INFIINTARE FERMA PISCICOLA PRIN LUCRARI DE …

RAPORT

DE MEDIU

„INFIINTARE FERMA PISCICOLA

PRIN LUCRARI DE AMENAJARE

extravilan oraş Mărăşeşti T51-P251,

județul Vrancea”

TITULAR

S.C. VASVER S.R.L.

2012

RAPORT DE MEDIU – „Înfiinţare ferma piscicola prin lucrări de amenajare, extravilan oraş Mărăşeşti judeţul

Vrancea ”

2

RAPORT DE MEDIU

„ÎNFIINŢARE FERMĂ PISCICOLĂ, T 51, P2 51, EXTRAVILAN

ORAŞ MĂRĂŞEŞTI, JUDEŢUL VRANCEA ”

ÎNTOCMIT,

Elaborator de studii pentru protectia mediului

Expert ecolog Pantelimon Teodor George

TITULAR

S.C. VASVER S.R.L.


Vrancea ”

3

C U P R I N S

INTRODUCERE ________________________________________________________________ 5

1. INFORMAŢII GENERALE ______________________________________________________ 7

1.1. TITULARUL PROIECTULUI _______________________________________________________ 7

1.2. PROIECTANTUL LUCRĂRII ______________________________________________________ 7

1.3. AUTORUL RAPORTULUI DE MEDIU ______________________________________________ 7

1.4. SCOPUL ŞI OBIECTIVELE RAPORTULUI DE MEDIU __________________________________ 7

2. CONŢINUTUL ŞI OBIECTIVELE PRINCIPALE ALE PLANULUI URBANISTIC ZONAL _________ 10

2.1 OBIECTIVE PUZ _______________________________________________________________ 10

2.2 CONŢINUTUL PUZ ____________________________________________________________ 10

2.3. RELAŢIA P.U.Z. CU ALTE PLANURI ŞI PROGRAME __________________________________ 12

3. ASPECTE RELEVANTE ALE STĂRII MEDIULUI ŞI ALE EVOLUŢIEI SALE PROBABILE ÎN SITUAŢIA NEIMPLEMENTĂRII PUZ _____________________________________________________ 13

3.1 DESCRIEREA ZONEI DE ÎN CARE VA FI AMPLASATĂ AMENAJAREA PISCICOLĂ PRIN EXPLOATARE DE BALAST ______________________________________________________ 13

3.1.1. Relieful şi caracteristicile geotehnice ale amplasamentului ___________________ 13 3.1.2. Clima zonei ________________________________________________________ 14 3.1.3. Aer şi zgomot _______________________________________________________ 16 3.1.4. Resursele de apă ____________________________________________________ 16 3.1.5. Solurile ____________________________________________________________ 17 3.1.6. Flora, fauna şi arii naturale cu regim special_______________________________ 18 3.1.7. Spaţiile verzi şi zonele de agrement _____________________________________ 28 3.1.8. Monumente istorice, arhitectonice şi de artă _____________________________ 34 3.1.9. Căile de comunicaţie _________________________________________________ 34

3.2 EVOLUŢIA PROBABILĂ A CALITĂŢII MEDIULUI ÎN SITUAŢIA NEIMPLEMENTĂRII PUZ ____ 35

3.2.1. Riscurile naturale ____________________________________________________ 35 3.2.2. Atmosfera _________________________________________________________ 36 3.2.3. Resursele de apă ____________________________________________________ 36 3.2.4. Solul ______________________________________________________________ 36 3.2.5. Flora, fauna şi rezervaţiile naturale _____________________________________ 37

4. OBIECTIVE DE MEDIU STABILITE RELEVANTE PENTRU PUZ _________________________ 38

5. PROBLEME DE MEDIU RELEVANTE PENTRU IMPLEMENTAREA PUZ __________________ 39

5.1. GESTIONAREA DEŞEURILOR ___________________________________________________ 39

5.2. MANAGEMENTUL APELOR UZATE ______________________________________________ 42

6. POTENŢIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI ÎN CAZUL IMPLEMENTĂRII P.U.Z. _________________________________________________________________________ 43

6.1. POTENŢIALE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA FACTORULUI DE MEDIU APĂ. _________ 43

6.2. POTENŢIALE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA FACTORULUI DE MEDIU AER. _________ 44


Vrancea ”

4

6.3. POTENŢIALE EFECTE SEMNIFICATIVE ALE ZGOMOTULUI ŞI VIBRAŢIILOR. ____________ 44

6.4. POTENŢIALE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA FACTORULUI DE MEDIU SOL. __________ 47

6.5. POTENŢIALE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA FAUNEI, FLOREI ŞI REZERVAŢIILOR NATURALE. _________________________________________________________________ 48

6.5.1. Potenţialele efecte negative asupra habitatelor de interes comunitar. __________ 48 6.5.2. Potenţialele efecte negative asupra speciilor de interes comunitar. ____________ 48

6.6. POTENŢIALELE EFECTE ASUPRA POPULAŢIEI _____________________________________ 60

7. POSIBILE EFECTE ASUPRA MEDIULUI ÎN CONTEX TRANSFRONTALIER ŞI EFECTELE CUMULATIVE ______________________________________________________________ 61

7.1. EVALUAREA POTENŢIALELOR EFECTE ÎN CONTEXT TRANSFRONTALIER _______________ 61

7.2. ANALIZA POTENŢIALELOR EFECTE CUMULATIVE A PROIECTULUI PROPUS CU ALTE PROIECTE___________________________________________________________________ 61

8. MASURI PROPUSE PRIN STRATEGIA PUZ PENTRU A PREVENI EFECTELE NEGATIVE ______ 63

8.1. MĂSURI DE PREVENIRE A EFECTELOR NEGATIVE ASUPRA APELOR FREATICE ŞI DE SUPRAFAŢĂ _________________________________________________________________ 63

8.2. MĂSURI DE PREVENIRE A EFECTELOR NEGATIVE ASUPRA FACTORULUI DE MEDIU AER 65

8.3. MĂSURI DE PREVENIRE A EFECTELOR NEGATIVE ASUPRA FACTORULUI DE MEDIU SOL _ 66

8.4. MĂSURI DE PREVENIRE A EFECTELOR NEGATIVE ASUPRA FAUNEI, FLOREI ŞI REZERVAŢIILOR NATURALE. ___________________________________________________ 68

10. ANALIZA ALTERNATIVELOR _________________________________________________ 69

11. DIFICULTĂŢI ÎNTÂMPINATE _________________________________________________ 72

12. DESCRIEREA MĂSURILOR DE MONITORIZARE ___________________________________ 73

13. CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI ________________________________________________ 75

REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC ______________________________________________ 85


Vrancea ”

5

INTRODUCERE

Protecţia mediului a devenit una din principalele preocupări ale secolului XXI şi

reprezintă o provocare pentru actualul mileniu in contextul destabilizării din ce în ce mai

accentuate a echilibrelor naturale. Comunitatea internaţională a fost pusă în faţa unor evenimente

care au avut un impact deosebit asupra mediului: accidentele tancurilor petroliere Tory Canion în

1967, Exxon Valdez în 1992, Prestige în 2002, accidentul de la uzinele Sandoz din Elveţia sau

cel de la Bhopal din India, şi nu în ultimul rând accidentul de la Cernobîl-Ucraina şi accidentul

nuclear de la Fukushima-Daiichi > Japonia. Toate acestea au determinat societatea internaţională

să devină conştientă de importanţa mediului, nu numai pentru omenire, ci pentru perpetuarea

vieţii pe întreaga Planetă.

Astfel, relaţia mediu-societatea umană a căpătat dimensiuni concrete. Nu se mai pune

problema “îmblânzirii naturii”, ci a conştientizării faptului că omul este o parte intrinsecă a

mediului, fapt pentru care protecţia şi conservarea acestuia înseamnă, de fapt, asigurarea

habitatului necesar pentru continuarea existenţei sale.

Un loc aparte în cadrul acestor preocupări este ocupat de tehnicile și instrumentele cu

caracter preventiv si de precauţie. Rolul lor a crescut odată cu trecerea de la mecanismele “end of

pipe” de protecţie a mediului la cele preventive. Varietatea, complexitatea şi acceptarea acestor

mecanisme legale au crescut în ultimii ani datorită influenţei reciproce a legislaţiei naţionale şi

internaţionale.

Printre aceste mecanisme se număra și elaborarea rapoartelor de mediu pentru planuri şi

programe conform Directivei 2001/42/EC a Parlamentului şi Consiliului European intrată în

vigoare la 21 iulie 2001 şi transpusă în legislaţia română prin H.G. nr.1076 din 8 iulie 2004. Prin

aceasta se urmăreşte asigurarea unui nivel înalt de protecţie a mediului şi integrarea aspectelor de

mediu în pregătirea şi adoptarea anumitor planuri şi programe care promovează dezvoltarea

durabilă.


Vrancea ”

6

La nivelul Uniunii Europene au fost stabilite o serie de obiective în vederea creării

condiţiilor pentru dezvoltarea durabilă, ţinându-se cont de impactul economic, social şi de mediu

a implementării proiectelor, planurilor şi programelor. Aceste obiective sunt formulate conform

angajamentelor de la Kyoto şi se referă la:

reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 1% în medie pe an, faţă de

valorile din 1990;

stabilirea unui echilibru între dezvoltarea economică, utilizarea resurselor şi

generarea deşeurilor;

protecţia şi reabilitarea habitatelor şi a mediului natural.

Respectarea acestor obiective are ca efect dezvoltarea regională echilibrată, reducându-se

disparităţile economice între regiuni şi menţinerea viabilităţii comunităţilor rurale şi urbane, în

conformitate cu directivele europene privind dezvoltarea teritorială. În acest sens sunt încurajate

iniţiativele locale de abordare a problemelor cu care se confruntă diferite zone, precum şi

elaborarea de strategii integrate pentru zonele sensibile din punct de vedere al mediului.

Evaluarea de mediu pentru planuri şi programe (SEA) se realizează în scopul evaluării

problemelor de mediu, ameliorării şi conservării mediului înconjurător.


Vrancea ”

7

1. INFORMAŢII GENERALE

1.1. TITULARUL PROIECTULUI

S.C. VASVER S.R.L., societate cu capital privat, cu sediul în oraşul Mărăşeşti, judeţul

Vrancea, are prevăzută în actul constitutiv al societăţii activităţile: activităţi piscicole şi extracţie

a pietrişului şi nisipului - cod CAEN.

