Informatii Agricole Nr.19

8/19/2019 Informatii Agricole Nr.19

http://slidepdf.com/reader/full/informatii-agricole-nr19 1/11

«Mi-au dat lacrimilede bucurie când aminaugurat [coala dinP\dureni»

La sfârșitullunii trecute, pe29 octombrie, laChișinău a avutloc semnareaProtocoluluiBilateral deCooperareInstituţională întreAgenţia deFinanţare aInvestiţiilor Rurale(AFIR) și Agenţiade Intervenţie șiPlăţi pentruAgricultură (AIPA)

din RepublicaMoldova.

Susţine Ionel Constantin,președintele Camerei deComerţ, Industrie și Agriculturăa judeţului Vaslui. Într-un interviuacordat ziarului nostru,Constantin a deplâns faptul că,din păcate, "(...) capitalul româ-nesc nu este sprijinit de guver-nanţi. În ţările foste comunistedin Vest, se practică acest lucru.La noi, nu! Tânjim după capitalulgerman sau american. Cel româ-nesc ne pute. Trăim o decapi-talizare excesivă combinată cu olipsă crasă de specialiști. Aducemfirme din afară pentru a realizaobiective investiţionale deamploare doar pe bani și pechilipiruri. Și atunci, cum să nu-ţise dărâme metroul?!?".

Periodic editat de MEDIA GRUP INFORMA}II AGRICOLE SRL Regiunea de Dezvoltare Nord Est Republica Moldova [email protected] www.informatiiagricole.ro

Nr. 19

a

12 pagini

februarie

2016

3,90

RON

«Tr\im odecapitalizare

excesiv\ combinat\cu o lips\ cras\de speciali[ti»

Aten]ie,fermieri!

Viitorul sunã... gri!

Anul 2016 a început cu tem-peraturi deosebit de scăzute,viscol și căderi masive dezăpadă, toate aceste mani-festări afectând directbunăstarea animalelor.Specialiștii de la ANSVSArecomandă crescătorilor deanimale o serie de măsurimenite să ofere protecţie faţăde acţiunile frigului și zăpezii.

pagina 7

În aceastăperioadă, cureferire lafinanţările ne-rambursabile,noul guvern se

află în faza deconsultare pu-blică. Iată câte-va dintre pro-gramele deinteres, cu efectpreponderentpentru mediulrural.pagina 9

Agricultura româneasc\, o sum\ de «problemedelicate»

Stemnic. Apa cu nume de legendă, de-a lungul căreia, denenumărate ori, Măria Sa Ștefan și-a îndrumat pașii în căutare deliniște și ajutor pe timp de război cu otomanii... Spun bătrânii căumbla prin codrii Rafailei, Oșeștiului și Budăi, la vânătoare, dar și

pentru a se încărca pozitiv în momentele de restriște trăite demoldoveni. Plecând de undeva din zona Rafaila, apele Stemnicului scaldă locurile Oșeștiului, cu toatăbogăţia pe care doar el o poate oferi răzeșilor de aici. Grigore Lefter, primarul comunei, fiu al satului,susţine că nicio apă curgătoare din judeţul Vaslui nu oferă atâta splendoare. Poate și pentru că locuitoriiacestei comunităţi, Buda-Oșești, știu să folosească la maxim tot ceea ce le oferă natura. Oșeștiul nu estecunoscut în istoria naţională doar pentru faptul că, prin secolul XV, era bătut la pas de Măria Sa, ci și pen-tru că tot aici a fost desemnată primar, prin voinţa comunităţii, prima femeie din ţară... Și mai este cunos-cută comuna Oșești pentru încă ceva: hărnicia și dorinţa oamenilor de a face ceva temeinic... pagina 12

Pe drumul de costișă ce duce... de la Gara Roșiești laViișoara se văd la fiecare pas semnele unei bunegospodăriri a comunităţii. Pe drumul ce trece prinpădurea pe care în urmă cu 2-3 ani făceai peste 30 deminute cu mașina, deși vorbim de doar 4 kilometri, acumnu -ţi ia decât maxim 5-6 minute să ajungi în GaraRoșiești; se circulă "lux", cum ar spune clasicii. Însoţitorulnostru, fiu al satului, spune cu mândrie că unitatea admi-nistrativ-teritorială Viișoara a cunoscut, în ultimii 6-7 ani,transformări profunde. Drumul comunal ce leagă GaraRoșiești de Viișoara este proaspăt asfaltat, în întregime, ca

și drumul care duce la Halta Dodești. Căi rutiere mai...europene ca în comuna Viișoara nu prea găsești în judeţ,oricât ai căuta! "Nu vreau să perii pe cineva, nu-mi stă încaracter, dar de când este primar Liviu Pârciu, faţacomunei s-a schimbat mult în bine. Sigur, mai sunt multede făcut, dar eu zic că de la Viișoara anilor 1990 la Viișoaraanului 2016 este o distanţă care nu se poate măsura",spune cu satisfacţie în glas însoţitorul nostru. pagina 8

Între lecţiile trecutului și provocările viitoruluiOșești, judeţul Vaslui

Cum s\ facem s\ le fie unpic mai bine animalelordin ferme?!

AFIR a început analizapropunerilor pentrusimplificarea acces\rii PNDR

Fondurile nerambursabile,în actualitate (I)

Schimbarea la fa]\ a Vii[oarei

Oficiul Judeţean pentru FinanţareaInvestiţiilor Rurale Vaslui a organizat, în adoua decad` a lunii ianuarie, dezbateri pu-blice, la nivel judeţean, pentru a identificasoluţii de adaptare și simplificare a cadruluinormativ privind accesarea fonduriloreuropene și implementarea proiectelorfinanţate prin Programul Naţional deDezvoltare Rurală 2014 - 2020 (PNDR 2020)."A fost mai mult decât o dezbatere publică,fiindcă participanţii la grupurile de lucru te-matice au fost foarte bine informaţi și au avutun grad înalt de înţelegere a Programului și afelului în care se lucrează cu fondurileeuropene nerambursabile", a declarat AlinDan Trifu, directorul OJFIR Vaslui. pagina 11

1 februarie, termenul limitã pentrudepunerea cererilor de platã privind acordarea ajutorului de stat pentrumotorina utilizatã în agriculturã

Între ce-a fost și ce va fi,

pagina 2

pagina 3

p a g i n a 5

Interviu cudeputatulToader Dima,membru alComisiei pentru

Agriculturã dinCameraDeputaţilor.

Colţul gospodarului



Pe 21 ianuarie, ›n incintaMinisterului Agriculturii [iIndustriei Alimentare a avut locceremonia de prezentare anoului Ministru al Agriculturii,Eduard Grama. Prim-minstrulPavel Filip a vorbit, ›n alocu]iuneasa, despre competen]ele profe-sionale ale noului ministru,apreciind experien]a bogat` acu-

mulat` inclusiv ›n calitate de

viceministru al Agriculturii [iIndustriei Alimentare. De aseme-nea, prim-ministrul i-a doritnoului [ef al Agriculturii succes ›nactivitate, subliniind, totodat`,faptul c` agricultura r`m“ne undomeniu de baz` ›n RepublicaMoldova, iar noul guvern va oferitot sprijinul necesar pentru

›mbun`t ]irea mediului de activi-

tate al agricultorilor. La r“ndul lui,

ministrul Agriculturii [i Industriei Alimentare, Eduard Grama, adeclarat c` va depune tot efortulpentru dezvoltarea dinamic` asectorului agroindustrial. Þncadrul aceluia[i eveniment, pre-mierul i-a mul]umit ex-ministruluiIon Sula pentru munca depus` peparcursul activit`]ii lui ›n cadrul

Guvernului.

Cinci milioane de euro sunt disponibile, ›n

cadrul Programului "Filiera Vinului" pentrucreditarea preferen]ial` a achizi]iei strugurilorde soiuri tehnice. To]i agen]ii economici dinsectorul vinicol, cu excep]ia celor ce deja aucontractat credite pentru mijloace circulante ›n

valoare de 600.000 euro, indiferent dac` au beneficiat anterior sau nu de credite ›n cadrulProgramului "Filiera Vinului", sunt eligibili [ipot accesa credite ›ncep“nd cu luna ianuarie aacestui an, pentru achizi]ionarea strugurilor ce

vor fi recolta]i ›n toamna acestui an. Sumamaxim` a creditului pentru achizi]ia de strugurieste de 600.000 euro pentru un beneficiar. BEI

va finan]a p“n` la 50% din valoarea contractelorde cump`rare a strugurilor. Astfel, vinificatoriiau posibilitatea unic` de a sprijini cresc`torii destruguri ›nc` de la primele lucr`ri ›n planta]iilede vie. Creditele sunt acordate prin intermediulMinisterului Finan]elor. Dob“nda este stabilit`de c`tre acesta la 3,73%, pentru ›mprumuturile

›n Euro. Pentru a fi considera]i eligibili pentrufinan]are, vinificatorii trebuie s` prezinte laUnitatea de implementarea a Programului con-tractele de achizi]ii standardizate, semnate

›ntre beneficiari [i cultivatorii de struguri.Modelul standardizat al contractului deachizi]ie a strugurilor poate fi ridicat de c`tre

vinificatori de la unitatea de implementare aProgramului "Filiera Vinului". De men]ionat c`,

›n cadrul acestui program, au fost deja aprobate credite pentru achizi]ia de struguri de laproduc`torii autohtoni ›n valoare de peste 5milioane euro.

Peste 32 milioane de euro mai sunt disponibile ›n cadrul Programului "Filiera Vinului". Baniiprovin din creditul de 75 milioane de euro acor-dat Guvernului Republicii Moldova de c`treBanca European` de Investi]ii. Sursele financiaresunt destinate moderniz`rii [i tehnologiz`rii sec-torului vitivinicol [i industriilor conexe pentru

›mbun`t ]irea calit ]ii vinului produs ›n RepublicaMoldova. Þn cadrul Programului "Filiera Vinului",sunt disponibile credite investi]ionale cu odob“nd` anual`, ›n Euro, de p“n` la 6%, pe untermen maxim de 10 ani [i o perioad` de gra]iede p“n` la 4 ani, [i, de asemenea, credite pentruachizi]ia strugurilor pe un termen de 5 ani cu operioad` de gra]ie de maxim 2 ani [i o dob“nd`anual` ›n Euro de 3.73%. Þn cur“nd, anun]` MAIAmoldovean, va fi disponibil` [i componenta de

leasing pentru procurarea tehnicii agricole, utila- jelor vitivinicole [i a celor pentru industriaconex`. P“n` ›n prezent, ›n cadrul Programului"Filiera Vinului" au fost aprobate 54 de proiecteinvesti]ionale, ›n valoare total` de 42,8 milioaneeuro, soldul mijloacelor disponibile, care pot fisolicitate pe parcursul anilor 2016-2017, fiind decirca 32,2 milioane de euro.

Þn cadrul Summit-ului, la care au partici-pat peste 60 de mini[tri ai agriculturii,discu]iile au avut genericul "Cum s hr`nimora[ele? - agricultura [i zona rural ›n eraurbaniz`rii". Subiectele cheie discutate ›ncadrul Forumului au fost asigurarea secu-rit ]ii alimentare ›n contextul urbaniz`rii la

nivel mondial, consolidarea agriculturii dura- bile, sporirea atractivit ]ii [i dezvoltarea zonelor rurale, minimizarea disparit`]ilorsociale [i economice ›ntre urban [i rural,atragerea tinerilor ›n domeniul agricol, spri-

jin pentru investi]ii ›n domeniul inov`rii [i alaccesului fermierilor la activit ]i economicefundamentale - educa]ie, instruire, tehno-logii, informa]ii privind pia]a.

Þntrevederile bilaterale ale fostului mi-nistru al Agriculturii, Ion Sula, cu omologieuropeni, au fost axate pe subiecte precumcre[terii nivelului de competitivitate a pro-duselor autohtone [i substituirea impor-turilor, diversificarea pie]elor de export,posibilit ]i de colaborare ›n domeniul trans-ferului tehnologiilor [i schimbul de expe-rien] ›n organizarea produc torilor mici [imijlocii, colaborarea interinstitu]ional cu

Agen]ia Na]ional de Siguran] a Alimentelor.

Þn cadrul discu]ilor reprezentan]ilorRepublicii Moldova cu Phil Hogan, comisaruleuropean pentru Agricultur [i DezvoltareRural , a fost adresat rug`mintea includerii

›ntregului teritoriu al Republicii Moldova ›n

programul de supraveghere [i protec]ie a UEpentru monitorizarea pestei porcine clasice[i, totodat , au fost subliniate a[tept`rile fer-mierilor [i importan]a acces`rii fondurilorENPARD. De asemenea, ›n contextulinform`rii de c tre ex-ministrul Ion Sulaprivind inten]ia MAIA de a cere cre[terea

cotei pentru struguri de mas proaspe]i pen-tru pia]a UE, Hogan a admis c ar putea firev`zute contingentele tarifare pentru uneleproduse.

La ›ntrevederea cu viceministrul Agricul-turii din Belarus, Leonid Marinici, [ireprezentan]ii Concernului de stat pentruindustrie alimentar "Belgospischeprom", s-adiscutat referitor la solu]ionarea problemeide tranzit din cauza controlului sanitar ve-terinar la frontier [i reluarea subiectuluiprivind producerea semin]elor de porumb laInstitutul de Fitotehnie "Porumbeni".

Totodat`, a fost lansat` [i o invita]ie oficial` ›n Belarus, pentru studierea posibilit`]ilor decooperare ›n domeniul zootehnic.

Multiple contacteCu omologul rom“n, ministrul Agricul-

turii Achim Irimescu, s-a discutat despre con-

tinuarea consolid`rii infrastructurii labora-toarelor pentru produse de origine vegetal ,exportul materialului s`ditor moldovenesc [iimportul rasei de ovine specializat pe pro-duc]ia de carne. De asemenea, a fost expri-

mat interesul de preluare a experien]eirom“ne ›n stabilirea unor m`suri de aplicarea Legii coopera]iei agricole.

