Infractiuni Contra Patrimoniului - Furtul Calificat

UNIVERSITATEA DIN PITETI

FACULTATEA DE TIINE JURIDICE I ADMINISTRATIVE

REFERAT LA DREPT PENAL

-PARTEA SPECIAL-ndrumtori: Lector Univ. Ristea IonStudent: Ciontea Alexandru Drago

Secia: Drept Juridic F.R. anul III, sem. I

Piteti

2011-2012INFRACTIUNI ASUPRA PATRIMONIULUI

FURTUL CALIFICAT INFRACTIUNI CONTRA PATRIMONIULUI In Constitutia Romaniei se arata ca proprietatea este publica sau private(art 135 alin 1).Tot in art.135 alin.2 se prevede ca proprietatea publica este garantata si ocrotita prin lege si apartine statului sau unitatilor administrative-teritoriale.Potrivit dispozitiei din alin.5 al aceluiasi articol din Constitutieproprietatea privata este inviolabila in conditiile legii organice.

Foarte importante sunt dispozitiile din Constitutia Romaniei cu privire la dreptul de proprietate private,care sunt cuprinse in art.41.

In acest capitol se prevede:

(1)-Dreptul de proprietate,precum si creantele asupra statului sunt garantate.Continutul si limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege.

(2)-Proprietatea privata este garantata si ocrotita in mod egal de lege,indiferent de titular.Cetatenii straini si apatrizii pot dobandi dreptul de proprietate asupra terenului in conditiile rezultate din aderarea Romaniei la Uniunea Europeana si din alte tratate internationale la care Romania este parte,pe baza de reciprocitate,in conditiile prevazute prin legea organica,precum si prin mostenirea legala.

De asemenea,in alin(7) din art.41 se precizeaza ca averea dobandita licit nu poate fi confiscata.Caracterul licit al dobandirii se prezuma,iar in alin.(8) al acestui articol se arata ca averea dobandita licit nu poate fi confiscata.Caracterul licit al dobandirii se prezuma,iar in alin.(8) al acestui articol se arata cabunurile destinate folosite sau rezultate din infractiune ori contraventii pot fi confiscate numai in conditiile legii. Toate aceste prevederi constitutionale,precum si cele din alte acte normative adoptate de catre legiuitorul roman dupa anul 1990 stau la baza incriminarilor din Codul penal cu privire la proprietatea(publica sau privata) si la drepturile referitoare la aceasta.Dupa cum se poate observa,in dispozitiile constitutionale se folosesc expresii de proprietatesi dreptul de proprietate(fie ca este publica,fie ca este privata) iar in codul penal se foloseste expresia de patrimoniu.

De retinut ca notiunea de patrimoniu are o sfera mai larga decat notiunea de proprietate,pentru ca patrimoniul include atat proprietatea ca si totalitatea drepturilor si obligatiilor care au o valoare economica.

Dupa cum se stie,ocrotirea patrimoniului si a tuturor relatilor patrimoniale este asigurata,in principal de dreptul civil,administrativ,dreptul muncii etc.si in subsidiar,de dreptul penal.Aceasta nu inseamna ca ocrotirea penala are o insemnatate mai redusa,ci pentru faptul ca intervine numai atunci cand se dovedesc ineficiente celelalte mijloace juridice nepenale sau extrajuridiciare.

In plus,ocrotirea pe cale penala constituie forma cea mai energica si mai eficienta de aparare a patrimoniului,iar in cazul formelor grave de prejudiciere a acestor valori,interventia legii penale devine unica modalitate de combatere a unor asemenea fapte.

In dreptul penal notiunea de patrimoniu in legatura cu infractiunile care se pot comite impotriva acestuia au un inteles mai restrans decat in dreptul civil si se refera la bunuri nu ca universialitate,ci in individualitatea lor susceptibila de a fi apropiate de faptuitor prin mijloace frauduloase,ori de a fi distruse,deteriorate,tainuite.Tinand seama de aceste aspecte referitoare la patrimoniu si la bunurile care sunt parte componenta a acestuia,in Titlul III al Codului penal au fost prevazute infractiunile contra patrimoniului.Avand la baza criteriul activitatii materiale ilicite care se poate realiza asupra bunurilor,legiuitorul a stabilit urmatoarea ordine a acestor infractiuni:art.208-furtul;art 209-furtul calificat;art.210-pedepsirea unor furturi la plangerea prealabila;art.211-talharia;art.212-pirateria;art.213-abuzul de incredere;art.214-gestiunea frauduloasa;art.215-inselaciunea;art.215-delapidarea;art.216-insusirea bunului gasit;art.217-distrugera;art.218-distrugere calificata;art.219-distrugerea din culpa;art.220-tulburarea de posesie si art.221-tainuirea.In art.222 C.pen este santionata tentativa numai la infractiunile prevazute in art.208-212,215.215,217,218.

