INFO � INFO �INFO �INFO �INFO �INFO �INFO �INFO �

INFO � INFO �INFO �INFO �INFO �INFO �INFO �INFO �PUBLICAŢIE EDITATĂ DE PRIMĂRIA COMUNEI MĂLINI �� Nr. 23 �� Aprilie 2013

MALINI

Cu ocazia Sfintelor Sărbători de Paşti, Consiliul Local Mălini precum şi primarulPetru Nistor adresează tuturor locuitorilor

comunei urări de sănătate, belşug şi bucurie!Lumina Învierii Domnului să vă însoţeascăfiecare pas în viaţă, să vă aducă linişte şi

pace în suflet!Sărbători fericite alături de cei dragi!

Aşa cum am informat şiîntr-o precedentă ediţie apublicaţiei noastre, gră-diniţa de la Poiana Măruluifuncţionează într-o nouăclădire. Spaţiile generoase,luminoase, aerisite, condiţi-ile civilizate conferă activ-ităţii cu cei mici un plus deconfort, un context favora-bil, stimulator.

GGrrăăddiinniiţţaa ddee llaa PPooiiaannaaMMăărruulluuiiffuunnccţţiioonneeaazzăăîînnttrr--oo nnoouuăăccllăăddiirree

În urma ultimelor reglemen-tări, dosarele beneficiarilor dealocaţie complementară se reac-tualizează din trei în trei luni.Cea mai recentă reactualizare aavut ca termen final ziua de 28februarie 2013.

În cazul în care dosarele nusunt actualizate la timp, alocaţiava fi suspendată în luna imediaturmătoare.

Acte necesare pentru com-pletarea dosarului:

- adeverinţe de venit pentru soţşi soţie de la trezoreria Fălticeni;

- adeverinţe de elev;- cupoane de alocaţie, şomaj,

pensie, adeverinţe de salariat.Următoarea actualizare a

dosarului trebuie să fie finalizatăpână la sfârşitul lunii mai.

IMPORTANT: persoanelecare au restanţe legate de taxeleşi impozitele locale pentru anul2012, trebuie să le lichideze, încaz contrar, începând cu 1 aprilie2013, vor pierde dreptul la alo-caţie complementară.

ÎÎNN AATTEENNŢŢIIAA PPEERRSSOOAANNEELLOORR CCAARREE

BBEENNEEFFIICCIIAAZZĂĂ DDEE AALLOOCCAAŢŢIIEE

CCOOMMPPLLEEMMEENNTTAARRĂĂ

O nouă iniţiativă, o nouă investiţie PENTRU SĂNĂTATEA

LOCUITORILOR COMUNEI MĂLINI

Poşta şi, mai târziu, telecomunicaţiile au constituit servicii care au con-tribuit în mod substanţial la dezvoltarea economică şi culturală apopoarelor, a comunităţilor locale. Primul document care atestă existenţaserviciilor poştale pe meleagurile româneşti este un „Hrisov” dat de Mirceacel Bătrân în anul 1399. Dar instituţia poştală propriu-zisă prinde conturabia în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea. În acea vreme, curierii poş-tali „trec la stat” cu toate cheltuielile, se construiesc localuri pentrufuncţionari şi călători, grajduri pentru cai şi se acceptă călătorie publiculuicu poştalioanele. În zona noastră, izvoarele documentare relevă că acestgen de servicii a apărut relativ târziu.

Prima atestare a unor servicii poştale în comuna Mălini este cuprinsă deun document, din septembrie 1877, prin care un funcţionar poştal al plăşiiMuntele reclama pe primarul comunei Mălini că „nu-i pune la dispoziţie curegularitate vătăşei pentru purtarea plicurilor…”

(continuare în pagina 3)

Recent, la nivelul primăriei comunei Mălini, s-aconturat ideea ca, pe lângă sala de sport, să fie ame-najate spaţii pentru tratarea unor boli prin folosireacalităţilor curative ale sării. Primarul Petru Nistor asesizat facilităţile deja existente în cadrul sălii desport şi a luat iniţiativa să le întrebuinţeze sprebinele oamenilor suferinzi.

Despre ce este vorba? Lângă sala de sport, legatăde aceasta, se va realiza o încăpere lungă de 14 metrişi lată de 7 metri. Acest spaţiu va găzdui un bazin(cu dimensiunile : 8 metri - lungime, 3,8 metri -lăţime şi 1,50 m –adâncime) pentru hidroterapia cuapă sărată. Încăperea va fi dotată şi cu o instalaţie

de dezumidificare. Se vor mai amenaja o cameră cupereţii placaţi cu sare şi o saună.

Cum spuneam, iniţiativa este susţinută şi de faptulcă se vor putea folosi duşurile, vestiarele şigrupurile sanitare deja existente în cadrul sălii desport. De asemenea, se vor folosi celelalte facilităţideja existente : sursa de apă, sursa de căldură, insta-laţia electrică şi reţeaua de canalizare.

În paralel se vor amenaja şi înzestra corespunză-tor săli de gimnastică pentru recuperare şi în-treţinere.

(continuare în pagina 3)

File de istorieServiciile poştale şi de

telecomunicaţie la Mălini

După o iarnă lungă şi grea, aparsemnele primăverii. Pe pământ, pecer şi în sufletul nostru, al oame-nilor. Toţi artiştii lumii - poeţi, pic-tori, prozatori, compozitori - i-audedicat câte ceva din operele lor.Pentru a vesti şi noi primăvara, amales câteva versuri dedicate anotim-pului de poetul Nicolae Labiş:

„Sub soarele de primăvară Zăpada-ncepe să se crapeŞi-n brazde freamătă uşoarăMinunea firelor de ape.

