INFO � INFO �INFO �INFO �INFO �INFO �INFO �INFO �INFO�INFO�INFO�INFO�INFO

INFO � INFO �INFO �INFO �INFO �INFO �INFO �INFO �INFO�INFO�INFO�INFO�INFOPUBLICAŢIE EDITATĂ DE PRIMĂRIA COMUNEI MĂLINI �� Nr. 29 �� Iunie 2014

MALINI

Aspect din timpul operaţiunii. În medalion, Iulian Iliescu.

În centrul comunei noastre, între Mo-numentul dedicat eroilor din Războiul deIndependenţă, blocul cu locuinţe, bise-ricuţa “Înălţarea Domnului” şi drumuljudeţean 209-A (Mălini-Pâraie-Slatina) seaflau doi brazi cu o înălţime de aproxima-tiv 25m. Arborii se uscaseră şi prezentauun real pericol pentru această zonă.Având în vedere că erau poziţionaţi într-un perimetru foarte aglomerat, brazii nuputeau fi doborâţi în regim normal, obiş-nuit. De aceea, s-a apelat la Inspectoratulpentru Situaţii de Urgenţă „Bucovina” –Suceava pentru a se acţiona cu ajutorulunui utilaj din dotarea pompierilor – oautospecială pentru intervenţii laînălţime cu braţ telescopic dirijat de lasol. Conducerea Inspectoratului pentruSituaţii de Urgenţă „Bucovina” a dat cupromptitudine curs solicitării primărieiMălini şi într-una din zilele trecute utila-jul a ajuns la faţa locului. Operaţiunea aconstat din tăierea crengilor pe verticală,de jos în sus, şi apoi, retezarea pe bucăţi atrunchiurilor. Era necesar ca bucăţile tă-iate să fie de dimensiuni mici, să poată fidirijate în aşa fel încât, în cădere, să nuafecteze nici unul din elementele po-ziţionate în apropiere sau pe sol.

Misiunea aceasta a fost încredinţatăunui concetăţean – domnul Iulian Iliescu.Şi iată-l pe Iulian al nostru în „nacela”din capătul superior al braţului tele-scopic, „înarmat” cu un ferăstrău mecanic(o drujbă) şi, desigur, cu mult curaj. Acţi-unea se anunţa dificilă, complicată şiriscantă deoarece se petrecea într-unspaţiu foarte aglomerat, tăierile nu se

puteau face decât în apropierea imediatăa trunchiurilor, iar totul se petrecea laînălţime, Iulian având limitate posibi-lităţile de deplasare în orice direcţie. Dar,pe măsură ce lucrurile înaintau, Iulian adevenit foarte sigur în operaţiuni, chiardezinvolt şi a încheiat lucrul fărăgreşeală, fără ca împrejur sau la sol să sefi produs vreo pagubă. După ce au is-prăvit acţiunea de tăiere a brazilor, auabordat încă una - tăierea în acelaşi moda doi tei de la intrarea în Unitatea deAsistenţă Medico-socială. Această acţiunes-a dovedit a fi şi mai dificilă, şi mai com-plicată decât prima, dar acum, şi cu oanume experienţă, cu mai multă în-credere, colaborând bine cu pompierulcare dirija braţul telescopic, domnul plu-tonier Pavel Cozma, Iulian s-a descurcatde minune. Am insistat asupra acţiunilorlui Iulian Iliescu pentru că este o per-soană cu calităţi deosebite. Dincolo de de-prinderile sale de om care lucrează,printre altele, cu lemnul, dincolo detemeritatea sa nativă, consăteanul nostruface dovada unor posibilităţi creative de-osebite, ştie ce este disciplina muncii şirespectă exigenţele acesteia, este harnic,conştiincios şi, lucru de apreciat în modspecial, modest.

De subliniat şi modul profesionist, ire-proşabil în care şi-au onorat atribuţiilecei doi pompieri, domnii plutonieri PavelCozma şi Gheorghe Isăilă.

Le mulţumim celor trei pentru efor-turile depuse şi reuşita deplină a acti-vităţii lor!

Acţiune spectaculoasă în centrul comunei Mălini

O CONSTRUCȚIE

UTILĂ, FRUMOASĂ, MODERNĂ

Comuna Mălini s-a îmbogăţit cu unedificiu utilitar cu totul deosebit: estevorba despre turnul cu ceas. Situat înapropierea intersecţiei drumurilorjudeţene 209 A (Mălini-Pîraie-Slatina) și209 B (Mălini-Poiana Mărului-VăleniStânișoara) ceea ce a devenit ,,turnul cuceas” era până nu demult un banal coș deevacuare a fumului de la o veche centralătermică.

La vremea când s-a ridicat aceastăconstrucţie, s-a folosit un volum mare demateriale de cea mai bună calitate. Așacă a rezultat o construcţie din ciment șicărămidă foarte solidă, foarte rezistentă.Cum coșul de evacuare a fumului nu amai fost folosit de mult timp, s-a pusproblema demolării.

La un calcul foarte simplu s-a ajuns laconcluzia că operaţiunea ar fi fost foartecostisitoare. Atunci, primarul Petru Nis-tor a avut ideea de a i se da o nouă utili-tate.

A prezentat propunerea în ședinţaConsiliului Local. Ideea a fost aprobatăîn unanimitate. Astfel, vechiul coș deevacuare a fumului a devenit Turnul cuCeas din centrul comunei Mălini.

A fost toaletat la exterior, în partea su-perioară s-a realizat un acoperiș, subacesta au fost montate patru ceasornice(cu instalaţie de iluminare) suficient demari pentru a arăta ora exactă la maredistanţă, atât ziua cât și noaptea. Și pen-tru a se crea o ambianţă mai deosebită(romantică, aș spune), a fost atașată oinstalaţie care marchează sonor celepatru segmente ale fiecărei ore.

