INFIINTAREA PLANTATIILOR DE VII RODITOARE

CONSIDERATII GENERALE

Infiintarea plantatiilor de vii roditoare necesita cheltuieli mari de investitii care

urmaresc obtinerea unor productii sporite si de calitate superioara, in conditii de eficienta

economica maxima.

La baza infiintatii plantatiilor viticole stau proiectele de executie, elaborate de unitati

specializate, pentru intocmirea carora sunt necesare studii complexe asupra terenurilor

destinate plantatiilor viticole: topografice, hidrologice, pedologice, agrochimice si climatice,

etc.

Prin proiectare vor fi rezolvate urmatoarele probleme:

- Alegerea sistemului de cultura a vitei de vie

- Alegerea tipului de plantatie viticola

- Alegerea terenurilor pentru infiintarea plantatiilor viticole in areale favorabile culturii

vitei de vie

- Organizarea si amenajarea terenului destinat plantarii vitei de vie

- Pregatirea terenului in vederea plantarii vitei de vie

- Alegerea si amplasarea portaltoilor si a soiurilor de vita roditoare

- Stabilirea distantelor de plantare a vitei de vie

- Plantarea vitei de vie

SISTEME DE CULTURA ALE VITEI DE VIE

1.Sistemul de cultura neprotejata

Este practicat in regiunile din sudul tarii unde temperaturile minime nocive(sub -18°C la

soiuruile pentru stuguri de masa si sub -20°C la soiurile pentru struguri de vin)din timpul iernii

survin foarte rar si anume 1-2 ani din 10. In aceste conditii pierderile de ochi nu depasesc 20-

40%.

Butucii sunt condusi in plantatii pe tulpini inalte si semiinalte .

2.Sistemul de cultura semiprotejata

Este practicat in zonele climatice unde temperaturile minime nocive pentru vita de vie au o

fercventa de 2- 4 ani din 10, pierderile de ochi in aceste conditii pot ajunge pana la 40-60%.

Butuci sunt condusi pe forme inalte si semiinalte, iar incepand cu anul III de la plantare la

baza tulpinii se pastreaza la taiere 1-2 cepi de siguranta de 2 ochi.

3.Sistemul de cultura protejata

Este practicat in zonele in care temperaturile minime nocive pentru vita de vie au o frecventa

mai mare de 4 ani din 10, iar pierderile de ochi in aceste conditii pot depasi 60%.

Se caracterizeaza prin folosirea formei joase de conducere a butucilor

TIPURI DE PLANTATII VITICOLE

Tipurile de plantatii viticole exprima in general gradul de intensivizare a culturii vitei de

vie si sunt determinate de panta terenului, densitatile de plantare, forma de conducere a butucilor,

posibilitatile de mecanizare

Plantatii viticole cu distante mici – corespunde soiurilor cu o vigoare mica si cu o

fertilitate mai scazuta a terenurilor, dist. de pl. 1,0-1,2m intre randuri, densitate de

8000 - 10000 but./ha, fiind pretabil pentri taierea scurta si conducere joasa. Se practica

in centrele viticole din Banat

Plantatii viticole cu distante mijlocii sau obisnuite - amplasate pe terenuri cu pante

moderate (sub 15%) si soluri cu fertilitate mijlocie. Distantele de plantare folosite :

2,2m/1,0 -1,4m, rezultand o densitate de 3300-4500 but./ha.Este cel mai raspandit tip

de plantatie fiind pretabil pentru pentru toate regiunile viticole, atat pentru soiurile de

vin cat si pentru cele de masa .

Plantatii viticole cu distante mari - ( 3,0 -3,6 m intre randuri) se caracterizeaza prin

densitati mai mici cuprinse intre 2300-3333 but./ha.Se infiinteaza pe terenuri relativ

plane sau cu panta usoara sub 8%, pe soluri cu fertilitate ridicata si in conditii de

cultura neprotejata sau semiprotejata a vitei de vie.Sunt recomandate in special pentru

soiurile de masa si cele de mare productie.

