INFORMARE PRIVIND STADIUL DE PREGĂTIRE · completările ulterioare, în prezent, proiectul de...

Pag. 0

Nr. 98.928 din 09.09.2016

INFORMARE PRIVIND STADIUL DE PREGĂTIRE

PENTRU UN CUTREMUR MAJOR

12/09/2016 Cutremurul – un risc cu care trăim

Documentul reprezintă o informare asupra modului în care sunt pregătite pentru

a face față unui cutremur major, în principal autoritățile din SNMSU, dar și

populația din România. Acesta abordează aspecte privind reducerea riscului,

pregătire, răspuns și evaluare/investigare la nivel sistemic.

INFORMARE PRIVIND STADIUL DE PREGĂTIRE PENTRU UN CUTREMUR MAJOR

Pag. 1

SINTEZĂ


Pag. 2

CUPRINS

1. România poate fi afectată de manifestarea hazardului seismic din surse multiple, cea mai

importantă fiind sursa Vrancea ce influențează o mare parte din teritoriul României, cu

impact major pe direcţia NE-SV care cuprinde zone populate, inclusiv Municipiul Bucureşti.

2. Reducerea riscului presupune integrarea unor măsuri și acțiuni care acoperă întreaga plajă a

ciclului dezastrului (prevenire, pregătire, răspuns și reconstrucție). Aceasta se concretizează

prin elaborarea și implementarea unor strategii, politici și programe orientate, în principal,

spre reducerea vulnerabilității elementelor expuse, precum populație, construcții,

amenajări, infrastructură de transport, comunicații și utilități publice etc.

3. Pregătirea populației și autorităților contribuie la reducerea/evitarea pierderii vieților,

a panicii și dezorganizării vieții din punct de vedere socio-economic, precum și a duratei

perioadei de revenire la normal după seisme puternice.

4. Situația actuală evidențiază un nivel semnificativ privind conștientizarea și pregătirea

teoretică a populației în caz de cutremur, rezultat și al acțiunilor derulate pe acest palier,

acțiuni care necesită a fi continuate și dezvoltate pentru crearea unor comunități reziliente

în fața dezastrelor.

5. Răspunsul autorităților și forțelor specializate ale SNMSU în caz de cutremur major se

bazează pe un sistem de decizie, comandă și control, stabilirea unor măsuri excepționale în

corelare cu nivelul consecințelor și pentru asigurarea continuității guvernării, o concepție de

acțiune construită pe scenarii specifice acestui tip de risc și ordine prestabilite, un nivel de

dotare și pregătire îmbunătățit, precum și pe implicarea activă a societății civile. În plus,

sistemul de răspuns este conectat la un mecanism european de răspuns și asistență

internațională în caz de dezastre.

6. Față de situația actuală sunt necesare o serie de măsuri orientate pe următoarele segmente: a. analiza riscului de cutremur – prin finalizarea evaluării riscurilor la nivel național în cadrul proiectului

RO-RISK;

b. reducerea riscului – prin operaționalizarea mecanismului creat, prin înființarea Platformei Naționale

pentru Reducerea Riscului la Dezastre, pentru stabilirea unor noi strategii, programe și măsuri de

reducere a riscurilor, continuarea și dezvoltarea politicilor în derulare și a programelor de pregătire a

populației și autorităților;

c. răspuns – prin îmbunătățirea dotării și pregătirii structurilor specializate, crearea stocurilor de

materiale și mijloace necesare.


Pag. 3

Sinteză ............................................................................................................................... 1

1. ASPECTE GENERALE ...................................................................................................... 3

2. REDUCEREA RISCULUI LA CUTREMUR .......................................................................... 4

2.1.Monitorizare și cercetare seismicitate ....................................................................... 4

2.2. Politici pentru reducerea consecințelor tipului de risc cutremur.............................. 6

3. PREGĂTIREA .................................................................................................................. 6

3.1. Informarea și pregătirea populației ........................................................................... 8

3.2. Colaborarea cu ONG ................................................................................................ 10

3.3. Evaluarea stadiului de informare și pregătire a populației……………………………………10

3.4. Pregătirea personalului autorităţilor administrației publice ................................... 13

3.5. Pregătirea resurselor de intervenție ........................................................................ 14

3.6. Pregătirea stocurilor pentru intervenție .................................................................. 19

3.7. Pregătirea elementelor de infrastructură critică ..................................................... 20

4. RĂSPUNSUL ................................................................................................................. 21

4.1. Continuitatea guvernării .......................................................................................... 22

4.2. Concepţia naţională de răspuns post seism ............................................................ 23

4.3. Asistenţa internaţională .......................................................................................... 24

4.4. Comunicare și informare publică ............................................................................. 25

5. PROPUNERI ................................................................................................................. 25

5.1. Îndeplinirea condiționalității ex – ante 5.1. ............................................................. 25

5.2.Reducerea deficitului de dotare. .............................................................................. 26

5.3. Continuarea procesului de pregătire. ...................................................................... 26

5.4. Derularea unui program național. ........................................................................... 26

5.5. Dezvoltarea acțiunilor de comunicare și informare publică. ................................... 27

5.6. Reluarea Programului de consolidare a clădirilor. ................................................... 27

5.7. Realizarea Concepției naționale de răspuns la seism. ............................................. 27

5.8. Preluarea în folosință a depozitelor regionale din rețeaua MS. .............................. 27

Anexa 1. Resurse de intervenție principale .................................................................... 29

Anexa 2. Fluxul informațional – decizional la nivelul SNMSU ........................................ 30

Anexa 3. Manevra prestabilită de forțe și mijloace pentru Municipiul București .......... 31

1. ASPECTE GENERALE


Pag. 4

Seismicitatea României este dată de o combinație între sursa seismică Vrancea şi 13 surse seismice crustale situate atât pe teritoriul României, cât şi pe teritoriile Bulgariei, Serbiei şi Ungariei. Sursa seismică Vrancea, concentrată la adâncimi intermediare cuprinse între 60 şi 170 km, este cea mai activă şi puternică, influențând o mare parte a teritoriului României, precum şi al Republicii Moldova şi al Bulgariei.

În ultimul secol a generat 11 cutremure cu magnitudinea de peste 6,5 grade1 pe scara Richter. La magnitudini ridicate, sursa seismică de adâncime intermediară Vrancea afectează puternic, în mod direct, până la 50% din teritoriu şi indirect, prin impact socio-economic, restul ţării.

La nivel național, pentru contracararea efectelor impredictibile și repetabile ale acestor cutremure majore, a fost asigurat un răspuns diferit, în raport de gradul de dezvoltare economică și socială, de pregătire al autorităților publice și a populației, de coeziune socială, precum și al nivelului de evoluție a cunoașterii în domeniul reducerii riscului la dezastre și disponibilitățile financiare ale statului român.

Principalele elemente expuse la acțiunea distructivă a cutremurelor sunt populaţia2 şi bunurile sale mobile şi imobile, construcţiile, căile de transport (rutiere, feroviare, aeriene şi navale) și reţelele de utilități publice (energie electrică, gaze, apă, canalizare, comunicaţii).

Efectele cutremurelor asupra populaţiei se pot manifesta prin acţiune directă - pierderi de vieţi şi răniri, ca urmare a avarierii sau prăbuşirii unor construcţii și indirectă - pierderi de vieţi şi răniri, afecţiuni psihice, ca urmare a unor fenomene secundare produse de seisme (incendii în lanţ, zvonuri, reacţii psihice post-seismice, etc).

Având în vedere că datele statistice istorice arată că sursa zona seismică Vrancea a generat cutremure majore în medie de cca. 3 ori într-un secol, la nivelul autorităților publice există preocupări constante privind identificarea și realizarea unor măsuri care să conducă la reducerea efectelor acestui tip de risc, concentrate pe 3 domenii de acțiune: reducerea riscului la cutremur, pregătirea autorităților publice și a populației pentru eventualitatea producerii acestuia și realizarea unui răspuns rapid, oportun și eficient.

1Cele mai mari cutremure s-au produs la 6 octombrie 1908 (MW=7,1, h=125 km), 10 noiembrie 1940 (MW=7,7, h=150 km), 4 martie 1977 (MW=7,4, h=94 km), 30 august 1986 (MW=7,1, h=131 km) și 30 mai 1990 (MW=6,9, h=91 km). 2Ora, precum și anotimpul în care se produce un cutremur (condiţiile meteorologice) sunt elemente care influenţează impactul acestuia asupra populaţiei (corelate cu ocupaţia - pensionari/salariaţi sau gradul de sănătate a populației).

Harta seismică a României


Pag. 5

2. REDUCEREA RISCULUI LA CUTREMUR

2.1.Monitorizare și cercetare seismicitate

Activitatea de monitorizare și cercetare a seismicității, fundament al politicilor și măsurilor normative

în domeniu și element de bază al evaluării riscului de cutremur, a cunoscut o dezvoltare importantă.

În România, monitorizarea seismicităţii teritoriului național se realizează de Institutul Naţional

de Cercetare - Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP), cu ajutorul reţelei seismice naţionale

(113 stații seismice și 6 observatoare seismologice destinate monitorizărilor complexe).

Astfel se asigură:

realizarea unei bănci de date cuprinzând înregistrări digitale ale cutremurelor;

informarea factorilor de decizie la nivel naţional şi a mass mediei, în cel mai scurt timp de la

producerea unui cutremur cu magnitudinea mai mare de 3,5 grade Richter;

realizarea în timp real a hărţii mişcării solului;

producerea de hărţi necesare intervenţiei post seism a autorităţilor responsabile;

schimbul internaţional de date între INCDFP şi Centrele internaţionale de date, necesare

inclusiv la realizarea buletinului seismic internaţional.

În acest context, la nivel național INCDFP a derulat proiecte de cercetare care au avut ca obiect

avertizarea rapidă în cazul seismelor, astfel încât să fie implementate măsuri care să permită acțiuni

imediate pentru reducerea consecințelor. Sunt vizate întreruperi ale fluxurilor tehnologice potențial

periculoase, stoparea/recalibrarea sistemului energetic național, respectiv întreruperea circulației pe

unele căi de comunicații majore (transporturi feroviare, circulația aeroportuară, transporturi substanțe

periculoase).