Așa a apărut o construcţie de 30 metriînălţime, o construcţie utilă și frumoasăîn acelaţi timp, un obiectiv care dă o cu-loare aparte zonei, oferă o ambianţăinedită, modernă. Un nou reper al dru-mului comunei Mălini spre civilizaţie,spre statutul de entitate cu adevărat eu-ropeană.

TURNUL CU CEAS DIN CENTRUL COMUNEI MĂLINI

Primăria Mălini recomandă tuturorcetăţenilor a căror locuinţe se află înapropierea traseelor conductelor din com-plexul reţelei de canalizare să facă, în celmai scurt timp, demersurile necesare pen-tru branşarea la respectiva reţea.

În cazul în care există posibilitateabranşării la reţeaua de canalizare, iarproprietarul locuinţei nu efectuează op-eraţiunile necesare, acesta are obligaţiaca, în conformitate cu prevederile legale,să amenajeze un bazin vidanjabil izolatşi, de asemenea, să încheie un contractde vidanjare cu primăria Mălini sau cu

alt operator. În acelaşi timp, se aduce la cunoştinţa

tuturor persoanelor care şi-au racordatgospodăriile la reţeaua de canalizare a co-munei că este necesar să se prezinte ur-gent la sediul primăriei pentru a-şiîntocmi documentele care să le dea drep-tul de întrebuinţare a acestei facilităţi.

Pentru întocmirea documentelor, per-soanele fizice trebuie să se prezinte lasediul primăriei cu actul de identitate, iarpersoanele juridice cu certificatul de în-registrare la registrul comerţului.

ANUNŢ IMPORTANT

2 INFO M|LINI

A sosit din nou vacanţa. Anul şco-lar 2013-2014 a devenit istorie. Latoate şcolile din comună s-au orga-nizat serbări, s-au făcut scurte bi-lanţuri de activitate, s-au datdiplome. În cele ce urmează, ne vomreferi la câteva din rezultatele obţi-nute la Şcoala Gimnazială „NicolaeLabiş” din Mălini. Procentul de pro-movabilitate a fost 99,58 la sută (dincei 225 de copii înscrişi, au promo-vat în clasele următoare 224).

Rezultate de excepţie s-au obţinutla clasa a VIII-a B, dirigintă -doamna Viorica Davidel (media ge-nerală a clasei – 9,25), la clasa a V-aB, dirigintă doamna Rodica Cordu-neanu (media generală a clasei –9,17) şi la clasa a VI-a A, dirigintedomnul Vasile Mitocariu.

Au fost şapte elevi care au promo-vat cu media 10. Trei din clasa a V-aB: Marius Drangă, Claudia Ştefă-noaia şi Andrei Ungureanu; doi dinclasa a VI-a A: Constantin Nisto-roaia şi Adrian Ştefănoaia; doi dinclasa a VIII-a B: Irimia Toader şiDaniel Ungureanu.

Asupra activităţii din anul şcolar2013-2014 în unităţile de învăţă-mânt din comună vom reveni.

AA lluuaatt ssffâârrşşiitt aannuull şşccoollaarr 22001133--22001144

Am avut ca oaspete, cu ceva timp înurmă, probabil în primăvara anului2013, pe domnul Ion Filipciuc, vieţui-tor în târgul cu valenţe turistice Câm-pulung Moldovenesc. În scurta savizită, mi-a spus că scrie o carte des-pre Nicolae Labiş. Mi-a înfăţişat ce şicum face, a precizat că este în criză detimp şi că a venit în zona noastră pen-tru a verifica o parte din informaţiilecuprinse în documentarea pe care oefectuase.

Am stat de vorbă preţ de o cafea.După ce ne-am despărţit, am avutsenzaţia că întâlnisem un om-torent,un om-cascadă – tumultul său infor-maţional şi patosul întrebuinţat îndialog m-au tulburat, m-au emoţionatşi m-au încântat în egală măsură.

După câteva luni, la Festivalul Na-ţional de Poezie „Nicolae Labiş” dintoamna lui 2013, domnul Filipciucmi-a pus „în braţe” un volum de 230de pagini, volum pe care l-a scris şi l-a intitulat <<Trudind peniţa sub vrajapăsării cu „clonţ de rubin”>>. Carteaa apărut cu sprijinul Consiliului Jude-ţean Suceava prin Centrul Cultural„Bucovina”, Suceava. Este un volumcu vădite intenţii biografice, dar credcă, de fapt, a ieşit o lucrare cu un ca-racter mult mai larg. Sigur, subiectulcentral este poetul Nicolae Labiş, cuopera sa remarcabilă şi cu viaţa sa fru-moasă, vulcanică şi tragică. În paralel,autorul, Ion Filipciuc, face un portretbine documentat al familiei poetului– un portret cuprinzător şi reuşit.Ocupându-se de activitatea adoles-centului şi tânărului Labiş, autorul

creionează imagini realiste aleatmosferei din viaţa literară,spirituală şi jurnalistică a epocii– totul cu acurateţe şi sinceri-tate dezarmante. La fel, face re-feriri, în cunoştinţă de cauză,pertinente şi relevante, la co-menzile sociale, culturale şi po-litice ale anilor în care semanifestă creator poetul.

În multe dintre temele pro-puse, cercetarea şi analiza luiIon Filipciuc capătă valenţeleunui roman poliţist de cali-tate. La acestea se adaugă ga-lopul verbal de valoare,folosirea unui vocabular vast,coerent şi care păstrează cu-loarea locală. Nu în ultimăinstanţă, aş vrea să remarcsimţul umorului practicat deautor, intuiţia sa hâtră şineaoş moldovenească.

Cu aceste arme şi o teh-nică infailibilă, autorul faceclarificări şi precizări pre-

ţioase, aduce informaţii de valoare,unele inedite.