Datele de identificare a societăţii sunt următoarele:

Adresa sediului: oraş Mărăşeşti, judeţul Vrancea

Str. Carpaţi nr.13

ORC: J39/364/2007;

Cod unic de înregistrare: RO 21604140;

Persoană de contact:Vasile Calmîş;

Telefon/ 0749084277

1.2. PROIECTANTUL LUCRĂRII

Birou Individual de Proiectare Arh. Chiriac Cornel

1.3. AUTORUL RAPORTULUI DE MEDIU

Elaborator de studii pentru protecţia mediului – Pantelimon Teodor George

persoană fizică autorizată înscrisă în Registrul Naţional al elaboratorilor de studii pentru

protecţia mediului, la poziţia nr. 493.

Adresa: str. 1 Decembrie 1918, bl. 7, sc. 1, ap. 3, Focşani;

Telefon: 0743344054, Fax: 0237238719; e-mail: [email protected]

1.4. SCOPUL ŞI OBIECTIVELE RAPORTULUI DE MEDIU

Prezentul Raport de Mediu a fost elaborat ca urmare a solicitării S.C. VASVER S.R.L.

în vederea obţinerii Avizului de Mediu pentru Planul Urbanistic Zonal (PUZ) pentru

obiectivul „Înfiinţare ferma piscicola prin lucrări de amenajare, extravilan oraş Mărăşeşti,

județul Vrancea”.

Scopul realizării P.U.Z. este armonizarea noilor activităţi cu politicile economice, sociale,

ecologice şi culturale, stabilite la nivel local şi judeţean. Prin întocmirea Raportului de Mediu se


Vrancea ”

8

urmăreşte crearea cadrului necesar pentru dezvoltarea durabilă şi implementarea unui sistem de

dezvoltare eficient din punct de vedere economic şi ecologic, care să fie conform cu prevederile

directivelor europene. Prezentul raport supune analizei potenţialele efectele semnificative ale

P.U.Z. asupra mediului, analizând consecinţele generate de implementarea proiectelor ce vizează

creşterea nivelului de trai al locuitorilor, dar şi posibilitatea de eficientizare a măsurilor de

protecţie a mediului pe teritoriul localităţii şi cu incidenţă asupra teritoriului judeţului Vrancea.

Raportul de Mediu prezintă:

starea actuală a mediului pe suprafaţa amplasamentului şi în împrejurimi;

posibila evoluţie a factorilor de mediu în cazul neimplementării P.U.Z.;

problemele de mediu posibil a fi generate de implementarea P.U.Z.

evaluarea evoluţie factorilor de mediu în cazul implementării planului propus;

recomandări prin care pentru reducerea incidenţei efectelor implementării P.U.Z.

asupra factorilor de mediu şi a populaţiei.

Obiectivele de mediu au fost stabilite în concordanţă cu obiectivele propuse prin strategia

de dezvoltare locală şi judeţeană.

Pentru întocmirea prezentului Raport de mediu au fost consultate următoarele acte

normative cu referire la protecţia mediului:

o HG 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru

planuri şi programe, prin care a fost ratificată Directiva SEA;

o Metodologia de elaborare a PUZ pe baza „ Ghidului privind metodologia de elaborare şi

conţinutul cadrul al Planului Urbanistic General” elaborat de Institutul Naţional de

Cercetare Dezvoltare în Urbanism şi Amenajarea Teritoriului şi avizat de Ministrul

Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului cu ordinul 13 N/10.03.1999.

o Memoriul tehnic al Planului Urbanistic Zonal pentru obiectivul „Amenajare piscicolă

prin lucrări de amenajare Tarlaua 51, Parcela 251, judeţul Vrancea”.

o Planșă 1:1000 – Plan de situație;

o Planşă – Plan de încadrare în zonă – zonificare funcţională, folosinţa terenurilor;

o Planşă – Proprietate asupra terenurilor – obiective de utilitate publică;

o Planşă – Situaţia existentă - Disfuncţionalităţi;

o Memoriu General întocmit de BIROU INDIVIDUAL DE PROIECTARE Arh. Chiriac

Cornel;

o Regulamentul Local de Urbanism;

o Legea 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismului cu modificările şi

completările ulterioare


Vrancea ”

9

o OUG 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată prin Legea 265/2006

o Legea apelor nr.107/1996 cu modificările ulterioare

o HG 321/2005 privind evaluarea şi gestionarea zgomotului ambiental

o Ord. 756/1997 – reglementare privind evaluarea poluării mediului

o Legea 211/2011 privind regimul deşeurilor;

o Informaţii de la Direcţia Generală a Muncii şi Protecţiei Sociale;

o Plan de amenajare a teritoriului Vrancea;

o Studiu privind „ Zonele de risc” întocmit de CJ Vrancea;

Actele normative principale care asigură cadrul legislativ pentru protecţia şi

managementul mediului au constituit elementul fundamental în evaluarea problemelor de mediu

şi în elaborarea Raportului de mediu.

Pentru realizarea Raportului de mediu a fost constituit grupul de lucru cu implicarea

autorităţilor publice responsabile cu protecţia mediului ( Agenţia pentru Protecţia Mediului

Vrancea, Garda de Mediu şi Consiliul Judeţean Vrancea), a autorităţilor publice responsabile cu

sănătatea populaţiei umane (Direcţia Judeţeană de Sănătate Publică), a autorităţilor responsabile

cu protecţia patrimoniului istoric şi cultural (Direcţia Judeţeană de Patrimoniu), precum şi a

autorităţilor care administrează cursurile de apă (Administraţia Naţională „Apele Române” –

Administraţia Bazinală de Apa Siret și custodele sitului ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior. În

şedinţa primului grup de lucru au fost abordate următoarele aspecte:

o conţinutul raportului de mediu;

o relaţia planului cu alte planuri şi programe;

o problemele de mediu identificate în zonă;

o factori/aspecte de mediu relevante pentru P.U.Z.

o impactul implementării planului asupra factorilor de mediu (mărimea, durata,

reversibilitatea);

o nivelul de extindere şi detaliere a raportului de mediu;

o evaluarea alternativelor;

o modalităţi de monitorizare multianuală a biodiversităţii;


Vrancea ”

10

2. CONŢINUTUL ŞI OBIECTIVELE PRINCIPALE ALE PLANULUI

URBANISTIC ZONAL

Planul urbanistic zonal pentru obiectivul „Înfiinţare fermă piscicolă prin lucrări de

amenajare, extravilan oraş Mărăşeşti, judeţul Vrancea” conţine informaţii privind

gestionarea spaţială a suprafeţelor pe care se va desfăşura activitatea economică. În P.U.Z. sunt

prezentate funcţiunile zonei: funcţiunea dominantă, funcţiunile permise cât şi cele interzise. De

asemenea sunt subliniate regulile de amplasare minime obligatorii şi echiparea edilitară.

2.1 OBIECTIVE PUZ

Conform memoriului tehnic la P.U.Z. „Înfiinţare fermă piscicolă” prin lucrări de

amenajare, extravilan oraş Mărăşeşti judeţul Vrancea activităţile de pregătire şi funcţionare a

investiţiei se vor desfăşura pe o suprafaţă de 22 388 m.p. conform Certificatului de urbanism

emis de Consiliul Local Mărăşeşti. Suprafaţa analizată are formă neregulată, fiind amplasă la

Nord de oraşul Mărăşeşti.

Prin Planul Urbanistic Zonal se urmăreşte realizarea unei amenajări piscicole cu o

adâncime de 7- 8 prin exploatarea agregatelor minerale depuse ca aluviuni în terasa râului Siret.

Din punct de vedere juridic suprafaţa de teren este proprietate a S.C. VASVER S.R.L.

conform contractului de vânzare cumpărare.

2.2 CONŢINUTUL PUZ

Amplasamentul pe care se va realiza ferma piscicolă prin exploatare de balast este situat

în extravilanul oraşului Mărăşeşti, în T 51, P 251. Perimetrul studiat are o suprafaţa de 22 388

mp. Din suprafaţa totală societatea comercială va realiza excavaţii pentru amenajarea piscicolă

pe 18 000 mp, diferenţa va fi reprezentată de digurile laterale şi spaţiile verzi.

Accesul se va face pe trei căi:

- Din orasul Măărşeşti spre statia de epurare si de aici pe un drum de exploatare;

- Din D.N. 2 ( E 85) de la intrarea in localitatea Haret aflata la aproximativ 4,5 km nord de

oraşul Marăşeşti, pe drumul DJ 204 E Haret – Modruzeni – Mărăşeşti, drum care ajunge

la limita de nord – vest a amplasamentului.

- Din zona amplasamentului pe un drum de exploatare care ajunge în vecinătatea

cimitirului din Cosmeşti Vale.

Drumul de exploatare din care se va accede la bazinele piscicole este în lăţime de 6,00 m


Vrancea ”

11

şi este balastat.

Amplasamentul perimetrului este prezentat în planul de încadrare în zona, şi in planul de

situaţie Sc 1: 2000, anexate la documentaţie.

Perimetrul are o forma poligonală neregulată având o lungime medie de cca.. 232 m, o

lăţime medie de cca. 75 m şi suprafaţa de 22 388 mp (calculată din coordonatele punctelor de

contur ) fiind delimitat de 8 puncte cu coordonate STEREO 70 prezentate în tabelul de mai jos.

Coordonatele amplasamentului în sistem de proiecție STEREO 70

Punctul X Y

1 492 215 674 780

2 491 927 674 927

3 491 910 674 882

4 491 898 674 854

5 492 195 674 723

6 492 203 674 753

7 492 205 674 760

8 492 212 674774

Suprafaţă totală = 22 388 mp

Suprafaţa este amplasată într-o zonă agricolă unde nu există construcţii permanente în

vecinătate, fiind şi suprafeţe încadrate din punct de vedere a funcţiunii în categoria păşune sau

teren neproductiv.

Conform memoriul general al P.U.Z. s-a studiata zona care cuprinde în situația existentă

următoarele tipuri de folosință a terenurilor în extravilan:

o zona teren arabil;

o zona teren păşune (terenuri aflate în vecinătatea perimetrului concesionat de către S.C.

MĂRĂŞEŞTI WIND S.R.L. în vederea înfiinţării unui parc eolian );

o zona circulație rutiera (drumuri locale de exploatare).

Vecinătăţile perimetrului sunt (conform planului de amplasament şi delimitare anexat):

o la nod: drum de exploatare agricolă;

o la est: teren proprietate primăria Mărăşeşti

o la sud: drum exploatare;


Vrancea ”

12

o la vest: proprietate particulară Pogan Domnica.