Furtul calificat

I.Conceptul legal al infractiunii

Potrivit dispozitiei din art.209 alin.1 C.Pen.,exista furt calificat cand aceasta infractiune se savarseste in urmatoarele imprejurari:

a)de doua sau mai multe persoane impreuna;

b)de o persoana avand asupra sa o arma sau o substanta narcotica;

c)de catre o persoana mascata,deghizata sau travestita;

d)asupra unei persoane aflate in imposibilitatea de a-si prezenta vointa sau de a se apara;

e)intr-un loc public;

f)intr-un mijloc de transport in public;

g)in timpul noptii;

h)in timpul unei calamitati;

i)prin efractie,escaladare sau prin folosirea fara drept a unei chei adevarate ori a unei chei mincinoase;

In alin.2 al art.209 se precizeaza ca furtul este calificat si atunci cand obiectul material al infractiunii esteun bun care face parte din patrimonial cultural(lit.a) sauun act care serveste pentru dovedirea starii civile,pentru legitimare sau identificare(lit.b).

In art.209 alin.3 se prevede ca infractiunea de furt calificat prezinta un grad de pericol ridicat daca priveste urmatoarele categorii de bunuri:a)titei,gazolina,condensate,etan lichid,benzina,motorina,alte produse petroliere sau gaze naturale din conducte,depozite,conducte sau vagoane-cisterna;

b)componente ale sistemului de irigatii;

c)componente ale retelelor electrice;

d)un dispozitiv sau un sistem de semnalizare,alarmare ori alterare in caz de incendii sau alte situatii de urgenta publica;

e)un mijloc de transport sau orice alt mijloc de interventie la incendii,la accidente de cale ferata,rutiere,navale sau aeriene ori in caz de dezastru;

f)instalatii de siguranta si dirijare a traficului ferovier,rutier,naval,aerian si componente ale acestora,precum si componente ale mijloacelor de transport aferente;

g)bunuri prin insusirea carora se pune in pericol siguranta traficului si a persoanelor pe drumurile publice;

h)cabluri,linii,echipamente si instalatii de telecomunicatie,radio comunicatii precum si componente de comunicatii.

Furtul calificat prin care s-au produs consecinte deosebit de grave prezinta un grad marit de pericol social si este sanctionat cu pedeapsa inchisorii de la 10 la 20 ani si interzicerea unor drepturi.

Tentativa la aceasta infractiune este incriminata si se pedepseste potrivit dispozitiei din art .222 din C.Pen.

In art.209 alin.5 se prevede ca in cazul faptei prevazute in alin.3 lit.a este considerata tentativa si efectuarea de sapaturi pe terenul aflat in zona de protectie a conductei de transport a titeiului,gazolinei,condesatului,etanului lichid benzinei,motorinei,altor produse petroliere sau gaze naturale,precum si detinerea in acele locuri sau in apropierea depozitelor,cisternelor sau vagoanelor cisterna,a stuturilor,instalatiilor sau oricaror altor dispozitive de prindere ori perforare. Elementele circumstantiale care determina caracterul de furt calificat al acestei infractiuni se raporteaza la modul,locul sau timpul savarsirii faptei ori la natura si importanta economica a bunurilor care constituie obiectul material al infractiunii,precum si la consecintele deosebit de grave care se pot produce in unele imprejurari prin savarsirea furtului.

