Management in industria alimentara

1 18

Efectuat Caşcaval V.

Verificat Ţărnă R.

Litera Coala Coli

UTM FIMMgr. MAIA – 061

. S.A. „Cricova-Vin”

Mod Coala Nr. Document Semnat Data

Cuprins

Introducere............................................................................................ 2

1. Planul de producere şi realizare a producţie...................................... 4

2. Planul de aprovizionare tehnico – materială...................................... 7

3. Planul muncii şi a cadrelor................................................................ 8

4. Planificarea preţului de cost, beneficiului şi rentabilităţii.................. 14

5. Dezvoltarea tehnică şi organizatorică a producţiei............................ 16

6. Bibliografie ...................................................................................... 18

Introducere

Proiect de an

Pag.

pag


Deoarece Moldova este o ţară agrară, industria alimentară ocupă un loc important în economia naţională, influenţând în general dimensiunile şi capacităţile altor industrii.

În cadrul producţiei bunurilor de consum, industria alimentară are sarcina să contribuie la realizarea produselor care să satisfacă cerinţele cantitative şi calitative ale membrelor societăţii, cum şi produse care să poată intra în circuitul economic mondial în condiţii de competitivitate.Republica Moldova este considerată pe bună dreptate drept unul dintre lideri printre statele vinificatoare, aflîndu-se în topul mondial al celor 10 ţări exportatoare de produse alcoolice. Tradiţiile naţionale în producerea vinurilor şi cultura consumului adecvat al acestora prezintă nişte subiecte pe cît de curioase, pe atît de utile nu numai pentru noi, moldovenii. Programul prezidenţial de revitalizare a ramurii vitivinicole reiese din necesitatea de a întreprinde un complex amplu de măsuri, menite să stimuleze dezvoltarea activităţii ramurii respective, inclusiv prin sporirea prestigiului acesteia atît în ţară, cît şi peste hotare.

Combinatul "Cricova", fără îndoială, este perla vinificaţiei moldave, în subsolurile celebre din calcar natural, sub supravegherea prudentă a vinificatorilor, se păstrează vinuri excelente: albe - fine, elegante si delicate, roşii - un pic astringente, aromate, perseverente. Si toate sînt foarte gustoase şi originale, ceea ce se confirmă de o mulţime de medalii şi premii internaţionale.

Din an în an vinificatorii noştri iscusiţi completează celebra vinotecă Cricova, în care se păstrează vinurile vechi din toată lumea. Ele sînt fără preţ De aceea vizitarea sălilor de degustare e nu numai o plăcere de a simţi atmosfera incomparabilă a subteranei din Cricova, dar si o adevărată călătorie în lumea vinului.Din vechime vinul se socotea o băutură divină, dar totul legat de el - misterios

si magic. Ultimele cuvinte, în special se referă la labirintele celebre din Cricova (lungimea lor este aproximativ de 60 de kilometri) şi la clădirea veche a combinatului Cricova, construită din piatră cenuşie care seamănă cu o vilă sau cu un castel.

în subsoluri calcarul natural respiră si ajută la susţinerea temperaturii constante - 12-14 grade si umiditate 97-98% - condiţii decisive pentru maturarea vinurilor de marcă de categorie superioară. Iar ele în Cricova sînt excepţionale foarte gustoase si foarte elegante.

Astăzi Cricova este un oraş subteran. De aceasta convinge străzile cu denumiri de vinuri - Cabernet, Pinot, Feteasca... în liniştea subterană a subsolu-rilor de la Cricova 30 milioane de litre de vin îşi capătă calităţile sale preţioase si incomparabile.

Apreciind beciurile de la Cricova recunoscutul vinifica-tor cu faima mondială, profesorul M. A. Gherasimov scria, "în ceea ce priveşte microclima, beciurile de la Cricova nu au un rival egal nu numai în lume, ci si peste hotare". Combinatul de la Cricova este unica întreprindere în Republică ce produce şampanie după procedeul clasic francez de fermentare în sticle, cu termen de păstrare pînă la trei ani.

2

Pag.

pag


Astăzi Combinatul Cricova înseamnă o mulţime de denumiri de vinuri de înaltă calitate, obţinute conform unor tehnologii clasice şi originale.

