ri de evacuare în caz de incendiu, a fost ref cut casa sc rilor de acces i construit o ramp de acces pentru persoanele cu dizabilit i. Prin atingerea obiectivelor propuse, prezentul proiect a contribuit la dezvoltarea serviciilor sociale în municipiul Timi oara, în vederea asigur rii cre terii calit ii vie ii cet enilor Polului de Cre tere Timi oara. Prin finalizarea activit ilor prev zute în proiect s-a reabilitat Centrul pentru Protec ia Copilului i Familiei situat pe strada Platanilor nr. 2, astfel încât s corespund nevoilor actuale i viitoare ale municipiului, i s-a contribuit la cre terea caracterului preventiv al serviciilor sociale primare în domeniul protec iei copilului, prevenirea abandonului i institu ionalizarea copilului, asigurarea pe timpul zilei a unor activit i de îngrijire, educa ie, recreere - socializare, consiliere, dezvoltarea deprinderilor de via independent pentru copii, asigurarea de activit i de sprijin, educare pentru p rin i sau reprezentan i legali, informare i educa ie parental , managementul st rilor de criz familial , consilierea victimelor violen ei domestice, precum i multe altele.

GUVERNUL ROMÂNIEI

MUNICIPIUL TIMI OARA

Mai 2014

Con inutul acestui material nu reprezint în mod obligatoriu pozi ia oficial a Uniunii Europene sau a Guvernului României!

Prin implementarea proiectului s-au realizat urm toarele: A fost reabilitat 27,84 mp spa iu existent; A fost construit un grup sanitar pentru persoane cu dizabilit i, în suprafa de 4,57 mp – spa iu existent reabilitat; A fost montat un lift exterior - modernizare; A fost montat un sistem detectare i alarmare incendiu – modernizare; A fost montat un sistem de supraveghere video i antiefrac ie – modernizare; Au fost amenajate 208,58 mp spa ii prin construirea mansardei, par ial pe cl direa existent (2 s li de clas , 1 sal club, 3 cabinete, 2 grupuri sanitare femei/b rba i, 1 depozit, 1 hol); Au fost achizi ionate echipamente de specialitate pentru noile spa ii create în mansard – sisteme de climatizare; Au fost achizi ionate dot ri pentru noile spa ii create în mansard : echipamente IT, echipamente birotic , mobilier, echipamente sportive, electrocasnice; Au fost create 4 noi locuri de munc în domeniul asisten ei sociale; A crescut num rul de persoane care beneficiaz de infrastructura reabilitat /modernizat /echipat – infrastructur pentru servicii sociale, de la 24 copii i 12 parin i la 40 copii i 14 parin i dup implementarea proiectului;

În vederea implement rii cu succes, echipa format la nivelul Prim riei Municipiului Timi oara a colaborat cu reprezenta i ai Agen iei pentru Dezvoltare Regional Vest - Organismul Intermediar pentru Programul Opera ional Regional în Regiunea de Vest, respectiv cu Ministerul Dezvolt rii Regionale i Administra iei Publice - Autoritate de Management pentru Programul Opera ional Regional. Informa ii suplimentare: persoana de contact – d-na Ec. Alina Mara, consilier în cadrul Serviciului Proiecte cu Finan are Interna ional – Asistent de Proiect, tel: 0256/408.430, fax: 0256/408.380, email: [email protected].

Manager de proiect Ec. Gherghe Cristian

Investim în viitorul t u! Programul IPA de Cooperare Transfrontalier România – Republica Serbia este finan at de Uniunea European prin Instrumentul de Asisten pentru Preaderare (IPA) i cofinan at de statele partenere în program. Pentru mai multe informa ii accesa i www.romania-serbia.net

Comunicat de pres

Prim ria Municipiului Timi oara, partener 2 în proiectul „Poli culturali” - Politica

cultural , instrument de dezvoltare comunitar i regional (cod MIS 1393), i Institutul

Intercultural Timi oara, liderul proiectului, împreun cu Asocia ia MetruCub – resurse

pentru cultur i Asocia ia pentru Tranzi ia Urban , a lansat în 14 aprilie 2014 procesul

de formulare a strategiei culturale a Municipiului Timi oara pentru perioada 2014-2024.