Prin Planul Urbanistic Zonal analizat se propune ca suprafaţa amplasamentului de 22 388

mp, în prezent fără construcţii să fie modificată astfel:

o suprafaţă destinată amenajării bazinului piscicol – 18 000 mp ;

o suprafaţă destinată amenajării de spaţii verzi – 4. 388 mp.

În zonă nu există rețele electrice aeriene de înaltă tensiune.

Pe suprafaţa amenajată ca spaţiu verde se vor realiza căi de acces pentru uz pietonal.

Acestea vor fi pavate cu balast şi vor fi întreţinute corespunzător prin completarea stratului de

pietriş.

Pe suprafaţa propusă pentru realizarea amenajării piscicole nu există spaţii verzi de

utilitate publică amenajate.

Implementarea acestui proiect este de importanţă locală, deoarece contribui la

dezvoltarea economică a oraşului Mărăşeşti şi la crearea de noi locuri de muncă pentru populaţia

din zonă.

2.3. RELAŢIA P.U.Z. CU ALTE PLANURI ŞI PROGRAME

Planul Urbanistic al oraşului Mărăşeşti nu face menţiuni asupra posibilităţilor de

dezvoltare a activităţilor industriale în această zonă.

Ca urmare a analizei documentaţiei puse la dispoziţie S.C. VASVER S.R.L. şi în urma

discuţiilor cu reprezentanții primăriei Mărăşeşti am ajuns la concluzia că pe amplasamentul

menţionat prin P.U.Z nu au fost elaborate alte planuri şi proiecte. În vecinătatea suprafeţei pe

care va fi amenajat iazul piscicol se află în stadiu de proiect următoarele:

o „Construire parc eolian” a S.C MĂRĂŞEŞTI WIND S.R.L. Cluj;

o „Amenajare piscicolă " a S.C. NARIES S.R.L. Matca;

Prin P.U.Z. se propune modernizarea drumurilor de exploatarea – acţiune care

interferează cu obiective din P.U.G – ul oraşului Mărăşeşti, contribuind astfel la reducerea

disfuncţionalităţilor din zonă.

Managementul deşeurilor atât în perioada de amenajare cât şi în perioada de funcţionare a

fermei piscicole se va supune sistemului de colectare selectivă, a spaţiului de depozitare

temporară şi transportului deşeurilor.


Vrancea ”

13

3. ASPECTE RELEVANTE ALE STĂRII MEDIULUI ŞI ALE

EVOLUŢIEI SALE PROBABILE ÎN SITUAŢIA

NEIMPLEMENTĂRII PUZ

3.1 DESCRIEREA ZONEI ÎN CARE VA FI AMPLASATĂ AMENAJAREA PISCICOLĂ

PRIN LUCRARI DE AMENAJARE

3.1.1. Relieful şi caracteristicile geotehnice ale amplasamentului

Din punct de vedere fizico-geografic, zona de amplasament se află situat în marea unitate

geomorfologică Câmpia Română, intr-o zonă de subsidenţă accentuată, Câmpia Siretului

Inferior, la contactul cu partea sudică a Culoarului Siretului, altitudinea medie din zonă fiind de

circa 55,0 mdM.

Din punct de vedere morfologic zona este situata în Câmpia Tecuci, o câmpie de terase,

acoperită de loess şi dune de nisip.

Din punct de vedere climatic zona aparţine climatului temperat-continental, cu veri

N

Amplasare investiţie în teritoriu şi faţă de unităţile geomorgologice

S.C. VASVER S.R.L.


Vrancea ”

14

excesiv de călduroase şi ierni reci, geroase, cu viscole puternice.

Climatul este influenţat de masele de aer din nord si nord-est, principalii factori climatici

prezentând următoarele caracteristici:

Valoarea medie anuala a temperaturii aerului este de 9.9 °C, temperatura medie a lunii

iulie fiind de 21.6 °C, iar cea a lunii ianuarie de -3.8 °C- sunt prezentate datele de la staţia meteo

Focşani;

St.

Focsani

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

-3.8 -1.8 3.5 10.0 15.7 19.2 21.6 20.9 16.7 10.5 4.1 -1.1

Precipitaţiile medii anuale sunt de 450 mm/an, cantităţile maxime căzând în lunile mai

şi iunie; sunt de menţionat şi ploile torenţiale care cad pe suprafeţe importante din bazin şi care

pot provoca unde de viitură;

St.

Focsani

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

28.4 29.2 29.9 47.0 59.3 69.5 50.7 45.2 31.9 41.2 37.1 35.7

Vanturile dominante sunt cele din nord si sud, după care urmează vânturile de nord-est şi

sud-vest.

Amplasament investitie


Vrancea ”

15

Din punct de vedere geologic zona se încadrează în Platforma Valahă. Peste soclul cristalin

se suprapune cuvertura sedimentară, care se încheie către suprafaţă cu depozite cuaternare

alcătuite din nisipuri, pietrişuri, argile, nisipuri argiloase, loessuri şi depozite loessoide, ale căror

grosimi depăşesc câteva sute de metri, ca urmare a intensităţii deosebite a mişcărilor negative din

cuaternar. Grosimea depozitelor loessoide creşte progresiv odată cu înaintarea către sud. Câmpia

Siretului Inferior are în fundament formaţiuni ce aparţin atât soclului Baikalian cât şi

Orogenului nord – dobrogean, structuri fragmentate de faliile Galaţi – Sf. Gheorghe şi Peceneaga

- Camena

Harta geologică a zonei în care se

realizează investiţia După Institutul Geologic al României


Vrancea ”

16

3.1.2. Aer şi zgomot

Deoarece în zonă nu există surse care să producă poluări semnificative ale aerului

atmosferic şi datorită condiţiilor de relief de largă deschidere cu o rapidă disipare a eventualelor

noxe provenite din activitatea de extracţie sau de la mijloacele de transport, apreciem calitatea

aerului ca fiind bună. Calitatea aerului în extravilanul oraşului Mărăşeşti are ca referinţă STAS

12574/1987.

3.1.3. Resursele de apă

Amplasamentul se încadrează din punct de vedere al cadastrului apelor în bazinul

hidrografic al râului Siret, cursul mijlociu, cod cadastral XII-1.000.00.00.00.0

Râul Siret izvorăşte din Carpaţii Păduroşi (Ucraina) şi drenează prin reţeaua sa

hidrografică partea central-estică a Carpaţilor Orientali, Subcarpaţii şi Podişul Moldovei iar

apele de suprafaţă, de natură pluvială, se infiltrează în majoritate în profilul solurilor.

Râul Siret are un debit mediu multianual de 76,1 mc/s, iar scurgerea medie specifică este

de 4,82 l/s/km2. La vărsare debitul râului Siret este de 210 mc/s fiind cel mai mare din râurile

României.

Panta de curgere a apei variază mult de la intrarea în ţară, până în zona studiata având

următoarele valori :

- de 0.65 m /km la Hutani ( jud Botosani)

- de 0.33 m /km la Galbeni (jud Bacau )

- de 0.74 m/km la Pufeşti (jud Vrancea )

- începând de la Doaga – Bilieşti – Suraia - Vadu Roşca de 0.41 m / km

- de 0.23 m/km în aval de această localitate

În zona Vrancei, el primeşte trei afluenţi importanţi: Trotuşul, Şuşita, Putna care aduc din

zona flişului subcarpatic mari cantităţi de aluviuni grosiere, zona de lunca ridicându-se treptat,

după fiecare viitură.

Malul drept este în general mai jos, lipsit de terase şi predispus la revărsări permanente,

prezentând bălţi şi lacuri, iar cel stâng mai înalt .

Conform studiului hidrologic întocmit de A.B.A. Bacău în secţiunea confluenţei Siretului cu

râul Bârlad, regimul scurgerii lichide este următorul :

a) Scurgerea medie anuală şi multianuală în secţiune este:


Vrancea ”

17

- Q mediu multianual=143 mc/s

- Q 5% anual =212 mc/s

- Q 20% anual =169 mc/s

- Q 50% anual = 137 mc/s

- Q 80% anual = 110 mc/s

- Q 90% anual = 89 mc/s

b) Scurgerea maxima în regim natural este: c) scurgerea minima în secţiune :

- Q 0.5% = 5130 mc/s Debitul zilnic

- Q 1% = 4320 mc/s Q 80% anual =24.4 mc/s

- Q 5% = 2690 mc/s Q 80% (VI-VIII) = 41.5mc/s

- Q 10% = 2110 mc/s Q 95% = 17.3 mc/s

-Q 50 % = 835 mc/s Debitul lunar Q med anual 80% =22.6 mc/s

Q med anual 95%= 62.5 mc/s

Pe 13 iulie 2005 s-a înregistrat debitul istoric de 4600 mc/s ( la P.H. Lungoci) datorită

precipitaţiilor foarte abundente şi de durată, căzute în întreg bazinul Siret, care au provocat

inundatii catastrofale în zonele Cosmeşti, Mirceşti, Vadu Roşca.

Amenajarea râului Siret prin lucrări de baraje cu lacuri de acumulare a determinat

micşorarea debitelor de aluviuni tarate, prin care se producea regenerarea naturala a

depozitelor aluvionare. În zona Cosmeşti studiile hidrologice ( P.Olariu 1998) au demonstrat

ca 30 % din aluviuni naturale sunt reţinute de lacurile de acumulare. Regenerarea depozitelor

se face pe seama eroziunii laterale a malurilor, în zonele cu strate friabile.

3.1.4. Solurile

Din punct de vedere geografic amplasamentul exploatării este localizat în terasa

malului drept al râului Siret la aproximativ cca. 1000 m faţă de râu, fiind situat în Câmpia

Română.

Din punct de vedere administrativ terenul aparţine extravilanului oraşului Mărăşeşti,

perimetrul fiind teren agricol.

Terenul pe care se va implementa proiectul este proprietate a S.C VASVER S.R.L.

Din observaţiile de teren, cartarea pedologica şi analizelor probelor prelevate din

pofilele pedologice executate, au fost identificate şi clasificate, conform Sistemului Român de

Taxonomie a Solurilor ( S.R.T.S.) următoarele unităţi sol-teren ( U.S.U.T.)

ALUVISOL CALCARIC, SUBSCHELETIC (Asen-ka/Xsf) UF/NF


Vrancea ”

18

Acest tip de sol se caracterizează prin stadiul incipient de solificare, cu orizonturi foarte

puţin conturate. S-a format şi a evoluat în condiţii specifice, de luncă a Siretului. Textura este

heterogenă pe profil, de la mijlocie la grosiera, lut nisipos fin – nisip grosier, în funcţie de

etapele de sedimentare.

