Informatizarea in management

7/17/2019 Informatizarea in management

http://slidepdf.com/reader/full/informatizarea-in-management 1/52

I. INFORMATIZAREA ÎN MANAGEMENT

În ultimele decenii aplicaţiile informaticii s-au diversificat foarte mult în toatedomeniile de activitate, informatizarea activităţilor aducând o eficientizare exploziva in ceea ce

priveşte conducerea acestoraDin acest punct de vedere, managementul eficient al tuturor resurselor pe care le are o

companie sau o instituţie la dispoziţie constituie o problema extrem de importantă. entru camanagementul acestor resurse să fie eficient şi in timp real ec!ipa manageriala are nevoie deinformaţii din toate domeniile pentru a putea să ia deciziile optime la data respectivă. Deacuma aplicaţiile informaticii, informatizarea integrată a activităţii constituie o problemăextrem de importantă, de care depinde în mare măsură atingerea scopurilor pentru carefuncţionează o companie sau o instituţie

rin informatizarea instrumentarului managerial se realizează prin integrarea utilizăriianumitor "soft#-uri în structura anumitor sisteme, metode şi te!nici manageriale şi $sau înoperaţionalizarea acestora. %nformatizarea în domeniul sistemelor, metodelor şi te!nicilor manageriale ia trei forme&

- încorporarea în însuşi conţinutul metodei manageriale a !ardului şi softului infor-matic. 'ceastă formă se întâlneşte în special la metodele şi te!nicile managerialecele mai evoluate, concepute şi operaţionalizate în ultimii ani. (istemele expertmanageriale constituie exemplul cel mai elocvent pe acest plan, cu performanţemanageriale şi economice apreciabile. 'lte metode care fac parte din aceastăcategorie sunt tabloul de bord computerizat, tabelul decizional computerizat etc.

- folosirea pe parcursul operaţionalizării metodelor manageriale a unor softuri specialelaborate, de natură să sporească viteza şi eficacitatea folosirii metodei respective.În această categorie se includ& planul de afaceri, arborele decizional, brea)-even,etc.

- utilizarea, de regulă, în cazul operaţionalizării a unor metode manageriale clasice,de programe utilitare de organizaţie de folosinţă generală, pentru a prelucra mairapid anumite categorii de informaţii.

'ceasta este modalitatea cea mai frecvent utilizată, managerii folosind-o atunci cândsistemul, metoda sau te!nica managerială implică şi prelucrări rutiniere de informaţii. Întremetodele manageriale care se regăsesc în această categorie menţionăm (*+, analizadiagnostic, managementul pe produs.

rincipalele avantae ale computerizării instrumentarului managerial sunt& diminuareatimpului şi a eforturilor managerilor şi colaboratorilor lor alocate pentru efectuarea de sarcinide rutină, amplificarea vitezei şi exactităţii prelucrării informaţiilor, creşterea gradului deaprofundare a analizelor sistemelor manageriale şi corelarea superioară a activităţilor manageriale cu cele de execuţie.

În condiţiile extinderii aşa-numitei informatici prietenoase, caracterizată prin mare ac-cesibilitate şi pentru cei care nu sunt informaticieni, tendinţa de computerizare a instrumen-tarului managerial, ca de altfel a managementului în ansamblu, va înregistra o dinamică şi maiaccentuată în viitor .

1.1. Principalele tendinţe ale sistemului infrmaţinal mana!erial

%nformaţia şi computerele sau te!nologia informaţională fac parte din categoria temelor cel mai frecvent abordate în cărţi, reviste, emisiuni sau radio. /ercetări realizate în ultimuldeceniu au evidenţiat multidimensionalitatea informaţiei, care reprezintă, concomitent, unelement esenţial al cunoaşterii, un 0bun# economic, social, politic, te!nologic, cultural, uman, o

3



marfă, un capital, o componentă maoră a avuţiei naţionale, dar şi o cale principală deînfăptuire a progresului omenirii.

În ultimul deceniu, s-au iniţiat numeroase studii, atât la nivel naţional, cât şi interna-ţional, care au drept obiectiv investigarea impactului noilor miloace de tratare a informaţiei.'stfel, pentru guvernul francez, s-a elaborat "1aportul 2ora-3inc privind informatizareasocietăţii#, pentru guvernul 4ermaniei, 01aportul de prognoză din 5678 impactul te!nologiei

asupra forţei de muncă#, unul din ultimele rapoarte către /lubul de la 1oma se intitulează03icroelectronica şi societatea - la bine şi la rău#, iar sub egida +rganizaţiei %nternaţionale a3uncii s-a realizat un studiu privind impactul noilor te!nologii asupra muncii şi mediului demuncă. /oncluzia generală a tuturor acestor studii este că folosirea miloacelor moderne decalcul determină transformări radicale la nivelul producţiei 9procese şi produse noi şiîmbunătăţite:, al infrastructurii, al tuturor laturilor vieţii, în general. ;ireşte, toate aceste sc!im-

bări generale sunt caracterizate şi particularizate, într-o anumită măsură, în funcţie deobiectivele specifice ale respectivelor cercetări.

În contextul acestor evoluţii este firesc ca informatizarea managementului întreprinderiisă fie considerată ca o dimensiune primordială a ei. /auzele care au facilitat-o şi o amplifică încontinuare într-un ritm alert pot fi rezumate astfel& proliferarea, diversificarea şi ieftinireacomputerelor şi a celorlalte ec!ipamente electronice de tratare a informaţiilor< difuzarea rapidăla nivelul unei părţi din ce în ce mai mari a populaţiei de cunoştinţe informatice de bază<creşterea performanţelor calculatoarelor, importante în management sub raportul volumului şivitezei de stocare şi prelucrare a datelor, a accesibilităţii folosirii de către nespecialişti prindezvoltarea de proceduri 0prietenoase# de utilizare< furnizarea de către firmele producătoare dete!nică electronică de calcul şi de organizaţiile de consultanţă în informatică a numeroase

produse informatice ce răspund în condiţii superioare necesităţilor managerilor< demonstrareade către numeroase firme a impactului pozitiv substanţial pe care-l are folosirea pe scară largăa computerelor asupra funcţionalităţii şi performanţelor firmelor.

=ste de reţinut, că toate aceste evoluţii se reflectă în creşterea accesibilităţii sub toateaspectele a computerelor şi soft>are-ului pentru maoritatea organizaţiilor, în care lucrează şi

produce cea mai mare parte a populaţiei active./auzele menţionate au determinat apariţia managementului informatizat. Deşi nu există

un consens asupra conţinutului său, în general, prin informatizarea managementului sedesemnează utilizarea pe o scară tot mai largă a miloacelor de tratare a informaţiilor înexercitarea proceselor şi relaţiilor de management, având ca efect o serie de modificări maoreîn conţinutul şi modalităţile lor de realizare şi creşterea sensibilă a eficacităţii organizaţiei.

%nformatizarea managementului se realizează sub mai multe forme&'. ;olosirea intensă a unei game variate de calculatoare în tratarea marelui volum

de informaţii necesare conducerii. ractic, managementul ştiinţific este deneconceput, în prezent, fără calculatoare.

?. /onceperea a numeroase metode şi te!nici de management fundamentate orga-nic pe folosirea computerelor. Din această categorie fac parte tabelul decizional,

arborele decizional, simularea decizională, ş.a./. 'pariţia unei noi categorii de colaboratori ai cadrelor de conducere @ a

informaticienilor @ cu o sferă specifică şi cuprinzătoare de sarcini, competenţe şiresponsabilităţi vizând implicarea lor profundă în exercitarea proceselor demanagement, atât pe ansamblul întreprinderii, cât şi la nivelul componentelor sale. =ste de reţinut că utilizarea informaticienilor nu se rezumă numai laconceperea şi folosirea sistemelor informatice ale firmei, ea cuprinde, din ce înce mai frecvent, participarea cu contribuţii maore a acestora la proiectarea şiraţionalizarea structurilor organizatorice, la conceperea şi utilizarea metodelor decizionale şi a altor componente manageriale maore ale organizaţiei

D. /onceperea de sisteme şi subsisteme informatice adaptate necesităţilor mana-

gementului în diferite domenii. =lementul de mare importanţă, pe acest plan,este asigurarea accesului conducerii firmei la băncile de date. În numeroase ţăridezvoltate s-au realizat bănci de date pe domenii care servesc numeroşi

4



beneficiari. 3arele avanta al băncilor de date îl reprezintă accesul la informaţiicomplete din anumite domenii, prin intermediul reţelelor de telecomunicaţii,anulându-se, astfel, distanţele geografice pentru toate activităţile care înseamnă,în esenţa, comunicare, sc!imb de informaţii, apel la competenţe şi creaţiecolectivă. 3ai mult, pornindu-se de la constatarea că un conducător iroseşte o

parte apreciabilă din timpul său - aproximativ A8B - pentru a realiza sarcini

neproductive, rutiniere, s-a cristalizat birotica. 'ceasta constituie o expresie aautomatizării şi informatizării, asumându-şi activităţile de rutină şi facilitândaccesul conducătorilor la băncile de date.

=. 3odificarea parţială a stilului de management al conducătorilor, ca urmare asc!imbării, într-o anumită măsură, în condiţiile tratării automate a datelor, aconţinutului şi modalităţilor de realizare atât a propriilor sarcini, cât şi ale cole-gilor şi subordonaţilor lor. + contribuţie notabilă în acest sens o are perfecţio-narea managerilor prin însuşirea şi dezvoltarea de cunoştinţe, metode şi aptitu-dini cu caracter informatic, deşi procesele implicate nu decurg fără dificultăţiapreciabile, mai ales în cazul managerilor mai în vârstă. rin aceasta, se facili-tează valorificarea la un nivel superior a potenţialului computerelor, atât prinaportul direct al conducătorilor, cât şi prin contribuţiile subordonaţilor acestora.

%nformatizarea crescândă a managementului se ustifică prin marile avantae pe care le prezintă pentru conducător şi pentru executanţi. 'stfel, folosirea corespunzătoare acalculatoarelor electronice determină o creştere substanţială a operativităţii tratării informaţiilor în condiţiile diminuării efortului depus de executanţi şi de manageri, realizându-se, în funcţiede necesităţi, şi tratarea informaţiilor în timp real. /oncomitent, se asigură şi o precizie ridicatăa prelucrării informaţiilor, în condiţiile în care gradul de tratare a datelor creşte. /a un corolar al acestor avantae, informatizarea asigură conducerii posibilitatea soluţionării la un nivelsuperior a maorităţii problemelor cu care este confruntată. De asemenea, informatizarea

permite rezolvarea adecvată a anumitor categorii de probleme care implică un număr mare devariabile cu caracteristici complexe şi dinamice - cum ar fi cele referitoare la prognozareaevoluţiei întreprinderii, la programarea producţiei în condiţii de mare complexitate şi altele -imposibil de realizat cu vec!ile miloace.

Desigur, valorificarea acestor posibilităţi nu este o problemă simplă. otrivit rezul-tatelor unui program de cercetări, care are drept obiect studierea impactului informaticii asuprametodelor de management al firmei, posibilităţile create de informatică sporesc într-un ritmmult mai rapid decât capacitatea managerilor de a le utiliza efectiv. În mod firesc, un proces decomplexitatea celui prezentat de informatizarea managementului implică depăşirea a o serie delimite sau c!iar dezavantae potenţiale. Din punct de vedere economic, informatizareamanagementului necesită investiţii iniţiale ridicate şi, ulterior, costuri curente apreciabile

pentru funcţionarea sistemului informatic. e plan uman, introducerea şi extinderea utilizăriicalculatoarelor electronice generează temeri apreciabile din partea celor care nu posedăsuficiente cunoştinţe informatice - mai ales a personalului în vârstă - care se reflectă în

rezistenţa la introducerea şi folosirea calculatoarelor, în apariţia de stări tensionate în compar-timentele din cadrul firmelor. =ste de reţinut că, atunci când aceste dezavantae ale infor-matizării nu sunt tratate cu atenţie maximă, consecinţele pentru întreprindere pot fi catastrofale.otrivit unei anc!ete efectuate în 4ermania, o cauză maoră a falimentului a C$A din miile deîntreprinderi aflate în această situaţie, în deceniul trecut a fost trecerea la utilizareacalculatoarelor electronice fără o pregătire care să asigure luarea în considerare, în modcorespunzător, a principalelor aspecte economice şi umane implicate

În toată lumea se înregistrează o amplificare a numărului computerelor. 'stfel, potrivitunor estimări, numărul computerelor de mare capacitate a sporit de la 8 în 56A, la 5.888 în56E, la A88.888 în 5678, 88.888 în 567 şi peste 5 milion în 566. Fa aceasta se adaugă ./.-urile, al căror număr este de ordinul zecilor de milioane în prezent şi a căror capacitate va

depăşi pe cea posedată în trecutul apropiat de un calculator de mare capacitate. De reţinut că, înacelaşi timp, se înregistrează o substanţială diminuare a costurilor unitare. În anul 56A, costulefectuării a 588.888 de calcule era de 5,C dolari, iar în 5678 de numai 8,8C cenţi, în prezent

5



fiind mai mici de câteva zeci de ori. /oncomitent, capacitatea de memorare la 5 dolar investitîn ec!ipamente electronice de calcul a sporit faţă de anul 56A de GA ori în anul 56E8, de 7A deori în 56EE, de peste 788 de ori în 567 şi 58.888 de ori în 566.

1itmul progresului este atât de mare, încât se modifică înseşi etaloanele de măsurare ale performanţelor computerelor. Într-o lucrare recentă, devenită 0best-seller# în (H', 0aradigm(!ift& !e 2e> romise of %nformation ec!nologI#, autorii fac toate calculele în milioane de

instrucţiuni procesate de calculator pe secundă 93%(:.entru perioada viitoare se anticipează o creştere şi mai spectaculoasă în acest domeniu.Dacă în anul 567, veniturile totale pe plan mondial ale industriilor informaţiei - cele

producătoare de !ard>are 9ec!ipamente electronice: şi soft>are 9programe pentru calculator: -erau de A88 de miliarde H(D, la milocul deceniului trecut, deci în 566, acestea se ridicau lacirca 5.888 de miliarde de dolari, sporind într-un ritm sensibil superior ritmului mediu decreştere economică.

Dacă ne referim numai la (H', în anul 566C, exportul de computere şi de soft>arereprezenta G7 de miliarde de H(D, ritmul de creştere anual fiind de CB.

Din elementele prezentate, se degaă o concluzie frapantă, organizaţiile care eşuează săfacă tranziţia implicată de te!nologia informaţională devin irelevante sau încetează să maiexiste, iar esenţa acestei tranziţii o reprezintă, fără nici o îndoială, informatizarea manage-mentului la nivelul tuturor tipurilor de organizaţii, inclusiv al firmelor economice.

1.". Infrmati#area deci#iei

;ireşte, larga proliferare a informaticii, revoluţia informaţională actuală, pune o puter-nică amprentă şi asupra proceselor decizionale. (-a conturat, în special în ţările dezvoltate,informatizarea proceselor decizionale, cu o rapidă extindere.

%nformatizarea proceselor decizionale constă în utilizarea pe scară largă a computerelor în toate fazele acestora, apelând la programe specializate de natură să amplifice substanţialviteza şi eficacitatea decizională.

%nformatizarea decizională este, probabil, tendinţa cea mai vizibilă, managerii profesio-nişti actuali având pe biroul lor un computer pe care-l utilizează cotidian, pentru a obţineinformaţiile necesare fundamentării anumitor decizii, pentru a contura şi compara variantedecizionale, ca şi în controlul şi evaluarea deciziilor precedente.

rincipalele variabile care determină informatizarea decizională sunt&

dotarea Jvasitotalităţii firmelor cu calculatoare performante< realizarea de numeroase programe informatice de uz general sau profilate

decizional, deosebit de utile managerilor în conceperea şi aplicarea deciziilor< posedarea de către manageri a cunoştinţelor şi abilităţilor necesare utilizării efi-

cace a computerelor< constituirea de către firme a băncilor de informaţii cuprinzătoare indispensabile

luării deciziilor şi evaluării efectelor implementării lor< trecerea la utilizarea sistemelor informaţionale gigant, a magistralelor informa-

ţionale 9%nternet, =uronet etc.:, care oferă rapid şi ieftin informaţii de caremanagerii au absolută nevoie în procesele decizionale<

conturarea treptată în cadrul firmelor a unei culturi organizaţionale, cu o pronun-ţată dimensiune informatică, ce influenţează pozitiv, pe multe căi, infor-matizarea decizională<

demonstrarea şi prin intermediul performantelor firmelor, a aportului maor alinformatizării la modernizarea proceselor decizionale ale firmelor, acesteaconstituind un element esenţial în asigurarea unui management performant.

6



1.$. Infrmati#area sarcinilr de munc% &i a pre!%tirii persnalului

Însuşirea unui minim de cunoştinţe şi deprinderi informatice reprezintă o componentămaoră a proceselor de formare şi perfecţionare. În nu puţine ţări, cunoştinţe şi abilităţiapreciabile despre computere se dobândesc încă din şcoala elementară. (alariaţii mai în vârstă,care nu au beneficiat de pregătire informatică în şcoală, şi-o completează frecvent.

roliferarea, în ultimii ani, a abordărilor informatice "prietenoase#, uşor de asimilat şiutilizat, contribuie substanţial la 0informatizarea# pregătirii şi muncii salariaţilor din orga-nizaţie.

/a urmare a acestor sc!imbări în conţinutul şi modalităţile de realizare a proceselor deformare şi perfecţionare, personalul din firme este capabil să utilizeze te!nicile informaţionalede vârf, să-şi asume noi sarcini de muncă, să operaţionalizeze noi abordări, metode şi te!nici înactivitatea lor. (e conturează o nouă cultură organizaţională în firme, cu pronunţate dimensiuniinformaţionale şi manageriale.

7



". 'I'TEM() INFORMA*IONA) E+ONOMI+

(e ştie că organizaţia este considerată un sistem cibernetic complex care include siste-mul conducător format din manageri, sistemul condus sau de execuţie şi sistemul informa-ţional, care asigură legătura dintre cele două sisteme. %nformaţia, sistemul informaţional dincare face parte, este liantul între elementele materiale şi cele umane ale organizaţiei, în lipsacăreia nu este posibilă desfăşurarea ordonată, logică a activităţii necesare atingerii obiectivelor

propuse.%nformaţional înseamnă tot ceea ce are legătură cu informaţia, de la obţinerea ei în urma

prelucrării datelor, şi până la transmiterea ei managerilor care o folosesc pentru a adoptadecizii. ;ără utilizarea informaţiilor sau prin folosirea unor informaţii necorespunzătoare, nu se

poate realiza nici una din funcţiile managementului.

