Informatii Agricole Nr.15

8/20/2019 Informatii Agricole Nr.15

1/10

«Mai pu

ină politică, maimult pragmatism!»

Þn cadrul Programului de gran-turi pentru infrastructura post-recolt` "Accesul la pie]ele de des-facere" al proiectului AgriculturaCompetitiv` ›n Moldova, 26 de

grupur i de produc`to ri au fostaccepta]i spre finan]are [i vor primi

granturi ›n valoare total` de 6 mil-ioane dolari SUA, pentru realizareaproiectelor investi]ionale, al c`rorcost atinge cifra de 15 milioanedolari SUA", a declarat ministrul

Agriculturii [i Industriei Alimentare,Ion Sula, ›n cadrul ceremoniei ofi-

ciale de ›nm“nare a certificatelorconfirmative de alocare a gran-turilor grupurilor de produc`tori.

"Ast`zi, ›nm“n`m certificatele confirmative la ›nc` [apte grupuri de produc`tori, care s-au ambi]ionat s` efectueze investi]ii de circa 4 milioane dolari, dintre care circa 1,6 milioane sunt acordate ›n calitate de grant" , a specificat ministrul.Cele [apte grupuri de produc`toriau participat la al treilea apel de

granturi , desf`[urat ›n perioadaaprilie-iunie 2015. Þn total, la acestapel au participat 16 cooperative de

›ntreprinz`tori agricoli, dintre careComisia de evaluare [i selec]ie aaprobat spre finan]are 14 dosare.

"Datorit` vou`, infrastructura post-recolt` din Republica Moldovase va ›mbog`]i cu ›nc` [apte

frigidere cu capacit`]i de p`strare de la 170 p“n` la 1.500 tone, ›n Ialoveni, Cù[eni, dou` ›n Edine],Cahul, Ungheni [i H“nce[ti. Þn special, ne bucur`m pentru proiectele care prev`d ›n afar` de depozitele frigorifice, [i instituirea caselor de ambalare, precum este proiectul Cooperativei din Edine], "ASPECT FRUCT", a mai declarat ministrulmoldovean al Agriculturii.

Programul de granturi pentruinfrastructura post-recolt` "Accesulla pie]ele de desfacere" al proiectu-lui B`ncii Mondiale "AgriculturaCompetitiv` ›n Moldova" (MAC-P) afost lansat ›n 2014, fiind organizatetrei runde de selectare a dosarelor,la care au participat 29 de coopera-tive de ›ntreprinz`tori agricoli,acceptate spre finan]are fiind 26 de

grupuri, din 14 raioane ale ]`rii.Conform datelor oferite de AIPA,13 grupuri de produc`tori agricolideja au primit suportul financiarnerambursabil ›n valoare de 3,2 mil-ioane de dolari, imediat ce au venitcu confirmarea contribu]iei proprii

›n realizarea proiectelor investi]io-ale. Urm`torul apel al Programuluide granturi al proiectului MAC-P vafi organizat ›n toamna anului 2015.

Zilele trecute, ›n incinta Institutului deFitotehnie "Porumbeni" a avut loc ceremonia de

›mplinire a 15 ani de la implementareaProiectului de Asisten]` pentru FermieriiNeprivilegia]i 2KR. Cu acest prilej, a fost inaugu-rat` [i Fabrica de producere a pele]ilor din bio-mas`, realizat` ›n cadrul Proiectului de utilizareeficient` a combustibilului solid din biomas`. Laeveniment au participat ›nal]i oficiali: pre[edin-tele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, min-istrul Agriculturii [i Industriei Alimentare, IoanSula, delega]i ai structurilor guvernamentale de

profil, reprezentan]i ai Unit`]ilor de imple-mentare a proiectelor interna]ionale [i beneficia-ri ai proiectelor 2KR, c“t [i peste 40 de oameni deafaceri din Japonia, care finan]eaz` proiectul,printre care s-a num`rat [i Shigeki Sumi,ambasadorul Japoniei ›n Republica Moldova, cusediul la Kiev. Þn cadrul ceremoniei, au fost

vizitate Fabrica de producere a pele]ilor din biomas` [i un modul dotat cu cazan, cefunc]ioneaz` pe baz` de combustibil solid din

biomas`, asem ǹ`tor celor instalate ›n liceele, gimnaziile [i gr`dini]ele din localit`]ile rurale

moldovene. Totodat`, au fost prezentate [iprincipalele activit`]i realizate prin prismaProiectului de asisten]` pentru fermieriineprivilegia]i, finan]at cu sprijinul p`r]iinipone, prin acordarea a 11 tran[e, ›n valoaretotal` de circa 37,2milioane de dolari. Þn acestcontext, pe parcursul perioadei vizate, au fostachizi]ionate [i importate ›n ]ar` un num`rtotal de circa 7.580 unit`]i de tehnic` agricol`nou`, pentru circa 3.500 beneficiari, gra]iec`rora se prelucreaza o suprafa]` de circa 40%din terenul arabil al ]`rii.

Informa]ii Agricole: Domnule Ionel Constantin, este bine [tiut faptul c`, ›n calitatea pe care o ave]i, de

pre[edinte al Camerei de Comer],Industrie [i Agricultur` (CCIA) a

jude]ului Vaslui, a]i legat prietenii cu fra]ii de peste Prut [i, mai mult,sunte]i un foarte bun cunosc`tor al Republicii Moldova. P“n` mai ieri,Moldova a fost ›n aten]ia opiniei

publice interna]ionale, dup` demisiaGuvernului Gaburici [i mai ales dup` ce Uniunea European` a anun]at c` suspend` ajutoarele financiare pentru moldoveni, p“n` la dep`[ireacrizei politice. Acum, iat`, exist` un nou Guvern; se pare c` for]ele pro- occidentale [i-au dep`[it orgoliile [i au ajuns la un consens. Crede]i c`

noul Executiv va face fa]` provoc`rilor la care este supus` Republica Moldova?

Ionel Constantin: Este de apreci-at perioada scurt` ›n care s-aureunite for]ele democratice dinMoldova [i au reu[it s` impun` unGuvern pe aceea[i linie apreader`rii, ader`rii [i integr`riieuropene. Drumul pe care trebuies`-l parcurg` Republica Moldovaimpune o serie de m`suri con-cretizate ›n legi de esen]` european`[i democratic`, ›n mod cu totul [i cutotul special ›n creionarea unui

mediu de afaceri predictibil [i ire- versibil, capabil s` absoarb` fon-durile europene puse la dispozi]ie.Implicarea Rom“niei, a Guvernului,

›n mod special prin ac]iuni [iproiecte comune ›n spa]iul de pecele dou` maluri ale Prutului, tre-

buie s` fie mult mai consistent` [iconcretizat` ›n proiecte mari [ifoarte mari, ›n agricultur` [i indus-trie. Trebuie avut` ›n vedere [i orga-nizarea ›n comun a unor mariexpozi]ii [i t“rguri, la Chi[inù [iBucure[ti, respectiv la Moldexpo [iRomexpo. Þn acest sens, cele dou`

guverne, prin ministerele economieidin ambele ]`ri, trebuie s` ofereoamenilor de afaceri facilit`]i con-crete de participare la aceste t“rguri,

cu deducerea de p“n` la 100% a tax-elor de promovare [i participare afirmelor la manifest`rile de gen depe cele dou` maluri ale Prutului. Maipu]in` politic` [i mai mult pragma-tism vor aduce reu[ita de care au,ambele ]`ri, nevoie. Ca un sus]in`tor

›nfl`c̀ rat al moldovenilor [i ca un bun rom“n, continui s` cred ›n par-cursul european al RepubliciiMoldova.

Informa]ii Agricole: Þn Ucraina afost ›nfiin]at` Adunarea Na]ional` aRom“nilor. Chi[inùl consider`

ini]iativa drept o provocare. Ca bun cunosc`tor al fenomenului politic din cele dou` ]`ri, Ucraina [i Republica Moldova, ce ne pute]i spune despre situa]ia creat`?

Ionel Constantin: Mi se pare c`situa]ia actual` este aproape identic`cu perioada interbelic`, c“ndUniunea Sovietic` - pe atunci - acreat Republica Socialist` Moldova [iRepublica Socialist` Transnistria. Nupo]i crea un consiliu na]ional alrom“nilor ›n afara grani]elorRepublicii Moldova f`r` s` ai ›n

vedere rom“nii din aceast̀ ]ar`, [inu numai. Pentru lini[te, este bine cafiecare s` ne manifest`m ›n interi-orul grani]elor noastre. De altfel,

›ntrunirea de urgen]̀ a CSAT dinRom“nia justific` faptul c` suntmulte temeri [i din aceast` perspec-tiv`. Altminteri, nu este dec“t oprovocare, c`reia trebuie s`-ir`spundem cu pruden]`

.Informa]ii Agricole: La Milano,

›n Italia, are loc Expozi]ia Mondial`...Ionel Constantin:

...un eveni-ment reu[it, cu o larg` participarerom“neasc`. De excep]ie! Aici, zileletrecute, rom“nii din Italia [i dinRom“nia s-au aflat ›mpreun`, al`turide oficiali italieni, de diploma]i. ZiuaRom“niei la Expozi]ia Mondial` afost una foarte bine aleas`, dac`]inem cont de faptul c` a fost ziuaImnului Na]ional [i s-a ridicat

drapelul Rom“niei. Participarea dinpartea Rom“niei a fost de rang ›nalt,la eveniment particip“nd Valeriu

Zgonea, al treile om ›n stat,pre[edintele Camerei Deputa]ilor,pre[edintele Camerei de Comer] [iIndustrie a Rom“niei, secretari destat, pre[edin]ii a circa 20 de camerede comer] [i industrie din jude]e, cureprezentare la v“rf, circa 200 deoameni de afaceri. To]i participan]iis-au bucurat de un spectacol inedit,

oferit de Ansamblul Junii Sibiului,care, pe parcursul a 700-800 de metrip“n` la Pavilionul Rom“niei, audansat [i au prins ›n hore italieni,rom“ni [i persoane de alte na]ion-alit`]i, f`c“nd o foarte bun` pro-movare a rom“nismului. CCIA

Vaslui, pe care am reprezentat-o eu,a oferit peste 100 de mape cu mate-riale despre jude]ul Vaslui, ›n care s-a vorbit despre oportunit`]ile deafaceri ›n acest col] de ]ar`. Toate s-

au epuizat ›n doar 15 minute. M` bucur, de asemenea, c` am fost sin- gura Camer` din ]ar` care s-aprezentat ›n format digital.Demersul trebuie continuat pe tim-pul existen]ei expozi]iei, p“n` ›noctombrie, cu oportunit`]i de afac-eri, cu invita]ii clare de afaceri, fie c`

vorbim de domeniul economic, alturismului, de afaceri.

interviu realizat deLiviu Costescu

2

Interviu cu Ionel Constantin, președintele Camerei deComerţ, Industrieși Agriculturã a judeţului Vaslui.

ACAS ÎN MOLDOVA

Investitii în

infrastructurapost-recoltã

De ce are nevoie Republica Moldova?

Institutul de Fitotehnie Porumbeni

fost dat\ în folosin]\ fabrica

de pele]i din biomas\

,


2/10

Dumitru Buzatu, pre[edinteleConsiliului Jude]ean (CJ) Vaslui,spune c` agricultura local` are o

singur` [ans` de dezvoltare: aso-cierea. Þn condi]iile ›n care, ›nultimul deceniu, seceta a provocat

›n fieca re an pagu be masi ve, gru-parea produc`torilor ›n cooperativeagricole este mai necesar` ca nicio-dat`. Þn acest fel, fermierii vor aveao alt` for]` de negociere cu guver-nan]ii [i, totodat`, ›[i vor puteaorganiza produc]ia [i desfacereaproduselor agroalimentare multmai profitabil.

"Trebuie s` facem un efort de asociere ›ntre diver[i produc`tori agricoli [i s` fie ›nfiin]ate cooperative agricole. Prin intermediul coop-

erativelor, terenurile vor putea fi lucrate grupat, ›n parcele mari, ›nfiin]area culturilor agricole se va face respect“nd lan]ul tehnologic, se vor

pute a util iza soiu ri rezi stent e lasecet`. Este clar c`, ›n ultimii ani,sunt condi]ii dificile ›n agricultur` [i trebuie s` ne adapt`m acestor situa]ii speciale de activitate.

Agricu ltura are un mare poten]ial lanivel local, fiind una din activit`]ile specifice zonei", a spus DumitruBuzatu.

Fermierii au nevoiede un sprijin financiar

Pentru acoperirea piederilorprovocate de seceta din acest an, unadin solu]iile viabile pentru recapi-talizarea produc`torilor agricoli esteacordarea unui ajutor financiar dinpartea Guvernului. Cele mai lovite

zone din jude] au fost comunele de pe Valea Prutului, dar [i {tefan cel Mare, Vulture[ti, Negre[ti etc. Practic, ›naceste zone, ›n perioada aprilie - iunie

nu a plouat deloc, fiind afectate gravculturile de soia, orzoaic`, porumb, gr“u.