Reacţia solului este slab alcalină (pH = 8,19 – 8,42), conţinutul în elemente nutritive

(humus, fosfor, potasiu) este mic, spre foarte mic.

Profilul solului este de tipul Aok – Ack – C1kq – C2k

Orizontul Aok: 0-12 cm – brun cu brun închis şi galben bruniu cu pete cenuşii, grăunţos

mic, slab dezvoltat, textura nisip lutos fin, moderat poros, friabil, cu efervescenţă moderată.

Orizontul Ack: 13-27 cm – galben bruniu, brun pal şi brun gălbui, masiv, textura nisip

fin, moderat poros, cu efervescenţă moderată.

Orizontul C1kq : 28-45 cm – galben bruniu cu brun pal şi alb, textura nisip mediu,

masiv, cu fragmente scheletice, pietrişuri rulate (30%), efervescenţă moderată.

Orizontul C2k: 46-65 cm – brun cu brun pal, galben bruniu şi cenuşiu albicios, textura

nisip fin, nestructurat, efervescenţă moderată.

Fertilitatea redusă a determinat utilizarea lor predominant sub formă de păşune.

Indicatorii chimici se caracterizează prin următoarele valori medii: conţinutul în humus

este de peste 3,5%, conţinutul de fosfor mobil de peste 4,5 mg P2O5/100 g sol (AL), iar

conţinutul în potasiu mobil de peste 30 mg K2O/100g sol (AL). Reacţia solului este neutră spre

bazică.

Ca urmare a condiţiilor geografice procesul de pedogeneză de pe amplasament a

determinat formarea unui sol de vârstă recentă, care se află în fază incipientă de evoluţie datorită

perioadelor de secetă prelungite.

Solurile dominante sunt situate, în general, pe structurile geomorfologice cu pante

reduse, fiind utilizate în principal ca teren agricol. Acestea prezintă o anumită vulnerabilitate

fizică la efectuare unor lucrări de construcţie sau de exploatare a depozitelor de nisipuri si

pietrișuri prin înlăturarea stratului edafic sau la efectuarea unor lucrări agricole

necorespunzătoare.

În regiune, principalul mod de utilizare a terenului este cel agricol, împărţit în fond

funciar arabil şi păşune.

În zonă, pe terenurile fertile din clasa molisolurilor, predomină cultura cerealelor

(îndeosebi porumb) şi a leguminoaselor (trifoi, lucernă), iar, asociat, a florii-soarelui, sfeclei de

zahăr. Solurile degradate (regosoluri şi erodisoluri) şi cele din vecinătatea unor gospodării sunt

cultivate cu pomi fructiferi (mai ales prun şi măr) sau, pe alocuri, stabilizate cu plantaţii de

salcâm.

3.1.5. Flora, fauna şi arii naturale cu regim special

Amplasamentul este situat în vecinătatea Sitului Natura 2000 Lunca Siretului Inferior


Vrancea ”

19

declarat prin Ordinul M.M.D.D. 1964/2007 şi modificat prin Ordinul M.M.D.D. nr. 2387/2011;

H.G. nr. 971 din 2011 pentru modificarea şi completarea H.G. nr. 1284/2007 privind declararea

ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura

2000 în România. Regiunea a fost declarată sit de importanţă comunitară ca urmare a

identificării unui număr de 7 habitate de interes comunitar şi a: 2 specii de mamifere, 3 specii de

amfibieni si reptile , 11 specii de peşti şi 2 specii de nevertebrate enumerate în anexa II a

Directivei Consiliului 92/43/CEE – Directiva Habitate; si ca Arie de Protecţie Specială

Avifaunistică datorita prezentei a 22 specii de păsări. Suprafaţa ROSCI 0162 este în prezent de

25.081 ha si a ROSPA 0071 de36.492 ha

Localizarea amplasamentului propus în raport cu suprafața ariei naturale protejate

Amplasament turbină

EolianaS.C. MARASESTI WIND

Amplasament fermă piscicolă

Amplasament stână

http://www.mmediu.ro/protectia_naturii/biodiversitate/2011-10-20_protectia_naturii_hg971din2011declarareaspa.pdf




Vrancea ”

20

Pe suprafaţa Sitului Natura 2000 Lunca Siretului Inferior au fost identificate o serie de

habitate care necesită protecţie. Conform formularului standard Natura 2000 acestea sunt

prezentate în tabelul de mai jos.

Habitate prioritare din Sitului Natura 2000 ROSCI 0162 „Lunca Siretului Inferior”

Nr.

crt.

DENUMIRE HABITAT % Repr

ez.

Supr.

Rel.

Conserva

re

Global

1. 3260 Cursuri de apa din zonele de

campie, pana la cele montane, cu

vegetatie din Ranunculion fluitantis

si Calitricho-Batrachion

20 B C C B

2. 92A0 Zăvoaie cu Salix alba şi

Populus alba

9 A C B B

3. 6440 Pajisti aluviale din Cndion

dubii

5 B C C B

4. 91F0 Paduri ripariene mixte cu

Quercus robur, Ulmus laevis,

Fraxinus excelsior sau Fraxsinus

angustifolia, din lungulmarilor

rauri (Ulmenion minoris)

0,5 B C B B

5. 3270 Rauri cu maluri namoloase cu

vegetatie de Chenopodion rubri si

Bidention

0,5 B C B B

6. 91I0 Vegetatie de silvostepa

eurosiberiana cu Quercus spp.

0,2 C C B C

7. Paduri aluviale cu Alnus glutinosa

si Fraxinus excelsior (Alno-

Padion, Alnio incanae, Salcion

albae

0,3 B C B B

Suprafaţa pe care S.C. VASVER S.R.L. intenţionează să amenajeze un iaz piscicol prin

exploatarea de agregate de balastieră este situată în vecinătatea sitului de importanţă comunitară.

„Lunca Siretului Inferior”.

Vegetaţia naturală este reprezentată la nivelul luncii de zăvoaie de plop şi salcie

(Populus alba, P. nigra, Salix alba), adesea bordând cursul apelor şi intrând în complex cu

aninişurile. Zăvoaiele de plop şi salcie au ca specii de recunoaştere: Salix fragilis, Rubus caesius,

Solanum dulcamara, Ranunculus repens, Calamagrostis pseudophragmites, Myricaria

germanica. În stratul arborescent bietajat, etajul superior de 20-25 m este constituit din Populus

alba, P. nigra, Fraxinus excelsior etc., iar etajul inferior de 15-18 m este din Salix alba, S.

fragilis. Alnus glutinosa, A. incana etc. Stratul arbustiv dezvoltat şi dens cuprinde Salix

purpurea, S. elaeagnus, S. triandra, Ligustrum vulgare, Frangula alnus, Cornus sanguinea,


Vrancea ”

21

Viburnum opulus, Prunus spinosa, Crataegus monogyna etc. La nivelul terasei, unde este pe

suprafaţa care va fi realizată amenajarea piscicolă prin exploatare de balast de către S.C.

VASVER S.R.L. nu există acest tip de vegetaţie naturală.

Conform formularului standard Natura 2000 pădurile danubiano-pontice de plop alb

Populus alba sunt frecvente în zona Siretului inferior cu specii caracteristice habitatului R 4406

– Paduri danubian panonice de plop alb (Populus alba) cu Rubus caesius şi R4407 Păduri

danubiene de salcie alba (Salix alba) cu Rubus caesius.

Aspectul habitatului păduri danubian - panonice de plop alb (Populus alba) cu Rubus caesius

(după Doniţă et. coll)


Vrancea ”

22

Suprafaţa perimetrului de exploatare este acoperită de o vegetaţie spontană neuniformă

care îşi face apariţia în funcţie de condiţiile pedoclimatice cu importante influenţe de natură

antropică. Acest fapt se explică datorita caracterului de bază al terenului (agricol) şi a

activităţilor ce s-au desfăşurat în ultimii anii în zona ce este cuprinsă între Drumul naţional DN 2

şi latura vestică a sitului Natura 2000 în dreptul oraşului Mărăşeşti.

Această vegetație este afectată de fenomenele de secetă care în ultimi ani s-au accentuat

şi de păşunatul oilor. Pe suprafaţa perimetrului nu se regăsesc speciile caracteristice luncilor

râurilor care au statut de protecţie.

Suprafeţele adiacente perimetrul de exploatare prezintă o vegetaţie ierboasă xerotermă şi

specii arbustive printre care se numără: cătina roşie (Tamarix ramosissima), cătina albă

(Hyppophae rhammnoides), măceş (Rosa canina). Exemplare arbustive prezente pe suprafeţele

învecinate perimetrului propus spre amenajare de S.C. VASVER S.R.L. sunt de talie mică,

majoritatea fiind rupte de animalele care păşunează în zonă.

Conform clasificării din lucrarea Habitatelor din România (Doniţă et col, 2005) vegetaţia

ierboasă din vecinătatea perimetrului de exploatare aparţine habitatului Pajişti vest-pontice de

Poa bulbosa, Artemisia austriaca, Cynodon dactylon şi Poa angustifolia. Valoarea conservativă

a acestui tip de habitat este redusă.

Compoziţie floristicã: Specii edificatoare: Artemisia austriaca, Cynodon dactylon, Poa

bulbosa, Poa angustifolia. Specii caracteristice: Artemisia austriaca, Cynodon dactylon, Poa

bulbosa, Poa angustifolia. Alte specii importante: Festuca valesiaca, F. pseudovina, Botriochloa

ischaemum, Agropyron cristatum, Medicago falcata, M. lupulina, M. minima, Lotus corniculatus,

Coronilla varia, Euphorbia nicaeensis, E. sequierana, Galium humifusum, Ceratocarpus

arenarius.