Apoi nici asta nu mai este Iar gliile încep să fiarbăŞi creşte-n sus ca în povesteMinunea firelor de iarbă”.

Da, iată vine primăvara cu toatecele ale ei: cu iarbă, cu flori, cupăsări călătoare, cu bucuria vieţii,cu minunea reînvierii naturii. Dar,odată cu alaiul colorat şi optimist cucare se însoţeşte, primăvara vine şicu vremea lucrărilor, a eforturilor şia trudei în gospodării.

(continuare în pagina 3)

Primăvara - vremeareînvierii naturii

Probabil că unii dintre cititoriinoştri îşi mai aduc aminte despre unreportaj apărut în publicaţia noastrădin martie 2011 în care vorbeam de-spre cinci fetiţe aparţinând familieiIon Tataru din Văleni - Stânişoara.Vorbeam atunci despre faptul căfetiţele rămase fără mamă şi încăfoarte mici, între doi şi cinci ani, aufost înfiate de un medic din StateleUnite ale Americii. Menţionăm as-pectul că, la momentul respectiv,fetele erau bine, sănătoase, fiecarecu o profesie. Altfel spus, erau real-

izate şi porniseră cu succes în viaţă. Între timp, Milica, o soră mai

mare, rămasă acasă, la Văleni -Stânişoara, femeie măritată cu Du-mitru Stan, ajutată de profesoaraDaniela Cîrjă (după căsătorieDaniela Ciotină) a menţinut legă-tura prin internet cu fetele dinStatele Unite. Viaţa a făcut în aşa felîncât una dintre surori, Gabriela,angajată a armatei Statelor Unite, săprimească o misiune în Europa, maiprecis în Italia, oraşul Vicenza.

(continuare în pagina 4)

Destine în furtuna vieţii Două surori din Văleni -Stânişoara se întâlnescdupă 17 ani în Italia

2

Apropierea sărbătorilor de Paşti ne aduce în suflet şiîn minte spiritul faptelor, al vieţuirii minunate a Celuicare s-a jertfit pentru noi. Lucrări nemaiîntâlnite, acţi-uni pilduitoare, învăţături pline de înţelepciune alcă-tuiesc trecerea lui Iisus Hristos prin lume, alcătuiescviaţa fără prihană a Fiului Domnului, Cel trimis să nemântuiască prin sacrificiul Său.

Trăind aceste zile premergătoare Marii Sărbători,pregătindu-ne cu toţii, sufleteşte şi trupeşte, pentruîntâmpinarea ei, am găsit potrivit ca în această ediţie apublicaţiei noastre să vă propun o poezie spre citire,

luare-aminte şi adâncă meditaţie.Versurile au ca punct de inspiraţie secvenţa biblică

exemplară pentru „uimitoarea smerenie” a lui Hristos,pentru „desăvârşita iubire” faţă de ucenicii săi: mo-mentul în care Fiul Domnului spală picioarele aposto-lilor.

Titlul poeziei este „Ştergarul” şi se află între paginileunei cărţi dragi sufletului meu, „Taine”, carteaparţinând poetului creştin Ioanid Costache.

Teodora PLĂCINTĂ

Până să fie o Sărbătoare a lumi-nii, Paştele este mai întâi o cerce-tare şi o înţelegere a umbrei care selasă în fiecare primăvară pestelume. Pământul întreg este acoperitde o mare tristeţe. Oricât de senineşi de zglobii ar fi zilele de trezire anaturii din somnul iernii, cu cât seapropie mai mult Sărbătoarea În-vierii, se simte în aer o tot mai mareapăsare. Ca o asumare de către fie-care om a vinii că a fost posibil unasemenea sacrificiu precum marti-riul lui Cristos, că s-a putut întâm-pla, că omul nu a fost capabil săvadă ceea ce trebuia la momentulpotrivit, că omul nu a înţeles cătotul s-a întâmplat pentru el, doarpentru ca el să găsească drumulspre iertare, spre înălţare, spremântuire. Să găsească drumul spreAdevăr.

Aşteptarea

Paştele este şi o sărbătoare a aş-teptării. Dar înainte de asta a fostîntotdeauna o sărbătoare a curăţe-niei, a purităţii, a unui nou început.Este timpul îndepărtării a ceea ceera cenuşiu, murdar şi greoi. Estetimpul depăşirii şi înlăturării zgureide peste an. Este timpul intrării înmoarte pentru a renaşte, precumbobul de grâu aruncat în pământ,acolo unde putrezeşte înainte de aîncolţi.

Înnoirea de Paşte începe cu aceeade afară - a naturii, a casei, a grădi-nii, a hainelor. Dar nu în aceastăînnoire stă secretul pregătirilor

pentru Marea Sărbătoare. Nu înaceasta trebuie să căutăm întâmpi-narea şi împlinirea ei. Mult mai depreţ, de fapt fără de preţ, este înde-plinirea celeilalte curăţenii, multmai anevoioasă, uneori, şi mai greude dus la capăt : mărturisirea -actul care se supune regulilor dureale permanenţei şi ale sincerităţiitotale. Mărturisirea păcatelor, spo-vedania e treapta greu de trecut,dar fără de care sărbătoarea nupoate exista.

Nu întotdeauna poţi să faci curatîn suflet şi în gând, aşa cum faci încasa pe care o locuieşti. Pasul măr-turisirii este uneori mic, iar pragulde trecut este prea înalt.