Ministrul Agriculturii lituanian, VirginijaBaltraitiene, a reconfirmat deschiderea pen-tru o colaborare interinstitu]ional` maistr“ns , inclusiv prin organizarea unei vizite

›n Lituania pentru schimb de experien] ›ndomeniul fabricilor de lactate. Totodat afost lansat` invita]ia de participare laexpozi]ia regional agrar AgroBalt, dinacest an. Mini[trii agriculturii estonian,Urmas Kruuse, [i leton, Janis Duklavs, suntpreg ti]i s sus]in dezvoltarea democra]iei

[i calea reformelor din Moldova, prinoferirea asisten]ei ›n armonizarea legisla]iei [ischimbul de experien] . Omologul leton apropus cooperarea cu Institutul veterinarBIOR pentru optimizarea re]elelor infrastruc-

turii de laboratoare.La r“ndul lui, ministrul Agriculturii

polonez, Krzysztof Jurgiel, a reconfirmatdeschiderea pentru cooperare cu RepublicaMoldova [i oferirea de asisten] pentruimplementarea AA [i DCFTA, dezvoltarea

zonelor rurale, cre[terea produc]iei de bovine, organizarea sectorului de producerede lactate. Þn ceea ce prive[te creditulpolonez pentru proiecte ›n agricultur , ex-ministrul Ion Sula a informat c planul deafaceri pentru 30 milioane de euro a fosttransmis spre aprobare la MinisterulFinan]elor al Republicii Moldova. A fost

agreat , de principiu, reducerea contractuluiminim de finan]are de la 500.000 la 100.000 deeuro [i extinderea creditului cu ›nc doi ani,urm“nd s se revin cu solicitare scris ›nacest sens din partea Republicii Moldova.

Întrebarea de acasă, "Cumsă hrănim oraşele?", şi-aaflat răspunsul la Berlin

Scopul noului proiect delege const` ›n asigurarea unuinivel ridicat de protec]ie a

s`n`t`]ii consumatorilor [i garantarea dreptului acestora lainformare prin etichetarea

corect` a produselor alimentare,care trebuie s`-i asigure cu infor-ma]ii corespunz`toare privindprodusele alimentare pe care leconsum`. Necesitatea elabor`rii[i adopt`rii proiectului de legereiese din realizarea angaja-mentelor Republicii Moldova ›n

urma semn`rii Acordului de Asociere Republica Moldova -Uniunea European`, ce urmeaz`

a fi implementate ›n perioadaanilor 2014-2016.Proiectul a fost prezentat [i

discutat cu reprezentan]ii aso-cia]iilor de produc`tori [i proce-satori de carne [i lapte, ›n cadrulunei [edin]e care a avut loc, pe18 ianuarie 2016, ›n incinta

Ministerul Agriculturii [i Indus-triei Alimentare. Proiectul delege urmeaz` s` fie coordonat cu

Direc]iile de profil ale Ministe-rului Agriculturii [i Industriei Alimentare, apoi plasat pe site-ulministerului pentru consult`ripublice [i avizare.

Þn cadrul [edin]ei, reprezen-tan]ii asocia]iilor de produc`tori[i procesatori de lapte, carne [i

produse din acestea au ›naintatpropuneri pentru ameliorareasitua]iei create pe pia]a intern`.Realizarea acestor propunerinecesit` o implicare major` aMinisterului Agriculturii [i Indus-triei Alimentare, MinisteruluiEconomiei, Agen]iei Na]ionalepentru Siguran]a Alimentelor [i aproduc`torilor [i procesatorilordin Republica Moldova. Tot ›ncadrul [edin]ei, a fost luat`decizia de a convoca, o dat` ladou` s`pt`m“ni, ›nt“lniri ›n

cadrul Ministerului Agriculturii [iIndustriei Alimentare cu pro-duc`torii [i asocia]iile de profil

›ntru monitorizarea situa]ieiprivind posibilitatea promov`riiproduselor alimentare autoh-tone pe pia]a intern`.

2

O delegaţie moldoveneascã a fost prezentã, în perioada 14-17ianuarie, la lucrãrile celei de-a opta ediţii a Summit-ului Internaţionalal Miniștrilor Agriculturii, de la Berlin, în cadrul Forumului Globalpentru Alimentaţie și Agriculturã, și la Expoziţia Internaţionalãpentru Agriculturã și Alimentaţie "Grüne Woche 2016 Berlin" aflatãla cea de-a 81-a ediţie. Din nefericire, pentru a patra ediţie consecu-tiv, Republica Moldova nu a fost reprezentatã cu un stand naţionalsau cu un stand privat la acest eveniment de anvergurã.

Ministerul Agriculturii șiIndustriei Alimentare aelaborat proiectul de Legeprivind informarea con-sumatorilor cu privire laprodusele alimentare.Documentul stabileștebaza legalã pentru asigu-rarea unui înalt nivel deprotecţie a consumatoru-lui în domeniul informa-ţiilor referitoare la pro-dusele alimentare, luând înconsiderare diferenţele depercepţie ale consumato-rilor și nevoia acestora de

a fi informaţi, asigurând înacelași timp bunafuncţionare a pieţeiinterne.

ACAS ÎN MOLDOVA

Lege privind informarea consumatorilor cu privire la produsele alimentare

Proiect pentru o maibunã functionare a

pietei interne ,

,

C

r

e

d

i

t

e

p

r

e

f

e

r

e

n

]

i

a

l

e

p

e

n

t

r

u

a

c

h

i

z

i

]

i

a

s

t

r

u

g

u

r

i

l

o

r

d

e

s

o

i

u

r

i

t

e

h

n

i

c

e

P

e

s

t

e

3

d

e

m

i

l

i

o

a

n

e

d

e

e

u

r

o

d

i

s

p

o

n

i

b

i

l

e

p

e

«

F

iliera Vinulu i»

Predare de [tafet\ la MAIA



Anul 2015 a reprezentat o perioad` grea pentru pro-

duc`torii agricoli din jude]ul Vaslui. Þn perioada mai - sep-tembrie, culturile agricole au fost afectate de o secet`sever`, care a provocat pagube importante exploata]iiloragricole [i fermierilor individuali. Odat` cu apari]ia feno-mentului de secet`, din luna mai 2015, Direc]ia pentru

Agricultur` a Jude]ului (DAJ) Vaslui a informat Ministerul Agriculturii cu privire la situa]ia tot mai grav` din jude].Þn urma inform`rii, Ministerul Agriculturii a transmis ocircular` c`tre Institu]ia Prefectului, prin care s-a reco-mandat activarea comitetelor locale pentru situa]ii deurgen]`, cu rolul de a informa fermierii [i, ulterior, de a

›ntocmi documentele necesare acord`rii desp`gubirilor."Urmare a acestor demersuri, DAJ Vaslui ›mpreun`

cu Institu]ia Prefectului s-au implicat activ, ›n sensul c` auinformat at“t prim`riile, c“t [i produc`torii agricoli cuprivire la baza legal`. Þn cadrul acestei ac]iuni, ambeleinstitu]ii au primit [i au ›nregistrat procesele-verbale de lacomisiile locale pentru situa]ii de urgen]`, dup` care s-aucentralizat toate suprafe]ele, pe culturi, eviden]iindu-senivelul estimativ al pierderilor pe fiecare cultur`, ›nfunc]ie de gradul de afectare [i de costul de produc]ie",a spus Gigel Crudu, directorul DAJ Vaslui.

La finalul centraliz`rii informa]iilor din teritoriu, a

rezultat o suprafa]` total` afectat` de secet`, pentru care

urma s` se acorde desp`gubiri, de 90.614 hectare (ha) din

care: 42.659 ha porumb, 34.153 ha floarea-soarelui, 1.663ha soia, 8 ha cartofi, 62 ha sfecl` de zah`r, 281 ha legume,

6.205 ha lucern`, 3.579 ha p`[une, 526 ha f“ne]e [i 1.480

ha plante de nutre].

Pierderi de 130 milioane lei Valoarea total a pierderilor provocate de secet , \n

perioada mai - septembrie 2015, a fost de 130.616.183 lei.Num`rul total al produc`torilor care au depus docu-

mente pentru acordarea desp`gubirilor a fost de 7.448,din care 7.081 persoane fizice [i 367 persoane juridice.Urmare a situa]iei deosebit de grave provocate de secetadin vara anului 2015, Guvernul Rom“niei a adoptat OUG nr. 45/2015 privind instituirea unei scheme de ajutor destat pentru compensarea pagubelor cauzate de

fenomenul meteorologic de seceta sever` \n perioadaaprilie - septembrie 2015. Din nefericire, num`rul pro-duc`torilor agricoli care au solicitat desp`gubiri la APIA afost de numai 2.451 persoane fizice/juridice, ceea cereprezint` doar o treime din num`rul total alproduc`torilor ›nregistra]i la DAJ Vaslui.

G.B.

Informa]ii Agricole: Domnule pre[edinte, cum crede]i c va fi anul 2016 din punct de vedere economic?

Ionel Constantin: Þn opinia mea,anul economic 2016 va fi unul dintrecei mai deficitari ani pentru agen]iieconomici din jude]ul Vaslui, dar [idin ]ar`. Argumentele mele suntdou`, dar puternice. Unu: lipsa deinvesti]ii de la bugetul de stat, care sàsigure un mers constant [i eficientc`tre dezvoltarea economic` aunit ]ilor administrativ-teritoriale. Aldoilea argument este doza foartemare de populism care se va manifes-ta ›n perioada imediat urm`toare a

acestui an, populism generat dealegerile locale [i parlamentare ce se vor desf`[ura, primele ›n mai, cele-lalte, ›n toamna acestui an.

Informa]ii Agricole: Cum se vor descurca agen]ii economici din jude- ]ul Vaslui [i, ›n egal m`sur , cei din Regiunea de Dedezvoltare Nord-Est?

Ionel Constantin: Mult, mult maiprost dec“t p“n` acum! Nu sunt banipentru investi]ii, nu sunt nici oportu-nit ]i de afaceri pentru agen]ii eco-nomici... Prin urmare, ›ntreprinz toriiparticulari trebuie s` fie foarte

inteligen]i ›n cùtarea ni[elor care s`le asigure supravie]uirea. De exem-plu, celor din jude]ul Vaslui eu lesugerez s` caute afaceri rentabile ›nafara grani]elor jude]ului. Apoi, un altpas ar fi asocierea oamenilor de afa-ceri, pentru a concura cu succes lalicita]iile pentru adjudecarea proiec-telor cu fonduri europene. Este ca laMica Unire, cum spunea Mo[ IonRoat`: unde-i unu', nu-i putere! Þnplus, le sugerez ›ntreprinz`torilormici [i mijlocii s` fac` tot ce ]ine de eipentru a veni cu tehnologii [i utilajenoi, astfel ›nc“t s` aib` asigurat` pro-ductivitatea [i s` fac` fa]` concuren-

]ei ›n domeniu. Cele trei puncte suntobligatorii acum, pentru supravie-]uirea ›ntr-o economie rom“neascàflat` ›n cea]`.

Informa]ii Agricole: Vorbea]i de investi]ii. Cine ar putea fi promotorii acestora?

Ionel Constantin: M` ›ntreba]icine trebuie s` fie promotorii adu-cerii de investi]ii ›n jude]?!? R`spunsuleste unul: cei care au fost vota]i [icare reprezint` voin]a vasluienilor ›na-i trimite ›n Parlament. Ei trebuie s`fac` lobby, ei trebuie s` bat` cu pum-

nul ›n masa mini[trilor pentru aaduce fonduri ›n jude]. Este oresponsabilitate direct` a celor ale[i.

Informa]ii Agricole: Spunea]i c` oamenii de afaceri ar trebui s` se aso- cieze ›n abordarea marilor proiecte europene...

Ionel Constantin: Da, s` se aso-cieze la lucr`ri de construc]ii civile [iindustriale [i la licita]iile care au loc.Dureros este faptul c`, din p`cate,capitalul rom“nesc nu este sprijinitde guvernan]i. Þn ]`rile foste comu-niste din Vest, se practic` acest lucru.La noi, nu! T“njim dup` capitalul ger-man sau american. Cel rom“nesc nepute. Trìm o decapitalizare excesiv`combinat` cu o lips` cras` de spe-ciali[ti. Aducem firme din afar` pen-tru a realiza obiective investi]ionale

de amploare doar pe bani [i pechilipiruri. {i atunci, cum s nu ]i sed`r“me metroul?!?

Informa]ii Agricole: Este oportun` deschiderea unei afaceri ›n Rom“nia ›n acest timpuri "gri"?

Ionel Constantin: Eu cred c` da.Þnc` mai este oportun` [i, dac` cei ›ndrept ar da o mai mare aten]ie capi-talului rom“nesc, ar fi chiar un realsucces. Politicienii trebuie s` prevadò serie de beneficii pentru oameniide afaceri din Rom“nia, a[a cum [i-auf`cut ei pensii speciale. Ale[ii no[tri ar

trebui s` prezinte un raport de activitate ›n fa]a aleg torilor, s` spun` ceau f`cut pentru Rom“nia, pentru

jude], pentru comunitatea din careprovin [i pe care o reprezint`. Nupo]i s practici politica stru]ului, doarpentru a nu vedea c` nu mai exist`

nimic din economia de alt`dat` a jude]ului Vaslui. Totul este distrus.Spune]i-mi [i mie o ›ntreprindererestructurata prin anii '90 care a rezis-tat! Sunt dou` excep]ii, ambele laB“rlad: Confec]iile [i Rulmen]ii.Restul este pulverizat, distrus, la

p`m“nt! Restructurarea ›n jude]ul Vaslui a ›nsemnat doar distrugere; ›nRom“nia, "na]ional" a devenit "inter-na]ional". A ›nceput s` ne put` tot ceeste rom“nesc...

interviu realizat deLili Trifu

Seceta prelungită din 2015 a produsagriculturii vasluiene pagube totale de 130milioane de lei. În total, fermierii audeclarat calamitate 90.614 hectare de cul-turi. Cu toate că Guvernul a acordatdespăgubiri pentru pierderile din agricul-tură, foarte mulţi producători nu au făcutdiligenţele necesare pentru a intra în po-sesia banilor. Astfel, din 7.448 dosare pen-tru despăgubiri, au încasat sprijinul finan-ciar doar 2.451 de persone fizice și juridice.

VASLUIUL

3

Interviu cu Ionel Constantin, președinteleCamerei de Comerţ, Industrie și Agriculturăa judeţului Vaslui.

