Info Managerial A FINAL

UNIVERSITATEA ROMNO- GERMANA DIN SIBIU HORTENSIA GORSKI

INFORMATICA MANAGERIALA SUPORT DE CURS(pentru studentii Universitatii Romno -Germane din Sibiu)

Copyright Hortensia GORSKI

CURS: dr.ing.ec. Hortensia Gorski

C UR SU L 1 + C URS U L 2 + CU RS UL 3

CAPITOLUL C A P I T O L U L 1 1

C CO ONNC CEEP PTULL

DDE E

S SISST TEEM M IINNF FO ORRMAATIIC C

1.1 CONSIDERATII PRIVIND SISTEMUL INFORMATIC 1.2 COMPONENTELE SISTEMULUI INFORMATIC 1.3 RAPORTUL SISTEM INFORMATIONAL SISTEM INFORMATIC 1.4 CERINTE INFORMATIONALE ALE M ANAGERILOR CU IMPLICATI I ASUPRA SISTEMELOR INFORMATICE 1.5 TIPOLOGIA SISTEMELOR INFORMATICE 1.6 EVOLUTII SI PERSPECTIVE ALE SISTEMELOR INFORMATICE PENTRU MANAGERI 1.7 INFORM ATIZAREA ECONOMIEI SI SOCIETATII 1.8 IMPACTUL NOII TEHNOLOGII INF ORMATIONALE SI DE COMUNICATII ASUPRA CARACTERISTICILOR AF ACERILOR

1


CONSIDERATII PRIVIND 1.1

SISTEMUL INFORMATIC

Una dintre caracteristicile noului mileniu este influenta majora a calculatoarelor electronice si comunicatiilor asupra vietii indivizilor si organizatiilor. Indiferent de locul n care se afla, indiferent de activitatea pe care o desfasoara, este absolut imposibil ca organizatiile si indivizii sa nu fie influentati de calculatoare si comunicatii. Acestea, nu numai ca sunt necesare, dar au si nceput sa se integreze, din ce n ce mai bine, n viata si activitatea fiecarei organizatii si a fiecarui individ. Rolul si locul calculatoarelor s -a schimbat enorm de la un deceniu la altul, mbogatindu se continuu. Daca initial rolul lor era doar acela de efectuarea mai rapida a calculelor complicate, treptat, calculatoarele au nceput sa fie utilizate n gestionarea bazelor de date si depozitelor de date, n sprijinirea proceselor decizionale si, practic, a tuturor functiilor managementului si functiunilor organizatiei. sau, n limba romna, Paradigma IT Informationala (TI) a nceput sa fie, din ce n ce mai mult, vehiculata n societate , si, n special, n mediul de afaceri. n literatura si practica, pentru a face referire la tehnologia informationala se utilizeaza si alte denumiri Tehnologia Informatica si Tehnologia Informatiei. n lucrarea de fata este vehiculata tehnologie informationala, deoarece o consider mai cuprinzatoare (le nglobeaza si pe celelalte doua) si prescurtarea IT, care este utilizata n toate publicatiile de afaceri si de specialitate din tara si strainatate. n ultimii ani, tehnologia informationala a nceput sa fie completata cu o noua componenta, deosebit de importanta si de complexa, care se dezvolta ntr -un ritm ametitor comunicatiile . Probabil ca multi ne ntrebam: Sunt chiar att de importante comunicatiile?, Nu este suficient sa dispunem de calculatoare performante chiar daca nu beneficiem de comunicatii pe masura? Raspunsul la prima ntrebare este categoric: DA, comunicatiile sunt absolut necesare!, iar raspunsul la cea de - a doua ntrebare este: NU, calculatoarele izolate, neconectate ntr- o retea sau ntr -un sistem mai larg de schimb de date, orict ar fi ele de performante, nu prezinta un potential grozav! Ca urmare, IT a devenit ITC ceea ce nseamna ca ne referim la informatica si comunicatii calculatoare , . n prezent, n lucrarile de specialitate, n reviste si n vorbirea curenta se vehiculeaza toate cele patru abrevieri IT, ITC si TI, TIC (n limba romna). Trebuie totusi sa recunoastem, fie ca ne place fie ca nu, faptul ca termenii n limba romna sunt foarte rar vehiculati si ca, n 98% dintre cazuri, se utilizeaza terminologia si abrevierile din limba engleza. Este sau nu corect acest aspect? Este o ntrebare care poate genera discutii aprinse. De fapt, eu nu mi - am propus sa analizez n carte aceasta problema. Totusi, pornind de la faptul ca, n prezent, este 2

-a servi la

(Information Technology)

Tehnologia

denumirea de

CURS: dr.ing.ec. Hortensia Gorski de neconceput ca tehnologia informationala sa nu fie integrata cu comunicatiile, rari si reviste de specialitate foarte multe luc fac referire adesea doar la termenul de tehnologie informationala si abrevierea IT (nu si la ITC) si considera ca la termenul si abrevierea nglobeaza n prezent si comunicatiile. Putem sustine, fara teama de - a gresi, ca cele trei componente calculatoarele, si comunicatiile informatica indiferent de tipul lor, nu trebuie abordate n mod independent; ele trebuie tratate ca fiind componente vitale, interconectate, ale sistemelor informatice manageriale. Un aspect asu pra caruia ar trebui sa insistam este acela ca, n Romnia, foarte mult timp, prin informatica s - a nteles doar un domeniu al matematicii aplicate n Se pare ca, acest punct de vedere persista chiar si n domeniul calculatoarelor. rivi lucrurile constituie o grava nentelegere. prezent. Acest mod de-a p nu trebuie privita si considerata ca fiind o disciplina ermetica asa cum o vad foarte multi informaticieni care se dezvolta si exista doar pentru sine. Ea trebuie sa serveasca unui numar ct mai mare de organizatii si indivizi. Calculatoarele, informatica si comunicatiile nu apar, nu se dezvolta, nu trebuie sa fie mbratisate de catre organizatii si de catre indivizi doar fiindca sunt la moda si fiindca adesea ne place sa fim n pas cu moda. El e nu trebuie luate n considerare n mod izolat, ci integrate armo nios n strategia de afaceri a organizatiei , dezvoltate si sa spijine att procesele de management ct si implementate astfel nct procesele de executie . Aceste aspecte trebuie sa le nteleaga cu totii: utilizatorii manageri si simpli angajati si specialistii n informatica analisti, programatori, analisti -programatori, ingineri de sistem, administratori de sistem, administratori de baze de date etc. Studiile efectuate evidentiaza faptul ca, n Romnia, mai sunt nca multe de realizat n acest sens. Utilizatorii manageri si simpli angajati nu nteleg sau nu doresc sa nteleaga pe deplin importanta integrarii noilor tehnologii informationale n strategia organizatiei. Mai mult, din pacate, foarte multi specialisti n informatica nu nteleg nimic din tot ceea ce este legat de acest aspect. Foarte multi considera ca este suficient sa fie superspecializati ntr - un domeniu de vrf si, n acest context, considera ca nu trebuie sa colaboreze si sa se plieze pe cerintele reale ale beneficiarilor. Ca urmare, n foarte multe cazuri, se scriu programe computerizate de dragul de- a se scrie, fara ca acestea sa aiba utilitate practica. Din punct de vedere tehnic, programele pot fi foarte bune, dar nu servesc nimanui, fiindca nu sunt axate pe necesitatile reale ale organizatiilor si managementului. Foarte multi informaticieni se considera, n prezent, ca facnd parte dintr - o rasa superioara, care nu trebuie sa coboare la nivelul celorlalti. Ne ntrebam cu totii Ct va rezista acest gen de specialisti? Probabil ca ntr -un viitor destul apropiat fie vor fi nevoiti sa - si schimbe radical acest mod de gndire, aceste conceptii, fie vor fi maturati de noul val de companii internationale si chiar romnesti, care dezvolta 3

Informatica

CURS: dr.ing.ec. Hortensia Gorski sisteme informatice integrate, deosebit de complexe si de utile, pliate pe cerintele beneficiarilor. conceptul de sistem informatic si se aduc n continuare, este prezentat atentiei o serie de definitii pe care le ofera literatura de specialitate din tara si , strainatate. C. S. Parker 1 considera ca un sistem informatic este un sistem informational n care calculatoarele joaca un rol important. Un asemenea sistem este alcatuit din urmatoarele cinci elemente: hardware, software, date, proceduri si oameni, iar Gh. Pisau, C. Toma si I. Mihailescu 2 afirma ca sistemul informatic poate fi definit ca un ansamblu de reguli, proceduri, mijloace si metode, cu precadere automate, folosite rea si stocarea datelor. Autorul realizeaza pentru culegerea, transmiterea, prelucra n continuare si o distinctie ntre sistemul informational si cel informatic, pe cel de -al doilea considerndu- l o componenta a celui dinti: Sistemul informatic este o componenta a celui informational si anume acea parte a acestuia care preia si rezolva sarcinile de culegere, prelucrare, transmitere si stocare a datelor cu ajutorul sistemelor de calcul. Dupa O. Nicolescu si I. Verboncu 3 sistemul informatic este aceea parte a sistemului informational care se rezuma n esenta la culegerea, transmiterea si prelucrarea cu mijloace automatizate a informatiilor, iar R. Reix 4 considera ca sistemul informatic al unei organizatii nglobeaza toate componentele automatizate ale caror interactiuni sunt la nivel informational. Obiectivul sau consta n furnizarea la diferite niveluri de organizare a informatiilor ce pot nsoti si controla functionarea ntreprinderii. C. Russu 5 defineste sistemul informatic ca fiind un sistem de tratare mecanizata sau automatizata a informatiei, construit din echipamente, programe si fisiere care trebuie sa satisfaca cerinte riguros precizate. Definitiile prezentate n literatura de specialitate din tara delimiteaza foarte clar mational de sistemul informatic, sistemul infor cel de-al doilea fiind considerat ca fiind o componenta a celui dinti . Spre deosebire de definitiile din literatura straina, cele din literatura romna nu prevad ca si componenta resursa umana, att de importanta n dezvoltarea si functionarea eficace si eficienta a s istemelor informatice. 1.2 COMPONENTELE SISTEMULUI INFORMATIC Componentele sistemului informatic pot fi deduse din analiza opiniilor si a definitiilor pe care specialistii le dau sistemului informatic (figura nr. 1).