Dar odată trecut acest prag, omulse simte eliberat de noroiul păcate-lor, poate privi mai uşor spre lumeaîntreagă, totul devine cald, senin,firesc. Este sentimentul pe care îlîncercăm după mărturisire - liber-tatea extraordinară pe care ţi-o dăasumarea faptelor şi gândurilortale, aşa cum au fost acestea, bunesau rele, mai curate sau mai mur-dare, mai stăpânite, mai controlatesau involuntare.

Împăcarea şi iertarea

Înainte de pragul mărturisirii,este bine să ne împăcăm cu lumeaîn care trăim, iar apoi să ne împă-căm cu noi înşine. Trebuie să facempace cu oamenii lângă care vieţuim,cu prietenii şi neprietenii, cu cole-gii, cu vecinii. Nu putem intra înSărbătoare câtă vreme umbra îndo-

ielilor şi supărărilor ne apasă, câtăvreme noi simţim tăişul unei vorbenepotrivite. Biruinţa Sărbătorii por-neşte şi din această împăcare şi ier-tare a eventualelor supărări, jigniri,răniri, bănuieli, închipuiri pe carele-am avut faţă de cei printre caretrăim. Sau le-ar fi putut avea alţiifaţă de noi. Nu poate străluci Săr-bătoarea dacă oamenii se duşmă-nesc sau se urăsc. Ca să facem curatîn cugetul nostru, în mintea şi gân-durile noastre, trebuie să recunoaş-tem ceea ce am greşit faţă de noi şifaţă de ceilalţi.

Vom simţi cu adevărat bucuriaSărbătorii în măsura în care, în aş-teptarea acesteia, vom deveni cu-raţi, vom deveni împăcaţi cu viaţanoastră şi cu cei alături de care vie-ţuim.

Biruinţa luminii

Paştele este o sărbătoare a lumi-nii. A Luminii care a străbătut întu-nericul, care a învins întunericul casă poată izbucni cu toată puterea eieliberatoare. A Luminii care a tra-versat moartea ca să poată trăimereu. A Luminii care s-a născutdin suferinţă şi durere, dar încunu-nează bucuria.

A Luminii care a deschis mor-mintele ca să facă loc vieţii veşnice.Sărbătorirea Învierii Domnului estetocmai bucuria acestei Lumini, careprin măreţia şi puterea ei arde totceea ce a fost păcat, umbră, întune-ric, durere şi neîmplinire.

Lumina Paştelui aduce cerul pe

pământ şi îi înnobilează pe toţi ceicare au reuşit să urce treptele sme-reniei şi ale mărturisirii, ale asumă-rii faptelor lor şi ale împăcării şiiertării cu ceilalţi.

A lua Lumină la Marea Sărbă-

toare de Paşte înseamnă a te împăr-tăşi din sfintele taine ale Învierii,ale Mântuirii şi ale Vieţii fără desfârşit.

D.M. STÎNIŞOREANU

Lumina fără de sfârşit

Părintele Cleopa atât de cu-noscut şi de apreciat pentrucapacitatea sa de a interpretaşi de a transmite esenţa valo-rilor creştine ortodoxe, seocupă, într-una dintre pildelesale, de înţelegerea cu caretrebuie să tratăm faptele celorde lângă noi, de puterea omu-lui de a-l ierta pe semenul săucare a greşit.

Iată cum înfăţişează părin-tele Cleopa un episod relevantîn legătură cu porunca creş-tină de a-i ierta pe cei ce negreşesc:

Un călugăr tânăr merge laduhovnicul său, un sihastrubătrân, şi îi spune că este su-părat pe cineva care i-a greşitşi nu-l poate ierta nicidecumpe acel om. Zadarnic l-a în-demnat bătrânul la înţelegere,la iertarea semenului său,ucenicul nu reuşea să scapede pornirea sa, nu voia săierte.

La un moment dat, duhov-

nicul i se adresează tânăruluipreot : „Hai să spunem îm-preună Tatăl nostru, fiule!”

Pe când ucenicul spunea „…şi ne iartă nouă greşelilenoastre, precum şi noi iertămgreşiţilor noştri”, bătrânul îlopri şi-i spuse: „Nu aşa fiule!Să spunem cum gândeşti, cumcrezi tu : … şi nu ne ierta nouăgreşelile noastre, precum nicinoi nu iertăm greşiţilornoştri!”

Auzind acestea, preotul celtânăr a căzut în genunchi şi i-a spus duhovnicului : „Iartă-mă, părinte. Acum ştiu că amgreşit faţă de fratele meu. Dinclipa aceasta l-am şi iertat!”

„ Aşa să facem şi noi fraţicreştini! - îndeamnă bunulpărinte Cleopa. Să cerem ier-tare întâi şi să iertăm cu dra-goste pe toţi, ca să fim şi noiiertaţi de Dumnezeu, pe pă-mânt şi în cer. Căci fără ier-tare nu avem mântuire, nicinu putem zice Tatăl nostru …”

Despre iertare

INFO M|LINI

ŞtergarulLa Cina cea de Paşte, în camera de sus,înconjurat de-apostoli, S-a aşezat Iisus.Se revărsă din sfeşnic o galbenă luminăpe pâinile calde, pe mielul fără vină…Era plăcut prilejul şi toate pregătite.Dar, vai, uitase gazda o slugă a trimite,un rob sau o copilă, ca, dup-a vremii lege,cureaua de pe glezne pe rând să le-o dezlege,să le aline talpa de colbul de pe drum.Şi-acum cei doisprezece, sfielnici oarecum,se întrebau în cuget: Cum vor şedea la rugă?Sau cine îşi va pune ştergarul cel de slugă?

