inginerie economica financiara

1
Decizia de investitii Decizia de investitii = transferul de fonduri catre un investitor in schimbul asigurarii de catre acesta a unei rentabilitati ce poate imbraca forma fluxurilor financiare, dividendelor si a castigului datorat variatiei cursului bursier (in cazul titlurilor financiare), dobanzilor sau a rezultatului pozitiv dintre vanzare si cumparare (obligatiuni) Rentabilitatea –castigul realizat/efortul investitorului; Rentabilitatea financiara – profit net/capital propriu; Rentabilitatea economica – profit net/active totale Obtinerea ratei reale a rentabilitatii se realizeaza cu formula lui Fischer: = Riscul – posibilitatea aparitiei unor abateri de la rezultatele asteptate. Cea mai buna masura a riscului este dispersia – medie aritmetica simpla sau ponderata a patratelor abaterilor individuale fata de rentabilitatea medie determinata pe baza unor valori inregistrate in trecut. Reactia investitorilor poate fi reactie adversa – investitie in proiecte care ofera rentabilitate maxima pe unitatea de risc, neutra – proiectul ofera cel putin o rentabilitate proportionala cu riscul asumat, preferabila – investitorul cumpara titluri financiare volatile. Riscul datorat pietei bursiere se cuantifica cu ajutorul coeficientului de regresie sau volatilitate: = = ( )()] ()] ; >1 – volatilitate ridicata; <1 – volatilitate scazuta; =1 – modificarea indicelui bursier = modificarea rentabilitatii Riscuri: Riscul economic – datorat pozitiei pe piata, sursele de aprovizionare, ponderea costurilor fixe in cele totale, calitatea managementului; Riscul financiar – daca firma nu-si poate achita platile datorate; Riscul de faliment. Riscul financiar si cel de faliment se determinat cu ajutorul indicatorilor de lichiditate. Indicatori de lichiditate: Lichiditatea generala – active circulante/datorii pe termen scurt >1.5 (active circulante=stocuri,creante,investitii pe termen scurt, casa, conturi); Lichiditatea imediata – casa + conturi la banci/datorii pe termen scurt >1.25; Rata capacitatii de plata – casa + cont la banca + investitii pe termen scurt/datorii pe termen scurt >0.3 Indicatori grad de indatorare: Rata solvab generale – active totale/datorii pe term scurt; Rata indatoririi globale – datorii totale/active totale; Gradul de acop a dob – profit inainte de impozitare si dobanzi/chelt cu dob; Gradul de indatorare globala – capital imprumutat/capital propriu. Gestiunea portofoliului de valori mobiliare Portofoliul – grupare de active gestionate astfel incat sa asigure atingerea obiectivelor de rentabilitate. Tipuri de gestiune: Gestiunea statica – costruirea unui portofoliu in care structura sa nu se modifice in timp; Gestiunea dinamica – selectarea unor active ce vor fi inlocuite pe parcurs in functie de rentab oferita; Gestiunea pasiva – selectarea activelor legate de indicele general al pietei bursiere, respectandu-se proportia pe care o au in componenta indicelui. Avantaje: •diversificarea portofoliului si reducerea riscului; •scaderea pretului de administrare (datele sunt furnizate de piata bursiera); •rentabilitatea titlurilor din componenta indicilor este crescuta. Dezavantaje: •omise investitiile in active necotate pe piata bursiera; •eliminate investitiile imobiliare Gestiunea activa – porneste de la ineficienta pietei financiare si perioada de timp prea mare intre momentul aparitiei inform legate de rentab si cel al modificarii valorii acesteia. Se urmareste o rentab superioara, managerul de portofoliu poate alege: •achizitionarea de titluri cand piata se afla sub semnul taurului (in crestere) si achizitionarea de titluri cu volatilitate scazuta cand piata se afla sub semnul ursului; cumpararea de active subevaluate si vanz celor supraevaluate: •bottom-up – selectarea activelor in care se va investi; •top-down – investitorul nu va face o selectie a activelor si se va axa pe piata de capital. Procesul de selectie in cazul gestiunii active: •alocarea strategica a activelor (alegerea structurii portofoliului in sensul repartizarii pe clase fara a depasi 5 ani); •alocarea tactica (ajustarea periodica a structurii, tinandu-se cont de investitii pe termen scurt, modificandu-se ponderile activelor din componenta port) Metode de evaluare Se utilizeaza mai multe metode grupate in: •metode patrimoniale, •metode bazate pe venit, •metode