Înfăţişam în ediţia anterioară apublicaţiei „INFO MĂLINI” stareade lucruri privitoare la tradiţiile şiobiceiurile din zona noastră. Con-cluzia la care ajunsesem era aceea căactivităţile care să continue ceea ce afost frumos şi valoros sunt tot maipuţine, tot mai lipsite de conţinutul,culoarea şi parfumul local.

Cineva a pus întrebarea : de ce artrebui să continuăm aceste tradiţii,aceste obiceiuri? De ce sunt aşa deimportante? Nu intră în contradicţiecu noul, cu inovarea, cu schim-barea?

Tradiţia, obiceiul, istoria locală seconstituie în ceea ce am putea numiidentitatea noastră. Lipsindu-ne detrecut, îndepărtându-l, refuzându-l,ne afectăm viitorul. Valorile trecutu-lui sunt documente după care ur-maşii vor caracteriza timpul nostru.Valorile trecutului sunt verigile in-dispensabile ale istoriei unei comu-nităţi. Legătura cu trecutul, maiîndepărtat sau mai apropiat, ne îm-bogăţeşte sufletul, lărgeşte existenţa

noastră personală, amintindu-ne căsuntem, şi noi, o parte a acesteilumi. Aşadar, avem nevoie să re-luăm, să reânoim, într-o formă saualta, tradiţiile, obiceiurile înain-taşilor noştri.

Cum facem asta?Iată, un răspuns a venit zilele tre-

cute, la cea de a 42-a ediţie a Festi-valului de Poezie „Nicolae Labiş”. Lafestivitatea de premiere a lau-reaţilor, a luat parte, prezentând unscurt program, şi formaţia artisticăbărbătească „Floare de mălin”.

Prestaţia acestor oameni, maitineri sau mai vârstnici, a fost oîncântare totală. Tot ceea ce aufăcut a fost sub semnul talentului, alpasiunii şi al generozităţii. Rar sepoate întâlni atâta puritate, atâtanaturaleţe şi atâta armonie în voce,în cântecul fluierului şi în joc, pre-cum am găsit în acel scurt, dar atâtde bogat în semnificaţii, spectacol.

E adevărat că „ Floare de mălin”este o … floare rară chiar în Mălini.De aceea, activitatea acestor bărbaţi

trebuie încurajată, iar pilda lor culti-vată.

Căutând urmele unei alte formaţiiartistice, un grup vocal feminin, l-amcunoscut pe Pavel Ilincăi. Pavel acondus, ani la rând, o formaţie com-pusă din 30 de fete. Au cântat în bise-rică, dar şi pe scenele a numeroasefestivaluri şi concursuri. Deşi a fosto formaţie valoroasă, apreciată, laun moment dat s-a dizolvat, treisferturi dintre tinerele artiste auplecat spre alte zări ale lumii.

Cineva ne-a semnalat existenţaunui grup vocal feminin, „Mălina”,condus de profesoara Maria Creţu,dar şi a unei formaţii de copii careaduce în spectacole obiceiuri denuntă.

Având în vedere cele de mai sus,se poate aprecia că în susţinerea fol-clorului, mai cu seamă al celui local,există resurse. Un pic mai mult in-teres, un pic de efort, şi totul ar intraîn normal.

Dumitru AMARIEI

INFO � INFO �INFO �INFO �INFO �INFO �INFO �INFO �

INFO � INFO �INFO �INFO �INFO �INFO �INFO �INFO �PUBLICAŢIE EDITATĂ DE PRIMĂRIA COMUNEI MĂLINI � Nr. 7 � Octombrie 2010

MALINI

În perimetrul şcolii „NicolaeLabiş” de la Mălini, a început con-strucţia unei săli de sport şcolare, cunivel de practică sportivă com-petiţională locală.

Construcţia va cuprinde sala desport propriu-zisă, tribune pentruspectatori, cabinet medical, unspaţiu pentru depozitarea materi-alelor sportive, patru vestiare şipatru grupuri sanitare.

Suprafaţa de joc va fi astfel di-mensionată şi realizată încât să per-mită practicarea unor sporturiprecum handbal, baschet, volei,tenis de câmp.

Capacitatea tribunelor va fi de 150locuri.

Proiectul sălii aparţine societăţii„Nord Proiect” din Botoşani, iarconstrucţia acesteia - societăţii „ConDacia”, tot din Botoşani. Potrivit au-torizaţiei, construcţia ar urma să fiegata la 30 iulie 2011.

Construirea sălii de sport consti-tuie încă un argument convingătoral parcursului comunei Mălini spreun nivel de civilizaţie superior, cuadevărat european, şi reprezintărezultatul unei preocupări con-stante, permanente, manifestată decătre Primăria Mălini, a ambiţiei cucare acţionează primarul Petru Nis-tor pentru a ridica zona la standardepresupuse de apartenenţa Românieila comunitatea europeană.

Formaţia artistică bărbătească „Floare de mălin”

LA MĂLINI SE CONSTRUIEŞTE O MODERNĂ SALĂ DE SPORT

Ziua de duminică 17 octombrie 2010 va rămâne unafoarte importantă pentru credincioşii din comunaMălini. A fost ziua în care s-a sfinţit locul pe care se varidica o nouă biserică. Biserica va avea hramul SfântulProoroc Ilie Tesviteanul şi va fi construită pe o formăridicată de teren (pe Imaş), la capătul străzii Botescu.

Iniţiativa construirii unei noi biserici aparţine consi-liului local al comunei Mălini şi a apărut ca urmare a fap-tului că locuitorii din zona numită tradiţional Suha tre-buie să parcurgă distanţe foarte mari pentru a merge fiela biserica din Poiana Mărului, fie la cea din centrulMălinilor. De aceea, locul construcţiei a fost ales exact lajumătatea distanţei dintre cele două biserici.