Strategia reprezint un document de politic public care va oferi direc iile de

dezvoltare ale culturii timi orene pentru urm torii 10 ani. În cadrul evenimentului de

lansare au fost prezentate metodologia de lucru i modul de abordare în formularea

strategiei culturale, exper ii invita i i calendarul activit ilor.

În partea a doua a zilei a fost organizat dezbaterea Actori publici, priva i i ai

societ ii civile implica i în politici culturale locale i regionale pentru a discuta

despre rolul actorilor publici, priva i i non-profit în via a cultural a ora ului, cunoscut

fiind faptul c ansele de implementare efectiv a unei strategii culturale depind de

leg tura sa cu necesit ile reale, cu resursele i aspira iile actorilor culturali, dar i cele

ale deciden ilor i ale comunit ii. Expertul invitat, domnul Peter Inkei, director al

Budapest Observatory: Observator Regional despre Finan area Culturii în Europa

Central i de Est, a sus inut o prezentare despre via a cultural a unui ora , despre

roluri i obiective asumate în dezvoltarea politicilor culturale urbane.

Proiectul „Poli culturali” - Politica cultural , instrument de dezvoltare comunitar i

regional (cod MIS 1393) este finan at de Uniunea European prin Programul IPA de

Cooperare Transfrontalier România - Republica Serbia, Axa prioritar 3 - Promovarea

schimburilor între comunit i, M sura 2 – Îmbun t irea guvern rii locale cu privire la

furnizarea de servicii locale c tre comunit ile din zona de grani .

Dan Diaconu, Viceprimar

Participarea Timiºoarei la un nou proiect europeanPARTENER Timiºoara promoveazã, împreunã cu ISPE România, renovarea eficientã din punct de vedere energetic

Municipiul Timiºoara participã în calitate de partener de proiect, într-un proiect european de cercetare ce promoveazã renovarea eficientã din punct de vedere energetic.

Proiectul dezvoltã criterii ºi linii directoare pentru renovarea unei clãdiri într-o clãdire foarte eficientã din punct de vedere energetic – clãdire în sistem ”zero energie”. De asemenea, proiectul scoate în evidenþã beneficiile ºi profitabilitatea renovãrii de tip ”zero energie” comparativ cu renovarea tradiþionalã. Proiectul este finanþat de cãtre Programul Intelligent Energy Europe, liderul proiectului fiind VTT Finlanda (Centru Tehnic de Cercetare Finlanda). Alþi parteneri de proiect sunt institute de cercetare din þãrile participante ºi urmãtoarele oraºe: Helsinki, Espoo ºi Porvoo din Finlanda, Stockholm din Suedia, Rotterdam ºi Amersfoort din Olanda, Timiºoara din România ºi Sestao din Spania. Din partea românã, alãturi de Timiºoara, partener de proiect, este ºi ISPE – Institutul de Studii ºi Proiecte Energetice, România.

Proiectul NeZeR, ce va dura trei ani începând din Martie 2014, este finanþat de cãtre Programul european Intelligent Energy Europe. Scopul principal al proiectului este de a spori diseminarea renovãrii în sistem ”zero energie” pe lângã þãrile participante – Finlanda, Suedia, Olanda, România ºi Spania – în

întrega Europã. Mijloacele prin care se doreºte atingerea acestui scop sunt planuri de acþiune pentru oraºe, clustere naþionale ºi competiþii de design. Criteriile de evaluare ale competiþiilor de design referitoare la renovarea în sistem ”zero energie” sunt eficienþa energeticã sporitã, emisii reduse, participarea rezidenþilor ºi eficienþa costurilor. Planurile de acþiune pentru oraºele participante, referitoare la renovarea în sistem ”zero energie” dau rãspunsuri concrete problemelor legate de renovarea eficientã din punct de vedere energetic. Comitetul executiv al acestui proiect include reprezentanþi ai oraºelor europene, companii ce îºi desfãºoarã activitatea în industria renovãrii, instituþii de finanþare ºi alte proiecte de cercetare care au legãturã cu tema de cercetare.