(istemul informaţional pentru management a apărut odată cu nevoia de a conduce, iar pe măsura dezvoltării societăţii omeneşti, a apariţiei şi dezvoltării organizaţiilor importanţa luia crescut. 'stăzi, succesul unei organizaţii depinde mult de modul în care este conceput,organizat şi folosit sistemul informaţional.

entru definirea sistemului informaţional, trebuie avute în vedere două aspecte&organizatoric şi te!nic. %n literatura de specialitate se întâlnesc multe încercări de

definire a sistemului informaţional, dar sintetizându-le observăm următoarele&(istemul informaţional economic reprezintă totalitatea datelor informaţiilor şi

circuitelor informaţionale dar şi a metodelor şi miloacelor de tratare a informaţiilor, în scopulfundamentării deciziilor şi a urmăririi executării lor. =ste un complex de oameni, maşini,

programe şi activităţi practice, un angrena care culege date, le transformă în informaţii pe care

le stoc!ează, prelucrează şi transmite selectiv managerilor la toate nivelele ierar!ice.(istemul informaţional are rolul de a asigura legătura dintre sistemul conducător şi sis-temul condus, apariţia acestuia fiind determinată de necesitatea rezolvării numeroaselor proble-me manageriale, cu care se confruntă managerii în cadrul realizării funcţiilor managementului.

(istemul informaţional oferă elemente pentru a cunoaşte modul de desfăşurare al feno-menelor şi proceselor de natură economică şi socială din organizaţie. 'tunci când apare o pro-

blemă care trebuie rezolvată, în domeniul producţiei sau a personalului, sistemul informaţionalaută la evaluarea situaţiei existente, la depistarea cauzelor care o provoacă. =l este un spriin

permanent pentru urmărirea procesului de producţie în întărirea disciplinei în muncă.?una concepere a sistemului informaţional permite managerilor oricărui nivel ierar!ic,

următoarele& să evidenţieze aspectele pozitive şi negative ale muncii lor să exercite controlul asupra activităţii desfăşurate să intervină cu măsuri corecte în timp util

(istemul informaţional îndeplineşte astfel următoarele funcţii& funcţia decizională, care se realizează prin asigurarea suportului informaţional

necesar adoptării deciziilor a funcţia operaţională, constă în asigurarea persona-lului din organizaţie cu informaţii care sunt necesare pentru realizarea acţiunilor ce decurg din deciziile care au fost luate şi pe care trebuie să le implementeze<

funcţia documentară, realizată prin contribuţia sistemului informaţional laîmbunătăţirea cunoştinţelor personalului , de conducere şi operativ.

".1 O,iecti-ele reali#%rilr sistemului infrmaţinal

8



(istemul informatic pentru conducere trebuie să spriine realizarea în cât mai bune con-diţii a atributelor conducerii în întreaga companie sau organizaţie

=l vizează în deosebi activităţile de planificare şi control. %n acest scop sistemulinformatic trebuie să asigure o informare corespunzătoare a conducerii şi să contribuie laraţionalizarea procesului de luare a deciziilor. 'cestea trebuie să fie obiectivele centrale aleoricărui sistem informatic pentru conducere. De modul în care se realizează aceste sarcini

depinde în cea mai mare măsură eficienţa sistemului.+biectivul principal poate fi de exemplu realizarea unui sistem informatic pentruconducerea producţiei, iar obiectivele parţiale ar putea fi&

îmbunătăţirea programării producţiei , concomitent cu alocarea optimK aresurselor

îmbunătăţirea încărcării utilaelor reducerea c!eltuielilor de producţie reducerea c!eltuielilor de aprovizionare

otodată, va trebui să se stabilească ordinea de prioritate a acestor obiective.=xistă foarte puţine întreprinderi care au o planificare pe termen lung pentru

introducerea informaticii.Hn astfel de plan trebuie să conţină liniile directoare ale politicii întreprinderii şianume&

principalele măsuri avantae scontate c!eltuieli prevăzute termene resurse necesare planul acţiunilor informatice pe anul în curs planul de perspectivă al acţiunilor de introducere al informaticii, etc.

=xistenţa unui plan pe termen lung va permite o eşalonare raţională a resurselor, o mai bună pregătire a diferitelor etape, asigurarea te!nică şi materială mai eficientă, ritmicitate şifluenţă în desfăşurarea lucrărilor.

"." 'tructura sistemului infrmaţinal

(istemul informaţional trebuie să preia o parte din activitatea managerilor şi anume&• preluarea datelor şi informaţiilor• analiza rezultatelor • elaborarea variantelor de soluţionare a problemelor• asigurarea permanentă a legăturii sistem conductor-sistem condus.

ermite în acelaşi timp cunoaşterea permanentă a& proceselor de producţie, deaprovizionare cu resurse umane, de mar)eting, a nivelelor unor indicatori economico-financiari, etc.

(istemul informaţional economic 9(%=:, se compune dintr-un ansamblu de subsistemecare procură informaţiile, le prelucrează, le dă o formă accesibilă, le transmite şi urmăreşteefectele aplicării deciziilor, având o structură de formă piramidală, urmare firească a structuriiorganizatorice a organizaţiei. 'ceasta se poate observa în figura 5&

9



Fig. 1 Sistemul informaţional al organizaţiei

(ubsistemele care alcătuiesc (%= sunt formate din operatori umani sau la prelucrareaautomată, de anumite aparate sau ec!ipamente.

(ubsistemul de culegere a datelor şi informaţiilor, culege datele de la surse şi le înscrieîntr-un document sau aparat care fumizează apoi informaţiile sub forma unor impulsurielectronice sau optice. /olectarea corectă a datelor constituie o problemă esenţială care trebuierealizată cât mai aproape de sursa generatoare.

(ubsistemul de convertire, poate fi comasat cu cel de culegere, în cazul prelucrăriiautomate, fiind reprezentat de un sistem te!nic care transformă informaţia, pentru a fitransmisă la distanţă şi recepţionată de unităţile de prelucrare.

(ubsistemul de transmitere a informaţiilor este reprezentat de miloacele propriisistemului şi face legătura între locul de culegere şi calculator.

(ubsistemul de introducere, urmăreşte aungerea datelor şi ec!ipamentelor existente îninteriorul organizaţiei.

(istemul de prelucrare, asigură îndeplinirea operaţiunilor logice de clasare, sortare,grupare precum şi efectuarea unor calcule pe baza unui anumit program, format dintr-o

succesiune de instrucţiuni specifice scopului urmărit.(ubsistemul de extragere, asigură ieşirea informaţiilor din calculator în forma dorită de

utilizator 9tabel, grafic, text etc.:.(ubsistemul de furnizare este reprezentat de terminalele calculatorului, unitatea de

afişa cu tub catodic 9/1: sau cu cristale lic!ide 9F/D:, adică monitorul 9displaI: sauteleimprimanta 9eletIpe:.

(istemul informaţional clasic, care încă există în maoritatea organizaţiilor, se constituiedin următoarele trei subsisteme&

subsistemul de culegere subsistemul de prelucrare subsistemul de transmitere

10

1+/=(= =/+2+3%/= L%D= /+2DH/=1=

1+/=(= =/+2+3%/= L%D= /+2DH/=1=

(H?(%(=3 D=/HF=4=1=

(H?(%(=3 D=

/HF=4=1=(H?(%(=3HF D= /+2=1%1=

(H?(%(=3HF D=1'2(3%=1=

(H?(%(=3HF D= %21+DH/=1= (H?(%(=3HF D= %21+DH/=1=

(H?(%(=3HF D= 1=FH/1'1=

(H?(%(=3 D= 1=FH/1'1=



".$. Priectarea unui sistem infrmaţinal

/onceperea sistemului informaţional se face pornind de la stabilirea necesarului deinformaţii pentru fiecare utilizator 9receptor sau emiţător:. ;uncţionarea normală a unui sistemeste de neconceput fără o circulaţiei bună a informaţiilor pe orice direcţie 9ascendent,descendent sau orizontal: ori traseu 9vertical, orizontal sau oblic:.

De asemenea, nu putem vorbi de o conducere eficientă, fără existenţa unui sisteminformaţional ca să faciliteze accesul managerilor la informaţii oportune, obiective, actuale,veridice şi reprezentative, necesare adoptării deciziilor.

Fa proiectarea sistemului informaţional trebuie avute în vedere următoarele& cerinţele şi nevoile managerilor organizaţiei, trebuie să stea la baza proiectării şi

conceperii sistemului informaţional 9(%:< luarea deciziei corecte şi punerea ei în practică, este scopul final al (%. mesaul informaţiei să fie clar, concis, exact, uşor de înţeles de câtre receptor (% interacţionează cu sistemul decizional şi cel operaţional asigurarea proiectării şi funcţionării unitare a tuturor componentelor sale concentrarea (% asupra fumizării informaţiilor care privesc abaterile esenţiale de

la obiectivele stabilite şi asigurarea unui timp cât mai scurt de reacţie pentrumanagerii implicaţi în acţiunile corective

asigurarea maximului de informaţii primare şi controlul desfăşurării procesuluide producţie şi de muncă, dar şi adoptării deciziilor operative

flexibilitate în operarea unor modificări în compartimentele sale, atunci cândfactorii de mediu 9intern sau extern: o impun

respectarea principiului eficienţei care presupune o permanentă evaluare şi com- pararea efectelor cantitative şi calitative cu costurile proiectării şi funcţionăriisale.

=c!ipa de specialişti, informaticieni şi manageri care se ocupă de proiectarea (% trebuie

să cunoască următoarele aspecte& natura datelor şi informaţiilor necesare organizaţiei şi modul lor de transmitere conceptele teoriei generale a sistemelor structurile organizatorice de producţie şi de management funcţiile managerului şi exercitarea lor pe nivele ierar!ice metode si te!nici utilizate în luarea deciziilor %-ul de ultimă oră.

2.3.1. Etapele proiectării sistemelor informatice

roiectarea sistemului pe etape a dus la numeroase păreri în ce priveşte numărul sau

denumirea etapelor de parcurs, o sinteză a opiniilor oferite de diferiţi specialişti este ceaformulată de +. 2icolescu şi colaboratorii săi care propun&

5. =laborarea modelului de ansamblu al (%.C. =laborarea modelului de detaliu al (%.A. roiectarea de ansamblu<G. roiectarea de detaliu<. 1ealizarea propriu-zisă a (%.

5. =laborarea modelului de ansamblu al (% presupune determinarea informaţiilor nece-sare organizaţiei şi obiectivelor care se doresc a se realiza prin utilizarea sistemului propus.=c!ipa care are acest obiectiv trebuie să fie formată din informaticieni şi manageri 9de

compartiment: şi condusă de managerul general al organizaţiei care solicită proiectarea. =steimportant ca spriinul acordat de managerii informaticienilor, să fie şi unul financiar, pentru anu se periclita scopul final.

11



=laborarea modelului de ansamblu constă practic în& delimitarea sferei de existenţă al (%< evidenţierea cerinţelor şi restricţiilor existente în organizaţie< identificarea activităţilor de executat şi gruparea lor pe domenii< studiul preliminar asupra caracteristicilor organizaţiei, a structurii organizato-

rice, a compartimentelor existente, a cadrului uridic etc.<

identificarea principalelor informaţii, circulaţia documentelor, fluxurilor şicircuitelor informaţionale<

analiza tendinţelor viitoare de dezvoltare a organizaţiei proiectarea mai multor variante de (%.

C. După formarea unei imagini de ansamblu asupra (%, se trece la etapa a %%-a, deelaborare a modelului de detaliu şi anume<

stabilirea componentelor şi structurii (%< studierea informaţiilor existente şi circularea lor, creând baze de date< definirea procedurilor informaţionale< conturarea circuitelor şi fluxurilor informaţionale.

A./unoscând dea cerinţele şi restricţiile organizaţiei, se trece la punerea în practică a proiectului, ţinând cont de posibilităţile de realizare 9din etapa anterioară:. rin comparareavariantelor elaborate se alege proiectul optim care satisface cerinţele şi restricţiile te!nico-economice ale organizaţiei urmărind<

să contureze subsistemele sistemului informaţional< să definitiveze circuitele şi fluxurile informaţionale< să stabilească miloacele de tratare a informaţiilor care se vor folosi< să aleagă în funcţie de necesităţi şi oferta pieţei, partea de !ard şi adecvat cesteia

partea de soft< să integreze baza de date cu !ardul şi softul ales.

G. ' patra etapă, proiectarea de detaliu executată pe baza restricţiilor de detaliu, constă în& determinarea, până în cele mai mici amănunte, a componentelor (%< asamblarea şi apoi stabilirea legăturilor între componente< stabilirea prescripţiilor de funcţionare a ec!ipamentelor şi instruirea persona-

lului utilizator< definitivarea programelor 9sistemul informatic fiind conceput în urul ?.D.:. e

scurt, se cunosc acum componentele (%, utilizatorii săi şi informaţiile necesare pe nivele ierar!ice. %n funcţie de acestea se stabilesc modelele de obţinereainformaţiilor de acces limitat la bazele de date, măsuri de protecţie împotriva

viruşilor etc... Hltima etapă în proiectarea (%, este realizarea propriu-zisă a acestuia. (e aplică

sistemul proiectat, testându-l pentru corectări de ansamblu sau detaliu, dacă este nevoie.'ceastă etapă înseamnă folosirea experimentală şi implementarea (% în cadrul sistemului demanagement al organizaţiei.

(istemul creat nu este unul static, ci unul dinamic care se adaptează rapid sc!imbărilor de mediu deoarece managerii nu pot să anticipeze cu exactitate care vor fi necesităţile deinformare în viitorul apropiat. %deal ar fi un (% uşor de folosit care să nu necesite cunoştinţesofisticate, acestea putându-se căpăta după o perioadă de instruire teoretică şi practică adecvatănecesară doar cunoaşterii şi utilizării calculatorului personal, pentru un randament mai buri al

activităţii oricărui manager, sau utilizator.

12



2.3.2. Perfecţionarea sistemului informaţional economic

erfecţionarea (%= este problemă pe care manageri performanţi trebuie să o cunoască bine. (e ştie că mediul economic 9şi nu numai: este împânzit de date şi informaţii tot mainumeroase şi care printr-o proastă funcţionare a (% ar putea acţiona împotriva oricărei acţiuni

manageriale.=ficienţa (%= depinde foarte mult de modul în care a fost conceput, proiectat,implementat, exploatat şi întreţinut. 'cesta trebuie să fie&

un sistem flexibil< adaptabil la cerinţele utilizatorului< furnizori de informaţii de calitate, ca să genereze reacţii rapide< să funcţioneze fără deficienţe<

erfecţionarea (% determină consecinţe favorabile asupra activităţii managerilor şi arelaţiilor pe care le are (% cu sistemul decizional, operaţional şi structura organizatorică demanagement.

'ceasta presupune parcurgerea a patru etape şi anume&

l. (tabilirea cerinţelor de perfecţionare a sistemului informaţional este o etapă prelimi-nară în care se conturează sfera atribuţiilor sau activităţilor care vor fi analizate. %n aceastăetapă se vor stabilii problemele care trebuie rezolvate prin perfecţionarea (% se depisteazăcauzele care au generat declanşarea studiului. roblemele pot fi de natură strict informaţionalăşi $ sau economică. (e trece apoi la formularea obiectivelor studiului, prin participarea mana-gerilor şi a specialiştilor informaticieni. =tapa aceasta implică realizarea unui studiu preliminar asupra organizaţiei, a sistemelor existente şi a tendinţelor de dezvoltare.

C. 'naliza (% existent trebuie să scoată în evidenţă punctele slabe ale acestuia, modul încare ele afectează desfăşurarea activităţii de management şi de execuţie.

(e începe de la&- strângerea de informaţii de ansamblu care privesc organizarea în ansamblu- tipurile de obiective care trebuie organizate<- structura organizatorică de producţie şi de management<- compartimentele existente etc.

e lângă cunoaşterea generală a organizaţiei este necesar să se identifice componentele(% existent, începând cu analiza documentelor care circulă în organizaţie din punct de vedere alutilităţii lor pentru manageri, forma şi conţinutul informaţiilor conţinute şi să definitiveazăobiectivele studiului.

A. roiectarea noului (%. %n cazul în care în procesul informaţional se foloseşte calcu-

latorul, se va urmării ca (% care se proiectează să integreze latura te!nologică şi ceaorganizatorică. =ste etapă în care se construiesc soluţii pentru realizarea noului (% şi în care se proiectează modificările care trebuie aduse (% existent.

3odificările aduse (% pot viza ansamblul sau doar anumite componente ale sale. %ncazul folosirii calculatorului pentru prelucrarea datelor 9informaţiilor:, analiza (% existent şi

proiectarea lui trebuie să fie cât mai analitică. /ircuitele şi fluxurile de informaţii se analizeazăfoarte atent şi unde este cazul se reduc, procedurile informaţionale se îmbunătăţesc, miloacelede tratare a informaţiilor se revizuiesc.

G. Htilizarea experimentală şi implementarea noului (% se va face atunci când perfec-ţionarea determină modificări substanţiale în funcţionarea lui.

Dacă rezultatele obţinute sunt cele dorite de câtre utilizator, se va trece la imple-mentarea lui. ersonalul va fi instruit despre facilităţile oferite de noul (% şi modul său deutilizare.

13



2.3.3. Tipuri de sisteme informatice

olumul mare de informaţii cu care azi se lucrează, a impus trecerea de la prelucrareamanuală 9dar nu în totalitate: la un mod mecanizat, automatizat de tratare a lor.

'cest lucru i-a determinat pe unii specialişti să sinonimeze noţiunile de sistem

informaţional şi sistem informatic, datorită tratării automate a datelor şi informaţiilor, care iaamploare. Hnii informaticieni consideră c!iar oportună renunţarea la noţiunea de (%, înfavoarea de sistem informatic, deoarece un (% al anilor C888 nu se poate concepe fără o

prelucrare electronică a datelor, dar cu toate acestea nu s-ar putea renunţa la această noţiune,ansamblul (% are în vedere o serie întreagă de reguli, concepţii, principii de funcţionare, cerinţeşi restricţii, metodologii de prelucrare, în vreme ce un sistem informatic este doar un proces deinformare perfecţionat, mecanizat şi automat.