Aspectul amplasamentului pe care se va amenaja ferma piscicola


Vrancea ”

23

Conform formularului Natura 2000 speciile încadrate în anexa II a Directivei Consiliului

92/43/CEE – Directiva Habitate identificate pentru situl de importanţă comunitară ROSCI 0162

Lunca Siretului Inferior sunt:

3.2.c. Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Cod Specie Populaţie: Rezidentă Reproducere Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global

1355 Lutra lutra P C B C B

1335 Spermophilus citellus P

3.2.d. Specii de amfibieni şi reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

1220 Emys orbicularis P C B C B

1993 Triturus cristatus P C B C B

1188 Bombina bombina P C B C B

3.2.e. Specii de peşti enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE


1130 Aspius aspius P C B C B

1149 Cobitis taenia P C C C C

2511 Gobio kesseri P B B C B

1124 Gobio alpinnatus P C B C B

1157 Gymnocephalus schraetzer P C B C B

1145 Misgurnus fossilis

P C B C B

2522 Plecus cultratus P C B C B

1134 Rhodeus sericeus amarus P C B C B

1146 Sabanejewia aurata P C B C B

1160 Zingel streber P C B C B

1159 Zingel zingel P C B C B

3.2.f. Specii de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE


1083 Lucanus cervus P C B C C

1014Vertigo angustior P

Lutra lutra – vidra

Răspândită din Europa până în Asia centrala si nordul Africii. La noi, localizata în delta

si pe lânga râurile de munte bogate în păstrăvi. Trăiește în apa și pe uscat, având vizuina cu doua

intrări. Se hrănește cu pești, broaște, raci, mamifere mici, acvatice. Răspândirea vidrei la noi


Vrancea ”

24

depinde de posibilitatea procurării hranei ei de baza: peștele. Tocmai de aceea biotopul vidrei îl

constituie țărmurile împădurite ale apelor curgătoare și stătătoare, fie ele de munte sau de șes.

Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată

cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate redusă faţă de

media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare de conservare bună.

Spermophilus citellus – popândău

Habitat - populează zona de stepă, neîmpădurită, fiind prezent în biotopuri foarte

diferite: izlazuri, pajişti, terenuri cultivate sau înierbate, grădini, livezi, râpe, diguri etc. În ţara

noastră, popândăul are o răspândire discontinuă, lipsind total din podişul Transilvaniei. Spre

deosebire de alte zone ale arealului, în România nu a fost întâlnit la altitudini mari, urcând numai

până la 450 m (dealul Pietricica din Piatra Neamţ). Specia există în afara arcului carpatic, până la

graniţele ţării, în Moldova, Muntenia, Oltenia, Crişana, Maramureş, densitatea populaţiei putând

atinge 13-17 indivizi/ha în Bărăgan şi Dobrogea.




Emys orbicularis – ţestoasa de apă

Populează malurile lacurilor cu vegetaţie acvatică bogată, precum şi zonele mlăştinoase


cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul site-ului există o populaţie cu densitate redusă faţă

de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare de conservare

bună.

Triturus cristatus - tritonul

Este o specie extrem de vorace; consumă râme, limacşi, artropode, mormoloci şi tritoni

mai mici (în special T. vulgaris). Are numeroşi duşmani: peşti, ţestoase, păsări.

Pe uscat poate fi găsit în vecinătatea apei. În pofida dimensiunilor mari se deplasează repede, atât

în mediul acvatic cât şi în cel terestru. În captivitate a trăit 30 de ani.

Este o specie vulnerabilă, în anumite zone chiar periclitată. Reducerea locurilor de reproducere a

afectat mult această specie, mai pretenţioasă decât celelalte specii de tritoni.

Este o specie predominat acvatică, preferând ape stagnante mari, cu vegetaţie palustră. Deseori

poate fi întâlnită în bazine artificiale (locuri de adăpat, iazuri, piscine). Este întâlnit la altitudini

cuprinse între 100-1000 m. În România este răspândit aproape pretutindeni. Lipseşte din

Dobrogea şi lunca Dunării unde este înlocuit de Triturus dobrogicus.


Vrancea ”

25


cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul site-ului există o populaţie cu densitate redusă faţă

de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare de conservare

bună.

Bombina bombina – buhai de baltă cu burta roşie

Specie nepretenţioasă, populează ochiurile de apă permanente sau temporare, ajungând în

regiunea deluroasă până la altitudini de 400 m. Preferă bălţile temporare. În România este

răspândită în Câmpia Română, Dobrogea, Delta Dunării, Podişul Transilvaniei, Crişana şi

Podişul Moldovei.




Aspius aspius - avatul

Trăiește în toate râurile de șes, însă urcă și în zone mai înalte, preferă apele limpezi și

repezi, dar îl întâlnim și în lacurile și bălțile adânci, cu fundul nisipos și pietros.



media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare de conservare medie.

Cobitis taenia – zvârluga

Zvârluga populează ape stătătoare sau lin curgătoare, cu funduri mâloase.




Gobio kessleri – porcuşorul de nisisp

Specie răspândită în cursul inferior al Siretului, Prutului, Argeşului, Ialomiţei, Milcovului

şi în Dunăre.


cu „B” ceea ce semnifică faptul că la nivelul site-ului există o populaţie cu densitate apreciabilă

faţă de media la nivel naţional aflată într-o stare de conservare bună.

Gobio alpinnatusi - porcuşor de nisip

Trăiește în Dunăre și în cursul inferior al râurilor de șes cu substrat de nisip fin sau argilă.

Preferă locuri cu apă ceva mai adâncă și curent slab. Evită sectoarele cu apă mai rapidă sau

stătătoare și fund mâlos. Porcușorul de nisip are o răspândire sub media speciilor de pe teritoriul

României. Trăiește mai mult solitar, uneori în cârduri mici. Se hrănește doar cu faună bentonică,


Vrancea ”

26

în special diatomee, efemeroptere, etc. Reproducerea are loc în perioada mai și iunie.




Gymnocephalus schraetzer - răspăr

Răspărul este o specie exclusiv de apă curgătoare; trăiește în Dunăre și râurile moderat

curgătoare, pe substrat de nisip, ocazional chiar pe pietriș; ajunge uneori până în zona de coline a

râurilor. În râuri traiste în cârduri de câteva zeci sau sute de indivizi, uneori în amestec cu alte

specii mai mult sau mai puțin reofile. În general evită coturile râurilor cu apă stătătoare. Apare în

unele bălți ale Dunării în mod accidental. Poate întreprinde migrații scurte. Reproducerea are

primăvara, în aprilie - mai. Icrele sunt adezive și sunt depuse în benzi late, pe fund tare, în

curent. Hrana constă din nevertebrate bentonice și rar din icre și puiet de pește.




Plecus cultratus - sabiță

Trăiește în fluvii și râuri de șes, precum și în multe lacuri mari interioare; frecvent și în

limanurile și lacurile litorale, precum și în părțile îndulcite ale mărilor. Sabița are o răspândire

relativ redusă pe teritoriul României, în comparație cu alte specii de pești.




Rhodeus sericeus amarus – boarcă

Trăiește exclusiv în ape dulci. Prefera apele stătătoare sau încete, de aceea în râuri se

întâlnește mai ales în brațele laterale, dar este destul de frecvent și în plin curent, până aproape

de zona montana a râurilor. Boarța are o răspândire relativ mare pe teritoriul României.




Zingel streber – pietrar

Trăiește în Dunăre și râurile de deal și șes, exclusiv în locurile cu curent, pe fund de

pietriș, nisip sau argilă. Fusarul este o specie cu o răspândire medie pe teritoriul României.




Vrancea ”

27


Zingel zingel -fusar

Este prezent în Dunăre și în râurile mari și relativ adânci, pe fund de nisip, pietriș sau

argila. Reproducerea are loc în martie și aprilie în plin curent, icrele fiind depuse pe pietre. Se

hrănește cu insecte acvatice, crustacee, icre și pești mici. Specia este protejata prin: Convenția de

la Berna (Anexa 3), Directiva Habitate (Anexa 5), Lista Roșie IUCN, Legea 462/2001 (Anexa

3A si 4A) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si

faunei sălbatice.




Speciile ihtiofaunei care constituie obiectivele de conservare ale ROSCI 0162 nu vor

fi influențate de implementarea proiectului deoarece lucrările nu vor fi executate la nivelul

râului Siret sau unor ochiuri şi mlaştini deja existente.

Lucanus cervus - rădașca

Rădaşca este cel mai mare coleopter din România şi din Europa. O mare parte din viaţă şi-

o petrece sub scoarţa arborilor căzuţi sau bătrâni, ascunsă de privirile noastre. Poate fi observată

de la sfârşitul lunii mai şi până în august, aceasta fiind perioada de împerechere şi depunerea

ouălor.




Vertigo angustior - gasteropod

Specie de gasteropod care trăiește în zonele mlăștinoase sau pe soluri care sunt permanent

umede, nu este prezentă în zone permanent submerse sau pe suprafețe care prezintă deficit de

umiditate.

Relevanţa sitului pentru specie. Prezența speciei la nivelul ariei naturale protejate este

incertă.


Vrancea ”

28

Conform formularului Natura 2000 speciile încadrate în anexa I a Directivei Consiliului

2009/147EC – Directiva Păsări identificate pentru Aria de Protecţie Specială Avifaunistică ROSPA

0071 „Lunca Siretului Inferior” sunt:

Alcedo athis (pescărelul albastru) – cod A229

Habitat. Populează luncile râurilor şi pâraielor cu apă curată şi curgere lentă şi lacurile a

căror maluri prezintă o vegetaţie abundentă. În timpul iernii preferă ţărmurile mai deschise,

hrănindu-se în estuare şi în zonele cu prundiş.


cu „D” ceea ce semnifică faptul că la nivelul site-ului cuibăreşte o populaţie cu densitate redusă

faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional).

Ardea purpurea (stârc roşu) – cod A029.

În România este oaspete de vară, din aprilie până în octombrie, destul de comun în

bă1ţile interioare şi în deltă. Soseşte la noi în ţară la începutul lunii martie şi pleacă în septembrie

(adulţii) şi octombrie puii. Trăieşte în colonii.


cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul site-ului cuibăreşte o populaţie cu densitate bună

faţă de media la nivel naţional.

Ardeola ralloides (stârc galben) - cod A024

Specia este răspândită local în sud-estul Europei în regiuni mlăştinoase, delte, lagune şi

bălţi unde cuibăreşte în tufişuri sau copaci de obicei împreună cu alţi stârci. Cuibăreşte în colonii


Vrancea ”

29

mixte, în care deseori există sute de cuiburi (deltă). Rar şi sporadic în interiorul ţării.


cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul site-ului cuibăreşte o populaţie cu densitate bună

faţă de media la nivel naţional.

Aythya nyroca (raţa roşie) - cod A060.

În România cuibăreşte de-a lungul Dunării, cât si în Deltă. Îşi construieşte cuibul în

scorburile copacilor sau în desişul unei vegetaţii înalte. Se hrăneşte cu plante acvatice, diferite

seminţe şi rădăcini etc.

Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 situaţia populaţiei acestei

specii este notată cu „C” fiind estimată la 20-25 perechi cuibăritoare şi 100 – 150 indivizi în

pasaj.

