UTILIZAREA PLATFORMEI EDUCAȚIONALE COMPENDIU.RO

Scopul modulului: Prin acest modul se urmăreşte formarea participanţilor în utilizarea în procesul

de suport al activităţii didactice de mijloace şi metode interactive de lucru atât cu grupurile cu care

interacţionează direct (elevi, părinţi, colegi) cât şi cu mediul profesional (profesori, experţi educaţie)

Obiective:- să participe activ în cadrul unei reţele profesionale.

- să construiască un conţinut online suport pentru activitatea didactică

- să genereze şi să gestioneze comunităţi de învăţare

- să folosească resursele Internet şi ale platformei online pentru a-şi eficientiza activitatea

profesională

Competenţe vizate:- Dezvoltarea practicii de a face schimburi de experienţe

- Comunicarea în mediul profesional prin intermediul reţelelor sociale

- Gestionarea de conţinuturi online în vederea utilizării acestora în activitatea didactică

- Dezvoltarea abilităţilor de a utiliza resurse puse la dispoziţie de portal pentru activitatea

profesională

1

Teme:

1. Prezentarea avantajelor şi dezavantajelor unui sistem de reţea profesională prin intermediul unei

reţele sociale

2. Prezentarea generală a portalului (facilităţi oferite de portal). Primii paşi

3. Elaborarea şi publicarea în portal a unui articol didactic şi gestionarea sa ulterioară

4. Crearea de comunităţi de învăţare şi managementul acestora

5. Utilizarea instrumentelor suport pentru activitatea profesională

6. Utilizarea portalului pentru comunicare (forum şi chat)

Bibliografie

2

Scurtă descriere a modulului

Modulul de utilizarea a portalului Compendiu.ro îşi propune să ofere participanţilor posibilitatea de a

dezvolta de abilităţi specifice  mediului online corelate cu abilităţile specifice mediului educaţional,

astfel încât aceştia să fie încurajaţi să utilizeze resursele existente in mediul online în cadrul

activităţii lor profesionale, atât în  activitatea didactică, în activitatea de suport cât şi în activitatea de

relaţionare cu mediul profesional.

3

1. Prezentarea avantajelor şi dezavantajelor unui sistem de reţea profesională prin intermediul unei reţele sociale

Repere teoreticeDezvoltarea exponenţială cunoscută de tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor în ultima decadă

a condus la înregistrarea unei adevărate revoluţii în domeniul instruirii asistate de calculator.

Astfel, practica educaţională a fost completată cu metode moderne de predare-învăţare-evaluare,

metode specifice societăţii informaţionale.

Una dintre aceste metode presupune utilizarea unei abordări orientate mai mult pe instruire

în ceea ce priveşte procesul educaţional. Utilizat iniţial doar ca un termen generic care se referea la

dezvoltarea unui mediu electronic pentru furnizarea mai flexibilă a educaţiei, e-learning a devenit

mai mult decât un simplu experiment. S-a dovedit pe baza studiilor şi proiectelor experimentale că

utilizarea e-learning împreună cu tehnologiile informaţiei şi comunicaţiilor oferă posibilitatea

îmbunătăţirii semnificative a procesului educaţional. În prezent, e-learning-ul a devenit o alternativă

viabilă la metodele de educaţie tradiţionale, astfel că a fost adoptat de către multe dintre unităţile de

învăţământ, mai ales datorită avantajelor oferite de posibilitatea instruirii continue sau de cele

legate de larga aplicabilitate în cadrul organizaţiilor cele mai diverse. Studiile de specialitate

publicate în ultimii cinci ani arată o creştere continuă a utilizării e-learning în cadrul organizaţiilor.

1.1 E-learningÎncă din 1984, producătorii de aplicaţii comerciale dezvoltă programe de mediere a învăţării

(tutorials) şi programe-jocuri destinate învăţării (learning games). Acestea cunosc o răspândire

foarte largă prin formele de promovare: demo, shareware, freeware. După 1990, sunt dezvoltate

sistemele multimedia si instrumentele software de proiectare pedagogică. Aplicaţiile sunt realizate

pe compact-discuri (CD-ROM). Sistemele Learningware şi Authorware marchează principalele

direcţii ale mediului educaţional asistat de calculator.

E-learning, termen introdus în 1998 de Jay Cross, fondatorul Internet Time Group, a devenit

extrem de popular. O căutare cu Google la începutul lui august 2011, oferă aproximativ

197.000.000 de referinţe pentru e-learning, reprezentând de trei ori mai mult faţă de aceeaşi

perioadă a anului 2006. Învăţământul electronic sau e-learning reprezintă o modalitate actuală de

dezvoltare a educaţiei, în concordanţă cu descoperirile tehnologice.

În general, termenul de e-learning este sinonim cu online learning, Web based learning.

Iată câteva definiţii ale termenului de e-learning:

4

• Orice act sau proces virtual utilizat pentru a obţine date, informaţii, abilităţi sau cunoştinţe. E-

learning înseamnă astfel învăţarea într-o lume virtuală, în care tehnologia cooperează cu

creativitatea umană pentru a accelera şi uşura cunoaşterea profundă a domeniului studiat.1

• Oferirea unor oportunităţi de învăţare, instruire sau programe educaţionale cu ajutorul unor

mijloace electronice.2

• Acoperă o vastă categorie de aplicaţii şi procese, precum: instruirea asistată de calculator,

învăţarea prin intermediul Internetului/Intranetului (Web based learning), învăţământ oferit prin

intermediul calculatorului (computer based learning), clase virtuale, colaborare online. Conţinutul

electronic este oferit cu ajutorul Internetului, a Intranetului, a casetelor audio şi video, prin satelit,

CD-ROM sau televiziune interactivă.3

• Posibilitate de a îmbunătăţi învăţământul prin utilizarea dispozitivelor de calcul (ex. PCurile, cd-

urile, DVD-urile, televiziunea, PDA-urile, telefoanele mobile) şi a tehnologiei comunicaţiei (prin

utilizarea Internetului, e-mailului, forumurilor de discuţii sau a software-ului colaborativ de tip wiki

sau blog).4

În sens larg, prin e-learning se înţelege totalitatea situaţiilor educaţionale în care se

utilizează semnificativ mijloacele tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor. Termenul, preluat din

literatura anglo-saxonă, a fost extins de la sensul primar, etimologic, de învăţare prin mijloace

electronice, acoperind acum aria de intersecţie a acţiunilor educative cu mijloacele informatice

moderne.

O caracterizare a învăţământului electronic poate fi realizată pe baza următoarelor idei:

• procesul de învăţare este orientat către instruit şi se realizează într-o locaţie virtuală;

• resursele educaţionale sunt accesibile pe Web şi distribuite (prin utilizarea, integrarea

accesarea bibliotecilor electronice şi materialelor multimedia, prin antrenarea specialiştilor în

discuţiile subiecţilor);

• formarea beneficiază de orientarea unui formator (tutore, moderator) care planifică

activitatea grupului de participanţi, supune dezbaterii acestora aspecte ale cursului în

conferinţe asincrone (forum-uri de discuţii, blog-uri) sau sincrone (chat, clasă virtuală),

furnizează resurse auxiliare, comentează temele, impune direcţii;

• prin interacţiune şi colaborare, grupul de participanţi se formează pe parcursul cursului.