bursiere Metode patrimoniale: activul net contabil corectat; valoarea substantiala, capitalul permanent pt activitatea de exploatare si activul net de lichidare. Activul net contabil – activele societatii – datorii, fiind o imagine a capitalului propriu. Activul net contabil corectat – neluarea in calcul a unor active fara valoare: chelt cu infiintarea si a celor de dezvolt. In unele cazuri valoarea contabila nu coincide cu valoarea reala. Valoarea substantiala – continuitatea ciclului de exploatare = activul net contabil – mijloace fixe cedate (inchiriate) + chelt ocazionale. Valoarea substantiala neta = valoarea substantiala bruta – datorii nepurtatoare de dobanzi (credite obtinute de la furnizori mai mici decat cele ale pietei). Metoda capitalului permanent pt exploatare – continuitatea ciclului de exploatare, fiind o imagine a fondurilor pe termen lung = suma imobilizarilor nete pt exploatare cu nevoia de fond de rulment pt exploatare. La calcul nu se vor lua in considerare mijloacele fixe care nu sunt folosite in activ de exploatare. Activul net de lichidare – in cazul societatilor ce intra in lichidare = active – datorii + chelt cu lichidarea acestora + impozit aferent plusului de valoare. Metode bursiere – imaginea patrimoniului firmei pe piata de capital = curs × parti sociale, arata capitalizarea bursiera, fie luand in considerare randamentul in dividende, fie pe baza coeficientului PER: CB = C × N; = ; PER = . Metode bazate pe venit – prezinta valoarea prezenta sau viitoare a investitiilor realizate, presupunand actualizarea fluxurilor financiare viitoare cu rata dob. Metoda CAPM – pleaca de la premisa ca aceasta este influentata de cantitatea de risc sistematic cuantificat prin intermediul coeficientului de regresie sau volatilitate. Modelul introduce si notiunea de rentabilitate fara risc, respectiv cea oferita de titlurile de stat. Elementele ce stau la baza modelului sunt: •activele financiare au o lichiditate crescuta; •pe piata actioneaza investitori rationali care isi selecteaza portofoliul in functie de rentab medie si risc cuantificat; •informatiile de pe piata sunt corecte si complete; •distributia probabilitatilor este normala; •investitorii vor compara rentab unei investitii cu cea obtinuta ca urmare a achizitionarii de titluri de stat; •nu exista costuri de tranzactionare; •venitul nu este impozitat; •rata inflatiei si rata dobanzii sunt stabile. E( )= + [E( ) - ] Produse structurate Sunt asemanatoare contractelor de optiuni care permit diversificarea portofoliului, acestea avand la baza active ca actiuni, obligatiuni, indici bursieri, valutari, rata dobanzii si marfuri (aur, petrol). •Investitorul nu cumpara activul, castigul/pierderea fiind influentate de evolutia pretului activului. •Turbo – speculative, investitie pe termen scurt. •Turbo-long – investitorul castiga in cazul cresterii pretului activului; •Turbo-short – investitorul castiga in cazul in care scoate valoarea activului suport. •Se stabilesc bariere care odata atinse, se rascumpara certificatul: Turbo-long – bariera stabilita sub pretul curent; Turbo-short – bariera stabilita deasupra pretului curent. In cazul prod structurate nu exista marja, indiferent de cum evolueaza pretul activului. •Produsele structurate prezinta efecte de levier (cu cat pretul certif este mai mic, cu atat efectul de levier este mai mare. •Se stabileste un raport intre pretul activului suport si val certific – 1:1; 1:10; 1:100. CAPM + × [E( ) - ]; •E( ) = ∑ pi; •E( ) = ∑ × pi; • = = ( )()] ()] APT Considera ca rentab unui activ financiar este influentata de: rentab pietei de capital, rata inflatiei, rata dobanzii, factori de natura politica, managementul firmei. Modelul de piata Considera ca rentab unui activ financiar este determinata de rentab pietei, actiunea unor factori intamplatoiri, si actiunea unor factori cu influenta continua: = + × + Obligatiunile ipotecare Titluri de valoare de natura obligatiunilor prin intermediul carora emitentul obtine finantare la o rata a dob redusa prin emisiunea acestora folosind drept garantie creditele ipotecare acordate. Oblig ipot vor fi emise in baza unui prospect de emisiune aprobat de Autorit de Suprav Financ si sub monitoriz BNR. Legislatia prevede ca pt emisiune sa fie indepling cumulativ urm conditii: •creditele ipotecare sa fie grupate pe clase privind