"Aceste pagube pe care le-au suferit produc`torii agricoli le creaz` dificult`]i pentru reluarea ciclului agricol ›n viitor, [i orice sprijin ar fi bene - fic. Sper`m c` la fel ca ›n alte situa]ii ›n care s-au g`sit fonduri pentru a fi com-

pensate aceste pierderi [i de aceast` dat` Guvernul [i Ministerul Agriculturii vor propune ni[te m`suri compen- satorii. Datoriile produc`torilor agricoli c`tre furnizorii de servicii sunt foarte mari [i, f`r` m`suri de sprijin, se vor afla ›ntr-o dificultate extrem`" , amai spus Dumitru Buzatu.

Bani frumoși pentruasociere

Ministerul Agriculturii vrea s` re›n- vie cooperativele agricole de p roduc-]ie (CAP), forme de asociere care au

f`cut istorie ›n perioada comunist`.Dup` ce, la nivel na]ional, CAP-urile aufost distruse aproape ›n totalitate, ›nprezent, astfel de asocieri reprezint`urm`torul pas ›n dezvoltarea agricul-turii rom“ne[ti. Daniel Constantin,ministrul Agriculturii, a declarat recentc` vrea s` ›i conving` pe agricultori s`se constituie ›n cooperative, prin carefie s` cumpere ›n comun anumite

bunuri, fie s` lucreze sau s` valorificeproduc]ia ob]inut` etc. Asocierea ›ncooperative va fi stimulat` prin fon-duri financiare, proiectele de acest tipprimind un punctaj suplimentar ›ncadrul programului de dezvoltare al

agriculturii p“n` ›n anul 2020.Þn prezent, ›n jude]ul Vaslui, dintr-un

total de 291.408 hectare teren arabil,149.622 hectare sunt lucrate individ-ual, ›n cadrul gospod`riilor ]`r -̀

ne[ti. Practic, 51% din p`m“ntul din jude] se exploa teaz` individu al dec`tre micii produc`tori. Restulsuprafe]ei arabile de 141.786 hectaresunt exploatate organizat ›n cadrulunor exploata]ii agricole. Este vorbadespre societ`]i comerciale constitu-ite ›n baza Legii nr. 31/1990 privindsociet`]ile comerciale, societ`]i agri-cole ›nfiin]ate ›n baza Legii nr.36/1991 privind societ`]ile agricole[i alte forme de asociere ›n agricul-tur`, asocia]ii familiale, ›ntreprinderiindividuale [i persoane fizice auto-rizate constituite ›n baza OUG nr.44/2008 privind diverse activit`]i eco-nomice. (G.B.)

"Ministerul Agriculturii sus]ine crearea de cooperative care s` func]ioneze pe principii moderne, ›ntruc“t este nevoie de o organizare mai bun` ›n agricultur`. Cu c“t fermierii se asociaz` mai mult, cu at“t ei devin mai puter- nici [i ›[i consolideaz` pozi]ia pe pia]`, av“nd capacitatea de a livra constant mai multe produse, ceea ce ›i transform` ›ntr-un partener mai puternic pentru ceilal]i operatori din

pia]`, r`spund criteriului de cali tate [i ›[ i po t construi mai u[or anumite facilit`]i - spre exemplu, spa]iile de depozitare. Rom“nia pro- duce suficient la nivel na]ional. Din p`cate, partea de proce sare nu est e la fel de b ine dezvoltat` [i export`m materie prim`, nu proce- sat`, cum ar trebui. De aceea, vorbim despre grupuri de produc`tori, despre cooperative [i integrarea produc]iei pe tot lan]ul, pentru acrea plus valoare", a precizat DanielConstantin.

Totoda t`, Minis terul Agric ulturi i [iDezvolt`rii Rurale, prin Direc]ia General`Dezvoltare Rural` - Autoritate de Managementpentru Programul Na]ional de DezvoltareRural`, este ›ntr-un proces permanent decolaborare cu institu]iile financiare pentru afacilita accesul la finan]are al beneficiarilorPNDR.

"Lucr`m ›n aceste zile la proiectul unei b`nci de dezvoltare la nivel na]ional, care s` ajute la accesarea de fonduri europene. Odat` ›nfiin]at`, aceast` banc` ar trebui s` vin`, ›n perioada urm`toare, cu pachete financiare stimulative pentru cei care vor s` acceseze fonduri europene, cum ar fi dob“nzi mai mici, pe care sa le neg ociem cu aceast` ba nc`, sau o perioad` de r ambursare mai mare a ›mprumu- turilor", a mai precizat ministrul DanielConstantin, ›n cadrul conferin]ei de informare[i prezentare a PNDR 2014 - 2020 din jude]ulSatu Mare.

Prin intermediul caravanei PNDR 2020 secreeaz` oportunitatea unui dialog direct cuactualii [i poten]ialii beneficiari ai fonduriloreuropene nerambursabile [i cu oficialit`]ile,cu scopul de a ›n]elege corect [i concretmecanismul de accesare al finan]`riloreuropene.

Sprijinul destinatformelor asociative poatefi acordat [i prin urm`toarele sub-m`suri,acestea primind punctaj conform principiilorde selec]ie specifice:

Sub-m`sura 4.1 - Investi]ii ›n exploata]iiagricole;

Sub-m`sura 4.2 - Sprijin pentru investi]ii ›nprocesarea/marketingul produselor agricole;

Sub-m`sura 4.3 - Investi]ii pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infra-structurii agricole [i silvice;

Sub-m`sura 4.1a - Investi]ii ›n exploata]iipomicole;

Sub-m`sura 4.2a - Investi]ii ›n proce-sarea/marketingul produselor din sectorulpomicol;

Sub-m`sura 16.1 - Sprijin pentru ›nfiin]area[i func]ionarera grupurilor opera]ionale (GO),pentru dezvoltarea de proiecte pilot, noi pro-duse;

Sub-m`sura 16.1a - Sprijin pentru ›nfii n]area [i func] ionare a grupu riloropera]ionale, dezvoltarea de proiecte pilot,produse [i procese.

Cui îi e fricã de CAP-uri?!

Dumitru Buzatu, președintele CJ Vaslui, militeazã pentru reînfiinţarea cooperativelor agricole

Jude]ul Vaslui trebuie s`fie declarat de c`tre Guvern

zon` calamita t` de secet`.Doar ›n acest fel autorit`]ilestatului vor putea acorda fer-

mierilor o serie de facilit`]icare s` ›i scape de faliment.

Vasile Mihalachi, vicepre[edin-tele Consiliului Jude]ean

Vaslui, spune c` deficitul deap` din sol de la nivelul

jude]ului este de aproape 70%,iar situa]ia produc`torilor agri-coli este critic`. "Dac` se vadeclara zon` calamitat`, fermierii vor putea s` fie ajuta]i cu o serie de m`suri. Este vorba despre anularea impozit- ului agricol, facilit`]i ›n rela]iafermierilor cu b`ncile de lacare au contractat credite etc.Vedem cu to]ii c` firmele de asi-

gurare nu acord` nimic, niciun fel de desp`gubiri. Doar prin aceste m`suri se poate da o

gur` de oxigen fermieril or. Altfel, mul]i nu ›[i vor mai putea reveni dup` pagubele ›nregistrate ›n acest` var` [i, laanul, cine mai cultiv` p`m“n-

tul?! V` spun aceste lucruri caun om care cunosc sectorul agricol de peste 25 de ani", pre-cizat V

asile Mihalachi.

Pierderi masive în agriculturã

La aceast` dat`, ›n jude]ul Vaslui, la secar`, orzoic` deprim`var` [i ov`z, culturilesunt deja compromise ›ntr-unprocent de peste 80%. Laorzoaica de prim`var`, de lacele 3.332 kilograme/hectarprognozate ini]ial, se estimea-

z` o produc]ie medie de numai814 kilograme/hectar, compa-rativ cu anul 2014, c“nd s-arealizat o produc]ie de 1.956kilograme/hectar. La ov`z, de

pe cele 2.633 hectare sem`-nate, se prognozeaz` o pro-duc]ie 689 kilograme/hectar,fa]` de o produc]ie realizat`,anul trecut, de 1.720 kilo-

grame/hectar. Cea mai puter-nic` lovitur` o primesc pro-duc`torii agricoli la cultura de

gr“u, care se ›ntinde pe osuprafa]` de 65.091 hectare,din care 64.348 hectare sunt ›nsectorul privat.

Gigel Crudu, directorulDirec]iei pentru Agricultur` a

Jude]ului (DAJ) Vaslui, spunec` la cultura de gr“u pierderile

›nregistr ate la aceast` dat`sunt peste 40%. Dac` anul tre-cut produc]ia realizat` s-a ridi-

cat la 3.827 kilograme/hectar,produc]ia medie previzionat`pentru acest an este de numai2.297 kilograme/hectar. Practic,dup` dou` luni de secet`, fer-mierii au pierdut ›n medie1.530 kilograme/hectar.

Foar 8.000 dehectare asigurate!

Fondul mutual destinatasigur`rilor culturilor agricolenu are "audien]`" ›n r“ndul fer-mierilor vasluieni. De[i instru-mentul financiar a fost lansat

›nc` de anul trecut, doar cincioperatori agricoli locali auaderat la fond. Mai exact, a fostasigurat` o suprafa]` infim`,

de circa 8.000 hectare de cul-turi agricole, raportat lasuprafa]a total` arabil` a

jude]ului Vaslui, care este de291.759 hectare. Þn cazul unorfenomene meteorologice ex-treme (secet`, inunda]ii etc.),fermierii vor putea ob]inedesp`gubiri pentru pagubele

›nregistrate pe aceste supra-fe]e agricole. Fermierii se pot

›nscrie ›n fondul mutual, primade asigurare pentru un hectarfiind redus` la 3,5 euro.

"Este p`cat c` fermierii nu profit` de existen]a acestui

fond [i nu se ›nscriu. Acest fond este mai mult dec“t util pentru agricul tori, mai ales c` ›n zona noastr` fenomenul de secet` apare destul de frecvent [i genereaz` pagube importante", a spus G

igel Crudu.

Potrivit speciali[tilor din cadrulDAJ Vaslui, vestita clim` tem-perat` a jude]ului Vaslui a tre-cut ›ntr-o clim` a extremelor,cu temperaturi foarte sc`zute

›n timpul iernii [i foarte ridi-cate ›n timpul verii. De aseme-nea, precipita]iile sunt pu]inesau ›n exces, cu o anumit`peridiocitate ›ntre anii seceto[i[i cei ploio[i (2007 - secetos,2008 - ploios, 2009 - secetos,2010 - normal, 2011 - ploios,2012 - secetos). (G.B.)

Prezent în judeţul Satu Mare,ministrul Agriculturii și DezvoltãriiRurale, Daniel Constantin, aanunţat faptul cã instituţia pe careo conduce susţine crearea decooperative agricole care sã facãfaţã, împreunã, provocãrilor ge-nerate de creșterea concurenţei șide consolidarea pieţelor, în ceea ceprivește comercializarea pro-duselor lor, inclusiv pe pieţelelocale.

Asocierea producãtorilorvasluieni în cooperative poateschimba la faţã agriculturaVasluiului. Grupaţi în

exploataţii puternice, fermieriivor putea depãși mult maiușor perioadele critice și își vorputea gestiona profitabil pro-ducţia. Dumitru Buzatu,președintele Consiliului

Judeţean Vaslui, îi îndeamnã pefermieri sã se asocieze, pentrua putea face faţã condiţiilor totmai dificile cu care se confrun-tã agricultura. Cât priveștepagubele provocate de secetã,șeful CJ Vaslui spune cã estefoarte important ca Guvernulsã identifice cât mai repede uninstrument financiar pentrucompensarea pierderilor.

Declararea judeţului Vaslui ca zonă calamitată desecetă reprezintă salvarea agriculturii locale. Fără unajutor concret din partea statului, șansele fermierilorde a scăpa de faliment sunt aproape nule. Starea deurgenţă este cu atât mai importantă, cu cât agricul-torii au asigurat numai 8.000 de hectare la fondulmutual. "Fermierii au nevoie de o gură de oxigen.Fără acest ajutor, la anul, cine mai cultivă pămân-tul?!", se întreabă Vasile Mihalachi,vicepreședintele Consiliului Judeţean Vaslui.

PERSPECTIVE

3

România, între ̀ nfiin]areade cooperative agricole[i constituirea unei b\ncide dezvoltare la nivelna]ional

Punctul pe "I" în agriculturaromâneascã

Stare de urgenţã în agricultura Vasluiului

Declararea Vasluiului zon\ calamitat\de secet\ ar sc\pa fermierii de faliment!