Costurile investiþiei în renovarea în sistem “zero energie” sunt mai mari decat costurile renovãrii tradiþionale, dar consumul diminuat de energie ºi producþia majoratã de energie regenerabilã aduc în timp economii. De asemenea, proiectul evalueazã diferite posibilitãþi de finanþare ºi modele de afacere pentru renovarea în sistem “zero energie”.

Manager proiect,Aurelia Junie


CULTURĂ

DesemnareÎntrucât comitetul are la dispoziție

un interval de timp limitat pentru examinarea candidaturilor, mărimea fișierului trebuie să fie redusă: fișierul trebuie să conțină numai informații esențiale direct legate de anul în care orașul dorește să dețină titlul. În această etapă nu sunt necesare formate sofisticate. Fișa de informații și fișierul care conține candidatura trebuie redactate în una sau mai multe limbi dintre cele 23 de limbi oficiale ale UE, iar una din acestea trebuie să fie engleza. Una din secțiunile din această fișă se referă la structura preconizată pentru conceperea și derularea evenimentului. Această structură unică, astfel cum este menționată în candidatura propusă și pentru care vor fi solicitate garanții, se referă la organizația care ține legătura cu Comisia, în special de-a lungul etapei de monitorizare. Ulterior publicării invitației de depunere a candidaturilor de către statele membre în cauză, orașele care doresc să participe la competiție trebuie să trimită documentele (fișa “Propunerea de candidatură”, însoțită de fișierul de candidatură) autorității desemnate în acest scop de statul membru în cauză (această autoritate va fi specificată în invitația de depunere a candidaturilor). În etapa de preselecție, aceste documente vor oferi o vedere de ansamblu a programului pe care intenționează să-l pună în aplicare în anul respectiv fiecare oraș candidat. Orașele selecționate la sfârșitul etapei de preselecție vor trebui să completeze aceste documente, oferind detalii suplimentare. Regulile competiției, inclusiv cele aplicabile procedurii de votare și transmiterii candidaturilor către comitet, vor fi stabilite într-o invitație de depunere a candidaturilor

publicată de statul membru în cauză sau într-un document independent publicat online.

Etapa de monitorizareDe la desemnare la eveniment.

Începând cu titlurile din 2010 inclusiv, desemnarea oficială a Capitalei culturale europene de către Consiliul de Miniștri va fi imediat urmată de etapa de monitorizare și orientare. Pe parcursul acestei etape, progresele înregistrate de oraș în pregătirea evenimentului sunt monitorizate de un comitet de experți internaționali (cunoscut sub denumirea de comitet de monitorizare și de consiliere), compus din șapte experți independenți numiți de Comisie, de Parlamentul European, de Consiliul de Miniștri și de Comitetul Regiunilor. Implicarea acestui comitet de experți permite: evaluarea progreselor înregistrate în cadrul pregătirilor, transmiterea de orientări; verificarea respectării programului și angajamentelor pe baza cărora au fost selecționate orașele (în special în ceea ce privește respectarea criteriilor “Dimensiunea europeană” și “Orașul și cetățenii”).În acest cadru, structurile responsabile cu punerea în aplicare a programului și autoritățile orașelor în cauză vor fi invitate să întâlnească în două rânduri comitetul de monitorizare și de consiliere pe parcursul perioadei de monitorizare: prima întâlnire are loc cu doi ani înaintea evenimentului, iar a doua întâlnire, cu opt luni înaintea lui. Mai precis, monitorizarea poate fi împărțită în următoarele faze:

Monitorizarea intermediarãCu doi ani înaintea evenimentului,

la inițiativa Comisiei, comitetul de monitorizare și de consiliere întâlnește structurile responsabile cu punerea în

aplicare a programelor și autoritățile celor două Capitale culturale europene desemnate. Cel târziu cu trei luni înaintea acestei reuniuni, structurile responsabile cu punerea în aplicare a programelor celor două Capitale culturale vor prezenta în fața Comisiei un raport privind progresele înregistrate în legătură cu programul prezentat în etapa de selecție, precum și cu angajamentele luate la momentul respectiv. Raportul care trebuie transmis de fiecare dintre cele două orașe se va baza pe subiectele abordate în fișa “Propunere de candidatură”. El va prezenta progresele înregistrate în raport cu răspunsurile consemnate în faza de selecție în această fișă. Comitetul de monitorizare utilizează acest document și contactele stabilite cu orașele cu ocazia reuniunii pentru a întocmi un raport de monitorizare intermediar privind pregătirile pentru eveniment și măsurile care mai trebuie luate.

Monitorizarea finalãCel târziu cu opt luni înaintea

evenimentulu i , comite tu l de monitorizare se întâlnește cu structurile responsabile cu punerea în aplicare a programelor și cu autoritățile Capitalei culturale desemnate pentru a evalua activitatea de pregătire de până la momentul respectiv și măsurile care mai trebuie luate. Cel târziu cu trei luni înaintea acestei reuniuni, structurile responsabile cu punerea în aplicare a programelor transmit Comisiei un raport privind progresele înregistrate. Acest raport va aborda, de asemenea, progresele înregistrate în raport cu recomandările formulate de comitet cu ocazia fazei de monitorizare intermediară. Acordarea premiului în onoarea Melinei Mercouri și alocarea sumei premiului la bugetul

programului evenimentului va fi, de asemenea, discutată. Comitetul de monitorizare utilizează acest document și contactele stabilite cu orașele cu ocazia reuniunii pentru a întocmi un raport de monitorizare final privind pregătirile pentru eveniment și măsurile care mai trebuie luate. Premiul: Pe această bază, Comisia acordă orașelor desemnate (începând cu 2010) un premiu “în onoarea Melinei Mercouri”, cu condiția ca orașele să fi respectat angajamentele luate în etapa selecției și să fi acționat conform recomandărilor comitetelor pe parcursul etapelor de selecționare și monitorizare. Acest premiu, care va fi acordat cel târziu cu trei luni înaintea evenimentului, are o valoare simbolică (acoperirea mediatică poate avea același impact pozitiv asupra orașelor în cauză ca și titlul acordat acestora).

Obiective ºi criteriiO b i e c t i v e l e ș i c r i t e r i i l e

corespunzătoare evenimentului “Capitala culturală europeană” sunt stabilite în textul legislativ care stă la baza desemnării orașelor ca și Capitale culturale (Decizia 1622/2006/CE). De asemenea, experiența acumulată cu ocazia desemnărilor anterioare evidențiază anumite elemente care contribuie la succesul evenimentului. Această secțiune are drept scop îndrumarea orașelor care doresc să candideze, prin: explicarea acestor criterii, stabilirea legăturii, care este evidențiată în desemnările anterioare, dintre aceste criterii și derularea evenimentului. Trebuie ținut cont de faptul că programul transmis de orașele candidate trebuie să îndeplinească cerințe stricte de calitate artistică și culturală. Candidaturile sunt evaluate de un comitet pe baza obiectivelor și criteriilor specifice