1 http://www.mountainquestinstitute.com/definitions.htm2 www.intelera.com/glossary.htm3 http://www.cybermediacreations.com/elearning/glossary.html4 http://en.wikipedia.org/wiki/Elearning

5

• materialul cursului are o componentă statică, cea pregătită de formator împreună cu o

echipă specializată, şi una dinamică, rezultată din interacţiunea participanţilor, din sugestiile,

comentariile, resursele aduse de aceştia;

• cele mai multe medii de e-learning permit monitorizarea activităţii participanţilor, iar

unele şi simulări, lucrul pe grupuri, interacţiunea audio, video.

Prin diversitatea formelor şi complexitatea contextului, mediul Web promovează acţiunea

colaborativă, atât la nivelul actului educaţional, prin interacţiunea cursantului cu formatorul sau cu

alţi cursanţi, cât şi la nivelul procesului de elaborare a propriilor aplicaţii de instruire, prin implicarea

unor colective specializate în elaborarea acestora, a conţinutului si a întreţinerii şi dezvoltării

permanente a soluţiei e-learning.

Progresul înregistrat în activitatea de învăţare determină un grad mai pronunţat de colaborare a

instruitului. În mod similar, într-o tehnologie e-learning, nivelul de interacţiune şi colaborare creşte

dacă acestea determină în mod real un progres în dobândirea şi aplicarea deprinderilor.

Principalii participanţi în procesul de e-learning

1.2 Principalele avantaje şi dezavantaje ale e-LearningAvantajele acestui tip de învăţare sunt următoarele: accesibilitate şi flexibilitate.

Faţă de sistemul tradiţional de învăţământ, e-learning-ul prezintă numeroase avantaje:

• mobilitatea – posibilitatea de a accesa conţinutul materialului educaţional de oriunde şi oricând, cu

ajutorul computerului personal şi a reţelei;

6

• accesibilitate online – o caracteristică importantă specifică acestui tip de educaţie, prin care se

înţelege accesul la educaţie prin Internet în timp real, de oriunde şi oricând, 24 de ore din 24, 7 zile

pe săptămână; nu există dependenţă de timp;

• prezentare concisă şi selectivă a conţinutului educaţional;

• individualizarea procesului de învăţare – fiecare cursant are un ritm şi stil propriu de asimilare şi

se bazează pe un anume tip de memorie în procesul de învăţare (auditivă sau vizuală),

parcurgerea cursurilor poate fi făcută treptat şi repetat, controlându-şi rapid progresele, beneficiind

de un feedback rapid şi permanent;

• metode pedagogice diverse – programele e-learning trebuie să aibă la bază diverse metode

pedagogice, care să ghideze subiecţii pe tot parcursul procesului de învăţare: la parcurgerea

materialelor didactice, la realizarea proiectelor, la evaluarea online;

• administrarea online – utilizarea sistemelor e-learning necesită asigurarea securităţii utilizatorilor,

înregistrarea acestora, monitorizarea cursanţilor şi a serviciilor oferite în reţea;

• costuri reduse de distribuţie – software-ul educaţional sau soluţiile electronice de învăţare nu sunt

ieftine. Totuşi, costurile lor sunt mai reduse decât cele implicate de o sesiune de învăţare “clasică”,

deoarece sunt eliminate cheltuielile de deplasare, închirierea spaţiilor pentru cursuri, cazarea şi

masa subiecţilor;

• timp redus de studiu – în unele cazuri, în funcţie de soluţia de tehnică adoptată, şi timpul poate fi

trecut la categoria reducerea costurilor: subiectul nu va întrerupe activitatea profesională pentru a

urma un curs, ci va “pierde” doar câteva ore zilnic pentru a învăţa online sau offline, pe computer;

• interacţiuni sincrone şi asincrone – cele două tipuri de interacţiuni dintre instructori şi instruiţi se

pot completa;

• tehnologii dinamice diverse – acestea permit un feedback pronunţat, în timp real, şi evaluări

formative şi sumative, calitative şi cantitative, realizate într-un mod facil şi de către evaluatorii cei

mai avizaţi;

Dezavantajele educaţiei de tip e-learning sunt:

• necesită experienţă în domeniul utilizării calculatoarelor – cursanţilor li se solicită anumite

cunoştinţe în domeniul IT.

• costuri mari pentru proiectare şi întreţinere – acestea includ şi cheltuieli cu tehnologia,

transmiterea informaţilor în reţea, întreţinerea echipamentului, producerea materialelor necesare.

Comparativ, însă, cu toate costurile pe care le implică procesul educaţional clasic, acestea sunt net

mai mici.

7

Cu toate aceste dezavantaje sau limitări, experienţa platformelor e-learning deja funcţionale

a demonstrat faptul că participanţii la educaţie prin intermediul noilor tehnologii e-learning se

familiarizează în scurt timp cu mediul virtual şi intră relativ repede în ritmul natural al transmiterii şi,

respectiv, însuşirii de cunoştinţe prin acest modern şi eficient tip de educaţie.

AplicaţieDescoperiţi în echipă, cel puţin 3 platforme e-learning operaţionale şi ordonaţi-le în funcţie de

preferinţe. Justificaţi ordonarea lor. Puteţi folosi motorul de căutare google.

Info+http://www.mountainquestinstitute.com/definitions.htmwww.intelera.com/glossary.htmhttp://www.cybermediacreations.com/elearning/glossary.htmlhttp://en.wikipedia.org/wiki/Elearning

8

Jurnal de curs

ce am învăţat

……………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………

ce aplic

……………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………

ce mai vreau să ştiu

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

2. Prezentarea generală a portalului (facilităţi oferite de portal). Primii paşi

Repere teoretice2.1 Sistemul e-educaţiePlecând de la Analiza nevoilor şi elaborarea caracteristicilor pentru sistemul de e-educaţie, au fost

testate diverse echipamente hardware şi platforme de dezvoltare pentru a putea identifica

specificaţiile tehnice necesare în vederea achiziţionării echipamentelor hardware şi a produselor

software necesare implementării sistemului de e-educaţie.

Sistemul de e-educaţie care se va dezvolta în cadrul proiectului COMPENDIU, va putea susţine

managementul conţinutului de tip multimedia cu accent pe conţinut video.

Materialele video reprezintă un instrument deosebit de util în instruirea cadrelor didactice, atunci

când sunt folosite corespunzător.

Câteva dintre avantajele unice ale utilizării secvenţelor video în cadrul instruirii profesorilor:

- surprind foarte bine interacţiunile complexe dintre profesori şi elevi din cadrul unei ore de

curs (gesturi şi limbaj corporal, dialog, emoţii, nuanţe). Aceste interacţiuni nu pot fi surprinse

decât prin înregistrări video sau prezenţa fizică a unui observator în clasă.

