Infractiuni Si Pedepse Latest

download Infractiuni Si Pedepse Latest

of 33

  • date post

    26-Jun-2015
  • Category

    Documents

  • view

    48
  • download

    3

Embed Size (px)

Transcript of Infractiuni Si Pedepse Latest

IntroducereLucrarea de fata isi propune sa prezinte infractiunile si pedepsele in materia insolventei, infractiuni si pedepse ce vizeaza si alte domenii decat cel juridic. Scopul principal al lucrarii il constituie prezentarea sub mai multe aspecte (economic, juridic, social si etimologic) a infractiunilor de: bancruta frauduloasa, bancruta simpla, gestiune frauduloasa, delapidare, inregistrare a unei creante inexistente sau de refuz al prezentarii unor date. Analiza priveste atat latura civila, cat si pe cea penala a infractiunilor, data fiind complexitatea lor. Totodata lucrarea, ca orice alta lucrare din domeniu, are menirea de a atrage atentia asupra gradului sporit de periculozitate si implicit a pagubelor semnificative generate de acestea. La elaborarea lucrarii s-au folosit metode de cercetare calitative, de interpretare si comparare a modului de savarsire, a pagubelor produse si a masurilor punitive existente in legislatie. Partea introductiva a lucrarii cuprinde delimitarile conceptuale ale notiunilor de baza aferente temei tratate. In cuprinsul lucrarii sunt prezentate cele cinci infractiuni in materia insolventei, geneza lor, subiectii activi si pasivi, obiectul juridic, urmarea imediata, formele de savarsire, precum si sanctiunile aferente. In partea conclusiva atrag atentia asupra gradului de periculozitate al acestora, a cauzelor si efectelor lor, sugerandu-se si unele masuri de prevenire. Subiectul acestei lucrari mi-a fost inspirat de una din tematicile cursului de Dreptul falimentului si procedura insolventei.

1

I.

1.1. Notiuni generale privind materia insolventei

Insolventa este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizeaza prin insuficenta fondurilor banesti disponibile pentru plata datoriilor exigibile.1 Definitia data de Legea 85/2006 cuprinde elementele definitorii ale insolventei debitorului, si anume: insuficente fondurilor banesti disponibile si neplata datoriilor scadente. Neplata datoriilor este determinata de lipsa, insuficenta fondurilor banesti de care debitorul dispune imediat pentru plata datoriilor. Asadar debitorul este in insolventa cand patrimoniul sau este lipsit de lichiditati ori acestea sunt insuficente.2 Desi legea se refera la datorii in linii generale, in cazul insolventei este vorba numai de datoriile banesti ale debitorului. Mai mult decat atat, starea de insolventa a debitorului cere ca datoriile sa fie certe, lichide si exigibile. Datoriile sunt certe cand existenta lor este neindoielnica, adica asupra lor nu exista un litigiu.3 Datoriile sunt lichide in cazul in care cunatumul lor este determinat. Datoriile care au ca obiect sume de bani sunt intotdeauna lichide.4 Datoriile sunt exigibile cand ele au ajuns la scadenta, putandu-se cere executarea lor imediata.5 Legea face distinctia intre doua forme de insolventa : insolventa vadita si insolventa iminenta. Insolventa este prezumata ca fiind vadita atunci cand debitorul in cauza, dupa 30 de zile de la scadenta datoriei certe si lichide, nu plateste datoria sa fata de unul sau mai multi creditori.6 Insolventa este iminenta

Legea 85/2006 privind insolventa, art. 3, pct. 1, publicata in Monitorul Oficial, Partea 1 din nr. 359 din 21 aprilie 20061

Dictionarul complet al economiei de piata Information about business books, Bucuresti, 2004, pg. 203.2 3

St. D. Carpenaru Drept comercial, Ed. Universul Juridic, Bucuresti, 2008, pg. 641. Idem Ibidem

4

5

Mihai Adrian Hotca & Maxim Dobritoiu Elemente de drept al afacerilor, Ed. C. H. Beck, Bucuresti, 2009, pg. 1656

2

atunci cand creditorii dovedesc ca debitorul nu va putea plati la scadenta datoriile exigibile angajate cu fonduri banesti disponibile la data scadentei.7 Procedura insolventei constituie un ansamblu de norme juridice, prin care se urmareste obtinerea fondurilor banesti pentru plata datoriilor debitorului aflat in insolventa fata de creditorii sai, in conditiile stabilite diferentiat pe categorii de debitori, privind reorganizarea judiciara bazata pe un plan de reorganizare sau de faliment.8 Legea nr. 85/2006 regelementeaza caile prin care se realizeaza scopul acesteia. Caile de realizare sunt procedura generala si procedura simplificata. Procedura generala presupune parcurgerea unei perioade de observatie de catre debitor, in urma careia acesta din urma intra, succesiv sau separat, in procedura de reorganizare judiciara (in cazul in care administratorul judiciar considera ca societatea are sanse reale de redresare) sau direct in faliment (in cazul in care redresarea financiara nu pare a fi posibila).9 Ea se aplica urmatorilor categorii de debitori aflati in stare de insolventa sau de insolventa iminenta:10 Societatile comerciale; Societatile cooperative; Organizatiile cooperatiste; Societatile agricole; Grupurile de interes economic;

Orice alta persoana juridica de drept privat care desfasoara si activitati economice.

