Infiintarea Spatiului Schengen
-
Upload
mihai-nitescu -
Category
Documents
-
view
216 -
download
0
Transcript of Infiintarea Spatiului Schengen
-
7/24/2019 Infiintarea Spatiului Schengen
1/7
1 Infiintarea spatiului Schengen
La nceputul anilor 80 la nivel european s-a demarat, o discuie n legtura cu
importana termenului libertate de micare. Dup discuii ndelungate, Frana, Luxemburg,
Germania, elgia !i "landa au #otr$t sa cree%e un spaiu &r &rontiere interne. 'cordul
ntre aceste state a &ost semnat n data de () iunie (*8+, n localitatea c#engen din
Luxemburg. ' urmat semnarea onveniei de 'plicare a 'cordului c#engen, n data de (*
iunie (**0. n momentul intrrii n vigoare, n anul (**+, aceasta a eliminat controalele la
&rontierele interne ale statelor semnatare !i a creat o singur &rontier extern unde
controalele se des&!oar con&orm unui set de reguli clare. De asemenea, au &ost stabilite
reguli comune n materie de vi%e, migrai, a%il, precum !i msuri re&eritoare la cooperarea
poliieneasc, /udiciar sau vamal.rintre cele mai importante msuri adoptate de ctre statele c#engen au &ost1
a eliminarea controalelor la &rontierele interne !i stabilirea unui set de reguli pentru
trecerea &rontierelor externe
b separarea &luxurilor de pasageri n porturi !i aeroporturi
c armoni%area regulilor re&eritoare la condiiile de acordare a vi%elor
d stabilirea unor reguli pentru solicitanii de a%il
e introducerea unor reguli re&eritoare la supraveg#erea !i urmrirea trans&rontalierpentru &orele de poliie din statele c#engen
& ntrirea cooperrii /udiciare prin intermediul unui sistem rapid de extrdare !i
implementare a deci%iilor /udectore!ti
g crearea istemului 2n&ormatic c#engen
3oate aceste msuri, mpreun cu 'cordul c#engen, onvenia de 'plicare a
'cordului c#engen, deci%iile !i declaraiile adoptate de ctre omitetul 4xecutiv c#engen
stabilit n (**0, precum !i protocoalele !i acordurile de aderare care au urmat constituieac5uis-ul c#engen.
1
2 Ce reprezinta acquis-ul Schengen?
uvantul ac5uis din sintagma ac5uis comunitar provine din participiul trecut al
verbului &rance% ac5u6rir 7a dobandi si se pronunta ca in limba &rance%a 9a:;i ommunit? ac5uis> F@1 ac5uis communautaire> D41 gemeinsc#a&tlic#er
esit%stand
-
7/24/2019 Infiintarea Spatiului Schengen
2/7
Denumirea provine din limba &rance%a1 ac5uis communautaire. 2n engle%a se &oloseste
varianta &rance%a originala sau, uneori, ommunit? ac5uis. Aai rar, se utili%ea%a varianta
ommunit? patrimon?.
'c5uis-ul comunitar repre%inta ansamblul de drepturi si obligatii comune ce se aplica
tuturor statelor membre. 4ste in continua evolutie si include1 continutul, principiile si
obiectivele politice ale tratatelor de instituire a omunitatilor 4uropene, precum si ale tuturor
acordurilor care le-au modi&icat in timp, inclusiv tratatele privind aderarea noilor membri>
actele cu putere obligatorie adoptate pentru punerea in aplicare a tratatelor 7directive,
regulamente, deci%ii> recomandarile si avi%ele adoptate de institutiile B4> celelalte acte
adoptate de institutiile Bniunii 4uropene 7declaratii, re%olutii, deci%ii cadru, etc.> actiunile
comune, po%itiile comune, conventiile semnate, re%olutiile, declaratiile si alte acte adoptate cu
privire la politica externa si de securitate comuna> actiunile comune, po%itiile comune,
conventiile semnate, re%olutiile, declaratiile si alte acte adoptate cu privire la /ustitie si a&aceri
interne> acordurile internationale inc#eiate de omunitati si cele inc#eiate de statele membre
ale B4 cu privire la activitatea acesteia din urma> /urisprudenta urtii de Custitie a Bniunii
4uropene si a 3ribunalului de rima 2nstanta.