O, dar iată-i cum se-ncruntă, privind cu tulburarecând vasele cu apă, când praful pe picioare.Şi Duhul îi întreabă, cu şoapta Lui uşoară:- N-ai vrea să-ţi pui tu, Petre, ştergarul astă seară?- Chiar eu?… Nu şade bine. - Eu doar sunt mai bătrân.- Dar tu? Tu cel mai tânăr? - Eu stau lângă Stăpân…- Dar tu? întreabă Duhul acuma pe Andrei.- Chiar eu?… Sunt cel din urmă la Domnul între ei?- Dar tu cel ce ţii punga? - Eu am făcut de-ajuns.Am cumpărat merinde. Şi mielul l-am străpuns…- Tu, Toma, nu vrei oare să fii tu cel ce spală?- Sunt trist. Se luptă-n mine o umbră de-ndoială…- Dar tu, Matei? Tu, Filip? Dar tu, Tadeu? Dar tu…?Şi-n fiecare cuget răspunsul a fost: Nu.

Atunci, lăsându-Şi brâul şi haina-ntr-un ungher,S-a ridicat Stăpânul cel coborât din cerŞi-a-nfăşurat ştergarul, S-a aplecat uşorSă-şi spele ucenicii, ca rob al tuturor!

De-atunci pe apa vremii, atâţia ani s-au dus.Şi-acum a câta oară? - Se-aşează iar IisusPrin Duhul Sfânt să-ntrebe pe cei ce-L înconjoară:- N-ai vrea să-ţi pui tu, Gheorghe, ştergarul astă seară?…Tu, soră Mărioara? Tu, Radu? Tu, Mihai?…Frumos va fi odată acolo sus în Rai!

Dar azi sunt mii de-amaruri. Necazul greu se curmă.Nu vrei, în lumea asta, să fii tu cel din urmă?E bun un vas de cinste, dar trebuie şi-un ciob!Nu vrei să fii tu, frate, al fraţilor tăi rob?Sunt răni neîngrijite, sunt mucuri ce se sting,Batiste-n care lacrimi în taină se preling,Sunt văduve bolnave, bătrâni fără putere,Sunt oameni singuratici, lipsiţi de mângâiere,Sunt prunci rămaşi acasă, cu-o mamă în spital,Sunt suferinzi ce-aşteaptă al Cerului semnal.Se cere osteneală si jertfă uneori.Şi nopţi de priveghere şi iarăşi muncă-n zori.Nu mânui Cuvântul, când harul nu ţi-e dat,Cât mătura şi acul şi rufa de spălat,Cât cratiţa, toporul şi roata la fântână,Ciocanu-n tabla casei şi-n gard la vreo bătrână.Să stai de veghe noaptea la câte-un căpătâi,Să-ntorci cu greu bolnavul, să rabzi şi să mângâi;Să-l scoţi apoi la soare şi să-i alini amarul.- Nu vrei cu Mine, frate, să-ţi înfăşori ştergarul?- Chiar eu?… Nu şade bine. Eu doar sunt mai bătrân.- Chiar eu?… Eu sunt prea tânăr. Eu stau lângă Stăpân…- Chiar eu?… Eu nu am vreme. Eu am făcut de-ajuns.- Chiar eu? - Chiar eu? Se-aude acelaşi trist răspuns.

Atunci, lăsând să-I cadă cununa Lui şi haina,Iubirea fără margini trăindu-şi iarăşi taina,Încet - a câta oară? – S-a ridicat IisusŞi, plin de-atâtea gânduri, ştergarul iar şi-a pus.Aşa cum o mlădiţă se-apleacă lângă trunchi,Stăpânul omenirii Se-apleacă în genunchi.La jugul fără slavă Iisus din nou Se-njugă!El, Împăratul Vieţii, din nou e rob şi slugă!Veniţi, leproşi ai lumii, murdari de-ai ei ţărână!Iisus vă spală astăzi cu propria Sa mână!Veniţi, voi ce-n păcate nădejdea vi se frânge!Iisus vă spală astăzi cu propriul Său sânge!…

Voi, fraţi, goniţi mândria, visările şi somnul!Luaţi cu drag ştergarul alăturea de Domnul!Şi nu uitaţi pe cale, orice lucrare-i bună,Dar cine ia Ştergarul, acela ia cunună!

Costache IOANID

(urmare din pagina 1)

Efectele benefice alehidroterapiei cu apă sărată

Hidroterapia cu apă sărată estefolosită cu succes în tratamentulprofilactic, tratamentul curativ şirecuperarea funcţională. Afecţiunicare pot fi tratate prin hidroterapiacu apă sărată: stări prelungite deoboseală, stres, afecţiuni muscu-lare şi articulare, artrită, afecţiunireumatismale, artroză, preartroză,spondiloze, nevralgii lomboscia-tice, deficitul funcţional. De ase-menea, se recomandă pentrurefacere după entorse, fracturi şiluxaţii ale membrelor. Hidrotera-pia este recomandată şi pentru tul-burări genitale la femei(frigiditate), metroanexite, cervi-cite, cistite cronice, insuficienţăovariană, precum şi pentru afec-ţiuni ale organelor genitale mascu-line (tulburări de dinamicăsexuală, impotenţă, infertilitate).Băile în apă sărată au efecte bene-fice asupra persoanelor cu circula-ţie periferică deficitară, caredesfăşoară activităţi în frig şi ume-zeală, care au dereglări endocrine

hipofuncţionale, meteosensibili-tate. O altă categorie de persoanecăreia îi sunt recomandate trata-mentele în apă sărată sunt cele cuafecţiuni endocrine cu deficit hor-monal (asociate, de obicei, afecţiu-nilor reumatice sau sterilităţii), cuinsuficienţă tiroidiană sau ova-riană, cu afecţiuni repetate ale căi-lor respiratorii. Şi pentru copiisunt indicate băile cu apă sărată, încazul unor întârzieri de creştere îngreutate sau înălţime, stări post ra-hitice, scolioze, cifoze, precum şipentru obezitate, amigdalite, farin-gite, otite, bronşite sau polipi.