7

idem St. D. Carpenaru op.cit., pg. 629 Florentina Munteanu - Procedura de insolventa, intre riscuri si oportunitati

8

9

www.avocat.net3

10

Ana Birchall Procedura insolventei, Ed. Universul Juridic, editia a III a, Bucuresti, 2010, pg. 24

Procedura simplificata reprezinta procedura prin care debitorul care indeplineste conditiile prevazute la art. 1 alin. (2)11 intra in direct in procedura falimentului, fie odata cu deschiderea procedurii insolventei, fie dupa o perioada de observatie de maxim 60 de zile.12 Insolventa este cateodata determinata de cauze imputabile unor persoane fizice, cauze care constituie atat delicte civile, cat si penale. Legea 85/2006 prevede ca infractiuni in materia insolventei: bancruta (simpla si frauduloasa), gestiunea frauduloasa, delapidarea, inregistrarea unei creante inexistente si refuzul prezentarii unor date.

1.2. Angajarea raspunderii civile Natura raspunderii civile este data de izvorul obligatiei incalcate, si anume: raspundere civila delictuala pentru fapta proprie si raspunderea civila contractuala.Procedura simplificata prevazuta de prezenta lege se aplica debitorilor aflati in stare de insolventa, care se incadreaza in una din urmatoarele categorii: a) comercianti, persoane fizice, actionand individual; b) asociatii familiale; c) comercianti care fac parte din categoriile prevazute la alin.(1) si indeplinesc una din urmatoarele conditii: 1. nu detin nici un bun in patrimoniul lor; 2. actele constitutive sau documentele contabile nu pot fi gasite; 3. administratorul nu poate fi gasit; 4. sediul nu mai exista sau nu corespunde adresei din registrul comertului. d) debitori care fac parte din categoriile prevazute la alin.(1), care nu au prezentat documentele prevazute la art.28 alin.(1) lit.b), c), e) si h), in termenul prevazut de lege; e) societati comerciale dizolvate anterior formularii cererii introductive; f) debitori care si-au declarat prin cererea introductiva intentia de intrare in faliment sau care nu sunt indreptatiti sa beneficieze de procedura de reorganizare judiciara prevazuta de prezenta lege.11 12

Ana Birchall, op.cit., pg. 24

4

In art. 138 sunt prezentati subiectii raspunzatori, si anume: administratorii din conducerea societatilor comerciale, societatilor agricole, cooperativiste si grupurilor de interes economic. Daca administrarea debitorului este desfasurata de catre o alta persoana decat cea care figureaza in acte in mod official, atunci va fi angajata raspunderea civila a administratorului de fapt. directorii debitorului (exceptie directroul general) adica acele persoane din conducerea societatii care nu au calitatea de administrator, avand numai functii executive;

organele de supraveghere: cenzorii;

alte persoane precum: actionarii, asociatii, sefii de departamente, contabilii. Totodata in articolul 138 din legea anterior-mentionata sunt prezentati titularii actiunii in raspundere civila, cat si aspecte de ordin procesual. Astfel au calitate procesuala activa administratorul sau lichidatorul judiciar, iar in subsidiar comitetul creditorilor daca administatorul/lichidatorul a omis sa indice in raportul asupra cauzelor insolventei persoanele culpabile de aceasta stare. In caz de pluralitate de faptuitori raspunderea persoanelor este solidara cu conditia ca aparitia situatiei de insolventa sa fie contemporana sau anterioara perioadei de timp in care si-au exercitat mandatul sau au detinut pozitii din care ar fi putut genera starea de insolventa.13 Persoanele vizate de art. 138 pot raspunde pentru o parte din pasiv numai daca sunt indeplinite si celelalte conditii necesare atragerii raspunderii civile: fapta ilicita, vinovatia si raportul de cauzatitate. Raspunderea este solidara numai intre ele, nu si fata de ceilalti, cu exceptia prevederilor derogatorii prevazute in Codul de Procedura Fiscala.14 Faptele ce pot angaja raspunderea membrilor organelor de conducere sau de supraveghere ale debitorului insolvent si a altor persoane care au determinat starea de insolventa sunt enumerate in art. 138 din Lege. In concret, subiectii care au savarsit faptele ilicite prin: a) Folosirea bunurilor sau creditelor persoanelor juridice in folosul propriu sau in cel al altei personae13

A. M. Hotca op. cit., pg. 40 V. Pasca op.cit, pg. 146 5

14

O prima conditie consta in stabilirea cu certitudine ca membrii organelor de conducere/supraveghere au actionat in acest sens. Daca aceste fapte s-au petrecut, atunci ele pot realiza si continutul infractiunii prevazute la art. 272 alin.1, p. 2 din Legea 31/1990.15 Daca faptele ilicite se dovedesc a fi infractiuni atunci ele vor atrage atat raspunderea civila cat si pe cea penala. Prin folosire se intelege intrebuintarea temporara a unui bun din patrimonial debitorului si trecerea acestuia in patrimoniul faptuitorului. Dupa folosire bunul in cauza pierde o parte din valoarea economica sau s