Chlidonias hybridus (chirighiţă cu obraji albi) – cod A196

Specia utilizează o varietate mare de habitate ale zonelor umede dar preferă mlaştinile

apelor curgătoare şi ochiurile de apă din câmpiile inundabile, în special dacă regiunile învecinate

sunt păşunate de vite sau cabaline. Cuibăreşte pe vegetaţie emergentă din apă sau pe plauri.

Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei a fost

estimată la 80-100 perechi cuibăritoare şi 380 – 450 indivizi în pasaj în toată aria ROSPA 0071

Lunca Siretului Inferior fiind notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul site-ului

cuibăreşte o populaţie cu densitate bună faţă de media la nivel naţional

Chlidonias niger (chirighiţă neagră) – cod A1967

Specia cuibărește colonial pe mlaștini și lacuri, in afara perioadei de cuibărit este

întâlnită de-a lungul coastelor. Se hrănește prinzând insecte de pe suprafața apei. .


estimată la 5-10 perechi cuibăritoare în toată aria ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior fiind

notată cu „B” ceea ce semnifică faptul că la nivelul site-ului cuibăreşte o populaţie cu densitate

bună faţă de media la nivel naţional

Ciconia ciconia (barza albă) – cod A31

Cuibăreşte aproape în exclusivitate în zone antropizate - pe şură, case, coşuri, claie, pomi,

ruine sau pe stânci. În ultimele 4 decenii a început să-şi construiască cuibul pe stâlpi de joasă

tensiune. Supravieţuirea pe termen lung a speciei este condiţionată de menţinerea în stare cât

mai naturală a locurilor de procurare a hranei – fâneţe, păşune şi zone umede. Conform ultimului

recensământ sunt cca. 5500 perechi în ţară. În România, datorită mai ales desecării excesive a

zonelor umede în multe părţi ale ţării populaţia a suferit o diminuarea accentuată.



Vrancea ”

30

estimată 300 - 500 de indivizi în pasaj în toată aria Lunca Siretului Inferior fiind notată cu „D”

ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate redusă faţă de media

la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional).

Circus aeruginosus (erete de stuf) - cod A081

Este o specie larg răspândită, în stufărişuri iar de pe câmpii şi terenuri agricole îşi procură

hrana. Cuibăreşte în perechi izolate, în locuri cu vegetaţie densă şi stufărişuri, în zonele

mlăştinoase. Un procent semnificativ al populaţiei naţionale cuibăreşte în Delta Dunării,

respectiv în zonele umede situate dea lungul Dunării. În interiorul ţării cuibăreşte doar localizat

şi în număr redus.

Relevanţa sitului pentru specie. În formularul standard Natura 2000 al Ariei de

Protecţie Specială Avifaunistică Lunca Siretului Inferior, populaţia speciei a fost estimată la 6 -

12 perechi cuibăritoare, pe toată suprafaţa sitului menţionat. Situaţia populaţiilor de Circus

aeruginosus este notată cu “C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului cuibăreşte o

populaţie cu densitate care reprezintă mai puţin de 2% din populaţia la nivel naţional.

Cygnus cygnus (lebăda de iarnă) - cod A038

Deşi cuibărea în extremitatea nordică a Europei, în tundră, pe lacuri şi mlaştini, în

ultimii ani, s-a observat expansiunea acestei specii şi în zonele sudice, de-a lungul coastelor şi

pe lacurile şi cursurile de apă mai mari.



10 de indivizi, în timpul iernii, pe toată suprafaţa sitului menţionat. Situaţia populaţiilor de

Cygnus cygnus este notată cu “D” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului iernează o

populaţie nesemnificativă faţă de media la nivel naţional.

Egretta alba (egreta albă) - cod A027

Specia cuibăreşte destul de rar în stufărişurile, mlaştinile, deltele şi lagunele din sud estul

Europei. Este o specie migratoare la noi în ţară sosind în luna martie şi pleacă în luna octombrie;

preferă bălţile mari liniştite, mai ales cele din Delta Dunării, dar uneori apare şi în bălţile din

interiorul ţării, preferă stufăriile compacte şi pâlcurile de sălcii pitice.



30 perechi cuibăritoare şi 50-160 indivizi în pasaj, pe toată suprafaţa sitului menţionat. Situaţia

populaţiilor de Egretta alba este notată cu “C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului

cuibăreşte o populaţie cu densitate care reprezintă mai puţin de 2% din populaţia la nivel

naţional.


Vrancea ”

31

Egretta garzetta (egreta mică) - cod A026

Specia cuibăreşte în arbori, arbuşti sau stuf, în colonii mixte, în lunile aprilie - iulie cu alţi

stârci, uneori cu ţigănuşi şi cormorani mici. Puii sunt nidicoli şi stau în cuib o lună. Răspândită

vara în sudul Europei, Africa de Nord, Asia, iarna în jurul Mediteranei. În România oaspete de

vară, din aprilie până în octombrie, unele exemplare pot rămâne şi iarna. Se întâlneşte în zonele

umede, bălţi, râuri, lagune sărate, mai frecventă pe Dunăre şi în Deltă. În prezent, specia s-a

înmulţit foarte mult mai ales în urma încetării urmăririi ei de către om pentru penele

ornamentale.


Protecţie Specială Avifaunistică Lunca Siretului Inferior, populaţia speciei a fost estimată la 20

– 45 perechi cuibăritoare şi 80 – 180 indivizi în pasaj, pe toată suprafaţa sitului menţionat.

Situaţia populaţiilor de Egretta alba este notată cu “C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul

sitului cuibăreşte o populaţie cu densitate care reprezintă mai puţin de 2% din populaţia la nivel

naţional.

Gelochelidon nilotica (pescăriţă râzătoare) - cod A189.

Specia cuibăreşte în colonii, rar şi local în sud estul Europei, de asemenea în Danemarca,

pe bălţi din regiuni de coastă şi pe ţărmuri nisipoase. Vânează mai ales deasupra uscatului, a

bălţilor de coastă şi a pajiştilor. Hrana constă în mare parte din insecte, dar şi din broaşte şi

reptile sau rozătoare mici. În România este o specie oaspete de vară. Localizată în complexul

lagunar Razelm-Sinoe. Efectiv: 10-40 perechi.


Protecţie Specială Avifaunistică Lunca Siretului Inferior, populaţia speciei a fost estimată la 5 –

10 indivizi în pasaj, pe toată suprafaţa sitului menţionat. Situaţia populaţiilor de pescăriţă

râzătoare este notată cu “C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie

cu densitate care reprezintă mai puţin de 2% din populaţia la nivel naţional.

Glareola pratincola (ciovlică ruginie) - cod A135.

Specia cuibăreşte în sud estul Europei în colonii, în regiunile aride (de exemplu noroi

uscat de soare) din ţinuturi întinse mlăştinoase. Se hrăneşte cu insecte pe care le prinde din zbor.



14 indivizi în pasaj, pe toată suprafaţa sitului menţionat. Situaţia populaţiilor de ciovlică ruginie

este notată cu “C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie cu

densitate care reprezintă mai puţin de 2% din populaţia la nivel naţional.

Ixobrychus minutus (Stârc pitic) - cod A022


Vrancea ”

32

Specia populează locuri cu vegetaţie densă în zonele mlăştinoase, de preferinţă

stufărişuri. Nu se împerechează în colonii mari şi gălăgioase şi cuibăreşte în perechi izolate, în

locuri cu vegetaţie densă şi stufărişuri, în zonele mlăştinoase.



– 15 perechi cuibăritoare, pe toată suprafaţa sitului menţionat.

Situaţia populaţiilor de Ixobrychus minutus este notată cu “C” ceea ce semnifică faptul

că la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie cu densitate care reprezintă mai puţin de 2% din

populaţia la nivel naţional.

Lanius collurio (sfrânciocul roşiatic) – cod A338

Cuibăreşte în regiuni deschise, terenuri agricole cu tufişuri cu spini (măceş, porumbar,

păducel) şi în poieni. Păşunile şi terenurile agricole mărginite de vegetaţie naturală constituie

habitatul ideal pentru sfrânciocul roşiatic.


estimată la 15 – 25 perechi cuibăritoare, în toată aria ROSPA Lunca Siretului Inferior fiind

notată „D” ceea ce semnifică faptul că la nivelul site-ului cuibăreşte o populaţie cu densitate

redusă faţă de media la nivel naţional.

Lanius minor (sfrânciocul cu fruntea neagră) – cod A339

Sfrânciocul cu fruntea neagră cuibăreşte în regiuni deschise cu arbori izolaţi şi tufişuri, de

multe ori pe terenuri agricole şi păşuni, unde îşi construieşte cuibul în arbori. Uneori cuibăreşte

în arborii de pe marginea şoselelor. Preferă terenurile agricole înconjurate de vegetaţie natură şi

habitatele cu arbuşti şi arbori tineri.



notată „D” ceea ce semnifică faptul că la nivelul site-ului cuibăreşte o populaţie cu densitate

redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional).

Larus minutus (pescăruş mic) – cod A177.

Este o specie care cuibăreşte relativ rar în sud estul Deltei Dunării şi pe unele lacuri mai

ales cele din lungul litoralului. Pescăruşul mic apare frecvent în nordul arealului său în

perioadele de pasaj sau chiar şi iarna.



– 35 indivizi în pasaj, pe toată suprafaţa sitului menţionat. Situaţia populaţiilor de pescăruş mic

este notată cu “D” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului a fost identificată o populaţie cu


Vrancea ”

33

densitate redusă faţă de media la nivel naţional.

Nycticorax nycticorax (stârc de noapte) – A023

Preferă regiunile cu mlaştini şi bălţi dar este frecvent prezent şi în apropierea apelor încet

curgătoare (râuri, canale). Cuibăreşte în colonii mici, în arbori (salcie, arin), uneori cu alţi stârci.

Se hrăneşte cu peşti, insecte, amfibieni. În migraţie de multe ori se hrăneşte pe terenuri agricole.



notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie care reprezintă

mai puţin de 2 % din populaţia la nivel naţional.

Pelecanus onocrotalus (pelicanul) - cod A019.

Specie rară al cărei număr este în scădere. În Europa probabil 3500 de perechi clocitoare.

Vara pot fi găsiţi în principal in regiunile lacustre din SE Europei (majoritatea în Delta Dunării),

iarna şi în zone de coastă şi golfuri. Tipic pentru Delta Dunării unde se află cea mai mare colonie

din Europa, datorită protecţiei de care beneficiază această specie. Este întâlnit pe bălţile mari,

înconjurate cu stuf nepătruns, liniştite; cuibăreşte numai în Delta Dunării.