destinatia creditului ipotecar; •maturitatea creditelor>maturitatea oblig ipotecare; •val activelor din componenta portofoliului>val imprumutului obligatar; •val creantelor asupra unui sg debitor nu poate depasi 10% din val portofoliu; •val creantelor garantate prin teren fara constructii nu poate depasi 20% din val portofoliului; •creditele ipotecare la momentul includerii in portofoliu sa nu fi inregistrat intarzieri; •titularul activelor ce intra in portofoliu sa fie instiintat; •creditele ipotecare sa nu aibe intarzieri la plata mai mari de 61 zile si dupa propunerea de modificare a legii, nu mai mari de 15 zile; •val creditelor ipotecare sa nu depaseasca 80% din val garantiei; •val creditelor acordate sa nu depaseasca: 70% (60% dupa prop legislativa) din val garantiei in cazul creditelor ipotecare comerciale; •se va preciza destinatia creditului, val, adresa imobilului si garantii imobiliare. ETF Fonduri de investitii (deschise) care investesc in active ca actiuni, obligatiuni, marfuri, realizand o grupare a acestora pe domenii, sectoare, tari asemanandu-se cu indicii bursieri: ETF pe indici, pe actiuni, pe obligatiuni. Hedging Strategie de acoperire a riscului valutar si de pret. Initiatorul unui hedging adopta pozitii diferite pe piata la vedere sau pe cea la termen, pierderea pe una este compensata de castigul pe cealalta. Se deosebesc: Hedging normal – pretul pe piata Futures > pretul pe piata cash, datorita riscurilor ce pot aparea in functie de timp; Hedging invers – inversul lui normal; Hedging lung – investitorul se acopera impotriva cresterii pretului (presupune adoptarea pe piata Futures a unei pozitii de cumparare pt a proteja o pozitie anticipata de vanzare); Hedging scurt – investitorul se acopera impotriva scaderii pretului (se adopta la momentul initial o pozitie de vanzare); Optiunile Produse financiare derivate care dau dreptul, dar nu si obligatia cumparatorului acestora de a vinde/cumpara un activ la un pret stabilit in momentul incheierii contractului in schimbul unei prime platite vanzatorului optiunii. Contractele sunt standardizate, contin info privitoare la activul suport, tipul optiunii, pretul de exercitare, prima, scadente. Optiunile pot fi: rata dobanzii, indici bursieri, contracte Futures sau pe marfuri. Optiuniea CALL: da dreptul cump acesteia dar nu si oblig de a cumpara un activ la o data ulterioara Optiunea PUT: da dreptul cump acesteia dar nu si oblig de a vinde un activ la o data ulterioara in schimbul achitarii unei prime. Securitizarea Operatiunea financiara de valorificare a creantelor de catre un vehicul investitional (SRC, SA) care le cumpara, grupeaza si le afecteaza unei emisiuni de valori. •Ex: creante din credite bancare, credite pt achizitia de auto, cele pt emiterea de carduri de credit, contracte de leasing, orice titlu de creanta, daca drepturile pe care le genereaza pot face obiectul unei cesiuni. •Creantele ce urmeaza a fi cedate, nu pot face obiectul unei alte garantii, trebuind anuntati atat debitorii cedentului (scrisoare recomandata), cat si creditorii (scrisoare recomandata+afisare la sediu). •Cei ce achizitioneaza instr fin securitizate, dobandesc garanmtie de prim rang; •fondul de securitizare are ca obiect de activitate emiterea de instr fin securitizate, dupa ajungerea la scadenta, intrand in dizolvare/lichidare. •Emisiunea de inst fin securitizate se face in baza unui prospect aprobat de Autoritatea de Suprav Fin, tranzactionarea lor pe piata facandu-se in conformitate cu legea 297/2004. • Prospectul de emisiune treb sa contina info: •emitent si info relevante privind actul constitutiv; •cedent, si info privind contractul de cesiune; •agentul, respectiv persoana ce reprez interesele detinatorilor de instr fin securitizate; •info privind societatea de administrare; •info din contractul de administrare; •date privind institutia financ, care ofera servicii de consultanta privind managementul de portofoliu; •caracteristici instr fin securitizate, respectiv val nominala, pret de emisiune, scadenta, mod de calcul al dobanzii, mod in care se exercita optiunea de rascumparare; •chelt de administrare; •chelt privind emiterea instr fin securitizate; •pret de achizitie al creantelor si descriere a acestora; •drepturi conferite de creante si data la care iau nastere acestea; •perioada de derulare a ofertei.