"Trãim o decapitalizare excesivãcu o lipsã crasã de specialisti"

c

o

m

i

n

t

ã

Agricultura vasluiană, mai săracă cu 130 milioane de lei

Fermierii nu s-au înghesuit ladesp\gubiri. Oare de ce?!Camera de Comer], Industrie [i Agricultur`

Vaslui, sub patronajul Centrului Bilateral de AfaceriRom“nia - Moldova, organizeaz`, ›n perioada 3-4februarie, o misiune economic` la Chi[inù, ›n ve-derea ›nt`ririi cooper`rii ›n domeniile economic [iadministrativ, cu prilejul desf`[ur`rii celei mai marimanifest`ri expozi]ionale multitematice din ]ara

vecin , "Fabricat ›n Moldova". Evenimentul, care se va desf`[ura ›n perioada 3-7 februarie, la CentrulExpozi]ional din Chi[inù, este patronat, ca [i ›nanii preceden]i, de Guvernul Republicii Moldova.

"Programul manifest`rii prevede organizareade conferin]e, forumuri, mese rotunde pe teme deinteres economic, administrativ [i comercial, cumar fi economia verde, parteneriatele ›ntremoldoveni [i delega]ii altor ]`ri, supraveghereapie]ei [i protec]ia consumatorului, instrumente depromovare a exportului, implementarea sistemelorde management al calit`]ii, expozi]ii virtuale, pro-prietatea intelectual`, folosirea carnetelor ATA,laboratorul ideilor de afaceri", a declarat IonelConstantin, pre[edintele CCIA Vaslui. Programulmisiunii economice a CCIA Vaslui prevede, ›nprima zi, participarea la deschiderea oficial` aexpozi]iei, vizitarea t“rgului [i, de asemenea, par-ticiparea la sesiunile de lucru pe teme de afaceri [iprobleme administrative, iar ›n cea de-a doua zi,participarea la o ›nt“lnire oficial` pe teme de afa-ceri.

Din ra]iuni organizatorice, confirmarea de par-

ticipare va fi \nso]it` de specificarea domeniului deinteres pentru \nt“lnirile de afaceri, administrative.Pentru detalii privind participarea [i confirmare, v`st`m la dispozi]ie la telefon 0235-361040, 0728-316340, fax 0235-319011, e-mail: [email protected],

[email protected] (persoana de contact, Bogdan }urcanu, director Departament Rela]ii economice \n cadrul CCIA Vaslui).

CCIA Vaslui,

misiuneeconomic\la Chi[in\u



Ajutorul de stat se acord` subform` de rambursare a diferen]eidintre acciza standard [i accizaredus` (stabilit` la 21,00 euro/1000litri) pentru motorina utilizat` laefectuarea lucr`rilor mecanizate ›nagricultur`, a c`rui valoare unitar`,determinat` potrivit prevederilorart. 218 din Legea nr. 571/2003, cumodific`rile [i complet`rile ulte-rioare, este de 1,7975 lei/litru.

Beneficiarii ajutorului de statachizi]ioneaz` cantit`]ile necesarede motorin` [i solicit` documen-tele fiscale de v“nzare emise defurnizori pe numele acestora, ›n

vederea efectu`rii lucr`rilormecanizate ›n agricultur` ›n trimes-trul IV al anului 2015, ›n sectoarele

vegetal, zootehnic [i ›mbun`t ]irifunciare.

De asemenea men]ion`m c` beneficiarii nu trebuie s` fie ›n ›ndificultate financiar`, definite ›nsensul Liniilor directoare privindajutorul de stat pentru salvarea [irestructurarea ›ntreprinderiloraflate ›n dificultate, publicate ›n

Jurnalul Oficial al UniuniiEuropene, seria C, nr. 244 din 1octombrie 2004, respectiv ›ntre-prinderi ce constituie subiectulprocedurilor de faliment, reorgani-

zare judiciar` sau lichidare [i s` nu

fi fost emis` o decizie de recupe-rare a unui ajutor de stat, dacàceast` decizie de recuperare nu afost deja executat`, conformprevederilor legale ›n vigoare, pre-cum [i ale art. 13 - 17 din Ordonan]aGuvernului nr. 14/2010 privindm`surile financiare pentru regle-mentarea ajutoarelor de stat acor-date produc`torilor agricoli,

›ncep“nd cu anul 2010, aprobat` cumodific`ri [i complet`ri prin Legeanr. 74/2010, cu complet`rile ulte-rioare.

Pentru sectorul vegetal, cere-rile de plat` se depun ›nso]ite deurm`toarele documente:

a) situa]ia suprafe]elor [i astructurii culturilor pentru caresolicit` ajutorul de stat [i/sau pro-

duc]ia de ciuperci estimat`, afe-rente perioadei pentru care solicitàcordarea ajutorul de stat prin ram-

bursare; b) documente care dovedesc

cantitatea de ciuperci produs`,dup` caz;

c) situa]ia centralizatoare acantit`]ilor de motorin` utilizate lalucr`ri mecanizate, aferente pe-rioadei pentru care solicit` acor-darea ajutorul de stat prin rambur-sare;

d) copie a facturilor fiscale decump`rare a motorinei emise de

v“nz`tor pe numele solicitan]ilor;

e) dovad` cont trezorerie;f) copie a documentelor de

identitate [i/sau a documentelorde ›nregistrare, ›n cazul ›n care auintervenit modific`ri fa]` de ce-rerea de acord prealabil pentrufinan]are;

g) adeverin]` ›n original de laRegistrul agricol, cu suprafe]eleaflate ›n exploatare, ›n cazul ›n careau intervenit modific`ri fa]` de ce-rerea de acord prealabil pentrufinan]are;

h) adeverin]` ›n original de laDirec]ia pentru agricultur` jude-]ean`, pentru suprafe]ele plantatecu vie nobil`, ›n cazul ›n care auintervenit modific`ri fa]` de ce-rerea de acord prealabil pentrufinan]are.

Pentru sectorul zootehnic,cererile de plat` se depun ›nso]itede urm`toarele documente:

a) situa]ia centralizatoare acantit`]ilor de motorin` utilizatepentru sectorul zootehnic, afe-rent` trimestrului pentru care soli-

cit` acordarea ajutorul de stat prinrambursare; b) copie a facturilor fiscale de

cump`rare a motorinei emise de v“nz`tor pe numele solicitan]ilor;

c) situa]ia privind calculul efec-tivului rulat/efectivului mediu rea-lizat, ›ntocmit` de beneficiar [i

vizat` de medicul ›mputernicit deliber` practic`, dup` caz;

d) dovad` cont trezorerie;e) copie de pe cererea depus`

de c`tre apicultori la consiliul local ›n vederea asigur rii acestora de vetre de stupin` temporare saupermanente;

f) copie a documentelor deidentitate [i/sau a documentelor

de ›nregistrare, ›n cazul ›n care auintervenit modific`ri fa]` de ce-rerea de acord prealabil pentrufinan]are.

Pentru sectorul ›mbun`t`]irifunciare, cererile de plat` se depun

›nso]ite de urm`toarele documente:a) situa]ia centralizatoare a

cantit`]ilor de motorin` utilizatepentru iriga]ii, aferent` perioadeipentru care solicit` acordarea aju-torul de stat prin rambursare;

b) copie a facturilor fiscale decump`rare a motorinei emise de

v“nz`tor pe numele solicitan]ilor;c) situa]ia centralizatoare a canti-

t`]ilor de ap` pentru iriga]ii;d) copie a facturilor de ap` din

care s` reias` volumul de ap` con-sumat de c`tre beneficiar;e) situa]ia suprafe]elor irigate,

pe structuri de culturi, aferent`perioadei pentru care se solicitàjutorul de stat;

f) dovad` cont trezorerie. g) copie a documentelor de

identitate [i/sau a documentelorde ›nregistrare, ›n cazul ›n care auintervenit modific`ri fa]` de cere-rea de acord prealabil pentrufinan]are;

Nerespectarea de c`tre solici-tan]i a condi]iilor prev`zute prinprezenta schem`, precum [i a

oric`ror obliga]ii asumate ›n vede-rea ob]inerii finan]`rii determin`

aplicarea de c`tre institu]iile ›ndrept a m`surilor necesare ›n ve-derea recuper`rii ajutoarelor destat necuvenite, potrivit legii (Hot`-r“rea Guvernului nr.1174/ 2014privind instituirea unei scheme deajutor de stat pentru reducereaaccizei la motorina utilizat` ›n agri-cultur` cu modificarile [i completar-ile ulterioare; OMADR 1727/2015pentru aprobarea Procedurilorspecifice de implementare [i con-trol, precum [i a formularisticiinecesare aplic`rii schemei de ajutorde stat pentru reducerea accizei lamotorina utilizat` ›n agricultur`).

Este [tiut faptul c` importurile de lapte [i de lactate cresc de lao lun` la alta, ›n timp ce pre]ul laptelui la produc`tor scade. Ce nuse [tie ›ns` este c“t lapte adus de afar` este etichetat cu steagulRom“niei [i apoi v“ndut ca produs local. Petrea Dulgheru, medic

veterinar din jude]ul Suceava [i directorul Direc]iei Sanitar- Veterinare din acest jude], face o dezv`luire [ocant despre pro-dusele din laptele rom“nesc la un post na]ional de televiziune. "Amajuns acum de ›n bazinul Dornelor nu mai este nicio fabric` delapte, [i vine l`pticul, br“nzica de Dorna din... Polonia! Deci, toat`

zona Dorna nu mai are nicio f`bricu]` de lapte, nu se mai fabricnici o br“nzic` din Rom“nia, vine br“nzic` din Polonia. Asistentulmeu a plecat ›n Polonia [i i-a ›nv`]at pe ìa s` fac` br“nz`, [i acum

vine br“nz` cu marca LaDorna [i se vinde ›n to]i mun]ii Dornelor",a declarat directorul Direc]iei Sanitar-Veterinare Suceava.

sursa: Agrointel)

Þn ceea ce prive[te starea de vegeta]ie a cul-turilor, precipita]iile ›nregistrate ›n luna octombrie2015, cu cantit`]i cuprinse ›ntre 30-70 l / mp r`sp“n-dite pe tot teritoriul jude]ului Vaslui, au creat condi]ii

favorabile pentru preg`tirea patului germinativ [i, deasemenea, pentru ›ns`m“n]area culturilor cerealiere,astfel ›nc“t, potrivit informa]iilor rezultate din fi[eletehnologice ale culturilor de gr“u si triticale, rezult`c` starea de vegeta]ie este bun`. Astfel, din suprafa]ade 65.251 ha gr“u [i triticale, 83% din aceasta ester`s`rit`, 10% este par]ial r`s`rit` sau ›n curs der`s`rire [i 7% nu este r`s`rit`.

C“t prive[te structura soiurilor de gr“u aflate ›ncultur`, se observ` o diminuare a suprafe]elor ocu-pate cu soiuri rom“ne[ti, respectiv cu 50% la soiulBoema [i cu 37% la soiul Dropia, soiul Glosa ocup“ndo suprafa]` totala de 23.080 ha, cu 671 ha mai multfa]` de anul precedent, acesta fiind soiul cu cea maimare stabilitate ›n cultur`.

Soiul Glosa se afl` ›n topul preferin]elor fermie-rilor. Acest tip reprezint` soiul de baz` pentru ceimai mul]i produc`tori care ›[i propun s` ob]in` pro-duc]ii de gr“u bune la hectar dar, mai ales, o calitatefoarte bun` a boabelor. Ocup` 36 % ›n structurasoiurilor la nivelul jude]ului Vaslui [i 35% la nivelna]ional.

Structura culturilor pentru primavara anului 2016

Suprafa]a total` r`mas` pentru ›ns`m“n]`ri deprimavar` este de 176.482 ha, din care 93.402 ha pen-tru porumb, 50.877 ha pentru floarea soarelui, 5.882ha legume ›n c“mp [i solarii, 3.060 ha orzoaic`, 2.183ha ov`z, 1.607 ha cartofi, 1.530 ha soia, 842 ha sorg,647 ha leguminoase pentru boabe, 741 ha pepeni

verzi [i galbeni, 258 ha sfecl` de zah r, diferen]a de15.453 ha fiind ocupat` cu alte culturi.

Ministrul Achim Irimescu a condus, pe 26ianuarie, dou` [edin]e de lucru cu reprezen-tan]ii asocia]iilor de ovine [i bovine dinRom“nia, la sediul Ministerului Agriculturii [iDezvolt`rii Rurale. Þn cadrul ›nt“lnirii cucresc`torii de ovine, reprezentan]ii formelorasociative au solicitat organizarea de grupuri delucru cu ANSVSA, APIA, MADR ›n ce prive[terevizuirea ordinului 619/2015, precum [i aordinului ANSVSA 40/2010. S-a adus ›n discu]ienecesitatea unei ›nt“lniri ›ntre institu]iile ban-care [i cresc`torii de animale pentru a identifi-ca solu]ii mai avantajoase ›n ce prive[te rela]iaacestora ›n privin]a comisioanelor solicitate de

b`nci dar [i pentru reducerea perioadei de rambursare a sumelor de la APIA. Un alt subiect depe agend` a fost acordarea sprijinului de mi-nimis pentru berbeci ›ncep“nd cu luna februa-rie, pentru a putea achizi]iona berbeci ›naintede 1 august ›n vederea folosirii la mont`. Þnacest sens, s-a discutat necesitatea implemen-t`rii unui program na]ional de eradicare ascrapiei la ovine. Cresc`torii prezen]i au ridicatanumite probleme despre interpretarea legii145/2014 ›n privin]a atestatelor de produc`tor[i a carnetelor de comercializare. Cu reprezen-tan]ii sectorului bovin discu]iile au vizat legeacoopera]iei agricole, sus]inerea facilit`]ilor fis-

cale pentru cooperative, cadrul legislativ derealizare a fondului mutual, solu]ii pentru a veni ›n sprijinul cresc`torilor de bovine ›n ceprive[te pre]ul sc`zut al laptelui, situa]ia pl`]ilor

›n sectorul de cre[tere a bovinelor, precum [isitua]ia camerelor agricole, ›n vederea identi-fic`rii unei variante ca acestea s` devin`func]ionale.

4

STR T GII

RELAII SUPLIMENTARE LA NUMERELEDE TELEFON 0764/470.049

SAU 0235/431.017

S.C. "AGROVINPROD" S.R.L.BEREZENI

VINDE EN-GROS VIN DE MASĂ:

- FETEASCĂ REGALĂ;- ALIGOTE;- MERLOT.