Activitatea de cercetare a fenomenelor seismice şi diminuarea efectelor acestora asupra construcţiilor

este asigurată în principal de:

Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare pentru Fizica Pământului a cărui activitate

principală vizează efectuarea de cercetări fundamentale şi aplicative referitoare la:

modernizarea seismicităţii şi evaluarea hazardului seismic, fenomenologia sursei seismice şi

predicţia cutremurelor de pământ, procesele seismotectonice, structura profundă a

Pământului, microzonarea seismică, evaluarea şi reducerea riscului seismic, coordonarea pe

plan naţional a programelor de seismologie şi participarea la proiecte internaţionale privind

studiul regiunilor seismice.

Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare în Construcţii, Urbanism şi Dezvoltare

Teritorială Durabilă „URBAN-INCERC” - desfăşoară activităţi de cercetare privind evaluarea

hazardului şi riscului seismic, soluţii tehnice şi tehnologice pentru atenuarea efectelor seismelor

asupra clădirilor, cercetări seismice pre-normative şi pentru reglementări, evaluarea


Pag. 6

şi reabilitarea seismică a clădirilor existente, educaţia şi pregătirea la cutremur, prelucrarea şi

analiza avansată a înregistrărilor seismice.

De asemenea, activitatea de cercetare în domeniu este completată de cercetările în inginerie seismică

desfășurate de către unități de învățământ superior - Universitatea Tehnică de Construcții București,

precum și de cercetări cu privire la caracterizarea tipului de risc desfășurate de alte institute de

cercetare ale Academiei Române, precum Institutul de Geografie al Academiei Române, Institutul de

Geologie, etc.

2.2. Politici pentru reducerea consecințelor tipului de risc cutremur

Abordarea unitară a riscurilor a devenit o necesitate în contextul creşterii într-un mod dramatic, în

ultimele două decade, a amplorii, complexităţii, frecvenţei şi impactului dezastrelor.

Inițiative precum Strategia Internațională pentru Reducerea Dezastrelor și Platforma Globală de

Reducere a Riscurilor de Dezastre, asumate prin documente programatice internaționale3, tratează

dezastrele în mod sistemic prin așa numitul „ciclu al dezastrului”, în care elemente precum prevenirea,

pregătirea, răspunsul și reconstrucția contribuie la reziliența comunităților și reducerea riscului, prin:

schimbarea atitudinii reactive, bazată în special pe răspuns şi recuperare, cu una proactivă, care

vizează implementarea de măsuri de reducere a riscurilor la dezastre în vederea diminuării

impactului produs;

elaborarea unei evaluări exhaustive a riscurilor şi abordarea multi - hazard şi multi - risc prin

utilizarea hărţilor de risc și a planurilor de management a riscurilor;

abordarea la nivel naţional a managementului riscurilor şi ameninţărilor la adresa securităţii

naţionale.

În România, în ultimii ani, conceptul de reducere a riscului de dezastre a fost preluat și integrat în

politici și programe care vizează, pe de o parte, asigurarea unei calități în construcții, reabilitarea

fondului construit, precum și utilizarea și amenajarea teritoriului – aspecte ce intră în competența

MDRAP, iar pe de altă parte, efectele complementare ale unui cutremur (inundații, incendii, accidente

de transport sau accidente nucleare/chimice etc.) - implică celelalte componente ale SNMSU - MMAP,

MAI, MT, MS, CNCAN, etc..

Pe această linie se situează și eforturile pentru dezvoltarea Platformei naţionale pentru reducerea

riscurilor la dezastre4, ca mecanism consultativ în stabilirea strategiilor şi programelor privind

3Cadrul de Acţiune Hyogo (2005-2015), Întărirea rezilienţei naţiunilor şi comunităţilor la dezastre, Cadrul de Acțiune de la Sendai pentru Reducerea Riscurilor de Dezastre 2015-

2030, Decizia 1313/2013 privind un mecanism de protecție civilă al Uniunii, Strategia de Securitate Internă a UE – COM (2010) 673. 4Constituirea Platformei este reglementată prin OUG nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, cu modificările şi completările ulterioare, în prezent, proiectul de Hotărâre a Guvernului privind organizarea si funcționarea Platformei se află în proces de avizare interministerială.


Pag. 7

reducerea riscurilor la dezastre, care să asigure îmbunătăţirea procesului de decizie în ceea ce privește

politicile și planurile de acţiune pentru prevenirea dezastrelor și eficientizarea managementului

situaţiilor de urgenţă. Totodată, Platforma reprezintă un cadru de dezbatere lărgit în care să se

întâlnească, pe de o parte, aparatul guvernamental și administraţia publică, iar pe de altă parte, mediul

academic și societatea civilă.

De asemenea, prin implementarea proiectului „Evaluarea riscurilor de dezastre la nivel național - RO-

RISK”5 s-a avut în vedere evaluarea riscului de cutremur din perspectiva impactului fizic, social,

economic şi de mediu, asigurând îndeplinirea condiţionalităţii ex-ante 5.1. referitoare la prevenirea și

gestionarea riscurilor, respectiv posibilitatea accesării de fonduri europene care să permită

îmbunătățirea prevenirii, pregătirii și răspunsului în managementul acestui tip de risc.

Având în vedere că managementul tipurilor de risc implică identificarea tipurilor de risc şi a riscurilor

asociate, stabilirea autorităţilor responsabile, pe tipuri de risc, stabilirea domeniilor de acţiune ale

autorităţilor responsabile, pentru prevenirea, pregătirea şi răspunsul la eveniment şi

refacerea/reabilitarea situaţiei, precum şi repartizarea funcţiilor de sprijin, pentru o mai bună

gestionare a unei astfel de situații, la nivel național a fost adoptată Hotărârea nr. 557 din 03.08.2016

privind managementul tipurilor de risc.

În ceea ce privește tipul de risc – cutremur, la nivel național, autoritate responsabilă cu rol principal în

domeniu a fost desemnat Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, iar Ministerul

Afacerilor Interne - autoritate responsabilă cu rol secundar. Totodată, MAI asigură pentru tipul de risc

– cutremur și funcții de sprijin, dar și coordonarea operațională a acţiunilor desfăşurate de autorităţile

implicate în acţiunile de intervenţie operativă pentru limitarea şi înlăturarea efectelor negative ale

situaţiei de urgenţă, până la restabilirea stării provizorii de normalitate.

În acest context, eforturile MAI au fost conjugate pentru îmbunătățirea cadrului legislativ în domeniu,

eficientizarea evaluării riscurilor, pregătirea pentru intervenție la cutremur, inclusiv pregătirea

populației și răspunsul în caz de cutremur al structurilor naționale competente.

3. PREGĂTIREA

Pregătirea este o componentă importantă în asigurarea unui management eficient al situațiilor de

urgență determinate de seismele majore, care se realizează pe mai multe paliere6:

5Proiect finanţat prin Programul Operaţional Capacitate Administrativă POCA 2014-2020, cu un buget de cca. 31 mil. lei derulat de MAI prin IGSU (lider de proiect) în parteneriat cu 13 instituții publice: Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie și Protecţia Mediului, Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea”, Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti, Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare în Construcţii, Urbanism și Dezvoltare Teritorială Durabilă „Urban - Incerc”, Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare pentru Fizica Pământului, Institutul de Geografie al Academiei Române, Universitatea Babeş-Bolyai, Agenţia Nucleară și pentru Deşeuri Radioactive, Institutul Naţional de Sănătate Publică, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară și pentru Siguranţa Alimentelor, Institutul de Sociologie al Academiei Române și Institutul de Prognoză Economică. 6 În conformitate cu HG nr. 557 din 2016 privind managementul tipurilor de risc.


Pag. 8

informarea şi pregătirea populaţiei pentru cunoaşterea modului de acţiune în sprijinul

autorităţilor responsabile şi pentru asigurarea autoprotecţiei individuale şi colective;

pregătirea personalului autorităţilor responsabile, potrivit responsabilităţilor ce le revin;

pregătirea resurselor de intervenţie, prin asigurarea existenţei, suficienţei şi operativităţii bazei

materiale şi tehnicii utilizate în intervenţia operativă;

pregătirea elementelor de infrastructură critică, prin menţinerea, întreţinerea şi testarea

acestora, pe baza sistemului de asigurare a calităţii acceptat la nivel internaţional.

3.1. Informarea și pregătirea populației

Informarea și pregătirea populației sunt măsuri importante care contribuie la reducerea sau evitarea

pierderii vieților, a panicii, a perturbării liniștii publice și dezorganizării vieții sociale și economice,

precum și la reducerea perioadei de revenire la normal după seisme puternice.

Practica altor țări aflate în zone seismice, precum și experiența cutremurelor manifestate arată că

măsurile preventive adecvate luate de populație pot reduce considerabil consecințele negative ale

cutremurelor, la un cost socio-economic mult mai redus, raportat la costurile intervențiilor post-seism.

La nivel național, activitatea de pregătire a populației României pentru un dezastru generat de un

cutremur major a fost intensificată în ultimii ani, pornindu-se de la premisa că, dată fiind

repetabilitatea la intervale de timp de câteva decenii a evenimentelor seismice pentru sursa Vrancea,

cetățenii nu au o experiență practică de protecție și comportare în astfel de situații.

Pentru creșterea nivelului de informare, conștientizare și pregătire a populației în vederea consolidării

unor deprinderi corecte de reacționa în situația producerii unui cutremur de magnitudine ridicată,

în ultimii 10 ani, MAI prin Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU) și, respectiv, Inspectoratul

General pentru Situații de Urgență (IGSU), a inițiat și implementat, în parteneriat cu alte instituții,

campanii de pregătire și exerciții practice.

Totodată, în ceea ce privește pregătirea populației pe această temă au fost utilizate mijloace

social media – paginile de Facebook ale DSU, IGSU și ale inspectoratelor pentru situații de urgență

precum și aplicația mobilă a DSU.

Pagina de Facebook a DSU este un motor important pentru pregătirea populației, în ultima lună

impactul acesteia fiind de 3.198.232 persoane, iar în aceeași perioadă, clipurile video au avut 941.972

vizualizări, iar interacțiunile per postări au ajuns la 290.516. De asemenea, o contribuție importantă pe

acest segment îl are și pagina de Facebook a IGSU, în ultima perioadă impactul acesteia fiind de

587.000 persoane, având 112.000 interacțiuni per postări.