, n centrul

4


COMPONENTELE SISTEMULUI INFORMATIC 1 6 componenta hardware Componenta tehnica sau

Resursele umane

Componenta informationala

Componenta de 2 5 program e (software) 3 Componenta tehnico- 4 stiintifica

Procedurile

Figura nr. 1 Componentele sistemului informatic Componenta tehnica sau componenta hardware. Componenta tehnica 1. sau hardware a sistemului informatic cuprinde totalitatea mijloacelor tehnice automatizate de culegere, prelucrare, stocare si transmitere a datelor si informatii lor. Componenta hardware, la rndul ei, cuprinde: calculatoarele propriu-zise; echipamentele de introducere a datelor sau perifericele de intrare; echipamentele de verificare a datelor ; echipamentele de iesire a datelor sau perifericele de iesire; suport ii de stocare a datelor; echipamentele de telecomunicatii. 2. software ei, Componenta de programe sau componenta software. Componenta cuprinde ansamblul programelor necesare functionarii optime a sistemului n conformitate cu obiectivele si functiil informatic, componenta software cuprinde: Software-ul de sistem. Softwareul de sistem consta din programele de baza ului de aplicatii sa , care permit softwareruleze fara probleme pe o anumita categorie de hardware. Principalele tipuri de software de sistem sunt: sistemele de si operare, translatoarele de programe programele utilitare. 5

e care i-au fost stabilite. La rndul

CURS: dr.ing.ec. Hortensia Gorski Software- ul de aplicatii . Software- ul de aplicatii include limbajele de programare uneori referite si ca software de dezvoltare si cu ajutorul limbajelor de Componenta tehnico-

progr amele (aplicatiile) scrise programare. stiintifica. stiintifica cuprinde 3. Componenta tehnicometodele si regulile utilizate, indicatorii tehnico economici si metodologiile de realizare a sistemelor informatice. Procedurile se refera la modalitatile utilizate n culegerea, 4. Procedurile. nregistrarea, transmiterea si prelucrarea datelor si informatiilor. Ele precizeaza operatiilor de efectuat, succesiunea lor, suportii , modelele si formulelor de calcul utilizate. Componenta informationala. Baza informationala cuprinde datele supuse 5. prelucrarii, informatiile rezultate, bazele de date, depozitele de date, fluxurile si circuitele informationale. Oamenii sau resursele umane se refera la personalul 6. Resursele umane. im plicat n utilizarea, exploatarea si ntretinerea sistemului informatic. RAPORTUL SISTEM INFORMATIONAL 1.3 SISTEM INFORMATIC

Literatura de specialitate nu a ajuns nca la un consens n ceea ce priveste notiunea de sistem informational si cea de sistem informatic. Specialistii poarta nca discutii, daca angrenajul utilizat, pentru a oferi informatii celor interesati, sa se numeasca sistem informational sau sistem informatic daca n tratarea informatiilor se utilizeaza calculatoarele. Literatura de special itate din tara si strainatate ofera, dupa cum am prezentat, numeroase definitii, unele dintre ele surprinznd si diferenta dintre sistemul informational si sistemul informatic. Astfel, sistemul informatic este acea parte a sistemului informational care se rezuma la culegerea, transmiterea si prelucrarea , cu mijloace automatizate, a informatiilor. n literatura de specialitate americana, sistemele informationale care includ sisteme informationale bazate pe computere calculatoare sunt denumite (computer based information systems) sau sisteme informatice . Cu toate acestea, literatura americana, dupa ce realizeaza la nceput aceasta distinctie, utilizeaza, n permanenta, un termen unic sistem informational (information computerizate si necomputerizate system) pentru a referi ambele sisteme Utilizarea termenului de sistem informational este mai inspirata. Sustin acest lucru, nu numai datorita faptului ca, n general, este benefic sa ne comparam si sa preluam elemente de la tarile cu o bogata experienta n domeniu si n care informatizarea a atins cote ridicate comparativ cu cele din Romnia, ci si datorita 6

6

.

CURS: dr.ing.ec. Hortensia Gorski faptului ca, sistemul informational cuprinde si sistemul informatic sustin, de fapt, si specialistii din tara. SISTEM INFORMATIONAL Sistem informatic Automatizata Mecanizata Manuala asa dupa cum

PRELUCRAREA INFORMATIILOR

VEHICULAREA INFORMATIILOR CULEGEREA INFORMATIILOR CULEGEREA SI TRATAREA INFORMATIILOR 2 Sistem informational Figura nr. (dupa O. Nicolescu) 7 n era informationala organizatiile nu vor avea de ales si vor fi nevoite sa se axeze pe informatie. Organizatia bazata pe informatie poate fi ntemeiata si fara o tehnologie avansata de procesare a datelor, dar, pe masura ce are loc extinderea tehnologiei avansate, organizatiile trebuie sa se implice n procese de creare si utilizare computerizata a informatiei, n caz contrar ele se vor neca n noianul de si informatii de care d date ispun. Pna acum ctiva ani, majoritatea organizatiilor au utilizat calculatoarele doar pentru a efectua mai rapid operatii care erau efectuate din totdeauna manual. Este vorba de complicatele lupte cu cifrele. n prezent, pe masura ce organizatiile fac p rimii pasi spre informatizare, procesele lor decizionale, structura organizatorica si modul de realizare a activitatilor ncep sa se schimbe, si aceasta tendinta se extinde rapid, n ntreaga lume. Una dintre ntrebarile pe care si le pun frecvent organizatiile este: Necesita un sistem informational calculatoare? Un sistem informational si nu trebuie nu este, n mod obligatoriu, bazat pe calculatoare, dar, n majoritatea cazurilor, ele sunt utile . Factorul determinant este daca performantele sistemului informational pot fi mbunatatite prin introducerea capabilitatilor computerizarii. Daca sistemul manual poate realiza o sarcina eficient, n timp util si fara eroare, atunci ar putea exista putine motive care sa sustina necesitatea utilizarii calculatoarelor. Adesea nsa, pe 7 Sistem informatic

CURS: dr.ing.ec. Hortensia Gorski masura ce grupurile de lucru si procedurile cresc n complexitate si activitatile devin deci pe masura ce organizatia se dezvolta mai interdependente se poate cstiga enorm prin informatizare. n prezent, informatiile devin din ce n ce mai importante, dar totodata si mai dificil . Intervalul de timp n care informatiile sau cunostintele nu sunt nca de controlat depasite este din ce n ce mai scurt. Ca urmare, masa imensa de informatii nu mai poate fi prelucrata ntr - o maniera traditionala, ea necesitnd o buna organizare si o infrastructura adecvata. Volumul de informatii creste continuu si, de aceea, la actualul nivel exploziv, sistematizarea informatiei nu se mai poate realiza cu mijloace clasice manuale sau mecanizate ci trebuie sa se apeleze la mijloacele moderne, automatizate, respectiv la calculatoare. Trebuie specificat faptul ca un calculator, orict ar fi el de performant, mai degraba completeaza dect nlocuieste indivizii . Totusi, exista si activitati periculoase sau lacute pentru indivizi si, n acest caz, calculatoarele nep pot efectiv nlocui oamenii n executarea unor asemenea sarcini. Adesea, calculatoarele pot constitui . Ele pot creste capacitatea utilizatorilor un suport de valoare n luarea deciziilor individuali, facndu - i mai productivi si mai eficienti. Nevoia extraordinara de informatii a atras o oferta, la fel de impresionanta, de noi tehnologii informationale. Pe parcursul ultimelor patru decenii am fost martorii aparitiei calculatorului, microfilmelor, telev iziunii prin cablu, fotocopiatoarelor, faxurilor, casetofoanelor, aparatelor video, retelelor de calculatoare si a altor produse, care au revolutionat procesul informational. Cu toate acestea, majoritatea organizatiilor au ramas n urma n ceea ce priveste complexitatea informationala. Aceasta ramnere n urma nu s - a datorat numai lipsei de resurse financiare, ci si mentalitatii managerilor si angajatilor , tributara vechilor mijloace manuale de culegere, stocare, prelucrare si transmitere a informatiilo r. Mutatiile importante, care au loc n mediul endogen si exogen organizatiei, lanseaza managementului provocarea de -a se informa permanent. n prezent asistam la un adevarat razboi informational, n care mijloacele de tratare a informatiilor mele utilizate de catre cei care vor sa cstige constituie ar razboiul cu noul . Ca urmare, se contureaza o noua dimensiune a sistemului informational , care determina schimbari importante n continutul acestuia. Sa mbratisam sau nu noua tehnologie informationala? este o ntrebare pe care si -o pun adesea managerii, o ntrebare pe care, de fapt, ne- o punem cu totii. Raspunsurile pot fi pro si contra . Cu toate acestea, realitatile lumii de azi n special din tarile dezvoltate au confirmat faptul ca, organizatiile ca re nu se aliniaza noilor provocari, care nu le accepta si, mai mult, care nu le implementeaza si apoi nu le exploateaza corespunzator, nu vor reusi sa fie competitive. Azi spunem ca nu vor reusi sa fie competitive, dar mine vom spune, cu siguranta, ca nu vor supravietui, ca practic vor fi scoase de pe piata. 8

CURS: dr.ing.ec. Hortensia Gorski n ultimii ani se constata, tot mai pregnant, o tendinta de restrngere a mijloacelor manuale si mecanizate de tratare a informatiilor, concomitent cu proliferarea celor crestere masiva a ponderii automatizate. Ca urmare, putem vorbi de o sistemului informatic n cadrul sistemului informational. n viitor, aceasta pondere poate ajunge la aproximativ 90%, cu toate ca ntotdeauna vor exista si elemente informationale informale, cu rol vital n calitatea sistemului informational managerial, care tin strict de natura umana si care nu pot fi informatizate. CERINTE INFORMATIONALE ALE MANAGERILOR CU 1.4 IMPLICATII ASUPRA SISTEMELOR INFORMATICE Calitatea deciziilor adoptate de managerii organizatiilor, ca de altfel si adaptabilitatea acestora la fluctuatiile factorilor externi, capacitatea de -a anticipa perturbatiile mediului endogen si exogen, depind, n mod decisiv, de asigurarea unui fond informational adecvat si a unei infrastructuri informatice evoluate. Managerii fac apel la diferite sisteme informatice 1 informatice 9 8 Managerii utilizeaza informatii istorice, curente si viitoare INFORMATIONALE Managerii prefera diferite Managerii doresc informatii relevante si 3 7 informatiei veridice Raport optim ntre informatia Componenta primita, ceruta si cea de care informationala are nevoie un manager grafic 5 Managerii au nevoie de informatii n timp real 3 Cerinte informationale ale managerilor Figura nr. 9 Componenta de programe (software) 6 4 Managerii prefera adesea informatiile prezentate grade de agregare a 2 Cererea informationala a managerilor poate fi fixa sau flexibila CERINTE Managerii sunt utilizatori privilegiati ai sistemelor

CURS: dr.ing.ec. Hortensia Gorski n ceea ce priveste informatiile, managerii se afla ntr dubla ipostaza -o : de ai iesirilor din sistemul informatic si de emitatori de informatii pentru receptori intrarile n sis temul informatic. Pentru a previziona, organiza, antrena, coordona, controla si pentru a asigura calitatea procesului decizional, managerii de la toate au nevoie de informatii de calitate. Vis nivelurile de management informatii managerii prezinta o serie de cerinte informationale si de caracteristici comportamentale (figura nr. 3). Managerii sunt utilizatori privilegiati ai sistemelor informatice din 1. organizatie . Adesea, managerii percep formularea cerintelor informationale ca fiind un exerci tiu de autoritate si nu ca un act de expertiza profesionala. Informatiile trebuie furnizate tuturor angajatilor , functie de sarcinile pe care acestia le au de . Totusi, faptul ca sistemele informatice trebuie sa vizeze, n ndeplinit dar subliniat , mare masura, interesul informational al managerilor. De calitatea sistemelor informatice manageriale depinde, n mare masura, calitatea proceselor decizionale si, n consecinta, performantele organizatiei. Cererea informationala a managerilor poate fi, de la caz l a caz, fixa sau 2. flexibila . n unele cazuri, managerii au nevoie ca sistemul informatic sa genereze si sa le ofere rapoarte prestabilite, n alte cazuri ei doresc sa declanseze proceduri hoc de cautare si regasire a informatiilor, respectiv sa adreseze adcereri informationale aleatoare sau chiar unice. Schimbarile de prioritati, dar si schimbarile modalitatilor de abordare a unor probleme, pot conduce la modificari imprevizibile ale cerintelor adresate sistemului informatic. Ca urmare, sistemele informatice pentru manageri trebuie dezvoltate astfel nct sa prezinte o anumita adaptabilitate si flexibilitate, care sa le permita sa poata sprijini att cererile rigide de informatii ct si pe cele aleatoare, ad-hoc. n special cei situati la nivelul prefera informatiile 3. Managerii de top . Gradul de detaliere a informatiilor difera de la un nivel sintetice celor analitce ierarhic la altul. Gradul de agregare a informatiilor furnizate de sistemul informatic ar trebui sa creasca de la nivelul operational catre c el de top, respectiv nivelul de detaliere a informatiilor sa creasca de la nivelul de top spre cel operational. Managerii, n special cei de la nivelurile superioare, se confrunta cu constrngeri de timp, ceea ce implica nu numai dorinta, ci, n acelasi timp, si necesitatea ca informatiile furnizate de sistemul informatic sa fie ct mai sintetice. Daca volumul de informatii si gradul de detaliere a l acestora este prea mare, are loc o suprancarcare informationala a managerilor, o dispersare a atentiei, fiind posibila chiar deturnarea atentiei de la informatiile cu adevarat importante spre cele detaliate, dar nesemnificative pentru situatia n cauza. Managerii prefera, de regula, informatiile prezentate grafic 4. . Majoritatea managerilor intervievati sustin ca informatiile prezentate sub forma de text i fac adesea sa adoarma nainte de -a termina de citit raportul. Ca urmare, este de 10