Între altele, aflăm că primul volumde versuri semnat de Nicolae Labişeste „Puiul de cerb” şi nu, cum se cre-dea eronat, „Primele iubiri”. Cultiva-rea variantei că volumul de debut allui Labiş ar fi fost „Primele iubiri” ar fiavut o motivaţie ideologică. De ce? Fi-indcă în finalul poeziei „Puiul decerb”, observă Ion Filipciuc, apare oatitudine revoltătoare, ameninţă-toare, „ca un blestem răzbunător” faţăde înţelesurile recente acumulate depoetul de la poalele munţilor Stâni-şoara:

„Pui de cerb,

Pui orfan,Pripăşit sub un mesteacănŞi adus într-un suman,Amintirea ta mă doareFără seamăn şi-am să scriuCâte am văzut si ştiu.Ce-am văzut noi împreunăPe la stână, prin livezi;Şi prin şcoală, şi pe câmpuriCe-ai mai fi putut să vezi.

Amintirea ta prin toamnăTrece tristă pe sub geamŞi-mi aprinde-n suflet ura,Ura care n-o ştiam!

”O precizare necesară, în legătură cu

locul în care s-a născut Nicolae, fiulînvăţătorilor Labiş, află Ion Filipciucşi o oferă cititorilor după ce citeşte

„Registrul pentru născuţi” al primă-riei comunei Văleni-Stânişoara, jude-ţul Baia (volumul 1; 1935; nr.69). Iatăce stă scris în acest document: „1935decembrie 2, oara 5, numele Neculai,de sex bărbătesc şi religiune ortodoxă,din părinţii Eugen Labiş, învăţător,Profira Labiş, născută Luca, învăţă-toare, comuna Văleni-Stânişoara, ju-deţul Baia, satul Poiana Mărului.”

Devine clar că biografii care îl de-clară pe Nicolae Labiş născut la Mă-lini nu respectă adevărul sau se lasăinfluenţaţi de faptul că o bună parte avieţii familiei Labiş s-a desfăşurat laMălini.

O altă demonstraţie cu relevanţăştiinţifică surprinzătoare, cu o analizăamplă şi convingătoare, este făcută deIon Filipciuc în legătură cu geneza şisemnificaţiile poeziei „Moartea că-prioarei”. Pentru a sublinia locul, ori-ginalitatea şi mesajul capodoperei luiLabiş, dar şi eventualele similitudini,inspiratul şi neobositul cronicar dinCâmpulung Moldovenesc, aduce îndiscuţie şi pune faţă în faţă opere deprestigiu în care omul se confruntă cunatura, cu lumea animală în contextvânătoresc, cinegetic, dar nu numai.Astfel suntem introduşi în atmosferapovestirii „ În pădurea Petrişorului”de Mihail Sadoveanu, a poeziei „Vul-pea” de Serghei Esenin, a poeziei „Se-ceta” de Nicolae Tăutu, a poeziei„Moartea lupului” de Alfred de Vigny,a poeziei „Călătorind în beznă” deWilliam Stafford.

În finalul cărţii, autorul face un felde recapitulare „mea culpa” şi îşiasumă cu o înfiorătoare sinceritateeventualele erori sau eventualele omi-siuni voite sau nevoite. Iată şi ultimelerânduri ale lucrării, unele pilduitoarepentru „truditorul peniţei”, ambiţios,inspirat şi profund, precum şi pentrusimţul umorului sănătos şi spumoscare cred că-l animă în toate orele şiminutele vieţii sale: „În ce mă pri-veşte, ajuns în acest prag, îmi voi con-sidera truda împlinită şi răsplătită înmomentul fast când cititorul celor dinurmă pagini, le va închide cu fireascăamărăciune şi neostenită nedumerire,oftând din toţi rărunchii şi îngăimândabia desluşit peste pâcla unei înserări:Citesc şi plâng… Citesc!”

Parte cu parte şi în întregul ei, car-tea lui Ion Filipciuc este un demersinedit, este rezultatul unor metode şitehnici inedite, cuprinse într-unvolum care se citeşte precum unroman poliţist, deşi este o operă ştiin-ţifico-documentară sută la sută.

Dumitru AMARIEI

Primăria Mălini, în colaborare cuprofesorii de limba română de laşcolile din comună, a iniţiat şi fina-lizat o acţiune menită să stimulezeinteresul elevilor pentru lectură.Acţiunea, numită „Maratonul lectu-rii”, a antrenat elevi din clasele a V-a, a VI-a şi a VII-a de la şcolile dinVăleni-Stânişoara, Poiana Mărului,Suha, Mălini şi Pâraie. S-a stabilit obibliografie formată din lucrări lite-rare (proză şi poezie) în legătură cuprograma şcolară parcursă de elevi.

În final, la Şcoala Gimnazială dinsatul Suha, s-a organizat un con-curs la care au participat 33 deelevi. Concurenţii au trebuit să do-vedească faptul că au citit lucrăriledin bibliografia recomandată răs-punzând problematicii dintr-o grilătest. Rezultatele au fost foarte bune,dovedindu-se că atunci când secreează cadrul adecvat, copiii seapropie de literatură, îşi găsesctimp să citească. De menţionat fap-tul că, în bună măsură, succesul ac-

tivităţii se datorează cadrelordidactice care predau limba ro-mână la şcolile din comună: doam-nele profesoare Liliana Popescu,Mihaela Gâdea, Angelica Muraraşu,Anamaria Cojocaru şi domnul pro-fesor Dumitru Murariu. Aceleaşicadre didactice au alcătuit şi juriulconcursului „Maratonul lecturii”. Înfinal s-au acordat câte trei premii