Fiecare act comunitar trebuie inteles in contextul general al politicilor comunitare din
&iecare sector, &iind necesara cunoasterea acestora. 2n acest sens, ac5uis-ul comunitar cuprinde
nu numai dreptul comunitar in sens strict, ci si toate actele adoptate in domeniile 4
7olitica externa si de securitate comuna si C'2 7Custitie si a&aceri interne si, mai ales,
obiectivele comune &ormulate in tratate. re%entarea politicilor comunitare este in primul rand
&acuta in cartile ver%i 7artile ver%i sunt comunicari o&iciale ale omisiei privind politicile in
di&erite domenii sau subdomenii. 4le se adresea%a partilor interesate 7grupuri de interese,
agenti economici, institutii comunitare etc. pentru a declansa un dialog cu acestea privind
problemele in cau%a. si in cartile albe 7artile albe urmea%a, de regula, de%baterilor
determinate de cartile ver%i si contin propuneri de legi&erare sau de actiune indomeniilesubdomeniile respective, contribuind e&ectiv la de%voltarea politicii comunitare in
aceste privinte, &iind de aceea necesara si consultarea sistematica si permanenta a acestora.
2
3arile candidate trebuie sa-si armoni%e%e legislatia cu ac5uis-ul comunitar inainte de
aderarea la B4. 4xceptiile si derogarile de la ac5uis sunt acordate numai in mod exceptional
si au o s&era de cuprindere limitata. Bniunea 4uropeana s-a anga/at sa mentina ac5uis-ulcomunitar in intregime si sa il de%volte.
-
7/24/2019 Infiintarea Spatiului Schengen
3/7
3 Ce este spatiul Schengen?
n pre%ent, spaiul c#engense ntinde pe o supra&a de aproximativ ),E mil. ;m, cu
peste )00 de milioane de bene&iciari. rearea spaiului c#engen este una dintre cele maitangibile, populare i de succes reali%ri ale B4 o reali%are pe care ar trebui s o preuim, s
o prote/m i, dac este posibil, s o mbuntim. pa iul c#engen este o %on de circula ie
liber n 4uropa, con&orm cu'cordul de la c#engen. tatele membre ale acestui spa iu au
eliminat sau vor elimina controalele pentru persoane la &rontiereledintre ele, ast&el nc$t este
7sau va &i posibil trecerea &rontierei ntre oricare dou asemenea state &r pre%entare de acte
de identitate i &r opriri pentru control.
3ratatul c#engen o&era cetatenilor statelor membre posibilitatea de a calatori oriundein spatial nou creat &ara a &i supusi controlului vamal, avand posibilitatea de a se stabili ori de
a se anga/a pe teritoriul oricarui ast&el de stat cat si optiunea de a cere a%il in ca%ul persecutarii
persoanei in statul de origine pe motive etnice ori religioase. 'cordul introdus in 3ratatul de la
'msterdam din anul (**H include totodata masuri privind un control mult mai riguros la
granitele externe ale B.4., cooperare la nivel inalt intre organele /udiciare si politienesti ale
statelor membre cat si o uni&ormi%are a politicii de acordare a vi%elor si a controlului vamal la
granitele externe.copul acestui pact a &ost crearea unui teritoriu de libera circulatie in interiorul Bniunii
4uropene, o libertate mai mare pentru cetateni de a-si muta serviciul in alta tara membra, ceea
ce a dus la o usurare in posibilitatea migratiei &ortei de munca dintr-un stat in altul, o mai buna
coordorare si cooperare intre organele statelor membre ale acordului &ara a a aduce atingere
ordinii publice ori suveranitatii vreunui stat.
2deea tratatului a luat &iinta in urma de%baterilor statelor membre in anii I80, cand
unele dintre ele erau de parere ca libertatea de circulatie trebuia sa &ie un privilegiu acordat
doar cetatenilor Bniunii 4uropene, acestea &iind in &avoarea mentinerii granitelor interne
pentru a detine un control mult mai strict asupra persoanelor extracomunitare care tran%itea%a
teritoriul B.4. Datorita imposibilitatii statelor comunitare de a a/unge la o intelegere, in anul
(*8+ "landa, elgia, Franta, Germania si Luxembourg au luat deci%ia de a elimina granitele
interne ce le despart. 3eritoriul statelor participante la acest act va lua
3
http://ro.wikipedia.org/wiki/Europahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Acordul_de_la_Schengenhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Acordul_de_la_Schengenhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Frontier%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Acordul_de_la_Schengenhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Frontier%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Europa -
7/24/2019 Infiintarea Spatiului Schengen
4/7
denumirea de Jpatiul c#engenK dupa oraselul din Luxembourg in care a &ost semnat. este
(0 ani, la data de E Aartie (**+ tratatul va intra in vigoare, marcand disparitia graduala a
granitelor si punctelor de control interne dintre state. u timpul, alte state vor considera &acila
aderarea la acest tratat ast&el ca celor + tari &ondatoare li se adauga1 2talia 7EH =oiembrie
(**0, pania si ortugalia 7E+ 2unie (**(, Grecia 7 =oiembrie (**E, 'ustria 7E8 'prilie
(**+, Danemarca, uedia si Finlanda 7(* Decembrie (**, a/ungand sa numere un total de
E+ de state in pre%ent. rin incorporarea 'cordului in 3ratatul de la 'msterdam acesta a &ost
rati&icat catre toate statele Bniunii 4uropene, devenind obligatorie preluarea a5uis-ului
c#engen in dreptul intern. 2rlanda si Aarea ritanie au re&u%at sa sa adere la 'cordul
c#engen motivand existenta 3ratatului Monei comune de trecere intre cele doua, tratat la care
2rlanda ar &i trebuit sa renunte prin adoptarea 'cordului c#engen.