Printre cele mai relevante măsuri implementate la nivelul MAI pentru pregătirea populației privind

cutremurele, amintim:


Pag. 9

APLICAȚIA MOBILĂ DSU

În luna aprilie, DSU a lansat aplicația mobilă destinată populației, numită DSU, disponibilă gratuit în

Google Play și Apple Store.

Cele 4 componente principale: ale aplicației mobile DSU vizează:

Informare

În această secțiune, utilizatorii aplicației vor găsi cele mai noi știri din domeniul situațiilor de urgență, direct de la sursă. Inspectoratele pentru Situații de Urgență, Inspectoratul General de Aviație, Serviciile de Ambulanță, SMURD și Salvamont vor putea oferi informații de interes utilizatorilor aplicației DSU. De asemenea, în baza unui parteneriat încheiat cu Agenția de presă News.ro, în secțiunea News Feed a aplicației DSU, vor putea fi citite știri de ultimă oră din domeniul situațiilor de urgență sau care au legătură cu acest domeniu.

Alertare

Este pentru prima dată când o aplicație va grupa într-un singur loc toate informațiile despre situațiile de urgență care apar pe teritoriul României. Alertele meteo, cele de inundații, drumuri blocate etc. se vor regăsi în această secțiune. Utilizatorii aplicației DSU vor primi push notifications de fiecare dată când apare o alertă în zona lor de interes.

Raportare

Populația are acum ocazia să vină în sprijinul personalului din serviciile de urgență. Oricine este martorul unei situații de urgență, fie că este vorba de inundații, alunecări de teren, incendiu sau accident rutier, va putea trimite fotografii și clipuri video către DSU. În felul acesta, acțiunea serviciilor de urgență poate fi îmbunătățită prin accesul încă din primele clipe la imagini de la fața locului. Raportarea nu reprezintă totuși un apel la 112.

Învățare Să știi cum să faci față unei situații de urgență este esențial. De aceea, în această secțiune a aplicației DSU, utilizatorii au acces la zeci de articole despre comportamentul în caz de cutremur, inundații, incendii, acordarea primului ajutor și măsuri salvatoare rapide care pot fi luate dacă suntem puși în fața unei situații de urgență. Ca noutate, lecțiile vin și cu teste, unde pot fi verificate cunoștințele acumulate prin parcurgerea articolelor.

Lansată în luna aprilie, aplicația are până la această dată peste 57.000 de descărcări și în jur de 20.000

de utilizatori activi în fiecare lună.

CARAVANA DSU

În luna iulie ac. a pornit la drum Caravana DSU sau așa cum mai este numită – Caravana SMURD „Fii

pregătit!” pentru instruirea populaţiei în a face faţă situaţiilor de urgenţă. Aceasta a trecut, până acum,

prin următoarele orașe: Cluj-Napoca, Târgu Mureș, Focșani, București, Constanța - Mamaia, Mangalia,

Mangalia – Venus, Brașov, Baia Mare, Oradea, Alba Iulia și Sibiu. Până acum, peste 3.500 de persoane

(adulți și copii) au fost instruite în Caravana. Caravana constă în deplasarea unui

centru de formare mobil în care se

organizează cursuri de instruire a populaţiei

pentru acordarea de prim ajutor în situaţii de

urgenţă: cutremure, inundații, alunecări de

teren, resuscitare;

Centrul mobil este construit pe

structura unui tir, are o sală de şcolarizare cu

o capacitate de 40 de persoane şi este dotat


Pag. 10

cu toate echipamentele medicale de prim ajutor, dispozitive portabile, inclusiv simulatoare, ce permit instruirea eficientă a

cursanţilor;

Caravana este asigurată de unitățile subordonate IGSU prin personal propriu care are specializarea de

paramedic, respectiv personal medical – medici, asistenți și voluntari – care activează în cadrul unităților de

primiri urgențe.

CAMPANIA „NU TREMUR LA CUTREMUR”

Inițiată de IGSU în anul 2015, a fost implementată în parteneriat cu 7 instituții7 și s-a adresat copiilor,

tinerilor și adulților, atât din mediul urban cât și rural. În cadrul acesteia au fost desfășurate 19.817

activități8 de care au beneficiat 2.063.137 persoane și au fost realizate 1.549.550 materiale de

pregătire și 7 spoturi audio - video care au avut 77.499 difuzări la TV și 21.414 difuzări la radio.

Totodată, utilizând metode social media, clipurile din cadrul campaniei au înregistrat 151.000 vizualizări

ale utilizatorilor de Facebook, generându-se astfel un impact de aproximativ un milion de persoane.

CAMPANIA „FII PREGĂTIT PENTRU CUTREMUR”9 Inițiată în anul 2013, în baza protocolului de colaborare încheiat între Inspectoratul pentru Situații de

Urgență „Dealu Spirii” al Municipiului București, Primăria Capitalei şi Inspectoratul Şcolar al

Municipiului Bucureşti, aceasta are o perioadă de implementare de 5 ani - 2013-2018 și vizează

pregătirea elevilor în ceea ce priveşte modul de reacţie în situaţia producerii unui seism.

CAMPANIA „TOO QUICK TO QUAKE”10

Desfășurată în anul 2012, în parteneriat ISU București, Inspectoratul Școlar al Municipiului București și

Comunitatea Swedish Sustainable Business, a avut ca grup țintă elevii din școlile bucureștene și a vizat

instruirea acestora asupra modului corect de a reacționa în cazul producerii unui cutremur.

PROIECTUL „SAFE QUAKE: îmbunătăţirea comportamentului post dezastru al cetăţenilor care

locuiesc în zone urbane cu un grad ridicat de risc seismic”11

Proiectul a fost implementat în perioada 2010 – 2011, având ca public țintă persoane vulnerabile

- cu dizabilități, copii și bătrâni din Municipiul București. Prin acest proiect au fost organizate activități

demonstrative în spațiile publice din București12 și au fost elaborate, respectiv distribuite materiale

informative13

CAMPANIA „O CASĂ SIGURĂ – O VIAȚĂ ÎN PLUS” – 2010

A avut ca public ţintă copii din învăţământul preșcolar și școlar, cu vârste cuprinse între 3 si 15 ani și a

vizat modul de comportare în caz de cutremur. În cadrul acesteia au fost derulate 54.604 instruiri

7Institutul Național de Cercetare - Dezvoltare în Construcții, Urbanism și Dezvoltare Teritorială Durabilă „Urban - Incerc”, Universitatea Tehnică de Construcții, Institutul Național

de Cercetare și Dezvoltare pentru Fizica Pământului, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, AB Research Grup, E-on România și Consiliul Național al Audiovizualului. 86078 exerciții, 7003 instruiri, 1189 lecții deschis, 114 emisiuni TV și radio, 1606 puncte de informare preventivă, 3827 alte activități.

9http://isubif.ro/local/fii-pregatit-pentru-cutremur-la-aproape-un-an-de-activitate/ 10http://isubif.ro/local/01-06-2012-premiere-proiect-too-quick-to-quake/ 11http://isubif.ro/local/safe-quake/ 12În data de 8 aprilie 2011 în parcurile Herăstrău, Kiseleff, Cișmigiu, Alexandru Ioan Cuza, Tineretului, Carol I și Drumul Taberei. 1366.200 broșuri în lb. română, 400 broșuri în lb. engleză, 333 broșuri pentru persoane cu dizabilități de vedere, 66.933 CD-uri inscripționate, 5000 postere, 50.000 flyere și 10 bannere.

http://isubif.ro/local/fii-pregatit-pentru-cutremur-la-aproape-un-an-de-activitate/

http://isubif.ro/local/01-06-2012-premiere-proiect-too-quick-to-quake/

http://isubif.ro/local/safe-quake/


Pag. 11

având ca tematică cutremur, 16.519 intervenții în mass-media și au fost elaborate și distribuite

172.436 materiale de informare. În paralel cu aceste campanii/proiecte, în ultimii 4 ani, IGSU a desfășurat anual, la nivel național, peste 7.250 de exerciții

privind modul de comportare în caz de cutremur a populației, peste 2.000 de activități cu cercurile de elevi „Cu viața mea

apăr viața” și peste 3.600 de exerciții cu serviciile voluntare pentru situații de urgență.

3.2. Colaborarea cu ONG-uri

Relația cu societatea civilă este un factor important în procesul bunei guvernări, precum și în pregătirea

populației pentru reacția în situații de urgență.

La nivelul DSU, a fost elaborat un protocol standard de colaborare cu reprezentanții societății civile în

domeniul pregătirii pentru situații de urgență, acesta fiind aprobat și semnat de ministrul afacerilor

interne. Totodată, prin standardizarea acestui proces au fost introduse criterii de evaluare și selectare a

organizațiilor de profil cu care se pot încheia protocoale specifice domeniului situațiilor de urgență.

Până în prezent au fost încheiate astfel de protocoale de colaborare cu:

Asociația Asistenților Sociali (AsproAS) – scopul protocolului este dat de pregătirea asistenților sociali din Unitățile

de Primiri Urgențe aparținând Spitalelor de Urgență.

Centrul de Formare Continuă și Evaluare a Competențelor în Asistență Socială – scopul protocolului este dat de

pregătirea asistenților sociali din Unitățile de Primiri Urgențe aparținând spitalelor de urgență, precum și stabilirea

procedurilor de lucru.

Sunt în curs de finalizare protocoalele cu: Societatea Națională de Cruce Roșie – scopul protocolului este dat de pregătirea în comun, atât pe parte

preventivă, cât și operativă, precum și dezvoltarea unor proceduri de colaborare pe managementul populației

și restabilirea legăturilor familiale.

Academia de Studii Economice - scopul protocolului este dat de dezvoltarea de cursuri de prim ajutor

și gestionarea situațiilor de risc, precum și organizarea de sesiuni periodice (exerciții și simulări pentru situațiile

de urgență ce pot apărea în clădirile aparținând ASE).

Asociația Câini Utilitari – scopul protocolului este dat de asigurarea sprijinului pe parte de căutare canină

în operațiunile de căutare-salvare de sub dărâmături.

Asociația Corpul Român Salvaspeo - scopul protocolului este dat de asigurarea sprijinului în operațiunile

de căutare-salvare în medii speologice și montane.