- pot fi parcurse non-linear şi repetate de oricâte ori e nevoie pentru a analiza aspecte diferite

- sunt disponibile pentru toţi profesorii în orice moment astfel încât instruirea poate avea loc

oriunde şi oricând şi poate atinge un număr mare de cadre didactice (singura cerinţă fiind un

calculator cu conexiune Internet)

- permit împărtăşirea unei experienţe comune de persoane aflate la distanţă unele de altele şi

discuţii pe baza acestei experienţe, facilitând practic transferul de know-how între cadrele

didactice

Folosirea secvenţelor video este esenţială în utilizarea cu succes a metodei de micro-teaching. O

tehnică prin care se înregistrează video o lecţie ţinută de un profesor care mai apoi este redată şi

analizată.

Feedback-ul primit de la colegi şi analiza proprie îi permit cadrului didactic să îmbunătăţească

aspecte punctuale şi să lege mai bine activitatea de la clasă de atingerea obiectivelor educaţionale.

Mai mult, când este utilizată experimental, metoda îi permite cadrului didactic să adauge noi

abordări în portofoliul pedagogic într-un mediu sigur şi cu un feedback de calitate (de exemplu

9

folosirea unei tehnici pedagogice noi în faţa unui grup de colegi sau a unui grup mic de elevi,

înregistrarea video şi analiza ulterioară).

Decizia de a susţine instruirea profesorilor prin intermediul secvenţelor video a fost luată de

numeroase ţări cu sisteme educaţionale avansate. Exemple notabile sunt:

- portalul Curriculum Online, ce a funcţionat în Marea Britanie susţinut de guvern (prin UK

Department for Education and Skills -DfES) şi care conţinea numeroase materiale video

de instruire pentru profesorii din învăţământul preuniversitar

- iniţiativa Teachers TV din Marea Britanie, susţinută financiar de guvern (Department for

Children, Schools and Families DCSF) prin care se suţinea dezvoltarea profesională a

oricărei persoane care lucra în şcoli, permiţându-le să-şi dezvolte abilităţile profesionale şi

să fie conectaţi cu alţi colegi din teritoriu.

În urma analizei de nevoi desfăşurată în cadrul proiectului COMPENDIU recomandările experţilor

educaţionali susţin folosirea materialelor video. Astfel, s-a identificat nevoia de a recurge la metode

de instruire de tip micro-teaching şi alte metode similare în care profesorul să poată primi un

feedback de la colegi şi de la metodişti/traineri. Cadre didactice ar dori să vadă modele de predare

care să îmbine diferite metode în diferite contexte şi să poată discuta pe baza lor.

În concluzie, s-a recomandat explicit de către experţi, crearea de secvenţe video care să reprezinte

modele pedagogice şi care să poată fi analizate şi discutate de către cadrele didactice.

2.2 Utilizarea secvenţelor video de către cadrele didactice la clasăPentru a susţine aplicarea metodelor moderne de predare, includerea de către profesori în cadrul

predării la clasă de materiale filmate şi secvenţe multimedia este absolut obligatorie, cu certe

beneficii educaţionale.

Folosirea de către profesori a secvenţelor video în clasă este indicată mai ales în următoarele

situaţii educaţionale:

- elevii au posibilitatea de a fi purtaţi în “călătorii” imposibile (de la vizitarea Sistemului Solar la

explorarea corpului uman sau a structurii atomilor)

- deschide orizontul cultural al copiilor prin secvenţe video ce prezintă locuri, oameni şi

obiceiuri din toată lumea

- arată experimente imposibil de replicat în laboratoarele şcolare

- permite accesul la secvenţe cu conţinut istoric, piese de teatru sau muzicale

- ilustrează fenomene şi concepte abstracte

- sunt foarte potrivite pentru studiul limbilor străine

10

Utilizarea secvenţelor video aduce următoarele beneficii:

- permite o experienţă comună pe baza căreia copii pot discuta

- ating elevi cu diferite stiluri de învăţare, în special pe cei care preferă elementele vizuale în

procesul de achiziţie al informaţiei

- ţine treaz interesul elevilor şi augmentează motivaţia relativ la participarea la lecţie

Totodată, în cadrul proiectului se pot realiza colaborări între cadre didactice din regiunile vizate

în proiect, şi nu numai. Cadrele didactice vor putea utiliza, în cadrul programelor de formare

dezvoltate în proiect, tehnologiile pe care le oferă sistemul de e-educaţie pentru a le da posibilitatea

de a lucra colaborativ, de a interacţiona şi de a promova modele de bune practici in activitatea

didactică şi de management.

Infrastructura sistemului trebuie sa poată susţine realizarea de videoconferinţe intre grupele de

cursanţi si, pe termen lung, va putea asigura dezvoltarea durabilă a unei reţele profesionale în

educaţie care să contribuie la profesionalizarea sistemului de educaţie.

11

Harta arhitecturii

12

2.3. Primii paşiProfilul user-ului - datele personale

Pentru a-ţi accesa contul:

• click pe utilizator, introduci codul de utilizator şi apoi parola;

Profilul utilizatorului

Aici sunt prezentate informaţii despre dumneavoastră vizibile tuturor participanţilor platformei

Compendiu.ro.

Schimbarea parolei - pentru a schimba parola este necesar să scrieţi vechea parolă şi apoi noua

parolă.

Mesaje - Aici puteţi vizualiza mesajele primite prin intermediul modulului de chat, chiar dacă

dumneavoastră nu aţi fost logat pe platformă la momentul primirii mesajului.

Blog

Aici puteţi scrie o serie de notiţe sau mici articole cu opiniile şi părerile dumneavoastră. Acestea

pot fi vizualizate de către întreaga comunitate a platformei sau pot fi accesate doar de către

dumneavoastră şi de nimeni altcineva. Vizibilitatea unui articol de blog poate fi selectată.

13

Forum

Forumul are ca fundament interesul comun al unui grup de persoane care devin utilizatori. Putem

găsi, astfel, foarte multe zone de comunicare organizate în jurul unor tematici profesionale.

Diferenţa faţă de alte tipuri de comunicare este că informaţia rămâne accesibilă în cadrul

forumurilor pentru o perioadă de timp (în funcţie de setările aplicaţiei care susţine forumul).

Utilizatorul are libertatea de a alege momentul când doreşte să acceseze informaţia.

În această secţiune sunt vizibile toate comentariile făcute în cadrul forumurilor din platforma

Compendiu.ro

Aplicaţie1. Intră în contul tău şi explorează funcţiile site-ului.