VINUL PROVINE DINRECOLTA 2013 ȘI 2014.

PREURI NEGOCIABILE,

ÎN FUNCIE DECANTITATEASOLICITATĂ!

Brânza de Dornase fabricã în...Polonia!

Atentie, fermieri!

Incredibil, dar adevãrat!

1 februarie, termenul limitã pentru depunereacererilor de platã privind acordarea ajutoruluide stat pentru motorina utilizatã în agriculturã ,

Agenţia de Plăţi și Intervenţie pentru Agricultură(APIA) informează potenţialii beneficiari că până la1 februarie 2016 (inclusiv) se depun cererile de plată privind acordarea ajutorului de stat pentru motorina

utilizată în agricultură în trimestrul IV al anului 2015.

Suprafaţa totală însamânţată întoamna anului 2015 în judeţul Vaslui afost de 88.926 hectare, din care64.655 ha cu grâu, 20.117 ha rapiţă,2.938 ha orz, 596 ha triticale și 620 halegume (ceapă și usturoi), observându-se o creștere semnificativă la culturarapiţei, cu 18.161 ha mai mult faţă deanul agricol 2014 - 2015, cu menţiu-nea faptului că suprafaţa de 13.379ha este rapiţă de consum și 6.718 harapiţă covor verde.

Balanţa suprafaţei arabile și inventariereaculturilor semãnate în toamna anului 2015

Rapi]a, pariul agriculturii vasluiene

Ministrul

Agriculturii, întâlniri cureprezentantiiasociatiilor deovine si bovine

,

,

,



Þn conformitate cu Hot`r“rea de Guvern

nr. 880/2015 pentru modificarea [i completareaunor acte normative privind scheme de ajutorde stat care se acord` ›n agricultur`, plafonulalocat pentru 2015 a fost ini]ial de 270.697.250lei. Þn luna decembrie 2015, prin Hot`r“rea deGuvern nr. 967/2015 pentru modificarea art. 10alin. (2) din Hot`r“rea Guvernului nr.1174/2014 privind instituirea unei scheme de

ajutor de stat, alocarea ini]iala a fost suplimen-

tat` p“n` la suma de 377.472.250 lei. Din sumatotal` alocat` ›n anul 2015, ›n cuantum de377.472.250 lei, pentru trimestrul I [i II al anului2015 a fost decontat` suma de 248.328.175,30lei, diferen]a de 129.144.074,70 lei fiind alocat`trimestrului III, reprezent“nd un procent de52% din cantitatea de motorin` aferent`trimestrului III, ›n vederea ›ncadr`rii ›n pla-

fonul alocat. Diferen]a de 48% aferent` can-tit`]ii de motorin` din trimestru III se va asigu-ra [i se va deconta din bugetul anului 2016.

De men]ionat c` sumele necesare pentrudecontarea cheltuielilor aferente acestui tip deajutor de stat se stabilesc anual prin Hot`r“rede Guvern. Cantitatea determinat` pentrufiecare trimestru se stabile[te prin ordin comunal Ministerului Agriculturii [i Dezvolt`rii Rurale[i al Ministerului Finan]elor, cu ›ncadrarea ›nplafonul stabilit prin Hot`r“re de Guvern. Nuexist` nici un impediment pentru decontarearestului de plat` pentru trimestrul III, din

bugetul na]ional aferent anului 2016 .

Agricultura româneasc\, o

sum\ de «probleme delicate»Informa]ii Agricole: Domnule

deputat, este momentul unui bilan] al anului agricol 2015, privit prin prismaunui specialist, membru al Comisiei

pentru agricultur , silvicultur`, industrie alimentar [i servicii specifice aCamerei Deputa]ilor. Cum a fost,a[adar, anul agricol 2015 perceput laBucure[ti?

Toader Dima: 2015 a fost un ancare a pornit cu st“ngul pentru fer-mierii din aproape toat ]ara, [i ›nspecial pentru cei din Regiunea deDezvoltare Nord-Est. Þn prim`varaanului trecut, ne-am lovit de o secetèxtrem , care, ›n multe zone, a pussub semnul ›ntreb`rii o parte din cul-turi. Dac gr“ul, orzul de toamn [ir`pi] au beneficiat, la momentul

›ns m“n] rii, de un pic de umiditate [iau avut [anse s vegeteze oarecumacceptabil, a venit prim`vara, cu lipsade precipita]ii, care a dijmuit mai binede jum tate din produc]ie. Porumbul,floarea-soarelui soia sunt doar c“tevaculturi la care fermierii nu [i-auacoperit cheltuielile cu ›nfiin]area lor.De aceea, statul rom“n a intervenit [ia acordat o anumit sum de banidrept desp`gubiri, ajutor aprobat,nici nu se putea altfel, de c`treUniunea European . Unii tot strig :de ce cu aprobarea Bruxelles-ului?R`spunsul e simplu: ]ara noastr estemembr a Uniunii Europene [i, prin

urmare, trebuie s respect`m tot ceeace prevede legisla]ia european ›ndomeniu.

Informa]ii Agricole: Din p`cate,mul]i agricultori sus]in c Rom“nia acam fost pus ›n genunchi ›n ceea ce

prive[te acordarea de fonduri pentru dezvoltarea agriculturii...

Toader Dima: Eu nu a[ sus]ine oastfel de aser]iune. Legisla]iarom“neasc trebuie pus ›n acord culegisla]ia european ›n domeniu. Noi,cei de la Comisa pentru agricultur ,ne-am zb tut foarte mult ca anumiteprevederi ale acordului de intrare ›nUE s se aplice un pic mai t“rziu,deoarece s-au constatat anumite dis-crepan]e ›ntre realit ]ile din Rom“nia[i cerin]ele Bruxelles-ului. Uita]i-v , deexemplu, la OG 64 cu referire lapaji[ti. Aici au ap`rut probleme. UEspune c` se poate acorda sprijin

financiar doar celor ›nscri[i ›ntr-o aso-cia]ie, banii s fie acorda]i fiec`rei aso-cia]ii a cresc torilor de animale ›nparte [i, dup , cei de aici s -i ›mpart`pe fiecare membru al acesteia. Noi, ca[i Guvernul Rom“niei, am f`cutdemersuri la Comisia European`,unde am [i g`sit ›n]elegere, ca sàm“n`m aceast decizie cu un an de

zile. Este foarte greu s` ›mpar]i banii[i suprafe]e de p`[une pe fiecaremembru al asocia]iei, ›n vederea

›ntre]inerii, func]ie de num rul deanimale pe cap de cresc tor. UE a

venit [i a spus: bine, ›n 2015, banii se vor da prin Asocia]ii, care vor pl`ticoncesiunea p`[unilor la prim`rii,cheltuielile legate de investi]ii pentru

›ntre]inerea p`[unilor, [i diferen]acare r`m“ne, dac r`m“ne, s fie dat`fermierului. Era [i este foarte greu s -iceri cresc torului de animale banipentru concesiune, pentru ›ntre]i-nere [i diverse investi]ii necesare asi-

gur rii unei calit`]i bune a p`[unilor.Informa]ii Agricole: Vom mai

vorbi de asocia]ii ›n 2017? Toader Dima:

Accentul se pune ›n continuare pe forma asociativ`. ÞnComisie (pentru Agricultur , n.r. ) s-astabilit c to]i cei care vor primi banitrebuie s realizeze aranjamente pas-torale. Pentru realizarea acestuia, estenevoie de un specialist la nivel localsau jude]ean sau de o comisie,

pornind de la ›nc`rc tura pe fiecareanimal ›n parte, valoarea paji[tei, pro-duc]ia pe care o d . Func]ie de acestedate, i se va repartiza cresc torului deanimale o anumit suprafa] . Exist`

›n]elegere din partea UE, procesul vadura 2-3 ani numai ›n ceea ce prive[teamenaj`rile pastorale, care pot fipl tite de prim`rii cu bani primi]i de laGuvenul Rom“niei. Þn felul acesta, ›n2018 sau 2020, fiecare cresc tor ›nscris

›ntr-o form asociativ` poate primipl ]i pe suprafa]a de paji[ti, bani ce sedau de c tre Uniunea European .

Informa]ii Agricole: Sfecla de zah r, alt dat regina culturilor din Rom“nia, risc s devin o cultur ...exotic ! De ce?

Toader Dima: P“n` ›n 1989,Rom“nia producea foarte mult`sfecl de zah`r. Func]ionau [i foartemulte fabrici de prelucrare: F lciu,

Lie[ti-Gala]i, Bucecea-Boto[ani, Roman...Pe Valea Prutului, se cultivau c“tevamii de hectare. Aveai unde s o dai.Din 2007, odat` cu intrarea ›nUniunea European , Rom“niei i s-aalocat o cot de peste 500.000 detone, din care mai bine de 300.000 detone trebuiau s fie importate - este

vorba despre prelucrarea zaharului brut - iar diferen]a s` fie acoperit dinproduc]ia proprie. Func]ie de aceast`

cot , s-au f`cut repartiz`ri pe zone. Anul trecut, suprafe]ele cultivate cusfecl au sc`zut dramatic din cauzasupraproduc]iei mondiale de zah`r

brut, care a condus la un pre] de costfoarte mic. Normal c to]i cei careprelucreaz zah`rul au ales s mearg`pe aceast variant dec“t pe variantacultiv`rii [i prelucr`rii sfeclei de zah`r

›n plan na]ional. Motivele invocate deprelucr tori ]in ›n principal de distan-]a de transport a sfeclei de zah`r, con-siderat prea mare, transportul nece-sit“nd cheltuieli suplimentare, pe careei nu le pot acoperi. Efectul s-a resim-]it imediat [i din plin. Numai pe ValeaPrutului s-au cultivat, anul trecut, cir-ca 300 de hectare, din cele 3.000-4.000de hectare c“t se cultivau ›nainte.

Informa]ii Agricole: Vorbea]i de

secet ! Ce se ›nt“mpl cu iriga]iile?

Toader Dima: {i ›n acest dome-niu este o adev`rat poveste. La nivelna]ional, p“n la Revolu]ie, se irigaucirca 3 milioane de hectare. Acum,dac se irig 1,5 milioane de hectareeste deja prea mult. Este adev`rat, sis-temul era ›nvechit, rudimentar, nuavea productivitate. Apoi, cei care seocupau cu iriga]iile [i desec`rile aufost spar]i ›n dou , SNIF [i ANIF.Bulversare total , mai ales c s-au [iexternalizat serviciile de ›ntre]inereale sistemelor de iriga]ii [i de dese-care. Mai mult, s-a distrus mult, s-afurat mult. S-a venit cu acea ideefoarte bun , ›nfiin]area asocia]iilorUtilizatorilor de Ap pentru Iriga]ii(UAI). Þn prim faz , li s-au dat ›nprimire instala]iile secundare de iri-

gare. Total gre[it. UAI-urile nu aveaupersonal, nu aveau ce le trebuie [i,cum era de a[teptat, totul s-a dus der“p . A[a c , de la un milion dehectare, c“te se irigau ›n 2008, s-aajuns la 120.000 de hectare... La nivelna]ional! Anul trecut, Comisia pentru

Agricultur` a Camerei Deputa]ilor a ›ndreptat situa]ia [i s-a decis ca infra-structura secundar s treac ›n pro-prietatea fermierilor, cei care ausuprafe]e ›n zone irigabile, iar infra-structura principal - sta]ii de pom-

pare [i de desecare - s r`m“n la stat.Guvernul Ponta a mai decis ca celorcare au ›nfiin]at UAI-uri s li se deac“te 1.000.000 de euro pentru mo-dernizarea infrastructurii secundare.

A[a se face ca numai ›n jude]ul Vasluiau fost accesate 8 proiecte de acest

gen. Þn plus, tot Guvernul Ponta a venit, anul trecut, [i a spus c pentrumodernizarea infrastructurii princi-pale statul va investi 1,5 miliarde de

euro. Domnul Ciolo[ a promis càceast m`sur va r`m“ne ›n vigoare[i a propus frac]ionarea ei ›n granturide 100 milioane de euro, ce vor fi des-tina]i moderniz`rii sistemului na]ionalde iriga]ii. {i ›nc un lucru: ›n PNDR 2014-2020 sunt prev`zute sumeimportante de bani pentru moder-nizarea infrastructurii secundare [iprincipale. Sunt 500 milioane de europentru achizitionarea de sisteme depompare. Tot ce le r`m“ne fermie-rilor de f`cut este s` se organizeze ›nUAI-uri [i s acceseze proiecte demodernizare a sistemului de iriga]ii,pe vertical [i orizontal .

Informa]ii Agricole: Domnule deputat, s punem degetul pe ›nc o ran vie a zootehniei rom“ne[ti, des- facerea laptelui.

Toader Dima: Sectorul zootehniceste o problem foarte delicat . Eu

unul am ›nfiin]at Agroind Berezeni,am f`cut o ferm de vaci de lapte cuanimale aduse de la sta]iunea decercet`ri Dancu, jude]ul Ia[i: b l]atarom“neasc cu negru cu Holstain. Unmaterial genetic extraordinar. Acum,am pierdut ›ntreg materialul biologicrom“nesc, nu numai la bovine, ci [i laovine. To]i s-au ›nghesuit s aducèxemplare de afar , pe nimeni nu amai intersat ce se ›nt“mpl cu bovina

autohton`... Cu laptele este o mareproblem`: odat` cu liberalizareapie]ei laptelui, fiecare prelucr`torpoate aduce lapte de unde vrea.Pre]urile sunt a[a de mici, ›nc“t fer-mieri cunoscu]i din ]ar au dat fali-ment. Cunosc cazuri ›n Bucovina ›ncare module de ferme a c“te 20 decapete fiecare au devenit falimentare,deorece de pe pia]a european vincantit ]i de lapte la pre]uri mici, mici.Fenomenul a fost amplificat [i deembargoul impus Rusiei. Cantit`]iextrem de mari de lapte caremergeau spre est au ajuns pe pie]eleeuropene, inclusiv la noi. Cum se varezolva? Eu unul, ›n acest moment,nu v`d nici o solu]ie. S` deaDumnezeu s se g`seasc variantecare s vin ›n favoarea fermieruluirom“n, dar m ›ndoiesc. interviu realizat de Lili Trifu)

5

SITUAŢIA

Camera de Comer, Industrie și Agricultură Vasluiorganizează

INSPECTOR DE RESURSE UMANE

Actualmente, rolul unui inspector de resurseumane în cadrul organizaiilor apare ca fiind o nece-sitate. Schimbările intervenite în ultima perioadă neobligă la o cunoaștere în profunzime a prevederilorlegislative, simindu-se astfel nevoia unui specialistde resurse umane, care să asigure conformitatea culegea. La finalul cursului de Inspector ResurseUmane, absolvenii vor fi capabili să opereze cu do-cumentele care se regăsesc într-un departament deresurse umane, să menină relaia cu autorităilepublice arondate Ministerului Muncii și cuInspectoratul Teritorial de Muncă.