Acest proces va continua la nivel de asociații și fundații cu experiență și expertiză în prevenire,

pregătire/reacție și recuperare, astfel încât să fie acoperită o arie cât mai mare de intervenție

în sprijinul situațiilor de urgență sau dezastru, în acest sens urmând să fie inițiate protocoale

de colaborare, primul din această serie fiind cel cu Habitat for Humanity Romania.

3.3. Evaluarea stadiului de informare și pregătire a populației


Pag. 12

Studiile recente14 cu privire la gradul de pregătire și responsabilitate a populației în caz de cutremur

arată faptul că acțiunile autorităților publice, respectiv ale structurilor MAI întreprinse pe această linie

au contribuit la creșterea gradului de conștientizare a riscului.

Astfel, la nivelul anului 2014, rezultatele studiului au evidențiat că populația posedă un nivel general de

peste 70% de cunoaștere a măsurilor corecte de comportare pe timpul și după manifestarea unui

cutremur, însă, pentru menținerea acestor rezultate și pentru eficientizarea modului de reacție la

cutremur a populației este necesară continuarea activității de pregătire în acest domeniu:

un procent de aproximativ 11 % din populația adultă aflată în zonele cu risc de cutremur a demonstrat o pregătire teoretică slabă și foarte slabă;

un procent de aproximativ 53 % din populația adultă aflată în zonele cu risc de cutremur are o pregătire teoretică satisfăcătoare, posedând cunoștințe suficiente pentru asigurarea unei reacții corespunzătoare în caz de cutremur;

un procent de aprox. 36% din populația adultă aflată în zonele cu risc de cutremur a demonstrat o pregătire teoretică foarte bună pe linia pregătirii la cutremur;

per ansamblu, populația posedă un nivel de peste 70% de cunoaștere a măsurilor corecte de comportare pe timpul și după manifestarea unui cutremur.

14

14

14,2

14,1

10-14 ANI

15-18 ANI

19-35 ANI

PESTE 35 ANI

MEDIA PE CATEGORII DE VÂRSTĂ DIN 20 DE PUNCTE POSIBILE

Vulnerabilitate

14Studiu privind determinarea nivelului de conștientizare a riscurilor și a gradului de pregătire a populației în caz de dezastre pe tipuri de risc, realizat în cadrul proiectului RO-RISK, în anul 2014.

COMPARATIE NIVEL DE PREGATIRE DUPA CUTREMUR COMPARATIE A NIVELULUI DE PREGATIRE PENTRU COMPORTAMENT PE TIMPUL CUTREMURULUI, PE CATEGORII DE VÂRSTĂ

MEDIE DIN 14 PUNCTE POSIBILE


Pag. 13

Continuarea programelor de pregătire prin comunicarea unui mesaj unitar este dependentă de libera decizie a mass-mediei

de preluare și difuzare a mesajelor de interes public orientate către informarea și conștientizarea populației privind riscurile

la care este expusă și modului de comportare în cazul manifestării tipurilor de riscuri.

La această dată, DSU a inițiat discuții cu Consiliul Național al Audiovizualului pentru difuzarea unui mesaj de interes public pentru conștientizarea populație privind pregătirea la dezastre

3.4. Pregătirea personalului autorităţi lor administrației publice

Pentru asigurarea unui management eficient și aplicarea principiului subsidiarității în gestionarea

situațiilor de urgență, o atenție deosebită pe linia pregătirii în domeniul situațiilor de urgență

se acordă și segmentului autorităților publice locale, sens în care, în ultimii 3 ani, prin centre de

pregătire specializate ale IGSU15 s-au desfășurat cursuri de pregătire, absolvite de 5606 persoane, după

cum urmează:

Nr.

crt. Categorie

Număr

absolvenți

cursuri 2014

Număr

absolvenți cursuri

2015

Număr

absolvenți cursuri

semestrul I 2016

1. Prefecți/Subprefecți 57 23 0

2. Președinți consilii județene 1 4 0

3. Vicepreședinți consilii județene 14 24 0

4. Secretari generali consilii județene 4 3 4

5. Primari municipii/orașe 55 56 0

6. Viceprimari municipii/orașe 107 70 0

7. Secretari municipii/orașe 40 24 24

8. Primari comune 554 1653 0

9. Viceprimari comune 498 1086 0

10. Secretari comune 70 196 535

11. Șefi centre operative comune 0 0 8

12. Reprezentanți servicii

descentralizate și deconcentrate 0 0 66

13. Inspectori protecție civilă 199 123 0

14. Șefi servicii voluntare pentru

situații de urgență 47 61 0

15Centrul Național de Perfecționare a Pregătirii pentru Managementul Situațiilor de Urgență, Centre zonale de protecție civilă Bacău, Craiova și Cluj-Napoca


Pag. 14

3.5. Pregătirea resurselor de intervenție

Eforturile instituționale derulate în ultima perioadă la nivelul Ministerului Afacerilor Interne, precum și

acțiunile de perspectivă asumate la nivelul DSU și IGSU vor asigura planificarea misiunilor și

desfășurarea acțiunilor de intervenție, în cazul unui seism major, la un nivel acceptabil, într-un

orizont de timp de circa 5 ani.

La momentul actual, pregătirea resurselor umane și materiale existente asigură îndeplinirea

misiunilor curente, dar nu sunt suficiente pentru derularea acțiunilor de răspuns de lungă durată, așa

cum sunt cele generate de un seism major.

În acest context, resursele Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Sănătății, respectiv cele ale

Ministerului Apărării Naționale, precum și unii operatori economici privați care dispun de mijloace și

utilaje grele (automacarale, buldozere, excavatoare, autobasculante etc) constituie forțele principale

de răspuns în cazul acestui tip de risc, până la restabilirea stării provizorii de normalitate.

Starea provizorie de normalitate reprezintă reluarea vieții comunității la un nivel minimal și se

materializează prin finalizarea acțiunilor de intervenție operativă, repunerea în stare de funcționare a

utilităților publice, reluarea activității instituțiilor publice și reluarea fluxurilor de producție ale

operatorilor economici.

Restabilirea stării definitive de normalitate trebuie însă privită ca ansamblu de acțiuni conjugate din

competența mai multor autorități și se produce după acțiunile de evaluare-investigare post-eveniment,

respectiv după implementarea programelor de refacere-reabilitare, unde rolul principal revine MDRAP

și autorităților locale.

Resursele Ministerului Afacerilor Interne

Resursele de care dispune IGSU, inclusiv cele ale unităților subordonate sunt pregătite pentru intervenție în caz de cutremur, pe principiul existenței unui pachet de forţe şi mijloace standardizate și specializate, în măsură să execute următoarele tipuri de misiuni:

căutare-salvare urbană, asistenţă medicală de urgenţă și prim ajutor calificat în fază prespitalicească, stingerea incendiilor, cercetare şi decontaminare CBRN, evacuare şi adăpostire (în colaborare cu autoritățile locale).

La acestea se adaugă misiunile de ordine şi siguranţă publică, cele de distribuție ajutoare de urgență, de acordare a asistenței medicale în unități sanitare specializate și de refacere/reabilitare, pentru care rolul principal aparține altor autorități ale statului, reprezentative fiind structurile Ministerului Sănătății, celelalte structuri aparținând Ministerului Afacerilor Interne dar și autorităților locale.


Pag. 15

Astfel, așa cum este prevăzut în HG. nr. 557/2016 privind managementul riscurilor, în completarea acțiunilor de răspuns ale IGSU, MAI asigură, potrivit competențelor, îndeplinirea funcțiilor de sprijin pentru acest tip de risc, prin IGPR, IGJR și IGPF.

Totodată, la nivel național este constituit și actualizat permanent Registrul Național de Capabilități, ca document care stă la baza dimensionării forțelor și mijloacelor MAI. În prezent, acesta este în curs de reorganizare și restructurare, pentru a fi adaptat conform prevederilor noului act normativ care reglementează managementul tipurilor de risc, respectiv HG nr. 557/2016.

Resursa umană

Pentru misiunile de răspuns din competența IGSU, resursele umane profesioniste totalizează 27.000 de ofiţeri şi subofiţeri. În cazul unui seism major, în afara personalului din tura de serviciu zilnică (aproximativ 5.000 de pompieri), prin creșterea capacității operaționale a subunităților de intervenție, se estimează că 90% din totalul personalului din turele libere (cca 20.000 de ofițeri și subofițeri) este în măsură să intervină într-un interval de timp cuprins între 60 și 150 de minute de la producerea seismului.

Prezența personalului la subunitățile de intervenție reprezintă o atribuție de serviciu și se asigură din oficiu în cazul producerii unui seism major, nemaifiind necesară o alertare prin mijloacele clasice de comunicații, utilizată în mod curent în stare de normalitate.

Din punctul de vedere al specializării, aproximativ jumătate din totalul personalului operativ deține cel puțin încă o specializare față de cea de bază - pompieri, cea mai frecventă fiind cea de paramedic (peste 12.500 de subofițeri). Un avantaj în derularea acțiunilor profesioniste de răspuns este reprezentat de existența echipei de căutare-salvare urbană, acreditată INSARAG, formată din 50 de ofițeri și subofițeri care vor acționa ca echipă de prim răspuns în municipiul București.

Pentru asigurarea pregătirii standardizate în acțiunile de căutare-salvare la nivel național, personalul Unităţii Speciale de Intervenţie a IGSU acreditat INSARAG asigură instruirea echipelor de căutare - salvare constituite la fiecare inspectorat judeţean, printr-un curs dedicat de specializare.

La data de 30.09.2016 se finalizează procesul de pregătire în aplicarea procedurilor internaționale de intervenție în acțiuni de căutare-salvare urbană pentru 120 ofițeri și subofițeri din 6 județe și Municipiul București.

Vulnerabilitate

Conform estimărilor realizate pe o perioadă de 10 ani, luând în considerare atât rata de intrare în sistem a

absolvenților unităților de învățământ specializat, cât și cea de plecare în urma atingerii vârstei maxime de

pensionare a rezultat graficul valabil pentru anul 2025:

În viitor, pe termen mediu și lung, inspectoratele pentru situații de urgență vor avea la dispoziție din ce în ce


Pag. 16

v

În cazul producerii unui seism major pe lângă resursa umană aparținând IGSU, va fi angrenat și personalul

medical și non/medical aparținând Serviciilor de Ambulanță și Unităților de Primiri Urgențe, structuri aflate în

coordonarea DSU.