3/10

Iaşi: Seceta şigrindina au

provocat pagubede circa 30 milioanelei fermierilor

Direc]ia pentru Agricultur` a Jude]ului (DAJ) Vaslui a centralizatprimele date din teritoriu ›n ceea ceprive[te pierderile provocate desecet`. Þn urma ›nregistr`rii proce-selor verbale pentru constatarea [ievaluarea pierderilor, suprafa]a totalàfectat` la nivelul jude]ului Vaslui estede 48.968 hectare (ha). Gigel Crudu,directorul DAJ Vaslui, a precizat c`, laaceast` dat`, au mai r`mas necentral-izate procesele verbale din 17localit`]i. C“t prive[te pagubeleprovocate de secet`, acestea se ridic`la suma de 37.275.000 lei. Situa]iasuprafe]elor afectate de secet`, peculturi, se prezint` astfel: gr“u -30.273,20 ha, orz - 1.205,10 ha, orzoa-ic` - 357,89 ha, ov`z - 44,08 ha,porumb - 7.457,20 ha, sorg - 303.21 ha,floarea soarelui 7.402,80 ha, rapi]` -321.08 ha, soia - 356,77 ha, mu[tar -20,80 ha, legume - 18,14 ha, plante denutre] - 715,03 ha, pa[une - 195,26 ha,livad` - 193,24 ha, vi]` de vie - 104,47ha.

"Vom continua ac]iunea de ›nreg-istrare a pierderilor [i cu restulcomunelor. Þnc` de la jum`tatea luniiaprilie 2015, jude]ul Vaslui se con-

frunt` cu o situa]ie deosebit`. La solic-itarea produc`torilor agricoli, comisi-ile pentru situa]ii de urgen]` s-audeplasat ›n teren ›n scopul constat`riisuprafe]elor afectate de secet` [i a

gradului de afectare a acestora.Situa]ia centralizat` privindsuprafe]ele afectate de secet` de datade 29 iulie 2015 a fost transmisÌnstitu]iei Prefectului Vaslui [iMinisterului Agriculturii", a precizatGigel Crudu.

Vasluiul, jude]ul cel maiafectat de secet\

Þn acest an, culturile de gr“u,porumb, rapi]` [i floarea soarelui vorfi mult mai mici comparativ cu anultrecut. La nivel na]ional, cea mai grav`situa]e este ›n jude]ele Vaslui, Bacù,Boto[ani, dar [i ›n sud-estul Banatului

[i ›n jude]ul Olt. "Cultura porumbuluieste aproape ›n totalitate compro-mis`, iar ›n cea ce prive[te floareasoarelui putem vorbi de o sc`dere aproduc]ie ›ntre 50 [i 60%. La gr“u,produc]ia s-a stabilit deja la jum`tatefa]` de anul trecut, ›n timp ce la rapi]`recolta va fi cu 20 - 25% mai mic`dec“t ›n 2014", a spus Lauren]iu Baciu,pre[edintele Ligii Asocia]iilorProduc`torilor Agricoli din Rom“nia.

Ajutor de urgen]\Cu un minus financiar major

provocat de seceta prelungit` [i ›npragul unui nou an agricol, un sprijinfinanciar acordat produc`torilor agri-coli este vital pentru reluarea pro-duc]iei. "Guvernul trebuie s` iam`suri [i s` ajute fermierii, pentru c`mul]i vor intra ›n faliment. Acest aju-tor de la Guvern s` vin` urgent, nu latoamn`. Acum de la miri[te, de laar`turi, de la ›ngr`[`mintele chimiceintroduse ›n brazd` este nevoie definan]are", a spus Vasile Mihalachi,

vicepre[edintele Consiliului Jude]ean Vaslui. Marea lovitur` pentru fermierii vasluieni vine de la cultura de gr“u,unde produc]iile mici [i pre]ul decomercializare sc`zut aduc pierderifinanciare ›nsemnate. Pe actualeledate, cu o produc]ie medie realizat`de 2.000 kilograme/ha [i un pre] de

comercializare de 0,70 lei, pierderilepe ha sunt de circa 600 de lei. Maiexact, un investitor ›n agricultur` acheltuit ›ntr-un ha de gr“u 2.000 de lei[i scoate circa 1.400 de lei. "Dac` nu os` fie sprijini]i fermierii, la anul nu o s`mai vedem nimic pe c“puri, nicim`car buruiene. S` se fac` ni[tee[alon`ri la datoriile fermierilor, pen-tru a putea fi pl“`tite. Banca sugrum`fermierul, produc]iile mici [i pre]urilemici sugrum` fermierul, seceta sug-rum` fermierul!", a mai spusMihalachi.

Toader Dima: Estenevoie de o Ordonan]\de Urgen]\

Toader Dima, deputat PSD deHu[i, crede c` varianta cea mai rapid`de ajutorare a fermierilor care au avutpagube din cauza secetei esteemiterea unei Ordonan]e de Guvern.

Actul normativ trebuie s` prevad` val-oarea sprijinului financiar [i s` vizezeto]i produc`torii agricoli p`gubi]i."Pentru a veni c“t mai repede ›n aju-torul fermierilor ›n vederea ›nfiin]`riiculturilor din aceast` toamn`,Guvernul trebuie s` adopte o

Ordonan]` de Urgen]`. Acest ajutortrebuie s` se acorde tuturor fermier-ilor. De asemenea, acolo unde nu esteumiditate ›n sol, fermierii nu ar maitrebui s` mai ›nfiin]eze culturi derapi]`. Speciali[tii de la Direc]ia

Agricol̀ s` informeze produc`torii cala un deficit de ap` ›n sol de 40-50 delitri s` nu mai ri[ti s` ›nfiin]ezi cul-tura", a spus Toader Dima. Tot pentrusprijinul fermierilor, deputatul a pre-cizat c` Liga Produc`torilor Agricoli adiscutat cu Ministerul Agriculturii s`se fac` o centralizare a suprafe]elorcalamitate din toat` ]ara. Þn func]ie desuprafa]a afectat` [i valoarea pierder-ilor, se va transmite un memoriuComisiei Europene, ›n vederea

acord`tii unui ajutor financiar. ßNoi, ›n Parlament, p“ǹ acum nu am discu-tat problema legat` de secet` pentruc` suntem ›n vacan]`. Þns`, pe l“ng`nevoia unei ordonan]e, este binevenit[i un ajutor financiar european. Þn ast-fel de situa]ii, ]ara care solicit` ajutorprime[te 0,5% din valoarea ProdusuluiIntern Brut. Þn cazul Rom“niei, ar fi

vorba despre o suma ›n valoare de unmiliard de euro", a mai spus ToaderDima.

Bacãu: În judeţ,

recolta de grâus-a înjumãtãţit

4

SITUA IA

Seceta [i temperaturile ridicate din ultimile luni au afectat grav culturile de gr“u din jude]ul Bacù. Zilele trecute s-afinalizat campania de recoltare. Produc]ia medie, la hectar, ›n jude]ul Bacù este de 2.900 de kilograme, comparativ cu aniitrecu]i c“nd se ridica la 5.000 de kilograme/hectar. Lipsa acutà precipita]iilor a afectat productivitatea recoltelor de gr“u.Cei mai lovi]i sunt produc`torii mari, din st“nga Siretului, ›n zonele de c“mpie, unde cantitatea de precipita]ii acumulat` ›nultimele luni a fost de aproximativ 40 de litriùmetru p`trat."Nu am v`zut a[a secet` de c“nd sunt eu. Este un an foarterù pentru agricultori, care, ›n unele locuri ar putea ie[i ›npierdere", spune Florin Acatrinei, de la Camera Agricol`Bacù. Fermierii din comunele Odobe[ti, R`chitoasa, DealulMorii, Colone[ti, Negri, Pr`je[ti raporteaz` o produc]ie dep“n` ›n 2.500 de kilograme/hectar, ›n timp ce al]ii agricultoridin zonele de deal, din vestul jude]ului, de 3.000-3.500 de kilograme.

Terenurile agricole din 42 localit`]i din jude]ul Ia[i au fostafectate sever de secet`. Cele mai afectate comune sunt

Movileni, Gropni]a, }ib`ne[ti [i Deleni. Potrivit datelorDirec]iei pentru Agricultur` a Jude]ului Ia[i, seceta a afectat33.808 hectare (ha) de terenuri agricole, culturile fiind afec-tate ›n propor]ie de 30-100%. Þn comuna Movileni au fost afec-tate 3.244 ha, la Gropni]a - 2.378 ha, la }ib`ne[ti - 2.704 ha, iarla Deleni - 2.069 ha. Culturile cele mai afectate au fost cele de gr“u, respectiv 10.024 ha, porbumb - 8.721 ha [i floarea-soare-lui - 8.377 ha. Þn total, valoarea culturilor agricole afectate desecet` se ridic` la 29,18 milioane lei. La r“ndul ei, grindina aprodus pagube pe o suprafa]` total` de 5.183 ha. Cele maiafectate localit`]i au fost Rom“ne[ti, unde au fost calamitate682 ha de culturi agricole, Le]cani - 875 ha [i Dume[ti - 736 ha.{i ›n acest caz, cele mai afectate culturi au fost cele deporumb, gr“u [i floarea-soarelui. Þn total, pagubele produsede grindin` s-au ridicat la aproximativ 10,6 milioane lei.

Pe 6 august, secretarul de stat ›n Ministerul Agriculturii [i Dezvolt`rii Rurale Daniel DumitruBot`noiu a fost prezent la o ›nt“lnire de lucru cureprezentan]i ai institu]iilor deconcentrate [i fer-mieri din jude]ul Neam]. Cu acest prilej, secretarul destat le-a oferit produc`torilor agricoli informa]iireferitoare la posibilitatea acord`rii de desp`gubiripentru culturile afectate de secet`.

"La nivel ministerului, monitoriz`m cu foartemult` aten]ie situa]ia din teren. Pentru a putea veni

›n sprijinul fermierilor, Ministerul Agriculturii, prindirec]iile agricole jude]ene, a solicitat de la prim`riidate referitoare la situa]ia culturilor [i suprafe]ele

afectate de secet`. Dup` centralizarea [i analiza aces-tora, direc]iile agricole vor transmite raportul c`treminister. Ulterior, vom g`si cea mai bun` solu]ie pen-tru a veni ›n sprijinul fermierilor afecta]i de secet`,cel mai probabil printr-o schem` de ajutor de stat",le-a spus secretarul de stat Daniel Dumitru Bot`noiufermierilor care au participat la ›nt“lnire.

Totodat`, oficialul MADR a prezentatproduc`torilor agricoli si oportunit`]ile de finan]areprin Programul Na]ional de Dezvoltare Rural`(PNDR) 2014-2020, ›n vederea refacerii infrastructuriisecundare de iriga]ii. "Prin Sub-m`sura 4.3 - Sprijinpentru investi]ii ›n infrastructur` legate de dez-

voltarea, modernizarea [i adaptarea sectoarelor agri-col [i forestier - Componenta iriga]ii, din noul PNDR,se pot accesa numai anul acesta 218 milioane de europentru proiecte care vizeaz` refacerea infrastructuriisecundare de iriga]ii. Pentru ›ntreaga perioad` deprogramare, bugetul alocat pentru asemeneainvesti]ii se ridic` la peste 435,2 milioane de euro", asubliniat Daniel Dumitru Bot`noiu.

Printre subiectele ridicate de fermierii prezen]i

la discu]ii s-au num`rat [i efectele elimin`rii cotelorde lapte la nivel european, amenajamentele pas-torale, posibilit`]ile de stimulare a investi]iilor ›n sec-torul zootehnic [i ›n zona montan`, precum [iefectele aplic`rii Legii 145/2014 pentru stabilireaunor m`suri de reglementare a pie]ei produselor dinsectorul agricol. "Aceast` lege a fost g“ndit` pentruprotejarea produc`torul adev`rat, adic` agricultorulcare de]ine teren sau animale [i face produc]ie.Principalul efect al legii este scoaterea intermediar-ilor din rela]ia produc`tor-consumator final, astfel

›nc“t micul produc`tor s` ›[i poat` valorifica marfa,cu profit", le-a explicat secretarul de stat agriculto-rilor nem]eni.

La ›nt“lnire, al`turi de oficialul MADR, au fostprezen]i reprezentan]i ai Agen]iei de Pl`]i [iInterven]ie ›n Agricultur`, Agen]iei pentruFinan]area Investi]iilor Rurale, Agen]iei Na]ionalepentru Zootehnie "Prof. Dr. G.K. Constantinescu",Direc]iei pentru Agricultur` a Jude]ului Neam],

›mpreuǹ cu peste 200 de produc`tori din sectorul vegetal [i zootehnic.

RELAII SUPLIMENTARE LA NUMERELEDE TELEFON 0764/470.049

SAU 0235/431.017

S.C. "AGROVINPROD" S.R.L.BEREZENI

VINDE EN‐GROS VIN DE MASĂ:

‐ FETEASCĂ REGALĂ;‐ ALIGOTE;‐ MERLOT.