Înscrieri la telefon 0235/361.040

Verificarea cererilor trimestrialede ajutor de stat pentrumotorin\, finalizat\

Agenţia de Plăţi și Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informeazăcã, în luna decembrie a anului 2015, a fost finalizată verificarea cererilortrimestriale de solicitare a Ajutorului de stat pentru reducerea accizei lamotorina utilizată în agricultură, aferente trimestrului III. După finalizareaverificărilor, cantitatea totală determinată a fost de 138.245.548 litri,echivalentul a 248.513.630 lei.

Interviu cu deputatul Toader Dima, membru alComisiei pentru Agricultură din CameraDeputaţilor.

Între ce-a fost și ce va fi,



Ajun[i la prim`rie, ›n biroul primaru-lui, Liviu P“rciu ne poveste[te, nu f`r` s`se amuze, c`, odinioar`, nu foarte demult,comuna Vii[oara se numea... B`se[ti! "Þn1968, autorit`]ile comuniste s-au g“ndit c`sun` ur“t B`se[ti [i c` ar trebui s` i sespun` Vii[oara. {i numele i-a r`mas de

atunci a[a cum ›l [tim actualmente", r“deLiviu P“rciu. Bun, dar ce suprafa]` are fostacomun` B`se[ti? Cu promptitudine, primarulr`spunde: Vii[oara, nu B`se[ti!, se ›ntinde pe4.994 de hectare. Iat` cum stau lucrurile dinpunct de vedere topografic: teren agricol -3.840 ha, p`duri - 822 ha, drumuri [i cì fe-rate - 105 ha, cur]i [i construc]ii - 97 ha [iterenuri neproductive - 104 ha.

Structura urbanistic` a localit`]ii, con-form ultimului recens`m“nt, este urm`-toarea: satul Vii[oara - 1.280 locuitori, dispu[i

›n 479 gospod`rii, satul Viltote[ti - 226locuitori ›n 118 gospod`rii, satul V`leni - 168locuitori ›n 78 gospod`rii [i satul HaltaDode[ti - 235 locuitori ›n 99 gospod`rii.Nemul]umirea primarului Liviu P“rciu esteaccea c`, din punct de vedere demografic,se ›nregistreaz` o nelini[titoare sc`dere,principala cauz` fiind, nici nu se putea altfel!,

migra]ia celor tineri ›n Europa."{i ai no[tri vii[oreni sunt ›n cùtareaunui trai mai bun, a[a c` au plecat cu duiu-mul ›n Italia, Marea Britanie, Fran]a [i ›n alte]`ri europene", ofteaz` edilul. Explica]ia esteuna valabil` cam pentru tot ceea ce ›nseam-n` rural ›n jude]ul Vaslui [i are aceea[i greu-tate [i ›n Regiunea de Dezvoltare Nord-Est:"De[i ofer` diverse posibilit`]i de dezvoltare

local`, agricultura a cunoscut ›n ultimii aniun regres constant. For]a de munc` este

›mb`tr“nit`, iar tinerii nu prea se implic ›nacest sector dec“t ›n propor]ie redus`",sus]ine primarul. {i tot el adùg`: "Efectivelede animale la gospod`riile popula]iei ausc`zut dramatic, cu excep]ia ovinelor, unde

efectivele au crescut. {i la familiile de albines-au ›nregistrat cre[teri, ›ns` la celelaltespecii s-a constatat un regres constant ›nultimii ani. Principala for]` ›n domeniul cul-tiv`rii cerealelor o reprezint` cele trei soci-et`]i agricole care au arendat teren pe razacomunei. Importan]i sunt, ›n acela[i context,[i fermierii din satul Halta Dode[ti, care auarendat suprafe]e de p“n` la 100 ha [i chiarpeste, dar [i fermierii cu p“n` la 20 ha teren[i chiar peste".

{i totu[i, la Vii[oara se trìe[te greu. Nuexist` o baz` tehnico- material` ie[it` dincomun, a[a c` rata profitabilit`]ii este foartemic`. Adùg“nd [i faptul c` seceta face rav-agii, se poate spune c`, ›n continuare, ›n

zon` se practic` o agricultur` de subzis-ten]`.

Drumuri bune, servicii

de excepie în situaţiide urgenţã!- Domnule primar, cum se st` la gradul

de accesabilitate ›n [i dinspre Vii[oara?

- Eu unul spun c` sunt leg`turi at“t pecì rutiere, c“t [i [i pe calea ferat`. Noi, ceidin Consiliul Local, consider`m c` trans-portul s-a desf`[urat ›n bune condi]ii, at“t pe

CFR, c“t [i prin intermediul celor dou socie--t`]i care au satisf`cut nevoia locuitorilorcomunei Vii[oara de a se deplasa c`tre prin-cipalele localit`]i urbane: Vaslui [i B“rlad, dar

[i Ia[i, Bucure[ti, Timi[oara... Þncep“nd cuanul 2015, odat` cu finalizarea DC 53 Vii[oara- Ro[ie[ti, dar [i pe DC 52 Vii[oara - HaltaDode[ti au fost create premisele de

›nfiin]are a unei linii de transport pe traseul Vii[oara - Viltote[ti - Halta Dode[ti - 1Decembrie - B“rlad. Þn schimb, avem mariprobleme ›n ceea ce prive[te transportul demare tonaj, care, odat` cu modernizarea DC53 Vii[oara - Ro[ie[ti, s-a amplificat. Þn ciudaamplas`rii de c`tre autoritatea executiv`local` a semnelor de circula]ie restrictive,acestea sunt ›nc`lcate de conduc`torii auto

›n cauz` [i, astfel, sunt toate [ansele s` nedistrug` ›n scurt timp acest drum.

- Ave]i unul dintre cele mai moderne

servicii pentru situa]ii de urgen]` din jude]...

- Þn aten]ia administra]iei executive austat ›n permanen]` situa]iile neprev`zute deurgen]` care ar putea afecta comuna ›n anu-

mite momente, [i m` refer aici la inunda]ii, ›nz`peziri [i incendii, situa]ii pe care, ›n anii2014 [i 2015, le-am trecut cu bine. Þn anul2014, am dotat acest serviciu cu o autospe-cial` nou` de stins incendii, prin intermediulproiectului "Pompierii vii[oreni", proiectaccesat [i finalizat prin GAL "Podu Þnalt"

Vaslui, cu fonduri europene. Acest lucru afost posibil printr-o ampl` mobilizare a sala-ria]ilor prim`riei, [i a[ eviden]ia aici adminis-tratorul public [i contabilul prim`riei, c“t [iprin implicarea direct` a subsemnatului -av“nd ›n spate [i o veche preocupare ›ndomeniu, [i fac referire la faptul c` FCP

Vii[oara a fost, mul]i ani la r“nd, protago-nista unor locuri frunta[e la concursurileprofesionale jude]ene [i interjude]ene,ajung“nd p“n` la locul IV pe ]ar`, ›n anul2003.

- Domnule primar, se [tie c` o activitate

eficient` a consiliului local const` [i din

num`rul de hot`r“ri atacate de Institu]ia

Prefectului ›n contenciosul administrativ.

- Nu vreau s` m` laud, dar niciun actnormativ nu a f`cut obiectul atac`rii de c`treInstitu]ia Prefectului jude]ului Vaslui ›ninstan]a de contencios administrativ, fapt cedenot` c` au fost respectate prevederilelegale cu privire la actele normative adop-tate de c`tre Consiliul local sau de c`trePrimar, acte care au avut avizul de legalitateal secretarului comunei. Acest lucru a fostposibil [i, ca urmare a unei colabor`ri exce-lente a primarului comunei cu Consiliul local,pe de o parte, [i cu aparatul de specialitatepe de alt` parte.

Am încrederecã va fi mai bine!

- Care au fost obiectivele

investi]ionale din ultimii doi ani [i ce v`

propune]i pentru viitor?

- Sunt multe. Succint, tabloul arat` as t-fel: finalizarea moderniz`rii DC 53 Vii[oara- Gara Ro[ie[ti, ›n lungime de 4,9 km,finalizarea aduc]iunii de ap` pentru satele

Vii[oara [i Viltote[ti, ›nceperea [i, de ce nu,finalizarea aduc]iunii de ap` din satul HaltaDode[ti, finalizarea lucr`rilor la DC52

Vii[oara - Halta Dode[ti, proiect finan]at prinFEADR Submasura d), care se refer` la mo-dernizarea a 6 km, achizi]ionarea autospe-cialei PSI prin proiectul "Pompierii vii[oreni"promovat prin GAL "Podu Þnalt" Vaslui,proiect finan]at prin fonduri europene,depunerea unui nou proiect ›n cadrul GAL"Podu Þnalt" pentru ›nfiin]area unui parc ›nlocalitatea Vii[oara, de asemenea cu fondurieuropene, modernizarea unor str`zi ›n local-itatea Vii[oara, pe Ordonan]a nr. 28/2013,proiect la care ne afl`m ›n faza de semnare acontractului. Au mai fost [i alte lucr`ri

demarate [i finalizate de autoritatea execu-tiv` a comunei, printre care amintim o seriede repara]ii la drumurile afectate de inun-da]ii, administrarea de nisip pe drumuriledin piatr` sp`late de viituri, precum [i spri-

jinirea dispensarului uman [i a Bisericii dinsatul Viltote[ti, lucr`ri cu autogrederul,desz`peziri, administrare de material anti-derapant, construire gard prim`rie, repara]iila sediul prim`riei etc. Avem [i o serie de pri-orit`]i, cum ar fi construirea unui pod ›npunctul "Anghelu]`", depunerea unuiproiect pe Ordonan]a nr. 28/2013 pentrufinalizarea lucr`rilor la DC 52, restul drumu-lui de 1,3 km, demararea proiectului "Moder-nizare str`zi ›n localitatea Vii[oara prinasfaltarea str`zii Cocindù - Boltea" [i a str`ziiBoltea-Hobjil`, continuarea lucr`rilor lanoul sediu al Prim`riei Vii[oara...

... Am plecat de la Vii[oara cu p`rerede rù. Aici, unde oamenii [i aerul au ceva

aparte, desp`r]irea e ›nc`rcat` de regrete.Dar am plecat cu certitudinea c` tot ceeace [i-a propus Liviu P“rciu, primarulcomunei, se va concretiza.

Lili Trifu

8

Pe drumul de costișã ce duce... de la Gara Roșiești la Viișoara sevãd la fiecare pas semnele unei bune gospodãriri a comunitãţii. Pedrumul ce trece prin pãdurea pe care în urmã cu 2-3 ani fãceai

peste 30 de minute cu mașina, deși vorbim de doar 4 kilometri,acum nu-ţi ia decât maxim 5-6 minute sã ajungi în Gara Roșiești;se circulã "lux", cum ar spune clasicii. Însoţitorul nostru, fiu al satu-lui, spune cu mândrie cã unitatea administrativ-teritorialã Viișoaraa cunoscut, în ultimii 6-7 ani, transformãri profunde. Drumul comu-nal ce leagã Gara Roșiești de Viișoara este proaspãt asfaltat în întregime, ca și dumul care duce la Halta Dodești. Cãi rutieremai... europene ca în comuna Viișoara nu prea gãsești în judeţ,oricât ai cãuta! "Nu vreau sã perii pe cineva, nu-mi stã în caracter,dar de când este primar Liviu Pârciu, faţa comunei s-a schimbatmult în bine. Sigur, mai sunt multe de fãcut, dar eu zic cã de laViișoara anilor 1990 la Viișoara anului 2016 este o distanţã care nuse opate mãsura", spune cu satisfacţie în glas însoţitorul nostru.

OMUL POTRIVIT LA LOCUL POTRIVIT

Între lecţiile trecutului și provocãrile viitorului

Schimbarea la fatã a Viisoarei, ,

Ionel CONSTANTIN



Þn aceast` perioad`, cu referire la

finan]`rile nerambursabile, constat`m c`noul guvern se afl` ›n faza de consultarepublic`. Vom prezenta c“teva din pro- grame, de mare interes, cu efect prepon-derent pentru mediul rural.

1. Pe data de 20.01.2016, s-a finalizatcampania de consultare public` privindmodificarea ghidurilor de finan]are afe-rente m`surilor [i sub-m`surilor dinPNDR 2014-2020.

Preciz`m c`, dup` un an de aplicarea procedurilor din PNDR 2014-2020, aufost multe nemul]umiri a[a cum am sem-nalat [i noi chiar ›n paginile acestei publica]ii. De aceea, era de a[teptat s` se g“ndeasc` noi proceduri care s`faciliteze accesul la fonduri nerambursabile la c“t mai mul]i solicitan]i dinmediul rural.

Din anun]ul transmis de MADR prin vocea ministrulu i Achim Irimescu ,rezult` c` s-au f`cut circa 1.700 de pro-puneri de modific`ri la nivelul ]`rii, pro- babil unele repet“ndu-se. La ›nt“lnirileorganizate de structurile teritoriale ale AFIR au participat ›n jur de 1.400 per-soane, direct interesate de PNDR 2014-2020.

Þn ceea ce ne prive[te, am f`cut [inoi c“teva propuneri, din care enum`r:

Sub-M`sura 6.1: am propus ›nlo-cuirea prevederii ca solicitantul s` aib`ca documente pentru terenuri vegetaleact de proprietate sau contracte dearend` pe 10 ani cu o prevedere de genul: suprafa]a cu care demareaz`proiectul s` fie men]inut` pe o perioad`de minim 10 ani (ca suprafa]` total`, nuneap`rat aceea[i de la an la an) sau s` fie

luat` ›n calculul dimensiunea economicèxprimat` ›n SO pentru determinarea valorii sprijinului doar suprafa]a pentrucare de]ine documente a[a cum suntcerute ›n prezent. Suprafa]a "sub alteforme" s` fie luat` ›n calcul doar la ›ncadrarea ›n dimensiunea economicèligibil` a fermei, respectiv ›ntre 12.000 [i50.000 SO.