Slujba de sfinţire a fost săvârşită de Înalt Prea SfinţiaSa Pimen, Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor împreunăcu un sobor de preoţi.

În ciuda faptului că vremea nu a fost foarte pri-etenoasă, la slujbă au participat aproximativ 600 de lo-calnici, ceea ce l-a determinat pe Înalt Prea Sfinţia SaPimen să aprecieze că ridicarea bisericii reprezintă cuadevărat o necesitate pentru această comună de oamenivrednici, gospodari, cu credinţă şi nădejde în Dumnezeu.

Lemnul necesar ridicării bisericii, 135 de metri cubi, afost tăiat din pădurea proprietate a primăriei Mălini.Construcţia va avea 21,5 metri lungime, 7 metri lăţime şio înălţime de 30 metri. Fundaţia va fi realizată gratuit defirma „Concret Construct”, firmă condusă de domnulCornel Creţu, cea care a efectuat şi lucrările pentru insta-laţia de canalizare a comunei.

(continuare în pagina 2)

Sâmbătă, 9 octombrie 2010. Lacasa memorială din Mălini a avutloc decernarea premiilor pentruautorii celor mai valoroase creaţiiînscrise la Festivalul Naţional dePoezie „Nicolae Labiş”. Juriulediţiei din acest an a fost formatdin criticii literari Mircea A. Dia-conu (preşedinte), Andrei Grigor,Adrian Dinu Rachieru, Vasile Spiri-don şi Paul Cernat (membri). Ac-tivitatea, sub forma unuifestival-concurs, s-a desfăşurat subegida Consiliului JudeţeanSuceava, a Centrului Cultural, „Bu-covina” şi a Centrului pentru Con-servarea Culturii Tradiţionale.Festivalul a fost susţinut în colabo-rare cu Societatea Scriitorilor Bu-covineni, Colegiul Tehnic „PetruMuşat” Suceava, Universitatea„Ştefan cel Mare” Suceava, Com-plexul Muzeal „Bucovina” şiPrimăria Mălini.

Prin grija primăriei comuneiMălini, parcul din faţa casei memo-

riale a fost înzestrat cu bănci, mă-suţe şi cu un leagăn. Fântâna a fostreamenajată, i s-a construit unacoperiş nou, sub care au fost rea-lizate şi două bănci. Bustul poetu-lui a fost toaletat, materialelenecesare fiind procurate din Italia.

Deşi vremea nu a fost foarte pri-etenoasă, la activitatea din 9 oc-tombrie au sosit numeroşi oaspeţişi au fost de faţă elevi, cadre didac-tice şi alte persoane din localitate.

Vom remarca, în mod special,prezenţa la activitate a surorilorpoetului, Margareta şi Dorina.

Marele premiu „Nicolae Labiş” şipremiul revistei „Convorbiri lite-rare”, din Iaşi, a fost primit de VladIonuţ Sibechi, din Boroaia, judeţulSuceava.

Premiul I şi premiul revistei„Timpul”, din Iaşi, s-a acordat luiGeorge Chiriac, din Oneşti, judeţulBacău.

(continuare în pagina 2)

Festivalul Naţional de Poezie„Nicolae Labiş”

Poezie şi bucurie, toamna, la Mălini

Recensământul general agricol va începe pe data de 1 decembrie 2010 şise va desfăşura până la 31 ianuarie 2011. La nivelul comunei Mălini, s-aconstituit o Comisie locală, condusă de primarul comunei, Petru Nistor.Comuna a fost împărţită în 13 sectoare de recensământ. Fiecare sectorrevenindu-i câte unui recenzor. Cele 13 sectoare alcătuiesc două secţii de re-censământ, conduse de către un recenzor şef. Întreaga activitate este coor-donată de către secretarul comunei.

Scopul recensământului general agricol este de a asigura date statisticepentru fundamentarea politicilor naţionale în domeniul agricol, compara-bile la nivel internaţional, necesare procesului de participare a României laPolitica Agrară Comună. Concret, activitatea va consta în înregistrareasuprafeţelor agricole utilizate, a efectivelor de animale (pe specii), amaşinilor şi echipamentelor agricole, a persoanelor care desfăşoară acti-vităţi agricole şi a metodelor de producţie agricolă.

Neculai SAFTIU,secretarul comunei Mălini

LA 1 DECEMBRIE 2010, VA ÎNCEPE RECENSĂMÂNTUL

GENERAL AGRICOL

PERSPECTIVE EUROPENE

Macheta sălii de sport de la Mălini

TRADIŢIILE, OBICEIURILE LOCULUI – ÎNCOTRO?

� UNIVERSUL CREDINŢEI � UNIVERSUL CREDINŢEI �

SFINŢIREA LOCULUI ÎN CARE SE VARIDICA BISERICA „SFÂNTUL PROOROC

ILIE TESVITEANUL”

Marţi, 12 octombrie 2010, la Şcoala cu clasele I-VIIIdin Poiana Mărului, s-a desfăşurat lansarea unei intere-sante lucrări din domeniul istoriei matematicii. Cartease numeşte „Şcoala matematică românească de-a lungultimpului” şi este rodul colaborării unor cunoscători de

profunzime ai domeniului: Florin Diac, Mircea Trifu şiCostel Chiteş. Autorii consacră lucrarea împlinirii a 100de ani, în decembrie 2010, de la înfiinţarea Societăţii„Gazeta Matematică”.