Plantatii viticole pe nisipuri – au specific regional(sudul Olteniei, sudul Moldovei,

Teremia), distante mai mari de plantare( 2,5m /1,2-1,4m) rezultand densitati de 2800-

4000 but./ha. Sunt cultivate soiuri pentru vinuri curente (albe si roze) si pentru struguri

de masa

Plantatii viticole pe terase – sunt amenajate pe terenuri cu panta peste 12%, soluri cu

fertilitate scazuta, si se caracterizeaza prin folosirea unor distante de plantare de 2,0m/

1,0-1,4m rezultand densitati cuprinse intre 3500 – 5000 but./ha. Sunt cultivate soiuri

pentru vinuri de de calitate(albe si rosii).

Plantatii viticole de tip familial – se infiinteaza pe suprafete mici pentru satisfacerea

consumului propriu folosind distante de plantare de 1,5 – 1,8 m intre randuri si 1,0 –

1,4 m intre butuci.

ALEGEREA TERENURILOR PENTRU

INFIINTAREA PLANTATIILOR VITICOLE

Factori de biotop a. climatici

durata perioadei de vegetatie

- min. 160 de zile pentru soiurile cu maturare timpurie si extratimpurie

- min. 170 de zile pentru soiurile cu maturare mijlocie

- min. 180 de zile pentru soiurile cu maturare tarzie

bilantul termic global(BTG)

- peste 2700°C pentru soiurile cu maturare timpurie si extratimpurie

- peste 2900°C pentru soiurile cu maturare mijlocie

- peste 3400°C pentru soiurile cu maturare tarzie

bilantul termic activ(BTA) trebuie sa depaseasca 2600°C

bilantul termic util(BTU) pentru cele trei categorii de soiuri sunt 1000°C , 1300°C

si respectiv 1500°C

durata de stralucire efectiva a soarelui in timpul perioadei de vegetatie

- peste 1200 h favorabila culturii soiurilor timpurii

- peste1400 h pentru soiurile cu maturare mijlocie

- peste 1500 h pentru soiurile tarzii

precipitatiile anuale - fara irigare cultura vitei de vie in tara noastra este posibila in

zonele in care precipitatiile anuale depasesc 450 mm din care cel putin 250 mm in

timpul perioadei de vegetatie

frecventa temperaturilor minime absolute

b. de relief

inclinarea versantilor

expozitia versantilor

altitudinea

c. litologici

substratul pe care este asezat solul

depozite de leoss

argile, marne, calcare, nisipuri

d. pedologici

textura solului

grosimea solului

nivelul apei freatice

continutul de saruri

gradul de alcalinizare

reactia solului

puterea clorozanta a solului

Factori sociali-economici existenta fortei de munca

apropierea de centrele populate

posibilitatile de racordare la utilitati obligatorii

ORGANIZAREA SI AMENAJAREA TERENULUI

DESTINAT PLANTARII VITEI DE VIE

Impartirea terenului in unitati de exploatare

Parcela - cea mai mica unitate de exploatare, forma dreptunghiulara sau patrata,

latime optima de 100m , lungimea in functie de panta terenului intre 100 – 300 m,

suprafata 1-5 ha.

Tarlaua – este unitatea de baza pentru executarea lucrarilor mecanizate, alcatuita din

3-6 parcele, lungimea in functie de panta terenului intre 300- 800m, suprafata 3-30

ha)

Trupul viticol -150-500 ha

Stabilirea retelei de drumuri si amplasarea zonelor de intoarcere

- Drumuri principale(latime de 6 m, recomandabil pietruite)

- Drumuri secundare(latime de 4 m)

- Alei(latime 4m)

- Poteci(latime de 2m)

- Zone de intoarcere cu latimea de 6m la capetele tarlalelor

Amenajarea sistemului de alimentare cu apa si cu solutie pentru stropit(de regula

urmareste reteaua de drumuri din interiorul plantatiei)

Amplasarea retelei de irigatie – se proiecteaza si se executa in functie de metoda de

udare preconizata(prin brazde, aspersiune, sau picurare)

Amlpasarea constructiilor

- constructii cu caracter tehnologic(depozite pt ingrasaminte, remize pt. tractoare si

masini, centre de prelucrare a strugurilor)

- constructii social-gospodaresti (sedii de ferma, grupuri sociale,etc.)