Mai mult de un milion de sticle de toate tipurile înregistrează astăzi vinoteca de la Cricova, unde vinurile capătă calităţi irepetabile. în beciurile de la Cricova se păstrează vinurile unciale franceze, italiene, spaniole, precum şi exemplare din multe alte ţări ale lumii. Cea mai veche sticlă de vin este datată cu 1902.

Toate vinurile pot fi degustate în sălile splendide din Cricova, care prezintă adevărate opere de arhitectură distinsă, în liniştea subsolurilor, însoţită de bucătăria naţională, vinurile din Cricova îşi dezvăluiesc sufletul şi dăruiesc adevăraţilor cunoscători o plăcere de neuitat, în aproape jumătate de secol de existenţă, beciurile din Cricova au fost vizitate de reprezentanţi a mai mult de o 100 de tari.

1. Planul de producere şi realizare a producţiei

3

Pag.

pag


Planul de producere este unul din principalele compartimente a sistemului de

planificare a întreprinderii. El include:

a. planificarea capacităţii de producţie;

b. planificarea producţiei în indicii naturali;

c. planificarea valorii producţiei.

Planul de producţie este baza formării tuturor elementelor, atît a planurilor

de afaceri cît şi a planurilor curente. După planul de producţie se formează

planul financiar, planul de muncă şi a cadrelor. Acest plan este caracterizat de

unităţile naturale şi valorice.

Elaborarea planului se începe cu planul de producere a producţiei în unităţi

naturale pe an, desfăşurat pe sortiment şi trimestre.

Producţia U.M. Planul pe

an

Inclusiv pe trimestre

1 2 3 4

CABERNET

SAUVIGNON

mln.decalitri 10 2 2 2 4

DIONIS mln.decalitri 8 1 1 3 3

CODRU mln.decalitri 7 1 2 2 2

VIN NOBIL mln.decalitri 8 1 2 2 3

ALIGOTE mln.decalitri 9 1 2 3 3

PINOT mln.decalitri 6 1 1 2 2

DNESTROVSCO

E

mln.decalitri 5 1 1 1 2

SAUVIGNON mln.decalitri 7 1 1 2 3

CHARDONNAY mln.decalitri 8 1 2 2 3

TOTAL mln.decalitri 68 10 14 22 29

În următorul tabel vom examina linia de îmbuteliere a vinului DIONIS :

Vin roşu de calitate superioară . Produs din soiul de struguri PINOT – NOIR.

Vin de culoare roşie cu nuanţe de rodie , gust delicat , aromat , catifelat .

4

Pag.

pag


Aromă fină specifică soiului , cu nuanţe pronunţate de maturare .Maturat în butoi ,

ambalat în sticle de 0.187 şi 0.75 litri .

SAUVIGNON : Unul din cele mai bune vinuri de calitate superioară .

Produs din soiulde struguri SAUVIGNON , are culoarea paiului , verzuie .

Gust plin ,armonios , cu aromă plăcută şi nuanţe pronunţate de coacăză

neagră . Maturat în beciurile din CRICOVA . Ambalat în sticle de 0.187 şi 0.75 litri .

Producţia

U.M. Planul pe

an

Inclusiv pe trimestre

1 2 3 4

DIONIS mln.decalitri 8 1 1 3 3

SAUVIGNON mln.decalitri 7 1 1 2 3

Indicii valorici ai planului de producere şi realizare a producţiei sunt:

- producţia globală

- producţia marfă

- producţia realizată

Planul de producere a producţie globale şi a producţiei marfă este reprezentată în tabelul

următor:

Tipul producţiei U.M. Rest. la încep.

anului

P.M. Rest. la sfîrş.

anului

Preţ

engros

P.M.

engros

S P Unităţi

naturale

S P mln. lei Unită

valori

ce

DIONIS mln.dec

alitri

0 0 8 0 0 65 520

SAUVIGNON mln.dec

alitri

0 0 7 0 0 65 455

PM = Prengros * Vu.n , lei

PM1 = 65 * 8 = 520 mln. lei

PM2 = 65 * 7 =455 mln. lei

Total pe secţie:

PM = PM1 + PM2 = 455 + 520 = 975 mln. lei

5

Pag.

pag


PG = PM + Pr engros * V con.in + PN, mln. lei

Unde:

PN – producţia nedeterminată, PN = 0

V con.in – volumul producţiei destinate consumului intern, V con.in = 0

PM tot = PG1 + PG2 = PM tot = 975 mln. lei

Volumul producţiei realizate se calculează conform volumului producţiei

marfă, pornind de la stocurile producţiei nerealizate.