2ecesitatea mare de informare a managerilor a fost cea care a impus existenţa unui (% propriu fiecărei organizaţii, capabil să ve!iculeze un volum mare de informaţii, să funcţionezeîntr-o formă simplă, cum este spre exemplu (istemul de rocesare al ranzacţiilor Milnice sauransaction-rocessing (Istem 9(:. 'cest tip de (% este util în special managerilor de la

nivel inferior, cuprinzând informaţii referitoare la activităţi repetitive& de încasări, de plăţi, desc!imb valutar etc.. %nformaţiile se stoc!ează intr-o formă corespunzătoare, iar accesul la ele deordin secundar.

(e ştie că sistemul conducător al organizaţiei este cel care in deciziile pe care apoi letransmite prin intermediul (%, sistemul condus spre execuţie. rocesul de management serealizează astfel. prin fluxul de informaţii diriate de (% al cărui rol continuă să crească. Înliteratura de specialitate şi în practică economică impunând o nouă noţiune, şi anume aceea de(istem %nformaţional pentru 3anagement 9(%3:, ('H 3anagement %nformation (Istem93%(:.

Fiteratura de specialitate are mai multe definiţii pentru (%3, sintetizând varianteleexistente putem formula următoarele definiţii.

(istemul informaţional pentru management este un sistem care transformă datele care provin din surse interne şi externe, în informaţii şi le transmit într-o formă adecvată la niveleierar!ice, managerilor care au nevoie de ele, în vederea adoptării unor decizii corecte la timp,

pentru planificarea, organizarea şi controlul activităţilor de marcare. (%3 este definit şi deurmătoarele aspecte&

utilizatorii lui sunt managerii organizaţiei, este autat de sistemul informatic, informaţiile sunt organizate în urul bazei de date, este un sistem integrat, permite fumizarea informaţiilor diferenţiat pe nivele ierar!ice, informaţiile sunt pregătite pentru luarea deciziilor.

=c!ipamentele sofisticate de prelucrare şi transmitere a informaţiilor, de care pot sădispună membrii organizaţiei, în unele cazuri pot fi compatibile cu necesităţile managerului,creând o serie de probleme si acesta datorită&

- slabei implicaţii a managerului la proiectarea lui<- importanţei scăzute care s-a dat sistemului informatic<- atenţiei exagerate asupra evidenţei primare la nivelele organizaţiei<- slabei pregătiri în utilizarea calculatoarelor<- subaprecierea influenţei informaticienilor într-o organizaţie<- neexprimării necesităţilor de informare, din partea top managerilor.

=ste evident că un (%3 bine pus la punct trebuie să implice în proiectarea lui manageriişi specialiştii, care să colaboreze între ei, fiecare cunoscând 9până la un punct: problemele şi

atribuţiile celuilalt, pentru a se putea lua în calcul toate problemele care ar putea apărea după proiectarea şi implementarea (%3.

14



(istemul informaţional de management este organizat, în general pe nivele ierar!ice şi pe funcţiuni. ;iecare manager conducător de departament are acces la baza de date, de undeobţine informaţiile necesare domeniului lui de activitate sau din celelalte domenii care îlinteresează.

Hn (%3 presupune existenţa unei corelaţii între nivelul ierar!ic şi tipul de informaţiinecesare adoptării deciziilor, redat în figura C&

15



Fig. 2 Corelaţiile între nivelul ierarhic şi tipul de informaţii necesare

5. Fa nivelul de os, operaţional, managerul este axat pe activităţile care se desfăşoarăzilnic. entru controlul lor managerii au nevoie de informaţii provenite din (%3 formal, careutilizează informaţii din interiorul organizaţiei. Fa acest nivel sunt necesare informaţii corectedeoarece controlul activităţii se efectuează des, monitorizarea este constantă, volumul de dateeste mare, răspunsurile la problemele apărute trebuie date rapid.

Fa acest nivel maoritatea deciziilor care se adoptă sunt neprogramate. Deoarece seoperează cu multe cunoscute, putem spune că mediul este stabil şi deciziile se adoptă încondiţii de certitudine, iar la adoptarea lor se folosesc adesea metodele matematice. %ntrările

provin din surse interne iar ieşirile constau în rapoarte şi documente de gestiune, necesaremanagerilor care răspund de activităţile secţiilor de producţie. Fa acest nivel este importantmodul de procesare al informaţiilor.

C. Fa nivelul de miloc, managerii care răspund de activităţile compartimentelor pe carele conduc, se confruntă cu probleme complexe, iar incertitudinea este mai mare. 2ivelulierar!ic de miloc este cel care implementează obiectivele strategice şi cere aptitudini maimulte decât managerilor situaţi la nivel inferior, în special în domeniul relaţiilor interpersonale.3ediul în care acţionează managerii este divers, cu multe variabile fiind necesare informaţiidin interiorul şi exteriorul organizaţiei provenite din surse formale dar şi informale şi suntgrupate în baze de date. =ste vorba de informaţii de mar)eting, financiare, uridice, dindomeniul producţiei sau al resurselor umane. +rganizaţiile mai mari care sunt dotate cucalculatoare electronice au accesul la informaţie cel mai uşor şi mai rapid. 3anagerul stă în

biroul său şi apelează la calculator fişierele cu informaţiile care îl interesează.

A. Fa nivel ierar!ic superior (%3 are un rol limitat în procesarea informaţiilor. 'ici suntnecesare informaţii despre rezultatele trecute dar accentul este pus pe obţinerea informaţiilor din mediul extern, pentru identificarea oportunităţilor existente. roblemele cele mai dificilesunt cele care vizează mediul extern& situaţia concurenţei, tendinţele economiei şi a ramurii dincare face parte organizaţia, sc!imbările te!nologice, politice etc.

%n ceea ce priveşte obţinerea informaţiilor pot să apară următoarele trei situaţii&- managerul exploatează mediul extern fără un scop anume- managerul este influenţat de experienţa sa şi prin studierea mediului îşi

verifică ideile, făcute în timp despre evoluţia unor factori de mediu- managerul caută anumite informaţii cu un scop anume

%nformaţiile referitoare la mediu privesc elemente ale micro şi macro mediului şi pot figrupate ca atare. rincipalele surse de informare de mediu pot fi&

personalul organizaţiei prin contacte personale directe cu clienţii, furnizori,membrii asociaţilor profesionale etc.

contactele organizaţiei cu diverse asociaţii, administraţii locale, banc!eri etc. materialele despre mediu difuzate de miloacele mass-media întâlniri organizate de genul conferinţelor, seminariilor ştiinţifice

Fa nivel strategice informaţia trebuie să reflecte o vedere de ansamblu asupraorganizaţiei. (%3 oferă deci informaţii managerilor în domeniul lor de activitate, dar în cadrul

procesului decizional nu se generează variante decizionale.

16

3'1N=%24 1+DH/%= ;%2'2/%'1 =1(+2'F

?'M' D= D'= %2=41'O, /''?%FO (O +?P%2O, (O (+/Q=M= L% (O1'2(3%O %2;+13'P%= ;%=/O1H% 3'2'4=1 D%2 D+3=2%HF (OH /'1=



(istemul %nformaţional (uport pentru adoptarea deciziilor 9D((: este un sistem careculege, prelucrează, stoc!ează şi transmite informaţiile necesare managerilor pentru a se puteaadopta anumite decizii.

+biectivul principal al acestui sistem este acela de îmbunătăţire a calităţii deciziilor adoptate de manageri.

/aracteristicile principale ale D(( sunt următoarele&

baza de date, care este comună pentru toţi utilizatori, se actualizează continuu şieste independentă de programele care prelucrează informaţiile operează prin terminale care interacţionează cu calculatorul existent este orientat spre problemele care aşteaptă o rezolvare informaţiile necesare rezolvării problemelor decizionale se găsesc în baza de

date a organizaţiei este construit pe modele matematice utilizează metode sofisticate pentru prelucrarea informaţiilor este un sistem dinamic şi adaptabil la sc!imbările mediului

D(( aută managerii pe parcursul procesului decizional,, dar nu pot înlocui udecataacestora În organizaţiile mari există şi D(( utilizate de către managerii de vârf care constituie

tabloul de bord al conducerii. 'cesta afişează pe monitor informaţii care privesc toate compar-timentele organizaţiei9producţie, contabilitate, mar)eting, etc.: într-o sintetică cu variante derăspuns la toate întrebările managerilor, prezentându-i informaţii curente într-una dinurmătoarele forme& tabele de valori, grafice, indici, fişe contabile etc.

=ficienţa utilizării tabloului de bord constă în realizarea unui ec!ipament optim întreefectele (% şi valoarea resurselor alocate, mai ales dacă conducătorul foloseşte un / careconferă realizarea unui sistem informatic computerizat prin viteza de reacţie ridicată, supleţe şieconomii de timp.

D(( este foarte complex şi pentru aceasta este nevoie de existenţa unor resurseconsiderabile pentru proiectarea, exploatarea şi instruirea managerilor.

".. /atele

3anagerii sunt bombardaţi în mod constant cu date şi informaţii fiind implicaţi într-un proces care include recepţia, prelucrarea şi transmiterea acesteia acolo unde este nevoie de ele.Hnele informaţii primite de manageri sunt utilizate imediat pentru ca o anumită situaţie o cereiar altele sunt stocate 9datele: pentru a fi folosite ulterior. De multe ori manageri sunt nevoiţi săcombine anumite informaţii de care dispun sau să paseze informaţiile de care nu au nevoiealtor persoane care le aşteaptă, ori mai simplu să distrugă informaţiile care nu mai sunt utile.

Datele sunt materia primă pentru producerea informaţiei 9este importantă remarcareadistincţiei dintre cele două resurse importante:. (unt obţinute prin citire, observare, măsurare,calculare etc. şi pot proveni din diferite surse&

(urse interne& documente contabile, planuri de amortizare a miloacelor fixe, revizii şireparaţii, bonuri de consum etc..

(urse externe& mass-media, %nternet etc.;orma în care sunt disponibile datele nu este întotdeauna cea adecvată nevoilor

manageriale, pentru aceasta ei trebuie să găsească o cale de a le obţine indiferent de miloacelefolosite, dacă acestea sunt importante pentru realizarea obiectivelor organizaţiei.

+bţinerea datelor din sursele disponibile, transformarea lor în informaţii utile pentrumanageri şi utilizarea lor pentru adoptarea deciziilor e un lucru normal în orice afacere.

rocesul de transformare a datelor în informaţii este redată în figura A&

17

'TO+AREPRE)(+RARE

D'=

%21'1=

%2;+13'P%%

%=L%1=



Fig. 3

;igura R ne arată că acest proces de transformare presupune parcurgerea a cel puţin patru etape şi anume&

a %ntrarea de date 9input-ul:<a (tocarea datelor<

a relucrarea datelor a leşirea datelor 9output-ul:<2.4.1 Intrarea datelor

%ntrarea datelor în organizaţii 9calculator: presupune efectuarea unor operaţii mai întâişi anume&

%dentificarea datelor utile 9pe domenii de folosire, nivele ierar!ice etc:< (tabilirea surselor de provenienţă (pecificarea modului de colectare a datelor.

/el mai important aspect la intrarea datelor în organizaţie este calitatea acestora, care semăsoară prin următoarele patru caracteristici&

(ă fie corectă, pentru a nu genera erori ulterioare, în cazul în care aceasta s-a produs trebuiedepistate rapid, iar utilizatorul unui calculator trebuie să fie mai atent şi să verifice continuu.(ă fie completă, pentru a nu distorsiona realitatea, datele introduce în calculator sau înscriseîntr-un document contabil oferă apoi informaţii factorilor de decizie<(ă fie relevante pentru utilizatori, să stoc!eze cele utile şi reprezentative pentru viitor, nu toatedatele ce se recepţionează pot fi utile adaptării unor decizii la un moment dat, la un anumitcompartiment.(ă fie obţinută la timp, condiţie vitală pentru orice organizaţie în contextul unui climateconomic instabil.

relucrarea automată a datelor, în calculator se face în forma cerută de soft-ul său, astfelcă trebuie verificat dacă spre exemplu numele sunt alfabetice, cantităţile sunt numerice, altfel

datele sunt invalide.Hn alt aspect important este cel al surselor de provenienţă al datelor, combinareasurselor oficiale cu cele neoficiale, dând un rezultat mai clar şi concis.

%ntrarea datelor în calculator 9fizică: se realizează prin mai multe moduri, referindu-nede partea de !ard a calculatorului, şi anume la tastatură, mouse şi scanner.

astatura este un element indispensabil, prin intermediul căruia se realizeazăcomunicarea între om şi calculator. =ste un dispozitiv de intrare ce permite introducerea facilăa datelor de câtre utilizator. 'mplasarea etic!etelor butoanelor este rezultatul unor analizeergonomice aprofundate, ce au la bază frecvenţa apariţiilor literelor în cuvintele unei limbi9exemplu de tastaturi&S T*=1US, ST*=1MS:. rogresul în acest domeniu a fost lent şinesemnificativ. celor 7A - 7G de taste de la începutul anilor 78, li s-a mai adăugat printr-o

dublare din raţionamente ergonomice încă C8 de taste& dea existente, mai recent sau introdus butoane speciale pentru funcţii specifice acestui domeniu ca pause, plaI, pre>, next, etc. 9latastaturile multi-media:.

3ouse-ul este un element care prin structura şi modul lor de operare controlează poziţia prompter-ului 9pointer sau cursor: care apare pe monitor 9displaI:, facilitând utilizatoruluiindicarea unei zone de pe ecran. Dispozitivele mouse standard au două butoane în parteasuperioară a carcase. ?utonul din stânga 9utilizat frecvent: este folosit pentru a selecta sau alansa în execuţie, iar cel din dreapta oferă diferite proprietăţi şi acţiuni ce se pot executa asupraobiectului selectat

(canner-ul este un ec!ipament capabil să citească şi ori ce alte informaţii de pe o coalăde !ârtie, film fotografic, dispozitive sau alte materiale asemănătoare şi să le transpună prinintermediul calculatorului pe monitor. 'ceasta transformă lumina reflectată de un obiect 9foaiade !ârtie: în secvenţa de 8 şi 5, asupra căruia calculatorul poate executa diferite prelucrări,adică converteşte informaţia analogică 9imaginea în serie de puncte de dimensiuni foarte reduse- proces numit digitaţie: în informaţie digitală, folosind nişte componente denumite criptic

18



//D, 3 sau /%( ce permit citirea informaţiilor 9pe principiul fotocelulei - măsurând de faptcât de multă lumină este reflectată pe suprafaţa scanată:.

entru a obţine întreaga imagine, un scanner o divide într-o grilă de puncte pe care ociteşte şi o interpretează rând cu rând prin intermediul capului de citire 9fiecare celulă din grilăe denumită pixel - picture element:.

2.4.2. Stocarea datelor

(tocarea datelor este al n-lea pas în transformarea datelor în informaţii. De când este posibilă prelucrarea automată a datelor, acestea se stoc!ează pe suporţi magnetici şioptici9memorie externă:. 'cestea sunt utile pentru că datele se perimează în timp, faciliteazăadăugarea de noi date celor existente sau ştergerea celor inutile. entru o utilizare mai eficientăa acestora se recurge la indexarea datelor, la fel ca şi cărţile într-o bibliotecă.

(tocarea datelor se poate face pe oricare din următoarele suporturi modeme aleinformaţiei& unităţii floppI, !ard discuri /D-1+3-ul sau unităţi de DD.

Hnitatea de disc floppI 9flexibil:. =ste una dintre cele mai simplu de utilizat şiconfigurat componente din calculator, cea ce nu înseamnă însă care are o mai puţină

importanţă. 'ceste dispozitive permit citirea şi scrierea pe discuri floppI sau disc!ete, cuautorul cărora se pot copia şi transfera fişiere de pe un calculator pe altul, dar datorită ratei detransfer mici şi a timpilor de acces mari, această metodă se rezumă doar la cazuri de strictănecesitate mai ales că fiabilitatea oferită de acestea este scăzută, mediul de stocare putându-sedefecta relativ uşor. %n funcţie de dimensiunea disc!etelor utilizate, există două tipuri de unităţifloppI&

,CS, rar întâlnite azi cu o capacitate de stocare de AR8 N?, EC8 N? şi 5,C 3?.A, S, cu densităţi de EC8N?, 5,GG3?, C,77 3?./ele mai utilizate sunt cele de 5,GG 3?. Disc!ete de C,77 3? sunt o îmbunătăţire rela-

tiv recente dar care necesită unităţi speciale pentru utilizare, iar creşterea capacităţii de stocarenu mai este semnificativă, mai ales acum când discurile /D-1+3 se utilizează pe scară largă.

Qard discurile denumite şi disc dur, disc *inc!ester sau unitate de disc, sunt dispozitiveutilizate la stocarea unor cantităţi mari de informaţii, oferind un acces rapid la acestea. 2ucontează modul în care utilizăm calculatorul 9acasă, la birou, pentru ocuri sau aplicaţii

profesionale:, prezenta acestora este absolut necesară, datorită capacităţii de stocare tot maimare oferite şi a ratelor crescute de transfer în comparaţie cu alte dispozitive de stocare.

%n trecut capacitatea unui !ard disc se măsura în zeci-sute de 3?, astăzi s-a auns lacapacităţi de ordinul zecilor sau c!iar sutelor de 4?, având astfel posibilitatea stocării unor capacităţi importante de date. %n plus, dimensiunile noilor unităţi sunt din ce în ce mai reduse,în timp ce vitezele de transfer sunt tot mai mari.