necesare pentru obținerea titlului. Din motive de vizibilitate, aceste criterii sunt împărțite în două categorii: “Dimensiunea europeană” și “Orașul și cetățenii”. Ele trebuie să prezinte, pur și simplu, bune practici care vor încuraja creativitatea organizatorilor. Organizatorilor li se lasă libertatea de a folosi, în funcție de situație, ideile, conform culturii proprii. În plus, nu poate fi ignorată natura progresivă a formelor și conținutului artistic pe care participanții le pot inventa sau adopta de-a lungul anilor. Calitatea unei candidaturi depinde, în primul rând, de o înțelegere corectă a conceptului de Capitală culturală europeană și a criteriilor de selecție. Prin urmare, ar trebui subliniate câteva elemente esențiale, printre care conceptul de la baza evenimentului “Capitala culturală europeană”. Titlul este acordat unui oraș pentru un an specific. Orașele care candidează la titlu pot alege să asocieze la programul lor un teritoriu al unei regiuni - sau chiar al unei euroregiuni, în cazul orașelor frontaliere. De exemplu, Luxemburg a asociat Marea regiune la programul său din 2007, iar Essen a inclus regiunea Ruhr pentru 2010. Un oraș nu este desemnat drept Capitală culturală europeană exclusiv pentru ceea ce reprezintă sau ceea ce face. Acestuia i se acordă titlul în principal pe baza solidității programului de evenimente culturale specific pe care propune să le organizeze pe parcursul anului în cauză, an care trebuie să fie excepțional. În această privință, conceptul de Capitală culturală europeană este complet diferit de cel al patrimoniului mondial UNESCO, de exemplu. Acest titlu este mai mult decât o etichetă– el reprezintă încoronarea unui an prolific pentru oraș în termeni culturali.

Ghid pentru oraºele candidate la Capitalã culturalã europeanãINFORMARE Vã prezentãm date despre procesul de desemnare pentru obþinerea titlului, stabilite de cãtre Uniunea Europeanã (continuare)


ISTORIA ORAŞULUI TĂU

Dãrâmarea zidurilor ºi naºterea unui nou oraº, mult mai modernEVENIMENTE Cele mai importante: începerea canalizãrii râului Bega, punerea pietrei de temelie a noilor edificii existente ºi astãzi, construcþia primului spital (actuala Clinicã de oftalmologie), apariþia stagiunii teatrale permanente, mutarea cursului Begãi

Continuăm şi în acest număr demersurile de prezentare a istoriei oraşului nostru. Vă oferim, în cele ce urmează, datele prezentate în Istoria Timişoarei, volumul I, Manual opţional pentru elevii gimnaziilor timişorene, scris de prof. dr. Ioan Haţegan, cercetător ştiinţific I la Academia Română Timişoara şi prof.dr. Cornel Petroman, inspector şcolar general, Inspectoratul Şcolar Timiş.

Timiºoara- sec. XVIII-XIXÎn interiorul zidurilor se aflau câteva

mari construcţii militare: castelul, Cazarma Transilvaniei, Cazarma Vienei, Cazarma Petrovaradinului etc. Castelul Huniade (sediul Muzeului Banatului) a fost reparat şi a devenit sediu pentru depozitul de artilerie şi pentru un regiment de artilerie. Cazarma Vienei (azi cunoscută drept Cazarma U, după forma sa -cu spatele în Piaţa Mărăşti) asigura, prin trupele încartiruite, apărarea porţilor nordice ale cetăţii. Cazarma Transilvaniei se întindea pe o lungime de 484 m, în partea estică şi sudică a cetăţii. Pornea din spatele hotelului Continental şi urma conturul Nordic al parcului, prin spatele magazinului Bega, strada Telbisz, traversa Piaţa Huniade până la castel şi era considerată cea mai lungă construcţie militară a Europei din acea vreme. Construcţia sa a durat zece ani (1719-1729), a oferit un excelent adăpost soldaţilor şi a fost unul dintre elementele forte ale cetăţii. Cazarma Petrovaradinului (aflată pe locul actualei clădiri a Operei şi a Teatrului) adăpostea trupele ce apărau zidurile şi bastioanele sud-vesrice ale cetăţii. Această cetate puternică, înzestrată cu muniţii, artilerie şi trupe, a impresionat pe toţi cei care o vizitau. A suportat un singur asediu, între 25 aprilie şi 8 august 1849. Trupele revoluţionare maghiare, conduse de generalul Josef Bem, au înconjurat fortificaţiile şi au declanşat acest asediu. Garnizoana imperială a cetăţii, condusă de baronul von Rukavina, cuprindea 8851 militari (din care 4433 recruţi înrolaţi abia cu 8 zile înainte de asediu). Populaţia din interiorul zidurilor număra 6000 de oameni. Bombardamentele reciproce îndelungate (din afară în cetate şi din cetate spre tabăra maghiară) provoacă pierderi materiale şi umane mari. Asaltul general din 18-19 iulie este respins de apărători cu mari pierderi de ambele părţi. Însuşi Lajos Kossuth-conducătorul revoluţiei maghiare-vine aici şi cere cucerirea Timişoarei cu