2. Modifică parola de acces pe site.

3. Intră în secţiunea Forum de pe platformă şi discută cu colegii întrebările din jurnalul de curs.

Info+

14

15

Jurnal de curs

ce am învăţat

……………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………

ce aplic

……………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………

ce mai vreau să ştiu

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

3. Elaborarea şi publicarea în portal a unui articol didactic şi gestionarea sa ulterioară

Repere teoreticePoţi edita şi publica un articol pe platforma Compendiu, utilizând funcţiile blog sau wikiUtilizarea blog-uluiUn blog reprezintă un mijloc de comunicare interpersonală şi poate lua diverse forme, de la un

jurnal on-line la un depozit de informaţii referitoare la un anumit domeniu.

Prin urmare, blog-ul este o pagină Web cu următoarele caracteristici:

structură de hiperlegături. Conţinutul site-ului este format în mare parte din intrări cu

comentarii şi hiperlegături spre alte resurse online. Nu există o lungime prestabilită pentru

obiectele postate, unele mesaje pot conţine o singură legătură spre un conţinut aflat oriunde

pe Web, în timp ce altele, majoritatea, includ informaţii adiţionale şi/sau comentarii

personale despre subiectul discutat. Prezenţa hiperlegăturilor diferenţiază weblog-urile de

jurnalele de însemnări online, în care autorul consemnează diverse evenimente care nu

sunt neapărat relevante pentru publicul larg, excepţie făcând un cerc restrâns de prieteni.

actualizări frecvente afişare în ordine invers cronologică. Weblog-urile sunt într-o dinamică

permanentă, noile mesaje postate apar de fiecare dată în partea de sus a paginii principale.

În consecinţă utilizatorii revin regulat în aşteptarea unor noi mesaje. Această caracteristică

marchează cea mai importantă distincţie între weblog-uri şi paginile personale care rareori

sunt revizitate.

acces public, liber la conţinut. Site-ul poate fi accesat fără restricţii legate de plată sau de

apartenenţă la vreo comunitate

arhivare. Fiecare mesaj are asociată o legătură permanentă, astfel el poate fi cu uşurinţă

accesat chiar dacă a dispărut de pe prima pagină ca urmare a dinamicii blog-ului.

O componentă opţională o reprezintă motorul de căutare internă, vizitatorii având posibilitatea de a

regăsi rapid, pe baza unor criterii anumite informaţii ce apar în mesajele din blog. Structura

generală a unui blog conţine un titlu, o listă a mesajelor curente, o listă de legături utile, listă

cunoscută sub numele de blogroll, statistici etc.

Tot mai mult, blog-urile sunt folosite în educaţie, pentru comunicarea cu cursanţii.

Orice formator îşi poate deschide un blog prin intermediul căruia să publice materiale/resurse

pentru curs, noutăţi, să ţină legătura cu cursanţii săi, să supună discuţiei diferite aspecte ale

cursului, să faciliteze formarea unei comunităţi de învăţare.

16

Prin intermediul unui blog se pot publica proiecte ale instituţiei, facilitându-se formarea de

parteneriate.

O secţiune a blog-ului poate fi o listă de site-uri/blog-uri educaţionale, care ar putea prezenta

interes pentru cursanţi.

Din perspectiva cursanţilor, blog-urile personale pot deveni portofolii digitale sau spaţii de lucru în

grup, permiţând păstrarea legăturii şi după terminarea unui curs, fiind un adevărat sistem de

management al cunoştinţelor,util în dezvoltarea profesională.

Ca instrument de învăţare, blog-ul poate fi ideal pentru folosirea în modele de învăţare

constructiviste, prin încurajarea strategiilor de învăţare autonome şi profunde.

Componentele interactive ale blog-ului sunt indicate pentru comunicare şi colaborare; dialogul

deschis cu ceilalţi îi permite cursantului să fie în legătură cu colegi şi formatori, determinându-l să

studieze problematica unui subiect din mai multe perspective. Cu atât mai mult, faptul că fiecare

element postat este afişat şi arhivat în mod cronologic, face o înregistrare cronologică a construcţiei

personale de cunoaştere şi dialogul ceilalţi disponibili pentru o cercetare mai amănunţită, de

asemenea încurajează reflecţia.

Pentru crearea şi administrarea unui blog nu sunt obligatorii cunoştinţe avansate de informatică.

Probabil te vei întreba Ce pot scrie pe blogul meu?

Technorati şi Alltop sunt două dintre cele mai bune surse de inspiraţie. Poţi să îţi configurezi un

canal pe Alltop cu blogurile care au aceeaşi temă, pentru a afla noutăţile din domeniu.

Monitorizează blogurile din domeniul tău de activitate şi abonează-te prin e-mail sau înscrie-te la

feedurile RSS pentru a fi mereu informat. Acest lucru te va ajuta să vezi care sunt cele mai

discutate subiecte şi îţi poate furniza foarte multe idei pentru un articol de calitate.

Împarte informaţii şi sfaturi pe care crezi că i-ar interesa pe cititorii tăi.

Scrie într-un mod în care să provoci o conversaţie cu cititorii, nu scrie articole de tip jurnalistic în

care doar să raportezi ceva.

AplicaţieCreează topicul unui blog personal.

Info+http://technorati.com/blogs/directory/

http://blogging.alltop.com/

17

Repere teoreticeWiki pe platforma CompendiuFuncţia Wiki oferită de platforma Compendiu, este o funcţie de colaborare online un website

pe care utilizatorii pot crea şi modifica informaţia, cea mai simplă bază de date editabilă online.

Cel mai bun exemplu de Wiki: Wikipedia.org, cea mai mare enciclopedie online, ce se

dezvolta prin contribuţii publice. Wikipedia a crescut atât de mult, încât, în ultimul an, a devenit cea

mai populară enciclopedie, depăşind cu mult cantitatea de informaţie stocată în orice alta

enciclopedie (electronică sau tipărită).

Marele atu al unui Wiki este uşurinţa cu care utilizatorii pot interacţiona. E foarte simplu să

modifici anumite informaţii eronate sau să creezi pagini cu informaţii noi. Acest sistem democratic

permite dezvoltarea spectaculoasă a bazei cu date/informaţii. Funcţionează la fel de bine pentru

comunităţi publice, pentru şcoli, departamente, grupuri sau organizaţii.

Avantajele unui Wiki:- E simplu de folosit, chiar şi pentru oamenii non-tehnici. Nu trebuie să ştii HTML pentru a lucra cu

un Wiki. Are o sintaxă foarte simplă şi după ce înveţi câteva reguli de bază, poţi crea sau modifica

orice document.

- E accesibil printr-un browser Web. Oricine îl poate vedea, de pe calculatorul de la şcoală, de pe

telefon sau de pe laptop, în vacanţă.

- Uşor de organizat, indexat şi căutat.

- E uşor de instalat şi întreţinut.

- Încurajează colaborarea democratică. Conţinutul de slabă calitate e sancţionat de utilizatori, nu

exista constrângeri ierarhice. După ce o persoană creează o pagină wiki, alt membru al echipei

poate adăuga mai mult conţinut, poate edita conţinutul sau poate adăuga linkuri de suport.