VINUL PROVINE DINRECOLTA 2013 ȘI 2014.

PREURI NEGOCIABILE, ÎN FUNCIE DE

CANTITATEASOLICITATĂ!

Despãgubirile, posibile cel mai probabilprintr-o schemã de ajutor de stat

Seceta excesivã din ultimele luni a provocat fermierilorvasluieni pierderi de peste 3,7 milioane lei.La o primã centralizarea proceselor verbale din teritoriu, nu mai puţin de 48.968 hectarede culturi agricole au fost compromise. Cum 17 comune nu aufinalizat încã operaţiunea de constatare a pagubelor, în agriculturavasluianã se prefigureazã un adevãrat dezastru. Printre comunelecele mai afectate se numãrã Cozmești, cu 2.217 hectare calami-tate, Vetrișoaia - 2.301 hectare, Zãpodeni - 2.649 hectare și Fãlciu -1.902 hectare.

Prin intermediul direcţiilor agricole judeţene, Ministerul Agriculturii a solicitatde la primãrii date referitoare la situaţia cul-turilor și suprafeţele afectate de secetã."Vom gãsi cea mai bunã soluţie pentru aveni în sprijinul fermierilor afectaţi desecetã, cel mai probabil printr-o schemã deajutor de stat", a declarat secretarul de statDaniel Dumitru Botãnoiu.

Bilanţul negru al secetei în judeţul Vaslui

Aproape 49.000 de hectarecalamitate, pagube de

peste 372 miliarde lei vechi!


4/10

Þn acest an, seceta [i-a f`cut dinplin sim]it ̀ prezen]a, dijmuind pro-duc]ia la culturile sem`nate ›ntoamn .̀ Se [tie deja c ̀ una dintrecauzele pentru care jude]ul Vasluieste printre cele mai s`race din ]ar̀ o

reprezint ̀ [i acest fenomen, care ›[iface sim]it ̀ prezen]a [i influen]a. La ›nceputul acestui an, l-am cunoscut ›ntr-un anumit context pe domnul Juan Dolado Munoz, consultanttehnic ›n domeniul sistemelor foto-

voltaice, dumnealui desf`[ur“ndu-[iactivitatea ›n Spania. La acea ›nt“lnires-au dezb`tut alte subiecte, prezen]amea fiind ›n calitate de consultant ›naccesarea fondurilor europene ›nmediul rural. Totu[i, l-am rugat atuncis ̀ m ̀ ajute s ̀ identific tehnologiipentru ferme mici [i mijlocii ce s-arputea transfera din Spania la noi. Þnmomentul ›n care am v`zut cum sec-eta se instaleaz ̀ pe c“mpurile noas-tre, mi-am reamintit o solu]ie prezen-tat ̀ de dumnealui la acea ›nt“lnire,anume sisteme de iriga]ie ce folosescun sistem fotovoltaic pentru ali-mentarea cu energie electric ̀a pom-pelor. L-am contact [i l-am invitat la

Vaslui, lucru care s-a [i ›nt“mplat,taman c“nd seceta era deja instalat .̀Pentru c ̀am dorit s ̀ia contact c“t dec“t cu zona noastr̀ , ne-am deplasat laFerma vegetal` a societ`]ii S.C.

AGRARCRIS S.R.L., din comuna {tefan

cel Mare, jude]ul Vaslui, administratorHum ̀Viorel. Ferma administreaz ̀osuprafa] ̀ ce se apropie de mia dehectare, at“t ›n Lunca B“rladului, c“t[i ›n zona de deal limitrof .̀

Gazda noastr̀ ne-a ar̀ tat cul-turile ›nfiin]ate exemplar, curespectarea tehnologiei din toatepunctele de vedere. Acest aspect anecesitat costuri pe m`sur̀ , ce s-arrecupera ›n condi]iile unui an cu unnivel al precipita]iilor c“t de c“tacceptabil. Riscul de secet ̀ amenin]ànul acesta compromiterea culturilorde toamn ,̀ dar [i cele de prim`var̀fiind ›n pericol. A[a c ̀ fermierii suntfoarte descuraja]i.

La sf“r[itul periplului nostru peterenurile administrate de S.C.

AGRARCRIS S.R.L., i-am luat un scurtinterviu lui Juan Dolado Munoz.

- A[ vrea s ̀v ̀mul]umesc pentruprezen]a dumneavoastr` aici la

Vaslui. Spune]i-ne c“te ceva despreactivitatea pe care o desf`[ura]i.

-Sunt administratorul unei firmece are ca activitate consultan]a ›ndomeniul sistemelor fotovoltaice. Noiproiect`m sisteme fotovoltaice

func]ie de necesit`]ile clien]ilor, leamplas`m ›n teren [i asigur̀ m mente-nan]a. O activitate pe care o derul̀ mdin ce ›n ce mai intens este ›n dome-niul sistemelor de iriga]ie cu alimenta-re de la soare. Aceste sisteme seadreseaz ̀ fermelor de m`rime peste100 hectare, acolo unde nu exist`surs ̀de curent electric conven]ional.

A[adar, ›n func]ie de ad“ncimeap“nzei freatice [i de necesarul de ap ,̀proiect`m ad“ncimea de forare pen-tru pu], sistemul de pompe, apoi sis-temul de panouri fotovolatice care sàlimenteze motoarele pompelor,eventual [i aripilor de ploaie. Astfel desisteme se folosesc de ceva timp ›nSpania, dar nu numai. {i Spania are unclimat foarte arid, totu[i reprez“nd ofor]` ›n domeniul agricol, la baz`st“nd sistemele de iriga]ie clasice sauneconven]ionale.

- Dup` cum se observ`, [i

Rom“nia este b“ntuit ̀de secet ̀anulacesta. Ce solu]ii am putea g`si pen-tru noi?

- Solu]ia o reprezint ̀irigarea arti-ficial̀ a culturilor ›n perioadele sece-toase. Bine›n]eles c ̀ solu]iile tehnicedifer` de la caz la caz, [i vor avea la

baz` studii de detaliu. Iar solu]ia cefolose[te energia solar`, mai alesacolo unde nu exist ̀surs ̀de curentclasic ̀ sau costurile pentru alimenta-rea de la o astfel de surs ̀ar fi mari,devine o oportunitate demn ̀de luat

›n seam̀ . Practic, dac` se dore[te,panourile pot fi montate mai la

›n`l]ime, astfel c` nu se scoate terendin circuitul agricol. Odat ̀montat, nunecesit` dec“t cheltuieli cumen]inerea (o revizie anual̀ pentru

cur`]area panourilor), care suntnesemnificative. Nu necesit ̀ materieprim ,̀ nu necesit ̀ alte instala]ii detransport curent dec“t ›n mic`m`sur`, de la caz la caz.

- Ne pute]i da [i o eficien] ̀eco-nomic`?

- Þn medie, cu varia]ii de la caz lacaz, costul investi]iei ar fi de 1,4euro/1 kw, incluz“nd studii, procu-rare, montare. Se adaug` mente-nan]a, dar care e nesemnificativ ,̀raportat` la kw, cu c“t capacitatea emai mare. Depinde [i de solu]iatehnic ̀aleas .̀ De exemplu, se poateinclude ›n investi]ie [i bazin dedepozitare a apei. Þn timpul zilei sepompeaz` apa ›n bazin, urm“nd caseara, eventual [i pe timpul nop]ii, s`

se irige, fie prin c`dere liber̀ (cazulculturilor horticole, de exemplu) saucu ajutorul aripilor de ploaie folosindpompe (cazul culturilor de c“mp - cerea-le, plante oleaginoase etc.). De aseme-nea, pentru protec]ia investi]iei se poateinclude [i sistem de supra veghere cumonitorizare de pe calculator.

Solu]iile prezentate de JuanDolado Munoz par foarte interesante,aplicabile [i ›n ]ara noastr̀ . Discu]ia s-a ›ncheiat cu promisiunea, din parteadomniei sale, c ̀va invita un grup defermieri rom“ni s ̀vad ̀pe viu astfelde sisteme func]ion“nd ›n Spania.

Ing. Ionel Popa, consultant laS.C. DUPLICOM GRUP S.R.L.

0753342654 / 0761130399 e-mail:

[email protected]

Irigaţii cu ajutorul... soarelui!5

SITUATIA

Camera de Comer, Industrie și Agricultură Vaslui

organizează

INSPECTOR DE RESURSE UMANE

Actualmente, rolul unui inspector de resurse umane în cadrulorganizaiilor apare ca fiind o necesitate. Schimbările intervenite în ultima perioadă ne obligă la o cunoaștere în profunzime aprevederilor legislative, simindu‐se astfel nevoia unui specialistde resurse umane, care să asigure conformitatea cu legea. Lafinalul cursului de Inspector Resurse Umane, absolvenii vor ficapabili să opereze cu documentele care se regăsesc într‐undepartament de resurse umane, să menină relaia cuautorităile publice arondate Ministerului Muncii și cuInspectoratul Teritorial de Muncă.

Înscrieri la telefon 0235/361.040

O lecţie spaniolã

Aproximativ 100.000 de hectare de cul turi agricole din jude]ul Boto[anisunt afectate de seceta prelungit` ›nregistrat` ›n ultimele dou` luni.

Afirma]ia, de o gravitate aparte, apar]ine directorului Direc]iei pentru Agricultur` Boto[ani, Cristian Delibos, care mai precizeaz` c` suprafa]areprezint` mai bine de 30 la sut` din totalul suprafe]ei agricole din jude]."Cele mai afectate culturi sunt floarea soarelui, porumbul [i soia. De aseme-nea, c`ldurile excesive ›nregistrate ›n zona au p“rjolit paji[ti, p`[uni [if“ne]uri. Cea mai calamitat` zon` este sudul jude]ului", a precizat interlocu-torul. Þn aceste condi]ii, spune Delibos, au ap`rut probleme extrem de grave

›n zootehnie, fermierii nemaiav“nd furaje pentru animale. Cum nu se ›ntrev`d precipita]ii ›nsemnate, menite s` refac` necesarul de ap` din sol,sunt slabe [anse ca animalele s` supravie]uiasc` iernii 2015-2016."Reprezentan]ii administra]iilor publice locale din jude] au transmis Direc]ieinoastre toate datele necesare, date pe care noi le-am ›nm“nat Prefecturii,Comitetului Jude]ean pentru Situa]ii de Urgen]`, de unde vor fi transmiseMinisterului Agriculturii [i Dezvolt`rii Rurale spre analiz` [i, sper`m noi, pen-tru luarea unor m`suri menite s` sus]in` fermierii boto[`neni", a conchisCristian Delibos.

{i ›n jude]ul Neam] secetaface ravagii ›n agricultur`.Canicula instalat` ›n Regiuneade Dezvoltare Nord-Est a sporitdramatic deficitul de ap` dinsol. O situa]ie disperat` se

›nregistreaz ` [i la nivelul aso-cia]iilor agricole, care mai auceva resurse pentru fertilizare [ipentru irigare. Dar cele mai mariprobleme sunt ›ns` la micii pro-duc`tori, care nu au putut facemare lucru pentru salvarea cul-turilor.

Sub astfel de auspicii severes-a ›ncheiat campania derecoltare la orz, gr“u [i secar`,produc]ia fiind mult mai mic`dec“t anul trecut. Una pestealta, situa]ia este f`r` prece-

dent, pentru c` perioade desecet` [i canicul` au fost [i ›nal]i ani, dar ceea ce se petrece

›n 2015 nu se compar` cu nici-unul din anii trecu]i. Maricel

T`lm `cel, direct orul Direc] iei Agricole Neam], spune c`, lacapitolul produc]ii, cel mai binese st` la orz, dar ›n jude] suntdoar 2.000 de hectare... Aici,cantit`]ile sunt comparabile cucele ob]inute anul trecut, astadeoarece orzul a prins ceva maimult din precipita]iile dinprim`var`, iar dezvoltarea ulte-rioar` nu a mai fost st“njenit`de secet`. Mai rù, ›n opiniaspecialistului nem]ean, se st` la

gr“u , unde prod uc]iil e pre-conizate au fost dijmuite cam cu1.000 de kilograme la hectar,comparativ cu anul trecut. "Au

›ncheiat recoltar ea marii pro-duc`tori, care au ob]inut ›n jurde 3.400 de kilograme la hectar,fa]` de peste 4.000 de kilogramela hectar, c“t a fost media anultrecut. La micii produc`tori, can-tit`]ile sunt mai reduse, ceea ce

›nseamn` c` va sc`dea [i mediape care am estimat-o. Apreciezc` recolta este cu circa 30 - 40%

mai mic` dec“t ›n 2014", a con-chis Maricel T`lm`cel, directorulDirec]iei Agricole Neam].