-a-vis de

CURS: dr.ing.ec. Hortensia Gorski preferat ca iesirile din sistemul informatic sa fie sub forma tabelelor sinoptice, diagramelor si a tablourilor de bord care sa , mbine n mod sugestiv tabele, grafice, desene si culori. Managerii au nevoie de informatii n timp real 5. informatiile sa fie disponibile deplin si imediat la locul si n momentul n care le solicita. Sistemele informatice care nu reusesc sa satisfaca un timp de raspuns considerat de catre manageri ca fiind acceptabil, sunt considerate inadecvate sub aspectul cost- performanta. Doar o parte mica din informatiile primite de manageri sunt cele de 6. care acestia au nevoie 4 reda foarte sugestiv faptul ca managerii . Figura nr. itate foarte mare de informatii. Dintre aceste informatii primesc o cant se regasesc n cele dorite de manager. Mai mult dect att, adesea nici managerul nu stie cu exactitate care sunt informatiile de care are, cu adevarat, nevoie. Ca urmare, din avalansa de informatii primite, doar o mica parte se regasesc n ceea ce doreste si are nevoie, cu adevarat, managerul. Restul informatiilor nu fac dect sa l aglomereze si sa conduca la asa numita intoxicare informationala . Legenda : A informatia pe care o primeste managerul A B B informatia pe care o doreste managerul C informatia de care are nevoie managerul C 4 Raportul dintre informatia primita, Figura nr. informatia ceruta si informatia de care are nevoie un manager Managerii doresc informatii relevante si veridice 7. . Pentru a putea lua decizii corecte, sistemele informatice trebuie sa furnizeze managerilor informatii relevante si veridice. Daca informatiile sunt eronate, atunci si deciziile pe care le iau managerii, pe baza acestora, pot fi eronate. Daca managerii constata ca informatiile primite nu sunt corespunzatoare, ei tind, n continuare, sa aplice acestora propriile criterii de validare. Mai mult, n viitor, managerii vor tinde sa utilizeze doar partial sursele care au oferit informatii neveridice si vor apela, n schimb, la surse alternative de informare uneori informale. rii utilizeaza informatii istorice (trecute), curente si viitoare 8. Manage (previziuni), care pot fi procurate din surse interne si externe organizatiei . Managerii au nevoie de toate aceste tipuri de informatii, dar, functie de nivelul 11

. Managerii cer ca

doar o parte

CURS: dr.ing.ec. Hortensia Gorski ierarhic pe care se afla, ponderea lor este diferita. Astfel, pentru managerii situati pe nivelul operational este necesar ca sistemele informatice sa furnizeze, ntr -o proportie mai mare, informatii istorice si curente provenite din surse interne, n timp ce pe nivelul de top, cereri le se ndreapta, mai degraba, spre viitor si spre informatii externe. Managerii, n functie de nivelul ierarhic pe care se gasesc, pot face apel 9. la diferite tipuri de sisteme informatice de management . Astfel: Managerii situati pe nivelul operational util izeaza cu precadere sistemele de procesare a tranzactiilor ( TPS ); Managerii de pe nivelul tactic utilizeaza n proportie mai mare sistemele de raportare pentru manageri, denumite si sisteme de informare a conducerii ) si, ntr o oarecare masura, sistemele de procesare a tranzactiilor ( MRS/MIS ) si sistemele de sprijinire a deciziilor ( ( TPS DSS ); Managerii situati pe nivelul de top utilizeaza, de regula, sistemele ) si sistemele de sprijinire a deciziilor informatice destinate executivilor ( EIS ( DSS ). 1.5 TIPOLOGIA SISTEMELOR INFORMATICE Sistemele informatice pot fi clasificate n functie de mai multe criterii , pe care urmeaza sa le prezentam n continuare. n functie de ariile functionale carora se adreseaza. 1. Multe dintre e n concordanta cu ariile functionale traditionale. sistemele informatice sunt realizat n acest context, sistemele informatice pot fi: Sisteme informatice pentru cercetare-dezvoltare; Sisteme informatice pentru productie; Sisteme informatice comerciale; Sisteme informatice pentru marketing; Sisteme informatice financiar-contabile; Sisteme informatice pentru managementul resurselor umane. n fiecare dintre aceste arii functionale se efectueaza operatii computerizate de baza, vitale pentru derularea activitatilor organizatiei. Sistemele de pr ocesare a tranzactiilor (Transaction Processing Systems - TPS) sprijina aceste tipuri de operatii de baza din toate ariile functionale. La nceput, sistemele de prelucrare a tranzactiilor au fost destinate contabilitatii, finantelor, problemelor de salariz are, dar, ulterior, s- au extins si n restul ariilor functionale. Trebuie specificat faptul ca, n fiecare dintre ariile functionale anterior amintite, putem ntlni subsisteme informatice cu aplicatii specifice. 12

CURS: dr.ing.ec. Hortensia Gorski n functie de nivelul ierarhic pentru care 2. sunt dezvoltate sistemele informatice. Conform acestui criteriu sistemele informatice se mpart n: Sisteme informatice operationale. Sistemele informatice operationale ofera sprijin managerilor situati la nivelul inferior (operational management). Spriji nul oferit este legat de derularea activitatilor zilnice, repetitive, de rutina, ale organizatiei. Aceste sisteme informatice ofera informatiile necesare fundamentarii deciziilor operationale repetitive, programate, structurate, cu implicatii pe termen s curt. Sistemele informatice tactice ofera sprijin Sisteme informatice tactice. managerilor situati la nivelul tactic de management (middle management) manageri de divizii, de functiuni, de departamente, sectii etc., ale caror probleme au o sfera mai larga de cuprindere. Sisteme informatice strategice. Sistemele informatice strategice ofera sprijin managerilor situati la nivelul de top (top management). Acestea sunt legate de deciziile strategice, care afecteaza organizatia n ansamblu si care au implicati i majore pe termen lung. n functie de legatura cu organizarea structurala sau procesuala a 3. organizatiei. Conform acestui criteriu sistemele informatice se mpart n: Sisteme informatice grefate pe organizarea procesuala , respectiv pe functiunile organizat dezvoltare, productie, comerciala, iei (cercetaremarketing, financiar-contabilitate, personal); Sisteme informatice grefate pe organizarea structurala pe centre de gestiune (centre de cost, centre de venit, centre de profit, centre de investitii), pe compartimente/departamente, pe criteriul geografic, pe produse, pe proiecte etc. n functie de sprijinul furnizat de catre sistemul informatic. 4. acestui criteriu sistemele informatice pot fi clasificate n: Sisteme de procesare a tranzactiilor (Transaction Processing Systems TPS); Sisteme de raportare a informatiilor (Information Reporting Systems IRS) denumite si sisteme de raportare de manageme nt (Management Reporting System MRS) sau sisteme de informare a managerilor (Management Information Systems MIS); Sistemele informatice destinate executivilor (Executive Information Systems EIS); Sisteme de automatizare a muncii de birou (Office Automation Systems OAS); Sisteme de sprijinire a deciziilor (Decision Support Systems DSS); Sistemele suport inteligente (Intelligent Support Systems ISS) care, la rndul lor, cuprind: 13

, respectiv pe divizii,

Conform

CURS: dr.ing.ec. Hortensia Gorski Sisteme expert ( Expert Systems ES); Retele neuronale artificiale (Artificial Neuronal Networks ANN); Algoritmi genetici (Genetic Algoritms GA): Agenti inteligenti (Intelligent Agent - IA). Sisteme de sprijinire a grupurilor (Group Support Systems GSS); Sisteme informatice geografice (Geografic Information Systems GIS). Subsistemele informatice enumerate anterior pot lucra de sine statator sau pot fi combinate, n diferite moduri, n cadrul unui sistem informatic integrat. Spre exemplu, un sistem informatic destinat executivilor (EIS) poate fi combinat cu un sistem de sprijinire a deciziilor (DSS) si cu un sistem expert (ES), pentru a forma un sistem informatic care sa fie utilizat de catre manager ii situati pe nivelul ierarhic de top, n luarea deciziilor strategice de lansare a unor noi produse/servicii. n functie de beneficiarii sistemelor informatice. 5. Conform acestui criteriu sistemele informatice se clasifica n: Sisteme informatice orientate spre utili zatorii finali manageri; Sisteme informatice orientate spre utili zatorii finali angajati; Sisteme informatice orientate spre utili zatorii finali manageri si angajati. n functie de arhitectura sistemelor informatice. 6. sistemele informatice se clasifica n: Sisteme informatice bazate pe mainframe-uri; Sisteme informatice bazate pe minicalculatoare; Sisteme informatice bazate pe microcalculatoare (PC-uri). n functie de metodele utilizate n analiza si proiectarea sistemelor 7. criteriu sistemele informatice se clasifica n: informatice. Conform acestui Siste me informatice dezvoltate dupa metoda clasica a ciclului de dezvoltare a sistemelor; Sisteme informatice dezvoltate dupa metoda structurata; Sisteme informatice dezvoltate dupa metoda rapida (Rapid Application Development RAD); Sisteme informatice dezvol tate dupa metoda participativa (PD); Sisteme informatice dezvoltate dupa metoda echipelor mixte (Join Application Development JAD); Sisteme informatice dezvoltate dupa metoda prototipurilor. 8. n functie de gradul de automatizare a activitatilor de analiza si proiectare a sistemului informational. n conformitate cu acest criteriu sistemele informatice se clasifica n: Sisteme informatice dezvoltate pe baza anali zei si proiectarii manuale (clasice); 14