description

cursurl de inginerie economico-financiara cuprinde: Decizia de investitii, Gestiunea portofoliului de valori mobiliare, Metode de evaluare, Produse structurate, Modelul de piata, Obligatiunile ipotecare etc

Transcript of inginerie economica financiara

  • Decizia de investitii

    Decizia de investitii = transferul de fonduri catre un investitor in schimbul asigurarii de catre acesta a unei rentabilitati ce poate imbraca forma fluxurilor financiare,

    dividendelor si a castigului datorat variatiei cursului bursier (in cazul titlurilor financiare), dobanzilor sau a rezultatului pozitiv dintre vanzare si cumparare

    (obligatiuni)

    Rentabilitatea castigul realizat/efortul investitorului; Rentabilitatea financiara profit net/capital propriu; Rentabilitatea economica profit net/active totale

    Obtinerea ratei reale a rentabilitatii se realizeaza cu formula lui Fischer: =

    Riscul posibilitatea aparitiei unor abateri de la rezultatele asteptate. Cea mai buna masura a riscului este dispersia medie aritmetica simpla sau ponderata a

    patratelor abaterilor individuale fata de rentabilitatea medie determinata pe baza unor valori inregistrate in trecut.

    Reactia investitorilor poate fi reactie adversa investitie in proiecte care ofera rentabilitate maxima pe unitatea de risc, neutra proiectul ofera cel putin o rentabilitate

    proportionala cu riscul asumat, preferabila investitorul cumpara titluri financiare volatile.

    Riscul datorat pietei bursiere se cuantifica cu ajutorul coeficientului de regresie sau volatilitate: =

    =

    ( ) ( )] ( )]

    ; >1 volatilitate ridicata; 1.5 (active circulante=stocuri,creante,investitii pe termen scurt, casa,

    conturi); Lichiditatea imediata casa + conturi la banci/datorii pe termen scurt >1.25; Rata capacitatii de plata casa + cont la banca + investitii pe termen

    scurt/datorii pe termen scurt >0.3

    Indicatori grad de indatorare: Rata solvab generale active totale/datorii pe term scurt; Rata indatoririi globale datorii totale/active totale; Gradul de acop a dob

    profit inainte de impozitare si dobanzi/chelt cu dob; Gradul de indatorare globala capital imprumutat/capital propriu.

    Gestiunea portofoliului de valori mobiliare

    Portofoliul grupare de active gestionate astfel incat sa asigure atingerea obiectivelor de rentabilitate.

    Tipuri de gestiune: Gestiunea statica costruirea unui portofoliu in care structura sa nu se modifice in timp; Gestiunea dinamica selectarea unor active ce vor fi

    inlocuite pe parcurs in functie de rentab oferita;

    Gestiunea pasiva selectarea activelor legate de indicele general al pietei bursiere, respectandu-se proportia pe care o au in componenta indicelui. Avantaje:

    diversificarea portofoliului si reducerea riscului; scaderea pretului de administrare (datele sunt furnizate de piata bursiera); rentabilitatea titlurilor din componenta

    indicilor este crescuta. Dezavantaje: omise investitiile in active necotate pe piata bursiera; eliminate investitiile imobiliare

    Gestiunea activa porneste de la ineficienta pietei financiare si perioada de timp prea mare intre momentul aparitiei inform legate de rentab si cel al modificarii valorii

    acesteia. Se urmareste o rentab superioara, managerul de portofoliu poate alege: achizitionarea de titluri cand piata se afla sub semnul taurului (in crestere) si

    achizitionarea de titluri cu volatilitate scazuta cand piata se afla sub semnul ursului; cumpararea de active subevaluate si vanz celor supraevaluate: bottom-up

    selectarea activelor in care se va investi; top-down investitorul nu va face o selectie a activelor si se va axa pe piata de capital.

    Procesul de selectie in cazul gestiunii active: alocarea strategica a activelor (alegerea structurii portofoliului in sensul repartizarii pe clase fara a depasi 5 ani); alocarea

    tactica (ajustarea periodica a structurii, tinandu-se cont de investitii pe termen scurt, modificandu-se ponderile activelor din componenta port)

    Metode de evaluare

    Se utilizeaza mai multe metode grupate in: metode patrimoniale, metode bazate pe venit, metode bursiere

    Metode patrimoniale: activul net contabil corectat; valoarea substantiala, capitalul permanent pt activitatea de exploatare si activul net de lichidare.