Dac` tot vorbim de recolte,s` mai spunem c` s-a finalizat [istr“ngerea [i depozitarea ›nhambare a rapi]ei, produc]iafiind de 2.000 de kilograme lahectar, comparativ cu anul tre-cut, c“nd s-au adunat circa 3.800

de kilograme la hectar. Acesteasunt efectele secetei v`zute prinintermediul cifrelor, dar previz-iunile pentru viitor sunt sum-

bre, pentru recolta de toamnèstim`rile fiind chiar mai negre.

Argumentele speciali[tilo r suntlegate de faptul c` porumbul adat spic [i a ›nceput s` lege

›nainte de vreme.

Botosani: 30% dinsuprafata agricolã a

judetului, calamitatã! ,

,

,

În judeţul Neamţ,

Adio, pâine albã în 2015!


5/10


6/10

B

anii vor fi acorda]i în douã tran[e: prima, în valoare de 75%, se vada la începutul proiectului, iar cea de-a doua, în maxim trei ani dela decizia de finan]are. Condi]iile pe care trebuie sã le îndeplineascã

fermierul sunt: trebuie sã aibã domiciliul stabil în localitatea în care se aflãexploata]ia, sã devinã fermier activ, trebuie sã prezinte un plan de afaceri[i sã nu aibã un alt serviciu în acela]i timp.

Fermierul trebuie sã demonstreze, înainte sã primeascã a doua tran[ã,cã a îmbunãtã]it performan]ele exploata]iei agricole [i cã valoareaproduc]iei vândute este în procentaj de minim 20% din valoarea primeitran[e.

Recent, Ministerul Agriculturii [i Dezvoltãrii Rurale a postat pe site-ulpropriu o serie de proiecte-tip prin intermediul cãrora pot fi ob]inute fon-duri europene. MADR precizeazã cã aceste proiecte nu au nevoie sã fie înso]ite de întreaga serie de avize [i autoriza]ii, ci doar de avizul de vân-zare a produc]iei. Iatã câteva proiecte de ferme de familie prin care se potob]ine fonduri europene în 2015:

- Înfiin]are fermã pentru cre[terea pãsãrilor (gãini ouãtoare);- Înfiin]are fermã pentru cre[terea puilor de carne;- Înfiin]are fermã de ovine [i caprine;- Înfiin]are fermã de tineret taurin pentru îngrã[are;- Înfiin]are [i dotare planta]ie de zmeur prin achizi]ia de utilaje [i

echipamente;- Livadã de pomi [i arbu[ti fructiferi (pe o suprafa]ã de maxim 5

hectare);- Fermã de legume în câmp (pe o suprafa]ã de maxim 2 hectare);- Înfiin]are fermã de legume în spa]ii protejate prin construirea de solarii

[i achizi]ionarea de echipamente [i utilaje specifice;- Fermã de vaci pentru produc]ia de lapte (pentru maxim 20 de capete);- Înfiin]are fermã cre[tere porci cu bazã furajerã aferentã.

•

Ministerul Agriculturii și Dezvoltãrii Rurale anunţã cã, pentru operioadã de cinci ani, fiecare tânãr care are un proiect în domeniulagriculturii poate primi pâna la 50.000 de euro.

OAMENI SI IDEI

Pentru o mai bunã în]e-legere a acestui instrumentde lucru, Agen]ia pentruFinan]area Investi]iilor Rurale(AFIR) face clarificãri privindscopul [i utilizarea Bazei deDate cu Pre]uri de Referin]ã(BDPR) pentru ma[ini, utilaje[i echipamente specializate.

"În acest sens, precizãmfaptul cã Baza de Date a fost conceputã ca un mecanismmenit sã simplifice procedurade achizi]ie publicã a echipa-

mentelor specializate necesare beneficiarilor PNDR,mecanism pus la dispozi]iasolicitan]ilor/beneficiarilor,

producãt oril or/ importa torilor/dealerilor acestor echipamente [i a exper]ilor AFIR.Baza de Date func]ioneazã

pe principiul cumpãrãrii directe a echipamentului dorit, cu finan]are din fonduri euro-

pene nerambursabile, fãrã amai parcurge altã procedurã de achizi]ie, dar cu cu respec-

tarea prevederilor comunitare [i na]ionale", a declarat A linDan Trifu

, director OJFIR Vaslui.

Înscrierea elementelor înBDPR se realizeazã la soli-citarea oficialã transmisã decãtre producãtori/importa-tori/distribuitori autoriza]i aima[inilor [i utilajelor special-izate. În cadrul Bazei de Datesunt afi[ate numai urmãtoa-rele informa]ii: codul CPV (codcomun interna]ional privind

achizi]iile de produse [i servicii), marca, modelul, dotã-rile standard [i pre]ul expri-mat în euro, fãrã TVA.

Identitatea producãtoru-lui, impotatorului sau distri-buitorului care a transmis dat-ele pentru înscriere reprezinão informatie confiden]ialã [inu este afi[atã pe pagina ofi-cialã a AFIR (www.afir.info).

„Foarte important de re- ]inut este faptul cã înscrierea/ inserarea în Baza de Date cu

pre]uri de referin]ã a elementelor propuse de cãtre unofertant de echipamente nu îi conferã acestuia calitatea de „firmã agreatã" de cãtre AFIR,acest concept neexistând din

punctul de vedere al Agen]iei", a declarat Alin DanTrifu, director OJFIR Vaslui.

Baza de Date prezintãnumai elemente identificateprin combina]ia marcã-model[i nu specificã denumireaproducãtorului/importatoru-

lui sau distribuitorului carecomercializeazã una sau maimulte mãrci de produs.

Decizia achizi]ionãrii de laun anumit producãtor/impor-tator/distribuitor apar]ine ex-clusiv beneficiarului de fondurieuropene nerambursabile.

BDPR este publicã [ifunc]ionalã pe site-ul AFIR lasec]iunea Informa]ii Utile/Pre]uri de Referin]ã,subsec]iunea BD Pre]uri deReferin]ã PNDR.

Clarificări AFIR privind utilizareaBazei de Date cu Preţuri de Referinţă

50 000 de euro pentru

tinerii c re u un proiect

în domeniul gricol

Din 2015, cultivatorilor li se dãposibilitatea de a ob]ine subven]ii maimari chiar de 6.300 de euro pe hectar în fiecare an. În programul de ajutoarefinanciare cuplate este inclusã o

schemã nouã de plã]i, prin care suntsprijini]i cultivatorii de legume.Fermierii sunt eligibili doar dacã justi-ficã prin documente cã au valorificatproduc]ia [i au livrat legumele [ifructele unor fabrici spre procesare, iarsumele încasate sunt considerabile.

Potrivit datelor furnizate de Agen]iade Plã]i [i Interven]ie în AgriculturãNeam], producãtorii de ciuperci voravea o subven]ie de 100.000 de europe hectar, iar legumele cultivate în sere vor beneficia de o subven]ie de 6.300de euro pe hectar, în timp ce pentrufermierii care cultivã legume în solariisprijinul financiar ajunge la 3.000 deeuro pe hectar. Plãtite bine sunt [itomatele destinate industrializãrii, aces-tea având o "cotã" de 1.400 de euro.Sunt cele mai mari subven]ii pe carefermierii le pot ob]ine în sprijinulcuplat, însã nici cele care vor urma nu

sunt deloc de neglijat. Pentru sãmân]ade cartof, sfeclã de zahãr [i hamei, pro-ducãtorii agricoli vor câ[tiga 960 deeuro, 600 de euro [i 500 de euro pehectar.

Sprijinul cuplat este o platã directãcare se acordã fermierilor pentru unelesectoare, culturi [i specii de animaleafectate de anumite dificultã]i [i caresunt considerate importante pentruRomânia, din motive economice,sociale [i de mediu. Sprijinul cuplateste o schemã de platã acordatã prinPolitica Agricolã Comunã 2015-2020.Pentru culturile din sectorul vegetal,sprijinul cuplat este o formã suplimen-tarã de sus]inere financiarã din fondurieuropene, care se adaugã celorlaltescheme de plã]i directe, respectiv:schema de platã unicã pe suprafa]ã,plata redistributivã, plata pentru practi-ci agricole benefice pentru climã [imediu [i plata pentru tinerii fermieri,dupã caz. Schema de sprijin cuplat vafi finan]atã din Fondul European deGarantare Agricolã.

Ciupercile, o afaceretot mai profitabilã!

Comuna vasluianã {tefan celMare este un adevãrat [antier. Selucreazã de zor la concretizarea

diferitelor proiecte în toate cele[apte sate componente ale unitã]iiadministrativ- teritoriale. MihaiMoraru, primarul comunei, spunecu mândrie în glas cã, actualmente,ac]iunile întreprinse sunt direc]ion-ate cãtre realizarea de aduc]iuni deapã, canalizare [i reabilitarea dru-murilor comunale [i sãte[ti."Comuna {tefan cel Mare numãrã [apte sate. Nu este un secret pentru nimeni cã, în Mãrã[eni, suntemîn stadiul finalizãrii unui proiect extrem de ambi]ios: aduc]iune de apã potabilã [i canalizare. Ne-am

propus, [i dupã cum evolueazã lucrãrile la investi]ie, se va [i întâm-

pla, sã finalizãm în luna octombrie a acestui an. Apoi, în satul {tefancel Mare, dupã ce am finalizat aduc]iunea de apã potabilã, lucrãmla concretizarea sistemului de canalizare, la fel ca [i în satul Cãn]ãlãre[ti. În satele Brãhã[oaia,Bârze[ti, Muntene[ti [i Cãlugãreni,suntem în procedura de licita]ie

pentru asfaltarea cãilor de acces.Trebuie sã [ti]i cã toate investi]iile se realizeazã în procent de 95 lasutã cu fonduri europene" , spuneMihai Moraru.

Edilul comunei {tefan cel Marene-a împãrtã[it [i secretul reu[itelorPrimãriei [i Consiliului local:"Uita]i-vã în biroul meu, nu am loc unde sã arunc un ac din cauzazecilor de dosare care reprezintã viitoare proiecte ce se vor realiza în

comuna noastrã. Noi ne stabilim cu un an înainte prioritã]ile [i înce-

pem sã întocmim documenta]ia. Atunci când AFIR dã startul laînscrierea pentru a accesa fonduri europene, suntem printre primii care depunem cereri, înso]ite de toate documentele solicitate de

Agen]ie. A[a am reu[it sã atragem

în zonã proiecte de mare valoare pentru locuitorii comunei".

Dacã tot am fost invita]i, intrãm în biroul edilului. Peste tot, pemese, pe rafturile din incintã, chiar[i pe jos, aranjate într-o ordinedesãvâr[itã, zeci, dacã nu sute dedosare care cuprind mii de file dedocumenta]ie. {i biroul primarului"gãzduie[te" aproape jumãtate demetru cub de documente. "Noi avem în comunã 25 de kilometri de drumuri comunale, la care se adaugã alte câteva sute de drumuri sãte[ti. Ne-am propus ca, în maxim

10 ani, sã asfaltãm 50 la sutã dintre ele [i sã pietruim restul. Pentru o

parte din drumuri suntem în procedura de licita]ii, a[a cã mã a[tept ca, în toamna asta, sã înceapã lucrãrile" , ne mai spune primarul.

La capitolul proiecte de viitorne-am mai notat înfiin]area unuicãmin cultural la Mãrã[eni. Aici, prin

intermediul fondurilor oferite deCompania Na]ionalã de Investi]ii,[coala veche va fi transformatã dintemelii [i în locul ei va apãrea uncentru cultural de excep]ie. Apoi, întrucât lucrãrile la reabilitare a[colii din {tefan cel Mare au fost întrerupte, s-a organizat o nouãlicita]ie [i, pânã în 2016, [coala vadeveni func]ionalã. Reporterul nupoate încheia fãrã a face [i odezvãluire: satul Mãrã[eni va deveniprimul sat al comunei racordat lare]eaua de gaz metan. Ei, cespune]i?!? Lili Trifu

Ştefan cel Mare,jos pălăria!

Programul Na]ional de Dezvoltare Ruralã a începutsã dea roade în comuna vasluianã Sole[ti, unde este

în plinã derulare o investi]ie importantã pentru întrea-ga comunitate, ce se concretizeazã prin Ordonan]a 28a Guvernului României. Este vorba despre asfaltarea a4,5 kilometri de drum, care strãbate douã localitã]i,facilitând accesul localnicilor cãtre diverse obiective:[coalã, bisericã, cimitir, dar [i cãtre drumul na]ionalcare strãbate comuna.

Mona Bujor, primarul comunei Sole[ti, spune cãmaterializarea proiectului schimbã din temelii calitatea vie]ii în zonã. "Realizarea de noi cãi de acces estelucrul cel mai important pentru fiecare comunitate,deoarece, neexistând drumuri de calitate, nu putemspune cã suntem cu adevãrat o comunitate dezvoltatã.Neavând cãi de acces, nici dezvoltarea nu poate avealoc", sus]ine Mona Bujor.