Astfel se adaugă peste 5000 de persoane aparținând Serviciilor de Ambulanță și peste 5500 de medici și asistenți

aparținând Unităților și Compartimentelor de Primiri Urgențe.

Resursa materială

În ceea ce privește resursele materiale, aportul cel mai important de tehnică și echipamente pentru intervenție la seism este asigurat de IGSU, prin 294 subunităţi de intervenţie distribuite relativ uniform în plan teritorial. Dotarea acestor subunități de intervenție totalizează peste 1600 de autospeciale de intervenție care vor fi utilizate în acțiunile de răspuns în cazul unui seism major - categoriile de tehnică adecvată intervenției în caz de seism sunt prevăzute în Anexa nr. 1.

La acestea se adaugă, în funcție de disponibilitate, resurse ale structurilor MAI care asigură funcțiile de sprijin, așa cum sunt prevăzute în Registrul de capabilități.

Ca acțiune de perspectivă, capacitatea de intervenție furnizată de aceste resurse va fi îmbunătățită semnificativ până în anul 2020, prin completarea dotării, din fonduri europene, cu tehnică de intervenție nouă și cu echipamente complexe, cu utilizare multi – risc.

În prezent, jumătate din parcul de autospeciale al IGSU aflat în exploatare are o vechime de peste 20 de ani, din care 34% are o vechime de peste 30 de ani.

Cuantumul sumelor de care IGSU beneficiază până în anul 2020 pentru îmbunătățirea dotării prin Programul Operațional Infrastructură Mare se ridică la valoarea de 127 milioane EURO.

O primă etapă, realizabilă potrivit angajamentelor asumate până în prezent, este reprezentată de achiziționarea a:

43 de containere suport logistic - dotate cu echipamente de căutare salvare urbană; 16 autospeciale de intervenţie de la înălţime; 42 autocamioane de intervenţie;

6,40% varsta mai mica de 35 ani


Pag. 17

52 autospeciale transport materiale și efective pentru intervenţie; 54 alte tipuri de autospeciale, inclusiv cele pentru stins incendii.

Suplimentar, potrivit Acordurilor - cadru încheiate, capacitatea de intervenție a IGSU va fi îmbunătățită prin achiziționarea pe parcursul următorilor 2 ani a următoarelor categorii de echipamente pentru situațiile de urgență:

autocamioane cu sistem hidraulic de încărcare – descărcare; container suport logistic cu echipamente multirisc; autospeciale pentru tratamente hiperbarice și oxigenoterapie; automacarale cu braț ridicător și platformă pentru transport accesorii și materiale; tabără mobilă pentru persoane sinistrate/evacuate în sistem containerizat; autospecială pentru păstrare temporară și transport în regim frigorific (pentru decedați); container suport logistic pentru iluminat (generator de mare putere); linie tehnică de întreținere echipamente individuale de protecție.

Capacitatea de intervenție terestră descrisă mai sus este completată de aeronavele din dotarea Inspectoratului General de Aviație al MAI (conform anexei nr.1), care după producerea seismului vor fi utilizate în acțiuni de recunoaștere și evaluare aeriană a pagubelor, precum și în misiuni SMURD.

în situația necesității transferului unor victime multiple între unități spitalicești de pe teritoriul național,

capacitatea de evacuare și transfer aeromedical poate fi suplimentată de aeronavele din dotarea

Ministerului Apărării Naționale care pot fi echipate în timp scurt cu module medicale.

Testarea procedurilor de intervenție s-a efectuat prin exerciții organizate la nivelul fiecărei unități subordonate IGSU, pentru tipul de risc cutremur fiind dedicate în ultimii 5 ani 419 activități de pregătire de acest gen, dintre care 133 în 2016).

Pe timpul exercițiilor au fost verificate viabilitatea fluxurilor informațional-decizionale, modalitățile de constituire și completare a organismelor dedicate coordonării integrate a acțiunilor de răspuns, precum și cooperarea cu celelalte structuri MAI (poliție, jandarmerie, poliție de frontieră), respectiv cu structurile teritoriale ale autorităților centrale care asigură funcții de sprijin în acțiunile de intervenție operativă (cele mai importante fiind Ministerul Sănătății, Ministerul Apărării Naționale și Ministerul Transporturilor).

La ultimul exercițiu de testare a capacității de reacție dispus de șeful DSU în luna aprilie a.c., într-un interval de o

oră și jumătate peste 6000 de pompieri și peste 650 de lucrători din cadrul serviciilor de ambulanță au fost

alertați din turele libere și au încadrat suplimentar tehnica de intervenție, fiind pregătiți să înceapă deplasarea la

ordin).

În perioada 4 – 7 iulie, la Târgu Mureș, Centrul Euro Atlantic de Coordonare a Răspunsului la Dezastre (EADRCC)

al NATO și România, cu sprijinul Grupului de lucru pentru Sănătate, Alimentație și Agricultură al NATO (JHAFG),

Grupului de Protecție Civilă (CPG) și al DSU, a organizat un amplu exercițiu prin care s-a simulat, în premieră

pentru țara noastră, o situație de urgență de mare amploare, soldată cu victime multiple și cu evacuarea unui

număr foarte mare de persoane. Exercițiul s-a desfășurat la Centrul Național de Pregătire și Simulare din Târgu-Mureș și a avut ca scop solicitarea la

maximum a capacității de intervenție la nivel național prin simularea în realitatea virtuală a dezastrului și testarea

mecanismelor de cooperare civil-militară și de asistență internațională la dezastre.


Pag. 18

La exercițiu au participat peste 150 de observatori, evaluatori și coordonatori din 17 țări.

Servicii voluntare pentru situații de urgență

La resursele umane și materiale din cadrul serviciilor profesioniste pentru situații de urgență se adaugă

și o însemnată parte aparținând serviciilor voluntare pentru situații de urgență constituite la nivelul

autorităților administrației publice locale. Astfel, sunt constituite 3.150 de servicii voluntare,

Vulnerabilități:

deși procedurile existente în prezent permit concentrarea unui număr mare de profesioniști care pot fi deplasați, în timp scurt, în sprijinul zonelor afectate, IGSU nu dispune de facilitățile care să asigure cazarea și hrănirea acestui personal pe timpul în care acționează în sprijin în alte zone decât cea de reședință.

insuficiența resurselor umane care încadrează componentele operative ale unităţilor subordonate IGSU a condus la descompletarea unui număr semnificativ de echipaje din cadrul turelor de serviciu ale unităților subordonate IGSU, respectiv la deservirea de către un singur echipaj a două sau mai multe autospeciale de intervenţie.

vechimea parcului de autospeciale aparținând structurilor de intervenție generează cheltuieli suplimentare de mentenanță (peste 50% din tehnică are o vechime mai mare de 20 de ani) și are impact negativ asupra capacității de răspuns (performanțe tehnico-tactice inferioare). Situația se prezintă astfel:

Autospeciale pompieri

Ambulanțe SMURD

Autosanitare servicii publice de ambulanță


Pag. 19

cu un număr de 107.106 de persoane (din care 3706 angajați și restul voluntari), care au în dotare 848

de autospeciale de intervenție, 4.140 motopompe pentru stingerea incendiilor și de evacuare a apei.

3.6. Pregătirea stocurilor pentru intervenție

În cazul unui seism major, acordarea ajutoarelor de primă urgență către populația afectată

va fi asigurată potrivit deciziilor adoptate de Comitetul Național pentru Situații Speciale de Urgență

prin emiterea unei hotărâri a Guvernului în acest sens.

În perspectivă, concepția de intervenție la nivelul DSU și IGSU, vizează următoarele acțiuni prioritare în

domeniul asigurării stocurilor de intervenție:

constituirea unei rezerve operative de ambulanțe și autospeciale de intervenție, pe măsura

înlocuirii existentului actual, care să atingă până în anul 2020 un procent de 15% din totalul

resurselor aflate zilnic în serviciu (60 de ambulanțe SMURD și cca 150 de autospeciale de

intervenție);

aceste resurse trebuie distribuite în depozite regionale și menținute în stare completă de

funcționalitate, astfel încât să fie posibilă încadrarea în timp scurt cu personal din turele libere

și deplasarea către zonele afectate grav;

constituirea unui minimum de resurse cu caracter de unicitate la nivelul inspectoratelor pentru

situații de urgență (utilaje grele cum sunt buldozerele, excavatoarele și capabilități adecvate de

transport ale acestora), pentru asigurarea rapidă a acțiunilor de prim-răspuns, până la

declanșarea mecanismelor de punere la dispoziție a acestor categorii de resurse de către

operatorii specializați;

constituirea unui stoc minim de rezervă de subzistență pentru personalul operativ care să poată

fi folosit de către acesta atunci când este dislocat în alte județe decât reședința - un astfel de

stoc ar avea ca impact pozitiv faptul că pentru 3-5 zile personalul se poate autosusține, iar

atenția decidenților pe acest palier se poate concentra doar asupra populației;

dezvoltarea capacităților de cazare pentru persoanele sinistrate și a personalul de intervenție

deplasat în sprijin în alte unități decât cea de reședință - un prim pas în acest sens îl reprezintă

achiziționarea până la finele anului 2017 a unei tabere modulare cu capacitate de cazare de 200

de persoane, în valoare de 370.000 de EURO, care dispune de toate facilitățile necesare

asigurării supraviețuirii.

Vulnerabilitate În prezent, cu excepția tehnicii de intervenție aflate în serviciu zilnic, IGSU nu dispune de alte stocuri de

tehnică și echipamente care să poată fi disponibilizate rapid și utilizate în acțiuni de lungă durată.

Potrivit reglementărilor incidente domeniului operațional, rezerva operativă disponibilă ar trebui să

atingă 25% din totalul tehnicii și echipamentelor aflate în serviciu.