AplicaţieIntră pe platforma Compendiu şi creează un wiki cu o temă stabilită în comun cu colegii de grupă.

Info+Citieşte şi aici ce trebuie să faci pentru a începe un Wiki:

http://en.wikibooks.org/wiki/Wiki Science:How to start a_Wiki

18

Cea mai mare enciclopedie liberă de pe Internet este realizată cu această tehnologie, şi anume

Wikipedia ( http://ro.wikipedia.org ) . În acelaşi mod cum a fost realizată Wikipedia, un utilizator

obişnuit poate să-şi creeze propria enciclopedie sau pagină de web.

19

Jurnal de curs

ce am învăţat

……………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………

ce aplic

……………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………

ce mai vreau să ştiu

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

4. Crearea de comunităţi de învăţare şi managementul acestora

Repere teoreticeComunitatea virtuală se diferenţiază de comunitatea tradiţională, prin înlocuirea interacţiunilor

directe cu cele mediate de Internet. Totuşi, există şi o serie de caracteristici comune:

au acelaşi scop;

sensul, identitatea şi apartenenţa;

un set de reguli şi norme nescrise;

ritualuri, forme de exprimare specifice.

Comunităţile virtuale evoluează în funcţie de interesele membrilor şi au nevoie de o infrastructură

software şi de reţea care să permită satisfacerea nevoilor specifice.

Un portal, un forum de discuţii, un chat pentru comunicarea sincronă, un weblog reprezintă

instrumente Web suficiente pentru dezvoltarea unei comunităţi virtuale simple, bazate pe discuţii în

jurul unui subiect.

Transformarea unei comunităţi simple într-o comunitate de valori are loc atunci când simpla utilizare

este înlocuită de participare activă, membrii identificându-se cu scopurile

comunităţii din care fac parte.

Comunităţile de interese apar în momentul în care devin esenţiale în satisfacerea nevoilor

individuale şi reprezintă comuniunea dintre membrii complet dependenţi de existenţa comunităţii.

În domeniul educaţional, nevoia de informare şi comunicare este frecvent conştientizată, învăţarea

prin colaborare începe să-şi facă simţită prezentă, iar comunităţile de interese pot juca roluri

strategice în evoluţia sistemelor de învăţământ.

Resurse şi portaluri educaţionaleO modalitate deja consacrată, prin care instituţiile oferă acces centralizat la informaţii şi facilitează

crearea unei comunităţi este portalul5, ca formă de integrare într-o singură aplicaţii a mai multor

aplicaţii Web.

Avantajele acestei integrări sunt :

5 Portalul este „un site Web care oferă o gamă largă de servicii şi resurse, şi care serveşte ca punct de intrareşi de informare generală pe Web” -http://www.arond.ro/ro/resources/glossary.html

20

agregarea conţinutului – capacitatea de a îmbina mai multe fragmente de conţinut într-o

singură interfaţă consistentă;

moduri de vizualizare personalizate – fiecare utilizator va avea acces la anumite informaţii

prezentate într-o formă specifică profilului de utilizator din care face parte;

conţinut personalizat – prin această facilitate, personalizarea este dusă la un nivel superior

şi oferă utilizatorilor posibilitatea de a stabili maniera de vizualizare a informaţiilor astfel încât

să fie satisfăcute nevoile personale;

model de securitate unificat – utilizatorii portalului au un singur cont prin intermediul

căruia vor avea acces la portal. Acest aspect asigură o autentificare unică şi o securitate

bazată pe roluri;

facilităţi de colaborare – care permit dezvoltarea de comunităţi cu interese comune prin

comunicare, partajarea aplicaţiilor / fişierelor şi realizarea de conferinţe;

localizarea – se referă la personalizarea portalului (interfaţă şi conţinut) pentru regiunea în

care este folosit, inclusiv limbă, schimb valutar, formatul datei;

independenţa de platformă – un portal ar trebui să fie compatibil cu majoritatea

navigatoarelor;

dezvoltarea modulară – este o caracteristică a portalurilor să fie dezvoltate pornind de la un

nucleu, fiind ulterior adăugate module pe măsură ce sunt necesare.

Managementul relaţiilor cu publicul devine din ce în ce mai important şi pentru instituţiile

educaţionale care încep să considere site-urile Web ca fiind strategice atât în formarea comunităţii

de învăţământ cât şi în îmbunătăţirea eficienţei şi productivităţii instituţiei.

Un portal educaţional presupune o bună colaborare a personalului didactic şi administrativ care va

furniza conţinutul informaţional.

Portalurile pot reprezenta puncte de lansare pentru utilizarea eficientă a tehnologiei informaţiei

şi comunicaţiilor în educaţie.

Învăţarea colaborativăConectarea la Internet creşte considerabil şi posibilităţile de cooperare între persoane situate

geografic la distanţă. Lucrând în grup creşte gradul de implicare; făcând schimb de idei se

consolidează gândirea şi se promovează analiza în profunzime.

Principalele atribute ale lucrului în echipă sunt:

21

interdependenţa pozitivă – succesul / eşecul unui membru afectează întreg grupul,

conducând la responsabilizarea acestuia;

încrederea în colegii de echipă – membrii grupului învaţă să aibă încredere, să conducă, să

ia decizii şi să comunice;

schimbul de idei în vederea îmbunătăţirii performanţelor individuale.

Demersurile pedagogice susţinute pentru determinarea celor mai adecvate şi eficiente căi de

desfăşurare a proceselor de instruire au accentuat necesitatea de a încorpora în mediul

instrucţional o componentă socială şi de grup. Astfel, în proiectarea unui sistem educaţional trebuie

luate în considerare atât contextul în care acesta va fi folosit, cât şi opiniile grupului social care îl va

utiliza. Învăţarea nu trebuie privită doar ca proces de transfer de informaţii de la instructor la

cursant, ci ca proces de construire de cunoştinţe în timpul interacţiunii cu ceilalţi participanţi ai

grupului la o anumită activitate educativă. Un alt aspect important, care trebuie luat în considerare,

îl reprezintă motivarea cursantului, fiind folosite în acest sens o întreagă paletă de tehnici precum

stimularea încrederii, a spiritului de competiţie şi a curiozităţii.

Cooperarea presupune împărţirea responsabilităţilor legate de o anumită activitate între participanţi.

Învăţarea prin cooperare nu înseamnă doar plasarea cursanţilor într-un anumit grup şi repartizarea

unei sarcini (probleme) grupului.

În cadrul sistemelor educaţionale cooperarea se bazează pe comunicare (schimb de informaţii),

colaborare (lucrul în grup) şi coordonare, fiecare dintre acestea fiind susţinută de infrastructură

software de grup.

PC-ul s-a transformat dintr-un instrument individual, într-un instrument colectiv, care ajută oamenii

să lucreze împreună pentru a realiza task-uri în grup, într-un mod cât mai eficient.

Cercetările sociologice au arătat că managerii îşi pierd aproximativ 25%-;50% din timpul lor în

întâlnirile de lucru.