Producţia U.M. Stoc. de

producţie

finită la

înc.anului

Planul

anual

Stoc. de

producţie

finită la

sf.anului

P.C. în

anul

planificat

Preţ

engros

mln lei

P.C.

pentru

tot

volumul,

mln lei

DIONIS mln.deca

litri

1,5 8 1,2 8,24 65 520

SAUVIG

NON

mln.deca

litri

0,9 7 1,1 7,2 65 455

Stocurile producţie finite pentru fiecare fel de produs la început şi la sfîrşitul

anului sunt acceptate convenţional 5% şi 3%.

PC1 = 0,05 * 8 + 8 – 0,03 * 8 = 8,24 mln dcal

PC2 = 0,05 * 7 + 7 – 0,03 * 7 = 7,2 mln dcal

2. Planul de aprovizionare tehnico – materială

6

Pag.

pag


Aprovizionarea tehnico – materială corespunde cu:

- organizarea aprovizionării cu resurse materiale;

- întocmirea planurilor de aprovizionare cu resurse materiale.

Prima sarcină o asigură secţia de aprovizionare a întreprinderii. Distribuirea

resurselor materiale se coordonează cu şefii secţiilor de producţie. Organizarea

aprovizionării tehnico – materiale prevede stabilirea nomenclaturii resurselor

materiale necesare pentru fiecare subdiviziune şi asigurare cu ele în termene

strict determinate.

Planificarea aprovizionării tehnico – materiale are loc în fiecare an înainte de

anul de planificare. Calculul necesităţii şi ale valorilor materiale prime,

materialelor principale şi materialelor auxiliare sunt prezentate în tabelul 5.

Producţia Materia

primă şi

materiale

Preţ

pentru un

l , lei

Pentru un l de producţie Pentru tot volumul de

producţie

Norma de

consum

Suma, lei Cantitatea,

1000 l

Suma, lei

DIONIS Vin 6.5 0.45 2.92 450 2 920

Drojdie 3 0.05 0.15 50 150

Sticlă 0.75 0.2 0.15 200 150

Dop 150 0.02 3 2 3000

Etichetă 0.65 0.01 0.0065 10 6.5

Ladă de

carton

2.3 0.5 1.15 50 1150

Marcă de

acciz

1.25 0.1 0.125 100 125

Clei p/u

etichetă

10 0.015 0.15 15 150

3. Planul muncii şi a cadrelor

7

Pag.

pag


În acest compartiment al planului anual este necesar de a calcula pentru

secţii:

- personalul industrial productiv, inclusiv conform categoriilor;

- fondul retribuii (în total şi conform categoriilor);

- salariul mediu lunar;

- nivelul productivităţii muncii.

Pentru a calcula numărul de muncitori antrenaţi în procesul principal de

producţie este necesar de a elabora tabelul cu balanţa timpului de muncă.

Indicatori Total

Fondul de timp calendaristic (zile) 365

Numărul zilelor nelucrate

a) zile de odihnă

b) sărbători

100

15

Fondul nominal de timp (zile) 250

Absenţă de la lucru (zile), inclusiv

a) concedii de odihnă

b) concedii de studii

c) concedii de maternitate

d) concedii medicale

e) absenţe cu permis administrativ

f) absenţe cu permis legislativ

24

-

-

24

17

5

Fondul real de timp (zile) 200

Durata medie a zilei de muncă (ore) 8

Fondul util de un muncitor (ore) 1 600

Numărul muncitorilor remuneraţi în acord şi antrenaţi în procesul de

producţie se calculează în baza normelor tehnologice ale cheltuielilor de muncă

pentru fabricarea producţiei după următoarea expresie:

8

Pag.

pag


unde:

- norma de timp pentru producerea a o 1000 l de producţie gata

= 174 om * oră

A – fondul anual de producţie concretă în unităţi naturale

A = 8 mln decalitri

F – fondul anual de timp în medie pentru un muncitor

F = 1 600

Cin – coeficientul de împlinire a normelor de către muncitor

Cin = 0,8

oameni

Pentru deservirea liniei de îmbuteliere a vinului DIONIS este necesar de

serviciile unui om . Salariul pentru fiecare categorie de personal este prevăzut în

modul următor:

1. Personal tehnico – ingineresc, conducători:

- şef de secţie 3 500 lei

- inginer mecanic 3 000

- tehnolog 2 800 lei

- contabil 2 500 lei

- economist 2 000 lei

2. Pentru muncitorii care primesc salarii conform schimburilor lucrate:

- dozator – reglor 800 lei

- controlor asupra sticlelor 3 * 700 lei

- supraveghetor la etichetă 2 * 700 lei

- supraveghetor la dopuri 2 * 700 lei

- hamal 2 * 500 lei

- lăcătuş IV 500 lei

9

Pag.

pag


- garderobieră 400 lei

- deriticătoare 400 lei

- depozitar 700 lei

- sudor IV 1 500 lei

Salariul secţiei lunar va fi:

SL = 3 500 + 2 800 + 3 000 + 2 000 + 2 500 + 800 + 2 100 + 1 400 + 1

400 + + 1 000 + +500 + 400 + 400 + 700 + 1 500 = 24 000 lei

Determinăm numărul de muncitori salariaţi pe o unitate de timp, ce se

efectuiază conform normelor de timp de deservire a locurilor de muncă:

unde:

Nd – norma de deservire, oameni;

Ns – numărul schimburilor de lucru a utilajului pe an;

Nm.d. – numărul de maşini deservite;

Ft – fondul de timp de lucru a unui muncitor.

muncitori

Calculul muncitorilor salariaţi pe o unitate de timp care nu sunt antrenaţi în procesul de

producere este indicat în tabelul următor:

Profesia Numărul de muncitori Salariul lunar, lei Salariul anual, lei

hamal 2 1 000 12 000

lăcătuş IV 1 500 6 000

garderobieră 1 400 4 800

deriticătoare 1 400 4 800

10

Pag.

pag


depozitar 1 700 8 400

sudor IV 1 1 500 18 000

Fondul de salariu al muncitorilor se calculează ca suma salariului tarifar şi

salariul suplimentar plus adausuri de 6÷10%

Star = 12 000 + 6 000 + 4 800 + 4 800 + 8 400 + 18 000 = 54 000 lei

Stot = 54 000 + 0,08 * 54 000 = 58 320 lei

Profesia Nr. de muncitori Salariul lunar, lei Salariul anual, lei

Şeful secţiei 1 3 500 42 000

Tehnolog 1 2 800 33 600

Inginer mecanic 1 3 000 36 000

Economist 1 2 000 24 000

Contabil 1 2 500 30 000

Total 5 12 500 185 600

Categoria lucrătorului Nr. lucrătorilor Fondul de salarii anuale, lei

Muncitori 11 142 800

Conducători 2 75 600

Slujbaşi 7 54 000

Total 20 272 400

Calculul a unui salariu a unui muncitor mediu pe an se efectuiază după

formula:

, lei

unde:

Sa – fondul de salariu anual, lei

Pip – personalul industrial total

lei

11

Pag.

pag


Nivelul productivităţii muncii se calculează după formula:

, mln decalitri/an

unde:

Pg – producţia globală;

mln decalitri/an

Calculul cheltuielilor de muncă şi al fondului tarifar de salariu.

Producţia U.M. Planul de

producţie

La o unitate de

producţie

La tot volumul de

producţie

Cheltuieli

de muncă

om * oră

Salariul,

lei/mln

decalitri

Cheltuieli

de muncă

om * oră

Salariu

l, lei/mln

decalitri

DIONIS mln.decalitr

i

8 174 352,23 2 088 4 226,7

6

SAUVIGNON mln.decalitr

i

7 174 352,23 1 740 3 522,3

Starea necesităţii timpului de muncă şi al salariului pentru producerea vinului DIONIS .