Conform acestui criteriu

CURS: dr.ing.ec. Hortensia Gorski Sisteme informatice dezvoltate pe baza analizei realizate cu instrumente automate si a proiectarii manuale (clasice); Sisteme informatice dezvoltate pe baza diverselor instrumente automatizate de analiza si proiectare; Sisteme informatice dezvoltate cu instrumente de tip CASE. n functie de gradul de centralizare 9. . Conform acestui criteriu sistemele informatice se mpart n: Sisteme informatice centralizate; Sisteme informatice descentralizate. n functie de gradul de dispersie al componentelor sistemului 10. informational. Conform acestui criteriu sistemele informatice se mpart n: Sisteme informatice bazate pe sala calculatorului central; Sisteme informatice bazate pe statii de lucru independente (workstations); Sisteme informatice bazate pe o retea locala denumite si sisteme intraorganizationale; Sisteme informa tice bazate pe o retea extinsa, care cuprinde furnizorii, clientii si alti parteneri de afaceri denumite si sisteme informatice interorganizationale (Interorganizational Information Systems IOS). n functie de tipul retelei pe care se bazeaza sistemu 11. l informatic. Conform acestui criteriu sistemele informatice se pot clasifica n: Sisteme informatice bazate pe retele locale (Local Area Network LAN); Sisteme informatice bazate pe retele regionale (Metropolitan Area Network MAN); Sisteme informatice bazate pe retele globale (World Area Network WAN); Sisteme informatice bazate pe retele mixte care pot combina LAN, MAN si WAN. n functie de grad ul de cuprindere. n functie de acest criteriu sistemele 12. informatice se mpart n: Sisteme informatice o rganizationale care cuprind o singura organizatie; Sisteme informatice interorganizationale (Intero rganisation Information Systems IOS) care sunt mai complexe si implica organizatia n cauza, clientii, furnizorii si alte organizatii partenere. functie de gradul de integrare. 13. n Conform acestui criteriu sistemele informatice se mpart n: Sisteme informatice neintegrate insule de informatii; Sisteme informatice partial integrate si anume : Sisteme informatice integrate pe orizontala n cadrul ace luiasi nivel de management; 15

CURS: dr.ing.ec. Hortensia Gorski Sisteme informatice integrate pe verticala la nivel de componenta a sistemului informatic, de regula functiune a organizatiei; att pe orizontala ct si pe verticala. Sisteme informatice integrate total n functie de modul de organizare a datelor continute de sistemul 14. informatic. Conform acestui criteriu sistemele informatice se mpart n: Sisteme informatice bazate pe fisiere clasice; Sisteme informatice bazate pe tehnica bazelor de date ierarhice, retea relationale, or ientate-obiect, neuronale; Sisteme informatice mixte. n functie de modul de utilizare a sistemelor de prelucrare si 15. comunicatie. Conform acestui criteriu sistemele informatice se mpart n: Sisteme informatice off-line; Sisteme informatice on-line; functie de modul de tratare a datelor si informatiilor. 16. n criteriu sistemele informatice se mpart n: Sisteme informatice cu tratare n regim batch (prelucrare pe loturi) prelucrarea se realizeaza secvential si nu se trece la o alta lucrare pna n momentul n care nu este terminata lucrarea anterioara ; Sisteme informatice cu prelucrare si raspuns n timp real introducerea datelor de intrare, tehnicile de procesare si de returnare a rezultatelor sunt suficient de rapide pentru a fi n masura sa influenteze functionarea optima a entitatii controlate ( practic informatiile sunt produse suficient de rapid pentru a le putea utiliza n desfasurarea curenta a activitatii modelate ). n functie de modul de coordonare a serviciilor oferite de siste 17. n functie de acest criteriu sistemele informatice se mpart n: informatice. Sisteme informatice cu coordonare proprie prin centre informationale; Sisteme informatice cu coordonare prin terti mai sunt cunoscute si sub denumirea de servicii external izate sau outsourcing informational. EVOLUTII SI PERSPECTIVE ALE SIST EMELOR INFORMATICE 1.6 PENTRU MANAGEMENT Termenul de sistem informational computerizat sau sistem informatic nu se refera doar la un singur tip de sistem, ci la mai multe tipuri de si steme, care au aparut si au evoluat n timp, fiecare cu caracteristicile sale specifice. Unele dintre aceste sisteme au scopul de- a sprijini activitatile de la nivel operational sau tactic, n timp 16

Conform acestui

mele

CURS: dr.ing.ec. Hortensia Gorski ce altele se ndreapta spre cele mai dificile decizii, ide ntificndu-se adesea cu nivelul ierarhic de top. n iunie 1951 a fost achizitionat primul calculator electronic realizat n mod special pentru scopuri de afaceri. Pna n acel moment, calculatoarele erau prezente numai n laboratoare, unde erau utilizate n munca stiintifica si de cercetare. Marea majoritatea a aplicatiilor de afaceri computerizate ale anilor 50 erau cele legate de salarizare, de facturare si de diferite alte operatii administrative si de calcul, de rutina. Aceste aplicatii de procesare a tranzactiilor (Transaction Processing denumite astfel datorita faptului ca implicau procesarea tranzactiilor Application) financiare de calcul si a altor tranzactii asemanatoare erau relativ simplu de structurat si erau scrise n limbajele limitate si dificil de utilizat ale acelor zile. Dat fiind faptul ca utilizarea sistemelor de procesare electronica a datelor permitea cresterea productivitatii muncii si eliberarea unui mare numar de salariati, costurile acestora sunt simplu de justificat. Spre exemplu, un sistem de procesare a tranzactiilor din zona financiar - contabila putea nlocui munca a sute de contabili cu salarii destul de bune si, ca urmare, costurile relativ usor de justificat sunt managementului de top.APLICATII INFORMATICE

Sisteme informationale destinate Sisteme de Birotica sau sprijinire a managementului de top Executive sistemele de expertilor, Information Systems ( EIS) automatizare a sisteme expert muncii de birou Sisteme de sprijinire a deciziilor sau sau sisteme de Office Automation lucru cu sisteme suport pentru decizii Decision Systems (OAS, cunostintele Support Systems (DSS) OA) Expert Support si sistemele Sisteme de informare a managementului Systems, Expert destinate Management Information Systems Systems, grupurilor de lucru Knowledge Workgroup Work Systems Sisteme de procesare (prelucrare) a (ESS; ES; Support Systems tranzactiilor Transaction Processing KWS) ( WSS ) Systems (TPS) (MRS; IRS; MIS) Figura nr. 5 Tipuri de sisteme informationale utilizate n organizatii procesare electronica a datelor (Electronic Data Processing Termenii de si procesare automata a datelor (Automatic Data Processing EDP) fost frecvent utilizati pentru a descrie mediul de afaceri computerizat al anilor 50. Pe masura ce calculatoarele au devenit mai raspndite, adjectivele de electronica 17 ADP) au

CURS: dr.ing.ec. Hortensia Gorski sau automata au nceput sa fie privite ca fiind redundante si, ca urmare, pentru a descrie aceste aspecte a aparut termenul de procesare a datelor (Data Processing DP) . Sistemele de Procesare a Tranzactiilor (Transaction Processing Systems aparut n faza embrionara a activitatilor de informatizare, pe la mijlocul TPS) au anilor 50. Ele au aparut la nivelul operativ, de executie sau functional unde se vehiculeaza un volum foarte mare de date si au avut ca principal obiectiv colectarea datelor din diferite domenii de activitate. Primele TPS-uri au fost utilizate, la nceput, n domeniul contabilitatii vehiculeaza volume foarte , unde se mari de date si unde este posibila aplicarea unui sistem perfect de verificare a corectitudinii rezultatelor obtinute. Ulterior, sfera de cuprindere s -a extins n domeniul vnzarilor, marketingului, personalului, productiei etc. Calculatoarele anilor 50 erau destul de frecvent predispuse la erori, dificil de operat si, fata de cele de azi, foarte lente se spunea ca functioneaza cu viteza . Uneori melcului. Totusi, pe la mijlocul anilor 50, atmosfera a nceput sa se schimbe. mbu natatirea tehnologiilor si aparitia unor tehnologii noi (disk technology) a facut posibila colectarea si accesarea mai rapida a datelor, n diverse moduri. Limbajele de programare s- au modificat si ele enorm, si au facut posibila scrierea mai rapida si mai simpla a codurilor aplicatiilor. Dezvoltarea sistemelor de operare a permis calculatoarelor sa ruleze cu mai putina interventie manuala. Mai mult, a devenit ceva obisnuit ca datele sa poata fi introduse de la terminale situate n diferite locatii. mele de Raportare a Informatiilor (Information Reporting Systems Siste denumite si Sisteme de Raportare de Management (Management Reporting Systems MRS) sau Sisteme de Informare Manageriale (Management constituie o alta etapa Information Systems MIS) Fiecare dintre dezvoltarile prezentate anterior, ca de altfel si altele care informatice . nu au fost prezentate, au contribuit, n mod decisiv, la aparitia acestui tip de sistem informatic (IRS, MRS, MIS). Pe parcursul anilor 60 si la nceputul anilor 70, termenul a fost utilizat ntr -un mod foarte limitat, pentru a referi rapoartele imprimate periodic, ale caror principal obiectiv era acela de-a sprijini managerii n luarea deciziilor. n timp ce sistemele de procesare a tranza ctiilor (TPS) furnizau datele operationale necesare n functionarea eficienta a organizatiei, sistemele de raportare a informatiilor (IRS, MRS sau MIS) furnizau, adesea, informatiile necesare optimizarii proceselor decizionale. Din pacate, primele sisteme de acest tip au avut un impact limitat. Ele erau inflexibile, constrnse sa manipuleze datele rezultate din sistemele de procesare a tranzactiilor (TPS) si nu erau sensibile la cerintele informationale ale fiecarui manager. Dupa culegerea datelor, s -a nc ercat ca acestea sa fie valorificate n cele mai diverse moduri, unul dintre acestea fiind onorarea cererii de informatii lansate 18

IRS) n dezvoltarea sistemelor

CURS: dr.ing.ec. Hortensia Gorski de catre diferitele niveluri de management , n special de catre nivelul tactic. n acest scop, au aparut, la nceputul anilor 60, sistemele informationale de raportare asa dupa cum am precizat anterior (IRS), cunoscute n literatura de specialitate si sub denumirea de sisteme de raportare manageriale (MRS) sau sisteme de informare a managementului (MIS). Obiectivul acestor sisteme era furni zarea informatiilor necesare conducerii, sub forma rapoartelor de gestiune si a altor tipuri de situatii . Aparitia microcalculatoarelor, dispozitivelor prietenoase de afisare, ieftinirea urile prietenoase, mbunatatirea tehnologiei bazelor de calculatoarelor, software au pavat drumul catre date toate acestea combinate Sistemele de sprijinire a Acestea au aparut la nceputul deciziilor (Decision Support Systems DSS). anilor 70, cu scopul de cresterea calitatii proceselor de -a facilita cizionale, prin preluarea, de catre sistemul informatic, a unei parti considerabile din efortul decizional. n timp ce MIS- urile anilor 60 furnizau decidentilor informatii preplanificate n forma rapoartelor listate periodic sistemele de sprijinire a deciziilor (DSS), care le-au urmat, s-au focalizat pe furnizarea de programe informatice usor de utilizat si de capabilitati de comunicatii, care sa satisfaca propriile cerinte informationale ale managerilor situati pe diferite niveluri ierarhice. Un DSS p ermite managerilor sa utilizeze un calculator pentru a cauta, printr - o baza de date, informatii utile n fundamentarea unor decizii. Mai mult, un DSS pune la dispozitie managerilor si analistilor o serie de instrumente de modelare si de analiza si o gama variata de posibilitati de reprezentare grafica a datelor. Ca urmare, pot fi generate interogari si rapoarte particularizate, fara sa fie necesara prezenta profesionistilor n calculatoare (respectiv a informaticienilor). Pachetele de calcul tabelar constituie un exemplu familiar, care intra sub umbrela DSS. O alta tendinta a anilor 70 - 80, care a extins de asemenea rolul sistemelor informatice, a constituit- o cresterea ritmului de aparitie a diferitelor tipuri de tehnologii informatice si de comunicatii n birouri. Tehnologiile de automatizare a muncii de birou (Office Automation OA) includ procesoarele de texte, aplicatiile pentru crearea publicatiilor (desktop publishing), posta electronica, video teleconferintele si multe alte aplicatii bazate pe calculatoare si comunicatii. Dintre toate subsistemele sistemului informatic, sistemul de automatizare a muncii de birou (OAS) este cel mai putin omogen, suprapunndu -se, n mare parte, cu TPS, MRS (IRS, MIS) si DSS. n prezent, una dintre cele mai importante provocari pentru profesionistii n informatica si pentru utilizatori este de-a integra multe dintre aceste insule de tehnologie disparate, n toate activitatile de procesare a informatiilor. n anii 80, tehnologia informationala si de comunicatii a nceput sa detina n organizatii rolul de arma strategica . Revolutia n tehnologia informationala poate afecta competitia n trei modalitati majore: 8 schimba structura industriei, ca urmare modifica si regulile competitiei; 19