���

După cum se poate vedea, gamade boli, de afecţiuni care pot fi tra-tate sau ameliorate prin hidrotera-pie cu apă sărată este foarte largă,iar persoanele care pot beneficia deun astfel de tratament pot fi copii,tineri, maturi şi bătrâni - de am-bele sexe.

Realizarea acestui proiect va în-lesni accesul la tratament al cetăţe-nilor comunei în condiţii care vorconduce la însemnate economii debani şi timp.

O nouă iniţiativă, o nouă investiţie

PPEENNTTRRUU SSĂĂNNĂĂTTAATTEEAA LLOOCCUUIITTOORRIILLOORR

CCOOMMUUNNEEII MMĂĂLLIINNII

Recent, la sediul Primăriei Mă-lini a avut loc o acţiune consacratăaducerii la cunoştinţa cetăţenilor ascopului şi conţinutului PlanuluiNaţional de Dezvoltare Rurală2007 - 2013.

Programul Naţional de Dezvol-tare Rurală 2007 - 2013 este undocument care reglementeazămodul de solicitare şi acordare afondurilor europene nerambursa-bile puse la dispoziţie de Uniunea

Europeană şi Guvernul Românieiprin Fondul European Agricol pen-tru Dezvoltare Rurală.

Folosindu-se de afişe, pliante,broşuri şi mijloace audio-video,operatorii care au desfăşurat acţiu-nea au prezentat localnicilor mo-dalităţile în care se obţin fondurile,cum se alege investiţia, cum se pre-găteşte şi se prezintă proiectul,cum se evaluează şi cum se finan-ţează investiţia.

3INFO M|LINI

AAccţţiiuunnee ddee ccuunnooaaşştteerree aa PPllaannuulluuii NNaaţţiioonnaallddee DDeezzvvoollttaarree RRuurraallăă 22000077 -- 22001133

La primăria Mălini, continuăacţiunea de acordare a titlului deproprietate, conform Legii118/1991, modificată şi comple-tată prin Legea nr. 247/2005 .

Persoanele interesate de obţine-rea titlului de proprietate trebuiesă prezinte următoarele docu-mente:

- acte de identitate (buletin saucarte), certificate de naştere şicertificatul de căsătorie ale pro-prietarilor (originale şi copii);

- schiţa cadastrală a terenului(original şi copie). Schiţa se întoc-meşte de către persoane sau socie-tăţi autorizate.

- adeverinţă de la registrul agri-col din care să reiasă că terenuleste în proprietate personală de20 - 30 de ani.

AAccoorrddaarreeaa ttiittlluulluuii

ddee pprroopprriieettaattee

Locuitorii comunei Mălini sunt invitaţi să se prezinte la sediulPrimăriei pentru a completa şi actualiza REGISTRUL AGRICOL.

DOCUMENTE NECESARE: buletinul sau cartea de identitate, cer-tificatul de naştere, actele de proprietate asupra terenurilor şi(sau) locuinţei.

AAnnuunnţţ iimmppoorrttaanntt

(urmare din pagina 1)

Anotimpul curăţeniei, al grijii faţă de aspectul

comunei, al localităţilornoastre

Comuna Mălini este cunoscutăca o zonă frumoasă, bine îngrijităde locuitorii ei. Acest aspect, al cu-răţeniei şi înfrumuseţării localităţi-lor noastre, se află permanent şi înatenţia primăriei. Astfel, aşa cums-a observat, teii care însoţesc şo-seaua principală au fost „toaletaţi”deja. Crengile care au rezultat înurma operaţiei fiind strânse şi în-depărtate cu operativitate, prompt.

Un efort deosebit a fost făcut deprimăria Mălini pentru curăţareamalurilor râului Suha Mare. S-auadunat sute de saci cu recipienţidin plastic (peturi) şi alte deşeuriaruncate cu neglijenţă pe malurileapei.

De asemenea, se află în plinădesfăşurare o acţiune deosebit decomplexă şi de costisitoare. La ni-velul conducerii administraţiei lo-cale s-a hotărât să se efectuezebalastarea drumurilor comunale şi,chiar, a unor drumuri de ţarină. Sevor folosi ca materiale pietrişul şipiatra concasată. Acestea vor fiprofilate (adică întinse egal petoată lăţimea drumului) de auto-greder - utilaj aparţinând primărieiMălini.

În ceea ce priveşte repararea şo-selei principale (DJ - 209 A şi DJ -209B), primarul comunei, PetruNistor, a făcut intervenţiile nece-sare şi a primit asigurări că opera-

ţiunea va fi efectuată imediat cetimpul (starea vremii) va permiteacest lucru.

În zilele cu timp prielnic, mulţidin locuitorii satelor noastre au cu-răţat şanţurile, podeţele de la in-trarea în gospodării, gardurile.Sunt acţiuni care se efectuează tottimpul anului, dar mai ales primă-vara.

Primăria Mălini recomandă tu-turor locuitorilor ca odată cu stabi-lizarea timpului să întreprindămăsuri pentru asigurarea curăţe-niei în faţa fiecărei gospodării,pentru eliberarea şi, acolo undeeste cazul, decolmatarea şi lărgireaşanţurilor de scurgere a apei.