75 indivizi în pasaj, pe toată suprafaţa sitului menţionat. Situaţia populaţiilor de pelican ruginie

este notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul site-ului a fost identificată o populaţie

care reprezintă mai puţin de 2 % din populaţia la nivel naţional.

Platalea leucordia (lopătarul) – cod A034

Specia este oaspete de vară, cuibăreşte în colonii mici în stufărişuri dese.


estimată 5 – 20 perechi cuibăritoare în toată aria ROSPA Lunca Siretului Inferior, fiind notată

cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul site-ului cuibăreşte o populaţie care reprezintă mai

puţin de 2 % din populaţia la nivel naţional.

Recurvirostra avosetta (cioc întors) - cod A132.

Cuibăreşte în colonii destul de mari, în golfurile marine puţin adânci, în lagune şi pe

lacuri din stepe (mai ales salmastre). În România este oaspete de vară, fiind răspândită în

Dobrogea, Delta Dunării, complexul lagunar Razelm-Sinoe, Câmpia Română (Ianca, Balta

Albă, Amara), estul Munteniei, lunca Dunării (Călărasi). În ROSPA Lunca Siretului Inferior

ciocîntorsul (Recurvirostra avosetta) este o specie rar întâlnită la cuibărit si în pasaj.


estimată 5 – 12 perechi cuibăritoare şi 25 – 30 indivizi în pasaj în toată aria ROSPA 0071 Lunca


Vrancea ”

34

Siretului Inferior fiind notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul site-ului cuibăreşte o

populaţie care reprezintă mai puţin de 2 % din populaţia la nivel naţional.

Sterna hirundo (chira de baltă) - cod A193

Cuibăreşte în perechi izolate sau în colonii mici pe mlaştinile din regiunile de coastă şi

pe ţărmurile lacurilor continentale.



5 perechi cuibăritoare şi 30 – 50 indivizi în pasaj, pe toată suprafaţa sitului menţionat.

Situaţia populaţiilor de Sterna hirundo este notată cu “D” ceea ce semnifică faptul că la

nivelul sitului cuibăreşte o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional

3.1.6. Spaţiile verzi şi zonele de agrement

În zona studiată nu sunt amenajate spaţii verzi de utilitate publică.

3.1.7. Monumente istorice, arhitectonice şi de artă

În zona studiată nu există monumente istorice, arhitectonice sau de artă. Activitatea care

se va desfăşura pe amplasament ca urmare a implementării Planului Urbanistic Zonal pentru

„Amenajarea fermei piscicole ”nu va afecta monumente istorice, arhitectonice şi de artă.

3.1.8. Căile de comunicaţie

În zonă sunt numeroase drumurile de exploatare care fac legătura cu drumul naţional DN

2 (E85), accesul la amplasamentul propus se va face pe un drum de exploatare ce îi permite o

legătură rapidă.

Accesul în incintă se va face direct din drumul de exploatare existent paralel cu terenul

prin amenajarea a trei căi de acces amplasate conform planurilor de situaţie. Drumul de

exploatare din care se va accede la bazinul piscicol este în lăţime de 6,00 m şi va fi balastat.

Drumurile de exploatare din zonă sunt parţial pietruite, fără profil corespunzător deoarece

lipsesc rigolele şi trotuarele.


Vrancea ”

35

3.2 EVOLUŢIA PROBABILĂ A CALITĂŢII MEDIULUI

ÎN SITUAŢIA NEIMPLEMENTĂRII PUZ

Neimplementarea PUZ reprezintă de fapt menţinerea situaţiei actuale, utilizarea

suprafeţei de teren agricol cu o slaba eficienţă, menţinerea drumurilor de exploatare

nebalastate.

3.2.1. Riscurile naturale

A. Seismicitatea zonei

Din punct de vedere seismic amplasamentul se încadrează în zona macroseismică de

gradul VIII, conform STAS 11100/1991 cu următoarele valori pentru coeficienţii TC şi ag

conform STAS P100/2004:

perioada de colt a spectrului de răspuns Tc – 1,5 s, Ks = 0,2 cm/s2;

valoarea de vârf a acceleraţiei terenului pentru cutremure ag= 0,32 g.

Amplasamentul studiat este afectat de doua tipuri de cutremure:

a) intermediare

b) normale.

Cutremurele intermediare, au focarul sub scoarţa terestra, în mantaua superioara , la

adâncimi cuprinse între 80-180 Km, în zona Vrâncioaia, la limita nordică a Plăcii Mării Negre

şi Central Dobrogene.

Cutremurele normale, au focarul în scoarţa terestra, pe faliile platformei Valahe, la

adâncimi cuprinse între 5 - 30 Km. Aceste cutremure sunt mai slabe ca intensitate, dar mai

distrugătoare datorita adâncimii mici de formare.

B. Factori climatici

Din punct de vedere al acţiunii vântului amplasamentul se afla în zona „B” cu gv = 42

daN/mp, conform NP -082-2004.

Din punct de vedere al acţiunii zăpezii amplasamentul se afla in zona „B” cu gz = 200

daN/mp, conform CRI-1-3-2005.

În conformitate cu STAS 6054/99 adâncimea de îngheţ este de 0,80-0,90 m.


Vrancea ”

36

D. Inundaţii

Suprafaţa propusă prin P.U.Z. pentru amenajarea unui iaz piscicol prin exploatarea

balastului până la atingerea cotei de fund este situată în terasa râului Siret.

Amplasamentul este protejat de eventualele inundaţii datorită amplasării sale în terasa

înaltă.

Obiectivul se încadrează în categoria 4 a lucrărilor hidrotehnice şi clasa a IV-a de

importanţă pentru apărarea inundaţiilor, conform STAS 4273/83 Lucrarea se află în afara limitei

de inundabilitate.

Lucrările realizate de S.C. VASVER S.R.L. nu vor afecta schema cadru de amenajare a

bazinului hidrografic al râului Siret deoarece amplasamentul este situat la distanţă faţă de albia

minoră a râului, în exteriorul digului de protecţie al barajelor Călimăneşti şi Cosmeşti.

3.2.2. Atmosfera

În anumite condiţii, aerul atmosferic din zona studiată este impurificat de noxe care

provin de la autoturismele care circulă pe DJ 204 E Mărăşeşti - Panciu şi de utilajele și

mijloacele de transport folosite la realizarea unor proiecte similare în zonă. Datorită condiţiilor

de relief de largă deschidere are loc o rapidă disipare a eventualelor noxe provenite de la arderea

carburanţilor fosili. În cazul neimplementării P.U.Z se va menţine situaţia prezentă.

De asemenea, în regiune atmosfera este impurificată şi de pulberile antrenate de

autoturismele şi maşinile agricole care se deplasează în sezonul cald pe drumurile de exploatare.

3.2.3. Resursele de apă

În cazul neimplementării P.U.Z. nu se înregistrează efecte asupra apelor de suprafaţă sau

a pânzei freatice.

3.2.4. Solul

În condiţiile neimplementării P.U.Z. suprafaţa de teren va avea în continuare utilizare de

teren agricol. Solurile îşi vor menţine aceiaşi compoziţie.


Vrancea ”

37

3.2.5. Flora, fauna şi rezervaţiile naturale

Suprafaţa de teren pentru care a fost realizat P.U.Z. este situată în vecinătatea Sitului

Natura 2000 „Lunca Siretului Inferior” declarat prin Ordinul M.M.D.D. 1964/2008 şi modificat

prin Ordinul M.M.D.D. nr. 2387/2011 si H.G. nr. 971 din 2011 pentru modificarea şi

completarea H.G. nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca

parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România.

Clasele de habitate existente la nivelul ROSPA 0071 (cu suprafaţa ocupata) sunt:

o plaje de nisip – cod N04 – 2 %;

o râuri, lacuri – cod N06 – 17 %;

o mlaştini, turbării – cod N07– 4 %;

o pajişti naturale, stepe – cod N09 – 4 %;

o culturi (teren arabil) - cod N12 – 36 %;

o păşuni – cod N14 – 7 %;

o păduri de foioase cod N 22 %;

o habitate de păduri (păduri în tranziţie) – cod N26 – 8 %

Clasele de habitate existente la nivelul ROSCI0162 (cu suprafaţa ocupata) sunt:

o plaje de nisip – cod N04 – 4 %;

o râuri, lacuri – cod N06 – 25 %;

o mlaştini, turbării – cod N07– 5 %;

o pajişti naturale, stepe – cod N09 – 5 %;

o culturi (teren arabil) - cod N12 – 8 %;

o păşuni – cod N14 – 8 %;

o păduri de foioase cod N 34 %;

o habitate de păduri (păduri în tranziţie) – cod N26 – 11 %

Obiectivele de conservare ale acestor situri Natura 2000 sunt:

o protecţia şi conservarea habitatelor de interes comunitar;

o protecţia şi conservarea speciilor menţionate în Anexele I şi II a

Directivei Consiliului 79/409/CEE;

În cazul neimplementării P.U.Z. pe suprafaţa studiata nu se vor putea instala habitate de

tufărişuri danubiene de cătină albă (Hippophaë rhamnoides) şi răchită albă (Salix eleagnos) sau

Tamarix ramosissima deoarece zona este păşunată.

Vegetaţia de pe suprafaţa perimetrului va continua să aibă aspectul specific cel mai des

întâlnit al teraselor râului Siret, cu o compoziţie specifică redusă.





Vrancea ”

38

4. OBIECTIVE DE MEDIU STABILITE RELEVANTE

PENTRU PUZ

Obiectivele şi proiectele privind îmbunătăţirea calităţii mediului vor respecta principiile

stabilite prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului,

aprobata cu modificări şi completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările

ulterioare.

Obiectivele privind protecţia mediului relevante pentru PUZ sunt:

o conservarea, protecţia şi îmbunătăţirea calităţii mediului;

o protecţia sănătăţii umane;

o utilizarea durabilă a resurselor naturale.

Obiective specifice cuprinse în PLAM-ul judeţului Vrancea relevante pentru P.U.Z.