Din punct de vedere te!nic !ard discul este format din mai multe discuri magneticesuprapuse, fiecare din ele fiind acoperite cu un înveliş magnetic. e suprafaţa acestor discuri seSplimbăS capetele de citire$scriere care au rolul de a citii şi scrie informaţiile de pe disc.latanele se rotesc permanent cu o viteză constantă, sectoarele de pe disc fiind accesate înmomentul trecerii lor prin dreptul capului. /u cât această viteză este mai mare cu atât timpul delatenţă este mai mic, vitezele uzuale fiind de& G88 rpm, EC88 rpm, c!iar 5G.888 rpm. impulde căutare a unei piste pe disc este o altă caracteristică importantă a !ardului, unii producătorimăsoară timpul de deplasare a capului de la o pistă la alta cu valori de 5-G m$s, alţi considerătimpul mediu de găsire a unei piste cuprins între R şi 5A m$s. %nteracţiunea dintre !arduri şi cal-culator se face printr-o interfaţă numită controller, care poate fi sau nu integrată în calculator.

/D-1+3-ul este un mediu de stocare optic, spre deosebire de discurile !ard sau floppI,care sunt medii magnetice. %nformaţia este împac!etată pe un suport optic cu un format multmai dens decât cel al mediilor magnetice iar durata de viaţă a datelor este mult mai mare 9cinciani:. /itirea mediilor optice se realizează cu autorul unor raze laser forte înguste şi precise.

/D-ul este un disc de plastic cu înveliş metalic reflectorizant, bazat de obicei pealuminiu. 're imprimate nenumărate fante care păstrează informaţiile într-un format digital subformă de biţi. (pre deosebire de !arduri sau floppI, la care pistele sunt organizate circular, /D-

19



1+3-ul are o singură pistă, o spirală care porneşte din centru spre marginea exterioarăatingând )m lungime şi stoc!ează până la RG8 N? de date prin intermediul a aproximativ ,miliarde de fante.

Hnităţile DD sunt dispozitive optice care vor deveni standard în următori ani.e!nologia DD a fost dezvoltată de marile companii !ilips şi (onI, specializate în domeniulmediilor de stocare optice. 'cestea urmează să înlocuiască /D-1+3-ul şi c!iar benzile Q(

destinate video-recorderelor. 're forma unui disc plat de dimensiunea unui /D. /itirea se face prin intermediul unei raze laser cu o lungime de undă mai scurtă decât în cazul drive-urilor /D-1+3 9capacitate de stocare mai mare:. (tratul pe care se stoc!ează informaţia este dedouă ori mai subţire decât la /D-1+3 existând şi posibilitatea de a scrie datele şi în douăstraturi. 2ivelul superior aurit este semitransparent, permiţând citirea stratului inferior. argintat.1aza laser are două intensităţi, cea mai puternică fiind folosită pentru citirea celui deal doileastrat.

=xistă şi proiecte ale unei te!nologii futuriste de stocare a datelor şi informaţiilor,numite QD-1+3, unde unda de control este formată din ioni de galiu, obţinându-se o densitatea datelor foarte mare, unda fiind extrem de îngustă.

2.4.3. Prelucrarea datelor relucrarea datelor este a %%%-a etapă în procesul de transformării a datelor în informaţii.

După ce datele au fost colectate, verificate şi codate 9dacă este cazul: se trece la prelucrarea lor.olumul mare de date, cu care se lucrează şi diversitatea mare de domenii pe care le acoperă9economic, social, politic, cultural, ş.a.:, necesită o grupare a datelor în funcţie de cerinţeleutilizatorului pentru o prelucrare mai rapidă şi uşoară a acestora.

iteza de prelucrare 9numită procesare: este viteza de răspuns la pulsaţiile 9cadenţa:ceasului sistemului, prin care toate activităţile, acţiunile, care se desfăşoară în calculator suntsincronizate. 'ceastă viteză se măsoară în 3Qz, şi reprezintă un milion de cicluri pe secundă./eea mai mică viteză de procesare pe un calculator este de G,EE 3Qz, iar cele mai maridepăşesc C888 3Qz. =ste important de ştiut că viteza măsoară rata procesării datelor, nu cât demulte date pot fi procesate de odată.

Hnele procesoare pot prelucra informaţii pe RG biţi ceea înseamnă cvadruplul unuimicro procesor de 5R biţi, cu aceiaşi viteză a ceasului.

rocesoarele sau /H 9/entral rocessing Hnit: este de fapt cea mai importantăcomponentă a sistemului. (e ocupă de iniţializarea calculatorului, de încărcarea sistemului deoperare, de execuţia tuturor aplicaţiilor şi de controlul fluxului de date. 'stfel, se poateaproxima foarte bine putere unui sistem prin capacitatea de prelucrare a procesului sau

procesoarelor. /!iar daca, în general, în configuraţia calculatorului se întâlneşte un singur procesor, se pot realiza cu o investiţie relativ redusă sisteme bi-sau Juad -procesor.

orbind despre caracteristicile constructive, cele mai noi procesoare au inclusă pe pastila de siliciu şi memorie rapidă de nivelul C. Dimensiunea acestei memorii variază de lamodel la model 9între 5C7 N? şi C 3?: influenţând performanţele generale ale procesorului.Dimensiunile uzuale pentru sistemele des)top sunt de 5C7 - 5C N?, variante de %3? şi C 3?,fiind destinate serverelor. =ste important de cunoscut modul în care pastila de siliciu a

procesorului este SambalatăS, existând două moduri de prezentare&- so)et, matrice de pin 9(o)et E, (o)et AE8, cele mai cunoscute:<- slot, cu contractele dispuse în linie asemănătoare ale plăcilor de extensie 9(lot

5, (lot C:Dintre procesoarele noi ce se află acum pe piaţă fac parte& %ntel /eleron, %ntel entium

%%, %ntel entium Venon, %ntel entium %%%, %ntel entium G, '3D NR şi altele, care însă nureuşesc să ţină pasul cu cei doi mari ucători de pe terenul procesoarelor, adică& /Irix 3%% şi3edia 4V< %D *inc!ip C AD şi %D3 3 C.

/rearea unei lumi virtuale, presupune tot o prelucrare de date, însă una mai complexă.%n momentul de faţă cele mai dramatice sc!imbări ce se produc într-un calculator au loc lanivelul sistemului video, companiile înfruntându-se pe viaţă şi moarte, dublând practic

20



performanţele cu fiecare nouă generaţie de produse. 3otivul este simplu& cerinţa de putere de procesare a aplicaţiilor curente a fost satisfăcută de ultimele dezvoltări din domeniul proce-soarelor. %n domeniu graficii AD 9tridimensionale: şi a titulaturilor multi-media, care să creezecât mai bine o lume virtuală mai este loc suficient ca această industrie să mai aibă de lucrucâţiva ani buni.

/rearea imagini pe monitor, se poate înţelege mai bine prin urmărirea traseului datelor,

astfel& datele sunt pompate pe magistrală către c!ipset-ul video, printr-o serie de transformăride aici aung să fie stocate în memoria video, care le de acum va conţine practic imaginea ceurmează a fi afişată. Din acest punct biţi iau calea ce duce către 1'3 - D'/ 9convector-digital-analogic:, unde vor fi transferaţi în simplu semnal analogic, ce va fi transmis prinintermediul cablurilor video câtre monitor. /u cât se parcurge mai rapid aceste etape, cu atâtviteza de generare a imaginii pe monitor va fi mai mare. entru maxim de performanţă,transferul de date 9prin intermediul unei magistrale: trebuie să se producă cu cea mai mareviteză. /ea mai rapidă SmagistralăS este '4 9'dvanced 4rap!ics ort: cu o frecvenţăstandard de RR 3Qz, dar conectabilă la o singură placă.

2.4.4. Ieşirea datelor

%eşirea datelor este ultimul, al %-lea pas al procesului de transformare a datelor îninformaţii, cel mai apropiat de apariţia informaţiilor. %eşirea datelor în funcţie de cerinţeleutilizatorilor se poate face sub forma de&

tabele, care reprezintă concepte sintetice şi sistematizate privind anumite feno-mene sau acţiuni

rapoarte, care sunt sub formă de text şi descriu rezultatele acţiunilor ce urmeazăunor decizii adoptate

grafice, care sunt mai sugestive şi permit mai repede sesizarea unor tendinţe demanifestare a fenomenelor

1eferindu-se la facilităţile pe care le oferă partea de !ard>are a calculatorului, la ieşirea

datelor din calculator, se poate opta pentru una din următoarele variate, monitor imprimantăsau placă de sunet.(istemul video al unui calculator, din care face parte şi monitorul este unul din cele mai

importante componente ale oricărui calculator personal 9/:. 'cesta afectează direct plăcereade a lucra cât şi sănătatea utilizatorului. oate calculatoarele sunt conectate la un sistem deafişare pe care se poate vizualiza rezultatele prelucrării datelor realizate de câtre sistemul decalcul. 'ceste sisteme de afişare se numesc monitoare sau displaI şi sunt separate decalculator, fiind elemente de sine stătătoare ce se conectează la calculator.

3onitoarele sunt de tipuri diferite 9în general cu diagonala de 5CS şi C5S: cele maiîntâlnite fiind&

3D' - 3onoc!rome DisplaI 'dapter

/4' - /olor 4rap!ics 'dapter, oferă patru culori elementare cu o rezoluţie deAC8xC88 pixeli =4' - =n!aced 4rap!ics 'dapter, care dispune de 5R culori elementare şi o

rezoluţie de RG8 x G78 de pixeli 4' - ideo 4rap!ics 'rraI, faciliteazâ imaginii o acurateţe foarte bună cu o

rezoluţie de RG8 x G78 pixeli (4' - (uper ideo grap!ics 'rraI, care sunt cele mai performante, oferind o

rezoluţie de 788 x R88 pixeli F/D- FiJuid /rIstal DisplaI, oferă afişa cu cristale lic!ide, plasmă, folosit mai

ales la laptop-uri, noteboo)-uri, dispunând de rezoluţie (4' /1- monitoare cu tub catodic.

%n ultimii ani, atât tuburile catodice cât şi partea electrică, au continuat să seîmbogăţească, imaginile fiind afişate acum tot mai bine, mai clar şi cu o rezoluţie şi culori multmai bune. 2oile tipuri de monitoare cu ecrane plate 9F/D:, câştigă tot mai mult teren şi au

21



tendinţe de a se impune, în viitorul nu prea îndepărtat. 'mbele tipuri însă sunt caracterizate decătre elementele de bază care de altfel le şi diferenţiază sub aspectul calităţii lor. + primădiferenţă constă în modul implementării diferitelor comenzi pentru austarea proprietăţilor rastrului 9imaginii: - luminozitate, contrast, formă si dimensiuni.

'stfel, calculatoarele analogice au comenzile implementate analogic 9reglaele se fac prin potenţiometre: iar monitoarele digitale au comenzi de austare implementate prin

intermediul unui procesor care gestionează parametrii monitorului 9mod mai preferat:.%maginea poate conţine între G78.888 şi 5.6C8.888 de pixeli. Fa ecrane obişnuite,fiecare pixel este format la rândul lui din trei puncte colorate în roşu, verde respectiv albastru.'ceste puncte fiind foarte mici, de la distanţă rezultă o culoare caracteristică fiecărui pixel.Distanţa dintre doi pixeli alăturaţi se numeşte apertură sau pitc!, aceasta se măsoară înmilimetri 9cu cât este mai mică, cu atât imaginea este mai puţin granulată, deci mai clară:.entru ecranele cu diagonală mare C5S, apertura este de 8,A5 sau de 8,C7 mm.

/ele mai importante caracteristici ale monitorului le reprezintă& ;recvenţa de refres! a imaginii, adică fiecare pixel este reîmprospătat de R8, E8,

78 ori pe secundă, la E8 având o rată de refres! de E 3Qz. 1ezoluţia maximă suportată, adică numărul de pixeli care se poate afişa pe ecran

în funcţie de mărimea ecranului.'ceste două combinate dau frecvenţa orizontală de scanner a monitorului.Fa un refres! de 7 Qz monitorul flat panel cu cristale lic!ide 9;-!in ;ilm

ransistor:, nu pâlpâie în mod vizibil dar la un F/D acesta pâlpâire nu există, rata refres! este8 Qz, nu emite radiaţie electrimagnetică şi are un consum de energie foarte mic. oatecaracteristicile acestea se supun reglementărilor %(+ 9%ntemational (tandard +rganization:.

Hn dispozitiv periferic, de ieşire a datelor din calculator, este şi imprimanta, care presupune transpunerea imaginii şi a textelor pe diferite forme standard de !ârtie. 'cestea sevând odată cu calculatorul, ataşându-se lor. Deşi calculatorul şi documentele electronice au luatamploare, se preferă încă folosirea documentelor în formă tipărită, iar imprimanta este cea care

permite încă acest lucru. După modul de imprimare, viteza, dimensiune, complexitate şi costaceste se împart în trei, şi anume&

%mprimante cu ace, model vec!i care se utilizează tot mai puţin, pentru viteza sa redusăde tipărire, rezoluţie mică, zgomot pronunţat, dar au în sc!imb preţul redus şi posibilitateaimprimării mai multor copii odată,

%mprimanta cu cerneală, constă în pulverizarea picăturilor de cerneală prin intermediulunor doze foarte fine, are viteză tot mai mare de tipărire, rezoluţie mult mai bună - 5C88 dpi, şiviteză relativ mare de imprimare 97 pag$min:, dar cu costuri mai mari, găsindu-se color saumonocolor.

%mprimanta laser, sunt cele destinate 9prin preţ: utilizatorilor care au nevoie de performanţă şi viteză de tipărire, procedeul de tipărire constă în folosirea unei roze laser pentrua atrage cerneala 9toner-ul: pe un tambur care mai apoi imprimă cerneala pe coala de !ârtie,viteza depinde de domeniul pentru care este aleasă, şi anume& impersonal 7 pag$min, office m7-5C pag$min, pentru grupuri 5C$8 pag$min iar pentru departamente 8-5A pag$min.

/ele mai cunoscute FD 9age Description Fanguage- limba de descriere a paginii: detipărire a documentelor la nivel profesional este cel al firmei 'dobe numit ost (cript, existândşi alte firme dar nu la fel de performante 9ex. Qe>lett ac)ard:.

(unetul este o capabilitate relativ nouă oferită de /-uri, de care nu s-a ţinut cont înmomentul proiectării primului calculator şi care poate fi considerat o modalitate de ieşire adatelor din calculator 9nescrisă:. /alculatoarele compatibile %?3 au fost gândite ca unelte delucru şi nu ca sisteme multimedia 9excepţie făcând sunetul SbeepS care avertizează sonor diferite situaţii:. /alculatoarele modeme sunt dotate cu o placă de extensie ce face posibilăreproducerea sunetului sau a muzicii, numită placă de sunet. 'cestea au devenit atât de

populare încât au dus la creşterea competiţiei între producători, apărând modele tot mai

sofisticate şi la preţuri tot mai accesibile tuturor. De asemenea, ieşirea datelor din calculator 9şicirculaţia lor: şi $ sau organizaţie se poate face apelând şi la facilităţi oferite de discuri, modem-uri sau plăci de reţea.

22



2.4.5. Informaţia - oiect al prelucrării

=ste firesc ca înainte de a trata metodele şi te!nicile de organizare a informaţiilor să seevidenţieze câteva probleme de principiu care trebuie să stea la baza unor asemenea organizări.urmărindu-se ca ele să se realizeze în concordanţă deplină cu obiectivele propuse în

perfecţionarea sistemelor informaţionale.

+biectivul general al sistemelor informaţionale, inclusiv a acelora care se bazează pete!nicile electronice de prelucrare şi teleprelucrare a datelor, este acela de a contribui laridicarea eficienţei activităţii pe bază 9de producţie, comercială, de transporturi, etc.: iar obiectivul local 9specific: al acestor sisteme îl constituie asigurarea cu informaţii necesare şisuficiente şi de o calitate corespunzătoare, în timp util a nivelelor şi punctelor de decizie şi $saude informare atât din sistemul datm cât şi din sistemele informaţionale ierar!ic superioare, dincare aceste fac parte.

rin urmare, orice organizare a informaţiei trebuie să satisfacă realizarea acestor obiective.

e!nicile şi metodele de organizare a informaţiei, organizarea fişierelor şi băncilor dedate nu trebuie tratate ca un scop în sine.

Hna din problemele de principiu de care trebuie să se ţină cont în organizareainformaţiei în fişiere şi bănci de date este aceea că aceste metode şi te!nici de organizare sunt pentru informaţii, pentru pregătire şi prelucrarea informaţiei în vederea unei valorificărimaxime. %nformaţia reprezintă obiectul prelucrării şi totodată, ea reprezintă principala categoriede de resurse utilizate în sistemele informaţionale şi respectiv informatice, alături de celelaltecategorii de resurse& personalul de specialitate, ec!ipamentele de prelucrare şi instrumentele deutilizare a acestor ec!ipamente 9metode şi te!nici de analiză şi proiectare, limbae de

programare şi conversaţionale, pac!ete standard de programe de aplicaţii, sisteme de operare,metode şi te!nici de organizare şi prelucrare a informaţiilor s.a.:.

Hltimele două categorii de resurse menţionate sunt utilizate în exclusivitate tot pentru proiectarea şi$sau realizarea sistemelor de generare, înregistrare, transmitere, prelucrare ainformaţiei în vederea valorificării ei.

otodată, de aici se desprinde concluzia, că organizarea informaţiei în fişiere şi bănci dedate trebuie să cuprindă întreg fluxul informaţiei respective, de la generarea ei până lavalorificarea ei, respectiv revalorificare. 'bordarea organizării informaţiei în fişiere şi bănci dedate numai pentru a răspunde cerinţelor strict te!nice impuse de ec!ipamentele electronice de

prelucrare şi teleprelucrare a datelor, reprezintă o abordare parţială şi ruptă de aspectele practice ale valorificării, generării şi pregătirii informaţiei respective pentru prelucrare. 'se-menea abordare, conduce la crearea inevitabilă a unor greutăţi în implementarea şi exploatareasistemelor respective de prelucrare.

;işierele şi băncile de date în marea lor maoritate nu se creează şi nici nu se actuali-zează începând cu fluxul informaţional de la poarta centrului de calcul electronic. =le încep ase crea şi actualiza de la punctele şi momentele de generare ale informaţiilor, iar generarea estecondiţionată direct de cerinţele de informare 9de valorificare:.