    Activul net contabil activele societatii datorii, fiind o imagine a capitalului propriu. Activul net contabil corectat neluarea in calcul a unor active fara valoare: chelt cu

    infiintarea si a celor de dezvolt. In unele cazuri valoarea contabila nu coincide cu valoarea reala.

    Valoarea substantiala continuitatea ciclului de exploatare = activul net contabil mijloace fixe cedate (inchiriate) + chelt ocazionale. Valoarea substantiala neta =

    valoarea substantiala bruta datorii nepurtatoare de dobanzi (credite obtinute de la furnizori mai mici decat cele ale pietei).

    Metoda capitalului permanent pt exploatare continuitatea ciclului de exploatare, fiind o imagine a fondurilor pe termen lung = suma imobilizarilor nete pt exploatare

    cu nevoia de fond de rulment pt exploatare. La calcul nu se vor lua in considerare mijloacele fixe care nu sunt folosite in activ de exploatare.

    Activul net de lichidare in cazul societatilor ce intra in lichidare = active datorii + chelt cu lichidarea acestora + impozit aferent plusului de valoare.

    Metode bursiere imaginea patrimoniului firmei pe piata de capital = curs parti sociale, arata capitalizarea bursiera, fie luand in considerare randamentul in

    dividende, fie pe baza coeficientului PER: CB = C N; =

    ; PER =

    .

    Metode bazate pe venit prezinta valoarea prezenta sau viitoare a investitiilor realizate, presupunand actualizarea fluxurilor financiare viitoare cu rata dob.

    Metoda CAPM pleaca de la premisa ca aceasta este influentata de cantitatea de risc sistematic cuantificat prin intermediul coeficientului de regresie sau volatilitate.

    Modelul introduce si notiunea de rentabilitate fara risc, respectiv cea oferita de titlurile de stat. Elementele ce stau la baza modelului sunt: activele financiare au o

    lichiditate crescuta; pe piata actioneaza investitori rationali care isi selecteaza portofoliul in functie de rentab medie si risc cuantificat; informatiile de pe piata sunt

    corecte si complete; distributia probabilitatilor este normala; investitorii vor compara rentab unei investitii cu cea obtinuta ca urmare a achizitionarii de titluri de stat;

    nu exista costuri de tranzactionare; venitul nu este impozitat; rata inflatiei si rata dobanzii sunt stabile.

    E( ) = + [E( ) - ]

    Produse structurate

    Sunt asemanatoare contractelor de optiuni care permit diversificarea portofoliului, acestea avand la baza active ca actiuni, obligatiuni, indici bursieri, valutari, rata

    dobanzii si marfuri (aur, petrol). Investitorul nu cumpara activul, castigul/pierderea fiind influentate de evolutia pretului activului. Turbo speculative, investitie pe

    termen scurt. Turbo-long investitorul castiga in cazul cresterii pretului activului; Turbo-short investitorul castiga in cazul in care scoate valoarea activului suport.

    Se stabilesc bariere care odata atinse, se rascumpara certificatul: Turbo-long bariera stabilita sub pretul curent; Turbo-short bariera stabilita deasupra pretului

    curent.

    In cazul prod structurate nu exista marja, indiferent de cum evolueaza pretul activului. Produsele structurate prezinta efecte de levier (cu cat pretul certif este mai mic,

    cu atat efectul de levier este mai mare. Se stabileste un raport intre pretul activului suport si val certific 1:1; 1:10; 1:100.

    CAPM

    + [E( ) - ]; E( ) = pi; E( ) = pi; =

    =

    ( ) ( )] ( )]

    APT

    Considera ca rentab unui activ financiar este influentata de: rentab pietei de capital, rata inflatiei, rata dobanzii, factori de natura politica, managementul firmei.

    Modelul de piata

    Considera ca rentab unui activ financiar este determinata de rentab pietei, actiunea unor factori intamplatoiri, si actiunea unor factori cu influenta continua: = +