orice preţ. Lipsa de alimente, de apă, epidemia de febră tifoidă şi de scorbut, fac multe victime în rândul militarilor şi al civililor. Garnizoana se apără însă eroic. Lupta de la Becicherecu Mic este câştigată de trupele imperiale conduse de generalul Haznau, care pe 9 august 1849 intră în cetate şi pune capăt suferinţelor. Rezultatul celor 114 zile de asediu: 564 apărători morţi, 2400 oameni morţi din cauza bolilor şi bombardamentelor, 2000 de bolnavi; au fost distruse 139 de case din cetate, 71 din Iosefin, 13 din Elisabetin şi 129 din Fabric. Îndepărtarea oricărei posibilităţi de asediu determină municipalitatea timişoreană să ceară şi să obţină defortificarea, în anul 1892, în schimbul plăţii eşalonate către armata imperială a sumei de 1.930.000 coroane. În anul 1891 se dărâmă cele trei porţi, din 1892 începe dărâmarea zidurilor. Acţiunea se intensifică după 1898 şi continuă mai mulţi ani. Milioanele de cărămizi recuperate au fost folosite pentru noi clădiri administrative sau au fost vândute investitorilor şi populaţiei. Primăria a construit noi cazărmi (Ferdinand şi Fejervary-pe actuala stradă Oituz) scoţând garnizoana în afara perimetrului de atunci al cetăţii. Oraşul începe să se închege, cartierele se apropie, apoi se unesc, cu nucleul central: cartierul Cetate. Aşa se încheia existenţa ultimei cetăţi timişorene. Urmează Oraşul Timişoara în secolul al XVIII-lea. Importanţa strategică a locului şi cea economică a oraşului au contribuit la naşterea unui nou oraş Timişoara, mai mare, mai important şi total diferit de cel existent până acum.

Construirea noii TimiºoareCartierul din interiorul zidurilor

(Cetate) şi cele două Palănci (Mare şi Mică) îşi continuă existenţa până după epidemia de ciumă (1738-9) şi incendiul devastator din 1739. Ridicarea noilor fortificaţii şi apropierea Palăncilor de acestea impun dărâmarea lor şi ridicarea de noi cartiere mai departe de fortificaţii. După 1740 se formează marele cartier Fabric (Fabrique, Fabrik), din mai multe nuclee urbane (oraşul rascienilor/ortodocşi români şi sârbi, oraşul renţerilor, armenilor, oraşul germanilor). Numele îi este dat de construirea aici a mai multor fabrici şi manufacturi de aba, postav, mătase, bere, făină etc. La sud-vest de Cetate, pe terenurile acordate locuitorilor drept grădini, se ridică cartierul Maierele Româneşti (din 1896 Elisabetin, după