De asemenea, se recomandă evi-tarea depozitării pe marginea căi-lor de acces (şosele, străzi laterale,drumuri de ţarină) sau în şanţurilede scurgere a apei de pe lângăacestea a materialelor de construc-ţie (balast, nisip, piatră) şi a lem-nelor de foc.

O asemenea practică, dincolo deaspectul cu totul nepotrivit, poateconduce la accidente de circulaţieşi, în situaţia acumulării apelorpluviale, la inundarea gospodării-lor din apropiere sau a unor supra-feţe de teren cultivate.

Acţiunile de curăţire a interioa-relor şi exterioarelor gospodăriilordin localităţile noastre în acestanotimp sunt deja tradiţionale,mai ales în preajma sărbătorilor dePaşti, şi este de aşteptat ca acesteasă se efectueze la fiecare casă, decătre fiecare familie. Astfel vomtrăi într-un mediu mai sănătos,mai plăcut, într-o zonă în care pri-măvara să poposească într-o am-bianţă … ca la ea acasă.

PPrriimmăăvvaarraa -- vvrreemmeeaarreeîînnvviieerriiii nnaattuurriiii

(urmare din pagina 1)

Mult timp, pe traseul Fălticeni –Mălini – Broşteni (şi invers) cores-pondenţa a fost transportată decătre vătăşei călări.

În anul 1893, pentru ca factoriipoştali să poată deservi localităţileatât la ducere, cât şi la înapoiere,itinerariile de deplasare au fost în-tocmite respectând regula linieidrepte. Astfel, un itinerar lega loca-lităţile Fălticeni – Mălini – Iesle,iar un altul Broşteni – Mădei –Borca – Sabasa – Iesle. Aici, laIesle, sub culmea Stânişoarei, seîntâlneau poştaşii şi făceau schimbde expediţii. Fiecare traseu era des-ervit de câte doi factori. Un factorlucra câte trei zile pe săptămână.

În anul 1895 s-a înfiinţat cursacu diligenţa, de trei ori pe săptă-mână, pe ruta Fălticeni – Mălini –Broşteni - Vatra Dornei. Diligenţa apermis ca, odată cu trimiterile poş-tale, să se efectueze şi transportulcălătorilor. Acest mijloc de trans-port, diligenţa, a constituit o legă-tură poştală directă şi mai sigurăîntre Fălticeni şi Broşteni, folosinddrumul care traversa comuna Mă-lini şi Culmea Stânişoarei.

Pe măsură ce componenta econo-mică a zonei a căpătat dimensiunimai importante şi cerinţele de co-municare au crescut. Aşa se face căla începutul anului 1899, la Mălinise înfiinţează Oficiul Telegrafo -Poştal. După un an, la începutul lui1900, la Mălini era instalat primulpost telefonic. După încă un an, laMălini funcţiona o centrală telefo-nică având cinci abonaţi. Cu toatecă oferea facilităţi deosebite de co-municare, în această zonă telefonianu a avut o dezvoltare foarte mare.De pildă, în iulie 1929, Oficiul Tele-fonic de la Mălini avea circuite di-recte cu oraşul Fălticeni şi ocentrală cu zece numere. Prin 1951,Oficiul Mălini avea o centrală cu 30de numere, iar după mai mult de20 de ani, prin 1972, la centralăerau conectaţi 19 abonaţi, din carecinci persoane particulare.

În ceea ce priveşte trimiterilepoştale, acestea şi-au mărit volu-mul după ce din 1908 s-a introdus

şi în judeţul Suceava distribuireaproduselor Regiei MonopolurilorStatului (tutunul, de pildă) prinfactori poştali rurali. Aşa se face cădupă acel moment, în zonă acţio-nau doi factori poştali rurali, fie-care efectuând către cinci curse pesăptămână. Unul pe direcţia Pâ-raie, Drăceni, Găineşti, celălalt pedirecţia Suha, Poiana Mărului, Vă-leni Stânişoara. Satul Mălini, cen-tru de comună, era deservit decătre un factor poştal local.

După cum susţine Dumitru Nicu-lăeasa în lucrarea sa „Poşta şi tele-comunicaţiile la Mălini(1899-1999), numărul factorilorpoştali care lucrau la Mălini arămas acelaşi multă vreme. Ulte-rior, având în vedere organizareaadministrativă a ţării, prin schim-bări radicale în 1950 şi 1968, şi ser-viciul poştal de la Mălini a suferitmodificări, dar a rămas, în conti-nuare o utilitate de interes major,prin care oamenii din zonă ţineaulegătura cu lumea.

Mulţi oameni vrednici s-au aflatşi s-au întrebuinţat în acest servi-ciu. Factori poştali, telefoniste, di-riginţi ai oficiului poştal – cu toţiişi-au pus forţele şi priceperea înslujba locuitorilor comunei. Listacu numele acestor oameni este

mult prea lungă pentru a o repro-duce în totalitate. Vom reţine totuşinumele câtorva reprezentativi: Ga-vril Scutăreanu, Niculai Ţăpuleasa,Toader Elisei, Victoria Hancea, Ni-culai Butnaru şi, nu în ultimulrând, familia Maria şi GheorgheGabur. De remarcat faptul că soţiiGabur au lucrat la Oficiul PoştalMălini mai mult de trei decenii.