Pag. 20

3.7. Pregătirea elementelor de infrastructură critică

Asigurarea continuității guvernării în cazul unui cutremur major presupune creşterea rezilienţei

autorităților (anticipare, adaptare, absorbire a efectelor și refacere), materializată prin asigurarea

continuității activității componentelor cu rol decizional din cadrul SNMSU, constituite atât la nivel

central, cât și în plan județean și local. Acest demers este condiționat de existența mecanismelor de

comandă și control, de suport decizional, de execuție operațională și de menținerea în stare de

operativitate a fluxului informaţional-decizional, inclusiv prin prevederea unor sisteme redundante de

comunicații, care să permită relaționarea tuturor componentelor SNMSU de la toate nivelurile.

Sistemul de comandă și control este unul funcțional, în anul 2015 comunicațiile pe timpul situațiilor de

urgență fiind îmbunătățite esențial prin achiziționarea a 7.900 terminale portabile TETRA, 600 stații

mobile și 400 stații fixe. Suplimentar, ca alternativă de comunicații în cazul imposibilității utilizării

sistemului TETRA, punctele de comandă ale inspectoratelor pentru situații de urgență au fost dotate cu

100 de terminale satelitare.

Numai în aceste condiții imaginea operațională comună poate fi diseminată rapid, iar acțiunile de

răspuns pot fi prioritizate și adaptate în timp scurt în funcție de evoluția situației operative.

Protecția infrastructurilor critice naționale/europene, ca și componentă a securității naționale,

reprezintă o prioritate având în vedere că acestea furnizează servicii esențiale pentru cetățeni și

constituie vectorul principal în asigurarea bunei funcționări a instituțiilor statului.

În prezent, pentru majoritatea ICN există planuri de securitate care stabilesc măsuri concrete pentru

creșterea rezilienței infrastructurilor și diminuarea consecințelor generate de producerea unui seism

major. Totodată, prevederile legislative în domeniul de referință stabilesc obligativitatea și

periodicitatea pentru desfășurarea de exerciții de testare a viabilității acestor documente.

La nivel național există un mecanism de comunicare dezvoltat între

proprietarii/operatorii/administratorii de ICN și autoritățile publice responsabile, precum și între aceștia

și Centrul de coordonare a protecției infrastructurilor critice din cadrul MAI.

Vulnerabilități

sistemul de înștiințare – alarmare - avertizare este învechit și poate fi acționat centralizat doar în mică

măsură (6,7% din totalul mijloacelor de alarmare).

în aceste condiții, transmiterea către autorități a informaților validate, respectiv a mesajelor de

avertizare către populație este ineficientă.

vechimea sediilor unităților și subunităților operative din subordinea IGSU, dispuse în zonele cu risc

seismic crescut poate avea impact sever asupra asigurării fluxului informaţional-decizional

și a desfășurării acțiunilor operative de răspuns.


Pag. 21

4. RĂSPUNSUL

În caz de cutremur, răspunsul constă în suma tuturor acţiunilor pe care autoritățile responsabile

în asigurarea managementului situațiilor de urgență și cele care au stabilite în competență funcții de

sprijin le întreprind de la momentul producerii dezastrului până la restabilirea stării provizorii de

normalitate, astfel încât să fie permisă reluarea vieții comunității la un nivel minimal.

Acțiunile de răspuns sunt urmate de activități de evaluare post-dezastru care au ca obiectiv

inventarierea completă a pagubelor produse și care stau la baza fundamentării programelor de refacere

- reabilitare necesare restabilirii stării definitive de normalitate.

România dispune de un sistem integrat și coordonat de furnizare a răspunsului la dezastre - SNMSU16,

care include structuri de decizie, de suport decizional și structuri operative distribuite relativ uniform

în plan teritorial.

Structurile de decizie - reprezentate de comitetele pentru situații de urgență - au activitate temporară,

iar structurile de suport decizional - reprezentate de centrele operative pentru situații de urgență și de

grupurile de suport tehnic, respectiv structurile operative - care dispun de efective și tehnică

specializate - funcționează în regim permanent, cu program organizat în ture de serviciu.

Din punct de vedere operațional, în cazul producerii unui seism major, răspunsul structurilor MAI

implică reacția imediată și graduală a structurilor operative cu efectivele și tehnica aflate în tura de

serviciu și creșterea succesivă a capacității operaționale, până la implicarea totală a personalului și

tehnicii din dotare, inclusiv personalul din turele libere.

Arhitectura fluxului informațional - decizional aferent SNMSU este prevăzută în Anexa nr 2.

Sintetic, măsurile care se adoptă la producerea unui seism major pot fi structurate astfel:

EFECTE MĂSURI

GUVERNARE: afectare decizie, flux de comandă

și control

Continuitatea activității componentelor SNMSU Declararea stării de alertă sau instituirea stării de urgență Creșterea capacității operaționale a resurselor de intervenție Conducerea și coordonarea acțiunilor operative în sistem integrat Instituire stări excepționale Asigurarea continuității sistemului de comunicații Analiza și evaluarea situației

16Structuri cu activitate permanentă - DSU, IGSU, Centrele operative și centrele operaționale, Inspectoratul pentru Situații de Urgență București Ilfov, Inspectoratele pentru Situații de Urgență Județene și structuri cu activitate temporară - Comitetul Național pentru Situații de Urgență, sub conducerea nemijlocită a ministrului afacerilor interne și în coordonarea primului ministru, Comitetele ministeriale pentru situații de urgență, sub conducerea miniștrilor, Comitetele Județene/București - Ilfov pentru situații de urgență, sub conducerea prefectului, Comitetele locale pentru situații de urgență, sub conducerea primarului.


Pag. 22

Comunicare și informare publică

POPULAȚIE: morți, răniți, afectați psihic, fără

adăpost

Căutare – salvare / Descarcerare Asigurare îngrijire medicală,medicamente, apă, hrană Servicii medico-legale / funerare Asistență medicală / psihologică /religioasă Evacuare, adăpostire

CONSTRUCȚII/ INFRASTRUCTURĂ, UTILITĂȚI

PUBLICE: distrugeri, avarieri

Adăpostire Deblocare căi de acces Refacere utilități publice Investigare clădiri și utilități publice Evacuare, demolare, stabilizare, semnalizare/etichetare pericol

EFECTE COMPLEMENTARE: explozii, incendii,

accidente transport, accidente chimice /

nucleare, inundații

Înștiințare/avertizare/alarmare Intervenție stingere incendii Restabilire funcționalitate utilități publice : gaze, electricitate, apă Restricții circulație Restricții consum apă și alimente Evacuare, adăpostire

4.1. Continuitatea guvernării

Evaluarea modului de realizare a continuității guvernării în cazul unui seism major relevă următoarele

aspecte:

există legislația adecvată17 care permite aplicarea unor măsuri urgente și eficiente pentru a veni

în sprijinul populației afectate;

în conformitate cu HG 557/2016 sunt stabilite responsabilitățile și cadrul organizatoric pentru

managementul acestui tip de risc (MDRAP –autoritate responsabilă cu rol principal, MAI –

autoritate responsabilă cu rol secundar iar pe coordonare misiunile de sprijin vor fi asigurate

de MAI, MECRAMA, MS, MApN, STS, MT, MAE, MMAP, MADR, autoritățile administrației

publice locale, alte organizații și structuri conform domeniului de competență);

SNMSU dispune de mecanisme care permit adoptarea unor decizii rapide și implementarea

măsurilor necesare pentru gestionarea unei situații post-seism;

prin HG nr. 557/2016 privind managementul tipurilor de risc sunt stabilite și clarificate

atribuțiile comandantului acțiunii și comandantului intervenției;

17OUG nr. 1/1999 privind regimul stării de asediu şi regimul stării de urgenţă, respectiv OUG nr. 21/2004 completată prin OUG nr.1/2014 privind sistemul naţional de management al situaţiilor de urgenţă, Legea nr. 481/2004 privind protecţia civilă; OUG nr. 21/2004 completată prin OUG nr. 1/2014 privind sistemul naţional de management al situaţiilor de urgenţă, HGR nr. 557/2016 privind managementul tipurilor de risc, HG nr. 372/2004 pentru aprobarea Programului Naţional de Management al Riscului Seismic, Ordinul comun MTCT/MAI nr.1995/1160/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă specifice riscului la cutremure şi/sau alunecări de teren, Ordin comun MAI/MTCT nr.708/923/2005 privind comunicarea principalelor caracteristici ale cutremurelor produse pe teritoriul României şi convocarea, după caz, a structurilor privind gestionarea riscului la cutremure.


Pag. 23

subsistemul de comandă și control are robustețea necesară pentru a asigura fluxul de date și

informații necesar pentru exercitarea autorității statului la cele trei nivele: local, județean și

național, prin interconectarea punctelor de comandă şi centrelor operative;

coordonarea globală a acțiunilor revine Centrului Naţional de Conducere Integrată18 care

funcționează în cadrul MAI, cu back - up la Centrul Naţional de Coordonare şi Conducere a

Intervenţiei din cadrul IGSU, aceste fiind interconectat permanent cu celelalte 17 centre

operative constituite la nivelul autorităților centrale, respectiv cu cele 41 centre de coordonare

şi conducere a intervenţiei de la nivelul județelor și regiunea București-Ilfov.

4.2. Concepţia naţională de răspuns post seism

Din anul 2009, la nivelul IGSU este elaborat Planul de acțiune în cazul producerii situațiilor de urgență generate de cutremure, prin care sunt stabilite ipotezele de acțiune în funcție de zonele de risc seismic și modalitățile de alertare, concentrare și deplasare a forțelor și mijloacelor deplasate în sprijin din unitățile subordonate către unitățile administrativ-teritoriale grav afectate. În vederea îmbunătățirii reacției de răspuns a structurilor responsabile, IGSU în cooperare cu celelalte componente ale SNMSU, au finalizat, în proiect Concepţia naţională de răspuns post seism19, document de nivel strategic care asigură îndeplinirea următoarelor cerințe:

consolidarea, dezvoltarea și integrarea capacităților operaționale, cunoștințelor colective,

capabilitățile și resursele autorităților, instituțiilor și organizațiilor care compun SNMSU, la nivel

național, regional și local;

prezentarea modului de acțiune general al componentelor SNMSU pentru a realiza mobilizarea,

conducerea, coordonarea și controlul resurselor umane şi materiale de care statul român și

comunitățile dispun în scopul protejării vieții, proprietății și mediului, limitarea şi înlăturarea

efectelor unui dezastru provocat de un seism major şi revenirea la starea de normalitate;

realizarea unui răspuns oportun și efectiv, asigurarea continuităţii acțiunii guvernului şi

creşterea rezilienţei naţionale în contextul producerii unui cutremur major prin stabilirea

cadrului organizatoric naţional de răspuns și refacere după un astfel de dezastru, prin acţiunea

concertată a componentelor SNMSU şi adaptarea urgentă la realitatea operaţională.