CURS: dr.ing.ec. Hortensia Gorski creeaza oportunitati de obtinere a unor avantaje competitive prin furni zarea noi modalitati de depasire a rivalilor; unor permite dezvoltarea de noi afaceri, adesea din interiorul activitatilor existente n organizatie. Sistemele Suport Expert (Expert Support Systems denumite si Expert (Expert Systems ES), sisteme de prelucrare a cunostintelor (Knowledge Support Systems au aparut pe la mijlocul KSS) anilor 80, cu toate ca, primele ncercari legate de acestea au avut loc mai demult. e la prelucrarea datelor la prelucrarea cunostintelor Prin aceste sisteme se trece d , motiv pentru care mai sunt cunoscute si sub denumirea de umane sisteme de prelucrare a cunostintelor (Knowledge Work Systems KWS) . Aceste sisteme preiau o serie dintre activitatile surprinse pna acum si le trateaza mult mai performant. Sistemele expert pot fi de sine statatoare sau pot fi nglobate n celelalte tipuri de sisteme informatice: TPS, MIS si DSS. Sistemele expert pot fi utilizate pe orice nivel ierarhic, de la cel operational si pna la c el strategic. Sistemele informatice destinate execu tivilor (Executive Information Systems au nceput sa se dezvolte dupa mijlocul anilor 80. Acestea au obiectivul de EIS) a sprijini conducerea de top. Managerii de pe nivelurile superioare sunt interesa ti sa stie, mai nti, ce se ntmpla n mediul exogen, si abia ulterior sa afle detalii despre organizatia pe care o conduc. EIS au tocmai acest rol de-a oferi conducerii de top informatii externe, foarte pretioase. Aceasta optica a deranjat, la un moment dat, destul de tare dezvoltatorii de sisteme informatice de gestiune, care si - au vazut munca neglijata de catre conducerea superioara a organizatiei. INFORMATIZAREA ECONOMIEI SI SOCIETATII 1.7 Informatizarea ofera organizatiilor un numar vast de posibilitati, dintre care le evidentiem pe cele mai importante: mbunatatirea performantelor legate de culegerea, stocarea, prelucrarea si transmiterea informatiilor, n conditiile unor costuri tot mai mici si -a unor beneficii tot mai mari, deci a unei eficiente sporite; posibilitatea de- a se dota cu calculatoare si cu programe computerizate din ce n ce mai performante, care sa sprijine att procesele manageriale ct si cele de executie; utilizarea mai eficace si mai eficienta a resurselor tehnico -materiale materii prime, materiale, echipamente ale organizatiei; mbunatatirea calitatii proceselor manageriale si a tuturor functiilor managementului previziune, organizare, antrenare, coordonare si control 20

ESS) sau Sistemele

CURS: dr.ing.ec. Hortensia Gorski evaluare ca urmare a posibilitatii de -a accesa, preluc ra si transmite, mult mai rapid (n timp real), datele si informatiile; mbunatatirea comunicatiilor n cadrul organizatiei ntre manageri, angajati, divizii, departamente, compartimente. n acest sens, trebuie mentionat rolul vital al retelelor locale ( Local Network Area LAN). mbunatatirea comunicatiilor organizatiei cu exteriorul , cu mediul de afaceri si cu ntreaga comunitate. n acest sens, trebuie mentionat rolul vital al retelelor globale (World Network Area WAN) si practic a l Internet-ului; cesul organizatiei la informatii ac le din mediul exogen economice, politicolegislative, tehnologice, socio- culturale, demografice, de piata etc. prin accesarea unor baze de date specializate; a strnge legaturile cu clientii, furnizorii, distribuitorii si alti posibilitatea departenerii de afaceri. n acest sens, rolul Internet-ului, schimbului electronic de date (EDI) si a l sistemelor informationale interorganizationale (IOS) sunt de necontestat; posibilitatea de- a stabili legaturi de afaceri cu clienti, furnizori si alti parteneri de afaceri situati la mari distante geografice. n timp ce organizatiile de mari dimensiuni, organizatiile puternice, si permit achizitionarea si utilizarea la nalti parametrii constructivi si functionali a noilor tehnologii informationale, din pacate, ntreprinderile mici si mijlocii (IMM -urile) se confrunta, n acest sens, cu o serie de bariere : Resurse financiare insuficiente, ceea ce nu le permite achizitionarea unor echipamente hardware si de comunicatie moderne si perfo rmante. Multe organizatii mici, fara putere financiara, utilizeaza calculat oare vechi 486, Pentium I si Pentium II cu performante relativ reduse. n plus, multe dintre acestea sunt, de regula, second -hand. itiona produse software Resurse financiare insuficiente pentru a achiz performante, cu interfete prietenoase pentru utilizatori. n lipsa unor resurse hardware performante nici programele computerizate nu pot fi moderne si performante. Software- ul performant, prietenos, usor de utilizat si ntretinut n ecesita, pentru a putea rula, resurse hardware corespunzatoare. Exista si organizatii care dispun de resurse financiare si care achizitioneaza hardware modern, dar care nu considera ca este importanta si achizitia de software corespunzator. Managerii care gndesc astfel uita ca, n absenta unor produse software performante, nu sunt exploatate, dect n parte, perform antele echipamentelor hardware ( n unele cazuri ele devin chiar inutile). Resurse financiare insuficiente pentru a putea accesa bancile de da te (taxa de acces este destul de ridicata). La ora actuala exista banci de date 21

CURS: dr.ing.ec. Hortensia Gorski specializate pe domenii, care pot furniza organizatiilor date si informatii pretioase, pe baza carora acestea pot sa si construiasca strategiile. Din pacate, adesea, taxele imp use pentru folosirea bazelor de date specializate sunt mult prea mari pentru o organizatie mica, care se lupta pentru supravietuire. Cultura organizationala si manageriala , care, de cele mai multe ori, nu este propice informatizarii organizatiei. Adesea, datorita lipsei de pregatire n domeniul informatic, managerii si angajatii nu sesizeaza importanta implementarii si utilizarii noilor tehnologii informationale si de comunicatie; Accesul dificil la informatiile financiar -bancare; Accesul dificil la inform atiile tehnico - stiintifice; Accesul dificil la informatii vitale din mediul exogen economic, politicolegislativ, socio- cultural, tehnologic, de piata, competitional etc. Astfel de informatii pot fi obtinute facndu -se apel, prin intermediul Internet-ului, la scrutarea informationala . n acest scop, organizatia trebuie sa fie echipata cu calculatoare n toate ariile de activitatea si sa beneficieze de legatura la Internet. Din pacate, multe organizatii, nu numai ca nu - si permit luxul de -a achizitiona calculatoare n toate ariile functionale, ci mai mult, nici nu pot sustine financiar abonamentul la un furnizor (provider) Internet si costul telefonic aferent timpul petrecut pe Internet. IMPACTUL NOII TEHNOLOGII INFORMATIONALE SI DE 1.8 COMUNICATII ASUPRA CARAC TERISTICILOR AFACERILOR n prezent putem afirma ca sistemele informatice performante pot constitui puncte pentru organizatii. Probabil ca ntr un viitor, nu prea ndepartat, pentru forte organizatiile care vor dori sa supravietuiasca si sa nu fie scoase e pe piata d , necesitati sistemele informatice performante nu vor mai constitui puncte forte, ci n contextul unei concurente tot mai acerbe, n conditiile scurtarii continue a ciclului de viata al produselor, n conditiile dezvoltarii ntr - un ritm fara p recedent a noilor tehnologii informationale, sistemele informatice manageriale sunt tinta unei noi provocari planifica, dezvolta, ntretine si coordona efortul a trei aceea de-a o importanta vitala pentru organizatie, resurse aflate ntr nsa resurse de-o str interdependenta informatiile tehnologia informational a si : , oamenii (figura nr. 5). INFORMATIILE

.

22 Coordonare TEHNOLOGIA OAMENII


5 Interdependenta dintre trei resurse Figura nr. vitale pentru organizatie ntr-un sistem informatic performant, oamenii constituie, de fapt, liantul care leaga Informatiile (I) de tehnologie (T) , astfel nct Tehnologia Informationala (IT) ca si componenta a sistemului informatic sa poata constitui un punct forte pentru organizatie. Globalizarea Lucratori informatizati inteligenti Competitia

Comertul

Informatia ca ORGANIZATIA resursa cheie electronic Orientar ea catre client Agilitatea

Spatiu de lucru virtual si munca la distanta

Figura nr. 1.6 Factorii care influenteaza organizatiile moderne Organizatiile care se pregatesc sa intre si sa faca fata unui mediu de afaceri aflat ntr- o continua si rapida miscare sunt nevoite sa nteleaga noul mod de gndire n afaceri. n acest scop, este important sa examinam cei mai importanti fa ctori care modeleaza afacerile de azi si multiplele schimbari care vor avea loc sub influent a acestor factori. Figura nr. 6 prezinta opt dintre acesti factori: globalizarea; competitia ; informatia ca resursa cheie ; orientarea catre client ; agilitatea; spat iul de lucru virtual; comertul electronic si lucratorul informatizat inteligent . 23