(unu, doi şi trei) pentru toate celetrei clase (a V-a, a VI-a şi a VII-a).De asemenea, organizatorii au ofe-rit câte o carte celorlalţi participanţila concurs. În total, elevilor care auluat parte la faza finală a concursu-lui li s-au dat 57 de cărţi, în valoarede peste 600 lei. Doamna profe-soară Gabriela Gogan, directoareaŞcolii Gimnaziale „Nicolae Labiş” s-a referit, în câteva cuvinte, la desfă-şurarea concursului: „Este pentruprima dată când, în comuna noas-tră, la iniţiativa primăriei, se orga-nizează un astfel de concurs.<<Maratonul lecturii>> a avut unscop foarte generos şi importantpentru formarea şi educarea elevi-

lor. Acest scop a fost atins pe de-plin. Vreau să mulţumesc primărieiMălini, primarului Petru Nistor,pentru această nouă dovadă a aten-ţiei care se acordă la noi în comunăînvăţământului şi şcolii, în general.Pe colegii mei, cei care predaulimba română, precum şi pe cei 33de elevi participanţi îi felicit dintoată inima”.

CCoonnccuurrssuull„„MMaarraattoonnuull

lleeccttuurriiii””

La sărbătoarea Înălţării Domnului Iisus Hristos, care este şi Ziua EroilorNeamului, elevi şi cadre didactice de la Şcoala Gimnazială Suha s-au depla-sat la monumentul ostaşilor români de sub poalele munţilor Stânişoarapentru a omagia, printr-un frumos montaj de poezie şi cântec, pe cei care,de-a lungul timpurilor, s-au jertfit pentru ţară şi neam.„

Presăraţi pe-a lor morminte, ale laurilor foiSpre a fi mai dulce somnul, fericiţilor eroi...”Iată doar două dintre versurile care au fost interpretate de grasurile

proaspete şi sincere ale copiilor, ca semn de cinstire şi neuitare, ca dovadă arecunoştinţei faţă de eroii Patriei Române.

În fotografie - micii artişti amatori într-unul dintre frumoasele momente ale spectacolului.

CCiinnssttiirree EErrooiilloorr NNeeaammuulluuii

La serbarea de sfârşit de an şcolar – emoţii pe scenă, emoţii în sală

Ion Filipciuc <<Trudind peniţa sub vraja păsării cu „clonţ de rubin”>>OO ttuullbbuurrăăttooaarree ccaarrttee ddooccuummeenntt

ddeesspprree vviiaaţţaa şşii ooppeerraa lluuii NNiiccoollaaee LLaabbiişş

3INFO M|LINI

În perioadele caniculare şiumede, insectele devin deosebit deactive, înţepăturile lor fiind foartepericuloase. În unele cazuri acesteapot cauza decesul.

Cele mai periculoase sunt înţepă-turile albinelor şi ale viespi-lor. Reacţiile locale lapersoanele înţepate de albinesau viespi se manifestă prineritem (înroşirea zonei), pru-rit (mâncărime), durere şiedem(umflătură la locul înţepătu-rii). Înţepăturile albinelor şi viespi-lor pot provoca reacţii foarte dure,respectiv şoc anafilactic care semanifestă prin tulburări ale respi-raţiei, iritaţia pielii pe suprafeţemari, hipotensiune, stare de ame-ţeală sau de confuzie. Şocul anafi-lactic este foarte periculos, iarpentru a preveni decesul, persoanaînţepată trebuie transportată în celmai scurt timp la spital.

Primul ajutor în cazul înţepături-lor de albine sau viespi constă înîndepărtarea, extragerea acului in-sectei, spălarea locului cu apă şisăpun, aplicarea de comprese reci(pentru a preveni umflarea zonei)şi administrarea unui produs cucalciu sau a unui antihistaminic(medicament care se foloseşte pen-tru a preveni alergia).

În această perioadă se întâlnescfrecvent persoane muşcate de că-

puşe. Muşcătura acestora nu con-stituie un pericol foarte mare. Darexistă unele specii de căpuşe carepot transmite boli foarte severe,chiar mortale. Pentru a evitacomplicaţiile este obligatoriu să

efectuăm câteva operaţii în modcorect, cu multă atenţie.

Mai întâi trebuie să fie acoperităcăpuşa, cu o cremă grasă (cremă demâini, cremă de faţă) pentru a osufoca. După aproximativ zece mi-nute, cu ajutorul unei pensete seprinde căpuşa cât mai aproape depiele şi se extrage uşor, dar ferm.Această operaţie trebuie făcută cugrijă, în aşa fel încât sa nu rupeminsecta, deoarece capul ei ar ră-mâne în piele, ceea ce ar complicalucrurile. După extragerea insectei,se spală locul cu apă şi săpun şi seaplică o compresă cu betadină (so-luţie antiseptică), alcool medicinalsau oţet. Indiferent dacă aţi scossau nu capul insectei, este obligato-riu să consultaţi medicul de familiesau un specialist în boli infecţioase.

În legătură cu înţepăturile deţânţari, trebuie cunoscut că aceştiapot transmite un virus al unei in-fecţii

pericu-loase: West

Nile. Unele per-soane sunt imunela astfel de infecţii, altele fac febră(forme moderate), resimt dureri decap, acuză stare de oboseală saupot apărea erupţii ale pielii şi gan-glioni inflamaţi etc. Există şi unprocent mic de persoane care, in-fectate cu virusul West Nile, fac en-cefalită, meningită, cu dureri decap, stări de confuzie, convulsii şi,chiar, comă. În aceste situaţii seimpune, cu urgenţă, intervenţiamedicului.