Organizarea unor întâlniri de tip clasic (acelaşi loc, acelaşi timp) devine foarte costisitoare, din toate

punctele de vedere (timp, resurse financiare etc.). Oamenii devin conştienţi de faptul că avantajele

într-o competiţie reală sunt legate efectiv de managementul capitalului intelectual al organizaţiei.

În aceste condiţii „grupul“ poate fi definit ca un mecanism foarte important în luarea deciziilor.

Orice proces care implica un grup de persoane, care lucrează în colaborare, este prin definiţie o

„activitate de Workgroup“.

22

Specialiştii Microsoft definesc un nou termen, acela de „ Workgroup computing“ , ca fiind tehnologia

standard utilizată pentru a-i ajuta oamenii să lucreze în mod eficient în cadrul unui grup, sau pentru

a se organiza şi a-şi optimiza procesul de lucru

Alegerea unei strategii workgroup corecte este una dintre cele mai importante decizii pe care o

organizaţie trebuie să o ia.

Ce este Groupware?La definirea conceptului de „groupware“ trebuie să avem în vedere faptul că acesta este un mixt de

„informatică, organizare şi gestiune“, cu alte cuvinte o lume virtuală în care mai multe persoane pot

lucra.

Dificultatea în stabilirea unei definiţii precise pentru groupware se datorează faptului că acesta îşi

are originea în trei mari domenii distincte, dar foarte apropiate de cerinţele de lucru în grup, şi

anume:

- Mesagerie electronica

- Managementul informaţiilor

- Automatizarea proceselor şi a fluxului de lucru.

Aceste trei domenii au dat generat, fiecare în parte, un număr considerabil de aplicaţii: poşta

electronică, conferinţe electronice, distribuirea şi urmărirea documentelor.

Un pachet de programe de aplicaţii pentru grupuri de lucru, poate fi considerat grupware numai

dacă el integrează trei cerinţe de lucru:

- comunicarea, prin utilizarea mesageriei electronice;

- colaborarea, prin partajarea resurselor informaţionale între membrii grupului în vederea

realizării obiectivelor organizaţiei;

- coordonarea, prin adăugarea comunicării şi colaborării în structura fluxului de lucru.

Rezumând cele trei cerinţe de lucru ale grupului, se poate enunţa o definiţie:

Groupware reprezintă un set integrat de instrumente (hardware şi software) care permite oamenilor

să lucreze împreună prin comunicare, colaborare şi coordonare, la momente de timp si locuri

diferite.

Groupware ca forma de comunicare Sistemele groupware combinate cu tehnologia de comunicaţii celulare şi tehnologia de comunicaţii

prin modem permit utilizarea lor oriunde şi oricând. Ele permit comunicarea, luarea deciziei sau

generarea de idei.

23

În condiţiile in care lumea a devenit “mai mică” şi distanţele geografice nu s-au schimbat, au devenit

necesare noi forme de conducere a activităţilor curente.

Sistemele groupware oferă conexiunile necesare pentru colaborare.

Caracteristicile unei aplicaţii groupware sunt :

- trimiterea de mesaje din partea unei persoane către unul sau mai mulţi membri ai grupului;

- crearea rapidă de baze de date şi plasarea de informaţii care se pot accesa de către orice

persoană din grup;

- aceleaşi informaţii asupra unui subiect sunt disponibile tuturor membrilor autorizaţi din grup,

indiferent de locul în care aceştia se află;

- posibilitatea tuturor membrilor organizaţiei de a comunica între ei cât mai rapid cu putinţă,

indiferent dacă este vorba de simple mesaje, noutăţi sau date vitale pentru activitatea

profesională;

- păstrarea informaţiilor în locuri sigure şi uşor accesibile;

- combinarea în documente unitare a datelor, imaginilor, textelor, tabelelor sau elementelor

multimedia provenite dintr-o gamă largă de produse software;

Utilizări ale tehnologiei groupwareInstrumentele prezentate mai jos pot fi utilizate de o organizaţie pentru a sprijini activitatea de grup.

Aplicaţii groupware de tip asincron :

- E-mail

- Grupurile de ştiri (newsgroup)

- Calendarele de grup

- Sisteme de editare in regim de colaborare

E-mail

Poşta electronică reprezintă de mult timp cea mai uzuala aplicaţie groupware. Cu toate ca

tehnologia de baza este proiectată să permită trimiterea de mesaje simple între două persoane,

chiar sistemele e-mail elementare includ elemente suplimentare pentru trimiterea mesajelor,

compunerea de mesaje, constituirea grupurilor poştale şi ataşarea de fişiere la mesajele expediate.

Alte elemente specifice aplicaţiilor e-mail se referă la sortarea şi prelucrarea automată a mesajelor,

stabilirea automată a rutei mesajelor şi comunicarea structurată (mesaje ce necesită informaţii

suplimentare pentru a putea fi vehiculate).

Grupurile de ştiri (newsgroup)

24

Sistemele newsgroup sunt similare cu sistemele e-mail cu excepţia faptului că ele sunt proiectate

pentru vehicularea mesajelor în cadrul grupurilor mari de persoane, în locul unei comunicări cu

fiecare membru, specifică poştei electronice.

Calendarele de grup

Calendarele permit programarea orară, managementul unui proiect, coordonarea între mai multe

persoane şi pot furniza de asemenea suport pentru programarea echipamentelor utilizate.

Sisteme de editare in regim de colaborare

Autorii care colaborează la un document pot să dispună de unelte care să-i ajute să planifice şi să

coordoneze procesul de creare a documentelor, cum ar fi metodele pentru blocarea anumitor părţi

din document sau legarea documentelor create separat.

AplicaţieCreaţi în echipă, un grup de lucru. Observaţi cu atenţie facilităţile oferite de această funcţie.

Info+http://en.wikipedia.org/wiki/Collaborative_software

http://office.microsoft.com/ro-ro/sharepoint-online-enterprise-help/utilizarea-unui-calendar-de-grup-

HA101810606.aspx

http://en.wikipedia.org/wiki/Google_Calendar

25

Jurnal de curs

ce am învăţat

……………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………

ce aplic

……………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………

ce mai vreau să ştiu

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

5. Utilizarea instrumentelor suport pentru activitatea profesională

Repere teoretice5.1 Calendarul evenimentelor

În Prima Pagină este afişat calendarul evenimentelor şi orice utilizator poate vizualiza

evenimentele importante. Fiecare tip de eveniment este marcat de un icon specific.

În zona Legendă poţi vizualiza la ce se referă fiecare icon.

Zilele în care sunt evenimente sunt marcate diferit. Calendarul cuprinde în mod automat structura

anului şcolar.

În zona Evenimente sunt afişate pe scurt detalii despre evenimentele apropiate sub forma

descriere eveniment pe scurt, data şi ora.

Dând click pe un eveniment se deschide calendarul aferent zilei în care are loc acesta.