CURS: dr.ing.ec. Hortensia Gorski A) GLOBALIZAREA AFACERILOR Globalizarea constituie un factor care modeleaza afacerile din ziua de azi. Foarte multe organizatii mari opereaza, n prezent, ca organizatii transnationale care produc si comercializeaza produse si servicii n ntreaga lume. Globalizarea posibila si datorita eliminarii barierelor traditionale afacerilor este culturale, de timp si spatiu. n prezent, forta de munca poate fi distribui ta si si poate desfasura activitatea n orice colt al globului datorita tehnologiilor mobile, care permit comunicarea si coordonarea persoanelor ce lucreaza mpreuna pentru atingerea unor obiective comune. Este evident faptul ca, n prezent, noile tehno logii informationale si de comunicatie si pun, tot mai mult, amprenta asupra eficientei organizatiilor care opereaza la nivel global. INTENSIFICAREA COMPETITIEI B) n ultimii ani, competitia a devenit din ce n ce mai acerba. Indiferent care este l de activitate al organizatiei, aceasta trebuie sa lupte cu nenumarati domeniu concurenti, care doresc acelasi lucru sa atraga consumatorii. Este evident faptul ca globalizarea a condus la cresterea, fara precedent, a concurentei. Pentru clienti competitia este benefica ea face sa scada preturile si sa creasca calitatea ; produselor si serviciilor. Pe lnga globalizare, tehnologia informationala constituie si ea unul dintre factorii care conduc la intensificarea competitiei. Tehnologia informationala tinde sa devina marimea unei organizatii sa nu mai un factor egalizator. Ea face ca adesea, constituie un factor att de important n stabilirea puterii si pozitiei pe piata .9 Instrumentele noii tehnologii informationale calculatoarele, retelele de calculatoare, Internet-ul, faxurile etc. ajuta organizatiile mici sa poata lupta, cu succes, cu cele mari. Prin utilizarea unui fax cu posibilitate automata de -a apela numerele, o organizatie poate, ntr - o noapte, sa trimita oferte si sa ajunga la zeci de mii de clien ti. Mai mult, organizatiile mici pot ajunge la clienti si pot lansa campanii de publicitate personalizate pe Internet, prin intermediul site-urilor Web. INFORM ATIA RESURSA CHEIE A ORGANIZ ATIILOR C) Organizatiile moderne trebuie sa realizeze faptul ca informatia constituie o resursa deosebit de importanta si, ca urmare, necesita o atentie sporita din partea managementului. n prezent, organizatiile nu pot sa supravietuiasca daca nu sunt 24

, n mare parte,

CURS: dr.ing.ec. Hortensia Gorski blindate permanent cu cele mai actualizate informatii din mediul endogen si culturale, tehnologice, despre concurenta, exogen economice, legislative, socioclienti, piata etc. n conditiile unei concurente acerbe, organizatiile nu si mai pot permite sa produca orice doresc; acestea trebuie sa se alinieze cu ceea ce se ce re pe piata. Pentru a putea supravietui, organizatiile trebuie sa fie racordate n permanenta la piata, sa cunoasca, n orice moment, care sunt dorintele clientilor actuali sau/si potentiali modificarile aparute n comportamentul acestora de cumparare si sa descopere cum sa i faca pe acestia sa si doreasca produsele si serviciile pe care le ofera. n acest context, organizatiile trebuie sa colecteze din mediul exogen, n permanenta, toate informatiile care ar putea sa le fie utile. Mai mult, ele pot uti liza informatiile culese despre clienti pentru a lansa campanii de promovare personalizate. Rolul bazelor de date si al depozitelor de date este de necontestat n colectarea si stocarea acestor informatii si n accesarea si valorificarea lor ulterioara. RIENTAREA ORGANIZ ATIILOR CLIENTI D) O SPRE

n ziua de azi, productia de masa standardizata nu mai corespunde modului n care au evoluat si continua sa evolueze asteptarile consumatorilor. Tot mai frecvent , organizatiile observa si cerceteaza foarte atent clientii, n dorinta de -a personaliza relatiile cu acestia . Pentru a cunoaste foarte bine clientii, pentru fidelizarea lor si pentru masurarea satisfactiei acestora, organizatiile trebuie sa dispuna si sa manipuleze baze de date si depozite de date. Numai apel nd la aceste instrumente, compartimentele de marketing pot stapni multitudinea de informatii pe care le- au obtinut , facnd apel la diferite variante de colectare. Datele despre clienti, colectate si stocate n bazele de date si depozitul de date al organizatiei, pot fi ulterior accesate si forate folosind tehnici de mineritul datelor (data mining) , pentru a scoate la suprafata informatii oportune, pe baza carora managementul sa poata elabora strategii, politici si tactici de marketing si vnzari. Mai mult, ntr- o organizatie moderna, clientilor le sunt oferite noi modalitati de -a intra n legatura cu organizatiile furnizoare de bunuri si/sau servicii. Aceste facilitati: design virtual, catalog virtual, publicitati personalizate, livrari on - line, plati on -line etc. pot fi oferite numai ca urmare a aparitiei Internet - ului si comertului electronic. Utilizarea, de catre organizatii, a acestor instrumente moderne, a condus nu numai la cresterea satisfactiei clientilor, ci si la reducerea costurilor att pentru organizatii ct si pentru clienti. Sistemele integrate cu clientii promit sa (Customer Integrated Systems schimbe definitiv relatiile organizatiilor cu clientii. Acestea cauta sa plaseze tehnologia informationala si de comunicatii n minile clientilor si ofera posibilitatea 25

CIS)

CURS: dr.ing.ec. Hortensia Gorski de- a crea situatii din care sa cstige toti: sa cstige organizatia, ca cstige clientii si, cel mai important, ca cstige angajatii. Un concept foarte la moda, care apare n toate publicatiile de specialitate de ultima ora, es managementul relatiilor cu clientii (Customer Relationship te Problema centrala a conceptului este Management CRM). model de management bazat pe produs la un model centrat pe client, pe necesitatile si dorintele acestuia. Conform acestui concept, organizatiile trebuie sa urmareasca fidelizarea clientilor, iar managementul, de la toate nivelurile, trebuie sa puna accent pe calitatea relatiilor cu clientii. CRM este, de fapt, si o strategie de afaceri, destinata sa optimizeze profitabilitatea organizatiilor, pe baza sporirii satisfactiei clientilor. Pentru a pune n practica o astfel de strategie, organizatiile trebuie sa - si ajusteze comportamentul si sa implementeze procese si tehnologii care sa sprijine interactiunea cu clientii, prin toa te canalele de comunicare . n acest context, pentru a servi ct mai bine clientii, este de - o importanta vitala ca organizatiile sa colecteze si sa stocheze informatii ct mai multe despre acestia, informatii pe care apoi sa le prelucreze si sa le analizeze a strnge si , n scopul dede- a personaliza relatiile cu clientii. Pentru a realiza acest obiectiv, organizatiile trebuie sa implementeze si sa exploateze la maximum toate facilitatile oferite de noua tehnologie informationala si de comunicatii. ATEA ORGANIZATIILOR E) AGILIT Datorita cresterii instabilitatii si complexitatii mediului n care sunt nevoite sa actioneze organizatiile si datorita existentei riscurilor si incertitudinilor, organizatiile sa fie, n permanenta, pregatite sa reactioneze fo trebuie reactiona prompt, ele trebuie sa detina informatii pertinente din mediul endogen, dar, n special, din mediul exogen. Pentru a putea supravietui n conditiile unei concurente acerbe, n conditiile n care nevoile clientilor se modifica permanent si n conditiile n care acestia sunt, de la o zi la alta, mai pretentiosi, organizatiile trebuie sa fie agile, adica sa posede capacitatea de - a raspunde rapid, concret si bine mai rapid si mai bine dect concurenta indiferent de circumstantele pietei. CYBERCORPORATIILE, SPATIUL DE LUCRU VIRTUAL F) SI LUCRATORII LA DISTANTA n ziua de azi multe organizatii se restructureaza : si modifica dimensiunile ; si reduc numarul de niveluri ierarhice ; elimina barierele dintre departamente ; 26

trecerea de la un

arte rapid . Pentru a

CURS: dr.ing.ec. Hortensia Gorski creeaz a echipe pe proiecte si pe produse ; externalizeaza activitatile ; organizeaza spatii de lucru virtuale; ncurajeaza munca de la distanta de acasa sau din alte locatii situate n afara organizatiei. anterior mentionate Toate aceste aspecte conduc, n mod evident, la regndirea fundamentala a modului n care organizatiile si desfasoara activitatile . n era noilor tehnologii informationale si de comunicatii, n era Internet - ului si a comertului electronic, viitorul este al cybercorporatiilor. O rcorporatie este cybe organizatie virtuala , o afacere proiectata special pentru a se desfasura n o cyberspatiu (cyberspace). Cyb erspatiul , denumit si spatiul de lucru virtual este un spatiu de lucru fara pereti, fara granite creat pr (virtual workplace) aportul tehnologiei informationale si de comunicatii. El permite lucrul n orice moment al zilei, n orice locatie si leaga oamenii si informatiile indiferent unde se gasesc. 10 Prin utilizarea tehnologiei de comunicatii , indivizii pot sa lucreze ntr -o ocatie diferita de sediul central. l lucrul la distanta (telecommuting si de utilizarea Legat de sau teleworking) tehnologiei de comunicatii pentru a face legatura ntre diferite locatii si sediul central, a aparut si conceptul de lucrator de la distanta (t elecommuter sau . Prin telelucrator se ntelege o persoana care lucreaza pentru o teleworker) organizatie, fie de acasa fie din alta locatie satelit, cel putin o parte din timpul de lucru si care este conectata cu sediul central prin intermediul unei form e de tehnologie de comunicatie. Conceptele de spatiu virtual si lucru la distanta se 11 focalizeaza pe utilizarea tehnologiei de comunicatii fax, posta electronica, posta vocala, software pentru videoconferinte pentru a permite oamenilor sa - si desfasoare l ocupa o locatie diferita de sediul sarcinile legate de postul pe care, ntrcentral. Chiar daca teleworkingul cunoaste o multitudine de stiluri si de modele de organizare, cele mai importante de mentionat sunt telecomunitatile. telecmunitatile sunt birourile de tip satelit, aflate la domiciliul lucratorului , care se conecteaza cu sediul central. ntr- un sistem de lucru la distanta (teleworking) poate lucra orice organizatie sau orice telelucrator care presteaza o activitate ce se preteaza la un de sistem. Telelucratorii pot fi divizati n doua astfel categorii : cei care lucreaza n exteriorul organizatiei deoarece situatia este ceruta de munca pe care o desfasoara spre exemplu multi agenti de vnzari trebuie sa se deplaseze n birourile clientilor n loc sa le astepte telefoanele de la birou; 27

in

CURS: dr.ing.ec. Hortensia Gorski cei care pot lucra departe de sediul central deoarece n ndeplinirea sarcinilor nu conteaza locul n care si desfasoara munca. Un aspect deosebit de important, legat de introducerea lucrului la distanta ntr organizatie, este infrastructura si costurile acesteia . Din infrastructura informationala nu trebuie sa lipseasca: -o

sistemul de comunicatii modern Internet de mare viteza , servere performante, telefonie fixa si mobila , video- conferinta, audio ta etc.; conferin sistemul informatic de management al documentelor, al activitatilor si de monitorizare a telelucratorilor; sistemul colaborativ de lucru. COMERTUL ELECTRONIC G) Succesul spatiului de lucru virtual si al muncii la distanta depinde, n parte, de abi litatea organizatiei de - a face afaceri n mod electronic. Azi, cel mai la moda termen pentru desfasurarea electronica a afacerilor este comertul electronic . Pentru o organizatie, comertul electronic include: realizarea tranzactiilor cu clientii prin inter mediul Internet-ului; realizarea tranzactiilor cu alte organizatii prin intermediul schimbului electronic de date (Electronic Data Interchange EDI) si Internetului ; transferul electronic de fonduri (Electronic Funds Transfer EFT); scanare competitiva colectarea de informatii legate de piata, clienti, concurenti; distribuirea de informatii despre clientii actuali si potentiali prin intermediul publicitatii personalizate , realizate prin Internet. Pe plan mondial, comertul electronic nu mai constituie doar o simpla modalitate ce permite organizatiilor sa se concentreze asupra eforturilor de - a cstiga noi clienti si dea raspunde ct mai bine exigentelor acestora. n prezent, n special n tarile dezvoltate din punct de vedere economic, comertul electron ic a devenit chiar o componenta principala a politicilor de dez voltare a guvernelor . Prin masurile luate la nivel guvernamental de catre tarile puternic industrializate, n vederea stabilirii unor reglementari unice n ceea ce priveste realizarea tranzacti ilor comerciale pe comertul electronic a devenit o componenta fundamentala a suport electronic, comertului mondial . Accesibilitatea tehnologiilor informationale legate de Internet, 28