În cele peste 500 de pagini, este prezentată concisevoluţia şcolii matematice româneşti, influenţa pe careau avut-o descoperirile în domeniu ale şcolii europeneapusene, evidenţiind personalităţi ale matematiciiromâneşti care, în bună măsură, s-au format cultivândaceste valori. În carte se regăsesc, pe lângă marii profe-sori universitari români, şi profesori de la gimnaziile şiliceele din ţară, inspectori de specialitate din judeţe. Înacest context, descoperim în paginile generoasei lucrărinumele unor merituoşi dascăli din Mălini: GheorgheVeliciasa, Teofilia Mitocaru, Vasile Mitocaru, OlimpiaPlăcintă, Nicolae Vasilache şi Gabriela Gogan.

Trebuie să precizăm că unul dintre autori, FlorinDiac, soţul Margaretei Labiş, sora poetului de la Mălini,a fost impresionat de frumuseţea locurilor de la poaleleCulmei Stânişoarei şi a găsit potrivit ca într-o lucrare destrictă specialitate să consacrare un spaţiu prezentăriizonei, a unor aspecte privind istoria acesteia. Suntaduse în discuţie satele alcătuitoare ale comunei şi seface o elegantă trimitere la primarul Petru Nistor :„gospodar întreprinzător, preocupat de modernizareacomunei şi bunăstarea locuitorilor”.

La prezentarea lucrării au fost de faţă numeroasecadre didactice, precum şi elevi.

2

(continuare din pagina 1)

Corpul clădirii va fi realizat de meşteri dinlocalitatea Bârsana, judeţul Maramureş. Val-oarea manoperei va fi de aproximativ 130.000lei (adică un miliard trei sute de milioane leivechi ), gestionarea lucrărilor derulându-seprin parohia Poiana Mărului.

Alături de biserica „Sfântul Prooroc IlieTesviteanul” se va construi obişnuita anexă nu-mită casă parznicală. Aceasta, pe lângă rolul eitradiţional, îl va avea şi pe acela de a găzdui 10până la 20 de oameni în vârstă cu problemesociale. La etajul casei praznicale, se vor ame-naja spaţii de locuit care vor putea primi per-soane în vârstă din comună care nu se bucurăde condiţii de trai normale. În concepţia pri-marului Petru Nistor, totul se va realiza în aşafel încât cei găzduiţi aici să beneficieze de în-grijire atentă, odihnă, hrană şi asistenţă med-icală, fără a face efortul deplasării dintr-un locîn altul, fără a avea presiunea grijii împovără-toare pentru ziua de mâine.

(continuare din pagina 1)

Premiul II şi premiul revistei„Bucovina literară”, din Suceava, afost conferit unei fete – AndreeaFelciuc, din Vatra Dornei , judeţulSuceava. Premiul III şi pre-miul revistei „Viaţa românească”,din Bucureşti, a fost primit deDeniz Otay din Suceava. Premiulspecial „Nicole Labiş”, oferit de fa-milia poetului şi premiul revistei

„Poezia”, din Iaşi, a ajuns la Ro-xana Diana Baltaru din Suceava. O serie întreagă de reviste literarecare apar în diferite oraşe din ţarăau premiat alţi 12 participanţi lafestivalul-concurs din acest an. O participare cu totul originală laaceastă sărbătoare a poeziei aadus-o formaţia „Floare de mălin”cu cântece şi jocuri din partea locu-lui, interpretate cu pricepere, dă-ruire şi entuziasm, fapt care a

însufleţit întreaga asistenţă. Este de remarcat implicarea în or-ganizarea şi desfăşurarea activităţiia cadrelor didactice de la şcoala„Nicolae Labiş” din Mălini, precumşi a preotului Gheorghe Brădăţanudin Pâraie.

Să menţionăm că Festivalul Na-ţional de Poezie ”Nicolae Labiş” aajuns la cea de a 42-a ediţie, fiindcea mai longevivă activitate deacest gen din România.

SFINŢIREA LOCULUI ÎN CARE SE VA RIDICA BISERICA „SFÂNTUL PROOROC ILIE TESVITEANUL”

� UNIVERSUL CREDINŢEI �

EVENIMENT EDITORIAL LA ŞCOALA DIN POIANA MĂRULUI

Proiectul educaţional „Împreună, pentrucopiii noştri”, derulat pe parcursul anului şco-lar 2009-2010, la Şcoala cu clasele I-VIIIMălini nr.2 Suha, a avut drept scop modelareasituaţiilor de comunicare şi interrelaţionareîntre învăţătoarea elevilor clasei I şi părinţiiacestora.

Cele opt activităţi din cadrul proiectului auurmărit stimularea unei comunicări eficiente,creşterea gradului de implicare al părinţilor înactivităţile şcolare şi extraşcolare, cunoaştereade către părinţi a posibilităţilor şi nevoilorpsiho-fizice ale copiilor, dar şi învăţarea unordeprinderi şi tehnici de muncă intelectuală subformă de activităţi comune elevi - părinţi - în-văţător.

Două dintre activităţi s-au desfăşurat înprezenţa reprezentantului Centrului de Asis-tenţă psiho-pedagogică-Suceava, profesor uni-versitar Maria Hancea, prilej cu care părinţiiau fost informaţi despre evoluţia copiilor petoată durata ciclului primar, primind în acelaşitimp şi indicaţii despre felul în care îşi pot îm-bunătăţi abilităţile de comunicare cu copiii lor.

Programele artistice susţinute de elevii cla-sei I în prezenţa părinţilor cu ocazia sărbătoriiCrăciunului, Zilei de 8 Martie şi a Sfintelor

Paşti, dar şi organizarea unor acte caritabile aufost subiectul altor activităţi din cadrul proiec-tului.