ALEGEREA SI AMPLASAREA PORTALTOILOR SI

A SOIURILOR DE VITA RODITOARE

ALEGEREA PORTALTOILOR

Rezistenta la calcarul activ din sol

- Sensibili (Riparia gloire – 6% calcar activ)

- Rezistenti (Chasselas×Berlandieri 41 B, 140 Ruggeri, Fercal – 40% calcar activ)

Rezistenta la seceta

- Sensibili si cu rezistenta slaba(Riparia gloire, Kober 5BB, Teleki 8B)

- Rezistenta ridicata(140 Ruggeri, 1130 Paulsen)

Rezistenta la excesul de umiditate

-Toleranti (Riparia gloire)

-Sensibili (140 Ruggeri, Rupestris du Lot)

Rezistenta la saruri

-Slaba (SO-4, Rupestris du Lot)

-Mare (1103 Paulsen, Solonis×Riparia 1616C

Rezistenta la aciditatea solului

- foarte rezistent (Gravesac)

Rezistenta la nematozi

- sensibili (Chasselas×Berlandieri 41B)

- foarte rezistenti (SO4, Kober 5BB, Teleki 8B)

Afinitatea sau compatibilitatea cu soiul altoit

- diametrele altoiului si portaltoiului

- longevitatea butucilor

- regularitatea productiei

Relatia dintre vigoarea portaltoiului si directia de productie

- portaltoii vigurosi (pt. soiurile de struguri de masa si cele pt. vinuri de consum curent)

- portaltoi cu vigoare redusa si medie (pt. soiurile de calitate)

Adaptara portaltoilor la diferite tehnici culturale

- pt. formele inalte cu densitati mici (potraltoi vigurosi)

- pt. densitati mari (portaltoi cu vigoare redusa)

ALEGEREA SOIURILOR

La alegerea soiurilor de vita roditoare se va tine seama de Ordinul 225/31.03.2006,

privind aprobarea „Zonarii soiurilor nobile de viţă de vie roditoare admise în cultură în arealele

viticole din România”. Criteriul principal in alegerea si folosirea soiurilor il constituie directia de

productie.

Pentru podgoria Cotesti din care face parte si centrul viticol Tamboiesti, soiurile nobile

de viţă de vie roditoare admise în cultură, pe directii de productie sunt prezentate in tabelul 1

Tabel nr. 1

Podgoria Centrul viticol

Judeţul

Direcţii de producţie

Soiuri nobile de viţă de vie roditoare admise în cultură

1 2 3 4 17.COTEŞTI

17.1.Coteşti Vrancea

-Vinuri albe Aligoté, Aromat de Iaşi, Bãbeascã gri, Chardonnay, Donaris, Fetească albă, Fetească regală, Golia, Mioriţa, Ozana, Pinot gris, Raluca, Riesling italian, Sauvignon,Unirea

-Vinuri roşii

Arcaş , Balada, Băbească neagră, Cabernet Sauvignon, Codană, Fetească neagră, Merlot, Pinot noir

-Vinuri aromate Muscat Ottonel, Şarba

-Struguri de masă

Chasselas doré, Gelu, Milcov , Muscat Adda, Muscat Hamburg, Paula, Transilvania, Victoria, Xenia

17.2. Tâmboieşti Vrancea

-Vinuri albe Aligoté, Aromat de Iaşi, Bãbeascã gri,Chardonnay , Donaris, Fetească albă, Fetească regală, Golia, Ozana, Pinot gris, Raluca, Riesling italian, Sauvignon , Unirea

-Vinuri roşii Arcaş , Balada, Băbească neagră, Cabernet Sauvignon , Codană, Fetească neagră, Merlot , Pinot noir

-Vinuri aromate Muscat Ottonel, Şarba -Struguri de masă

Afuz Ali, Chasselas doré, Gelu, Milcov, Muscat Adda, Muscat Hamburg, Paula

17.3.Cârligele Vrancea

-Vinuri albe Aligoté, Aromat de Iaşi, Bãbeascã gri, Chardonnay, Donaris, Fetească albă, Fetească regală, Golia, Ozana, Pinot gris , Raluca, Riesling italian, Sauvignon, Unirea