Sub-M`sura 6.3: nu ar trebui s` sesolicite de la ›nceput document de laDSP, DSVSA [i Mediu. La acordareatran[ei II, poate c` ar trebui. Dar de ce la ›nceput? De aceea nu sunt solicitan]i.Respectarea distan]elor fa]` de localit`]icerute prin Ord. nr. 119/2014 privind"NORMA din 4 februarie 2014 de igien` [is`n`tate public` privind mediul de via]àl popula]iei" pot fi obiective de realizatprin proiect.

Sub-M`surile 4.1,4.1a,6.3: am propusca acea condi]ie privind existen]a con-tractelor de arend` (sau act de proprie-tate, bine›n]eles) pentru toat` suprafa]a

terenurilor unui solicitant s` nu mai fie

condi]ie de eligibilitate. Fie se ia ›n calcultoat` suprafa]a, [i ›[i va asuma obligati- vitatea, s` men]in` un nivel minim alacesteia, fie s` men]in` un nivel minim alSO-urilor.

Sub-M`surile 6.2 [i 6.4: am propuseliminarea criteriului de selec]ie princare se acord` punctaj firmelor care auderulat activit`]i agricole cel pu]in 12luni ›naintea depunerii cererii definan]are. De ce s` fie defavorizat unsolicitant care dore[te s` aplice pentruun proiect din domeniul servicii me-dicale, de exemplu, at“t timp c“t m`surase refer` la activit`]i non-agricole? Dup`cum credem c` activit`]ile de produc]iear trebui punctate indiferent c` fac partedin categoria celor cu poten]ial decre[tere, mai ales c“nd creeaz` locuri demunc`.

Sub-M`sura 7.2: am propus elimi-narea sau modificarea criteriului deselec]ie: 2.2 Proiecte care deservescdirect c“t mai mul]i locuitori din cadrulcomunei / A.D.I. ›n sensul c` defa- vorizeaz` UAT cu mai multe sate, fa]` decele cu un singur sat. Formula de calculprevede la numitor lungimea total` adrumurilor ceea ce la comunele cu multesate e defavorizant`. De asemenea, con-sider c` punctajele de la criteriile 4.2, 4.3,4.4 favorizeaz` comunele deja dezvoltate. Sub-m`sura 7.2 ›nseamn` infra-structur` care s` ajute o zon` s` se dez- volte. Þn forma actual` ajut` zonele dejadezvoltate defavoriz“nd pe cele maipu]in dezvoltate. Þn loc s` pun` ›n va -loare ›ntreg teritoriul ]`rii, unele teritorii vor fi prea dezvoltate cu implica]ii asupra

mediului etc., altele prea pu]in dezvoltatecu implica]ii sociale deosebite. La aceast`m`sur` nu se explic` mai clar care avizesunt necesare. Þn ghidul solicitantului ladocumentul Studiul de fezabilitate - pag.31 se precizeaz` ›ntr-un fel, ›n Cerereade finan]are ›n Anexa E Documentul 1 -se precizeaz` altfel. Se cer prea multeavize care sunt costisitoare.

Referire la noile Instruc]iuni deachizi]ii pentru beneficiarii priva]i, pares` fie o solu]ie foarte bun` la achizi]ia bunurilor (utilaje, echipamente) folosindBaza de date AFIR. Þns` procedura on-line cu minim dou` oferte conforme nupare s` u[ureze procesul de achizi]ie, dincontr`. {i asta din c“teva motive:

- Marea majoritate a solicitan]ilor seafl` pentru prima dat` ›n postura de aorganiza achizi]ii publice. De aceea, dinstart sunt obliga]i s` apeleze la firme deconsultan]`.

- Mare parte din lucr`ri au valorip“n` ›n 100.000 euro [i nu sunt atractive

pentru firmele mari de construc]ii care

au compartimente specializate deachizi]ii publice [i care sunt capabile s`preg`teasc` oferte. Cele mai multe firmesunt mici [i nu au cuno[tin]ele necesarede a preg`ti [i depune oferte conformepentru acest tip de procedur`. Ba uit` s`semneze o pagin` din ofert`, ba uit` s`scaneze un document cum ar fi Certifi-catul de ›nregistrare al firmei etc. [i ofer-tele devin neconforme, procedurilerelu“ndu-se ›n dauna solicitan]ilor sau beneficiarilor.

De aceea, consider c` ar trebui pro-cedat conform OUG nr. 34/2006 lalucr`ri, adic` atunci c“nd valoarea esti-mat` a contractului de achizi]ie public`de lucr`ri e sub 100.000 euro s` se apliceprocedura de achizi]ie direct`. La valoripeste 100.000 euro, se poate apela la sis-temul on-line.

2. Un alt program aflat ›nc` ›n con-sultare public` este "Programul de dezvoltare [i modernizare a activit`]ilor decomercializare a produselor [i serviciilorde pia]`". Acesta este un program multi-anual de ›ncurajare [i de stimulare a dezvolt`rii ›ntreprinderilor mici [i mijlocii,implementat de c`tre MinisterulEconomiei, Comer]ului [i Rela]iilor cuMediul de Afaceri (MECRMA).

Schema de minimis urm`re[te:- ›nt`rirea capacit`]ii operatorilor

economici de promovare a produselor [iserviciilor de pia]`;

- dezvoltarea [i modernizarea activit`]ii comercian]ilor [i prestatorilor deservicii de pia]`.

Bugetul alocat schemei de minimispentru anul bugetar 2016, aprobat prin

anexa nr. 3/35/26 la Legea nr. 339/2015 aBugetului de Stat pe anul 2016 este de21.049.000 lei.

Prin implementarea programului, ›nanul 2016, se estimeaz` acordarea de aju-tor de minimis unui num`r de minim 156de beneficiari.

Pot beneficia de acest program ope-ratorii economici ›ntreprinderi mici [imijlocii care ›ndeplinesc cumulativ ladata solicit`rii urm`toarele criterii de eligibilitate:

a) sunt ›nregistra]i conform Legii nr.31/1990 privind societ`]ile, republicat`,cu modific`rile [i complet`rile ulterioaresau ›n baza Legii nr. 1/2005 privind orga-nizarea [i func]ionarea coopera]iei sau ›n baza Ordonan]ei de Urgen]` a Guver-nului Rom“niei nr. 6/2011 pentru stimula-rea ›nfiin]`rii [i dezvolt`rii micro›ntre-prinderilor de c`tre ›ntreprinz`toriidebutanti ›n afaceri [i se ›ncadreaz` ›ncategoria IMM, conform Legii 346/2004;

b) sunt persoane juridice (societ`]i/

societ`]i cooperative), care au ca obiectde activitate comercializarea produselor[i serviciilor de pia]`, activit`]i prev`zute ›n anexa nr. 1 la prezenta procedur`;

c) este considerat` ›ntreprindereautonom`, legat`, partener` sau ›ntre-prindere unic`;

d) au cel pu]in 2 ani calendaristici dela ›nfiin]are la data deschiderii aplica]ieielectronice de ›nscriere a planului deinvesti]ii [i codul CAEN pentru care

solicit` finan]are este autorizat conformart. 15 din Legea 359/2004 privind simpli-ficarea formalit`]ilor la ›nregistrarea ›nregistrul comer]ului a persoanelor fizice,asocia]iilor familiale [i persoanelor juridice, ›nregistrarea fiscal` a acestora,precum [i la autorizarea func]ion`rii per-soanelor juridice, cu modific`rile [i com-plet`rile ulterioare, cu cel pu]in 3 lunianterior datei deschiderii aplica]iei elec-tronice de ›nscriere a planului deinvesti]ii;

e) au capital social integral privat;f) nu au beneficiat de aloca]ie finan-

ciar` nerambursabil` ›n cadrulProgramului ›n ultimii 3 ani [i nu au aso-cia]i, ac]ionari sau administratori carede]in sau au de]inut calitatea deasocia]i/ac]ionari/administratori ai altorsociet`]i care au beneficiat de aloca]iefinanciar` nerambursabil` ›n cadrulProgramului ›n ultimii 3 ani.

g) nu au datorii la bugetul generalconsolidat [i la bugetele locale, at“t pen-

tru sediul social, c“t [i pentru toatepunctele de lucru;

h) au o cifr` de afaceri anual` net`de p“n` la 50 milioane de euro, echiva-lent ›n lei, sau de]in active totale care nudep`[esc echivalentul ›n lei a 43 milioanede euro, la finele anului fiscal anterior(prin active totale se ›n]elege active imo- bilizate plus active circulante plus cheltu-ieli ›n avans);

i) au un num`r mediu anual de

salaria]i mai mic de 250, ›n anul fiscalanterior;

j) au sediul social, sunt ›nregistrate laOficiul Registrului Comer]ului [i ›[idesf`[oar` activitatea pe teritoriulRom“niei;

k) nu sunt ›n stare de dizolvare, reor- ganizare judiciar`, lichidare, insolven]`,faliment, executare silit`, ›nchidereopera]ional` sau suspendare temporarà activit`]ii;

l) nu au dep`[it plafonul de minimisde 200.000,00 Euro pe durata a trei exer-ci]ii financiare pentru ›ntreprindereiunic`.

- continuare \n num`rul viitor -

Ing. Ionel Popa, consultant în cadrul SC DUPLICOM

GRUP SRLMobil: 0753/342.654;

0761/130.399, e-mail:[email protected]

Fondurile nerambursabile,în actualitate (I)

ESENTIAL

CURSURI ORGANIZATE LA SEDIUL CCIA VASLUI

Camera de Comer, Industrie și Agricultură Vaslui, împreună cufiliala Vaslui a Scolii Române de Afaceri a Camerelor de Comer și Industrie,organizează din luna noiembrie cursuri de:

- Contabililtate, - Inspector Resurse Umane,- Expert accesare Fonduri Structurale.

De asemenea, punem la dispoziia celor interesai cursuri de:- Limba engleză, - Operator calculator,

- Manager îmbunătăiri procese,- Inspector în domeniul sănătăii și securităii în muncă,-Utilzare a platformei SEAP (atât pentru autorităile contractante,

cât și pentru operatori).

Pentru relaii și înscrieri, vă rugăm să ne contactai la tel. 0235361040, fax0235319011, email: [email protected].

Achim Irimescu, ministrul Agriculturii [i Dezvoltarii Rurale ›n Guvernul Ciolo[, a anun]atc`, din acest an, se va reluaplata ajutorului de minimis pen-tru fermele de vaci, iar cresc`-torii vor putea primi p“n` la15.000 de euro pentru achizi]iade junici.

"Ajutorul de minimis pen-tru achizi]ia de junici a fost om`sur` foarte bun` pentrucresc`torii de vaci de carne ›n2014, dar nu a mai continuat ›n2015, din cauza lipsei banilor.M`sura poate fi continuat`, nucred c` reprezint` o problem`.Nu avem, deocamdat`, o deci-

zie ›n acest sens, dar ›n ceea ceprive[te acest ajutor de mini-mis, totul este s` ne ›ncadr`m

›n suma prev`zut` pentruaceast` m`sur`, adic` 15.000 deeuro de produc`tor, timp detrei ani. Sunt avantaja]i cei careau sub 10 capete, iar m`sura aredrept scop m`rirea exploata-]iei", a spus ministrul Agiculturii.

Reprezentan]ii cresc`tori-lor de bovine a[teptau ›nc` deanul trecut s` beneficieze deacest ajutor, primind asigur`ride la fosta conducere a MADR c` acesta va cre[te de la 5.000 la6.000 de lei. Demn de re]inuteste [i faptul c` ajutorul de

minimis se va acorda pentruachizi]ionarea a maxim 10 junici.

Promisiunile nu omoarã!

Achim Irimescu promite. Ciolo[ d\?



LD Expert Grup IPURL lichidatorul judi-ciar al SC Investico SRL ›n temeiul Legii85/2006 vinde prin licita]ie public`:

- hal` produc]ie - imobiliz`ri ›n curs -75.902 lei

LD Expert Grup IPURL lichidatorul judi-ciar al SC M`line[ti SRL vinde prin licita]iepublic`

- restaurant [i pensiune P+1E+M situat ›n Vaslui strada C`lug`reni 164 jude] Vaslui -904.771 lei;

-bunuri mobile (mijloace fixe [i obiectede inventar) - 10.302 lei;

LD Expert Grup IPURL lichidatorul judi-ciar al SC Servaterm SRL vinde prin licita]iepublic` apartament 1 camer` situat ›n Vasluistrada Metalurgiei 2 bloc C2 scara A etaj 1apartament 4 jude] Vaslui suprafa]` constru-it` 37,98 mp suprafa]` util 31,01 mp, teren

aferent cot` indiviz` 40 mp, carte funciar`70192-C1-U1 Vaslui num`r cadastral 679/1;1;7pre] 29.713 lei f`r` TVA.

LD Expert Grup IPURL lichidatorul judiciar al SC Service-Cosmetic SRL ›ntemeiul Legii 85/2006 vinde prin licita]iepublic`:

- Imobil - restaurant Imperial situat ›nHu[i strada Stefan cel Mare 7 jude] Vasluisuprafa]` construit` desf`[urat` 393 metrip`tra]i, suprafa]` util` 328,19 mp [i terenaferent 222 mp, numǎr cadastral 3313Carte Funciarǎ nr.70360 - 578.174 lei.

- Bunuri mobile - dotǎri restaurant -14.174 lei.

LD EXPERT GRUP IPURL, lichidatorul judiciar al SC TERAMET SRL, societate ›n

faliment, dosar nr.1167/89/2010 pe rolul Tribunalului Vaslui, ›n temeiul dispozi]iilorLegii 85/2006, vinde la licita]ie public` custrigare urm`toarele bunuri:

Terenuri situate ›n punctul Gr`diniSimila, sat Simila, com.Zorleni, jud.Vaslui - v“nzare pe loturi

Teren, S =5.000 m2, nr.cad.prov. 409,tarlaua 34, parcela P501/2 = 105.066 lei;

Teren, S=5.000 m2, nr.cad.prov.410,tarlaua 34, parcela P501/3 = 105.066 lei.