+ altă problemă de principiu care trebuie avută în vedere la organizarea informaţiei înfişiere şi bănci de date este aceea că informaţia ce intră, se generează şi se prelucrează în sisteminformaţional, respectiv informatic dat şi se valorifică în cadrul acestui sistem sau în altesisteme exterioare lui, are o frecvenţă de modificare 9pentru o pondere însemnată din volumultotal: foarte mare. ocmai volumul şi structura informaţiei ce intră sau se generează în sistemuldat şi frecvenţa acestor intrări si$sau generări de informaţii determină principalele caracteristicite!nice şi de exploatare ale sistemelor de prelucrare a datelor în particular, şi caracteristicilesistemelor informaţionale respective, în general.

%nformaţia este elementul cel mai dinamic al sistemelor informaţionale şi respectivinformatice. =a este aceea care dă viaţă acestor sisteme. De aici reiese cerinţa ca alegerea şi

utilizare a informaţiei să se realizeze într-o concordanţă deplină cu caracterul dinamic alinformaţiei.

23



2.4.!. "cti#ităţile şi oiecti#ele or$ani%ării datelor

+rganizarea datelor ocupă un loc important în proiectarea sistemelor informatice. Demodul în care sunt organizate datele depinde eficienţa sistemului informatic. +rganizareadatelor presupune&

5. definirea, structurarea, ordonarea şi gruparea datelor în colecţii de date

omogene<C. stabilirea legăturilor 9relaţiilor: între date, între elementele unei colecţii,între colecţiile date<

A. reprezentarea 9stocarea: lor pe suport informaţional, prelucrabil într-unsistem de calcul.

G. (copul organizării datelor îl constituie regăsirea automată a datelor dupădiverse criterii şi forme.

. +biectivele urmărite în organizarea datelor sunt&R. timpul de acces la datele organizate pe diferite suporturi de date să fie

minim 9acces rapid la date:<E. spaţiul de memorie internă şi externă ocupat de date să fie cât mai redus

9economie de memorie internă şi externă:. (e urmăreşte ca pe un spaţiu dememorie cât mai mic să se introducă un volum cât mai mare de date<7. datele să apară o singură dată în sistem 9unicitatea datelor:. otuşi, uneori,

pentru realizarea unui acces mai rapid la date, se impune acceptarea uneiredundanţe minime a datelor<

6. în sistemul de organizare a datelor să se reflecte, pe cât posibil, toate legă-turile dintre obiectele, fenomenele, procesele economice pe care acestedate le reprezintă<

58. să permită sc!imbarea structurii datelor şi a relaţiilor dintre ele fără amodifica programele ce le gestionează 9flexibilitatea datelor:.

2.4.&. 'oncepte utili%ate (n or$ani%area datelor /ele trei concepte de bază utilizate sunt& entitate, atribut, valoare. =le au fost introduse

în literatura de specialitate odată cu apariţia bazelor de date. 'ceste concepte sunt legate întreele& o entitate are mai multe atribute, iar atributelor li se asociază o mulţime de valori.

rin entitate se înţelege un obiect concret sau abstract reprezentat prin proprietăţile sale.+rice proprietate a unui obiect poate fi exprimată printr-o perec!e 9'1%?H,

'F+'1=:. =xemplu& Smasa V are culoare albăS, unde SculoareS reprezintă atributul, iar SalbăS valoarea.

'şadar, o entitate se poate exprima prin mai multe proprietăţi, deci mai multe perec!ide forma 9'1%?H, 'F+'1=:.

De exemplu, o persoană V poate fi reprezentată prin mulţimea de perec!i& 92H3=,+=(/H:< 9'1(', C:< 9(=V. 3'(/HF%2:< 91+;=(%=, =/+2+3%(:< 9('F'1%H,68888:.

În realitate, mulţimea atributelor 2H3=, W1(', (=V, 1+;=(%=, ('F'1%H poate fi asociată mai multor =1(+'2=. 1ezultă că atributul nu caracterizează doar oentitate, ci poate caracteriza o clasă de entităţi numită entitate grup. În exemplul de mai sus,entitatea grup s-ar putea numi =1(+'2=. Deoarece toate elementele unei entităţi grup secaracterizează prin aceeaşi mulţime de atribute, se poate spune că entităţile din cadrul uneientităţi grup sunt de acelaşi tip. În acest sens, se utilizează termenul de Stip de entităţiS pentru oclasă de entităţi.

2oţiunea de atribut este cunoscută şi sub denumirea de câmp, caracteristică.;iecare atribut e caracterizat de natura valorilor pe care le poate lua. 'stfel, un atribut

este de tip numeric dacă valorile sale sunt numerice, alfanumeric dacă valorile sale sunt şiruride caractere, etc. În general, un atribut are valori elementare, dar pot exista şi situaţii deatribute compuse 9formate prin concatenarea mai multor atribute:. ot exista atribute ce

24



identifică în mod unic o entitate, ele numindu-se atribute c!eie sau pot exista atribute ce nuidentifică unic o entitate şi se numesc atribute non-c!eie.

Hn alt concept utilizat este cel de dată. Data este un model de reprezentare ainformaţiei, accesibil unui anumit procesor 9om, program, calculator:< cu acest model seoperează pentru a obţine noi informaţii despre fenomenele şi procesele lumii reale.

8 dată care este indivizibilă în raport cu informaţia pe care o reprezintă, dar şi în raport

cu modul de prelucrare se numeşte dată elementară sau scalară. 3ai multe date elementareformează o dată compusă.Din punct de vedere logic, o dată se defineşte prin& identificator, atribut şi valoare.=xemplu< 1+;- identificator 1+;=(%'- atribut=/+2+3%(- valoare

Din punct de vedere fizic, unei date îi corespunde o zonă de memorie de o anumită mărime,situată la o adresă absolută.

25



$. TIP(RI 0I +ATEGORII /E 'I'TEME INFORMATI+EPENTR( MANAGEMENT() ORGANIZA*IEI

$.1. +mpnentele unui sistem infrmatic

3odelul unui sistem informatic exprimă cadrul conceptual pentru componentele principale şi activitatea sistemului informatic. (istemul informatic depinde de resursele umane,de !ard>are si soft>are pentru a realiza intrările în sistem, prelucrează ieşirile din sistem,

precum şi activităţile de control care convertesc datele în produse informaţionale. =lementele componente ale unui sistem informatic&

+ameni, !ard>are, soft>are şi date care sunt elementele de bază& Resursele umane @ includ atât utilizatorii cât şi specialiştii< ard2are @ includ ec!ipamentele< 'ft2are @ includ programe şi proceduri< /atele 3 sunt transformate prin activităţile de procesare într-o mare varietate de produse informaţionale pentru utilizatori

Hn alt aspect important îl reprezintă procesarea informaţiilor. 'ceasta constă înintroducerea, prelucrarea, ieşirea şi stocarea şi activităţile de control. Datele sunt fapte brutesau observaţii în general despre fenomene fizice sau tranzacţii comerciale. Datele au un carac-ter obiectiv sunt măsurabile prin caracteristicile lor.

%nformaţiile sunt dea procesate, au un anumit înţeles şi sunt folositoare utilizatorului.Datele suferă un proces de adăugare de valoare prin&

agregare, manipulare şi organizare analizarea şi evaluarea conţinutului lor utilizarea lor într-un context folositor pentru utilizator

Acti-it%ţile dintr4un sistem infrmatic

rincipalele activităţi dintr-un sistem informatic sunt cele de prelucrarea informaţiilor.'cestea includ& a @ %ntroducerea datelor< b @ rocesarea datelor pentru obţinerea de informaţii< c @ %eşirea procedurilor informaţionale< d @ (tocarea resurselor informaţionale e @ /ontrolul performanţelor sistemului<

a. %ntroducerea datelor @ datele despre tranzacţiile comerciale sau despre alte evenimentetrebuie să fie adunate si pregătite pentru prelucrare. %ntroducerea se referă la editarea deînregistrări. +dată introduse, datele pot fi transferate pe un suport 9 magnetic $ optic:

până la prelucrare< b. relucrarea datelor @ datele care sunt subiectul activităţilor de prelucrare cuprind& cal-

cule, comparări, sortări, clasificări, sortări clasificări sau însumări. 'ceste activităţi or-ganizează, analizează şi manipulează datele convertindu-le în informaţii pentruutilizatori.

26



c. %eşirea produselor informaţionale @ informaţiile rezultate în urma prelucrării apar înforme variate pentru a fi transmise utilizatorilor în forma solicitată de aceştia. %nfor-maţiile trebuie să îndeplinească anumite condiţii de calitate ce se referă în general la&

timp @ viteza cu care informaţia ajunge la utilizator

cnţinut @ atri!utele care confer" valoare informaţiei

frm% @ felul în care ajunge la utilizator <

d. Stocarea produselor informaţionale @ această activitate nu constituie o componentăfoarte importantă în cadrul sistemelor informatice. =a reprezintă activitatea dintr-unsistem informatic în care datele şi informaţiile sunt depozitate într-un mod organizat învederea unei utilizări ulterioare. 'tunci procesul de regăsire este necesar utilizatorilor

prin rapiditatea şi acurateţea sa. (uporturile utilizatorilor pentru stocarea datelor şiinformaţiilor sunt în general magnetice sau optice.

e. Controlul performanţelor sistemului @ reprezintă o activitate de mare importanţă încadrul sistemului informatic o reprezintă controlul performanţelor sale. 'ceastă acti-vitate are în vedere următoarele elemente&

un sistem informatic produce un feed-bac) despre intrările, procesul şiieşirile sale precum şi despre activitatea de stocare.

;eed-bac)-ul trebuie monitorizat şi evaluat pentru a determina dacă sistemulurmează să-şi atingă scopul prin performanţele sale. ;eed-bac)-ul va trebui utilizat pentru a efectua austări în activitatea

sistemului pentru a-i corecta deficienţele.

$.". E-luţia sistemelr infrmatice

+ viziune sistemică, de ansamblu a organizaţiei permite câteva opţiuni în a o defini. (e poate construi astfel, un model logic alcătuit din subsisteme bazate pe circuitul resurselor&muncă, bani, materii prime. 3ai mult, putem avea în vedere nivelurile managementului care înfuncţie de modalitatea de luare a deciziilor poate fi alcătuit din subsisteme cum ar fi cele de

natură geografică, regională, a pieţei etc.

Fig. # Sistem de generare de profit

În cele mai multe organizaţii, departamentele sunt alcătuite prin gruparea unor funcţii. De- partamentul financiar-contabil este alcătuit din persoanele care îndeplinesc funcţii de natură fi-nanciar-contabilă iar departamentul de mar)eting de cei care se ocupă de aceste activităţi, ş.a.m.d.=ste important ca fiecare dintre aceste departamente să fie considerat un subsistem în sine.

În decursul timpului s-au evidenţiat mai multe forme de a gestiona activitatea econo-mică prin utilizarea sistemelor informatice. În timp ele ar putea fi sintetizate aşa&

"nii )5* + )!*

relucrarea electronică a datelor @ rolul sistemelor informatice era de a procesatranzacţiile, de a întreţine 9edita: înregistrările şi de a oferi diverse rapoarte.

27



Fig. $ % viziune ierarhica a sistemelor informatice

&a!elul 1

Intr%ri Prces Ie&iri( Date, ranzacţii /lasificare, sortare,

actualizare1apoarte detaliateDate prelucrate

(%3 Date prelucrate,3odele

4enerare de rapoarte,date de management,modele simple,interogări

Decizii de rutină, răspunsuri lainterogări

(;D Date prelucrate,3odele

răspunsuri lainterogări, modelări,simulări

1apoarte speciale

(%= Date prelucrate,1apoarte'nalize

'nalize personalizate roiecte, trenduri

(= ;apte, corelaţiireguli

'nalize (oluţii la probleme carenecesită experienţă

Fegenda&S'& ( sisteme pentru prelucrarea tranzacţiilorS)* ( sisteme informatice pentru managementSF+ ( sisteme pentru fundamentarea decizieiS), ( sisteme pentru activitatea e-ecutiv"S, ( sisteme e-pert

"nii )!* - )&* *anagementul sistemelor informatice @ 'cest mod organizare avea rolul de a oferi

managerilor 9ca utilizatori ai sistemelor informatice: diverse rapoarte predefinite demanagement care le ofereau informaţiile necesare pentru luarea deciziilor.

"nii )&* - ),*Sistemele pentru fundamentarea deciziei @ aceste sisteme nou apărute aveau rolul de a

oferi managerilor utilizatori un suport ad-!oc pentru fundamentarea deciziei. 'cest suport era

28



croit pentru anumite probleme specifice şi era milocit de compartimente specializate 9alcătuitedin informaticieni:.

"nii ),* - )*Sisteme orientate utilizator

(isteme de prelucrare pentru utilizator - utilizatorii finali 9fără a fi specialişti în

informatică: pot utiliza resursele de calcul pentru a îşi fundamenta deciziile fărăa mai apela la intermediari 9compartimentul informatic, informaticieni:< (isteme informatice pentru nivelul executiv @ rolul acestor sisteme informatice

este de a da nivelului decizional de vârf posibilitatea de a obţine informaţiilenecesare pe care le doresc, când doresc şi în forma pe care o doresc<

(isteme expert @ rolul acestor sisteme este de a servi drept consultanţi 9experţi: pentru utilizator în anumite domenii, de obicei limitate.

"nii 2***Sisteme informatice strategice şi glo!ale

• (istemele informatice strategice @ rolul acestor sisteme este de a oferi un component integral al proceselor de business, de producţie şi service care aută orga-nizaţia pentru a câştiga un avanta competitiv<

• (isteme informatice globale @ care au rolul de a utiliza reţelele 9%ntranet, %nter-net sau altele: globale în scopul de a interconecta utilizatorul, cu organizaţia, dea asigura comunicaţia şi colaborarea între subsistemele organizaţiei pentru aasigura suportul desfăşurării business-ului la un nivel de eficienţă maximă.

$.$. Mdalit%ţile de structurare a sistemelr infrmatice

(istemele informatice din prezent pot fi construite în aşa fel încât să poată fi utilizate şi

în mod centralizat cât şi descentralizat în activităţile operaţionale şi de luare a deciziei.a5 A-anta6ele centrali#%rii

acest mod de lucru poate conecta toate componentele unei organizaţii prin reţelede comunicaţii care oferă managementului posibilitatea de a centraliza procesulde luare a deciziei 9deciziile ce erau luate la nivelul de os:<

se poate promova centralizarea operaţiilor care reduce numărul de birouri,depozite şi alte spaţii de muncă.

,5 A-anta6ele descentrali#%rii utilizare de reţele distribuite de calculatoare la mai multe puncte de lucru ce ofe-

ră managerilor de vârf posibilitatea de a delega deciziile la nivelul managemen-tului de miloc<

managementul poate descentraliza activitatea operaţională prin creştereanumărului de grupuri care au acces la informaţie şi comunicaţie.

c5 Tendinţe 7n structurarea sistemelr infrmaticeDacă la începutul utilizării calculatoarelor sistemul de lucru era organizat într-un com-

partiment distinct - centralizarea era singura opţiune - prin dezvoltarea te!nologiei informaţiei,a computerelor puternice a determinat centralizarea !ard-ului, softului şi a specialiştilor dinsistemele informatice la nivelul corporaţiilor.

După această perioadă dezvoltarea de /-uri a determinat o tendinţă de descentralizaremai ales că au apărut reţelele de calculatoare ce puteau fi accesate de orice utilizator. În perioa-

da următoare a apărut necesitatea de a se stabili un control asupra resurselor informaţionale aleorganizaţiei rezultată din descentralizarea de la nivelul unor organizaţii şi descentralizarea de lanivelul altora ceea ce ar semăna cu nişte sisteme !ibrid.

29



În fine, se remarcă în prezent tendinţa de a transfera funcţiile sistemelor informaticeunor firme din afara organizaţiei ca integratori de sistem.

$.. +ate!rii de sisteme infrmatice

(istemele informatice oacă un rol important în a asigura suportul activităţilor

manageriale şi operaţionale în business. Din acest motiv există posibilitatea de a clarificatipologia sistemelor informatice la nivel conceptual în&1. 'isteme infrmatice peraţinale". 'isteme infrmatice pentru mana!ement

5. (istemele informatice operaţionale ar putea cuprinde&- sisteme informatice operaţionale- sisteme pentru procesarea 9prelucrarea: tranzacţiilor- sisteme pentru controlul proceselor<- sisteme pentru colaborarea la nivelul organizaţiei

C. (isteme informatice pentru management cuprind&- sisteme informatice pentru management 9în general:<- sisteme informatice pentru fundamentarea deciziei<- sisteme informatice pentru activitatea executivă.

Sistemele informatice operaţionale(istemele informatice sunt necesare pentru a prelucra datele generate şi utilizate în

operaţiile de business. 'ceste sisteme informatice operaţionale produc a varietate de produseinformaţionale pentru uz intern sau extern. 'ceste informaţii vor fi prelucrate mai departe decătre sistemele informatice pentru management. În general acestea au rolul&

- de a procesa date privind business-ul<- de a controla procese industriale.

Sistemele informatice de prelucrare a tranzacţiilor'ceste sisteme sunt orientate către prelucrarea datelor rezultate din business sau opera-

ţionale& vânzări, cumpărări, inventar şi oferă o varietate de produse informatice 9liste, situaţiietc.: de uz intern sau extern. relucrarea datelor se face în urma acumulării 9la o perioadă detimp: sau în timp real.

Sisteme informatice pentru controlul proceselor(unt acele sisteme care utilizează computerul pentru a controla anumite procese fizice

9linii de producţie robotizate, fabrici automate etc.:

Sistemele informatice pentru cola!orarea la nivelul organizaţiei(unt sisteme care utilizează o gamă largă de te!nologii informatice pentru a asigura

colaborarea, comunicarea dintre angaaţii 9membrii: unei organizaţii. 'ceasta aută la sc!imbulde idei, împărţirea resurselor, coordonarea între membrii. (copul acestor sisteme informaticeeste de a creşte productivitatea şi creativitatea ec!ipelor şi grupurilor de lucru dintr-oîntreprindere modernă.

Sistemele informatice pentru management'ceastă categorie de sisteme informatice sunt orientate spre a oferi suport şi informaţii

pentru autoritatea efectivă de luare a deciziei. =le asigură suportul pentru necesităţiledecizionale de la nivelul de vârf 9strategic:, la cel de miloc 9tactic: sau cel operaţional.

(istemele informatice pentru management oferă o varietate de rapoarte specifice folositoare înactivităţile manageriale curente. rodusele informatice pot fi obţinute la cerere, periodic saucând apar necesităţi excepţionale.