Dacă se selectează evenimentul din cadrul acestui calendar, se poate urmări detalii privind:

- Tipul evenimentului.

- Durata evenimentului – data de începere şi data de final.

- Descrierea evenimentului.

Introducerea unui eveniment nou în Calendar Pentru a introduce un element nou în calendar, se selectează ziua în care doreşti să aibă loc

evenimentul. Se va deschide o fereastră unde poţi completa datele:

- Tipul evenimentului şi în acest sens selectaţi direct din lista existenă în sistem.

- Introduci data de început în rubrica De la. Ai posibilitatea de a selecta direct din lista de intervale

orare din sistem.

- Introduci data de sfârşit a evenimentului în rubrica Până la. Ai posibilitatea de a selecta direct din

lista de intervale orare din sistem.

- Introduci denumirea evenimentului la rubrica Temă.

- Introduci detalii despre eveniment la rubrica Descriere.

5.2 Editor de documente de planificareDin calendar, se pot extrage date importante pe care le poţi folosi pentru editarea planificării

calendaristice.

În elaborarea planificărilor se recomandă parcurgerea următoarelor etape:

- realizarea asocierilor dintre competenţele specifice şi conţinuturi

- împărţirea între unităţi de învăţare

26

- stabilirea succesiunii de parcurgere a unităţii de învăţare

- alocarea timpului considerat necesar pentru fiecare unitate de învăţare, în concordanţă cu

conţinuturile vizate şi competenţele specifice.

Planificările pot fi întocmite pornind de la următoarele rubrici:

Unitatea de învăţământ.........

Disciplina................................

Profesor..................................

Clasa / Nr. ore pe săptămână / Anul şcolar

Unităţi de învăţareCompetente specificeConţinuturiNr. de ore alocateSăptămânaObservaţii

Planificarea calendaristică va avea generate rubricile esenţiale: dată, unităţi de învăţare, conţinuturi,

resurse, urmând ca ulterior să introduci unitatea de învăţământ, disciplina, numele profesorului,

clasa, competenţele şi numărul de ore alocate.

Odată ce au fost introduse datele importante în Calendar, planificarea anuală va fi generată foarte

uşor.

De asemenea, platforma Compendiu oferă posibilitatea de editare a planului de activităţi

desfăşurate pe o săptămână, document util în completarea condicii.

5.3 Editorul proiectului unităţii de învăţare Platforma Compendiu oferă şi posibilitatea de a genera, pentru fiecare unitate de învăţare, câte un

proiect.

Proiectul unei unităţi de învăţare poate fi întocmit pornind de la următoarele rubrici:

Unitatea de învăţământ.........

Disciplina................................

Clasa / Nr. ore pe săpt./ Anul

Unitatea de învăţare..............

Nr. de ore alocate...................

ConţinuturiCompetenţe specificeActivităţi de învăţareResurseEvaluare

     

Temele trecute în conţinuturi precum şi resursele folosite pentru fiecare temă, vor fi preluate în mod

automat. Vei adăuga doar competenţele specifice, activităţile de învăţare precum şi formele de

evaluare avute în vedere.

27

5.4 Editor teste

Platforma Compendiu permite încărcarea unor teste pentru disciplina pe care o predaţi. Testul

poate fi încărcat în pagina wiki creată.

Info+

http://teste.macsim.ro/test-center

http://catalin.macsim.ro/editor-de-teste-partea-a-2-a/

http://lupescugrigore.googlepages.com/testcreator2008

http://www.2shared.com/file/3044967/...asa_final.html

5.5 ?? Editor video ??

5.6 Agenda profesor (memo)

5.7 Sabloane pentru documente uzuale

5.8 ?? Editor/Vizualizator documente ??

5.9 Managementul elevilor / activităţilor

Repere teoretice

Generarea planului de îmbunătăţire a activităţii cadrului didactic folosind platforma

Registrul de calcul Excell „Analiza clasei.xls” îşi propune să ofere o modalitate de obţinere rapidă a

informaţiilor necesare pentru a genera atât planul de îmbunătăţire a activităţii cadrului didactic cât şi

planurile de învăţare personalizate ale elevilor.

Pentru aceasta, cadrul didactic îşi va stabili obiectivele şi competenţele pe care elevii săi trebuie să

le atingă/îndeplinească. Acestea vor fi stabilite pentru fiecare etapă de evaluare numită în Foaia 1 a

registrului, S (respectiv S1, S2, S3… S56). Obiectivele şi competenţele care sunt urmărite în

evaluări, pot fi diferite sau identice, deşi în celulele foii ele au fost denumite diferit (Obiectiv 1…

Obiectiv 25).

6 Aceste evaluări se vor face la finalul uni segment de activitate didactică, indiferent cum este acesta numit în metodologie: capitol, unitate de învăţare, temă, lecţie.

28

După realizarea evaluării, profesorul va completa pentru fiecare elev nivelul de îndeplinire: i –

integral, p – parţial, n – neîndeplinit şi a - elev absent.

Foaia de calcul va contabiliza aceste nivele oferind astfel profesorului o imagine statistică imediată

a rezultatelor sale, dar şi o imagine individualizată pentru fiecare elev.

Astfel, în celulele B62 – B64 sunt număraţi elevii care au realizat integral obiectivul sau au atins

competenţa pentru obiectivul 1, respectiv competenţa 1 ( în funcţie de modul în care îşi propune

profesorul să facă această evaluare).

29

În cazul prezentat, 10 elevi au avut obiectivul realizat integral , 9 parţial şi 6 nerealizat, fiind

număraţi şi 6 absenţi. Linia „Control” a fost introdusă cu scop de verificare (suma trebuie să fie 30 –

nr. de elevi ai clasei, pe fiecare coloană, dacă s-au completat toate câmpurile – vezi, de exemplu

P66, unde totalul este 29, deci unui elev nu i s-a completat încă unul dintre rezultate.

În foaia „O şi C” vor apărea listate obiectivele şi competenţele, pe măsură ce ele sunt înregistrate

în Foaia1.

În foaia „Lista clasei”, vor apărea elevii clasei după ce Foaia1 este completată.

Foaia „O şi C” va contabiliza nivelul de atingere a obiectivelor şi competenţelor la nivelul întregii

clase, permiţând profesorului să-şi formuleze planul de îmbunătăţire, furnizând lista de obiective şi

competenţe, precum şi nivelul lor de realizare pentru întreaga clasă.

Foaia „Lista clasei” va permite profesorului să stabilească pentru fiecare elev planul de învăţare

personalizată furnizând profesorului lista de obiective/competenţe şi nivelul lor de realizare pentru

fiecare elev în parte.

Registrul va fi completat cu încă o foaie în care se vor regăsi acţiuni ce trebuie întreprinse dacă

obiectivul / competenţa este realizată parţial sau nerealizată, la nivelul clasei (procentual) dar şi

pentru fiecare elev (pentru a putea formula PIP)

Aplicaţie

30

Introdu în registru „Analiza clasei”, obiectivele şi competenţele disciplinei pe care o predai, pentru o

clasa oarecare.