Aarea ritanie &ace o cere prin care isi exprima dorinta de a lua parte la 3ratatul
c#engen incepand cu luna Aartie a anului (***, dar numai in problemele ce tin de cooperare
politieneasca, lupta impotriva tra&icului de stupe&iante si de istemul 2n&ormatic c#engen.
2rlanda cere aderarea in 2unie E000, optand pentru o preluare partiala a tratatului, dorind sa
coopere%e in aceleasi domenii ca si Aarea ritanie. 2n urma evaluarii termenilor si conditiilor
cerute de cele E state, onsiliul 4uropei decide la EE Decembrie E00) obligativitatea
implementarii a5uis-ului comunitar privind spatiul c#engen in legislatiile celor E tari. 2n anul
E00E incep negocierile cu 4lvetia pentru aderarea, iar la E "ctombrie E00) 4lvetia devine
membra a patiului c#engen. La data de ( Decembrie E00 Liec#tenstein depunde o cerere
de a deveni membra la acord, cerere care inca se a&la in discutie.
rincipalul scop al acestui acord a &ost creearea unui spatiu al /ustitiei, libertatii si
securitatii &ara a aduce atingere principiilor &undamentale incorporate in onstitutia vreunui
stat care urma sa ia parte la acest tratat, prin des&iintarea granitelor interne si intarirea
cooperarii intre state in domeniile politienesc si /udiciar. 3otusi problema centrala care a dus
la neintelegerile dintre state si a &ost imboldul necesar dat celor + state &ondatoare pentru apune ba%ele si a creea acest pact a &ost libera circulatie a persoanelor si eliminarea granitelor
interne. omisia 4uropean lucrea% n vederea consolidrii normelor c#engen n scopul
ntririi acestei cooperri. entru ca spaiul c#engen s &uncione%e, statele membre ale B4
trebuie s dea dovad de ncredere reciproc.
n E0((, omisia 4uropean a propus consolidarea spaiului c#engen. 'ceast
propunere include
un sistem mai puternic la nivelul B4 pentru evaluarea aplicrii normelor c#engen de ctrestatele
-
7/24/2019 Infiintarea Spatiului Schengen
5/7
4
membre ale B4 i pentru luarea deci%iilor privind reintroducerea temporar a controalelor la
&rontierele interne n ca%ul unor ameninri grave la adresa ordinii publice sau a securitii
interne. n plus, omisia a lansat de%bateri bianuale cu arlamentul 4uropean i cu onsiliul
cu privire la guvernana politic a spaiului c#engen.
1. Libera circulatie a persoanelor si a marfurilor
Dreptul la libera circulatie al cetatenilor unui alt stat membru c#engen poate &i
restrictionat, dar doar daca acestia constituie o amenintare la adresa ordinii publice, sigurantei
nationale si sanatatii publice. 2n ca%uri exceptionale, ast&el de persoane pot &i c#iar indepartatede pe teritoriul statului respectiv. 2nsa acest &apt nu are e&ect asupra liberei lor circulatii pe
teritoriul altor state membre. Frontiera se poate traversa pentru a pleca oriunde, in conditiile in
care se vorbeste despre ridicarea restrictiilor ce privesc punctele de trecere a &rontierei si
perioada de lucru a acestora. u toate acestea, dreptul la libera circulatie nu este absolut, &iind
aplicabil doar cu respectarea anumitor prevederi ale legislatie nationale re&eritoare la parcurile
nationale, %onele prote/ate, proprietatea privata, etc.. 'numite restrictii pot &i aplicate si in
ca%ul reintroducerii temporare a controlului la trecerea &rontierii de stat.