-Vinuri roşii

Arcaş , Balada, Băbească neagră , Cabernet Sauvignon , Codană, Fetească neagră, Merlot , Pinot noir

-Vinuri aromate Muscat Ottonel, Şarba

-Struguri de masă

Chasselas doré, Gelu, Milcov , Muscat Adda, Muscat Hamburg, Paula, Silvania, Transilvania, Victoria, Xenia

17.4. Vârteşcoiu Vrancea

-Vinuri albe

Aligoté, Aromat de Iaşi, Bãbeascã gri, Chardonnay , Donaris, Fetească albă, Fetească regală , Golia, Ozana, Pinot gris, Raluca, Riesling italian, Sauvignon, Unirea

-Vinuri roşii Arcaş , Balada, Băbească neagră, Cabernet Sauvignon, Codană, Fetească neagră, Merlot , Pinot noir

-Vinuri aromate Muscat Ottonel , Şarba

-Struguri de masă

Chasselas doré, Gelu, Milcov , Muscat Adda, Muscat Hamburg, Paula, Silvania, Transilvania ,Victoria, Xenia

STABLIREA DISTANTELOR DE PLANTARE

SAU A SPATIULUI DE NUTRITIE

Criterii

vigoarea soiurilor roditoare

vigoarea portaltoilor

fertilitatea solului

conditiile climatice

forma de conducere a butucilor

incarcatura de rod atribuita la taiere

Alegerea distantelor optime de plantare influenteaza nivelul productiei, calitatea

acesteia si costurile de productie.La alegerea distantelor intre randuri se tine seama

si de posibilitatile de mecanizare a lucrarilor

Efectele diferitelor densitati de plantare asupra cresterii si fructificarii vitei de

vie

O plantatie viticola reprezinta o comuniune de plante intre care are loc o competitie la

nivelul solului (pt. apa si elemente minerale), la nivelul aerului(pt. oxigen si dioxid de

carbon) si pentru interceptia luminii.

densitate redusa

- absenta competitiei

- vigoare sporita

- productie ridicata/butuc

- calitate redusa

densitate excesiva

- competitie ridicata

- vigoare scazuta

- productie redusa/butuc

- calitate potrivita

- costuri mari de infiintare

densitate optima

- competitie echilibrata

- vigoare mijlocie

- productie mijlocie

- calitate optima

Nr.

crt

Tipul plantatiei Vigoarea

soiurilor

Distante de plantare Nr. de vite/ha

intre

randuri

m

pe

randuri

m

1.

2.

3.

4.

5.

Plantatii pe terenuri cu pante

moderate(sub 15%); soluri cu

fertilitate mijlocie

Plantatii pe terenuri plane sau

cu pante mici(sub 8%); soluri

cu fertilitate ridicata:

- conducere semiinalta si

joasa a vitelor cu protejare

partiala sau totala

- conducere pe tulpini inalte

Plantatii pe pante terasate;

soluri cu fertilitate scazuta

Plantatii pe nisipuri ameliorate

si irigate

Plantatii de tip gospodaresc

- slaba si

mijlocie

- mare

- slaba si

mijlocie

- mare

- mare

- slaba si

mijlocie

- mare

- slaba si

mijlocie

- mare

- slaba si

mijlocie

- mare

2,2

2,2

2,2

2,2

3,0

2,0

2,0

2,5

2,5

1,5 –

1,8

1,0 – 1,2

1,2 – 1,4

1,0 – 1,2

1,2 – 1,4

1,0 – 1,2

1,0 – 1,2

1,2 – 1,4

1,0 – 1,2

1,2 -1,4

1,0 -1,2

1,2 – 1,4

3787 – 4545

3246 – 3787

3787 – 4545

3246 – 3787

2777 – 3333

4166 – 5000

3571 – 4166

3333 – 4000

2857 – 3333

4629 -6666

3968 - 5555

PREGATIREA TERENULUI IN VEDEREA PLANTARII VITEI DE VIE

Intrucat durata plantatiilor viticole este destul de mare (peste 30 de ani) se impune lucrari

de pregatire a terenului, prin care sa se amelioreze insusirile fizice, chimice si biologice ale

solului.