30



Sisteme informatice pentru fundamentarea deciziei'ceste sisteme oferă managerilor utilizatori informaţii întrun mod interactiv ori de câte

ori este nevoie. 3anagerii îşi generează informaţiile de care au nevoie pentru decizii, folosindmodele decizionale şi baze de date specializate.

Sisteme informatice pentru activitatea e-ecutiv"(unt sisteme care asistă nivelul mediu şi de vârf al managementului organizaţiei. +ferăun acces imediat şi uşor la informaţiile necesare atingerii obiectivelor strategice ale firmei. 'uun mod uşor de operare şi înţelegere.

)nteligenţa artificial"=ste o combinaţie între ştiinţă şi te!nologie, al cărei scop este de a dezvolta computere

care pot gândi. (e porneşte de la ideea că dezvoltarea de funcţii ale computerului sunt asociateîn mod normal cu inteligenţa umană.

Sistemele e-pert(unt sisteme bazate pe computer şi care îşi utilizează cunoştinţele în aplicaţii specifice

cu o complexitate ridicată şi care acţionează similar cu un consultant uman. 'ceste sisteme secompun dintr-o bază de cunoştinţe 9informaţii: şi nişte module soft>are care se interferează şicomunică apoi răspunsul la întrebările utilizatorului.

Sistemele de management a cunoştinţelor/ele mai multe organizaţii au realizat că au devenit companii de creare de cunoştinţe

pentru a supravieţui şi se dezvoltă într-un mediu de business într-o continuă şi rapidă sc!im- bare. 'ceste sisteme sunt dezvoltate pentru a gestiona învăţământul organizaţional şi business)no>-!o>-ul.

Sisteme informatice strategice

'sigură rolul strategic al sistemelor informatice care implică utilizarea te!nologieiinformaţiei pentru dezvoltarea de produse, servicii, care se vor constitui în avantae strategicefaţă de competitori pe piaţa globală. 'ceastă necesitate a creat sisteme informatice strategicecare spriină poziţia competitivă şi strategia întreprinderii. Hn sistem informatice strategic

poate fi orice tip de sistem informatice care aută organizaţia să câştige un avanta competitiv,să reducă din distanţa competitivă sau să-şi îndeplinească obiectivele strategice.

Sisteme informatice pentru !usiness'ceste sisteme pot spriini direct atât activităţile operaţionale cât şi pe cele de

management din zona business-ului& contabilitate, finanţe, managementul resurselor umane,mar)eting, turism şi management operaţional. ot fi atât sisteme informatice operaţionale cât şi

sisteme informatice pentru management.

Sistemele informatice integrate(istemele informatice din lumea reală sunt de fapt combinaţii integrate a mai multor

tipuri de sisteme informatice. 'cestea sunt sisteme informatice bazate pe computere carecombină activităţile desfăşurate de mai multe tipuri de sisteme informatice. /ele mai multesisteme informatice sunt elaborate pentru a produce informaţii şi pentru a spriini luareadeciziilor la diferite niveluri ale managementului, dar şi pentru ţinerea de diverse evidenţe şi

prelucrare a tranzacţiilor.

Sistemele informatice dintro organizaţie pot fi clasificate în funcţie nivelul decizional

c"ruia i se adreseaz"/ dup" tipurile de programe pe care le utilizeaz" etc. dar în final putem spune c" toate vin s" asigure o desf"şurare corespunz"toare a activit"ţii de management.

31



3.4.1 Sistemele de prelucrare a tran%acţiilor

(istemele de prelucrare a tranzacţiilor întreţin înregistrările de rutină ale activităţii orga-nizaţiei. 'ceste sisteme se concentrează asupra înregistrărilor de zi cu zi şi desfăşoară activităţide procesări de date. =xemple& evidenţa vânzărilor, sistemele de rezervări, contabilitateoperativă, evidenţă bancară etc.

(istemele de prelucrare a tranzacţiilor procesează datele de rutină care circulă într-oorganizaţie. 'ceste sisteme sunt considerate structurate deoarece datele introduse sunt prelucra-te în concordanţă cu procedurile operaţionale standard. (istemele de prelucrare a tranzacţiilor sunt utilizate mai ales de funcţionari care au puţine 9sau deloc: atribuţii de management.Htilizatorii iau rareori decizii pe baza datelor de ieşire furnizate de aceste sisteme.

(istemele de prelucrare a tranzacţiilor prelucrează un volum mare de date de detaliuîntr-o perioadă scurtă de timp. Datele trebuie să fie corecte şi la timp. 1ezultatele prelucrăriisunt bazele de date în care se regăsesc tranzacţiile efectuate şi care devin punctul de plecare

pentru sistemele informatice pentru management şi a sistemelor informatice de fundamentare adeciziilor.

'ceste sisteme se utilizează permanent deoarece curgerea datelor este constantă şi se

canalizează pe stocarea datelor şi pe viteza de prelucrare a lor.

3.4.2. Sistemele informatice de mana$ement

'ceste sisteme oferă informaţii managerilor prin generarea de rapoarte 9de rutină sau periodice: necesare activităţii de zi cu zi sau strategice. (istemele informatice de managementsunt utilizate şi pentru depistarea de probleme sau oportunităţi. =xemple pot fi& analiza

bugetului, rapoarte de personal, rapoarte agregate ale vânzărilor.Htilizarea acestor sisteme în scop de control se canalizează în general la nivelul

departamentului, diviziei sau al corporaţiei. (istemele de acest tip utilizează atât date interne9date din tranzacţii: cât şi externe 9de la clienţi, observaţii: şi le însumează pentru activităţile de

planificare şi control.(istemele informatice de management se utilizează mai rar decât sistemele de prelu-crare a tranzacţiilor şi se focalizează asupra informaţiei şi a eficienţei.

3.4.3. Sistemele pentru fundamentarea deci%iei

(istemele pentru fundamentarea deciziei sunt o categorie deosebit de importantă asisteme informatice pentru management. 'ceste sisteme sunt sisteme bazate pe computer careoferă un spriin informaţional interactiv managerilor în timpul procesului de luare a deciziei.(istemele pentru fundamentarea deciziei utilizează&

5. 3odele analitice

C. ?aze de date specializateA. 3odele interactive 9bazate pe computer:

'ceste sisteme sunt create pentru a fi utilizate ad-!oc, oferind răspunsuri rapide sauimediate care sunt managerilor ca utilizatori finali.

/omponentele unui sistem pentru fundamentarea deciziei includ& ,lementele hard0are

,lementele soft0are

+ate

*odelul de prelucrare

esursele umane

32



3odelele sunt elemente deosebit de importante ale sistemelor pentru fundamentareadeciziei. + definiţieX a modelului este că modelul reprezintă o abstractizare simplificată a uneirealităţi care ilustrează componente fundamentale şi relaţiile dintr-un sistem.

(istemele pentru fundamentarea deciziei se bazează nu numai pe modele dar şi pe bazede date ca resurse vitale pentru sistem. ?aza pentru sistemele pentru fundamentarea decizieieste alcătuită dintr-un ansamblu organizat de modele matematice. 'ceste modele reprezintă&

- calcule simple şi rutine analitice<- modele matematice care exprimă relaţii complexe dintre numeroasevariabile.

entru a transcrie modelele într-un limba agreat de computer sunt necesare soft>are-uri. /ele mai utilizate programe pentru sistemele de fundamentare a deciziilor sunt&

1. 'rogramele de !aze de date2. 'rogramele de calcul ta!elar

5. rogramele de baze de date 9managementul bazelor de date: sunt programespecializate care permit crearea, utilizarea şi întreţinerea bazelor de date integrate unui sistemde fundamentare a deciziilor X. 'ceste soft-uri fac posibilă definirea şi modificarea structurii

bazei de date, a înregistrărilor şi relaţiilor stabilite între câmpuri, stocarea şi regăsirea datelor precum şi actualizarea şi controlul bazei de date.

C. rogramele de calcul tabelar sunt programe tot specializate cel puţin la fel de importante ca soft-urile precedente. 'cestea oferă cele mai multe facilităţi în elaborarea de mode-le analitice, interactive care utilizează numeroase variabile. rogramele de calcul tabelar suntutilizate atât pentru sistemele de fundamentare a deciziilor cât şi pentru analiza business-ului.3ai mult, acestea pot fi utilizate şi pentru rezolvarea de probleme ce necesită comparaţii,estimări precum şi evaluarea alternativelor.

Htilizarea unui sistem de fundamentare a deciziilor implică patru tipuri de modeleanalitice de bază&

1. naliza hatif

2. naliza senzitivit"ţii3. naliza 4oalsee5ing#. %ptimiz"rile

5. naliza hatif În acest tip de model utilizatorul modifică variabilele utilizate sau$şirelaţiile dintre variabile şi apoi observă rezultatul acestor sc!imbări în valorile altor variabile.

C. naliza senzitivit"ţii 'cest tip de model reprezintă un caz special de analiză hatif .'stfel o valoare a unei variabile este sc!imbată în mod repetat iar rezultatele sunt observate înmodificările celorlalte variabile. De cele mai multe ori se utilizează atunci când decidenţii suntnesiguri în estimările făcute asupra modificărilor unor variabile c!eie.

A. naliza 4oalsee5ing 'cest model reprezintă o viziune răsturnată de analiză hatif .În loc să se observe modificările unei variabile afectează celelalte variabile, modelul 4oal

see5ing stabileşte o valoare ţintă pentru o variabilă şi face sc!imbări asupra celorlalte variabile până valoarea ţintă a fost atinsă.

G. %ptimiz"rile +ptimizările reprezintă o extensie deosebit de complexă a unei analize4oalsee5ing. 'stfel se urmăreşte ca în loc de stabilirea unei valori ţintă să se obţină o valoareoptimă pentru una sau mai multe variabile în condiţiile existenţei mai multor constante 9saurestricţii:. (e fac sc!imbări repetate în funcţie de constantele folosite până când se găsesc celemai bune valori pentru variabilele ţintă.

33



3.4.4. Sisteme informatice pentru ni#elul eecuti#

(istemele informatice pentru nivelul executiv sunt sisteme informatice care au uneletrăsături comune cu sistemele pentru fundamentarea deciziilor. (istemele informatice pentrunivelul executiv se focalizează asupra informaţiilor strategice necesare managementului lanivelul de vârf.

(copul acestor sisteme este de a oferi factorilor de decizie de la nivelul de vârf accesulimediat şi facil la informaţiile necesare realizării scopurilor strategice ale firmei. 2ivelul de vârf decizional are nevoie de cantităţi mari de informaţie din diverse surse,

precum scrisorile, notele, rapoarte periodice sau rapoarte produse de alte sisteme informatice.'ceste sisteme trebuie să ofere un acces rapid, uşor de accesat cu interfeţe prietenoase,

folosind elemente grafice.

+mpnentele unui sistem infrmatice pentru ni-elul e8ecuti-(istemul informatic pentru nivelul executiv, la nivel conceptual are câteva caracteristici

cum ar fi& Htilizarea de reţele de calculatoare

(oft-ul pentru sistemele informatice pentru nivelul executiv utilizează sistemulde telecomunicaţii iar soft-ul de baze de date oferă acces la informaţiile dinmediul intern sau extern şi un acces instantaneu la interogări

+feră o mare varietate de informaţii privitoare la situaţia prezentă a organizaţieicât şi estimările privind situaţia viitoare

(istemele informatice pentru nivelul executiv au posibilităţi de a modela analiticşi a evalua alternativele pentru sistemele pentru fundamentarea deciziei

%nformaţiile oferite de sistemele informatice pentru nivelul executiv pot fi prezentate în forma dorită de manager.

Prelucr%rile analitice n4line

relucrările on-line sunt sisteme informatice pentru management, sisteme pentrufundamentarea deciziei şi sisteme informatice pentru nivelul executiv care oferă posibilitateade a consulta şi manipula în mod interactiv un volum mare de date, c!iar la nivel de detaliu şidin perspective diferite.

relucrările analitice on-line implică&5. +nslidatinC. /rill4d2nA. 'licin! and dicin!

5. ermite combinarea datelor, agregarea şi stabilirea de legături între ele. 'ceastă prelucrare poate fi de la o însumare simplă până la obţinerea de grupări complexe.

C. %mplică o analiză reversivă pornind de la datele generale până la sursă 9detaliu:. (ecompară astfel datele agregate în mod ierar!ic pe perioade de timp diferite.A. 1ecurge la analiza unei mari baze de date din mai multe puncte de vedere. Datele

sunt prelucrate de-a lungul unei axe de timp pentru a analiza trendul şi a găsi modele.

(istemele informatice îşi oferă rezultatele prelucrării şi sub forma unor rapoarte9produse informatice: care vin să asiste deciziile luate de manageri în activitatea de zi cu zi.'ceste rapoarte asigură necesarul de informaţie al acestora, atât pentru nivelul operaţional câtşi pentru cel tactic.

ipuri de rapoarte pot fi&5. 1apoartele periodice @ care sunt o formă clasică de date aranate într-un

format prestabilit<C. 1apoartele excepţionale @ care sunt oferite când apar evenimente neprevăzute<A. 1apoarte la cerere @ care sunt produse atunci când sunt solicitate în forma

dorită.

34



. METO/E 0I TENI+I

A'I'TATE /E +A)+()ATOR PENTR( REZO)9AREA

'IT(A*II)OR MANAGERIA)E +OMP)E:E

.1. Pre-i#iune &i pr!n#%

lanificarea şi implementarea deciziilor sunt unele dintre principalele sarcini alemanagerilor. Hneori efectele deciziilor rezultate pot avea efecte satisfăcătoare şi duc la succes,alteori nu. 'desea gradul de succes este dependent de gradul de incertitudine al evenimentelor

posibile viitoare. /u cât incertitudinea este mai mare cu atât este mai dificil de proiectat o

decizie pe baza căreia să fie formulată o planificare care să ducă la rezultatele dorite.reviziunea este importantă deoarece poate reduce incertitudinea. reviziunea fundamentatăştiinţific are o importanţă vitală în planificare.

4.1.1. Seriile cronolo$ice

(eriile cronologice reprezintă valori istorice ale unor variabile care au fost înregistratela intervale periodice 9ex.& cererea zilnică, săptămânală sau lunară pentru un produs, evoluţiaratei de sc!imb valutar etc:. (eriile cronologice se mai numesc şi serii de timp sau dinamice.

=le sunt formate din două şiruri de date paralele din care primul şir arată variaţiacaracteristicii timp iar cel de-al doilea arată variaţia fenomenului sau caracteristicii cercetate.e!nicile de prognoză folosesc seriile cronologice presupunând faptul că experienţa trecută vareflecta probabil experienţa viitoare. (e consideră ca pattern-ul evenimentelor trecute va

persista în viitor. Hnele dintre cele mai comune patternuri observate cu uşurinţă în seriile dedate istorice sunt tendinţele 9trend -ul: variaţiilor ciclice, de sezonalitate.

&rendul reprezintă tendinţa variaţiilor crescătoare sau descrescătoare ale unei variabile,tendinţă prevăzută pentru un orizont de timp viitor, pe baza unor variaţii reale, dintr-un intervalde timp cunoscut. De cele mai multe ori totuşi identificarea trend-ului este o operaţiune dificilă

pentru că în realitate prezenţa în datele istorice a unor variaţii neregulate, aleatoare, face foartegreu de interpretat şi de prognozat evenimentele viitoare. 'ceste variaţii pot distorsiona

previziunea şi de aceea este de dorit să fie identificate şi eliminate.

35



Fig. 6.

entru manager este foarte importantă analiza care precede calculele de prognoză şiimplicit fundamentează decizia. 1eprezentarea grafică constituie unul din criteriile cele maiimportante pe baza cărora se va alege procedeul de extrapolare. =xtrapolarea are la bazămetodele şi procedeele de austare care conduc la micşorarea distorsiunilor prin nivelare.

+ primă metodă de extrapolare este previziunea naiv" bazată pe "bunul simţ# alobservaţiei unor serii de timp.

'ltă metodă de previziune prin extrapolare este cea a mediilor mo!ile care utilizează osubstituire a datelor seriei dintr-un interval fix, cu mediile calculate pentru interval "dinaproape în aproape#.

i Y "vârsta# intervalului<n Y numărul intervalelor<'i Y valoarea "vârstei# i.%ată un exemplu de lucru cu mediile mobile&

erioada "ârsta# /ererea----------- ---------- ---------5 G8C G GGA A ARG C GC 3'A Y 9AR Z GC ZG8: $ A Y A6,AA 5 G8

7ivelarea e-ponenţial" este o metodă de extrapolare care calculează valoarea previzionată ;t astfel&

;t Y ;t-5 Z [ 9't-5 @ ;t-5: unde&;t Y valoarea pentru momentul de timp prognozat t<;t-5 Y valoarea prognozată pentru momentul actual t-5<[ Y constanta de nivelare<'t-5 Y valoarea reală actuală a variabilei la momentul prezent t-5.

36



(enzitivitatea austării erorii în prognoză este dată de constanta de nivelare [ care poateavea valori cuprinse între 8 şi 5. 'legerea valorii constantei este foarte importantă şi trebuiefăcută pe baza unor udecăţi fundamentate pe cunoaşterea aproximativă a evoluţiei variabilei şi

pe studiul erorilor rezultate din încercări succesive aplicate pe mai multe serii de date. alorileuzuale alese pentru constantă variază între 8,8 şi 8,. Hnele pac!ete de programe specializate

pentru astfel de calcule oferă facilităţi care permit modificarea automată a constantei [ în

funcţie de valorile erorilor de prognoză rezultate.

4.1.2. /odelare şi trend

&rend -ul reprezintă tendinţa persistentă ascendentă sau descendentă a valorilor seriilor de date dinamice dintr-un orizont de timp. ;oarte interesant pentru ştiinţa managementului şiimplicit pentru manageri este găsirea unor funcţii, a parametrilor acestora, care să descrie celmai bine trend -ul unor serii dinamice paralele. 'vând un set de date 9puncte: numite cel maiadesea observaţii, apare problema găsirii unui model care să aproximeze cel mai binefenomenul studiat sub forma unor ecuaţii parametrice. 'cest model poate fi un model

polinomial simplu sau unul foarte complex cu mulţi parametrii. /el mai important pentru

manageri şi analişti este selectarea celui mai potrivit model care să descrie cel mai bine legeade dependenţă existentă între variabilele studiate prin intermediul seturilor de date care lereprezintă.