Info+

31

Jurnal de curs

ce am învăţat

……………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………

ce aplic

……………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………

ce mai vreau să ştiu

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

6. Utilizarea portalului pentru comunicare (forum şi chat)

Repere teoreticePlatforma Compendiu permite accesul rapid la adresa de email ale cadrelor didactice titulari

sau tutori ai unui curs.

Comunicarea asincronă între profesori, precum si între profesor-elevi (comunicare în grup) este

asigurată prin intermediul forumurilor de discuţii ce pot fi deschise individual la nivel de disciplină.

Comunicarea sincronă este asigurată prin intermediul camerelor de discuţii (chat).

Email

În cadrul fiecărui curs avem la dispoziţie butonul Participanţi care va afişa lista tuturor participanţilor

la cursul curent inclusiv a formatorului titular de curs.

Dacă se va face click pe numele unui participant platforma va afişa informaţiile despre acea

persoană, inclusiv adresa de email. Folosind această adresă de email cursantul poate transmite

formatorului sau colegilor de curs, orice corespondenţă necesară desfăşurării procesului de

învăţare intr-un mod comod şi rapid.

Forum

Tipuri de forum-uri

Platforma e-learning are patru tipuri de forum-uri, fiecare cu o structură şi scop uşor diferit. Pe lângă

acestea patru, există două forumuri speciale:

• Forum pentru ştiri (News Forum) - platforma e-learning generează automat acest tip de forum

pentru fiecare curs. La acest forum sunt înregistraţi toţi participanţii cursului. Aici cursanţii nu au

posibilitatea să deschidă subiecte de discuţie noi, doar profesorii pot adăuga subiecte. Numele

forumului poate fi schimbat (ex: Anunţuri importante).

• Forum pentru formatori - acest tip de forum poate fi creat prin ascunderea unui forum. Doar

formatorii au posibilitatea de a vedea forum-urile ascunse.

Forum-ul standard pentru uz general

Este cel mai util pentru cazul când subiectele de discuţii sunt variate sau pentru forum-uri sociale în

care participanţii aleg subiectul de discuţie. Acest tip de forum nu implică să răspundeţi la fiecare

topic, deşi pentru a asigura că discuţia nu iese de sub control, trebuie să va alocaţi un timp pentru

găsirea subiectelor comune din diferite discuţii.

32

Camere de discuţii - Chat

Discuţii on-line in timp real. Acest modul este util pentru a avea o mai buna înţelegere asupra

subiectelor puse în discuţie în cadrul materiei de curs.

Accesarea modulului de chat se face apăsând pe butonul cu textul Chat, dacă acesta este vizibil în

fiecare curs. Vizibilitatea acestui buton este determinată de opţiunile titularului de curs care poate

permite sau restricţiona accesul la acest modul pentru cursul la care este titular.

Odată accesat acest modul, se va deschide o fereastră distinctă numită cameră de discuţii. În

această cameră pot intra mai multe persoane, numele lor fiind vizibil în partea dreaptă. Dacă nu

există nimeni în camera de discuţii atunci în lista din partea dreapta va fi vizibil doar numele

dumneavoastră.

Pentru a scrie un mesaj în camera de discuţii nu ne rămâne decât să facem click în interiorul barei

de text din partea inferioară, să scriem textul şi apoi să apăsăm tasta Enter.

AplicaţieExersează pe platformă, fiecare facilitate descrisă mai sus.

Info+

33

34

Jurnal de curs

ce am învăţat

……………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………

ce aplic

……………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………

ce mai vreau să ştiu

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

Bibliografie

1. Adăscăliţei, A., Instruire asistată de calculator: didactică informatică, Polirom, 2007.

2. Anohina, A., Analysis of the terminology used in the field of virtual Learning, Educational

Technology & Society, 8 (3), 91-102, 2005.

3. Brut, M., Instrumente pentru e-learning: ghidul informatic al profesorului modern, Iaşi, Polirom,

2006.

4. Carliner, S., An Overview of Online Learning (2nd edition). Amherst, MA: HRD Press, 2004.

5. Comisia comunităţilor europene, Memorandum asupra Învăţării Permanente, Brussels,

30.10.2000

6 Cristea, V., Iosif, G., Marhan, A., Niculescu, C., Trăuşan-Matu, Ş., Udrea, O., Sisteme

inteligente de instruire pe Web, Editura Politehnica Press, Bucureşti, 2005.

7 Davidescu, N., E-ducation, information investors in people for relaunch economy, The Ninth

International Conference “Investments and Economic Recovery”, May 22-23, 2009.

8 Élthes, Z., Realizări e-learning şi blended learning, Conferinţa Naţională de Învăţământ Virtual,

ediţia a VI-a, 2008.

9 Finke, A., Bicans, J., E-learning System Content and Arhitecture Evolution, Proc. of 16th

International Conference on Information and Software Technologies IT 2010

10 Ghilic-Micu, B., Stoica, M., Managementul proceselor de e-learning bazate pe tehnologia

informaţiei şi comunicaţiilor, Workshop - Managementul proiectelor informatice, Bucureşti, oct.

2004.

11 Holotescu, C., Cursuri online în învăţământul superior de calculatoare, Simpozionul “Tehnologii

educaţionale pe platforme electronice în învăţământul ingineresc”, mai 2003, Bucureşti

12 Ioniţă, A., Organizational Learning – a Sustainable Competitive Advantage, Proceedings of the

International Symposium OL-KWM 2005.

13 Ioniţă, A., Trends in Professional Learning in the Framework of Knowledge Society,

Proceedings of the 1st International Conference on Virtual Learning, ICVL 2006.

14 Morvan, P., Detollenaere, N., Lucas, M., Meinadier, J.P., Dicţionar de Informatică. Traducere”,

Coordonator Cristina Chiculescu, Lucian Nicolae, Elena Biţu, Editura Niculescu, 1999.

15 Muntean, M. şi al., Consideraţii privind e-learning în societatea bazată pe cunoaştere, Revista

economică, nr. 4(28)/2003.

16 Rob, K., Modeling Units of Study from Pedagogical Perspective, Educational Technology

Expertise Center Open University of the Netherlands, First Draft, version 2, 2001.

35

17 Roşca, I.G., Apostol, C.,Zamfir, G., E-learning – paradigma a instruirii asistate, Revista

Informatica Economica, nr. 2 (22)/2002.

18 Smith, P.L., Ragan, J.T., InstructionalDesign, Third edition, John Wilez & Sons, Inc., 2005.

19 Toma, S., Făt, S., Găbureanu, S., Novak., C., Instruirea în societatea cunoaşterii: Impactul

programului Intel Teach în România, Bucureşti: Agata, 2009.

20 Vlada M., E-Learning şi software educaţional, Noi tehnologii de e-learning, Conferinţa

Naţională de Învăţământ Virtual, Software educaţional, Editura Universităţii din Bucureşti,

2003.

36