Acţiunea cu cel mai mare succes a fostdrumeţia organizată cu elevii şi părinţii petraseul Mălini - Stânişoara, având ca obiectiveprincipale cunoaşterea vieţii şi activităţii poe-tului Nicolae Labiş, precum şi vizitarea unorinstituţii şi obiective turistice ale comuneiMălini.

„Vara se numără bobocii” a fost titlul acti-vităţii de diseminare, moment prielnic pentruverificarea eficienţei derulării proiectului, darşi pentru desfăşurarea serbării Abecedarului,la sfârşitul căreia s-au înmânat diplome demerit pentru elevi şi părinţi.

Gata să fie parte activă şi în alte acţiuni,părinţii au venit cu propunerea de a continuaproiectul cu extindere la nivelul întregii şcoli.Aşadar, intenţionăm ca în 2010-2011 săderulăm în şcoala noastră un alt proiect edu-caţional intitulat „Clubul părinţilor”, care săantreneze cadrele didactice şi părinţii elevilordin şcoala noastră, precum şi reprezentanţi aicomunităţii locale.

învăţătoare Viorica AMUSCĂLIŢEI

PROIECT EDUCAŢIONAL ÎN PARTENERIAT CU PĂRINŢII

„ÎMPREUNĂ, PENTRU COPIII NOŞTRI”

FESTIVALUL NAŢIONAL DE POEZIE„NICOLAE LABIŞ”

Poezie şi bucurie, toamna, la Mălini Despre începutul învăţământuluiîn satul Suha, am aflat multe de laînvăţătorii pensionari, care se bu-cură atunci când le răscolim trecu-tul.

În satul nostru, clădirea pe careacum o numim „şcoala veche” a fostconstruită în anul 1935, cu două sălide clasă, în care învăţau în jur de 80de copii.

După terminarea a patru clase,elevii mergeau la Mălini pentru acontinua clasele V-VII. Aceasta pânăîn 1960, când, în condiţii destul degrele (elevii fiind nevoiţi să înveţe înclase improvizate prin vecinii şcolii),au început să funcţioneze claseleV-VII.

În anul 1965, s-a construit noullocal, dar tot cu două săli de clasă.Odată cu trecerea timpului, celedouă localuri s-au deteriorat şi aunecesitat renovări. Acestea au înce-put cu şcoala veche, unde s-au maiînfiinţat două săli pentru copiii de lagrădiniţă. Mai târziu, în 2008,„şcoala nouă” a intrat într-un procesde reabilitare. Datorită faptului căfondurile au fost blocate, lucrărileau fost sistate chiar înainte de înce-perea anului şcolar 2009-2010. To-tuşi, cu sprijinul primăriei, personalal primarului Petru Nistor, cu parti-ciparea cadrelor didactice şi a părin-ţilor, s-a reuşit ca, la 15 septembrie,şcoala să arate destul de bine şi să sepoată începe cursurile în condiţii re-lativ normale. Consiliul local ne-aasigurat că, într-un viitor apropiat,se vor găsi soluţii pentru finalizareatuturor lucrărilor (grup sanitar, apăcurentă, faţada şcolii).

De la înfiinţare şi până în prezent,şcoala din satul nostru a avut maimulte denumiri: Şcoala cu claseleI -IV Suha, Şcoala cu clasele I -VIIISuha, Şcoala nr. 2 Mălini, şi, în pre-

zent Şcoala cu clasele I-VIII Mălininr. 2 „Suha”, fără personalitate juri-dică, fiind arondată Şcolii „NicolaeLabiş” Mălini.

De-a lungul anilor, fiii satului nos-tru au fost instruiţi şi educaţi decadre didactice de valoare, dintrecare amintim: Gavril şi Ana Dor-neanu, Vasile şi Geta Plăcintă,Maria Dandu, Savina Elena, JalbăMaria, Iftode Virginica, CernescuNicolae, Veliceasa Laurenţiu. Uniidintre elevii care au stat pe băncileşcolii s-au reîntors la catedră: Anto-nica Stoica, Anica Isăilă, Ion Isăilă,Viorica Amuscăliţei.

În prezent, la şcoala noastră, pre-dau un număr de 13 cadre didactice,toate calificate, unele dintre eledeţinătoare ale gradelor didactice.Se învaţă în condiţii bune, şcoalafiind dotată cu calculatoare, mobi-lier nou, încălzirea făcându-se cucentrală termică pe bază de lemne.

Ne mândrim cu faptul că, pe tere-nul aferent şcolii, s-a amenajat unteren de fotbal pe care se desfăşoarămeciurile echipei locale „ForestaMălini”, care, datorită rezultatelorobţinute, se bucură de susţinereaconducerii comunei şi a unui numărmare de iubitori ai fotbalului.

Am vorbit despre trecut şi pre-zent, despre condiţiile mai grele saumai bune cu care s-au confruntatelevii şi cadrele care au păşit pragulşcolii noastre. Ne îngrijorează însămodul cum este tratat astăzi învăţă-mântul la nivel naţional, dar sperămcă într-un viitor apropiat şcoala să-şi recapete rangul meritat, iar tine-rii să-şi găsească locuri de muncădupă studiile făcute şi să fie apre-ciaţi pentru pregătirea lor.

învăţător Ion ISĂILĂ

ŞCOALA CU CLASELE I-VIII NR. 2 MĂLINI-SUHA

TRECUT ŞI PREZENT

INFO M|LINI

Florin Diac prezintă lucrarea „Şcoala matematicăromânească de-a lungul timpului”. Alături de domniasa se află Margareta Labiş şi Dumitru Murariu – directorul şcolii de la Poiana Mărului

“Şcoala veche” de la Suha, construită în anul 1935

După slujba de sfinţire, primarul PetruNistor s-a întreţinut cu Înalt PreaSfinţia Sa Pimen, cu preoţii GheorgheBrădăţanu şi Ghiorghiţă Sava

3

Odată cu răcirea timpului apar şi afecţiunile caracteris-tice sezonului.

