INFLUENŢA LECTURII ASUPRA CREATIVITĂŢII UMANE

Creativitatea este o dimensiune complexă a personalităţii, care, sprijinindu-se pe date

şi soluţii anterioare, în îmbinare cu investigaţii şi date noi, produce ceva nou, original, de

valoare şi eficienţă ştiinţifică, social-utilă, ca rezultat al influenţelor şi relaţiilor factorilor

obiectivi şi subiectivi, adică a posibilităţilor persoanei şi a condiţiilor mediului socio-

cultural. Ea poate fi considerată şi ca aptitudine, dispoziţie a intelectului de a elabora idei,

teorii, modele noi, lucruri originale. Gândirea este procesul cognitiv cel mai important, fiind

apreciat în deosebi prin creativitate, iar elementele esenţiale prin care se poate constata

existenţa creativităţii sunt: flexibilitatea, noutatea şi originalitatea, fluenţa, senzitivitatea şi

ingeniozitatea. Creativitatea necesită înzestrări şi capacităţi intelectuale deosebite care să se

obiectiveze în produse noi, originale, nemaiîntîlnite pînă acum şi care determină schimbări

calitative într-un anumit domeniu. Aceste calităţi trebuie nemijlocit dezvoltate din vîrsta

fragedă.

Doar prin lectură omul comunică, perfecţionându-se continuu, aspirând la noi realizări,

ocupând un loc deosebit în modelarea personalităţii omului, punându-l în contact cu lumea

din jur, cu arta, ideile, sentimentele umane.

Lectura cartilor constituie o activitate fundamentala pentru întretinerea conditiei

intelectuale, îmbogatirea cunostintelor si a limbajului, pentru cunoasterea indirecta a

diferitelor universuri si realitati.

Oamenii care au o lectura bogata se deosebesc de ceilalti: experienta de viata este mai

temeinica, gama sentimentelor pe care le traiesc este mai variata, posibilitatea de a întelege

bucuriile si suferintele altora este mai mare. "Nu odata, fermecati de citirea unei carti ei au

simtit ca traiesc aceleasi emotii cu eroii povestirii, au plâns si s-au bucurat odata cu ei."

Când stai de vorba cu un om care a citit mult, bogatia lui de idei si de imagini te

farmeca. Studiile vor forma oameni cultivati si specializa-i într-un anumit domeniu. Cultura

însa înseamna mult mai mult decât specialitatea limitata si ea se formeaza numai prin

activitatea de cititor neîntrerupta.

Cititorul poate fi: pasionat ce strabate fara alegere tot felul de carti si traieste din

influenta si modelul lor, cititorul analist, cititorul cu pasiuni de etalare a cunostintelor,

cititorul filosof cu tendinte de critic de idei, cititorul snob în care literatura devine materie

scolara.

În timpul lecturii se întinde între cititor si autor o punte; ei se întâlnesc în atmosfera si

conflictul povestirii. Cititorul traieste sentimentele autorului; iubeste, se teme, uraste cu el.

Se regaseste în personajele din carte, se recunoaste în personajele ei, descopera gânduri si

pasiuni pe care le-a avut, probleme de viata care si lui i s-au pus. Mai mult decât oricare din

tehnicile audio-vizualului prin care sunt vehiculate valorile culturii, lectura cartii ofera celui

care o parcurge, pe lânga satisfactiile ce le aduce orice fapt inedit, prilejuri unice de reflectie,

de meditatie. Ea îndeamna la introspectie, angajeaza valori formative care îsi pun amprenta

pe întregul comportament al cititorului. Tocmai de aceea se apreciaza ca lectura (carti ,

reviste, ziare, diverse publicatii), ar trebui sa fie una dintre cele mai raspândite si intense

activitati ale omului modern.

În ultimii ani, tehnologia a remodelat modul de petrecere a timpului liber, a reorientat

atenţia către mediul on line, către televiziune sau către presa scrisă.

O carte te trimite la alte cărţi şi toate împreună formează baza trainică a culturii

noastre. Toate celelalte mijloace de răspândire a cunoştinţelor rămân subordonate cărţii şi

subordonate vor rămâne oricât de mult se vor înmulţi şi perfecţiona procedeele lor tehnice.

Lectura constituie una din cele mai benefice activități pe care omul le poate desfășura,

atât spre binele său, cât și a celor ce-l înconjoară, cu condiția să însumeze informații de

calitate.

Iată, în cele ce urmează, o interesantă listă de motive pentru care această activitate

benefică, ne ajută să devenim mai buni, mai înțelepți sau, cu o sintagmă ceva mai

cuprinzătoare, ceea ce am putea denumi „o persoana deosebită”.

1. Lectura ne ajută să ne îmbogațim vocabularul;

2. Un roman poate stimula funcțiile cerebrale timp de multe zile;

3. Lectura este un optim remediu împotriva unor boli grave precum Alzheimer sau

dementa senila;

4. Citind, diminuăm presiunea stresului cotidian;

5. Lectura ne ajută să dormim mai bine;

6. Cărțile ne stimuleaza empatia;

7. Lectura împiedică instalarea stărilor depresive;

8. O persoană poate deveni mult mai atrăgătoare în timp ce citește;

9. Lectura ne încurajează să răzbim în viață;

10. Cei ce citesc mult, sunt mai înțelegători, mai abordabili;

11. Lectura are același efect salutar precum muzica sau vizionarea unui film bun;

12. Cei ce citesc cu regularitate, sunt mai inteligenți și dezvoltă o memorie

remarcabilă;

13. Lectura ne poate ajuta să devenim buni la scris;

14. În mod paradoxal, cărțile ne stimulează concomitent, dorința de a face mișcare, de

a avea o viață activă;

15. Pasionații de lectură sunt mult mai determinați să-și îmbunătățească nivelul de

viață și lumea în care trăiesc;

16. Lectura ne deschide noi orizonturi;

17. Cărțile ne învață să învățăm: limbile străine sunt mai ușor de „digerat” pentru cei

obișnuiți să citească mult;

18. Lectura ne ajuta să-i ascultăm cu mai multă atenție pe cei de lângă noi;

19.Cititul stimulează creativitatea;

20. Părinții care citesc împreună cu micuții lor, dezvoltă relații mult mai armonioase

în familie, decât cei ce n-o fac. (http://yupi.md/20-de-moduri-in-care-lectura)

Bibliogragie:

http://ro.wikipedia.org/wiki/Creativitate

http://news.distractify.com/geek/science/reasons-we-absolutely-have-to-keep-books-

alive/

http://lecturidemamica.wordpress.com/2012/12/29/stimularea-creativitatii-la-

copilul-prescolar/

Irina Bitcenco,

specialist principal

al serviciului „Lectura publică staţionar”, BNRM