Defrisarea si nivelarea terenului

eliminarea vegetatiei lemnoase existente pe teren(arbori, arbusti, butuci, etc.)

eliminarea denivelarilor de teren

Asigurarea perioadei de odihna a solului

asigurarea unei perioade de repaus a solului de 3-5 ani, timp in cand se recomanda

cultivarea de plante leguminoase in vederea refacerii structurii si fertilitatii solului,

dar si pentru a preveni cresterea slaba, intrarea tarzie pe rod sau chiar pieirea vitei

de vie

in cazul cand replantarea se face la scurt timp dupa defrisarea plantatiilor vechi

pentru a evita raspandirea bolilor virotice prin intermediul nematozilor se

recomanda dezinfectarea solului

Fertilizarea terenului (fertilizarea de baza)

- imbunatatirea aprovizionarii solului cu materie organica, precum si crearea unei rezerve

de fosfor si potasiu, ce va fi utilizata de plante si dupa intrarea pe rod a plantatiei

- stabilirea dozelor de ingrasaminte se va face in functie de rezultatele analizelor solului

fertilizare organica(cu gunoi de grajd 30-40 t/ha)

fertilizare chimica (cu ingrasaminte chimice, orientativ 150-200 kg/ha ing. cu fosfor si

200-250 kg./ha ing. cu potasiu exprimate in s.a. )

Corectarea aciditatii solului( PH-ul ‹ 6)

cu amendamente calcaroase(praf de piatra de var, dolomite, etc.)

Desfundatul terenului

mobilizarea profunda a terenului la 50-70 cm ,care consta in inversarea si

amestecarea orizonturilor pentru imbunatatirea regimului termic si de aeratie care

va asigura conditii optime pentru activitatea biologica din sol

perioada de executare - toamna pana la inceputul iernii

odata cu desfundatul sunt incorporate in adancime si ingrasamintele organice si

minerale

Pichetarea terenului

marcarea locului pe care il va ocupa fiecare vita pe teren cu ajutorul

pichetilor(tarusi de 50-60 cm lungime)

se executa spre sfarsitul iernii, in cazul plantarilor de primavara, dupa desfundatul

si nivelatul terenului

pentru executarea lucrarii este necesar sa se cunoasca:

- distantele de plantare

- orientarea randurilor(pe directia N-S pentru terenurile plane si slab inclinate si

pe directia curbelor de nivel pentru terenurile in panta)

- sistemul de pichetat (dreptunghi, patrat, etc.)

PLANTAREA VITEI DE VIE

Perioada de plantare

Primavara cat mai devreme(martie-inceputul lunii aprilie) cand in sol la 40 -50 cm

se inregistraza 7-10°C

Pe terenurile grele cu exces de umiditate plantarea se face mai tarziu (inceputul

lunii mai)

Plantarea de toamna se recomanda numai pe terenurile bine drenate si trebuie

incheiata inainte de inregistrarea temperaturilor negative(luna nioembrie)

Pregatirea vitelor pentru plantare(in ziua plantarii)

Se admit pentru plantare vite sanatoase, cu sudura de jur imprejur, radacini alb-

sidefii, cordite cu muguri viabili

Fasonara vitelor

- scurtarea radacinilor (8-10 cm) si a corditei (3-4 ochi)

- suprimarea ciotului de la altoi

- eliminarea radacinilor de la nodurile intermediare ale portaltoiului

Fig. nr. 2 Fasonarea vitelor in vederea plantarii

Parafinarea vitelor(in cazul plantarii fara musuroi)

Mocirlirea vitelor

Metode de plantare

Plantarea obisnuita a vitelor

- in gropi adanci de 50 cm si largi de 35-40 cm facute pe aceiasi parte a

pichetului(la 3-5 cm), cu putin timp inainte de plantare

Fig nr. 2 Plantarea obisnuita a vitelor

Plantarea pe nisipuri (gropi de 60-80cm)

Plantarea in gropi deschise

Plantarea semimecanizata (cu hidroburul)

Plantarea mecanizata