Virozele (sau rinofaringitele) care se manifestă înaceastă perioadă au ca sursă o serie de virusuri, în princi-pal rinovirusuri. O persoană poate face trei până la şaseviroze în sezonul rece. Sunt afectate, mai ales, nasul,gâtul, ochii şi traheea. Boala se manifestă prin febră în-altă (39-40 grade Celsius) sau moderată; strănut, rinoreeapoasă, care devine purulentă în două – trei zile şi împie-dică respiraţia; tuse seacă şi, mai apoi, cu secreţii; uscă-ciunea şi iritarea mucoasei faringiene şi a nasului;anorexie (lipsa poftei de mâncare), vărsături şi/sauscaune diareice; stare de rău şi cefalee (durere de cap).

În funcţie de capacitatea organismului de a se apăra, deagresivitatea virusului şi de măsurile terapeutice între-prinse, evoluţia acestor afecţiuni spre vindecare poatedura până la cinci-şapte zile. Din păcate, se pot ivi şi com-plicaţii. Cele mai grave sunt supra-infecţiile cu bacterii,acestea producând sinuzite, otite, bronşite şi pneumonii.

În tratamentul iniţial al virozelor nu se recomandă anti-bioticele, pentru că acestea nu influenţează evoluţia boliişi nici nu previn apariţia complicaţiilor.

Este indicat ca persoana afectată de viroză să fie izolatăla domiciliu, în repaus total (dacă se poate în pat). Tre-buie să se consume cantităţi mai mari de lichide, de pre-ferat – ceai de plante medicinale (ciuboţica-cucului,mugur de pin, cimbrişor, flori de tei, frunze de patlaginăşi de potbal) îndulcit cu miere, pentru cei care nu suntbolnavi de diabet. La fel, este foarte bine să se consumecompoturi. Persoana bolnavă va întrebuinţa batista denas personală sau batiste de unică folosinţă, ori de câteori este nevoie, dar mai ales când se află în public. Aeruldin camera în care se află bolnavul nu trebuie să fie uscat,aşa încât pe sobă sau pe calorifer se va pune un vas cuapă.

Alimentaţia celor afectaţi de viroze trebuie să cuprindăo cantitate cât mai mare de legume şi fructe proaspete. Serecomandă băi calde la picioare şi/sau băi generale cuflori de fân (stroh). Pentru calmarea tusei iritative, se potfolosi comprese revulsive călduţe cu făină de muştarnegru aplicate în zona gâtului şi a toracelui. Pentru scăde-rea temperaturii vom folosi paracetamol, aspirină, nuro-fen – simplu sau în diferite combinaţii, precum înprodusele modafen, colderx etc. Tratamentul cu acestemedicamente durează 3-5 zile şi trebuie să fie riguros, săfie administrat cu respectarea intervalelor de timp reco-mandate de medic. Pentru nas înfundat,se administreazăpicături – pivalone, bixtonim – de 3-4 ori pe zi, timp 4-5zile, iar pentru gât iritat trebuie să luăm faringosept, tan-tum verde, dr. MOM, septolette. Tusea, în funcţie de ca-racterul său, se va trata cu siropuri sau cu pastile, dupăindicaţia medicului. Este important ca în tratarea viroze-lor, dieta să cuprindă vitamine (în special C,A şi E) şi im-unostimulente, (preparate farmaceutice obţinute dinplante – cătină, echinaceea, baraka).

Este de preferat ca persoana răcită să evite aglomeraţia,să nu meargă la spectacole, la nunţi sau alt gen de întâl-niri, iar când strănută sau tuşeşte să-şi acopere nasul şigura cu batista.

Dar, înainte de orice altceva, este foarte important săne prezentăm la medic încă de la apariţia primelor semneale bolii.

doctor Carmen Mariana MOGÎRZAN

APAR BOLILE SEZONULUI RECE.

S| LE TRAT|M CORECT!În anul şcolar 2009-2010, la Şcoala

„Nicolae Labiş” din Mălini, s-a desfăşu-rat, în coordonarea Centrului CarpatoDanubian de Geologie din Bucureşti,proiectul „PATRULA ECO-FLORI DEMĂLIN”.

În această acţiune, sub îndrumarearesponsabilelor de proiect -profesoaraViorica Davidel şi învăţătoarea MaricicaBărsanu - au fost cuprinşi 70 de elevi: 25din ciclul primar şi 45 din cel gimnazial.

Acţiunea şi-a propus conştientizareade către elevii direct implicaţi (şi, prinei, de către toţi elevii şcolii) a importan-ţei problemelor ecologice, a protejăriimediului la nivelul localităţii şi nunumai. De asemenea, s-a urmărit impli-carea lor în rezolvarea problemelor demediu, precum şi cultivarea în familiiledin care fac parte a unei atitudini, pozi-tive din perspectiva diminuării, a elimi-nării poluării.

Activităţile din cadrul programului auavut un caracter iniţiatic, de introducereîn domeniul protejării mediului, dar şiunul practic, cu urmări imediate. Întremulte alte acţiuni, copiii au participat laacţiuni de ecologizare, au plantat puieţide arbori, au organizat numeroase con-cursuri.

În urma activităţii desfăşurate, „Pa-trula ECO - Flori de mălin” a acumulat

254 de puncte şi s-a clasat pe locul 74(din 200 de patrule participante) la nivelnaţional. Elevul Ilişescu Vlad, din clasa aVIII-a a intrat în topul celor mai buniagenţi ECO, în urma participării la con-cursul „Patrula ECO” – ediţia a doua. Deasemenea, s-au obţinut 10 diplome la di-ferite concursuri desfăşurate la nivel na-ţional.