numele împărătesei Elisabeta/Sissi), iar la vest se ridică Maierele Nemţeşti (din 1768 Josefin-după numele lui Iosif al II-lea). Mehala rămâne un sat în afara jurisdicţiei municipale, la fel ca şi Freidorful-colonizat cu germani. În Cetate, cartierul nou se ridică pe locul vechilor construcţii din perioada otomană, dar se extinde pe o suprafaţă dublă faţă de acesta. Regulamentul de construcţii elaborat de guvernatorul Mercy şi aplicat din anul 1728 prevede dărâmarea eşalonată a vechilor construcţii administrative şi civile şi ridicarea altora noi, doar din piatră şi cărămidă. Trama stradală este rectangulară şi străzile sunt trasate în unghiuri drepte una faţă de cealaltă şi formează pătrate/careuri). Se formează trei pieţe. Cea mai mare este Piaţa Domului (Piaţa Unirii) cu dimensiunile de 110x150 m, şi care se ridică spre mijlocul acelui veac XVIII, având ca elemente definitorii catedrala romano-catolică (domul) la est, catedrala ortodoxă (a românilor şi sârbilor) şi palatul episcopal ortodox la vest, palatul administrativ la sud, iar în centru statuia Sfintei Treimi (Statuia Ciumei). Este cea mai mare piaţă a Cetăţii şi devine locul administraţiei şi al cultelor. Cea de-a doua piaţă este Piaţa Libertăţii (Prinţul Eugen, Piaţa Armelor, Piaţa de Paradă, Piaţa Primăriei) cu dimensiuni de 99x103 m, care este dominată la sud de Casa Generalilor (Generalatul Nou, ridicat în 1730), de Primăria germană (Primăria generală din 1782, azi cunoscută drept Primăria veche) şi de fostul han. “La două chei de aur” (azi alipit primăriei) la nord, dar şi de Cazinoul Militar la vest. În mijloc s-a ridicat (cca.1756) Monumentul baroc închinat Sfintei Fecioare Maria şi Sfântului Ioan Nepomuk-patronul catolicilor din Banat. Cea mai mică este Piaţa Sfântul Gheorghe, numită aşa după biserica cu acelaşi nume de aici (Piaţa Iezuiţilor) şi formată din două mici pieţe triunghiulare. Dintre pieţele cartierelor, doar piaţa centrală a Fabricului (Piaţa Traian) poate fi considerată ca o adevărată piaţă (115x70m), restul neavând o suprafaţă destul de mare pentru a fi considerate pieţe. Străzile cartierului Cetate formează o reţea stradală rectangulară ce se întretaie în unghiuri drepte. Lăţimea lor variază între 10,13 şi 15 m. Cele din cartiere sunt lungi şi orientate spre Cetate, sau înguste şi perpendicular pe primele. Casele se ridică pe parcele mici, sub 500 de

metri, ocupă frontul dinspre stradă şi uneori şi pe cel perpendicular pe aceasta. Apar şi clădiri în formă de U sau chiar pătrate. Casele au în general un singur nivel, unele însă au şi două nivele. Au subsoluri pe bolţi de cărămidă, partere la fel, iar etajele au planşee de lemn. La parter camerele de la stradă adăpostesc prăvălii, iar la etaj locuiesc proprietarii. Grajdurile, şoproanele, atelierele sunt în curtea interioară. Criza de locuinţe din Timişoara veacului al XVIII-lea a fost rezolvată prin construirea unor hanuri sau a unor clădiri cu apartamente de închiriat, cum a fost cazul clădirii (La trei coroane) de la colţul străzilor Eugeniu de Savoya şi Vasile Alecsandri, existent şi astăzi. Dintre evenimentele mai importante petrecute între zidurile cartierului pot fi consemnate: începerea

canalizării râului Bega (1728), punerea pietrei de temelie a noii primării germane (24.12.1731-inaugurată pe 15.02.1735), a bisericii franciscane (19.03.1733), a catedralei romano-catolice (1736), alimentarea cu apă prin maşina hidraulică (1732), construcţia primului spital (1735-1737, cel al mizericordienilor- actuala Clinică de oftalmologie), epidemia de ciumă (1738-1739), cutremurul de pământ din 4.02.1739, procesiunea anuală din 15 mai la capela Sf. Rozalia, construirea spitalului municipal (1745), a palatului administraiv (1754), primăriei rasciene/ortodoxe-1761, apariţia stagiunii teatrale permanente din 1751, mutarea cursului Begăi la sud de cetate (1765), vizita coregentului Iosif al II-lea (1767), construirea noii maşini hidraulice (1774).


GRATUIT iunie 2014 Monitorul - primariatm.ro · Primul meu vis a fost să devin tractorist. Eram...

Documents

Transcript of GRATUIT iunie 2014 Monitorul - primariatm.ro · Primul meu vis a fost să devin tractorist. Eram...