    +

    Obligatiunile ipotecare

    Titluri de valoare de natura obligatiunilor prin intermediul carora emitentul obtine finantare la o rata a dob redusa prin emisiunea acestora folosind drept garantie

    creditele ipotecare acordate. Oblig ipot vor fi emise in baza unui prospect de emisiune aprobat de Autorit de Suprav Financ si sub monitoriz BNR. Legislatia prevede ca pt

    emisiune sa fie indepling cumulativ urm conditii: creditele ipotecare sa fie grupate pe clase privind destinatia creditului ipotecar; maturitatea creditelor>maturitatea

    oblig ipotecare; val activelor din componenta portofoliului>val imprumutului obligatar; val creantelor asupra unui sg debitor nu poate depasi 10% din val portofoliu;

    val creantelor garantate prin teren fara constructii nu poate depasi 20% din val portofoliului; creditele ipotecare la momentul includerii in portofoliu sa nu fi

    inregistrat intarzieri; titularul activelor ce intra in portofoliu sa fie instiintat; creditele ipotecare sa nu aibe intarzieri la plata mai mari de 61 zile si dupa propunerea de

    modificare a legii, nu mai mari de 15 zile; val creditelor ipotecare sa nu depaseasca 80% din val garantiei; val creditelor acordate sa nu depaseasca: 70% (60% dupa

    prop legislativa) din val garantiei in cazul creditelor ipotecare comerciale; se va preciza destinatia creditului, val, adresa imobilului si garantii imobiliare.

    ETF

    Fonduri de investitii (deschise) care investesc in active ca actiuni, obligatiuni, marfuri, realizand o grupare a acestora pe domenii, sectoare, tari asemanandu-se cu indicii

    bursieri: ETF pe indici, pe actiuni, pe obligatiuni.

    Hedging

    Strategie de acoperire a riscului valutar si de pret. Initiatorul unui hedging adopta pozitii diferite pe piata la vedere sau pe cea la termen, pierderea pe una este

    compensata de castigul pe cealalta. Se deosebesc: Hedging normal pretul pe piata Futures > pretul pe piata cash, datorita riscurilor ce pot aparea in functie de timp;

    Hedging invers inversul lui normal; Hedging lung investitorul se acopera impotriva cresterii pretului (presupune adoptarea pe piata Futures a unei pozitii de

    cumparare pt a proteja o pozitie anticipata de vanzare); Hedging scurt investitorul se acopera impotriva scaderii pretului (se adopta la momentul initial o pozitie de

    vanzare);

    Optiunile

    Produse financiare derivate care dau dreptul, dar nu si obligatia cumparatorului acestora de a vinde/cumpara un activ la un pret stabilit in momentul incheierii

    contractului in schimbul unei prime platite vanzatorului optiunii. Contractele sunt standardizate, contin info privitoare la activul suport, tipul optiunii, pretul de

    exercitare, prima, scadente. Optiunile pot fi: rata dobanzii, indici bursieri, contracte Futures sau pe marfuri.

    Optiuniea CALL: da dreptul cump acesteia dar nu si oblig de a cumpara un activ la o data ulterioara

    Optiunea PUT: da dreptul cump acesteia dar nu si oblig de a vinde un activ la o data ulterioara in schimbul achitarii unei prime.

    Securitizarea

    Operatiunea financiara de valorificare a creantelor de catre un vehicul investitional (SRC, SA) care le cumpara, grupeaza si le afecteaza unei emisiuni de valori. Ex:

    creante din credite bancare, credite pt achizitia de auto, cele pt emiterea de carduri de credit, contracte de leasing, orice titlu de creanta, daca drepturile pe care le

    genereaza pot face obiectul unei cesiuni.

    Creantele ce urmeaza a fi cedate, nu pot face obiectul unei alte garantii, trebuind anuntati atat debitorii cedentului (scrisoare recomandata), cat si creditorii (scrisoare

    recomandata+afisare la sediu). Cei ce achizitioneaza instr fin securitizate, dobandesc garanmtie de prim rang; fondul de securitizare are ca obiect de activitate

    emiterea de instr fin securitizate, dupa ajungerea la scadenta, intrand in dizolvare/lichidare.

    Emisiunea de inst fin securitizate se face in baza unui prospect aprobat de Autoritatea de Suprav Fin, tranzactionarea lor pe piata facandu-se in conformitate cu legea

    297/2004.

    Prospectul de emisiune treb sa contina info: emitent si info relevante privind actul constitutiv; cedent, si info privind contractul de cesiune; agentul, respectiv

    persoana ce reprez interesele detinatorilor de instr fin securitizate; info privind societatea de administrare; info din contractul de administrare; date privind institutia

    financ, care ofera servicii de consultanta privind managementul de portofoliu; caracteristici instr fin securitizate, respectiv val nominala, pret de emisiune, scadenta,

    mod de calcul al dobanzii, mod in care se exercita optiunea de rascumparare; chelt de administrare; chelt privind emiterea instr fin securitizate; pret de achizitie al

    creantelor si descriere a acestora; drepturi conferite de creante si data la care iau nastere acestea; perioada de derulare a ofertei.