LD Expert Grup IPURL lichidatorul judi-ciar al SC Olteanca SRL vinde prin licita]ie

public` urm`toarele bunuri:- Lot III - Hu[i bulevardul 1 Mai num`rul94 jude]ul Vaslui format din:

- teren suprafa]` 350 mp conform actuluide proprietate, respectiv 450 mp conformm`sur`torilor - 24.000 lei;

- construc]ie cu destina]ia spa]iu comer-cial [i locuin]`, D+P+M, suprafa]` construit`la sol 199,65 mp, suprafa]` construit`desf`[urat` 465,11 mp, suprafa]` util 362,37mp, proprietatea are num`r cadastral 500Carte Funciar` 70624 - 458.400 lei.

LD EXPERT GRUP IPURL, lichidatorul judiciar al SC ADELALEX SRL, societate ›n faliment, dosarnr.4934/89/2012 pe rolul Tribunalului Vaslui, ›n temeiul dispozi]iilor Legii 85/2006, vinde la licita]ie pub-lic` cu strigare urm`toarele bunuri:

LD EXPERT GRUP IPURL {i ESTCONSULT IPURL, lichidatorii judiciar ai SC NECO GRAND SRL, soci-etate ›n faliment, dosar nr.3957/89/2012 pe rolul Tribunalului Vaslui, ›n temeiul dispozi]iilor Legii85/2006, vinde la licita]ie public` cu strigare urm`toarele bunuri:

Licita]ia va avea loc la biroul lichidatorului judiciar din Hu[i, str.Calea Basarabiei, nr.108B, jud.Vaslui

LD Expert Grup IPURL lichidatorul judi-ciar al SC Lovelli Construct SRL Vaslui vindeprin licita]ie public` ›n temeiul Legii 85/2006urm`toarele bunuri:

- Teren folosin]` livad` - 5.000 mp dinacte (4.893 mp real m`sura]i) carte funciar`70208 num`r cadastral 481 (num`r nou70208), T28 P1035/2 punct Livad` m`r [esintravilan comuna Munteni de Jos jude]ul Vaslui - 5,04 euro/mp;

- Teren folosin]` livad` - 3.898 mp cartefunciar` 70178 num`r cadastral 380 (num`rnou 70178) T28 P1035/13 intravilan comunaMunteni de Jos jude]ul Vaslui - 5,04euro/mp;

- Teren folosin]` livad` - 3.899 mp cartefunciar` 70179 num`r cadastral 381 (num`rnou 70719) T28 P1035/13 intravilan comunaMunteni de Jos jude]ul Vaslui - 5,04euro/mp;

- Teren arabil - 5.000 mp carte funciar`70503 num`r cadastral 1240 (num`r nou70503) T 2 P54/1 punct Penitenciar extravi-lan comuna Munteni de Jos jude]ul Vaslui -1,08 euro/mp;

- Construc]ie finalizat` ›n procent deaproximativ 66%, P+E+M, suprafa]` con-struit` la sol aproximativ 441 mp, situat` lapunct V`c`rie extravilan comuna Muntenide Jos jude]ul Vaslui - 134.355 lei;

- Teren arabil - 4.700 mp din acte(4.584,52 mp real m`sura]i) carte funciar`70356 num`r cadastral 824 (num`r nou70356) T2 P39/1 punct V`c`rie extravilancomuna Munteni de Jos jude]ul Vaslui - 1,08euro/mp; Construc]ia [i terenul cu num`rcadastral 824 se v“nd ›n bloc.

LD Expert Grup IPURL lichidatorul judiciar al SC Caracul SRL vinde prinlicita]ie public` urm`toarele bunuri:

1. Proprietate imobiliar` situat` ›n Vaslui suburbia Moara Grecilor stradaGheorghe Doja 5 jude]ul Vaslui num`rcadastral 251 Carte Funciar` 70242, com-pus` din: teren suprafa]` 10.982,52 mp,cl dire abator C29, grajd C33, grajd C34,camer` site, depozit oase [i piei, ›mprej-muire - 2.183.445 lei;

2. Bunuri mobile - dot`ri abator -118.058 lei;

LD Expert Grup IPURL lichidatorul judiciar al SC Geli SRL vinde prin licita]ie public` urm`toarele bunuri:

- Proprietate imobiliar` situat` ›n Hu[i strada Hu[i-St`nile[ti num`rul 17 jude]ul Vaslui num`r cadas-tral 330 Carte Funciar` 70740 Hu[i (num`r vechi 817) - 1.903.399 lei, compus` din:

01

AFACERI

LD Expert Grup IPURL

LD EXPERT GRUP IPURL, lichidatorul judiciar al SC Metalplast Construct SRL Bȃrlad, so-cietate ›n faliment, dosar nr. 3097/89/2009 pe rolul Tribunalului Vaslui, ›n temeiul dispozi]iilorLegii 85/2006, vinde la licita]ie public` cu strigare urm`toarele:

LD EXPERT GRUP IPURL {i ESTCONSULT IPURL, lichidatorii judiciar ai SC NECO GRAND SRL,societate ›n faliment, dosar nr.3957/89/2012 pe rolul Tribunalului Vaslui, ›n temeiul dispozi]iilorLegii 85/2006, vinde la licita]ie public` cu strigare urm`toarele bunuri:

Pre]urile nu con]in TVA. V“nzarea se face in bloc.Licita]ia va avea loc la biroul lichidatorului judiciar din Hu[i, str.Calea Basarabiei, nr.108B, jud.Vaslui



Bugetul Ministerului Agriculturii si Dezvolt`riiRurale pe anul 2016 este ›n sum` total` de 13.442,9milioane lei, la care se adaug` suma de 7.389,5 milioa-ne lei, reprezent“nd contribu]ia extern` nerambursa-

bil` a UE la finan]area Programului Na]ional deDezvoltare Rural` (PNDR) 2014-2020, eviden]iat` caun venit ›n bugetul Agen]iei pentru Finan]areaInvesti]iilor Rurale (AFIR), astfel c`, de fapt, bugetultotal prev`zut pentru anul 2016 este de 20.832,4milioane lei, reprezent“nd 2,81% din PIB.

Sursele de finan]are provin din: Bugetul de stat (5.347,1 milioane lei) Finan]area Uniunii Europene - 7.839,0 milioane

lei [i 449,5 milioane lei pentru finan]area ProgramuluiOpera]ional pentru Pescuit (POP) [i ProgramuluiOpera]ional de Pescuit [i Afaceri Maritime (POPAM) + 7.389,5 milioane lei pentru finan]area ProgramuluiNa]ional de Dezvoltare Rural` (PNDR) 2014-2020, evi-den]iat` ca un venit ›n bugetul AFIR. Þmprumut angajat de MADR - 7.645,7 milioane

lei destinat prefinan]`rii m`surilor de ajutor specificfinan]ate din Fondul European de Garantare Agricol`(FEGA) Venituri proprii - 0,650 milioane lei, provenite

din taxa de scoatere din circuitul agricol al terenurilor.

Þntre priorit`]ile bugetare ale MADR pentru anul2016 amintim:

1. Ajutoare acordate din Bugetul de Stat, din care:

- ajutoare na]ionale tranzitorii acordate ›n sec-torul zootehnic -8

97,9 milioane lei

, structurate ast-fel: 259 milioane lei la speciile ovine [i caprine; 638,9

milioane lei la specia bovine, din care 122,8 mil.

leipentru sectorul lapte [i 516 mil. lei pentru sectorulcarne;

- subven]ionarea accizei la motorina utilizat` ›n

sectoarele vegetal [i zootehnic - pentru cheltuielileaferente trimestrelor IV din 2015, I, II [i III din 2016.- 338,8 milioane lei;

- ajutoare na]ionale tranzitorii ›n sectorul vegetal,aferente anului agricol 2015

- 588,2 milioane lei;- subven]ionarea amelior`rii raselor de

animale prin acordarea de ajutoare destinateacoperirii costurilor de ›ntocmire [i men]inere a reg-istrului genealogic - 25 milioane lei.

2. Contribu]ia Bugetului de stat aferent` cofi-

nan]`rii programelor de sprijinire a sectorului agricol,

finan]ate din fonduri europene:

- cofinan]area de la bugetul de stat a fondurilorexterne nerambursabile aferente PNDR 2007-2013,2014-2020 [i POP 2007-2013 respectiv POPAM 2014-2020, precum [i a cheltuielilor neeligibile (TVA) -1.704,6 milioane lei.

3. Contribu]ia extern` nerambursabil` a UE de

sprijinire a sectorului agricol aferent` PNDR 2007-

2013, 2014-2020 [i POP 2007-2013, respectiv POPAM

2014-2020 - ›n sum` de 15,5 mld lei 8.095,2 milioane

lei Fondul European de Pescuit [i Fondul European

de Garantare Agricol` plus 7.389,5 milioane lei Fondul

European pentru Agricultur` [i Dezvoltare Rural`).

4. Alte ac]iuni finan]ate de la bugetul de stat cu

efecte asupra sectorului agricol, ›n ansamblu:

Cheltuielile pentru modernizarea infrastruc-turii de iriga]ii - 135,8 milioane lei (conform

Ordonan]ei de urgen]` a Guvernului nr. 4/2015privind unele m`suri de organizare a activit`]ii de

›mbun`t`]iri funciare, aprobat` prin Legea nr.269 din6 noiembrie 2015); Finan]area programului de reali zare a

Sistemului Na]ional Antigrindin` [i de Cre[tere aPrecipita]iilor - 20 milioane lei; Finan]area programelor de cercetare sectori-

al` ›n domeniul agricol [i de func]ionare a institutelorde cercetare - 95,2 milioane lei; Renta viager` aferent` cererilor depuse pen-

tru terenurile concesionate/ v“ndute p“n` la sf“r[itulanului 2009 - 70 milioane lei.

La nivel na]ional, consult`rile auadus la aceea[i mas` peste 1.400 departicipan]i [i au abordat tematicide interes, ce au acoperit toatedomeniile [i subm`surile definan]are din sfera PNDR 2020. Ladezbaterile publice au participatreprezentan]i ai societ`]ilor de con-sultan]`, ai patronatelor, asocia]iilor

sau federa]iilor de profil, aiinstitu]iilor financiar-bancare, pre-cum [i lideri de opinie activi din sec-toarele specifice tematicilor discu-tate, beneficiari PNDR.

Þn urma ›nt“lnirii de lucru orga-nizate de Oficiul Jude]ean pentruFinan]area Investi]iilor Rurale(OJFIR) Vaslui, au fost formulate [ipreluate spre analiz` o serie depropuneri concrete din fiecaredomeniu de activitate. Centralizareapropunerilor rezultate ›n urma dez-

baterilor a ar`tat o palet variat deopinii, care vizeaz` at“t modific`ri [icomplet`ri ale procedurilor delucru, c“t [i propuneri de modifi-care a PNDR 2020.

"Simplific`rile pe care le vom

face ›n urma propunerilor primite

trebuie s` p`streze echilibrul ›ntrelegalitatea distribuirii fonduriloreuropene pentru agricultur` [i dez-

voltare rural`, distribuirea echitabil`a acestor fonduri [i atingerea scop-ului pentru care ace[ti bani au fostrepartiza]i Rom“niei - adic` atin-

gerea obiectivelor [i a indicatorilorde dezvoltare. A fost mai mult dec“t

o dezbatere public`, fiindc` partici-pan]ii la grupurile de lucru tematiceau fost foarte bine informa]i [i auavut un grad ›nalt de ›n]elegere aProgramului [i a felului ›n care selucreaz` cu fondurile europene ne-rambursabile. Pe aceast` cale,mul]umesc tuturor participan]ilor [i

›i pot asigura c` trat`m cu cea maimare seriozitate propunerile pecare le-au formulat", a precizat AlinDan Trifu, directorul OJFIR Vaslui.

Þn acest moment, propunerilesunt analizate de c`tre departa-mentele tehnice ale AFIR pentru ase identifica impactul acestoraasupra legisla]iei, asupra proce-durilor de lucru ale AFIR, asupraPNDR sau asupra procedurilor altor

institu]ii implicate ›n derularea

PNDR. Dup` aceast` etap`, person-alul AFIR va evalua oportunitatea [imodalitatea de preluare a prop-unerilor ›n procedurile de lucru [i

va ›nainta Autorit`]ii deManagement pentru PNDR acelepropuneri care ]in de activitateaacesteia sau au impact asupraProgramului. Þn urma ›ncheieriietapei de analiz` [i evaluare a prop-unerilor care pot fi adoptate, AFIR

va publica un raport detaliat ›n care vor fi incluse toate modific`rileoperate ›n procedurile care regle-menteaz` accesarea [i imple-mentarea PNDR 2014 - 2020.

Domenii, mãsuri șisubmãsuri acoperite

Consult`rile publice au fostorganizate sub forma unor ›nt“lniride lucru de c`tre Oficiile Jude]ene

ale AFIR ›n func]ie de tematici deinteres, acoperind toate domeniile[i subm`surile de finan]are din sferaPNDR 2020, precum: Infrastructur`(investi]ii aferente sM7.2 [i sM7.6),Pomicultur`, Silvicultur` (drumuriforestiere - sM4.3, ›mp`durire [i ser-

vicii silvice - sM8.1 [i M15), Agricultur` (infrastructur` agricol` -sM4.3, investi]ii aferente sM4.1,sM6.1, sM6.3, M9 [i M16, gestionareariscurilor - M17), Agricultur` [iMediu (opera]iuni aferente M1 [iM2), Industrie alimentar` (investi]iiaferente sM4.2 [i sM4.2a), LEADER,Dezvoltare economic` (investi]iiaferente sM6.2 [i sM6.4).