II.Structura infractiunii Intrucat furtul calificat prin prisma obiectului juridic special,a subiectilor si a elementelor de baza ale continutului constitutive este aproape identic cu furtul simplu,incele ce urmeaza vor fi analizate numai elementele circumstantiale prin care furtul simplu capata caracterul de furt calificat. 1.Furtul savarsit de doua sau mai multe persoane mpreuna(art.209 lit.a C.Pen) Aceasta agravanta presupune cel puin doi autori, instigatori i complici. Periculozitatea rezulta din conlucrarea acestora la savrirea faptei cu mai multa uurina. Exista aceasta agravanta i n situaia n care fapta se savrete de un major mpreuna cu un minor, chiar daca cel din urma nu raspunde penal. 2.Furtul de o persoana avnd asupra sa o arma sau o substana narcotica(art.209 alin.1,lit.b C.Pen) Pericolul social al faptei crete, n aceasta situaie deoarece faptuitorul care este narmat sau are asupra sa o substana narcotica se simte mai n sigurana, este mai dezinvolt, tiind ca prin folosirea acestor mijloace poate mobiliza sau intimida victima. Prinsubstanta narcotica se intelege orice substanta care are insusirea de ai produce persoanei careia ii este administrata o stare de somnolenta,de pierdere a cunostintei,diminuarea sensibilitatii si a reflexelor.

Pentru realizarea agravantei este deci necesar ca faptuitorul sa aiba asupra sa aceste instrumente i nu n mod obligatoriu sa le foloseasca. n cazul n care faptuitorul are o arma asupra sa i nu are permis de port arma, infraciunea de furt calificat intra n concurs real cu cea de nerespectare a regimului armelor i muniiilor(art. 279C. pen.).

3.Furtul de catre o persoana mascata, deghizata sau travestita(art.209,alin.1,lit,c C.Pen) Aceasta mprejurare confera furtului un caracter mai grav datorita pericolului pe care l prezinta faptuitorul. Acesta opereaza astfel nct sa intimideze i sa nfricoeze victima, tiind totodata ca va fi mai greu de recunoscut.

Persoana mascataeste acea persoana care poarta total sau partial o masca,in acest fel reusind sa se ascunda privirilor si sa nu fie recunoscuta de cei in prezenta carora opereaza.

Persoana deghizata este acea persoana care se imbraca sau isi aranjeaza infatisarea in asa fel incat sa nu mai poata fi recunoscuta,purtand peruca sau parul vopsit,aplicandu-si barba sau mustata artificiala,imbracandu-se de asa natura incat sa-si ascunda identitatea.

Persoana travestita este acea persoana care isi aranjeaza vestimentatia si infatisarea pentru a lasa impresia ca este de sex opus decat cel real.

4.Furtul savarsit asupra unei persoane aflate n imposibilitatea de a-i exprima voina sau de a se apara(art.209,alin.1,lit.d C.pen.) Aceasta agravanta are la baza situaia n care se afla subiectul pasiv, care este o persoana incapabila de a-i exprima voina. Starea respectiva, cunoscuta i valorificata de faptuitor, l face sa acioneze cu mai mult curaj, cu mai multa dezinvoltura. Incapacitatea consta ntr-o stare psiho-fizica ce pune persoana n imposibilitatea de a realiza ce se petrece n jurul sau. Incapacitatea victimei de a se apara nu trebuie sa fie consecina unei fapte a autorului, deoarece n acest caz vom fi n prezena infraciunii de tlharie.

5.Furtul savarsit ntr-un loc public(art.209,alin.1,liteC.pen) Aceasta agravanta se justifica prin aceea ca ntr-un loc public sunt prezente de obicei mai multe persoane, iar faptuitorul i realizeaza aciunea cu mai multa uurina. Prin loc public trebuie sa nelegem situaia prevazuta n art. 152 C. pen.

6.Furtul savarsit ntr-un mijloc de transport n comun(art.209,alin1,lit f C.pen) - Se are n vedere n acest caz, condiiile de deplasare n aglomeraie i fluxul mare de calatori, starea de oboseala a acestora i imposibilitatea de supraveghere a bagajelor. Aceste aspecte constituie mprejurari de care pot profita infractorii pentru a sustrage diferite bunuri. Aceasta agravanta nu se reine n cazul furturilor savrite n taxiuri, deoarece acestea nu sunt considerate mijloace de transport n comun. Fiind destinate unui numar restrns de persoane.

7.Furtul savarsit n timpul nopii(art.209,alin.1,lit.g C.pen) Aceasta mprejurare este considerata agravanta, deoarece furtul savrit n astfel de situaii este mai uor de executat dect n timpul zilei cnd vizibilitatea este sporit mai buna. La adapostul ntunericului, faptuitorul are posibilitatea sa transporte i sa ascunda bunurile furate.