Dreptul la libera circulatie al cetatenilor unui alt stat membru c#engen poate &i
restrictionat, dar doar daca acestia constituie o amenintare la adresa ordinii publice, sigurantei
nationale si sanatatii publice. 2n ca%uri exceptionale, ast&el de persoane pot &i c#iar indepartate
de pe teritoriul statului respectiv. 2nsa acest &apt nu are e&ect asupra liberei lor circulatii pe
teritoriul altor state membre.
2. Sistemul e Informatii Schengen !SIS"
" alerta in 2 repre%inta unul din motivele de re&u% al intrarii in spatiul c#engen. u
toate acestea, in ca%ul membrilor &amiliilor cetatenilor care bene&icia%a de dreptul la libera
circulatie, trebuie intotdeauna luat in considerare daca pre%enta persoanei repective pe
teritoriul unui stat c#engen poate repre%enta o amenintare reala, pre%enta si su&icienta la
adresa unor interese &undamentale ale statelor c#engen.
"rice persoana poate a&la daca si ce date cu caracter personal care il privesc exista in
2, cand au &ost introduse 7in ce scop si de catre ce institutie. Dreptul persoanelor de a avea
-
7/24/2019 Infiintarea Spatiului Schengen
6/7
acces la datele introduse in 2 care le privesc se exercita in con&ormitate cu legislatia statului
&ata de care ele invoca acest drept.
#
omunicarea in&ormatiilor persoanei care &ace obiectul acestor date se re&u%a daca
acest lucru este
indispensabil pentru e&ectuarea unei operatii legale in legatura cu alerta sau pentru apararea
drepturilor si libertatilor unor terte parti. 2n orice ca%, acest lucru se re&u%a pe toata perioada
de valabilitate a unei alerte in scopul reali%arii unei supraveg#eri discrete.
"rice persoana are dreptul sa ceara autoritatilor de control sa veri&ice datele introduse
in istemul de 2n&ormatii c#engen cu privire la ea si modul in care au &ost &olosite aceste
date. 'cest drept este reglementat de legislatia nationala a partii contractante careia i se
adresea%a solicitarea.
2n acelasi timp, se garantea%a dreptul de a &i corectate datele inexacte care o privesc
7de ex. cele introduse gresit procesate in 2 si dreptul de a &i sterse din 2 orice date stocate
ilegal 7care nu ar &i trebuit sa &ie introduse.
3oate aceste drepturi se exercita in con&ormitate cu legislatia nationala a statului in
care se invoca, procedurile la nivelul &iecarui stat membru putand ast&el di&eri. 2n @omania,
aceasta problematica este reglementata de "BG nr. (E8(+.0*.E00+ privind in&iintarea,
organi%area si &unctionarea istemului 2n&ormatic =ational de emnalari.
Drepturile unei persoane &i%ice sunt recunoscute tuturor cetatenilor, indi&erent daca
provin sau nu dintr-un stat membru al spatiului c#engen1
-Dreptul de acces la datele stocate n SINS 7ori de cate ori persoana considera
necesar, dar numai o datN pe an n mod gratuit
-solicitarea autoritatilor competente 7politie, /andarmerie, vNmi etc., n scris, sub
semnNturN si datN, sN comunice in&ormatii cu privire la datele tale personale existente n 2=>
- autoritNtile competente pot re&u%a comunicarea in&ormatiilor solicitate n ca%ul ncare acest lucru este indispensabil pentru executarea unei sarcini legale n legNturN cu
semnalarea sau pentru protectia drepturilor si libertNtilor unor terti>
-autoritatea competentN sesi%atN este obligatN sN comunice in&ormatiile solicitate n
termen de (+ %ile de la data primirii cererii>
-Dreptul de rectificare si de stergere a datelor inexacte sau stocate ilegal
- poti cere autoritNtilor competente recti&icarea datelor tale care sunt inexacte,
stergerea datelor stocate ilegal si repararea pre/udiciului cau%at>
-
7/24/2019 Infiintarea Spatiului Schengen
7/7
- autoritatea competentN sesi%atN este obligatN sN comunice in&ormatiile solicitate n
termen de (+ %ile de la data primirii cererii.
$
- Dreptul de a te adresa justitiei (gratuit)
- poti intenta o actiune n &ata instantelor competente pentru a avea acces, a recti&ica
sau a sterge date, pentru a solicita in&ormatii ori pentru a obtine despNgubiri n urma unei
semnalNri care te priveste.