Este deosebit de important ca ur-mările înţepăturilor de insecte sănu fie tratate cu leacuri băbeşti –aplicarea pe zona afectată a benzi-nei, acetonei, uleiului comestibiletc. – deoarece asemenea practicimăresc riscul apariţiei unor com-plicaţii cu urmări foarte pericu-loase.

doctor Carmen MarianaMOGÎRZAN

• Felul în care dăm valoreazămai mult decât ceea ce dăm.(Corneille)

***• Cunoaşterea vorbeşte. Înţe-

lepciunea ascultă. (Jimi Hen-drix)

***• Dacă iubeşti viaţa, şi viaţa te

va iubi pe tine (Arthur Rubin-stein)

***• E mai bine să meriţi laude şi

să nu le primeşti, decât să le pri-meşti fără să le meriţi (MarkTwain)

***• Fie găsim o cale, fie ne facem

una! (Hanibal)***• Speranţa este un vis cu ochii

deschişi. (Tudor Arghezi)***• Toată lumea se plânge că nu

are memorie, dar nimeni nu sevaită că nu are logică (La Roche-foucault)

***• Taina existenţei umane nu

constă în a trăi, ci în a şti pentruce trăieşti (Dostoievschi)

***• Oamenii exagerează întot-

deauna valoarea lucrurilor pecare nu le au (George BernardShaw)

***• Prietenia înseamnă un suflet

în două trupuri (Aristotel)***• Nu sunt deştept, dar când

privesc în jurul meu, prind curaj.(Ion Creangă)

***• Cele mai importante zile din

viaţa ta sunt, prima, când te-ainăscut şi, a doua, cea în care aflide ce te-ai născut (Mark Twain)

CCRRIISSTTAALLEELLEE MMIINNŢŢIIII

Modul nostru de a trăi pe carespecialiştii îl numesc „igiena vieţii”ne influenţează sănătatea trupeascăşi sufletească în multiple planuri.

Acumulăm oboseală, ne hrănimiraţional şi ne lansăm în cursa acti-vităţilor cotidiene fără a cântăriprea mult pe ce drum mergem. Cor-pul omenesc dispune de resurse ne-bănuite pentru contracarareafactorilor ce ne influenţează în modnegativ starea de sănătate. Aceastăcapacitate diferă însă de la un indi-vid la altul. Omul poate să extragădin tot ce-l înconjoară utilul şi vătă-mătorul, binele şi răul, adevărul şifalsitatea.

Există mari diferenţe între omulneliniştit care-şi calmează angoaseleprin diferite vicii(tutun, consumde alcool, dro-guri) şi cel care leanihilează prinrugăciune, în inti-mitatea sa sau înbiserică, prin re-fugiu în templulsufletului său,prin milostenie,grija faţă de ceibolnavi, săraci şifără ajutor sau(şi) prin multămişcare în mijlocul naturii. Stilurilede viaţă diferite vor produce conse-cinţe diferite! O decizie simplăpoate avea efecte de mare complexi-tate, angajând oamenii pe drumurifoarte diferite în ceea ce priveşte to-nusul, sănătatea, conservarea.

Putem acumula hotărâri înţeleptesau erori de pilotaj. Sănătatea noas-tră este mult prea preţioasă pentrua ezita să adoptăm principii de bunsimţ, să înlăturăm unele idei pre-concepute, să abandonăm uneletentaţii deşarte. În acest număr alpublicaţiei noastre doresc să aduc îndiscuţie doar câteva cauze generatede societatea şi de timpul în caretrăim, cauze ce ne modifică compor-tamentul şi starea de sănătate.

Prima şi fără îndoială cea mai pe-riculoasă este tentaţia unei reuşiterapide, instantanee, fără mari efor-turi fizice şi intelectuale, fără amâ-nare (în orice domeniu). Astăzi,orice produs este livrat la scară, vi-trinele dau pe dinafară de oferteleîmbietoare, propunerile de crediteinvadează mass-media, diplomele se

obţin cu mare uşurinţă, deci nu nerămâne decât să întindem mâna şisă luăm. Această cultură a consu-mului imediat are consecinţe asuprasănătăţii noastre. Unii sociologiconsideră că aceasta face ravagii înrândul tinerilor şi n-ar fi străină declimatul violent din unele zone.Există şi cazuri limită, din ce în cemai frecvente, când la unele per-soane această cultură a sloganului„totul imediat” generează efectepernicioase chiar dacă sunt puţinprevizibile. Sute de mii de oamenisunt supraîndatoraţi şi milioane dealţi oameni au obsesii irezistibile dea cumpăra (orice). Legat de acestaspect, recent, un cotidian titra„Consum facil – viitor dificil”- mare

adevăr. Starea debine, de stabili-tate, se constru-ieşte încet – zi cuzi. Dacă ne vomprograma viaţaprecum canaleletelevizorului, să-nătatea şi perso-nalitatea noastrăva sfârşi prin asemăna cu o seriede clipuri fărănici o legăturăîntre ele.

Dincolo de problemele consumu-lui imediat şi fără noimă, constatămîn fiecare zi că relaţiile interumanese deteriorează înspăimântător. Unparadox al epocii noastre conduceomenirea spre un „STAT GLOBAL”,dar despărţind indivizii, izolându-iunii de alţii mai drastic ca oricând.Nici un om nu poate atinge o starede bine reală fără a avea relaţii cusemenii săi. Omul nu a fost creatpentru a trăi singur, ci în colectivi-tate, iar progresul lui spiritual nupoate avea loc dacă nu există o ar-monie colectivă. La nivel sentimen-tal (mai ales în rândul unor tineri,dar nu numai) răspunsul este DAsau NU, foarte rapid, îngrijorător derapid, fără a lăsa un anumit timp degândire, cunoaştere, de fundamen-tare a deciziei.

Dar poate cel mai rău lucru carese petrece în zilele noastre, subochii noştri, este acela că însuşi or-ganismul nostru sfârşeşte (în multecazuri) prin a fi considerat un obiectcare trebuie să se plieze modelelorzilei, să ajungă sub bisturiul chirur-

gului „dăruindu-şi trupul ştiinţei”aşa cum le place unora să spună.