8.Furtul savarsit n timpul unei calamitai(art.209,alin.1,lit.h C.pen) Prin calamitate se nelege situaia imediat urmatoare creata de un cutremur, inundaie, epidemie grava, accidente aeriene, navale sau feroviare avnd consecine deosebite. Aceste situaii prezinta un grad de pericol social sporit, deoarece n timpul unor astfel de evenimente, grija este ndreptata catre salvarea altor valori dect cele patrimoniale. Aceste situaii creeaza pentru infractori posibilitai mai mari de sustragere a unor bunuri.

9.Furtul savarsit prin efracie, escaladare sau prin folosirea fara drept a unei chei adevarate ori a unei chei mincinoase(art.209,alin1,lit.i C.pen) Aceasta agravanta se refera la anumite mijloace pe care le folosete faptuitorul n vederea savririi furtului, ce i imprima faptei un caracter mai grav. Prin efracie nelegem nlaturarea violenta a oricarui obiect sau dispozitiv de sigurana.

10.Furtul unui bun care face parte din patrimoniul cultural(art.209,alin.2,lit.a C.Pen) Aceasta agravanta vizeaza natura bunului care formeaza elementul material al furtului, n sensul ca acesta face parte din patrimoniul cultural al arii noastre. Fac parte din aceasta categorie bunurile cu valoare istorica, artistica,etc. Necesitatea acestei agravante este reliefata i de cazul unui cetaean romn care, dupa ce a sustras o icoana dintr-o biserica datnd din sec. XIV a ncercat sa paraseasca ara pentru a o valorifica.

11.Furtul unui act care servete pentru dovedirea starii civile pentru legitimare sau identificare(art.209,alin2,lit.b C.pen). Introducerea acestei agravante este justificata prin aceea ca, odata sustrase de infractori, aceste acte le dau posibilitatea acestora ca prin falsuri sa-i atribuie o stare civila care nu le apartine i sa se puna n sigurana contra unui risc de identificare. Din aceasta categorie fac parte: buletinul, paaportul, legitimaia. n situaia n care faptuitorul sustrage un portofel care conine i astfel de acte, el va raspunde pentru furt calificat, deoarece autorul trebuia sa prevada ca n portofel se pot gasi astfel de acte.

12. Furtul savrit n condiiile art. 209 alin. 3 C. pen. - Aceasta agravanta vizeaza calitatea obiectului material al infraciunii. Sustragerea acestora poate provoca urmari deosebite activitailor umane i pot pune n pericol viaa mai multor persoane. Totodata, sustragerea i valorificarea acestor bunuri pot aduce mari pierderi proprietarului sau posesorului i n acelai timp mari avantaje ilegale faptuitorului.

13. Cnd furtul a produs consecine deosebit de grave(art.209,alin.4 C.pen) Aceasta agravanta are n vedere urmarea produsa de savrirea faptei. Prin consecine deosebit de grave se nelege o paguba materiala ce depaete 2.000.000.000.de lei sau o perturbare grava a activitaii cauzata unei autoritai publice sau unei unitai la care se refera art. 145 C. pen., ori altei persoane fizice sau juridice (art. 146 C. pen.)III FORMELE INFRACTIUNII Infractiunea de furt calificat(indiferent de modalitatea in care se savarseste)este susceptibila a fi savarsita si sub forma actelor pregatitoare si a tentativei.

Actele pregatitoare sunt sanctionate numaiin cazul variantei prevazute in art.209 alin.3 lit.a C.pen.

Tentativa este incriminate si se pedepseste la toate variantele furtului calificat,potrivit dispozitiei din art.222 C.Pen.

Infractiunea se consuma in momentul incare bunul afost luat din posesia sau detentia subiecului pasiv,si faptuitorul se comporta cu acest bun ca fiind al sau.IV SANCTIUNEA Pentru modalitatile furtului calificat prevazute in alin.1 si 2 al art 209,pedeapsa prevazuta este inchisoarea de la 3 la 15 ani. BIBLIOGRAFIE:

1.Boroi,Alexandru-Drept Penal-Partea speciala,Editia 2,Editura C.H.Beck, Bucuresti 2008

2.Diaconescu,Gheorghe

Duvac,Constantin Drept Penal-Partea speciala,Editia a II a,revazuta si adaugita,Editura Fundatia de maine,Bucuresti 20073.Lazar,Valerica-Drept Penal-Partea speciala ,Editura Universitara,Bucuresti 2006 4.Pascu,Ilie

Gorumescu,Mirela Drept Penal-Partea speciala,Editura Hamangiu,Bucuresti

2008

PAGE 1