Astăzi, deşi Poşta Română treceprin momente grele, printr-o crizăaproape generală, la Mălini, echipaoficiului poştal face eforturi pentrua veni în întâmpinarea aşteptărilortuturor celor ce se bucură de servi-ciile poştale. Echipa oficiului poştalMălini, adică Doina Muscă – diri-ginte, Mihaela Muraru, Maria Si-minicaru, Maria Irimia, IoanNorocel şi Pavel Luca – factori poş-tali.

De-a lungul timpului, Poşta Ro-mână a constituit una dintre celemai importante instituţii ale statu-lui. Dar dezvoltarea exponenţială atehnologiei în domeniul comunica-ţiilor a condus la diminuarea volu-mului şi a importanţei serviciilorpoştale clasice. Dar, chiar în acestecondiţii, poşta, poştaşii, serviciilepoştale îşi păstrează un rol impor-tant în viaţa de zi cu zi a comunită-ţilor noastre.

File de istorieSSeerrvviicciiiillee ppooşşttaallee şşii

ddee tteelleeccoommuunniiccaaţţiiee llaa MMăălliinnii

Clădirea oficiului poştal Mălini

În căutarea fondurilor europene

(urmare din pagina 1)

Milica face eforturi, strânge bani,stabileşte o întâlnire cu Gabriela laVicenza.

Ajunsă în Italia, Milica arenorocul ca fratele profesoareiDaniela, Haralambie Cîrjă, să lu-creze undeva mai aproape de Vi-cenza. Haralambie, om cu sufletmare, ca şi sora sa Daniela, îiacordă tot sprijinul său: o duce laVicenza cu maşina sa şi, mai mult,pentru ca surorile să se poatăînţelege a luat cu el şi o prietenă afamiliei sale care ştie limba engleză.Astfel pregătit evenimentul, celedouă surori se întâlnesc departe delocurile natale, departe de ţara lor,după 17 ani. O secvenţă de viaţăemoţionantă, înduioşătoare, dra-matică. O împlinire a ambiţiei, adorinţei fierbinţi a Milicăi (care, de-sigur, a fost susţinută şi încurajatăde familie). Un eveniment, o întâl-nire care demonstrează încă o datăcă … sângele apă nu se face! O întâl-nire care nu ar fi fost posibilă fărăsprijinul generos al fraţilor Danielaşi Haralambie Cîrjă - doi oameni cuo atitudine exemplară, cu sufletmare şi cald.

Multe au avut să-şi spună Milicaşi Gabriela după 17 ani de la de-spărţire şi desigur multe şi-au spus.În ceea ce ne priveşte am reţinutdin ce ne-a povestit Milica faptul căsora cea mai mare Marinica estecadru militar, este căsătorită şi aredoi copii, cadru militar este şiGabriela, Luminiţa este medic car-diolog, Lenuţa este jurnalist, iarAdriana - educatoare.

Departe de ţară, fărăpărinţii lor naturali, cele cinci fetesunt pe deplin realizate, au în faţalor o perspectivă reală, adevărată, oviaţă în stil … american.

Şi asta fiindcă întâmplarea afăcut ca, în urmă cu 17 ani, unmedic american să cunoască trage-dia lor şi să-şi asume povara atât degrea, dar atât de omenească, de a leda o şansă, o şansă la viaţă - o viaţăadevărată.

4 INFO M|LINI

Primăria Mălini recomandă tuturor cetăţenilor acăror locuinţe se află în apropierea traseelor con-ductelor din complexul reţelei de canalizare să facă, încel mai scurt timp, demersurile necesare pentrubranşarea la respectiva reţea.

În cazul în care există posibilitatea branşării lareţeaua de canalizare, iar proprietarul locuinţei nuefectuează operaţiunile necesare, acesta are obligaţiaca, în conformitate cu prevederile legale, să amenajeze

un bazin vidanjabil perfect izolat.Termenul limită este 1 iulie 2013, atât pentru efectu-

area branşării, cât şi, în caz contrar, pentru amenajareabazinului vidanjabil.

�În acelaşi timp, se aduce la cunoştinţa tuturor per-

soanelor care şi-au racordat gospodăriile la reţeaua decanalizare a comunei că este necesar să se prezinte ur-gent la sediul primăriei pentru a-şi întocmi docu-mentele care să le dea dreptul de întrebuinţare a acesteifacilităţi.

Pentru întocmirea documentelor, persoanele fizicetrebuie să se prezinte cu actul de identitate, iar per-soanele juridice cu certificatul de înregistrare la reg-istrul comerţului.

ANUNŢIMPORTANT

Ne aflăm în anotimpul lucrăriloragricole, anotimpul în care gospo-darii curăţă terenurile agricole,fâneţele şi dau foc resturilor vege-tale.

În multe situaţii aceste operaţi-uni se desfăşoară în apropierea pă-durilor, fapt care creează condiţiifavorabile declanşării incendiilor.

De asemenea, anotimpul renaş-terii naturii îndeamnă oamenii săiasă din casă, să petreacă la iarbăverde, cu o bere şi un grătar. Şi înaceste ocazii se creează condiţii fa-vorabile apariţiei incendiilor. Iatăde ce am considerat necesar săatragem atenţia, încă o dată,asupra măsurilor care trebuie luatepentru a preveni incendiile ce potafecta grav fondul forestier.

Înainte de orice trebuie ştiut căsunt interzise focul deschis, fu-matul sau arderea resturilor vege-tale la o distanţă mai mică de osută de metri faţă de liziera pă-durii. Sunt interzise cu desăvârşirefumatul în pădure sau aruncarea laîntâmplare a chibriturilor şi aţigărilor aprinse.