CURS: dr.ing.ec. Hortensia Gorski costul relativ scazut al acestora si relativa independenta de tehnologiile clasice, permit economiilor tarilor mai putin dezvoltate si organizatiilor din aceste tari sa se , integreze mai usor n acest nou domeniu de activitate si sa realizeze afaceri prospere. LUCRATORII INFORMATIZATI INTELIGENTI H) Lucratorii informatizati inteligenti ( implica ceva mai knowledge worker computing) mult dect simpli utilizatori ai unor procesoare de texte, foi de calcul tabelar utilizate pentru a calcula un buget sau pentru a realiza niste grafice sau dect simpli utilizatori ai unor programe dezvoltate de catre altcineva. Un lucrator ce implica utilizari mai complexe ale tehnologiei informatizat inteligent are sarcini i nformationale si de comunicatii. Sarcinile vizeaza: realizarea unor baze de date personale, care sa contina informatiile de c are acestia au nevoie; realizarea unui site Web prin intermediul caruia clientii sa poata comanda produse si servicii; dezvoltarea unor aplicatii computerizate personale, care sa -i ajute n fundamentarea deciziilor; evaluarea tehnologiilor hardware pentru a determina care dintre acestea este recomandata ntr o anumita situatie; utilizarea instrumentelor de telecomunicatii etc. Putem afirma ca, n viitor, succesul unei organizatii va depinde, n mare masura, de capacitatea acesteia de- a utiliza lucratori informatizati inteligenti. Lucratorii informatizati inteligenti, n combinatie cu factori de alta natura, au generat schimbari foarte importante n organizatii si au adus multiple avantaje pentru acestea. NOTE REFERINTE BIBLIOGRAFICE 1. C.S. Parker Management Information Systems Strategy and Action, McGrawHill, New York, 1989, p. 21 2. Gh. Pisau, C. Toma, I. Mihailescu Elaborarea si introducerea sistemelor informatice, Editura Tehnica, Bucuresti, 1975, p. 23 Editura Economica, Bucuresti, 1999, p. 3. O. Nicolescu, I. Verboncu Management, 241 4. R. Reix Systems dinformation et management des organisation, Vuibert, Paris, 1995, p. 46 5. C. Russu Management, Editura. Expert, Bucuresti, 1996, p. 127 Sistemul informational managerial al organizatiei, 6. O. Nicolescu, coord. Economica, Bucuresti, 2001, p. 26 -27 29 SI

Editura

CURS: dr.ing.ec. Hortensia Gorski 7. C.S. Parker op. cit, p. 12 How Information Gives You Competitive Advantage. 8. M. E. Porter, V.E. Millar Harvard Business Review, iulie-august, 1985, p. 149-160 y Go Online 9. G. McWilliams Small Fr n Business Week, 20 noiembrie, 1955, p 158-164 M. Keohan The Virtual Office: Impact and Implementation, n Business Review, 11 septem brie, 1995, p. 95-98 J. Langhoff Telecommute America, n Fortune, 30 octombrie, 1995, p. 229-235 Lungu, Gh. Sabau, M. Velicanu, M. Muntean, S. Ionescu, E. Posdarie, D. Sandu 12. I. Sisteme informatice . Analiza, proiectare, implementare, Editura Economica, Bucuresti, 2003 K. C. Laudon, J. P. Laudon Management Information Systems: Organization & Technology in the Network Entreprise, Prentice-Hall, 2000 Analiza si proiectarea sistemelor informationale economice, 14. D. Oprea Polirom, Bucuresti, 1999 Gh. Orzan Sisteme informatice de marketing, Editura Uranus, Bucuresti, 2001 I. Radu, M. Ursacescu, F. Ionita Informatica pentru managementul firmei, Editura Tribuna Economica, Bucuresti, 2001 17. V. Savolainen Perspectives of Information Systems, Springer-Verlag, New York, 1999 E. Turban Information Technology for Management Making Connections for Strategic Advantage, John Wiley & Sons, 2000

n

10. 11.

13.

Editura

15. 16.

18.

C.S. Park er Management Information Systems Strategy and Action, McGrawHill, New York, 1989, p. 1 21 Gh. Pisau, C. Toma, I. Mihailescu Elaborarea si introducerea sistemelor informatice, Editura Tehnica, Bucuresti, 1975, p. 23 3 O. Nicolescu, I. Verboncu Management Editura Economica, Bucuresti, 1999, p. 241 Systems dinformation et management des 4 R. Reix organisation, Vuibert, Paris, 1995, p. 46 5 C. Russu anagement, Editura. Expert, Bucures ti, 1996, p. 127 6 C.S. Parker op. cit, p. 12 7 O. Nicolescu, coord. Sistemul informational managerial al organizatiei, Editura Ec onomica, Bucuresti, 2001, p. 26-27 8 M. E. Porter, V.E. Millar How Information Gives You Competitive Advantage. n Harvard Business Review, iulie-august, 1985, p. 149-160 9 G. McWilliams Small Fry Go Online n Business W eek, 20 noiembrie, 1955, p 158-164 The Virtual Office: Impact and Implementation, n Business Review, 1 0 Martin Keohan 1995, p. 95-98 Telecommute America, n Fortune, 1 1 June Langhoff 30 octombrie, 1995, p. 229-2352

11 septembrie,

30


C U RSU L 4 + C UR SUL 5

CAPITOLUL C A P I T O L U L 2 2

SRR OLU U L

S I L L OC C UL L S SI IS ST T EM UL L UI I IN NF FO O RM M ATI I C AN A A CT T IVIT T AT T EA M AN NA AG G ER R IA A LA

2.1 CONSIDERATII PRIVIND ORGANIZAREA ACTIVITATII INFORMATICE 2.2 CONSIDERATII PRIVIND INSTRUIREA MANAGERILOR , N CALITATEA LOR DE UTILIZATORI FINALI AI SISTEMELOR INFORMATICE 2.3 ASISTAREA MANAGERILOR N UTILIZAREA SISTEMELOR INFORM ATICE

31


CONSIDERATII PRIVIND ORGANIZAREA ACTIVITATII INFORMATICE 2.1 n ceea ce priveste aplicarea tehnologiei informationale si de comunicatii la nivelul organizatiei, se pot identifica doua irectii d : informatica n calitate de activitate de baza a unei organizatii caz n care ne referim la organizatiile care dezvolta programe computerizate, proiectare asistata de calculator, productie grafica, tehnoredactare, editare video, conducere automatizata a proceselor, productie automatizata etc.; informatica n calitate de mijloc de sprijinire a activitatilor de baza ale unei organizatii caz n care ne referim la procesarea tranzactiilor, informarea area activitatilor de birou, sprijinirea managementului, sprijinirea deciziilor, automatiz managementului documentelor, etc. n ceea ce priveste si la care se realizeaza informatizarea putem nivelul de integrare scara distinge: aplicare punctuala informatizarea prin crearea unor sisteme neintegrate refera la crearea unor insule informatizate grefate pe functiunile organizatiei care se spre exemplu informatizarea activitatii contabile, de productie etc. ( ) sau pe compartimente/departamente (spre exemplu informatizarea departamentului personal, compartimentului desfacere etc.); informatizarea prin crearea unor sisteme partial integrate pe orizontala acelasi nivel de management) sau pe verticala (la nivelul functiunilor organizatiei); informatizarea prin sisteme total integrate (informatizare globala) pe orizontala si verticala, cu rolul de a sprijini ntreaga activitate a organizatiei. STRUCTURA ORGANIZATORICA A DEPARTAMENTELOR 2.1.1 DE INFORMATICA Departamentele de informatica pot fi organizate n functie de : ivitate de baza sau n calitate de suport pentru modul de utilizare a informaticii activitatile de baza ale organizatiei; modul n care se realizeaza informatizarea organizatiei punctual (neintegrat), partial integrat sau global (integrare totala); marimea, repartizarea geografica si puterea financiara a organizatiei ; cultura organizationala si cultura manageriala vis de informatica si informatizare. vis-Fiecare organizatie, n parte, poate sa si dezvolte, pentru a desfasura activitati informatice, propria structura organizatorica are o considera ca fiind cea mai potrivita cu profilul si , pe c 32 ca act

(la

CURS: dr.ing.ec. Hortensia Gorski activitatile ei. Organizatiile trebuie sa tina seama de faptul ca, aceste structuri organizatorice trebuie sa fie flexibile si sa se adapteze rapid la fluctuatiile mediului exogen. cialitate ofera, n acest sens, o serie de exemple (figura nr. 2.1; figura nr. 2.2 Literatura de spe si figura nr. 2.3). Directorul Directorul departamentului departamentului informatic informaticAsistentul directorului Directorul dezvoltarii operational sistemelor Directorul Directorul suportului tehnic Suport de productie Suport sisteme Secretariat

Directorul Proiectare si analiza dezvoltarii sisteme - sef- sef - sef - analist sisteme-senior - analist sisteme - analist proceduri si aprovizionare metode

- dispecer

programator sisteme sistemelor

- bibliotecar

- sef proiectare

- list ana comunicatii

- functionar controlor Alte suporturi - functionar - administrator DATABASE

- analist de cercetari

functionar

organizatoroperationale

- analist DATABASE - functionar paza Operatori echipamente - functionar standarde - specialist - sef Programare - supraveghetor de

documentarist schimb - programator senior - redactor tehnic - operator consola - programator - coordonator pregatire - programator personal - supraveghetor ntretinere introducere date - programator ucenic - operator introducere date - operator ucenic

- operator periferice

Figura nr. 2.2 Organigrama tipica pentru un departament de informatica al unei mari firme din SUA 1

33


CIO

Legenda: Sistem informatic CIO Chief Information Officer Centrul Activitati Centrul informational informatizate

Asigurarea Dezvoltarea calitatii sistemului

informational

Manager de produs

Traineri

Consultanti

Tehnicieni

1 Tip de structura organizatorica pentru un departament Figura. nr. 2. de sisteme informatice 2 Prezentam n continuare o structura de organizare a departamentului de informatica dintr organizatie mare din Rom nia. -o

Departament informaticaLegenda TP total personal PC personal conducere PC M 1 M - muncitori 1 TP 27

Atelier

Colectiv Atelier

Atelier proiectare 2

proiectare 3 administr. retele proiectare 1 Den. Functiei Nr. Den. Functiei Nr. Den. Functiei Nr. Den. Functiei Nr. Sef atelier 1 Sef atelier 1 Sef atelier 1 Administrator retea 1 Programator 2 Programator 2 Programator 2 Ing. software 1 Programator Programator Programator ajutor 1 Electromec. ajutor 1 ajutor 1 retele 1 Operator 4 Operator 4 Operator 5 TOTAL 8 TOTAL 9 TOTAL 8 TOTAL 3

departament de informatica Figura nr. 2.3 Organizarea unui o organizatie mare din Romnia ntr34