%ată familiile funcţiilor de regresie şi câteva dintre ecuaţiile funcţiilor acestora cel maides utilizate. În aceste expresii de funcţii I reprezintă valorile seriei variabilei studiate9prognozate:, care este în funcţie de valorile seriei variabilei x.

1. Re!resia liniar%&Familia funcţiilr liniare; I Y aZbxFamilia funcţiilr p%tratice; I Y aZbxZcx\CFamilia funcţiilr plinmiale; I Y aZbxZcx\CZdx\AZ....

". Re!resia neliniar%;Familia funcţiilr e8pnenţiale;3odelele exponenţiale au funcţii de creştere exponenţiale sau logaritmice.=le descriu în general curbe convexe sau concave, dar unele funcţii pot avea un punct

de inflexiune şi un punct de maxim sau minim.;uncţia exponenţială& I Y aXexp9bXx:;uncţia exponenţială modificată& I Y aXexp9b$x:;uncţia logaritmică& I Y aZbXln9x:;uncţia logaritmică reciprocă& I Y 5$9aZbXln9x::;uncţia modelului presiunii de vaporizare& I Y exp9aZb$xZcXln9x::

Familia funcţiilr putere;;amilia funcţiilor putere conţine funcţii de creştere de tip putere cu unul sau mai mulţi

parametri. =le pot descrie evoluţia unei variabile independente sau a uneia dependente a căror putere este influenţată de parametrul dat. 'ceastă familie conţine un set de curbe convexe sauconcave fără puncte de inflexiune sau de maxim sau minim.

;uncţia putere& IY aXx\b;uncţia putere modificată I Y aXb\x;uncţia ]o>ers!ift^& I Y aX9x-b:\c;uncţia geometrică& I Y aXx\9bXx:;uncţia geometrică modificată& I Y aXx\9b$x:;uncţia rădăcină& I Y a\95$x:3odelul Qoerl& I Y aX9b\x:X9x\c:3odelul Qoerl modificat& I Y aXb\95$x:X9x\c:

37



Familia funcţiilr care descriu mdele de tipul reclt%4densitate;3odelele de tipul recoltă-densitate sunt larg utilizate, în special în aplicaţiile de

prognoză din agricultură. 'ceste modele cronologice au fost utilizate pentru a modela relaţiiledintre recoltele obţinute la diferite culturi în funcţie de spaţierea sau densitatea plantărilor. În

practică, pentru relaţia recoltă-densitate s-au observat în special doar două tipuri de răspunsuri&SasimptoticS şi SparabolicS.

'stfel dacă densitatea 9x: creşte, recolta obţinută 9I: creşte, apropiind-se în modasimptotic de o valoare fixă. Deci peste o anumită limită relaţia este asimptotică.entru manageri este important să găsească valoarea de optim, în care relaţia este

parabolică. 'ceste tipuri de relaţii între cele două şiruri de date 9x: şi 9I: sunt foarte comune.3odelele care descriu cele mai bine aceste relaţii sunt&

3odelul reciproc& I Y 5 $ 9a Z bx:3odelul reciproc Juadratic& I Y 5 $ 9a Z bx Z cx\C:3odelul ?leasdale& I Y 9a Z bx: \ 9-5$c:3odelul Qarris& I Y 5 $ 9a Z bx\c:

Familia funcţiilr de cre&tere;3odelele de creştere sunt caracterizate de o creştere care tinde să se plafoneze

asimptotic către o valoare fixată. 'ceste modele sunt comune în special ştiinţelor inginereşti.3odelul exponenţial 'ssoc 9C:& I Y aX95-exp9-bx::3odelul exponenţial 'ssoc 9A:& I Y aX9b-exp9-cx::3odelul creşterii saturate& I Y ax $ 9b Z x:Familia funcţiilr <'4s=aped< >7n frma literei '5;

rocesele care produc curbe de creştere în forma literei ( 9S(- shaped S sau sigmoidale:sunt comune unei largi arii de aplicaţii din biologie, inginerie, agricultură şi economie. 'cestecurbe încep dintr-un punct fixat şi au o creştere monotonă până la un anumit punct deinflexiune, după care în final, creşterea tinde către o valoare asimptotică. ;amilia de funcţii S(Seste un subset al familiei de funcţii de creştere dar se studiază separat deoarece curbele acestor

funcţii au un comportament aparte, distinctiv.3odelul 4ompertz& I Y a X exp 9-exp9b - cx::3odelul Fogistic& I Y a $ 95 Z exp 9b - cx::3odelul 1ic!ards& I Y a $ 95 Z exp9b - cx::\95$d:3odelul 33;& I Y 9ab Z cx\d:$9b Z x\d:3odelul *eibull& I Y a - bXexp9-cx\d:

Familia funcţiilr di-erse;/a multe lucruri din viaţă, există întotdeauna unele care nu pot fi încadrate în anumite

categorii specifice. ;amilia funcţiilor diverse este unul dintre acestea dar care totuşi descriumodele ale regresiei neliniare întâlnite în viaţă. %ată câteva dintre modele&

3odelul sinusoidal& I Y a Z bXcos9cXx Z d:3odelul 4aussian& I Y aXexp99-9x - b:\C:$9CXc\C::3odelul Qiperbolic& I Y a Z b$x3odelul capacităţii de încălzire& I Y a Z bx Z c$x\C3odelul funcţiei raţionale& I Y 9a Z bx: $ 95 Z cx Z dx\C:(copul aplicării unei metode de regresie este găsirea expresiei unei funcţii teoretice

f9xi: care să aproximeze cel mai bine valorile reale Ii obţinute pentru punctele xi culese. Deci pentru fiecare xi real, trebuie ca valorile teoretice calculate, f9xi: să fie cât mai aproape devalorile reale Ii observate.

entru a evalua curba de regresie f9x:, se utilizează&'baterea standard de estimare&

38



4.1.3 0e%ol#area prolemelor de pro$no%ă prin intermediul unui produssoftare speciali%at

resupunând că au fost culese temperaturile reale pentru AG de intervale de timp,reprezentate prin următoarele serii de date dinamice 9V,U - din figura de mai os:, să sedetermine care va fi temperatura după al A-lea interval. e axa +x sunt reprezentate

intervalele de timp în care s-au cules temperaturile reale 9să presupunem 8. zile:. e axa +Isunt reprezentate temperaturile corespondente pentru fiecare interval de timp.

Fig. 8

%ată în continuare în dialogul din stânga posibilitatea de a alege familiile modelelor defuncţii pe care să le utilizeze programul, iar în dreapta reprezentarea grafică a funcţiei careaproximează cel mai bine punctele empirice 9abaterea standard (Y8.85, iar coeficientul decorelaţie rY8.66:.

39



Fig. 9.

Fig. :

După apăsarea butonului _%nfo` apare expresia funcţiei propuse de program şi pot ficonsultate valorile coeficienţilor a, b, c, d 9imaginea din stânga:. rin intermediul meniuluicontextual se poate solicita o analiză 9imaginea de dialog din dreapta: care oferă

posibilitatea determinării I Y f9x: pentru un V ales. Dacă se introduce VYA, se va obţineUYC.G57RC ceea ce reprezintă răspunsul căutat.

40



Fig. 1;

Fig. 11

41



? TENO)OGII INTE)IGENTE /E 9@RF ÎN INFORMATIZAREAMANAGEMENT()(I ORGANIZA*II)OR

?.1. Inteli!enţa artificial% &i sistemele e8pert

+rganizaţiile care desfăşoară activităţi comerciale încep să acorde o atenţie din ce în cemai mare încercărilor de a auta inteligenţa umană, cunoştinţele personalului, experienţa sa cumiloacele şi te!nicile utilizate de sistemele expert.

utem spune că, în general, sistemele expert includ limbaul natural, roboţii industriali, precum şi computerele inteligente.

(istemele expert se consideră a fi o combinaţie a ştiinţei cu te!nologia bazată pe

domenii ca ştiinţa computerelor, biologie, psi!ologie, lingvistică şi matematică.(copul sistemelor expert este de a crea computere care pot gândi, vedea, auzi şi c!iar

dezvolta sentimente. /a fundament al sistemelor expert se consideră a fi faptul că dezvoltareacomputerelor este asociată în mod normal cu inteligenţa umană adică& raţionament, învăţare,dezvoltarea de probleme.

5.1.1 omeniile de utili%are a sistemelor epert

Domeniile de utilizare a sistemelor expert includ&5. aplicaţii în domeniul ştiinţelor cognitiveC. aplicaţii în ştiinţa computerelorA. roboticăG. interfeţe naturale

1. Aplicaţii 7n dmeniul &tiinţelr c!niti-e'cest domeniu al sistemelor expert este fundamentat pe cercetările din domeniul

biologiei, neurologiei, psi!ologiei, matematicii şi a altor discipline conexe. 'ceste cercetări seconcentrează asupra modului în care lucrează creierul şi se desfăşoară procesul de gândire şiînvăţare.

'plicaţiile din această zonă includ&a. sistemele expert propiu zise

b. sistemele de învăţare adaptivă

c. sistemele care utilizează logica fuzzI

a. sistemele e8pert @ Hn sistem expert este un sistem informatic care utilizează cunoş-tinţele într-un domeniu şi foarte specializat, domeniu în care sunt utilizaţi de obicei consultanţiumani. 'ceste sisteme sunt alcătuite dintr-o bază de cunoştinţe şi nişte modele soft>are careapelează la informaţiile din baza de date şi în urma prelucrării transmit 9oferă: răspunsuri laîntrebările utilizatorului.

,. sistemele de 7n-%ţare adapti-% @ Hn sistem de acest tip este definit ca un sisteminformatic care îşi poate sc!imba comportamentul în funcţie de informaţiile primite din mediulîn care operează.

c. sistemele care utili#ea#% l!ica fu## @ (istemele fuzzI sunt sisteme informatice

care pot prelucra date incomplete sau parţial corecte. 'ceste sisteme pot rezolva problemenestructurate care nu dispun de cunoştinţe complete oferind răspunsuri în acelaşi mod caoamenii

42



". Aplicaţii 7n &tiinţa cmputerelr'ceste se concretizează asuprea !ard>are-ului şi soft>areului de sistem necesar pentru

a dezvolta supercomputere necesare utilizării în aplicaţiile cu utilizează sisteme expert .Domeniile de dezvoltare sunt&

ar!itecturi ce permit procesarea paralelă @ adică executarea de mai multe

instrucţiuni în acelaşi timp. procesarea la nivel simbolic @ în loc de procesare numerică reţelele neuronale @ care sunt reprezentate de computere a căror ar!itectură este

bazată pe modelul minţii umane 9structura neuronilor:. 'ceste reţele pot pre-lucra mai multe informaţii simultan dar şi pot învăţa să recunoască modele şi sărezolve sigure anumite probleme.

$. R,tica%nteligenţa artificială, ingineria şi filozofia sunt disciplinele de bază ale roboticii.

'cestea permit construcţia de maşini care dispun de sisteme expert şi sunt controlate decomputer desfăşurând activităţi umane. 'plicaţiile includ percepţia vizuală, mişcarea,

dexteritatea şi navigaţia.

. Interfeţele naturale(unt aplicaţii care implică cercetări în domeniul lingvistic, filozofic, ştiinţei compu-

terelor şi altor discipline în scopul de a asigura o comunicare naturală, într-un limba obişnuitcu computerul. 'ici se regăsesc&

a: limbaele naturale b: interfeţele multisenzorialec: recunoaşterea vocalăd: realitatea virtuală

a< lim!ajele naturale(unt limbae de programare foarte apropiate de limbaul uman, fiind consideratelimbae de nivel foarte înalt.

!< interfeţele multisenzoriale(unt facilitate de posibilităţile computerelor de a recunoaşte o serie de mişcări umane şi

pe această bază de a opera.

c< recunoaşterea vocal"=ste reprezentată de capacitatea sistemului 9!ard>areZsoft>are: de a recunoaşte vocea

utilizatorului şi de a executa comenzi pe baza acesteia.

d< realitatea virtual"'ceasta este definită de utilizarea de interfeţe multisenzoriale om-computer care oferă

posibilitatea utilizatorului uman să experimenteze relaţii cu obiecte simulate de computer,entităţi, spaţii sau 0lumi# ca şi cum ar exista în mod real @ denumite şi cIberspaţiu sau realitateartificială.

otrivit acestei teorii, termenul de comunicaţie este utilizat pentru a descrie orice procedură prin care o persoană afectează, influenţează creierul altei persoane 9comunicaţiascrisă sau orală, limbaul corpului etc.:

eoria informaţiei pune accentul pe trei dimensiuni importante în evaluareacomunicaţiei&

- dimensiunea te!nică @ care se referă la acurateţea informaţiei- dimensiunea semantică @ se referă la precizia cu care un anumit înţeles

este preluat de informaţie.

43



- dimensiunea efectivă @ se referă la efectul informaţiei asupra reci- pientului.

1edundanţa reprezintă un alt aspect în teoria informaţiei prin care se înţelege repetiţiaunei părţi sau a întregului mesa. În acest sens trebuie avut în vedere că&

- un mesa poate conţine informaţie în plus

- redundanţa poate creşte eficienţa sistemului în cazul în care mesaul esteînţeles corect- redundanţa poate scădea eficienţa sistemului în cazul în care se transmite

mai multă informaţie decât este necesar.'lte aspecte importante se referă la acurateţea informaţiei care are şi o dimensiune

semantică şi una efectivă, deoarece c!iar şi un mesa cu un conţinut clar poate fi interpretatgreşit.

5.1.2 efiniţia sistemelor epert

După cum am menţionat mai sus un sistem expert este un sistem informatic care

utilizează o bază de cunoştinţe şi un soft specific pentru a oferi consultanţă într-un domeniuspecific. (istemele expert rezolvă probleme specifice folosind un raţionament similar cu celuman. 'ceste sisteme pot fi folosite atât pentru activitatea de management cât şi pentru ceaoperaţională pentru a controla procesul operaţional sau a oferi spriin procesului decizional.

+ caracteristică importantă a perioadei actuale este integrarea sistemelor expert însistemele de fundamentare a deciziei şi a altor tipuri de sisteme informatice.

5.1.3 'omponentele unui sistem epert

/omponentele unui sistem expert sunt reprezentate de&5. ?aza de informaţii

C. 1esursele soft>areA. 1esursele !ard>areG. 1esursele umane

1. Ba#a de infrmaţii?aza de informaţii conţine în general fapte despre subiectul specificat". Resursele sft2are1esursele soft>are sunt reprezentate de soft-ul specializat care conţine&- un modul de prelucrare a cunoştinţelor<- o interfaţă cu utilizatorul prin care programul comunică cu acesta<- un program de autor sau o documentaţie.

$. Resursele =ard2are/uprind calculatoare 9care pot avea unele componente speciale: şi reţele.

. Resursele umane/uprind specialişti şi utilizatori

Aplicaţii ale sistemelr e8pert(istemele expert sunt utilizate în mod curent în&5. 3anagementul deciziei,C. Design<

A. 3onitorizare $ control de procese<G. Diagnostic<. Documentare.

44



5.1.4 e%#oltarea de sisteme epert

entru a porni la construcţia unui sistem expert trebuie răspuns la următoarele întrebări&5. /e aplicaţii corespund sistemelor expertC. /e avantae şi ce dezavantae trebuie avute în vedere la elaborarea sistemului expert

'vantaele oferite de utilizarea sistemelor expert sunt următoarele&- oferă informaţii provenite de la mai mulţi experţi 9cunoaştere:<- sunt mai rapide şi mai consistente decât un expert uman<- sunt disponibile tot timpul şi nu obosesc<- sunt mai eficiente<

=xistă şi unele dezavantae legate de utilizarea sistemelor expert, care ar putea fi legate de&- faptul că au un domeniu de utilizare foarte specific<- nu au posibilitatea de a învăţa<- au costuri ridicate de dezvoltare.

/el mai rapid şi uşor mod de a construi sisteme expert 9folosind modelarea: este prin

utilizarea programelor de calcul tabelar5. 'ceste programe permit elaborarea de modeledinamice care, în plus, pot fi şi reversibile 9se porneşte de la rezultat către factorii care îldetermină:.

(tructura logică esenţială a unui sistem expert este&

%; @ Q=2 - =F(= 9D'/O @ 'H2/% - 'F;=F:

/onţinutul unui sistem expert realizat cu autorul programelor de calcul tabelar este prezentat în continuare.

(istemul expert cuprinde&5. zona de identificare şi documentaţie @ această zonă oferă informaţii de bază despre

numele modelului, autorii, data elaborării, dacă conţine macrouri, zona de documentaţie oferăşi o scurtă descriere a aplicaţiei, modul de lucru şi instrucţiuni de folosire.

C. zona de intrare de date @ este locul unde se vor introduce datele de intrare,constantele şi variabilele.

A. zona de lucru @ această zonă conţine partea de procesare a modelului.G. zona de ieşire - cuprinde rezultatele prelucrării datelor introduse<. zona de macrouri @ această zonă cuprinde instrucţiunile macro şi explicaţii pentru

fiecare comandă< această zonă poate lipsi.

5.1.5 'riterii pentru e#aluarea sistemelor epert

În general, criteriile pentru evaluarea sistemelor expert sunt următoarele&1. acurateţe @ în cazul în care sistemul expert oferă rezultate incorecte, nu are nici o

valoare. ;ormulele şi funcţiile utilizate într-o foaie de calcul nu sunt vizibile imediatutilizatorului, ceea ce poate conduce la erori.

2. claritatea @ sistemul expert trebuie înţeles atât de creatorii lui cât şi de utilizatori.=ste necesară o bună documentaţie şi c!iar o modalitate de exprimare standardizată.

3. fle-i!ilitatea @ foaia de calcul trebuie să se poată adapta rapid la sc!imbările ce potinterveni în utilizarea modelului. În construcţia iniţială trebuie să se prevadă posibilitateamodificării conţinutului sau relaţiile existente între variabile.