Operaţiile

tehnologice

Nr.

muncitorilor,

categoria

Cota

tarifară

pe

schimb,

lei

Norma de

producţie

într – o zi

Norma de

consum a

muncitorilor

pe schimb

Cheltuieli pentru o

unitate

Om*oră Salariu,

lei

Transportarea

materie prime

hamal 22 500 1 000 14 4,02

Transportarea

materiei

auxiliare

hamal 22 260 1 000 20 7,64

12

Pag.

pag


Norma de

livrare pe

schimb

8 19,5 500 1 000 113 334,08

Ambalarea în

cutii

1 18,9 790 169 15 3,69

Livrarea

producţiei

finite

hamal 22 740 1 000 12 2,8

Total 174 352,23

4.Planificarea preţului de cost, beneficiului şi rentabilităţii

Calculul de plan a preţului de cost pentru vinul DIONIS se efectuiază în

baza articolelor de cheltuieli. Volumul anual de producţie constituie 8 mln decalitri.

Producţia Materia

primă şi

materiale

Preţ

pentru un

l , lei

Pentru un l de producţie Pentru tot volumul de

producţie

Norma de

consum

Suma, lei Cantitatea,

1000 l

Suma, lei

DIONIS Vin 6.5 0.45 2.9 450 2 920

Adaosuri 3 0.05 0.15 50 150

Sticlă 0.75 0.2 0.15 200 150

Dop 150 0.02 3 20 3000

Etichetă 0.65 0.01 0.0065 10 6.5

13

Pag.

pag


Ladă de

carton

2.3 0.5 1.15 50 1150

Marcă de

acciz

1.25 0.1 0.0125 100 125

Clei p/u

etichetă

10 0.015 0.15 15 150

Costul total 174.45 4.52 7651.5

Preţul de producţie pentru tot volumul de producţie planificat va fi:

PC1 = 60 * 8 = 640 mln. lei

Articolul 9 şi 10 se repartizează proporţional salariului total al muncitorului

de bază reeşind din procesul stabilit la întreprindere, iar articolul 13 –

proporţional preţului de cost de la fabrică.

Calculăm beneficiul de la o unitate de producţie (Bi) din următoarea relaţie:

Bi = Pi – PC i, lei

unde:

Pi – preţul engros de livrare;

PCi – preţul de cost total pentru o unitate de producţie( un mln decalitri ).

Bi = 11 930 – 10 930 = 1 000, lei

Beneficiul de la producţia marfă se calculează după formula:

Bp.m. = PM – PCp.m., mii lei

unde:

PM – producţia marfă,

PCp.m. – preţul de cost al producţiei marfă

Bp.m. = 1 230,82 – 1 075,62 = 155,2 mii lei

Calculăm rentabilitatea producţiei după formula:

%

%

14

Pag.

pag


5. Dezvoltarea tehnică şi organizatorică a producţie.

Determinarea efectului economic al liniei de fabricare a vinului DIONIS

care constă din: conveier, maşină de spălat sticle, maşină de turnat, maşină de

dopuit, pasterizator, maşină de etichetat.

Efectul economic pe parcursul perioadei de exploatare se calculează după

formula:

unde:

RA – rezultatul economic anual, RA = 12 5430 lei

CA – cheltuieli pentru realizarea anumitului tip de produs;

NR – norma de renovare a fondurilor fixe în folosirea producţiei;

RN – coeficientul normativ de eficacitate a investiţiilor capitale, RN = 0,1.

15

Pag.

pag


unde:

t – durata de serviciu a fondurilor fixe

CA = CCA + ( NR + RN ) * K

unde:

CCA – cheltuieli curente pe percursul unui an,

CCA = 865321 lei

K – investiţii capitale pentru implimentarea tehnologiilor noi,

K = 20840 mii lei

CA = 865 321 + ( 0,0424 + 0,1 ) * 20840 = 868 288 lei

lei

Determinarea efectului economic din condiţia a doua: K = 2685 lei

CA = 865 321 + ( 0,0424 + 0,1 ) * 2685 = 865589,5 lei

lei

Efectul economic al implimentării maşinei va fi:

, mii lei

= 2731102 – 2729216 = 1886 lei

În urma implimentării maşinilor noi, modernizate vom face calculul de

recuperare:

ani

16

Pag.

pag


Bibliografie:

Indrumar metodic pentru indeplinirea lucrarii de curs “Management in Industria

Alimentara” UTM Chisinau 1995

17

Management in industria alimentara

Documents

Transcript of Management in industria alimentara