De la silicoane la peeling, de laanorexie la chirurgie, de a puneacolo, de a micşora dincolo în căuta-rea unei frumuseţi confecţionate,vom trăi o fericire iluzorie, dar vomgăsi în final dezamăgirea vidului,dezechilibrul fiziologic, o sănătatedin ce în ce mai precară.

Adesea, în zilele noastre, se con-fundă sănătatea cu starea de bine.Păstrarea sau regăsirea celei dintâio are în vedere pe cea de-a doua. Deaceea nimeni n-ar putea spune căeste sănătos, chiar şi în absenţa uneiboli diagnosticată clinic, atâtavreme cât este devorat de angoase,hărţuit de probleme personale, ne-simţindu-se bine în pielea lui şifiind în orice clipă posibilul „teren”ideal pentru agresiunile externe alemicrobilor, viruşilor sau altor agenţipatogeni. Aş încheia aceste câtevarânduri cu un citat din cartea „Hris-tos - prietenul clipelor de grea în-cercare” de Georges Barbarin:

„Trupul nostru este o maşină per-fect organizată însă noi o adminis-trăm prost şi de aceea se strică. Dinfericire această maşină genial con-struită se adaptează la orice, eachiar se repară singură. Doar printr-o neîndemânare persistentă şiprintr-o încăpăţânare incurabilăreuşim s-o distrugem. Să deschidemochii şi să înţelegem că acest trupomenesc este făcut pentru a trăidupă legile Creatorului iar nu dupăcapriciile noastre. Nici o maşină nupoate fi folosită cu o altă destinaţiedecât cea pentru care a fost creată.Greşelile de întreţinere şi utilizarese fac simţite mai devreme sau maitârziu sub formă de boli.”

farmacistă Teodora PLACINTA

IIggiieennaa vviieeţţiiii

Sfatul medicului

ÎÎNNŢŢEEPPĂĂTTUURRII PPEERRIICCUULLOOAASSEECum putem profita de “senatorul legumelor”

Usturoiul a fost folosit în medi-cină încă din antichitate. Compo-ziţia chimică deosebit decomplexă îl face util în combate-rea hipertensiunii. Apoi, datorităsubstanţelor antibiotice, are ac-ţiune antimicrobiană şi este efi-cient, mai ales, în combatereabronşitei, gripei, infecţiilor res-piratorii. Acţionează tot ca anti-microbian asupra tractuluidigestiv distrugând flora pato-genă. Numit şi „senatorul legu-melor”, usturoiul este uningredient nelipsit din orice bu-cătărie, dar la fel de mult şi debine este folosit în slujba sănătă-ţii omului. Specialiştii ne sfătu-iesc să apelăm cât mai des lausturoi. Efectul maxim al aces-tuia pentru sănătate se obţinedacă îl tăiem sau îl strivim şi îlconsumăm ca atare.Doar mărunţirea luiactivează la maxi-mum substanţele vin-decătoare. Îşipăstrează calităţile şiatunci când intră înreţelele unor bucate,dar prăjirea lui înexces îi anulează cali-tăţile şi îl transformă în otravă.

Nucile şi hipertensiunea

Cine mănâncă în fiecare zinouă nuci şi ia o linguriţă şi ju-mătate de ulei de nucă îndepăr-tează pericolul atacurilor dehipertensiune în situaţii de stres.Aceasta a fost concluzia unui stu-diu al unor cercetători americani.Ei au lucrat cu mai mulţi subiecţicare au ţinut „cura cu nuci” treisăptămâni de zile. După aceea aufost supuşi unor situaţii stre-sante: băi în copci de gheată, ata-curi fizice neprevăzute, zgomoteinfernale. La sfârşitul acestor„experienţe”, tensiunea partici-panţilor rămânea constantă – nuse mărea şi nu scădea.

Beneficiile legumelor şi fructelor roşii

Specialiştii în domeniul nutri-ţiei consideră că fructele şi legu-mele roşii reprezintă un„zăcământ” important de antioxi-danţi care combat radicalii liberişi pot preveni afecţiuni grave,precum cancerul de stomac şi deprostată, degenerarea celulară,probleme de circulaţie a sângeluisau diferite afecţiuni cardiace. Pelângă aceste calităţi, fructele şilegumele roşii constituie depo-

zite serioase de minerale şi vita-mine.

Ridichile roşii sunt o exce-lentă sursă de acid folic (beneficfemeilor însărcinate), antioxi-danţi şi vitamina C. De aseme-nea, conţin elemente nutritive şiminerale, precum calciu, fier,fosfor, magneziu şi potasiu.

Roşiile ar trebui să fie nelip-site din meniul zilnic. Sunt foartebogate în licopen ( un compuscare, pe lângă rolul de antioxi-dant, poate preveni maladii cumar fi cancerul de esofag, de colon,mamar şi de prostată). Licopenulnu îşi pierde calităţile ca urmare aprocesului de fierbere. De aseme-nea, roşiile conţin potasiu şi vita-mina C.

Căpşunile sunt bogate în vita-mine, minerale şi acid folic. Deasemenea, acestea conţin fier şiprevin anemiile, iar prin conţinu-tul ridicat de vitamina K ajută la

funcţionarea normalăa ficatului. Totodată,sunt indicate în caz dehipertensiune sau dealte afecţiuni ale ini-mii.

Cireşele, fructe de-osebit de delicioase,sunt bogate în fibre.Conţin un procent im-

portant de vitamina C, potasiu(menţine tensiunea arterială înparametrii normali), vitamina A şicaroten (acesta, carotenul, prote-jează epiderma şi are un rol anti-cancerigen). Elementele conţinutede cireşe au şi calităţi antibacte-riene. De pildă, sucul natural decireşe poate preveni apariţia carii-lor dentare.