CURS: dr.ing.ec. Hortensia Gorski Fiecare dintre componentele structurale are stabilite obiective clare, pe care trebuie sa le cunoasca si sa le ndeplineasca. Diagramele de relatii care trebuie sa existe n toate tiile surprind relatiile departamentului inform atic cu toate celelalte departamente organiza din organizatie. competentele si responsabilitatile se stabilesc n mod diferentiat Obiectivele , sarcinile , pentru fiecare categorie informatizata din cadrul organizatiei si se prevad, n m od formal, n fisa postului . La stabilirea acestor aspecte trebuie sa se tina seama de urmatoarele specialistii n informatica si utilizatorii informatizati. categorii de personal: Specialistii n informatica. Specialistii n informatica si desfasoara, de regula, activitatea n cadrul departamentului de informatica, dar care activeaza, adesea, si la nivelul altor departamente. Obiectivele, sarcinile, competentele si responsabilitatile se stabilesc diferentiat, pe urmatoarele subcategori i de personal: manager cu informatica, manager de proiect informatic, analist, programator, analist-programator, inginer de sistem, administrator de retea, adm inistrator baza de date, administrator Web, analist-programator ajutor, operator; formatizati manageri si simpli angajati. utilizatorii in Pentru utilizatorii de sisteme informatice, sarcinile, competentele si responsabilitatile legate de informatica se informatica. stabilesc n completarea celor aferente postului de specialitate nonCRATORI, IMPLICATI N NTRETINEREA SISTEMELOR INFORMATICE DEZVOLTAREA SI 2.1.2 CATEGORII DE LU UTILIZAREA,

Utilizarea, dezvoltarea si ntretinerea sistemelor informatice necesita implicarea unor fiecare cu competente, sarcini si responsabilitati bine categorii foarte diverse de personal precizate. Aparitia noilor tehnologii informationale a condus la schimbari radicale ale sistemelor informationale si a afectat modul n care oamenii si gestioneaza carierele n domeniul sistemelor informationale (Informational Systems . n ultimii ani, n domeniul IS au aparut IS) meserii noi, ceea ce impune ca departamentele de informatica sa se reorganizeze ori de cte ori este nevoie, pe masura ce se produc schimbari n mediul exogen si endogen. n toate organizatiile indiferent de mar lucratorii inteligenti detin un rol din ce n ce imea lor Lucratorii inteligenti (knowledge worker) se bazeaza pe cunostinte, talent, mai important. judecata de valoare, pentru a contribui la prosperitatea organizatiei. Personalul IS face parte, itate, din categoria fortei de munca inteligente. Pe de sunt lucratori n total -o parte ei inteligenti , iar, pe de alta parte, ei sprijina munca altor lucratori inteligenti . n continuare, sunt prezentate principalele categorii profesionale implicate : 1) Managerul cu informatica. Managerul cu informatica este persoana care previzioneaza, organizeaza, coordoneaza, antreneaza si controleaza toate activitatile legate de informatica, care se desfasoara n organizatie. El este responsabil de 35

CURS: dr.ing.ec. Hortensia Gorski tamentului IT si, mai mult, el trebuie sa asigure o managementul diviziei sau depar legatura puternica ntre tehnologia informationala, sistemul informational si strategia de ansamblu a organizatiei. Managerul cu informatica este responsabil de succesul proiectelor care vizeaza implementarea unor noi tehnologii informationale si proiectarea/reproiectarea/modernizarea unor sisteme informatice care sa sprijine realizarea scopurilor si obiectivelor organizatiei si sa i permita acesteia care obtinerea unui avantaj competitiv (pret, calitate) . n organizatiile mici, managerul cu informatica poate ndeplini sim ultan si alte roluri: programator, inginer de sistem, administrator de retea etc. analistn nomenclatorul de profesiuni din SUA, pentru managerul cu informatica ntlnim mai multe denum iri: CIO (Chief Information Officer) , IS Manager (managerul serviciului/departamentului informatic), Computer System Manager (managerul sistemului informatizat) etc. Managerul de proiect este persoana care se ocupa de toate 2) Managerul de proiect. implicate de conducerea unui proiect informatic de anvergura. El nu aspectele trebuie sa se ocupe numai de aspecte legate de ciclul de viata al dezvoltarii planificare, analiza, proiectare, codificare aplicatii si proiectului informatic implementare, ci trebuie sa gestioneze optim si resursele proiectului : buget, timp, oameni. Mai mult, managerul de proiect trebuie sa fie adezivul, care tine mpreuna echipa de proiect. Proiectele de informatizare au drept scop introducerea pe scara larga a informatizarii, ceea ce presupune, desigur, schimbarea unor activitati/sarcini/lucruri. Ca urmare, managerul de proiect trebuie sa faca fata si riscului gestionarii unor asemenea schimbari. n acest context, el trebuie sa posede, pe lnga cunostinte solide n informatica, si: nostinte legate de managem entul proiectelor; cu a ntelege aspectele financiare legate de proiect si implicatiile abilitatea dedeciziilor luate; a ntelege relatiile dintre diferitele activitati/sarcini/lucrari ce abilitatea dealcatuiesc proiectul; si asuma riscuri; capacitatea de aabilitati de lider, diplomat si coordonator; abilitati de a comunica si de a lucra n echipa, astfel nct sa si poata exercita controlul asupra schimbarilor care apar. care analizeaza problema propusa spre rezolvare, 3) Analistul. Analistul este persoana realizeaza schema logica si schiteaza algoritmii globali de rezolvare. El are studii superioare de specialitate sau studii postuniversitare n domeniul respectiv. 4) Programatorul. Programatorul este persoana care transpune, ntr-un program executabil, rezultatul fazei de analiza (practic ceea ce a realizat analistul). El are studii superioare de specialitate sau studii postuniversitare de specializare n domeniul respectiv. 36

-

-

CURS: dr.ing.ec. Hortensia Gorski programator cumuleaza, de fapt, cele doua 5) Analistul-programator. Analistulcategorii anterior prezentate (analistul si programatorul). De regula, la proiectele mici, nzestrat cu o viziune larga si cu o ntelegere completa, globala, a programatorul activitatilor ce se desfasoara n organizatie zeaza si analiza ce este cel care reali precede programarea. a asculta cu atentie, de a interpreta si ntelege care sunt nevoile Capacitatea deor, este vitala pentru analisti. Analistii constituie, adesea, liantul ntre utilizatoril program atori si utilizatori. Spre deosebi re de programatori, care nu au prea multe contacte directe cu utilizatorii, analistii de sistem trebuie sa aiba interactiuni multiple colaborarea este vitala . Tot mai frecvent, sunt ceruti cu diferite grupuri. Pentru ei, specialisti care sa prezinte abilitati specifice att analistilor ct si programatorilor. Ca urm are, ei trebuie sa aiba cunostinte foarte solide n programare si, n plus, sa fie capabili sa analizeze si sa nteleaga imaginea globala a organizatie si a proiectarii i stfel nct acestea sa fie pliate pe necesitatile utilizatorilor sistemelor informatice, a manageri sau simpli angajati. 6) Inginerul de sistem. Inginerul de sistem este persoana care are rolul de-a asigura functionarea, n bune conditii, la parametrii proiectati, a sistemelor de c alcul calculatoare si periferice. El este absolvent al unei facultati tehnice, de regula de calculatoare. Specialistul n retele. n retele trebuie sa posede cunostinte foarte 7) Specialistul solide legate de toate aspectele care privesc retelele de calcul atoare: managementul retelei, ntretinere si performante. De la instalarea retelei si pna la asigurarea functionarii ei la param etrii proiectati, specialistii n retele sunt implicati ntr -o m are diversitate de activitati. Ei trebuie sa cunoasca si sa nteleaga foarte bine reteaua si sa fie capabili sa diagnosticheze si sa hardware, software, sisteme de operare rezolve corespunzator problemele. Multe sisteme client/server si proiecte necesita profesionisti cu multa experienta n retele. n cadrul categoriei de specialisti n retele administratorul de retea managerul de retea se distinge sau , care este persoana responsabila cu gestionarea retelei de calculatoare: instalare si configurare statii de lucru si aplicatii; drepturi de acces ale utilizatorilor etc. Acesta are studii superioare de specialitate sau studii postuniversitare de specialitate n domeniul respectiv. domeniul bazelor de date exista, la ora actuala, mai 8) Expertul n baze de date. n proiectanti si multe cariere care cuprind: ai bazelor de date, programatori administratori ai bazelor de date. Administratorul bazei de date este cel care administreaza sistemele de baze de date de dimensiuni mari. El proiecteaza structura; defineste si gestioneaza obiectele bazei de date si relatiile dintre ace stea; urm areste si optim izeaza performanta bazei de date; defineste schemele de acces ale utilizatorilor la aplicatii si date etc. De regula, administratorul bazei de date se ntlneste numai n organizatiile care beneficiaza de baze de date foarte m ari (zeci si sute de GB sau chiar TB). n ultimul timp, n domeniul bazelor de date au aparut si posturi noi, foarte provocatoare: specialist n depozite de date expert n baze de 37

CURS: dr.ing.ec. Hortensia Gorski care integreaza bazele de date cu Web posede: cunostinte solide n domeniul bazelor de date; cunostinte solide n domeniul interfetelor cu utilizatorii; cunostinte solide n domeniul problemelor legate de securitate; cunostinte solide n domeniul aspectele legate de calitate; abilitatea de-a integra mai multe sisteme; o buna ntelegere a afacerii, n ansamblu; abilitatea de-a furniza utilizatorilor datele de care au nevoie, pentru ca acestia sa si poata desfasura cu succes, sarcinile circumscrise postului. Specialistul Web si specialistul n comert electronic ul si comertul 9) electronic au deschis calea unui numar mare de cariere provocatoare, care nu existau acum ctiva ani. Acestea includ dezvoltarea si ntretinerea de proiectarea, pagini Web; integrarea paginilor Web cu alte aplicatii din organizatie; asigurarea securitatii paginilor Web si procesarea tranzactiilor procesate de Web . O serie dintre aceste posturi necesita pe lnga cunostintele tehnice legate de Web, Internet, retele si baze de date si o mare doza de creativitate si talent artistic. 10) Analist-programator asistent. Analistul-program ator asistent este persoana care sprijina analistul programator sau care, n unele cazuri simple, desfasoara chiar ea activitati de analiza si program are. Analistul -programator asistent are studii medii de specialitate (liceu de informatica) sau studii postliceale de specializare n domeniul respectiv. Operatorul este persoana responsabila cu introducerea primara a 11) Operatorul. datelor n calculator. Operatorul este, de regula, cu studii medii, absolvent al unui curs de operatori calculatoare. 12) Utilizatorul. Utilizatorul manager sau simplu angajat este persoana care utilizeaza sistemele informatice existente n organizatie. Pentru a putea mnui tionala si de comunicatie, instrumentele impuse de noua tehnologie informa utilizatorul informatizat trebuie sa posede suficiente cunostinte n acest domeniu. Cu toate acestea, el nu trebuie sa aiba o pregatire de specialitate n domeniu, care sa fie obtinuta, n mod oficial, prin absolvirea unei universitati n dom eniu sau a unor cursuri de specializare. Utilizatorul poate fi autodidact sau poate obtine cunostintele necesare facnd apel la specialistii n informatica, care activeaza n cadrul organizatiei. 2.1.3 CONCEPTUL DE UTILIZATOR FINAL INFORMATIZAT ca dorim sa vorbim despre evolutia acestui concept ai sistemelor informatice, este interesant sa Da a conturat nca din anii surprindem 38 utilizatorii finali de-a lungul anilor. Termenul

Info Managerial A FINAL

Documents

Transcript of Info Managerial A FINAL