#. audita!ilitatea @ o aplicaţie poate fi utilizată de cele mai multe ori ca un suportindividual pentru planificarea sau luarea unei decizii. e măsură ce acestea sunt utilizate înefectuarea de activităţi de business 9contabilitate, inventar, facturi: este necesar să existe şi

posibilitatea audit-ului. otodată, aceste aplicaţii pot fi proiectate în aşa fel încât să poată fi

45



supuse unui control intern sau operaţional 9documentare, testare, proceduri de securitate,accesul la control:.

?.". Te=nl!iile inteli!ente de -Crf

e!nologiile inteligente de vârf au un rol din ce în ce mai important în managementul

contemporan şi sunt din ce în ce mai folosite. 'stfel, dintre acestea se remarcă&5. 1eţelele neuronaleC. Fogica fuzzIA. 'lgoritmii geneticiG. 'genţii inteligenţi. 'genţi %nternetR. 'genţi de comerţ electronicE. 'lţi agenţi inteligenţi

5.2.1. 0eţelele neuronale

1eţelele neuronale sunt elemente de !ard>are şi soft>are care încearcă să emulezemodelele de procesare existente în creierul uman. 2euronii din creier operează în paralelreuşind să realizeze circa 58 milioane de miliarde de interconexiuni pe secundă ceea ce estedeparte de posibilităţile actuale ale te!nologiei.

Diferenţe între sistemele expert şi reţelele neuronale&- sistemele expert emulează un model uman 9expert: în modul de

soluţionare a problemei- reţelele neuronale nu modelează inteligenţa umană, ci are ca scop să

pună inteligenţa într-o formă !ard$soft- sistemul expert este foarte specific şi nu poate fi modificat decât cu

dificultate.

Domeniile de utilizare& previziunea valorii obligaţiunilor previziunea momentelor de cumpărare$vânzare a acţiunilor detectarea fraudelor la cărţile de credit 9utilizată de %(':

5.2.2. o$ica fu%%

Fogica fuzzI utilizează datele imprecise, ambigue sau incerte ceea ce îi determină o maimare apropiere de modul uman de gândire.

(imulând procesul uman de gândire logica fuzzI oferă pentru rezolvarea problemelor sisteme informatice cu un comportament mai puţin precis şi logic decât sistemele conven-ţionale.

Fogica fuzzI prezintă următoarele avantae în utilizare&- oferă o mare flexibilitate- oferă mai multe opţiuni de lucru- este foarte utilă în observaţii- scurtează timpul de dezvoltare al sistemelor- creşte productivitatea

Domenii de utilizare& selectarea de companii în vederea ac!iziţionării sisteme '?( recunoaşterea de modele aparatură electrocasnică

46



5.2.3 "l$oritmii $enetici

'lgoritmii genetici reprezintă metode şi te!nici de rezolvare a problemelor carefolosesc modelul organismelor vii în adaptarea la mediu. 'ceste te!nici sunt programate sălucreze în acelaşi mod în care oamenii rezolvă problemele prin sc!imbarea şi reorganizarea

părţilor componente utilizând procese ca reproducţia, mutaţia şi selecţia naturală.

e măsură ce soluţiile se modifică şi se combină cele eronate sunt date de-o parte iar cele bune se utilizează în scopul de a produce soluţii şi mai bune.În domeniul algoritmilor genetici se porneşte de la ideea 9preconizată de . Qolland: că

orice obiect se poate reprezenta în mod binar cu o combinaţie corespunzătoare de digiţi folosind unşir suficient de lung. 'lgoritmii genetici oferă metode de căutare a tuturor combinaţiilor de digiţi

pentru a-l identifica pe acela care reprezintă structura posibilă a problemei. 'cest tip de algoritmi se pretează pentru aplicaţii ce folosesc ar!itecturi paralele de prelucrare. Domenii de utilizare&

optimizări designul de produse monitorizarea sistemelor industriale planificarea aprovizionării şi livrării comenzilor

5.2.4. "$enţii inteli$enţi

'genţii inteligenţi sunt softuri care utilizează cunoştinţe prestabilite sau învăţate săîndeplinească activităţi specifice sau repetitive pentru un utilizator individual, un proces de

business sau o aplicaţie soft>are.'genţii inteligenţi pot fi programaţi să ia decizii pe baza preferinţelor individuale ale

utilizatorilor cum ar fi & ştergerea mesaelor nedorite, stabilirea de întâlniri, navigarea pe%nternet pentru a găsi diverse bunuri sau servicii. Domeniile de utilizare&

sisteme de operare, sisteme de e-mail localizarea de informaţii pentru %nternet îmbunătăţirea procesului de învăţământ

'genţii inteligenţi mai sunt utilizaţi şi pentru gestionarea activităţii organizaţiilor virtuale, deoarece ei pot interacţiona cu diferite structuri de baze de date sau c!iar organizaţii.

5.2.5 "$enţii softare ce utili%ea%ă +internetul

'genţii inteligenţii din această categorie sunt construiţi pe o te!nologie care utilizează%nternetul şi se întâlnesc sub denumirea de roboţi soft>are sau softbots. Dintre ei cei maiimportanţi sunt&

47



- agenţii de e-mail - care comunică cu programele de e-mail sub *indo>s- asistenţii pentru navigare &

care caută pagini cu un conţinut asemănător celei curente 9dorite: monitorizează informaţiile despre comportamentul utilizatorului asigură informaţii personalizate

- agenţii ;'T 9întrebări puse frecvent: care g!idează utilizatorii spre răspunsurile ;'T acceptă întrebările utilizatorilor în limba natural 9>>>.as).com:

- agenţii de căutare inteligenţi 9sau de indexare inteligentă:-care utilizează mai multemotoare de căutare pentru a descoperi răspunsurile cele mai relevante 9 se mai numesc spiders,

>anderers:

5.2.! "$enţi pentru comerţul electronic

'genţii pentru comerţul electronic se află la începuturi. 'ceste programe autăutilizatorii să găsească şi să compare informaţii despre produse şi servicii şi eventual săefectueze tranzacţii. În general sunt folosiţi deocamdată pentru a căuta cele mai mici preţuri

pentru produse 9servicii: şi acestea oferă liste de recomandări 9>>>.copernic.com:.

48

http://www.copernic.com/

http://www.copernic.com/



5.2.& "lţi a$enţi inteli$enţi'genţii inteligenţi sunt întâlniţi şi în alte zone cum ar fi&- agenţi pentru soft>are de calcul tabelar - agenţi de detectare şi colaborare-"mineri# de date-"mineri# de >eb

49



D. 'T(/I( /E +AZ

D.1. Istricul sciet%ţii cmerciale A'I''.'A

!.1.1. E#oluţia capitalului social

(ocietatea comercială "'diss ('# a fost înfiinţată în 5 . februarie. 566A prin transfor-marea societăţii "'diss (1F# înfiinţată în C6 iulie 566C. /apitalul iniţial a fost integral privatconstituindu-se în această fază prin aporturi in numerar şi având o valoare minimă 9 adică pese5 milion lei : , acţionarii fiind persoane fizice române în număr de R. În timp capitalul social s-a

modificat de mai multe ori în sensul creşterii acestuia prin&- aporturi în numerar - aporturi în natură- includerea în capitalul social a rezervelor din reevaluare- contribuţii ale altor societăţi comerciale la capitalul social- aporturi din profitul obţinut

În momentul de faţă societatea are un capital social integral privat de peste 88.888 =uroec!ivalent în lei şi un număr de acţionari.

(tructura acţionariatului s-a modificat de-a lungul timpului, acţionarii căutând continuusă adapteze structura şi componenţa acţionariatului astfel încât să răspundă evoluţiei legislaţieişi perfecţionărilor din punct de vedere economic ce au avut loc pentru a obţine rezultatele cele

mai bune şi pentru a consolida societatea.

!.1.2. iectul de acti#itate

Dezvoltarea economică a 1omâniei în toata perioada de tranziţie a determinat dezvol-tarea şi diversificarea pieţii , fapt ce a presupus o adaptare continuă a activităţii societăţii lacerinţele pieţii.

Fa începuturile societăţii aceasta avea în obiectul de activitate în principal efectuareaunor acte de comerţ cu diferite bunuri dar în principal ec!ipamente şi utilae pentru diferiteindustrii

Din sc!imbarea structurii economiei 1omâniei prin adoptarea unor strategii de dezvol-

tare care să asigure creşterea economică la nivel macroeconomic cu influenţe pozitive la nivelde societăţi comerciale odată şi cu privatizarea marilor întreprinderi de stat a presupus ca şisocietatea comerciala 0'D%(( ('# să găsească soluţii pentru creşterea sa şi pentru obţinereade profituri care reinvestite să permită diversificarea activităţii şi trecerea treptata de la acti-vitate comercială la activitate de proiectare @ producţie . După mai multe căutări consiliul deadministraţie împreună cu acţionarii au determinat ca fiind oportună dezvoltarea activităţii pe

probleme de mediu în principal epurarea apelor uzate comunale si industriale' trecut o perioadă de mai mulţi ani până s-a reuşit asimilarea te!nologiilor moderne de

epurare şi odată cu acestea a ec!ipamentelor oficiale care sa realizeze parametrii necesari pen-tru protecţia mediului înconurător. 'similarea acestora a presupus participarea la numeroasetârguri şi expoziţii internaţionale, inclusiv a unor contracte de colaborare şi reprezentare cu fir-

me din străinătate cu experienţă în domeniul epurării apelor şi care aplicau te!nologii de vârf în acest domeniu. Din acest punct de vedere în momentul de faţă "'D%(( ('# reprezintă pesteC8 de firme din străinătate în 1omânia cu care exista contracte de reprezentare din ţări precum&

50



- 4ermania- +landa- Danemarca- (H'- ;ranţa- %talia

- 'ustria;aptul că s-a canalizat activitatea pe probleme de mediu a permis o dezvoltare accele-rată a firmei mai ales după începerea tratativelor de aderare a 1omâniei la /omunitatea=uropeana încât au fost însoţite de alocarea de resurse financiare pentru preaderare , mare partea acestora fiind diriate spre protecţia în sensul îmbunătăţirii condiţiilor de mediu în prima fază

pentru oraşele mari apoi pentru cele medii iar in prezent pentru localităţile rurale.'locarea acestor resurse a atras multe firme sin străinătate pentru execuţia lucrărilor

care a determinat o concurenţă acerbă pe componenţa de alimentare cu apă, canalizare şi epu-rarea apelor, "'D%(( ('# căutând în continuare soluţii de diversificare a domeniilor de activi-tate de găsirea unor metode de conducere perfecţionate şi nu in ultimul rând de informatizareaactivităţii de luare a deciziilor care să permită eficientizarea întregii activităţi.

În sensul diversificării domeniului de activitate s-a abordat o nouă latură şi anume cea privitoare la producţia de autovidane şi autocurăţitoare combinate , care se produc pe bazaunei licenţe cumpărate din 'ustria. 'cest produse ocupă un segment important de piaţă încontinuă creştere şi a determinat luarea unei decizii de realizare a unei investiţii de peste88.888 =uro constând dintr-o !ală de producţie cu 7 trasee pentru construcţia de vidane şiautocurăţitoare combinate.

!.1.3. E#oluţia introducerii informati%ării

'daptarea la condiţiile create ca urmare a modificării legislaţiei , a structurilor econo-mice, a pieţei , a concurenţei în domeniul de activitate al "'D%(( ('# a determinat introdu-

cerea folosirii calculatoarelor în desfăşurarea activităţii de zi cu zi şi apoi în aceea de fun-damentare a deciziilor. %ntroducerea sistemelor moderne de calcul şi apoi a sistemelor informatice s-a realizat în A mari etape&

utilizarea calculatoarelor şi a programelor de contabilitate pentru ţinerea evi-denţei contabile şi obţinerea unor informaţii sintetice în urma prelucrăriiautomate a datelor care insă aveau un caracter absolut consultativ sintezele rea-lizate neputând a fi folosite pentru fundamentarea deciziilor curente , deciziile înacest caz neavând caracter productiv.

utilizarea calculatoarelor cu programe integrate având ca şi componente atât ţi-nerea gestiunii cât şi corelarea acesteia cu resursele umane, cu planul deinvestiţii , cu bugetul de venituri c!eltuieli asigurând o mai bună informare aconducătorilor , mai operativă şi permiţându-le fundamentarea deciziilor în mai

bune condiţiuni. introducerea unui sistem informatic integrat 9 care este în implementare : care

va permite culegerea şi prelucrarea informaţiilor din toate sectoarele de acti-vitate în timp real, prelucrarea si sintetizarea lor în oferind mai multe rapoartedin care nominalizăm&

- producţia valorică realizată- producţia neterminată- stocurile de materii prime şi materiale- balanţa de verificări- bilanţul contabile- contul de profit şi pierdere- situaţia realizării contractelor - scadenţar de plaţi- scadenţar de încasări

51



- situaţia miloacelor fixe- indicatori sintetici& solvabilitate , lic!iditate, rentabilitate etc- postcalcul pentru produsele realizate

oate aceste rapoarte şi informaţii sintetice fiind în timp real permit fundamentareadeciziilor şi coriarea deciziilor luate în flux continuu în funcţie de evoluţia şi interdependenţadintre indicatori , de influenţele factorilor externi& piaţa , concurenţa , legislaţie etc.

rogramul de asistare a deciziei folosit pentru toate operaţiile este un sistem 9/F'1%-(%+2: dezvoltat de 0=?(# 9=nterprise ?usiness (olutions5 pentru a veni în întâmpinarea ne-voilor întreprinderilor care desfăşoară activităţi de producţie, fiind o soluţie viabilă pentruautomatizarea si optimizarea proceselor din întreprindere. =ste un soft>are românesc ,dezvoltat pentru piaţa românească şi nu are inconvenientele uzuale ale aplicaţiilor străineadaptate pentru piaţa românească.

/larvision este un instrument puternic pentru planificarea resurselor întreprinderii şimonitorizarea costurilor aferente activităţilor derulate. 2umai implementarea unei noi soluţiiinformatice perfect modelate pe specificul activităţilor unei întreprinderi producătoare poateasigura premisele competitivităţii acesteia.

D.". Anali#a e-luţiei indicatrilr ecnmici erfecţionările aduse în ceea ce priveşte structura şi maorarea capitalului social, a

diversificării obiectului de activitate, a introducerii informaticii cu diferite grade de complexi-tate a avut o influenţă !otărâtoare asupra evoluţiei indicatorilor economici. În cele ce urmeazăvom prezenta evoluţia principalilor indicatori precum şi câteva din corelaţiile existente întreaceştia.

!.2.1. E#oluţia cifrei de afaceri

/ifra de afaceri a avut o tendinţă de creştere în perioada C88C @ C88R cu variaţii mai

mici de la un an la altul pe de o parte determinate de conunctura pieţii iar pe de altă parte despecificul activităţii în sensul că lucrările mari au o perioada de realizare mai mare de un an şifinaliIarea lor influenţează cu mai mult sau mai puţin cifra de afaceri pe un an sau altul4rafic evoluţia cifrei de afaceri la firma 0 'D%(( (' 0 se prezintă astfel&

52

2002 2003 2004 2005 2006

0

5

10

15

20

25

30

Evolutia cifrei de afaceri

Cifra de afac eri

Anul

C i f r a d e a f a c e r i ( m i l R

o n )



!.2.2. E#oluţia sol#ailităţii patrimoniale ş a lic6idităţii $loale

(olvabilitatea are o evoluţie descrescătoare în ultimii C ani datorită faptului că nu s-a făcutreevaluarea patrimoniului după anul C88G, ponderea capitalurilor proprii un total pasiv 9care acrescut în condiţiile creşterii cifrei de afaceri şi a activităţii în general: fiind în descreştere, dar în limite normale

Fic!iditatea globală în ultimii C ani a scăzut în primul rând ca o consecinţă a dezvoltăriiunui nou domeniu de activitate adică producţia de vidane şi autocurăţătoare combinate care a

presupus accesarea de credite şi linii de credit pe termen mediu cu influenţă asupra datoriilor totale, indicatorul calculându-se ca raport pentru activele circulante şi dările totale 9acest indi-cator trebuie să fie mai mare de 588 :

!.2.3. E#oluţia rentailităţii

entru exprimarea rentabilităţii se utilizează doi indicatori profitul şi rata rentabilităţii.3ărimea absolută a rentabilităţii este oglindită de profit 9indicator de volum:, iar gradul încare capitalul sau folosirea resurselor societăţii comerciale generează profit este reflectat prinrata rentabilităţii. În literatura de specialitate rentabilitatea calculată in funcţie de resursele utilizate estedenumită rentabilitate economica iar cea determinată în funcţie de capital este denumitărentabilitate financiar. om prezenta evoluţia acestor doi indicatori ai ratei rentabilităţii,evoluţie determinată de perfecţionările aduse pe parcurs societăţii comerciale 0'D%(( ('# petoate planurile.

53

2002 2003 2004 2005 20060

50

100

150

200

250

Evoluia !olva"ilit#ii $i a lic%idit#ii

&ic%iditate

'olva"ilitate

An

o n d r e a



"n 'ifra de afaceri 'apitalul propriu

Profit net 0entailitateaeconomică

0entailitatea financiară

C88C A,7 A,G 5,C A5,7B A,C6B

C88A 7, G,R 5, G,58B 5E,RB

C88G 5G,R G,G 5, A8,58B 58,CEB

C88 C5 ,GR C,C CR,58B 58,G7B

C88R C5,A R,R C,6 A5,88B 5R,R5B

• Cifrele a!solute sunt e-primate în milioane %7

=voluţia în timp a celor doi indicatori este asemănătoare putându-se grupa pe diferite

perioade cu creşteri sau descreşteri în funcţie de gradul de adaptabilitate a societăţii comercialela condiţiile pieţii la sc!imbările legislative şi de viteza de reacţie a conducerii privindmodificările aparente în timp pe toate planurile. 4rafic privind evoluţia celor doi indicatori se prezintă astfel

(e observă că în ultima perioadă , anii C88G @ C88R are loc o stabilizare a indicatorilor ceea ce înseamnă că procesul decizional, bazat pe informaţiile obţinute ca urmare a introduceriisistemelor informatice a avut o reacţie rapidă şi mult mai bine fundamentată în ceea ce pri-

2002 2003 2004 2005 2006

0

10

20

30

40

50

60

Evoluia Renta"ilit#ii

Renta"ilitatea

economic#

Renta"ilitatea

financiar#

An

( o n d e r e a

Informatizarea in management

Documents

Transcript of Informatizarea in management