Afinele. S-a dovedit, prin inter-mediul unor cercetări ştiinţifice,că afinele elimină celulele cance-roase. De asemenea, ele sunt reco-mandate pentru prevenirea şitratarea infecţiilor tractului uri-nar, pot preveni ulcerul şi suntfoarte bogate în vitamina C.

Zmeura este foarte bogată înfibre, ceea ce ajută la echilibrareacolesterolului. Consumul dezmeură este recomandat pentruprevenirea gripei şi creşterea im-unităţii. Conţinutul zmeurei are şiefecte antioxidante. Foarte bogatăîn vitamina C, zmeura reduce aci-ditatea din stomac, fiind în mă-sură să prevină afecţiunilegastrice.

Pepenele verde (harbuzul),datorită conţinutului crescut deapă, este un adevărat balsam pen-tru organism, mai ales pentru ri-nichi. Pepenele verde este foartebogat în licopen şi contribuie ladetoxifierea organismului. De ase-menea, are un conţinut ridicat devitamine şi minerale, ceea ce con-tribuie la îmbunătăţirea circulaţieisângelui.

Pic\tura de

s\n\tate

La taifas cu farmacista

Doi şomeri se plimbă pestradă. La un moment dat ajung la uncabinet medical pe care scrie "medi-cina muncii".

- Nu am crezut niciodată aşa ceva -zice unul dintre ei. Dar acum am văzutcu ochii mei: munca este o boală. Dinfericire, după cum vezi, se poatetrata…

***Dialog între soţi:- Dragule, ce ai făcut tu ca să meriţi

o soţie ca mine?- Nu mai ştiu exact, dar jur să nu o

mai fac!

***Fiul îşi întreabă părintele:- Tăticule, o sută de lei înseamnă

mult?- Depinde: dacă vrei să-i câştigi

înseamnă ceva, dacă vrei să-i cheltu-ieşti nu înseamnă mare lucru…

***După ce vine acasă de la materni-

tate, cu noul născut, mama îl întreabăpe Gigel:

- Vrei să-ţi vezi frăţiorul pe care l-aadus barza?

- Da, dar mai întâi aş vrea să văd

barza care l-a adus pe frăţior…

***Un ascultător întreabă la Radio Ere-

van:- Este adevărat că există mâncare

lipsită de calorii?Radio Erevan răspunde:

- Sigur că există: este cea care omănânci cu ochii…

***Mai mulţi ascultători întreabă la

Radio Erevan:- Este adevărat că există o legătură

între inventarea electricităţii şi televi-zor?

- Sigur că da! Şi încă una foarte im-

portantă: dacă nu ar fi fost inventatăelectricitatea, ne-am fi uitat la televi-zor cu lumânarea…

***Tatăl o cheamă pe fiica sa pentru a-

i comunica lucruri importante:- Draga mea, a venit vremea să te

căsătoreşti. Mai ales că te-a cerut unbăiat de treabă, cu stare, din familie

bună…Fata începe să plângă de mama

focului.- Ce se întâmplă? Nu vrei să te

măriţi? Băiat ca acesta nu vei maigăsi!

- Ba vreau să mă mărit, dar nuvreau să mă despart de mama…

- Nici nu trebuie, draga mea. Poţi s-o iei cu tine!

4 INFO M|LINI

1. EXPLOZIE DEVASTA-TOARE LA SPĂLĂTORIA AUTO

În noaptea din 25 spre 26 maia.c., în jurul orei unu şi jumătate, oexplozie foarte puternică s-a produsîn centrul localităţii Mălini. În urmaacesteia, spălătoria auto aparţinândfamiliei Maganu a fost distrusăaproape în totalitate. Deflagraţia aavut un efect deosebit de mare şi aafectat clădirile din apropiere, iarelemente din construcţie au fostaruncate la peste 100 de metri.

Din păcate, rezultatele muncii de-o viaţă a familiei Gheorghe şi Mi-haela Maganu s-au spulberatirecuperabil. Proprietarii au apre-ciat că pagubele depăşesc valoareasumei de 100.000 euro.

Deşi iniţial, s-a crezul că exploziaa fost rezultatul unei acţiuni răuvoi-toare, în urma anchetei s-a stabilitcă totul a plecat de la o butelie obiş-nuită pentru aragaz.

De precizat că spălătoria auto asoţilor Maganu nu a fost asigurată.

Generalul de brigadă Ion Burlui,inspector şef al Inspectoratului pen-tru Situaţii de Urgenţă Suceava, afăcut precizări cu privire la cele în-tâmplate: „Din cercetările efectuatela faţa locului, rezultă că a fost

vorba de o acumulare de gaze com-bustibile care au provocat o exploziela apariţia unei scântei când s-a pusîn funcţiune ventilatorul de la unaparat frigorific. Este cert că au fostîntrunite condiţiile pentru produce-rea unei explozii, încăperile fiindetanşe, cu geamuri din termopan,uşi din termopan şi planşeu din ri-gips foarte bine etanşat. S-a identi-ficat şi sursa de la care s-ar fi pututscurge gazul, butelia de aragaz.”

Generalul Ion Burlui a atras aten-ţia că acest grav eveniment trebuiesă constituie un semnal de alarmăprivind necesitatea ca o gospodărie,o casă sau o afacere de acest gen săfie asigurată.

Din fericire, pagubele materialefoarte mari nu au fost însoţite de ră-niri ale unor persoane sau de pier-deri de vieţi omeneşti.

Concluzia anchetei este aceea căinstalaţia „butelie, furtun, aragaz”nu a fost sigură, ermetică (aşa cumeste normal), iar gazul care a intratîntr-un spaţiu bine etanşat a func-ţionat ca o veritabilă bombă.