Având în vedere rezultatele obţinute înperioada anterioară, s-a hotărât conti-nuarea activităţii în domeniul protejăriimediului. Astfel, la clasa a II-a A, învăţă-toare Maricica Bîrsanu, se va derula pro-gramul „Pădurea - rădăcină a vieţii”, iarla clasa aV-a B, sub îndrumarea profe-soarei Viorica Davidel, se va derula pro-gramul „S.O.S. – energia electrică”.

Efortul pe care îl face primăria Mă-lini pentru a preveni urmările nega-tive ale inundaţiilor şi pentru a punela dispoziţia oamenilor care trăiesc„peste apă” posibilităţi sigure şi du-rabile de trecere a râului s-a finalizatcu regularizarea cursului Suhei Maripe mai mulţi kilometri, construireaunor „căsoaie de lemn” pentru con-solidarea malurilor în mai multepuncte, repararea urgentă şi de o ca-litate impecabilă a podului de la Ma-laiu, precum şi construirea unei punţiîn locul numit „la Săveni”.

Construcţia de „la Săveni” este opremieră pentru zona noastră, solu-ţia aleasă fiind aceea a realizării uneitreceri suspendate la o înălţime de si-

guranţă faţă de suprafaţa apei. S-auconstruit puncte solide de sprijin dinciment în maluri şi în albia râului, iarpe pilonii din ţeavă de metal masivs-au instalat cabluri din oţel groasede câţiva centimetri.

A rezultat o construcţie lungă de 70metri, suplă, elastică, rezistentă şi demare folos pentru familiile care tre-buie să o folosească zi de zi. Am înre-gistrat părerea unei femei în vârstăcare era foarte mulţumită de nouapunte şi sigură că „pe asta n-o mailua-o apa”, cât despre cei ce au con-struit-o „i-a ajuta şi pe ei Dumnezeu,cum ne-au ajutat şi ei pe noi”. Numaişi pentru atât, această punte trebuiafăcută.

Rezultate meritorii în cadrul proiectului naţional

de educaţie ecologică „PATRULA ECO”

PROBLEME, DAR ŞI... OPTIMISM - Doamnă directoare, sunteţi de

puţin timp în postura de a conduce ceamai importantă şcoală din Mălini. Cuce probleme vă confruntaţi la acest în-ceput de an şcolar?

- Având în vedere situaţia în care seaflă învăţământul românesc, problemesunt multe şi de natură diversă. Unadintre ele, probabil cea mai importantă,ţine de salarizarea cadrelor didactice.Reducerea drastică a retribuţiei are, cusiguranţă, influenţă asupra noastră, atuturor şi, pe cale de consecinţă, poateavea urmări şi asupra eficienţei proce-sului de învăţământ. Dar, noi suntemoameni cu experienţă, oameni careţinem la prestigiul nostru profesional şifacem tot ceea ce este posibil ca eleviinoştri să parcurgă în întregime şi cu efi-cienţă materiile din programa şcolară.E datoria noastră faţă de ei şi faţă de co-munitatea din care facem parte.

Sigur, avem şi o serie de probleme deordin administrativ. Unul din puncteleslabe este acela că şcoala nu dispune deun grup sanitar corespunzător. Pe dealtă parte, sistemul de încălzire cu sobe

este învechit, nu mai este rentabil, iartâmplăria clădirii principale este şiaceasta depăşită şi nu mai asigură oizolare termică eficientă.

Sperăm că, într-un viitor apropiat,lucrurile să se aşeze din punct de ve-dere economic, şi, având asigurat spri-

jinul consiliului local, să rezolvăm câtmai bine toate aceste probleme.

- Cum apreciaţi încadrarea cu per-sonal didactic şi didactic auxiliar?

- Şcoala noastră dispune de o foartebună încadrare cu personal didactic şididactic auxiliar, ceea ce constituie ogaranţie a unui proces de învăţare şieducare de calitate. Cadrele didacticesunt interesate de perfecţionare profe-sională continuă, participă la exameneîn urma cărora obţin definitivatul şigrade didactice superioare. De aseme-

nea, luăm parte la alte forme de perfec-ţionare profesională.

Personalul didactic auxiliar (secretar,contabil, administrator, bibliotecar)este alcătuit din persoane cu studii su-perioare, oameni de calitate care sepreocupă de desfăşurarea în bune con-

diţii a activităţilor în care sunt impli-caţi.

- Vă aflaţi într-o postură nouă - deconducător al unei instituţii de învă-ţământ, lucru nu foarte simplu. Cumputeţi caracteriza relaţiile cu colegii înnoua situaţie creată?

- Apreciez relaţia cu colegii ca fiinduna normală pentru acest context. Di-versitatea şi complexitatea aspectelorcare apar zi de zi determină şi o diver-sitate de opinii. Şi este normal să fieaşa.

Important este că fiecare dintre noiîşi face datoria cu seriozitate, se ridicăprin munca sa la înălţimea rolului pecare îl are, acela de a pregăti copiii pen-tru viaţă, de a oferi exemple de urmat.

Eu cred că respectul se câştigă, nu seimpune, valoarea unui om constând înrezultatele muncii sale.

- O ultimă întrebare: cum este di-rectoarea de la Mălini, după primeledouă luni de activitate - pesimistă sauoptimistă?

- Desigur, optimistă! Cred că viaţanoastră, a tuturor românilor, se vaaşeza într-o matcă normală, iar multelucruri se vor rezolva datorită acestuilucru.