M`sura 1 - "Transfer decuno[tin]e [i ac]iuni de informare"

M`sura 2 - "Servicii de con-

siliere, servicii de gestionare a fer-mei [i servicii de ›nlocuire ›n cadrulfermei"

M`sura 9 - "Þnfiin]area grupurilor de produc tori ›n sec-torul pomicol"

M`sura 15 - "Servicii de silvo-mediu, servicii climatice [i conser-

varea p`durilor"M`sura 16 - "Cooperare"M`sura 17 - "Gestionarea

riscurilor"M`sura 19 - "Dezvoltarea local`

a LEADER"Subm`sura 6.1 "Sprijin pentru

instalarea tinerilor fermieri"

Subm`sura 4.1 "Investi]ii ›nexploata]ii agricole"Subm`sura 4. 1a "Investi]ii ›nexploata]ii pomicole"Subm`sura 4.2 "Sprijin pentruinvesti]ii ›n procesarea/ mar-ketingul produselor agricole"Subm`sura 4.2a

"Investi]ii ›nprocesarea/ marketingul pro-duselor din sectorul pomicol"Subm`sura 4.3 "Investi]ii pen-tru dezvoltarea, modernizarea[i adaptarea infrastructuriiagricole [i silvice"Subm`sura 6.3 "Sprijin pentru

dezvoltarea fermelor mici"

Subm`sura 6.2 "Sprijin pentru ›nfiin]area de activit`]i neagri-cole ›n zone rurale"Subm`sura 6.4

"Investi]ii ›ncrearea [i dezvoltarea de activ-it`]i neagricole"Subm`sura 7.2 "Investi]ii ›ncrearea [i modernizarea infra-structurii de baz` la scar`mic`"Subm`surii 7.6 "Investi]ii asoci-ate cu protejarea patrimoniuluicultural"Subm`sura 8.1

"Þmp`durirea [icrearea de suprafe]e

›mp`durite"

AFIR a început analiza propunerilorpentru simplificarea acces\rii PNDR

11

OMUNI RE

Colectivul redac]ional

DIRECTORI ONORIFICI:

VASILE BUMACOV — Ex-Ministrul Agriculturii [i Industriei Alimentare din Republica Moldova

Prof. univ. dr. CÃTÃLIN TURLIUC — cercetãtor [tiintific la Institutul “A.D. Xenopol” din Ia[i

Dr. MIRCEA ARSENE — doctor în economie, director regional OMNIASIG Ia[i

Director: LILI TRIFU

Adresa redac]iei: Vaslui, strada Nicolae Iorga, nr. 82 bis, etajul 2, camera 3 cl\direa Camerei de Comer], Industrie [i Agricultur\ Vaslui)

E-mail: [email protected]

Tip\rit la

Tipografia LBIN Ia[i

Oficiul Judeţean pentru Finanţarea InvestiţiilorRurale Vaslui a organizat, în perioada 12 - 14 ianuarie,dezbateri publice, la nivel judeţean, pentru a identificasoluţii de adaptare și simplificare a cadrului normativprivind accesarea fondurilor europene și imple-mentarea proiectelor finanţate prin ProgramulNaţional de Dezvoltare Rurală 2014 - 2020 (PNDR2020). "A fost mai mult decât o dezbatere publică,fiindcă participanţii la grupurile de lucru tematice aufost foarte bine informaţi și au avut un grad înalt de

înţelegere a Programului și a felului în care selucrează cu fondurile europene nerambursabile", adeclarat Alin Dan Trifu, directorul OJFIR Vaslui.

Priorit\]ile bugetare ale Ministerului Agriculturii[i Dezvolt\rii Rurale pentru anul 2016



«Mi-au dat lacrimile de bucurie când

am inaugurat [coala din P\dureni»

- Bine v-am g`sit ›n noul an, domnule

Grigore Lefter Iat`, 2015 a devenit istorie,

2016 [i-a intrat ›n drepturi. Care este, ›n opi-

nia dumneavoastr`, cea mai mare realizare a

anului trecut?

- Am s` ›ncerc s` nu folosesc acel [ablonal discu]iei reporter -interlocutor. Adic`,dac` v` a[tepta]i s` v` spun c` sunt multe,c` ›mi este foarte greu s` aleg din multitudi-nea de obiective realizate, ei bine, nu estea[a! Eu, ca primar, v` spun direct c` marearealizare a mandatelor mele este finalizarea[i darea ›n folosin]` a [colii de la P`dureni.Sunt m“ndru de ceea ce am putut face noi,o[e[tenii, pentru locuitorii din acest sat.Construc]ia [colii a ›nceput ›n 2007 [i, ›nsf“r[it, am finalizat-o! Copiii de aici ›nv`]au ›ntr-o cas` construit` ›n 1900. Atunci c“ndningea un pic mai puternic, b`tea un v“nt cu vreo 60 de kilometri la or`, c“nd se ›nregi-stra un cutremur de 5 pe scara Richter, m`temeam c` se pr`bu[e[te. V` spun cu m“nape inim` c` f`ceam eforturi supraomene[tipentru a o ›ntre]ine, dar era ca o b`tr“n` de90 de ani pe care o dai cu vopsea ca s` o ›nti-nere[ti... Ce s` mai ›ntindem vorba: st`tea s`cad`, cum zice moldoveanul. Ei bine, la fine-le anului trecut am terminat investi]ia iarcopiii de aici au cele mai bune condi]ii pen-tru a ›nv`]a. Execu]ia a fost suportat` din bugetul propriu [i a costat 10 miliarde de lei.De aceea a durat a[a de mult; dac` am fiavut alte surse de finan]are, de mult timpera terminat`!. Este cea mai frumoas` [coal`

de pe Valea Stemnicului. Oric“t a]i cùta, nu ve]i mai g`si o [coal` de un astfel de nivel.

M` bucur enorm de investi]ie, m` bucur c`p`rin]ii copiilor, fie ei pre[colari sau [colari,sunt mul]umi]i de condi]iile ›n care ›nva]òdraslele lor. V` spun un secret: nu m-am bucurat a[a de mult atunci c“nd am dat pen-tru prima dat` ›n folosin]` re]eaua de ap`potabil` [i canalizare ›n Buda [i O[e[ti ca deaceast` realizare de excep]ie pentru comuni-tatea noastr`. Le-a[ dori tuturor primarilordin jude]ul Vaslui s` trìasc` aceste senti-mente pe care le-am trìt [i eu, s` vad` z“m- betul n`scut din bucuria de a ›nv`]a ›ntr-o[coal` nou`, modern`, de tip european.

- C“]i copii ›nva]` ›n [coala din P`dureni?

- Acum, aici particip` la cursuri 40 de[colari, ›n clasele I-IV, [i 25 de pre[colari. Þntotal, 65 de elevi. Ce s` v` mai spun, amsc`pat de un mare stres.

"Aducţiuni de apã,canalizare și drumuri

asfaltate asta îmi doresc!"- Bine, bine, de 10 minute [i mai bine, ne

vorbi]i de [coal`. Nu mai ave]i [i alte obiecti-

ve investi]ionale ›n comuna dumneavoastr ?

- Desigur, [i m` bucur c` m` ›ntreba]i deele... Pe 25 iulie 2015, am semnat un contractcu Autoritatea Na]ional` de Mediu, ›n bazac`ruia vom face extinderea la aduc]iunile cuap` potabil` din O[e[ti, Buda, canalizare [i

sta]ie de epurare la Buda [i re]ea de ap`potabil` ›n satul P`dureni. Valoarea proiecte-lor se ridic` undeva la 67 de miliarde de lei vechi; deja, licita]ia a fost efectuat` [i nume-le firmei care va executa lucrarea ›l vom aflala finele lui ianuarie 2016. Sunt lucr`ri foarteimportante pentru comuna noastr`!

- Ne pute]i spune [i c“]i kilometri de

re]ele de ap` potabil` [i canalizare vor fi

executate?

- Desigur! Vorbim de 12 km de re]ea laO[e[ti, 14 kilometri la Buda, tot 14 kilometride canalizare ›n acela[i sat [i 7 kilometri dere]ea ap` potabil` ›n satul P`dureni.

- Nu vor fi probleme cu plata facturilor?

- Nicidecum! Pl`tesc oamenii serviciileoferite de prim`rie. Avem la aceast` dat`,numai ›n O[e[ti, la ap` potabil` 212 familiiabonate, [i alte 177 la Buda. Au contori [i ›[iachit` consumurile lunar. La ›nceput a fostmai greu, dar p“n` c“nd au v`zut ce ›nseamn` apa curent` ›n cas`. Þn momentul ›n care s-a v`zut c` se poate pune [i un boi-ler pentru a asigura apa cald` pentru baiesau buc`t`rie, c` po]i sp`la vasele exact ca laora[, solicit`rile au crescut, [i cred c` ›n 2016 vom vorbi de 90 la sut` dintre familiile dinO[e[ti [i Buda care se vor conecta la re]ea.

- Capitolul "›mpliniri" se ›ncheie doar cu

aceste exemple?

- Nu, nu, nu! La lista realiz`ri pot adùgapoduri, pode]e, asfalt`ri de drumuri, procu-rarea unui buldo-excavator [i multe altele. {idac` veni vorba de buldo-excavator, s` v`spun c`, iat`, cu ocazia recentului viscol, cir-cula]ia ›nspre [i dinspre Vaslui s-a desf`[urat ›n cele mai bune condi]ii. Mai mult, am asigurat [i desz`pezirea pe drumul jude]eancare leag` O[e[tiul de Negre[ti. Ne ›n]ele- gem foarte bine cu cei de la SC Lucr`riDrumuri [i Poduri SA Vaslui, [i atunci c“ndnu pot ei, o facem noi. Bine›n]eles, [i ei ne

›ntorc serviciul."Nu existã egalitate de

șanse pentru cei mici..."- Bun A]i vorbit doar de realiz`ri, dar

oare chiar este totul roz la O[e[ti?

- Sigur c` avem [i ne›mpliniri [i, de cenu, chiar nemul]umiri. Realizarea [colii de laP`dureni nu ar fi trebuit s` dureze 7 ani, ci

doar 7 luni, dacaeram [i noi ajuta]i cufonduri deautorit`]ile ›n drept.Eu unul sunt de acords` facem o ›n]elegere ›ntre prim`rii ›n sensul`sta: ›n jude] sunt necesareurgent 40 de [coli, dar nu avem bani dec“t pentru 5. S` se analizeze las“nge care sunt priorit`]ile, [i acestea s` fiefinan]ate. Eu sunt gata s` renun] ›n favoareaDele[tiului, de exemplu, dac` el are nevoiede un obiectiv mai urgent. Apoi, asfaltul nuse g`se[te ›n comuna noastr` peste tot.Oamenii m` opresc pe strad` [i, pe bun`dreptate, ›mi spun: domnule primar, de cese asfalteaz` doar la O[e[ti [i Buda?!? Noi nusuntem locuitori ai comunei? Apoi, mai trebuie piatr` pe la periferiile satelor...

- Exist` posibilitatea acces`rii de fonduri

europene, domnule primar, special pentru

acest lucru...

- Mie ›mi spune]i acest lucru?! Nu am eufire de p`r ›n cap c“te proiecte am f`cut,c“te file de studii de fezabilitate... Exist` oproblem`: cineva de sus, de la Bucure[ti [iBruxelles, ]ine s` favorizeze comunit`]ilefoarte mari. Dau puncte c“[tig`toare dac` aiie[ire la Marea Neagr`, la v“rfurileMoldoveanu [i Omu, dac` ai super-m`n`stiri ›n zon`, dac` ›ntreci Monte Carlo ca num`r

de turi[ti... glumesc, bine›n]eles, dar esteadev`rat c` noi, ceimici, abia dac` adun`m

30-35 de puncte pentruaccesarea proiectelor, dar

nu te ajut` cu nimic, ›ntruc“tnu ai nicio posibilitate s` faci 60,

ca s` intri ›n c`r]i. Eu unul cred c`nu exist` egalitate de [anse pentru toatecomunit`]ile din Rom“nia! Cei mici suntafecta]i. Dar, oricum, vreau s` v` spun c`prin PNDR 2014-2020 vom asfalta 5,5 km dedrum ›n Buda...

"Unde ești tu, MoșCrãciun?..."

- Dac` ar veni Mo[ Cr`ciun [i v-ar spune

c` v` ›ndepline[te trei dorin]e, ce i-a]i cere?

- Unu: o gr`dini]` la Buda, doi: un c`mincultural ›n acela[i sat [i, trei: drumuri asfaltate...

- Curtea Constitu]ional` a declarat

neconstitu]ionale pensiile speciale pentru

primari

- M` a[teptam la a[a ceva! Eu unul spunc` prioritar` ar fi m`rirea salariilorfunc]ionarilor publici din prim`rii. Cum m`mai uitam eu ›n ochii oamenilor mei c“nd eiau salarii de 800 de lei, iar eu mai luam [ipensie special`?

a consemnat Lili Trifu

21

OAMENII ȘI FAPTELE LOR

Stemnic. Apa cu nume de legendă, de-a lungul căreia, de nenumărateori, Măria Sa Ștefan și-a îndrumat pașii în căutare de liniște și ajutor petimp de război cu otomanii... Spun bătrânii că umbla prin codrii Rafailei,Oșeștiului și Budăi, la vânătoare, dar și pentru a se încărca pozitiv înmomentele de restriște trăite de moldoveni. Plecând de undeva din zonaRafaila, apele Stemnicului scaldă locurile Oșeștiului, cu toată bogăţia pecare doar el o poate oferi răzeșilor de aici. Grigore Lefter, primarulcomunei, fiu al satului, susţine că nicio apă curgătoare din judeţul Vasluinu oferă atâta splendoare. Poate și pentru că locuitorii acestei comu-nităţi, Buda-Oșești, știu să folosească la maxim tot ceea ce le oferă natu-ra. Oșeștiul nu este cunoscut în istoria naţională doar pentru faptul că,prin secolul XV, era bătut la pas de Măria Sa, ci și pentru că tot aici a fostdesemnată primar, prin voinţa comunităţii, prima femeie din ţară... Șimai este cunoscută comuna Oșești pentru încă ceva: hărnicia și dorinţaoamenilor de a face ceva temeinic. Iată de ce, într-o dimineaţă de ianua-rie, am "descălecat" la Oșești pentru a sta de vorba cu un primar careștie ce vrea. Și anume, să le fie locuitorilor un pic mai bine ca în trecut...

Oșești

SC TR NSMIR SRL

Lucrări de execuie și întreinerepoduri

Staie de producere mixturi asfaltice

Staie de producere betoane

Murgeni, str. Dr. Emil Juvara nr. 628 Tel/fax: 0235-426 333 Mobil: 0744-694 928E-mail: [email protected] www.transmir.ro

Informatii Agricole Nr.19

Documents

Transcript of Informatii Agricole Nr.19