Sigur, putem vorbi aici de neaten-ţie, de neglijenţă, dar putem vorbi şide şansă, de noroc, dacă avem în ve-dere că nici o persoană nu a avut desuferit fizic.

Rămân, totuşi, dincolo de orice

cauză, pierderile irecuperabile aleunor oameni care şi-au alcătuit oafacere cu banii rezultaţi din pro-pria lor muncă, din propriile loreforturi.

2. PREMISĂ DE INCENDIUDE LA UN COŞ NECURĂŢAT

Vineri, 6 iunie, după prânz, la lo-cuinţa din Mălini a familiei Petru şiMaria Pleşescu, s-a aprins coşul deevacuare a fumului de la centralatermică.

La faţa locului s-a deplasat ime-diat echipajul de pompieri al primă-riei Mălini cu autospeciala de stinsincendii. Intervenţia pompierilor şia altor persoane din vecinătate afost promptă şi eficientă, pierderilefiind minime. Un fapt pozitiv: coşul

de evacuare a fumului a fost con-struit lângă clădire şi nu în interio-rul acesteia, ceea ce a condus lalimitarea din start a apariţiei unoreventuale complicaţii.

Deşi locuinţa soţilor Pleşescu esterecent construită, iar centrala ter-mică nu a funcţionat o perioadălungă de timp, pe pereţii coşului deevacuare a fumului s-au depus, to-tuşi, substanţe (funingine, gudronetc) în volum suficient pentru a seaprinde şi a pune în pericol con-strucţia, precum şi bunurile din in-teriorul şi din afara acesteia.

Din fericire, totul s-a încheiat fărăpagube majore, datorită faptului căincidentul a fost observat la timp,proprietarii erau acasă, vecinii şipompierii au intervenit prompt şieficient.

3. INCEDIU PROVOCAT DELA O MAŞINĂ DE SPĂLAT

RUFE

Marţi, 10 iunie, de dimineaţă, a

luat foc o anexă a gospodăriei Ma-riei Pruteanu, din Văleni Stâni-şoara.

Incendiul a plecat de la o maşinăde spălat veche (şi probabil de-fectă). Flăcările violente ce ieşeaudin încăperea incendiată au fost ob-servate de o vecină. Până la sosireaechipajului de pompieri al primărieiMălini cu autospeciala din dotare,proporţiile incendiului au fost limi-tate prin intervenţia promptă şi cu-rajoasă a vecinilor. Pompierii de laprimăria Mălini au lichidat completincendiul şi s-au asigurat că oricepericol a fost îndepărtat.

Dacă nu s-ar fi intervenit la timp,pierderile ar fi fost considerabile,anexa care a luat foc aflându-se înmijlocul perimetrului foarte aglo-merat al gospodăriei. Mai mult,anexa era un fel de depozit în carese aflau foarte multe obiecte şi ma-teriale combustibile.

Se spune că totul e bine când setermină cu bine: incendiul a foststins în timp scurt, iar pagubele nuau fost însemnate.

CAZURI ŞI NECAZURI

„Laur, am ajuns unde trebuia!” –a exclamat Ana Maria, adresându-se soţului său Laurenţiu Reghe-campf, după ce au făcut o succintărecunoaştere a condiţiilor oferitede pensiunea „La Filuţă”, din co-muna Mălini, satul Văleni-Stâni-şoara.

Familia antrenorului de fotbalLaurenţiu Reghecampf a petrecut oscurtă vacanţă la pensiunea „La Fi-luţă”, din comuna Mălini. Soţii Re-ghecampf s-au aflat în NordulMoldovei pentru a cununa o pere-che de tineri din Gura Humorului.După cum spune patronul, Reghe-campf a ales pensiunea „La Filuţă”la sugestia unui alt antrenor cele-bru al echipei de fotbal „Steaua”,Cosmin Olăroiu, un oaspete obiş-nuit al pensiunii. Reghecampf afost însoţit de fostul jucător stelist

Alexandru Bourceanu împreună cusoţia.

Aşa cum procedează şi în alteocazii, domnul Filuţă Cerlincă, pa-tronul pensiunii, şi-a întrebuinţatcu pricepere toate posibilităţilepentru ca musafirii să se simtă maibine decât oriunde în altă parte.Astfel, familia Reghecampf a avutparte de un program total – condi-ţii de cazare fără cusur, feluri demâncare dintre cele mai variate,cele mai multe tradiţionale şi pre-gătite în prezenţa musafirilor, pro-grame folclorice cu specific local,plimbări cu trăsura, vizite în împre-jurimi, între altele la casa memo-rială „Nicolae Labiş” şi lamănăstirea Slatina.

Încă o dată, domnul Cerlincă şipersonalul său au făcut dovada pro-fesionalismului lor desăvârşit, a ca-

pacităţii de a inventa, de a crea şide a armoniza specificul zonei, dea-l ridica la cele mai exigente ce-rinţe ale turismului modern.

Frumuseţea locurilor, pricepereaşi ospitalitatea gazdelor l-au făcutpe Laurenţiu Reghecampf să spună:„Este prima dată când ajung înaceastă zonă şi am avut parte denişte clipe de vis. Am găsit aici uncolţ de rai şi vă spun sincer că num-am simţit niciodată aşa de bineîn ţara mea. Promit că mă voi în-toarce aici ori de câte ori voi aveaocazia, mai ales că portul popular,tradiţiile şi obiceiurile de aici suntincredibil de frumoase”.

Nu putem decât să ne bucurăm înlegătură cu aceste aprecieri şi să-idorim domnului Cerlincă multereuşite asemănătoare.

Familia Reghecampf -în vacanţă la Mălini

Redactor: Dumitru AmarieiProcesare texte: Ionela PanţiruTehnoredactare: Răzvan Guzu

Tipografia CELESTIN - Suceava

1

2 3

ZZââmmbbiiţţii,, vvăă rroogg……