Edilul comunei recunoa[te cã realizarea celor 4,5km de drum asfaltat în douã localitã]i reprezintã un vismai vechi de-al sãu, pe care nu l-a putut pune în prac-ticã din cauza lipsei fondurilor. La rândul lor, cetã]eniidin Sole[ti sunt bucuro[i cã vor avea de acum înainteasfaltul la poartã. "Pentru mine, personal, aceastãinvesti]ie înseamnã enorm. Eu încã din anul 2000

visez la acest obiectiv. Investi]ia s-a concretizat abia

dupã 15 ani [i este o bucurie sã vãd acest vis realizat. Am primit cu încântare vestea cã asfaltarea aceasta afost aprobatã pentru finan]are", mai precizeazã MonaBujor, primarul comunei Sole[ti.

Bucuria edilului este de în]eles, mai ales cãaproape 3.000 de locuitori beneficiazã de aceastãinvesti]ie. Mai trebuie precizat cã în comunã Sole[tiexistã 60 de kilometri de drumuri comunale [i sãte[ti,din care doar 8 km sunt asfaltate. Prin urmare, încetdar sigur, aici, la Sole[ti, numãrul de kilometri de dru-muri va spori cu al]i 4,5 km. Poate viitorul mai multsau mai apropiat va face cã în curând sã vorbim de celpu]in 50 la sutã din drumuri sã fie asfaltate. L.T.

La Solești se asfaltează!

,


7/10

Actualizări proceduraleprivind procedura deachiziţii pentru beneficiariiprivaţi ai PNDR 2020

Astfel, un element de nou-tate în procesul de achizi]iiaplicabil PNDR îl constituie fap-tul cã, pe lângã beneficiari [ifurnizori, începând cu data de06 iulie 2015 solicitan]ii de fon-duri europene care vor depunecereri de finan]are prin PNDR 2020 vor fi obliga]i sã utilizezemodulul de achizi]ii on-line al AFIR. Astfel, solicitan]ii, înain-tea semnãrii contractului definan]are cu AFIR, vor derulaon-line procedura de achizi]iiaplicabilã serviciilor eligibile(servicii de consultan]ã [i servicii pentru întocmirea studiilorde fezabilitate, cu o valoare maimare de 15.000 euro) în confor-mitate cu prevederile proce-durii de achizi]ii pentru benefi-ciarii priva]i ai PNDR publicatãpe pagina de internet a AFIR.

Procedura on-line se aplicãpentru toate achizi]iile derulate în cadrul PNDR 2020 [i este valabilã pentru adjudecareacontractelor de achizi]ii de servicii, bunuri (cu sau fãrã mon-taj) [i de execu]ie de lucrãri. În vederea derulãrii on-line a pro-cedurilor de achizi]ii, beneficia-rii priva]i, ofertan]ii [i, dupã06.07.2015, solicitan]ii auobliga]ia autentificãrii pe pagi-na oficialã de internet a AFIR (www.afir.info), în partea supe-rioarã a paginii, destinatã

depunerii on-line.Procedura de achizi]ii pri-

vate se deruleazã în conformi-tate cu Manual opera]ional deachizi]ii pentru beneficiariipriva]i ai PNDR 2020, versiunea1, publicat pe pagina oficialãde internet a AFIR - www.afir.info (sec]iuneaInforma]ii utile - Proceduri delucru).

În conformitate cu preved-erile Manualului de procedurã,contractele mai mari de 15.000euro fãrã TVA, trebuie adjude-cate prin procedura de selec]iede oferte cu condi]ia publicãriipe site-ul www.afir.info a uneiinvita]ii de participare, adosarului cererii de oferte [i a

primirii on-line de cãtre benefi-ciarul privat a minim 2 oferteconforme din punct de vederetehnic [i financiar alofertan]ilor. Ofertele conformetrebuie sã se încadreze în val-oarea licitatã corespunzãtoaredin bugetul indicativ - Anexa IIIla contractul de finan]are.Invita]ia de participare trebuie înregistratã în Registrul deintrãri - ie[iri al beneficiaruluiprivat. Termenul limitã pentrudepunerea ofertelor este deminim 10 zile lucrãtoare de ladata publicãrii pe pagina ofi-cialã a AFIR.

Pentru contractele mai micisau egale cu 15.000 euro fãrãTVA, beneficiarul privat poateopta pentru aplicarea proceduricu o singurã ofertã sau a celeimen]ionate mai sus men]ionatãdacã dore[te aceasta. În acestcaz beneficiarul privat depunespre verificare [i avizare numaicontractul, Anexa IV -declara]ia pentru respectarearegulilor privind evitarea con-flictului de interese [i certificat-ul constatator emis de ONRCpentru a se verifica un eventu-al conflict de interese dintreac]ionariatul ofertantului [i ben-eficiar.

Men]ionãm cã este interzisãdivizarea achizi]iilor de acela[itip, respectiv servicii, bunuri

sau lucrãri a cãror valoaredepã[e[te 15.000 de euro fãrãTVA, în contracte mai mici cuscopul evitãrii procedurii deselec]ie de oferte.

Avizarea întregii procedurise face astfel: la nivelul OJFIR se verificã on-line dosarele deachizi]ii pentru proiectele cuachizi]ii simple ale beneficiar-ilor priva]i, la nivelul CRFIR se verificã on-line dosarele deachizi]ii pentru proiectele cuachizi]ii complexe ale benefi-ciarilor priva]i, iar la nivelul AFIR se verificã dosarele deachizi]ii pentru proiectele bene-ficiarilor priva]i cuprinse îne[antionul de verificare peteren.

ESEN

IAL

Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale a comple-tat procedura de lucru privind achiziţiile private derulateprin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 - 2020pentru a permite utilizarea modulului on-line de cătresolicitanţii PNDR, respectiv de către persoanele careintenţionează să depună o cerere de finanţare.

CURSURI ORGANIZATE LA SEDIUL CCIA VASLUICamera de Comer, Industrie și Agricultură Vaslui, împreună cu

filiala Vaslui a Scolii Române de Afaceri a Camerelor de Comer șiIndustrie, organizează din luna noiembrie cursuri de:

‐ Contabililtate, ‐ Inspector Resurse Umane,‐ Expert accesare Fonduri Structurale.

De asemenea, punem la dispoziia celor interesai cursuri de:‐ Limba engleză, ‐ Operator calculator,

‐ Manager îmbunătăiri procese,‐ Inspector în domeniul sănătăii și securităii în muncă,

‐Utilzare a platformei SEAP (atât pentru autorităile contractante,cât și pentru operatori).

Pentru relaii și înscrieri, vă rugăm să necontactai la tel. 0235361040, fax 0235319011, email: [email protected].

9

O condi]ie importantã pe care trebuie sã o îndeplineascã fermeirii care cultivã castrave]ipentru a ob]ine aceste plã]i este aceea casoiurile cultivate sã fie soiuri autohtone, cer-tificate oficial. Iatã câteva dintre tipurile decastrave]i române[ti care pot sã beneficiezede subven]ii de 500 de euro la hectar:

Soiul de castrave]i de câmp Slãnic soi tip

cornichon

- Forma: tip cornichon- Lungime: 8 - 10 cm- Soi: timpuriu (75 de zile)- Poten]ial de produc]ie: 50-55 tone/ha- Destinat pentru câmp deschis, serã, solar- Se poate consuma în stare proaspãtã [i

industrializare.Soiul de castrave]i Ierprem

- Este un soi timpuriu cu fructe de tip cor-nichon de calitate foarte bunã, nu este amar,de culoare verde, cu broboane, cu greutateafructului de 100-120 de grame.

Soiul de castrave]i Mapamond- Precocitate - timpuriu

- Poten]ial de produc]ie - 50-60 tone/ha- Culoare - Verde mijlocie ca intensitate- Greutate - 100-120 grame- Calitate - Foarte bunã, nu este amarSoiul de castrave] i Triumf F1 hibrid tip

cornichon

- Forma: tip cornichon- Lungime: 8-10 cm- Culoare: verde- Epiderma: usor brobonatã, ornatã cu ]epi

de culoare închisã- Hibrid: timpuriu (70 de zile)- Toleran]a: foarte bunã la atacul agen]ilor

patogeni, perfect adaptat la condi]iile agro-pedologice ale zonei (îndeosebi laCladosporium cucumerinum, CMV, Erysiphecichoriacearum, Pseudoperonospora cubensis)

- Poten]ial de produc]ie: 45 tone/ha dincare 90% clasa I-a

- Destinat cultivãrii în spa]ii protejate [icâmp deschis, pentru industrializare [i con-sum în stare proaspãtã.

500 de euro/ha pentru cultivatorii decastraveţi autohtoni

Fermierii pot solicita ajutoarele pentru motorinã dela Agen]ia pentru Plã]i [i Interven]ie în Agriculturã(APIA), însã termenul pânã la care beneficiarii î[i potcere drepturile a fost scurtat fa]ã de proiectul ini]ial alordinului de ministru care reglementeazã procedura încauzã. Pentru anul 2015, cererea de acord prealabilpentru finan]are se depune în termen de 15 de zilelucrãtoare de la intrarea în vigoare a ordinului de min-istru nr.1727/2015, respectiv începând cu data de 14iulie. Ini]ial, în proiectul de ordin publicat de Ministerul Agricul turii, termenul de depunere era de 20 de zile

lucrãtoare, însã în Monitorul Oficial termenul a apãrutscurtat la 15 zile. Cererile se depun la centrele jude]ene ale APIA pe raza cãrora sunt situate exploa-ta]iile agricole pentru care se solicitã ajutorul de stat,sau unde au fost depuse cereri de platã pentruschemele de sprijin pe suprafa]ã. Rata accizei redusela motorina utilizatã de fermieri în agriculturã reprez-intã echivalentul în lei a cuantumului de 21 deeuro/1.000 litri, iar diferen]a dintre rata accizei stan-dard [i rata accizei reduse se acordã ca ajutor de statsub formã de rambursare.

Agen]ia pentru Finan]areaInvesti]iilor Rurale (AFIR) a deschispatru noi sesiuni anuale continue deprimire a proiectelor de investi]ii finan-]ate din fonduri europene neram-bursabile pentru agriculturã [i dezvoltare ruralã, în perioada 8 iulie - 30

octombrie 2015."Începând cu data de 8 iulie 2015,

sunt disponibile sesiunile pentru 4 sub-mãsuri din cadrul Programului Na]ionalde Dezvoltare Ruralã 2014 - 2020,respectiv: Submãsura 4.1a (Investi]ii înexploata]iile pomicole), Submãsura 4.2(Investi]ii pentru procesarea/ mar-ketingul produselor agricole), Submã-sura 4.2a (Investi]ii în procesarea/ mar-ketingul produselor din sectorul pomi-col) [i Submãsura 6.3 (Sprijin pentrudezvoltarea fermelor mici)", a declarat Alin Dan Trifu, directorul OJFIR Vaslui.

Pentru Submãsura 4.1a "Investi]ii înexploata]ii pomicole", alocarea finan-ciarã pentru sesiunea continuã din2015 este de 70.586.064 Euro, din care5.000.000 Euro pentru ob]inerea dematerial de înmul]ire [i plantare fruc-tifer. Pragul de calitate porne[te de la70 puncte, descrescând lunar cu 15

puncte. Astfel, în perioada 1 octombrie- 30 octombrie, ultima lunã a sesiunii,pragul de calitate lunar va fi de 25 depuncte. Printre investi]iile eligibile senumãrã reconversia planta]iilor exis-tente, înfiin]area de planta]ii pomicole [ipepiniere, înfiin]area, extinderea [i/ saumodernizarea sistemelor de depozitare.

Pentru Submãsura 4.2 "Sprijin pen-tru investi]ii în procesarea/ marketingulproduselor agricole", alocarea financia-rã este de 93.489.143 Euro. Pragul decalitate lunar porne[te de la 70 puncte în perioada 8 iulie - 31 iulie,descrescând pânã la 20 de puncte înultima lunã a sesiunii. Prin aceastã sub-mãsura se pot solicita fonduri pentrufinan]area [i construc]ia, extinderea,modernizarea [i dotarea clãdirilor, unitã-]ilor de procesare sau achizi]ionarea(inclusiv prin leasing) de utilaje noi,instala]ii, echipamente [i mijloace de

transport specializate în scopul colec-tãrii materiei prime [i/ sau comercial-izãrii produselor agro-alimentare încadrul lan]urilor alimentare integrate.

Submãsura 4.2a "Investi]ii în proce-sarea/ marketingul produselor din sec-torul pomicol" are o alocare financiarãpentru anul 2015 de 8.629.953 Euro.Pragul de calitate lunar porne[te de la70 de puncte în prima lunã, [i descre[telunar pânã la 15 puncte în perioada 1 -

30 octombrie 2015. BeneficiariiSubmãsurii pot solicita fonduri pentruinvesti]ii în tehnologii de eliminare ade[eurilor în unitatea proprie sau pen-tru decontarea cheltuielilor cu activitã]ide marketing sau generate deinvesti]iile în active necorporale.