Apoi, iată, în vara anului viitor vomavea la dispoziţie o sală de sport mo-dernă, cum cred că nu visa nimeni pânănu de mult.

Nu în ultimul rând, sunt convinsă căavem asigurat sprijinul consiliului localal comunei, personal al primarului.

În concluzie : sunt optimistă şi, dupăcum vedeţi, am şi motive să fiu aşa!

Dumitru AMARIEI

Profesoara Gabriela Gogan s-anăscut la 20 septembrie 1974, încomuna Mălini. În anul 1997 a ab-solvit Facultatea de Matematicădin cadrul Universităţii „AlexandruIoan Cuza” din Iaşi. În 1999, obţinedefinitivatul în învăţământ, iar în2006 obţine gradul didactic II şi,în acelaşi timp, susţine şi absolvămasteratul în „Didactica Matema-ticii”, în cadrul aceleiaşi Facultăţide Matematică din cadrul Univer-sităţii „Alexandru Ioan Cuza” dinIaşi. În 2010 obţine gradul didacticI.

La această oră, este studentă înanul doi la Facultatea de Economieşi Administrarea Afacerilor, din ca-drul Universităţii „Alexandru IoanCuza” din Iaşi, masterul „Manage-mentul Resurselor Umane”.

Este căsătorită şi are un copil de3 ani.

A predat matematica la şcoliledin Văleni-Stânişoara, Poiana Mă-rului, Suha, Pâraie, Dolheşti şi Mă-lini, iar de la 1 septembrie 2010este numită director al Şcolii „Ni-colae Labiş” din Mălini.

INFO M|LINI

� Interviu cu profesoara Gabriela Gogan, directoare a şcolii „Nicolae Labiş” �

Unul dintre concursurile de succes organizate de „Patrula ECO –Floare de mălin” a fost acela intitulat „Cea mai curată clasă”, care s-aadresat tuturor elevilor şcolii. În fotografie, alături de responsabilelede proiect, se află reprezentanţii claselor care s-au remarcat în cadrulcompetiţiei

Sfântul Petrua organizat o li-citaţie pentruconstruirea unuigard în jurulgrădinii Raiului.

Primul care avenit la licitaţie a fost unafrican. Acesta a solicitat 5.000euro: 3.000 de euro materialeleşi 2.000 de euro manopera.

Al doilea participant la lici-taţie a fost un italian. Acesta acerut 8.000 de euro: 3.000 pen-tru materiale şi 5.000 pentrumanoperă, el fiind un construc-tor de renume.

Al treilea a licitat un român,care a cerut 25.000 de euro.

- Cum aşa? De ce e nevoie deatâţia bani? a întrebat SfântulPetru.

- Este foarte simplu - arăspuns constructorul român:10.000 pentru dumneavoastră,10.000 pentru mine şi 5.000 îidăm amărâtului ăla de negru săfacă gardul…

4 INFO M|LINI

Redactor: Dumitru AmarieiProcesare texte: Cristina IsăilăTehnoredactare: Răzvan GuzuTipografia CELESTIN - Suceava

Pensiunea „Stânişoara” ocupăun spaţiu de un pitoresc aparte, la2-3 km după intrarea în satulVăleni-Stânişoara. Cei care au avutideea înfiinţării acestei pensiuni,soţii Mihaela şi Petru Cojocaru, auales un platou de pe o formă ridi-cată de relief, de unde ţi se oferăpriveliştile mirifice care însoţescvalea pârâului Suha.

Turiştii care aleg să-şi petreacă ovacanţă sau un sejur de numaicăteva zile la pensiunea„Stânişoara” au la dispoziţie 11camere elegante, cu toate faci-lităţile presupuse de nivelul „3stele”, la care este clasificată şiautorizată primitoarea locaţie.Oaspeţii se pot bucura de restau-rantul de la parterul construcţiei,spaţios, amenajat cu rafinament,unde vor găsi toată gama de bău-turi alcoolice şi fără alcool. Vommenţiona, totuşi, că vişinata, fra-gata şi afinata preparate de gazdeoferă delicii de neuitat. La fel, vi-nurile aduse din podgorii renu-mite, precum şi palinca „made înArdeal”, fac deosebit de plăcutrăgazul la pensiunea soţilor Cojo-caru.

În bucătăria restaurantului seprepară bucate tradiţionale, „tot ceîţi doreşte sufletul”, cum spunedoamna Mihaela, dar şi alte feluride mâncare solicitate de oaspeţi.

Pensiunea „Stânişoara” este so-licitată tot timpul anului de turiştidin ţară şi din străinătate. Pentrusărbătorile de iarnă din decembrie2010 - ianuarie 2011 locurile înpensiune sunt ocupate în totalitateîncă din luna august 2010.

Indiferent de sezon, aici se orga-nizează mese festive - la zile ono-mastice, botezuri şi, chiar, nunţi.

Totul se desfăşoară într-o am-bianţă plăcută, într-o atmosferăcaldă, de bună şi atentă găzduire.De aceea, majoritatea turiştilor

care s-au aflat la pensiunea„Stânişoara” se întorc şi în sezonulurmător. Regăsind aici un adevăratcolţ de rai: privelişti de neuitat, un

loc cu totul minunat, gospodărit cudăruire şi pricepere de Petru şiMihaela Cojocaru, împreună cucele două fiice – Anca şi Roxana.

Postul de Poliţie Mălini vă informează:

Din păcate, deşi ne aflăm în anul2010, fenomenul furtului încă nu adispărut. Mai sunt persoane, certatecu legea, care trăiesc în mai maresau mai mică măsură în urma prac-ticării acestui ruşinos obicei. Uneledintre ţintele predilecte ale hoţilorsunt locuinţele oamenilor. De aceeavă sfătuim să acordaţi atenţie secu-rizării atât a locuinţei dumneavoas-tră, cât şi a dependinţelor.