Pe baza evoluțiilor realizate în consolidarea SNMSU, Concepția națională va aduce o serie de elemente

de noutate care să asigure creșterea performanței acțiunilor și intervențiilor ce vor fi pregătite și

desfășurate după producerea unui cutremur major:

18Centrul Național de Conducere Integrată al MAI asigură suportul decizional pentru comandantul acțiunii și coordonează operațional, integrat, structurile de intervenție ce acționează în zonele afectate. 19 În curs de realizare conform art.9, pct.2. din HG 557/2016 privind managementul tipurilor de risc.


Pag. 24

constituirea la nivel județean de către IGSU a unor module specializate și concentrarea rapidă și

organizată a acestora în zona în care s-a produs un cutremur major; modulele specializate vor acoperi o gamă mai largă de misiuni: căutare salvare în mediul urban;

prim ajutor medical, stingere incendii și descarcerare; modulele specializate ale IGSU din judeţele nominalizate vor executa deplasarea către Bucureşti fără a

primi alt ordin şi se vor prezenta în bazele de operaţii prestabilite;

stabilirea a 3 etape de răspuns pentru limitarea și lichidarea efectelor unui cutremur major

în raport de priorități: Etapa I: reacţie imediată (3 - 10 zile) – prioritățile acestei etape sunt reprezentate de acţiunile de căutare-

salvare şi acordare a asistenţei medicale de urgenţă, precum și intervenţia pentru limitarea efectelor colaterale ale seismului;

Etapa a II-a: stabilizare (primele 15 zile) - priorităţile acestei etape sunt acţiunile pentru asigurarea apei potabile, hranei, condiţiilor igienico-sanitare, a adăposturilor colective de urgenţă, accesului la serviciile medicale, protecţiei persoanelor vulnerabile precum şi continuării procesului de repunere în funcțiune a utilităţilor publice esenţiale, concomitent cu continuarea misiunilor de căutare-salvare a persoanelor;

Etapa a III-a: revenire succesivă (peste 15 zile – acţiune de durată) –prioritatea acestei etape este reprezentată de revenirea succesivă la normalitatea vieţii economice şi sociale;

crearea ordinelor predefinite (Stand By Orders), astfel încât structurile de intervenție vor

reacționa automat fără să primească alte dispoziții atunci când sistemele de comunicații

nu vor funcționa;

integrarea, în cadrul Concepției naționale a misiunilor de sprijin ale MAI, MECRMA, MS, MApN,

STS, MT, MAE, MMAP, MADR.

Sintetic, conform Concepției naționale, acțiunea componentelor SNMSU presupune:

Aplicarea Concepției naționale va asigura:


Pag. 25

operaţionalizarea imediată a celor 19 centre operaţionale stabilite potrivit cadrului normativ

incident la nivel naţional, 41 centre judeţene de coordonare şi conducere a intervenţiei

şi a tuturor centrelor operative de la nivelul localităţilor afectate;

fluxul de comandă a acțiunii operative – este prestabilit, fiind prevăzute alternative (transfer

de autoritate predefinit) în cazul indisponibilității din motive obiective a unor persoane care

exercită funcții cheie în lanțul de comandă;

realizarea manevrei de forţe şi mijloace către zonele afectate20: numai în Municipiul Bucureşti sunt prestabilite ca 25 inspectorate judeţene să asigure dislocarea,

în maximum 12 ore a unor categorii de forţe şi mijloace, iar altele 16 într-un termen de prezentare de până la 24 ore);

Grupările operative care se deplasează în Bucureşti sunt compuse din peste 4.000 militari şi tehnică de intervenţie dintre care, în mod obligatoriu, toate punctele de comandă mobile, autospecialele de descarcerare grea, echipajele de prim ajutor calificat şi autospeciale medicalizate, precum şi un număr variabil de tehnică în măsură să acţioneze la riscurile complementare;

desfăşurarea misiunilor de căutare - salvare21- se realizează îndeosebi de structurile

profesioniste pentru situaţii de urgenţă şi celelalte forţe cu care se cooperează (IGAv,

Jandarmerie, Poliţie, SALVAMONT, SALVASPEO, organizaţii chinologice);

acordarea asistenţei medicale de urgenţă - presupune un complex de măsuri şi acţiuni care

sunt asigurate sau, după caz, coordonate de către Ministerul Sănătăţii şi autorităţile

administraţiei publice locale în cooperare cu structurile care deţin capacităţi medicale.

acţiunile de intervenţie în acest domeniu implică toate mijloacele tehnice medicalizate din

dotarea IGSU - peste 470 ambulanţe şi autospeciale transport victime multiple, 45 puncte

medicale avansate categoria I şi II şi 13 echipaje de intervenţie la accidentele colective şi

calamităţi;

suplimentarea capacităţii de spitalizare presupune că în cazul în care evenimentele determină

necesitatea mobilizării unor resurse care depăşesc capacitatea de intervenţie medicală

a autorităţilor locale şi/sau judeţene/ale Municipiului Bucureşti, se declanşează Planul alb22 la

nivelul instituţiilor medicale, ce vizează modul de răspuns în cazul unui aflux masiv de victime;

realizarea măsurilor de ordine şi siguranţă publică - vizează măsuri şi acţiuni de menţinere şi

restabilire a ordinii publice realizate de structurile abilitate ale MAI (Poliţie, Jandarmerie), cele

ale administraţiei locale şi ale altor entităţi organizaţionale;

adăpostirea populaţiei care nu mai poate locui în locuinţele proprii sau care se află în zona de

manifestare a unor situaţii de urgenţă conexe seismului se asigură în spaţii de cazare puse la

dispoziție de autorităţile locale (săli de sport, instituţii de învăţământ etc), respectiv capacităţi

de cazare private.

20 Realizarea manevrei de forțe și mijloace este prezentată în Anexa nr.3. 21Această misiune începe în maxim 60 minute după producerea seismului şi se finalizează de regulă după 5-10 zile în funcţie de situaţia concretă. 22Prin acest document de planificare operaţională sunt stabilite cu prioritate aspecte care vizează alertarea, crearea unui punct de comandă şi control la nivelul spitalului, organizarea primirii la nivelul UPU sau CPU, triajul, organizarea investigaţiilor.


Pag. 26

La nivel naţional sunt identificate posibilităţi de cazare, după cum urmează:

1200 locuinţe modulare existente la nivel naţional;

spaţii de adăpostire temporară amenajate în școli, cămine etc. pentru maximum 500.000

persoane;

spaţii private (hotel, motel, pensiuni etc.) pentru aproximativ 250.000 persoane;

cazarea temporară în corturi puse la dispoziţie de structurile MAI, MApN, administraţia locală şi

Societatea Naţională de Cruce Roşie din România.

4.3. Asistenţa internaţională

În domeniul asistenţei internaţionale, alături de Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Afacerilor

Interne, prin IGSU este punct naţional de contact cu mecanismele de răspuns la dezastre de la nivelul

NATO şi UE.

Solicitarea de asistență internațională, conform prevederilor cadrului legal actual, presupune

parcurgerea următoarelor etape:

IGSU înaintează conducerii MAI cererea de asistenţă internaţională, propunând specialitatea

detaşamentelor şi numărul lor, mijloacele şi materialele necesare, punctele de trecere

a frontierei, etc.

MAI informează Comitetul național şi Guvernul în vederea luării deciziei privind solicitarea

şi a modului în care se solicită – în ordinea priorităţilor – bilateral sau prin intermediul

organizaţiilor UE/ERCC, NATO/EADRCC, ONU/UN-OCHA;

transmiterea cererii către UE–ERCC; NATO–EADRCC şi primirea răspunsului de la acestea sau

statele cu care România are relaţii bilaterale.

4.4. Comunicare şi informare publică

Producerea integrată şi unitară a mesajului public guvernamental este atributul Cancelariei Prim –

Ministrului României.

La nivel naţional, comunicarea publică este asigurată pe principiul vocii unice23, prin structurile

specializate ale MAI, la care se adaugă contribuţia tuturor instituţiilor componente ale SNMSU, potrivit

competenţelor.

În acest context, se înfiinţează centrul de comunicare şi informare publică având funcții de purtător de

cuvânt (comunicatori, purtători de cuvânt din cadrul instituţiilor reprezentative în CNSSU) şi ofiţeri de

informare publică (personal de sprijin adus pentru situaţia de urgenţă).

La nivel judeţean, comunicarea publică este asigurată prin centrele de comunicare şi informare

constituite la nivelul instituţiei prefectului.

23Conform prevederilor HGR nr. 548/2008 privind aprobarea Strategiei naţionale de comunicare şi informare publică pentru situaţii de urgenţă.


Pag. 27

5. PROPUNERI

În vederea punerii în acord a politicilor publice cu necesarul operaţional pe care îl implică gestionarea

unui dezastru generat de producerea unui seism major în România, propunem ca eforturile

instituționale să se concentreze pe următoarele măsuri:

5.1. Îndeplinirea condiţionalităţii ex-ante 5.1. referitoare la prevenirea si gestionarea riscuri lor

Finalizarea proiectului „RO-RISK, sprijin pentru îndeplinirea condiționalității ex-ante în domeniul

prevenirii și gestionării riscurilor” reprezintă cerința necesară pentru continuarea posibilității accesării

de către România a fondurilor europene în perioada 2014 – 2020 și continuarea implementării de astfel

de proiecte.