Suma de 72.848.330 Euro este alo-catã Submãsurii 6.3 "Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici". Pragul de cali-tate lunar pleacã de la 70 de puncte înluna iulie [i ajunge la 15 puncte în ulti-ma lunã a sesiunii anuale continue,octombrie 2015. Sprijinul se acordãpentru ferma micã în vederea asigurãrii îmbunãtã]irii activitã]ii economice [i demediu a acesteia, conform activitã]ilorpropuse prin Planul de Afaceri (PA).Toate cheltuielile propuse prin PA,inclusiv capitalul de lucru [i activitã]ilerelevante pentru implementarea înbune condi]ii a PA aprobat, pot fi eligibile.

"Depunerea cererilor de finan]arepentru Submãsura 4.1a, 4.2, 4.2a se vaface on-line, conform precizãrilor dinGhidul Solicitantului [i de pe www.afir.info. Pentru submãsura 6.3Dosarul Cererii de Finan]are se depunepe suport de hârtie personal de cãtresolicitant la Oficiul Jude]ean pentruFinan]area Investi]iilor Rurale (OJFIR)aferent jude]ului unde este înregistratãexploata]ia, în intervalul orar 09:00 -

14:00. Solicitantul de finan]are trebuiesã îndeplineascã cerin]ele de conformi-tate [i eligibilitate men]ionate în GhidulSolicitantului aferent acestei submãsuri.Procedura de evaluare [i selec]ie va fiafi[atã pe site-urile www.afir.info [i vafi disponibilã la sediile AFIR", a maideclarat Alin Dan Trifu, directorulOJFIR Vaslui

Termenul limitã de depunere pen-tru aceste sesiuni de cereri de proiecteeste 30 octombrie 2015, ora 16:00. Anun-]area rezultatelor pentru cererile definan]are depuse în cadrul sesiunilor se va face dupã aprobarea Rapoartelor deSelec]ie de cãtre Directorul General al Autoritã]ii de Management pentru PNDR.

AFIR va notifica în scris [i prin inter-mediul paginii de internet pe to]i solic-itan]ii privind rezultatul evaluãrilorcererilor de finan]are depuse de cãtreace[tia la sediile AFIR.

Fermierii pot solicita ajutoarelefinanciare pentru motorinã


8/10

Directia Sanitar‘ Veterinar‘ [i pentru Siguran]a Alimentelor Vaslui recom and‘ popul a]iei ca, ›n perioa dele cu temper aturiridicate, s‘ acorde o mai mare aten]ie modului ›n care p‘streaz‘sau prepar‘ alimentele [i a locurilor de unde acestea suntcump‘rate.

Astfel , con sumato rilor li se recoma nd‘:- S‘ cumpere produse alimentare numai din locuri sau spa]ii

›nregi strate sau autori zate sanita r veterin ar [i pentru sigur an]aalimentelor, pentru c‘ le ofer‘ garan]ia unor produse sigure,care sunt controlate sanitar veterinar [i pentru siguran]a ali-mentelor [i care sunt depozitate ›n condi]ii corespunz‘toare detemperatur‘ [i igien‘;

- C“t mai repede posibil dup‘ cump‘rare, alimentele de orig-ine animal‘ se introduc ›n frigider unde se p‘streaz‘ astfel:carnea refrigerat‘, laptele, produsele din lapte [i ou‘le la o tem-peratura de refrigerare de preferin]‘ ›ntre 0ØC+4ØC [i separa t ›nfunc]ie de categoria de produs, iar carnea congelat‘ la o temper-atur‘ c“t mai scazut‘, respectiv sub -12ØC;

- Produsele care au fost decongelate nu se recongeleaz‘ pen-tru a fi ulterior preparate sau consumate;

- Alimentele care urmeaz‘ a fi depozitate ›n frigider trebuies‘ fie ambalate separat [i men]inute ›n decursul perioadei de val-abilitate, la temperaturile indicate pe ambalaj;

- Alimentele g‘tite trebuie p‘strate ›n recipiente acoperite;

- Þndep‘rta]i alimentele alterate, sunt o surs‘ de contaminar epentru celelalte alimente;- Sp‘la]i bine fructele [i legumele ›nainte de a le depozita ›n

frigider [i ›nainte de a le consuma.De asemenea, Direc]ia Sanitar‘ Veterinar‘ [i pentru Sigura]a

Alimen telor Vaslui se va asigur a c‘, la nivelu l jude]u lui, agen]i ieconomici vor respecta:

- evitarea expunerii la v“nzare a produselor de origine ani-mal‘ ›n locuri [i spa]ii care nu asigur‘ temperaturi adecvate [icondi]ii de igien‘ corespunz‘toare;

- verificarea condi]iilor de manipulare, depozitare [i trans-port ale produselor de origine animal‘ ›n toate unit‘]ile autor-izate sau ›nregistrate sanitar veterinar [i, ›n mod special, a pro-duselor perisabile (carne preparat‘ [i carne tocat‘, pe[te, ou‘,lapte [i produse din lapte);

- confiscarea, denaturarea [i distrugerea produselor de orig-ine animal‘ alterate sau depreciate pe timpul transportului, dis-tribu]iei, depozit‘rii sau comercializ‘rii;

- interzicerea transportului produselor alimentare, ›n cazulneasigur‘rii temperaturilor adecvate pentru men]inerea lan]uluifrigorific;

- interzicerea comercializ‘rii [i punerii ›n consum a c‘r-nurilor care nu au fost inspectate, [tampilate [i certificate sani-tar veterinar.

Recomandãri pentruevitarea apariţiei toxiinfecţiiloralimentare înperioadele caniculare Proprietarii [i de]in‘torii de animale au obliga]ia de a respecta m‘surile pentru a asigura pro-

tec]ia [i bun‘starea animalelor [i de a evita apari]iastresului termic asociat perioadei de var‘, adesea

cu temperaturi caniculare.

Prevederi aplicabile fermierilor Fermierii [i ceilal]i proprietari de animale tre-

buie s‘ aib‘ ›n vedere urm‘toarele aspecte:- asigurarea unui ad‘post corespunz‘tor pen-

tru animale, care s‘ poat‘ oferi protec]ie fa]‘ deac]iunea direct‘ a razelor ultraviolete nocive;

- asigurarea unor cantit‘]i suficiente de ap‘ [ifuraje corespunz‘toare cantitativ (›n func]ie despecie, talie [i stare fiziologic‘) [i calitativ(prospe]ime, raport energetic etc.);

- existen]a stocurilor de ap‘ [i furaje [i p‘stra-rea acestora ›n condi]ii corespunz‘toare deigien‘;

- verificarea bunei func]ion‘ri a echipamente-lor de ad‘pare, de furajare, [i a sistemelor de ven-tila]ie, propor]ionale cu num‘rul, specia, rasa,categoria de v“rst‘, starea fiziologic‘;

- verificarea disponibilit‘]ii echipamentelor derezerv‘, ›n principal a sistemelelor de ventila]ie, [i

generatoarelor de energie electric‘;- ›n caz de canicul‘, animalele folosite pentru

trac]iune sau alte activit‘]i de po var‘ nu vor fiexploatate ›n intervalul de timp 12.00 - 18.00, dac‘temperatura exterioar‘, la umbr‘, dep‘[e[te 25

grade Celsius;- la orice modificare suspect‘ a st‘rii de

s‘n‘tate a animalelor precum [i la aparitiaunor modific‘ri comportamentale, de]in‘torulare obliga]ia ca pe l“ng‘ m‘surile enumeratemai sus, s‘ anun]e urgent medicul veterinarresponsabil de supravegherea statusului des‘n‘tate al animalelor din localitatea respec-tiv‘.

Þn perioadele caniculare fermierii se vor asigura c‘ efectivele de animale sunt protejate ›mpotriva razelor ultraviolete severe [i c‘ hrana[i apa sunt disponibile. Este important s‘ se asi-

gure, ›n cazul ›n care animalele sunt ]inute ›nafar‘, c‘ exist‘ umbrare, precum [i jgheaburi deap‘ potabil‘, iar dac‘ sursele de ap‘ sunt greuaccesibile sau blocate, trebuie administrat‘ apa

manual ›n mod regulat, pentru a reduce risculde deshidratare.

Prevederi aplicabileadministraţiilor locale

- administra]iile locale pe teritoriul c‘rora exi-st‘ animale ›n transhuman]‘ trebuie s‘ cunoasc‘

situa]ia real‘ [i s‘ informeze de]in‘torii de anima-le despre fenomenele prognozate;- consiliile locale [i fermierii trebuie s‘ se asi-

gure c‘ exist‘ posibilit‘]i de colectare [i neutrali- zare a de[eurilor animaliere;

- asigurarea unor locuri prestabilite pentruretragerea animalelor ›n cazuri excep]ionale;

Prevederi aplicabile deţinãtorilor de animale de companie

Þn cazul ›n care animalele de companie (cumar fi c“inii, pisicile, iepurii etc.) sunt ]inute afar‘,este important s‘ se asigure o surs‘ de ap‘ pota-

bil‘, precum [i ad‘post corespunz‘tor ›mpotrivarazelor solare. Aten]ie deosebit‘ trebuie acordat‘transportului animalelor de companie, astfel ›nc“tacestea s‘ nu fie ]inute excesiv ›n vehicul expuse

›n mod direct [i pe o perioad‘ ›ndelungat‘ laradia]iile ultraviolete [i la temperaturi ridicate.

Prevederi aplicabile deţinãtorilor de cai

Ca [i ›n cazul animalelor de cresc‘torie, caii[i poneii, ]inu]i afar‘ in timpul zilei trebuie s‘aib‘:

- acces la ad‘post umbrit,- acces nelimitat la sursele de ap‘ [i hran‘.

Aprovizionarea cu ap‘ pentru to]i caii [iponeii trebuie verificat‘ ›n mod regulat [i tre-

buie s‘ existe [i surse alternative de alimentarecu ap‘.

Prevederi aplicabiletransportatorilor de animale vii

- Transportatorii sunt obliga]i prin lege s‘ nu tran-sporte animalele ›ntr-un mod care le-ar putea provo-ca r‘ni sau suferin]e inutile.

- Þnainte de a pleca la drum se verific‘ dac‘condi]iile de microclimat oferite de mijlocul de tran-sport sunt adecvate [i asigurate pe ›ntreaga durat‘a transportului;

- Transportatorii trebuie s‘ verifice traseul [ialte aspecte legate de c‘l‘torie ›nainte ca animaleles‘ fie ›nc‘rcate ›n mijlocul de transport, astfel ›nc“t,dup‘ ›nc‘rcarea acestora, plecarea s‘ se faca c“t

mai repede, pentru a mic[ora durata c‘l‘toriei.- La temperaturi crescute, densitatea de ›nc‘r-

care a animalelor ›n mijlocul de transport va fi redu-s‘ cu cel pu]in 25% din capacitatea maxim‘ de ›nc‘r-care autorizat‘ ›n func]ie de specie, talie, v“rst‘ [istare fiziologic‘.

- Þn cazul ›n care c‘l‘toria nu ›ncepe ›n cel maiscurt timp de la ›mbarcare, [oferii trebuie s‘ aib‘planuri de urgen]‘ pentru a ›ngriji animalele, ›nfunc]ie de necesit‘]i.

- Pentru c‘l‘torii de peste 8 ore, sistemele de ventila]ie din vehicul trebuie s‘ fie capabile s‘men]in‘ temperatura de confort termic ›n compar-timentul animalelor.

Prevederi aplicabile târgurilor încare se comercializeazã animale vii

Þn cazul comercializ‘rii animalelor ›n t“r guri, ace-stea trebuie s‘ asigure urm‘toarele:

- Padocurile unde sunt ]inute animalele ›n vede-rea comercializ‘rii trebuie s‘ fie suficient despa]ioase pentru a asigura libertatea de mi[careminim‘ necesar‘ animalelor cazate [i trebuie s‘ fiprev‘zute cu zone de ad‘postire umbrite.

Cel mai mare risc pentru animale pe timp decanicul‘ este lipsa apei, care duce la deshidratareaanimalului [i poate provoca suferin]‘ [i chiar moar-te. Pentru a reduce acest risc, trebuie s‘ se scordeprioritate animalelor care nu au acces la sursele deap‘ de orice fel. Animalele tinere, animalele hranitepreponderent cu furaje uscate [i animalele careal‘pteaz‘ prezint‘ risc deosebit de deshidratare.

Sursa de apã potabilãDac‘ numai o surs‘ limitat‘ de ap‘ potabil‘

este disponibil‘, trebuie avute ›n vedere nevoile zil-nice ale unui animal ›n func]ie de specie, talie, ras‘[i stare fiziologic‘:

Aceste cifre vor varia ›n func]ie de v“rsta ani-malului, temperatura mediului ambiant [i umidita-te.