Este indicat să stabiliţi şi sămenţineţi relaţii bune cu vecinii, eipot recunoaşte sau depista unrăufăcător care apare în curtea, lauşa sau la fereastra casei dumnea-voastră.

Îngrijiţi-vă ca geamurile casei sănu fie crăpate sau sparte, iar sis-temul de închidere din interior să fiesigur. Dotaţi uşile şi porţile dingospodărie cu sistem de siguranţă(încuietori, lacăte) şi aveţi grijă undeţineţi cheile. Când plecaţi de acasă,verificaţi dacă geamurile, uşile şiporţile sunt bine închise şi încuiate.

Învăţaţi copiii cum trebuie să pro-cedeze dacă un străin încearcă să-iconvingă că este prieten sau rudă cudumneavoastră şi a venit pentru alua diferite bunuri din casă.

Alegeţi cu grijă persoanele solici-tate pentru a vă ajuta la treburile dingospodărie şi nu le puneţi la dispo-ziţie toată casa.

Nu aduceţi în discuţiile cu altepersoane, fie şi cunoscute, faptul căpăstraţi în casă sume de bani, biju-terii sau alte valori importante.

Luaţi măsuri de iluminare agospodăriei pe timp de noapte şifolosiţi încuietorile din interior lauşile de acces în locuinţă.

Pe cât este posibil, în fiecaregospodărie ar trebui să se afle şi uncâine.

Având în vedere că în ultimavreme, pe teritoriul judeţuluiSuceava, a crescut numărul fur-turilor de animale din gospodăriilepopulaţiei, vă recomandăm să asigu-raţi adăposturile animalelor în modcorespunzător, pentru a nu permitepătrunderea hoţilor. Nu lăsaţi ani-malele nesupravegheate atunci cândle scoateţi la păscut pe imaşuri sauislazuri.

Identificaţi persoanele străine delocalitate care, sub pretextul cădoresc să cumpere animale, văvizitează gospodăria, moment priel-nic pentru acestea de a-şi pune înaplicare planul de acţiune pentrufurt. Nu cumpăraţi şi nu vindeţi ani-male fără actele necesare, eliberatede către primăria şi unitatea sanitarveterinară din localitate.

Nu cumpăraţi de la persoanelecare apar la poarta dumneavoastrăoferind spre vânzare diferite obiecteşi, nici într-un caz, nu invitaţiasemenea persoane în casă. Dincolode faptul că provenienţa unor astfelde mărfuri este îndoielnică (pot fisustrase ilegal de la producător),vizita lor poate fi premiza unui viitorfurt.

În general, este bine să evitaţiorice situaţie care ar înlesni posibili-tatea unui răufăcător să ajungă înapropierea bunurilor dumneavoas-tră fiindcă, nu-i aşa ?, paza bunătrece primejdia rea!

agent şef Constantin GRIGORAŞ

PAZA BUNĂ TRECEPRIMEJDIA REA

Foresta Mălini se bate pentru a semenţine în poziţiile de sus ale clasa-mentului în compania unor competi-toare tot mai ambiţioase. Uneori, pelângă adversarii din teren, fotbaliştiidin Mălini trebuie să facă faţă şi unorarbitraje cu greşeli sau, chiar, ostile.

Însă, dincolo de întâmplări sau „ac-cidente” nedorite, echipa noastră areşi în acest sezon un parcurs frumos,reuşind uneori rezultate cu totul re-marcabile.

Practicând un joc inteligent, cuparticiparea tuturor comparti-mentelor, Foresta a obţinut în ultimultimp victorii la scoruri „speciale”:8-0, cu Minerul Iacobeni, 7-1 cuDanalis Zvoriştea, şi 14-0, cu Buco-vina Rădăuţi. De menţionat că par-tidele cu echipele din Rădăuţi şiIacobeni au avut loc pe teren propriu,

iar cu cea din Zvoriştea - în deplasare. Cu o bună organizare a jocului, cu

dăruire şi spirit de echipă, Forestapune în valoare jucători de marcă-Vasiliu, Păşcănuţ, Andrei Ailenei, Du-mitriu, Filip, Constantin -alături deCristea, Plăcintă, Bălan, Olariu, Fur-tună.

Ultima partidă susţinută de Forestaa avut loc în deplasare şi, din păcate,a fost pierdută cu 3-0 în faţa celor dela Dorna Vatra Dornei.

În ultima parte a turului, Forestaîntâlneşte adversari redutabili, echipeaflate în partea de sus a clasamentu-lui, precum Foresta Moldoviţa, sauC.S. Gura Humorului, care vine taredin urmă.

Neculai ŢIGĂNESCU

Colţ de rai … sub Culmea Stânişoarei

FOTBAL FORESTA MĂLINI

SE BATE PENTRU UN

LOC PE PODIUM

VIAŢA E FRUMOASĂ… Familia este cea mai veche dintre toate societăţile şi sin-

gura naturală. J.J. Rousseau

Nicăieri nu poate fi omul mai fericit decât în mijlocul fami-liei sale.

Proverb românescFamiliile noastre trebuie să fie mici bisericuţe, iar casele

noastre, mici temple, unde să-i slujim Domnului cudragoste.

Pierre DumoulinCăsnicia poate fi cel mai mare rău sau cel mai mare bine.

F.M. VoltaireCăsătoria: o comunitate ce constă dintr-un stăpân, o

stăpână şi doi sclavi. În total, deci, doi. H.B. Adams

Căsnicia este o artă: trebuie să o creezi din nou în fiecarezi.

Rabindranath Tagore

Despre familie, cu înţelepciune...