Finalizarea implementării proiectului menționat va asigura:

posibilitatea absorbirii de către România, până în 2020, a cca. 520 milioane de euro pentru investiții legate de prevenirea riscurilor și de protecția împotriva riscurilor identificate ca prioritare, principalii beneficiari ai acestor fonduri putând fi MMAP, MAI prin IGSU și MADR, dar și autoritățile administrației publice locale și chiar MDRAP care, din punct de vedere al riscurilor, este autoritatea principală responsabilă pentru gestionarea riscului de cutremur și alunecări de teren;

fundamentarea stabilirii de strategii şi programe pentru reducerea riscurilor (de ex. pentru fundamentarea programelor de reducere a riscului de cutremur, precum şi cel de inundaţii);

dezvoltarea de planuri de management al riscurilor în raport cu posibilele consecinţe ale manifestării acestora;

justificarea unei planificări de dezvoltare teritorială durabilă, în concordanţă cu cerinţele de asigurare a protecţiei vieţii şi bunurilor cetăţenilor.

5.2. Reducerea deficitului de dotare cu mijloace și materiale de intervenție a componentelor DSU prin accesarea/acordarea de fonduri europene și de la bugetul de stat

Capacitatea de intervenție a IGSU va fi îmbunătățită prin completarea dotării cu tehnică și echipamente multirisc, achiziționate prin Programul Operațional Infrastructură Mare (de 127 milioane euro).

De asemenea, Acordul de asociere încheiat între MAI și MS permite alocarea de resurse bugetare necesare îmbunătățirii dotării cu ambulanțe a structurilor SMURD, respectiv a serviciilor publice de ambulanță.

Ținând cont de faptul că jumătate din parcul de autospeciale aflat în prezent în exploatare are o vechime de peste 20 de ani, este necesară continuarea demersului de completare a necesarului de mijloace tehnice printr-un program multianual de achiziţie a mijloacelor tehnice necesare, finanțat de la bugetul de stat.

Suma estimată care trebuie alocată de la bugetul de stat pentru derularea programului multianual în următorii 4 ani este de aproximativ 120 milioane de euro, respectiv 30 milioane de euro pe an.


Pag. 28

Necesarul de mijloace tehnice pentru intervenția terestră include automacarale de tonaj mare și mediu, buldoexcavatoare, autospeciale de intervenţie la înălţime, tabere de sinistraţi, etc.

5.3 Continuarea procesului de pregătire a componentelor DSU pentru realizarea unui răspuns oportun, integrat și eficient în situația unui dezastr u generat de un cutremur major.

5.4. Derularea unui program naţional pentru îmbunătăţirea funcţionării sistemului naţional de înştiinţare - avertizare - alarmare a autorități lor și populaţiei în sit uaţia producerii unor dezastre

Avertizarea populaţiei în situaţia producerii unor dezastre trebuie asigurată prin menţinerea

în permanentă stare de funcţionare a mijloacelor de alarmare și prin diversificarea acestora, astfel încât

transmisia datelor de interes operativ, dar și a mesajelor de interes pentru populație să fie asigurate în

timp real în situații de urgență.

De asemenea, funcționarea stabilă a sistemului naţional de înştiinţare – avertizare - alarmare

a autorităților și populaţiei presupune asigurarea continuităţii legăturilor necesare acţionării mijloacelor

de alarmare, precum şi un nivel ridicat de pregătire a personalului ce deserveşte aceste categorii de

echipamente speciale.

Estimarea întocmită la nivelul IGSU pentru asigurarea funcționării mijloacelor de înştiinţare/avertizare

şi alarmare de la nivel central, până la nivelul localităților se ridică la aproximativ 63 milioane de euro.

La momentul actual, se încearcă identificarea unor surse de finanțare care să permită realizarea acestui

demers.

5.5. Dezvoltarea acțiuni lor de comunicare și informare publică și de pregătire a populației şi a mediului economic pentru eventualitatea unui cutremur major

Este necesară dezvoltarea la nivel naţional a unei concepţii integrate de responsabilizare a comunităților şi a factorilor de decizie pentru cunoaşterea diferitelor tipuri de riscuri specifice, a măsurilor de prevenire a acestora, precum şi a comportamentului de adoptat în cazul producerii lor.

Scopul acestei concepţii este reprezentat de crearea unei culturi preventive la nivelul populaţiei prin creșterea gradului de informare şi pregătire a cetățenilor pentru obținerea unei reacții rapide în cazul producerii unui seism, astfel încât să fie redusă vulnerabilitatea la dezastre.

5.6. Reluarea Programului de consolidare a clădiri lor public e pentru diminuarea riscuri lor în cazul producerii calamități lor naturale ș i pregătirea pentru situați i de urgență – Componenta de reducere a riscului seismic 24

Un astfel de Program este necesar, în special, pentru:

clădiri publice de importanţă vitală, cu rol esenţial în răspunsul la situaţii de urgenţă;

24 Program derulat în perioada 2005-2012.


Pag. 29

sedii ale unităţilor şi subunităţilor IGSU;

spitale de urgenţă.

5.7. Realizarea Concepției naționale de răspuns la seism și a Regulamentului de gestionare a tipului de risc cutremur , în corelare cu termenele stabi l ite prin HG nr. 557/2016 și executarea unui exercițiu complex de validare a acesteia .

5.8. Preluarea de către MAI, prin structuri le din coordonarea DSU a depozitelor regionale din rețeaua Ministerului Sănătății și uti l izarea acestora pentru depozitarea stocuri lor de intervenție la dezastre (tehnică și echipam ente de intervenție, materiale sanitare ș i medicamente necesare în asistența medicală de urgență).

Această măsură, implementată printr-un program multianual de dotare, va asigura continuitatea

pe linie logistică în ceea ce privește echipamentele specifice intervențiilor echipelor profesioniste

dar și cele necesare în asistența medicală de urgență.

După preluare, se impune elaborarea și adoptarea unui program multianual de investiții și dotare,

finanțat de la bugetul de stat, care să asigure funcționalitatea acestora și asigurarea logistică eficientă a

intervențiilor în cazul unui seism major.


Pag. 30

Anexa nr. 1

Resurse de intervenție principale care vor fi utilizate în acțiunile

de răspuns în cazul unui seism major

1. POMPIERII-SMURD

10 puncte mobile de comandă

65 ambulanțe de terapie intensivă mobilă

(ambulanţe de tip C), dintre care 8 cu specific de

Neonatologie

44 autospeciale pentru

transport personal și victime

multiple

13 echipaje de intervenţie la accidentele

colective şi calamităţi, pentru care sunt

stabilite concepții de utilizare regională

986 autospeciale de stingere cu apă și spumă din care 283 dețin modul de descarcerare și prim ajutor calificat

107 autospeciale de descarcerare grea și ușoară


Pag. 31

2. INSPECTORATUL GENERAL DE AVIAȚIE

335 ambulanțe de prim ajutor calificat

32 puncte medicale avansate tip I (capacitate de tratament simultan a 15 victime); 13 puncte medicale avansate tip II (capacitate de tratament simultan a 50 victime);


Pag. 32

3. SERVICIUL DE AMBULANȚĂ

Pag. 30

Anexa nr. 2

Fluxul informațional – decizional la nivelul SNMSU

NOTĂ

potrivit prevederilor HG nr. 557/2016, comandantul acțiunii la nivel național este secretarul de stat, șef al DSU;


Pag. 32

potrivit prevederilor OUG nr. 1/2014 și ale HG nr. 557/2016, comandantul acțiunii la nivel județean este

inspectorul șef al ISU competent teritorial.

Anexa nr. 3

Manevra prestabilită de forțe și mijloace pentru municipiul București, în sprijinul ISU B-IF

În această ipoteză de acţiune, modulele specializate al IGSU din judeţele nominalizate vor executa deplasarea către Bucureşti fără a primi alt ordin (Stand by orders) şi se vor prezenta la locurile stabilite. Timpii de prezentare maximali prevăzuți în tabelele de mai jos au fost stabiliți luând în considerare probabilitatea blocării temporare a căilor de circulație majore, precum și timpul necesar pentru prezentarea la unități a personalului operativ din turele libere.

Loc de prezentare: Pavilionul Expoziţional ROMEXPO Bdul Mărăşti nr. 65-67, sector2

Urgenţa I (până la 12 ore)

Timp de prezentare maximal tehnică din tura de serviciu

Timp de prezentare maximal celelalte categorii de tehnică

Argeş 3 ore 8 ore

Vâlcea 4 ore 6 ore

Prahova 3 ore 6 ore

Giurgiu 3 ore 4 ore

Teleorman 3 ore 4 ore

Buzău 3 ore 4 ore

Dâmboviţa 3 ore 6 ore

Urgenţa II (peste 12 ore)



Botoşani 9 ore 14 ore


Pag. 32

Suceava 9 ore 14 ore

Cluj 9 ore 14 ore

Bistriţa-Năsăud 9 ore 14 ore

Bihor 12 ore 16 ore

Sălaj 10 ore 15 ore

Loc de prezentare: Centrul de Pregătire al Pompierilor „general de brigadă Corneliu Stoiecheci din şoseaua Gării Căţelu nr. 57, sector 3




Olt 5 ore 8 ore

Gorj 6 ore 8 ore

Mehedinţi 7 ore 12 ore

Dolj 5 ore 8 ore

Călăraşi 3 ore 6 ore

Constanţa 5 ore 6 ore

Ialomiţa 4 ore 6 ore




Caraş-Severin 9 ore 14 ore

Tulcea 7 ore 12 ore

Hunedoara 9 ore 13 ore

Arad 10 ore 16 ore

Timiş 10 ore 16 ore

Maramureş 12 ore 17 ore

Loc de prezentare: Ciolpani, jud Prahova, Km 32 pe DN1 - Centrul Naţional de Perfecţionare a Pregătirii pentru Managementul Situaţiilor de Urgenţă




USISU 2 ore 2 ore

Sibiu 7 ore 8 ore

Braşov 5 ore 8 ore

Bacău 7 ore 10 ore

Galaţi 6 ore 9 ore

Iaşi 8 ore 12 ore

Neamţ 8 ore 12 ore

Vaslui 8 ore 12 ore

Vrancea 5 ore 8 ore

Brăila 6 ore 9 ore

Covasna 6 ore 9 ore




Harghita 9 ore 13 ore

Mureş 9 ore 13 ore

Alba 9 ore 13 ore

Satu Mare 12 ore 17 ore

* * *

INFORMARE PRIVIND STADIUL DE PREGĂTIRE · completările ulterioare, în prezent, proiectul de...

Documents

Transcript of INFORMARE PRIVIND STADIUL DE PREGĂTIRE · completările ulterioare, în prezent, proiectul de...