To]i de]in‘torii de animale au obliga]ia legal‘de a lua toate m‘surile necesare astfel ›nc“t s‘ asi-

gure cel pu]in standarde minime privitoare la bun‘stara animalelor de]inute.

DSVSA: Mãsurile obligatorii care trebuie aplicate de cãtre crescãtoriide animale în perioadele caniculare

01

RECOMANDÃRI


9/10

V“nd heder / masa porumb Oross cu4rinduri cu toc`tor tip elice in stare bunade func]ionare. Pret: 4.200 euro.0745309290.

Firma vinde culegator porumb fix Ziegler 8 randuri (productie Germania), cutocator elicoidal, ecartament 70 cm, pentruorice tip de combina.

-cadru fix-tocator tulpini independent de trans-

misia principala, cu circuit ungere-patine pentru protectie anvelope

combina-cardane actionare-transport la beneficiar-optional , kit floare,200 euro/randLivrare maxim 1-2 saptamani.

Optional, sistem de pliere. Variantedisponibile 5-6-8-10-12 randuri. Pretul estefara tva, se poate face factura externa.Include transportul pana la Iasi sau echiva-lentul distantei de la Munchen. Posibilitatefinantare prin Patria Credit.Pret - 143.113 lei. 0729.261.871.

V“nd tractor Carraro, 35 cp importItalia, motor in 2 pistoane, functionarefoarte buna, nefolosit in Romania. Pret -10.361 lei negociabil. Avem diverse utilajeagricole import Italia direct de la agricul-tori la care am scazut preturile, deoarece

vrem sa le vindem urgent. Aducem si lacomanda orice piesa sau utilaj, noi sausecond hand. Localitatea Budai. ia Credit.Pret - 143.113 lei. 0745/136.394.

V“nd urgent combina agricola, stare buna, curele noi 80%, cauciucuri bune,putin utilizate, motor impecabil, 6000 E,

variante. Pret negociabil - 26.455 lei.locali-tatea Targu Frumos, jud. Iasi. Telefon

0751.819.961 V“nd MIG de imprastiat ingrasamaitstare buna de functionare recent adus dinGermania. Pret: 1102 lei. 0768/798.517

V“nd Plug lemken 4 cormane drept,stare noua, import Olanda. Pret 1000 deeuro, usor negociabil. 0746/517.721 sau0740/645.167.

V“nd tractor Massey Ferguson super135, 45 cp, cu incarcator frontaldetasabil si cositoare laterala detasabila.

Ambele sunt originale din fabrica si fuc-tioneaza perfect. Motor perkins in 3pistoane. Fara scurgeri de ulei sau altfelde pierderi. Functioneaza perfect dinorice punct de vedere, arata foarte bineestetic. Cauciucuri foarte bune.

Tractorul este recent adus s i nu estelucrat cu el in Romania. La cerere, pot

da si poze suplimentare. Pretul estenegociabil. Mai multe detalii la0754/634.125.

V“nd semanatoare cu 4 randuri, starefoarte buna, se poate adapta usor fertiliza-tor, am discuri pentru toate culturile, 1200euro, negociabil. 0751/819.961.

V“nd:- remorca basculabila o osie- plug reversibil- combinator- semanatoare porumb 4 randuri- semanatoare paioase- cositoare discuri

- masina de adunat- masina plantat cartofi 2 randuri- masina scos cartofi.Pret negociabil - 6000 euro.Separat, v“nd si tractor DEUTZ 45 cp -4.500 negociabil. 0723/396.806.

V“nd combina John Deere 1177 H4, anfabricatie 92, in stare foarte buna, recentadusa. Pret 18.500 euro, negociabil,URGENT. Bun` de b`gat la recoltat. 0740/645.167.

V“nd combina claas dominator 108SLcu masa pentru paioase 5,10m + caru-cior; si rips 6 randuri; combina este instare foarte buna de functionare siintretinuta , dotata cu aer conditionat cusistem 3D pentru panta, pentru maimulte detalii sunati la 0756/476.158 .

Merita interes. Pret 26.000 euro, negociabil! Localitatea Manoleasa.

V“nd masina de imprastiat azot sulkyrecent adusa in tara cu reglare din cabi-na, 24 m, in stare foarte buna. Merita

vazuta. 0231/560.992. Pret negociabil1200 euro.

V“nd cazan din cupru capacitate 180litri, are accesorii din inox. Pret 3.000 lei. 0741/200.399.

V“nd Semanatoare Gaspardo 4 ran-duri pe aer cu ingrasamant si micro cau-ciucuri inpecabile in stare foarte bunade functionare. Recent adusa din Italia,merita vazuta. Pret -1800 euro.0753/485.172.

V“nd presa de balotat Fortschritt K430, recent adusa din Danemarca,cumparata direct de la fermier. Presaeste in stare perfecta, fara urme deuzura! Pret - 22.001 lei.0746/085.879.Localitatea Sulita.

V“nd masina de tencuit Master,adusadin Spania. Are aproximativ 1000 de orelucrate! Accept schimburi! Pret - 2450euro. 0746/085.879, localitatea Sulita.

V“nd Balotiera Class Markant 50adusa recent din Germania in perfectastare de functionare. Mai am si altemodele de balotiere. Toate sint in per-fecta stare de functionare si se facprobe la ele. Pret negociabil - 2699 euro. 0740/566.408

V“nd Atomizor pentru vie si livada instare foarte buna de functionare.Capcitate 300 l. Prindere la tractor in treipuncte. Recent adus din Italia, merita

vazut. Pret - 1000 euro. 0753/485.172.

V“nd tractor Fiat 640,Motor in 4 cilin-drii, 64 cai putere. Ambreiaj la priza, 2manete. Se poate monta si cabina lacerere. Tractorul este recent adus dinOlanda si functioneaza fara reprosuri,accept orice test. Dipsun de mai multetractoare si utilaje. Mai multe detalii la 0741/575.762. Pret - 4500 euro.

Vind moara cu pietre pentru macinatporumb boabe si griu pentru obtinereade faina integrala cu tarite care este ceamai recomandata si mai sanatoasa pen-tru paine deoarece macinarea cu pietrenu omoara germenii asa cum se intimplala moara cu valturi, un model nou cu

taritar care macina 130-140 kg faina peora iar crupe macina pina la 300 kg peora, in urma macinarii rezulta un pro-cent de 95% faina si doar 5% tarite. Pret- 850 euro. 0757/175.613.

V“nd tractor Fiat 4 cilindri 68 cprecent adus necesita reparatii la cabina.Pret - 3650 euro. 0742/404.745.

V“nd cauciucuritractor si camere siutilaje agricole diferite dimensiuni. Pret10 euro/buc. 0746/848.705. Serbauti,

jud.Suceava.

V“nd cositoare rotativa 1.65, marcacel-mak, perfecta stare de functionare.

Asiguram transport la cerere. 0742/064.100. Pret 850 euro. VaduMoldovei, Suceava.

V“nd plug reversibil krone cu 3cormene, hidraulic, cu 2 furtune, roti desustinere, perfecta stare de functionare,pentru tractoar intre 60- 100 cp.

Asiguram transport la cerere. 0742/064.100. Spataresti, Suceava.

Firma vinde Vibropresa mobila pentrufabricarea pavelelor, bordurilor sau

boltarilor din beton inclusiv matrite pen-tru pavele si bordura Marca ZenithGermania. Pret Negociabil - 12.000 euro. 0740/025.383. Maneuti, Suceava.

V“nd cilindru compactor HAMM HD12, an fabricatie 2006, stare foarte bunade functionare. Pret negociabil 7000euro. 0722/539.470

V“nd Laverda 28.60 LXE an 2003,

echivalenta modele noi: Laverda M306,296 LCS. Ore functionare 2985; MotorCaterpillar 203kw/275CP; Transmisiehidrostatica; Aer conditionat; Computer

bord; Heder 6m, cu copiere in douaplane; Elevator frontal larg cu 4 lanturi,cu valt de uniformizare cu degeteretractabile - Batator 600/1600mm, 8+8

bare, contrabatator 12 bare, SeparatorMCS-multi culturi plus, separare fortata(scuturare) dupa postbatator; 6 scutura-tori (caisori), suprafata 6.81mp;Suprafata site 5.58mp; Buncar 7500 l;Rezervor 450 l; Tocator paie. Combina alucrat numai la cereale paioase. Primacampanie 2004. A lucrat numai inRomania. Revizii si schimburi facute latimp. Stare tehnica foarte buna. Se vindedeoarece este prea mare pentru nevoilenoastre. Combina se vinde cu multeaccesorii si piese schimb noi. Set lanturicu cupe + pinioane, elevator boabe +

elevator spice - Set lanturi cu racleti + pinioane noi. Set complet de curele noi;Kit conversie grau-porumb, contrabata-tor nou. Set site superioare pentruporumb,noi. Lant actionare elevator cen-tral + heder, cu pinioane, noi.Pretul -59.000 E fara TVA si foarte putinnegociabil. 0745/669.027. Horia,Neamt.

V“nd Culegatoare de porumb Bodinipe un rand cu buncar basculabil (nunecesita furtune are pompa separataprin cardan. Pret 3300 E.0765/663.706. Roman, Neamt.

V“nd disc purtat pe rulment 24 de

talere 2, 2 m latime de lucru in starefoarte buna rulmenti noi, cu reglaje lamaneta pentru toate 4 baterii. Pret 1000Euro negociabil.0746/193.325.Nisiporesti, Neamt.

V“nd cositoare recent adusa dinGermania model nou cu masa de lucrude 220 cu 5 talere hidraulica si completacu cardan in stare foarte buna de func-tionare. Accept orice proba si asigurtransport. Pret negociabil 1400 E.0742/980.170. Agapia, Neamt.

V“nd Semanatoare de porumb cu 6sectii si fertilizare. Semanatoarea estefabricata in anul 2010 iar instalatia defertilizare am montat o in anul 2014 lamecanica Ceahlau. Functioneaza foarte

bine. A fost folosita doar la loturi semin-cere. O v“nd pentru ca vreau una de 8

randuri. Pret negociabil 5200 E.0725/109.777. Roznov, Neamt.

Firma vinde tractor marca Zetor,Model Proxima 8441 Classic, An 2008,Ore 2600 h, Putere 85 CP, Roti tractiune4 roti tractiune, Cutie de viteze mecani-ca, Stare buna, Dimensiune pneuri fata:320/85R24, Dimensiune pneuri spate:420/85R34. Pret fara TVA: 80.600 lei.0751/260.411. Izvoru, Neamt.

V“nd semanatoare sp 6 cu fertilizarean fab 2011 functioneaza foarte binesuper oferta.Pret 10.000 lei.0747/702.020, Vaslui

V“nd sau schimb plug reversibil 3cormane, marca Niumayer, roata decopiere, este modelul automat (se

intoarce singur la ridicarea plugului dinpamant), merge foarte bine, fara prob-leme. A fost folosit o campanie in taradupa un tractor U 650, fara probleme, sepoate proba. Doresc sa-l schimb cu unulmai mare (tot 3 cormane) deoarece amschimbat tractorul. Mai multe detalii latelefon. Pret 1.250 lei.0787/828.721.Dumesti - Vaslui.

V“nd un cazan de tuica din cupru ali-mentar de 102litri. Cazanul este nou dieste compus din fund de 2,5mm. Restulcazanului este de 1,5mm. Pretul este de1250 lei. Pentru mai multe detali sunatila0787/828.721.

V“nd voltati unguresti albi, stare per-fecta de sanatate. Pretul incepand de la70 lei perechea. Relatii la0768/615 483.

V“nd manz fresian are un an si doualuni detine pasaport si toate actele inregula. Pret: 3.500 euro.0754/954.263,Murgeni, Vaslui.

V“nd Seminte gelbenele productie2015. Calitate foarte buna cantitate limi-tata livrare imediata.0751/090.424.

V“nd trei vitele in varsta de 5 luni. Le v“nd pe toata sau pe bucati. Pret 700 lei.0744/675.307.

V“nd pereche de pasari rasa Brahma

cu varsta de un an. De asemenea se vinde si un cocos American. Pret: 100 lei.0765/930.080. Husi, Vaslui.

De vanzare femela neozeelandez alb, varsta 3 luni, deparazitata si vaccinata!Pret 65 lei.0746/585.337.

Vind purcei 25-30 kg. 10 lei pe kg.Purcei crescuti bio! Relatii la0748/317.396.

V“nd tap Alpino francez rasa pura. Are varsta de 2 ani pretul 400 E negociabil.0730/812.464. Docani, Vaslui.

V“nd vaci cu lapte la alegere cu viteisau fara vacil

Informatii Agricole Nr.15

Documents

Transcript of Informatii Agricole Nr.15