Trebuie evitată aprinderea focu-lui pe timp de noapte sau de se-cetă, precum şi atunci când batevântul puternic.

Atunci când situaţia o impune,focul se aprinde doar în locuri per-

mise, la adăpost de vânt şi numaidupă ce terenul din jur a fostcurăţat de orice material care s-arputea aprinde.

Odată aprins, focul se ţine subobservaţie până la stingerea lui.Cenuşa rezultată din ardere sestinge cu apă şi se pune într-ogroapă special amenajată.

Pădurea este o bogăţie naturalăde mare preţ şi este de datoriafiecăruia dintre noi s-o apărăm deincendii respectând personal reg-ulile de mai sus, dar sfătuindu-i şipe cei de lângă noi să le respecte.

Oamenii de ştiinţă au stabilit căun hectar de pădure filtrează anualaproximativ 18-20 milioane metricubi de aer, reţinând 80 tone depraf. La fel, un hectar de pădureproduce 3.300 tone de oxigen,consumând 4.450 tone de bioxidde carbon. Iată de ce pădurile suntconsiderate, pe bună dreptate,plămânii planetei.

Din păcate, în România, incendi-ile mistuie aproximativ 350hectare de pădure în fiecare an,pagubele fiind deosebit de mari,iar refacerea durează mulţi ani şiimpune importante investiţii mate-riale. Aurul verde al ţării trebuieapărat, protejat ca un bun de ceamai mare valoare, un bun al nos-tru, al tuturor.

Redactor:Dumitru AmarieiProcesare texte: Ionela Panţiru, Cristina IsăilăTehnoredactare:Răzvan Guzu

Tipografia CELESTIN - Suceava

Destine în furtuna vieţiiDouă surori din Văleni - Stânişoarase întâlnesc după 17 ani în Italia

Momentul întâlnirii în faţa cazărmii “Carlo Ederle”din oraşul Vicenza

Cele două surori, reîntâlnite după 17 ani, şi sufletistul lorconsătean Haralambie Cîrjă

FOCUL - NECRU}|TORULDU{MAN AL P|DURII

După cum mulţi din locuitorii co-munei noastre au observat, primăriaMălini a desfăşurat o amplă acţiunede salubrizare a râului Suha Mare.Acţiunea, destul de grea, destul deanevoioasă, a constat în igienizareamanuală şi mecanică a terenurilordin apropierea cursului de apă, înurma acestor operaţiuni rezultând ocantitate foarte mare de materiale şideşeuri aruncate fără pic de dis-cernământ, fără respect faţă demediul înconjurător şi fără antici-parea urmărilor deosebit de negativeale unor astfel de obiceiuri.

Este adevărat că educaţia ecolog-ică şi cultura civică în probleme demediu sunt slab dezvoltate în zonanoastră. Dar există o regulă abunului simţ, a minimei respons-abilităţi faţă de comunitate, faţă decei care vieţuim astăzi pe acestelocuri, dar şi faţă de cei ce ne vorurma. Un spectacol înfiorător sedesfăşoară mai ales în perioadaprimăvară - vară - toamnă : cucăruţele, cu roabele, cu sacii sunttransportate şi depozitate pe mar-ginea apei sute de tone de gunoi.Deşeuri rezultate din gospodării,deşeuri vegetale din grădini şi livezi,deşeuri din unităţi de alimentaţiepublică, deşeuri din activităţi indus-

triale - toate acestea se găsesc de-alungul cursului râului Suha Mare.

Această cantitate uriaşă degunoaie afectează grav mediul încare trăim, iar pericolul creşte şipoate deveni catastrofal în situaţiaîn care se produc inundaţii.

Scuza că aşa s-a procedat de cândlumea nu-şi mai are locul în mile-niul în care ne aflăm, o asemeneascuză este jalnică şi nu poate fi luatăîn considerare.

Poate fi luat în considerare cadrullegal creat în România pentru prote-jarea mediului, cadru care prevedemăsuri pentru orice acţiune careafectează calitatea aerului, a apei, apământului.

Este de datoria noastră să aver-tizăm locuitorii comunei că legilecare apără mediul sunt foartestricte, foarte clare, iar amenzilesunt foarte mari.

Cetăţenii comunei Mălinisunt invitaţi să evite situaţiileneplăcute şi să gestioneze înmod civilizat gunoiul, deşeurilerezultate din activităţilegospodăreşti. În caz contrarvor fi nevoiţi să suporte con-secinţele dure ale nerespectăriilegii!

TRĂIM ÎNTR-O ZONĂ MINUNATĂ.SĂ O MENŢINEM CURATĂ,NEALTERATĂ, FRUMOASĂ!

Căminul cultural Mălini a organi-zat o interesantă competiţie de şah.Au participat 22 de pasionaţi aisportului minţii din comuneleMălini, Cornu Luncii şi Slatina –oameni din toate generaţiile: de laelevi la pensionari. S-a jucat stilturneu, competitorii întâlnindu-se„fiecare cu fiecare” de câte două ori.

În final, locul întâi a fost ocupatde Ciprian Teişanu, elev în clasa aVIII-a la Şcoala Gimnazială „Nico-lae Labiş”. Locul doi a revenit unuitânăr din Slatina, Adrian Cojocaru,iar locul trei a fost împărţit (la egali-tate de puncte) de doi…veterani aiacestui sport: Vasile Ţurcanu şiNeculai Vasilache.

Câştigătorii au primit diplome şipremii (modeste) în bani.

Nicolae ŢIGĂNESCU

Concurs de şah la căminul cultural Mălini

Căştigătorul concursului: elevul Ciprian Ţeişanu