-„Înfiinţarea unei ferme piscicole’’ prin lucrări de amenajare, pe domenii:

a. protecţia atmosferei

menţinerea calităţii aerului înconjurător în limitele prevăzute de normele în vigoare

pentru indicatorii de calitate;

monitorizarea şi controlul emisiilor de poluanţi în aer;

controlul nivelului de poluare prin aplicarea tehnicilor şi tehnologiilor pentru

reţinerea poluanţilor şi/sau prin introducerea de tehnologii mai puţin poluante;

b. managementul resurselor de apă

conservarea, protecţia ecosistemelor acvatice (habitate, componente biologice);

prevenirea poluării apelor de suprafaţa şi a apelor subterane ca urmare a

inundaţiilor şi a efectelor asociate acestora;

prevenirea apariţiei de epidemii sau minimizarea deteriorării stării de sănătate a

populaţiei ca urmare a fenomenului de inundaţii şi a poluării asociate acestuia;

c. managementul deşeurilor:

vehicule scoase din uz, baterii şi acumulatori, deşeuri de sol inert, anvelope;

deşeuri menajere;

eliminarea a poluării curente care poate determina compromiterea terenurilor.

d. protecţia naturii:

asigurarea managementului necesar ocrotirii habitatelor naturale şi conservării


Vrancea ”

39

diversităţii biologice;

conservarea in-situ şi ex-situ a speciilor ameninţate, endemice şi/sau rare,

precum şi a celor cu valoare economica ridicata;

protecţia, conservarea şi refacerea diversităţii biologice terestre şi acvatice,

existente în afara ariilor naturale protejate: reducerea şi eliminarea efectelor

negative cauzate de poluarea mediilor de viaţă şi reconstrucţia ecosistemelor şi

habitatelor deteriorate;

e. reducerea şi prevenirea poluării şi degradării solurilor

reducerea poluării solului cauzata de activităţile agro-industriale;

reducerea poluării solurilor afectate de infiltraţiile apelor menajere;

reducerea impactului negativ provocat de fenomenele de inundaţie şi băltire;

f. urbanism, dezvoltare rurala şi protecţia împotriva zgomotului

îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă, a transportului şi valorificarea eficientă a

patrimoniului natural şi a celui construibil;

ridicarea standardului de locuire în mediul rural;

asigurarea unui management corespunzător al deşeurilor;

respectarea regulamentului general de urbanism;

îmbunătăţirea calităţii şi păstrarea diversităţii spaţiului rural în vederea obţinerii

unui echilibru între activităţile umane şi conservarea resurselor naturale;

5. PROBLEME DE MEDIU RELEVANTE

PENTRU IMPLEMENTAREA PUZ

5.1. GESTIONAREA DEŞEURILOR

Pe suprafaţa propusă prin P.U.Z pentru amenajarea piscicolă se vor desfăşura iniţial

activităţi de decopertare, urmate de excavare şi transport a agregatelor de balastieră, și apoi

perioada de amenajare a cuvetelor, alimentarea cu apă, popularea cu puiet de pește şi apoi de

etapa de funcţionare a iazurilor.

În urma desfăşurării activităţii de extracţie a agregatelor minerale din terasa malului drept

a râului Siret, extravilanul oraşului Mărăşeşti şi amenajarea unei exploatări piscicole pe această

suprafaţă vor rezulta următoarele tipuri de deşeuri:

deşeurile tehnologice din activitatea de producţie sunt reprezentate de stratul de

copertă îndepărtat de pe suprafaţa amplasamentului;


Vrancea ”

40

deşeurile menajere generate pe amplasament în perioada excavării cuvetei şi

amenajării iazului sunt provenite de la personalul care exploatează utilajele;

deşeurile menajere generate pe amplasament în perioada funcţionării amenajării

piscicole sunt provenite de turişti;

deşeurile de ambalaje produse pe amplasament sunt de două tipuri : PET-uri

(produse de muncitori şi turişti) şi deşeuri de hârtie (rezultate de la ambalajele

pentru hrana peştilor şi de la turişti)

nu rezultă ape uzate industrial în perioada de exploatare a agregatelor de

balastieră;

rezultă ape menajere în perioada de exploatare a zăcământului de agregate

minerale şi a funcţionării iazului piscicol;

Ca urmare a decopertării fâşiilor de exploatare rezultă pământ vegetal şi argilă.

Cantităţile rezultate vor fi depozitate pe lateralele amplasamentului, la nivelul pilierilor de

siguranță, fiind ulterior utilizate la impermeabilizarea taluzurilor – materialele argiloase şi

acoperirea acestora cu sol vegetal pentru cultivarea de gazon şi plantare de specii arborescente.

Ca urmare a folosirii utilajelor terasiere şi a autocamioanelor pentru excavarea şi

respectiv transportul agregatelor minerale pot rezulta următoarele tipuri de deşeuri:

uleiuri uzate – 0,25 t/an

anvelope uzate – 3 buc/an

baterii uzate – 2 buc/an

Anvelopele uzate şi bateriile uzate vor fi stocate la sediul S.C. VASVER S.R.L. şi predate

la achiziţionarea celor noi.

Uleiurile uzate nu vor fi stocate la nivelul amplasamentului deoarece schimburile de

uleiuri din angrenajele utilajelor vor fi efectuate la unităţi specializate şi autorizate care vor

asigura eliminarea acestor deşeuri conform legislaţiei în vigoare.

În perioada de funcţionare a iazului piscicol sigurele deşeuri sunt ambalajele în care au

fost împachetate cantităţile de furaje achiziţionate cu scopul de a suplimenta hrana populaţiilor

de peşti. Acestea vor fi eliminate de pe amplasament fiind asimilate deşeurilor menajere.

Deşeuri menajere

Se produc doar de către personalul care asigură exploatarea agregatelor. La limita

perimetrului de exploatare vor fi amplasate europubele, etanşe, fără scurgere în mediu.

Personalul care deserveşte punctul de lucru va fi instruit pentru a colecta aceste deşeuri.

Cantitatea de deşeuri menajere rezultate din activitatea obiectivului se calculează astfel:

Q = 5 persoane x 0,25 kg / pers./zi x 22 zile = 27,5 kg / lună


Vrancea ”

41

Din procesul tehnologic care se va desfăşura pe amplasament nu rezultă ambalaje. Astfel

de deşeuri sunt produse numai de personalul care deserveşte utilajele şi vor fi în principal

reprezentate de PET-uri.

PET-uri – 2,5 kg/lună X 8 luni de lucru efectiv = 20 kg.

Pentru gestionarea corectă va fi amplasat în incinta perimetrului un container pentru

colectarea selectivă a acestora.

Ca urmare a amenajării iazului piscicol vor rezulta deşeuri menajere generate de turiştii

care vor practica acest tip de agrement. Pentru eliminarea acestor deşeuri S.C. VASVER S.R.L.

va instala containere etanşe, fără scurgere în mediu, pentru colectare selectivă şi va încheia un

contract de prestări servii cu o firmă specializată în gestionarea acestor tipuri de deşeuri.

Angajaţii care vor deservi amenajarea piscicolă vor atenţiona turiştii să depoziteze în mod

corespunzător deşeurile menajere rezultate ca urmare a petrecerii timpului liber în această

locaţie. S.C. VASVER S.R.L. va instala plăcuţe şi panouri care să semnalizeze prezenţa

containerelor de colectare selectivă şi atenţionări pentru turişti.

Tipuri de deşeuri care vor rezulta ca urmare a amenajării iazului piscicol

Deşeuri nepericuloase

nr.

crt.

Denumire deşeu Cod deşeu conf.

H.G. 856/2002

Sursa Cantitatea Starea

fizică

Depozitare/eliminare

1. Deşeuri menajere 20 03 01 angajaţi şi

turişti

0,40 t/an solidă euopubele

2. Deşeuri de

ambalaje

20 01 01

20 01 39

angajaţi şi

turişti

0,04 t/an solidă containere pentru

colectare selectivă

3. Anvelope uzate 16 01 03 utilajele şi

mijloacele

de

transport

3 buc/an solidă magazie de

materiale la sediul

societăţii

4. Sol vegetal 01 03 01 perimetrul

de

exploatare

cca7.500 mc solidă pe laturile

perimetrului, la

nivelul pilierilor de

siguranţă

Deşeuri comercializate

5. Anvelope uzate 16 01 03 utilajele şi

mijloacele

de

transport

3 buc/an solidă Firmă autorizată

Destinaţia definitivă a deşeurilor

6. Deşeuri menajere 20 03 01 întreaga

unitate

0,40 t/an solidă Contract cu o firmă

specializată care le

va transporta la un

depozit conform


Vrancea ”

42

7. Deşeuri de

ambalaje

20 01 01

20 01 39

angajaţi şi

turişti

0,04 t/an solidă Contract cu o firmă

specializată care le

va prelua categorii şi

utiliza în scopul

reciclării.

8. Sol vegetal 01 03 01 perimetrul

de

exploatare

cca7.500 mc solidă Amenajarea

taluzelor iazului

piscicol.

5.2. MANAGEMENTUL APELOR UZATE

Pentru lucrările de amenajare vor lucra permanent 2 angajaţi. Şoferii care vor asigura

transportul materialului excavat către beneficiari vor fi prezenţi temporar în amplasamentul de

exploatare.

Apa potabilă pentru personalul care deserveşte lucrările executate în perimetrul

balastierei este adusă şi stocată în recipiente de mică capacitate.

Consumul de apă potabilă estimat este următorul:

zilnic maxim: 0,012 m3/zi;

anual: 2,88 m3/an.

Societatea va aproviziona personalul cu apă plată potabilă pentru angajaţii care deservesc

utilajele. Deşeurile rezultate din această acţiune se vor colecta separat de cele menajere şi vor fi

eliminate prin predare la firme care au ca obiect de activitate reciclarea P.E.T - urilor.

Evaluarea apelor uzate

Întrucât din activitatea care se desfăşoară la locul de extracţie a nisipului şi pietrişului nu

rezultă ape uzate, nu este necesară evaluarea acestora.

În perioada de excavare şi amenajare a cuvetei iazului, tehnologia de lucru la extracţie a

balastului nu necesită captare de apă industrială şi/sau deversare de ape uzate în emisar.

Întrucât pe amplasament nu se asigură alimentarea cu apă, nu vor rezulta nici ape uzate

menajere. Pentru personalul care îşi desfăşoară activitatea în perimetru se vor amenaja toalete

ecologice care vor fi vidanjate ori de câte ori este nevoie.

Pe parcursul executării lucrărilor de excavare a balastului, pentru evitarea acumulărilor

de ape la baza treptei de lucru se vor executa şanţuri de gardă care vor colecta apele provenite

din precipitaţii. Poluanţii apelor de precipitaţii sunt constituiţi din materii în suspensie, în special

pulberi care ajung în apele de suprafaţă prin spălarea de către şuvoaiele de apă a platformelor de

lucru, a drumurilor de transport şi a taluzurilor treptelor.

Conform STAS 1846/1990, debitele masice de ape pluviale se determină pe baza


Vrancea ”

43

relaţiei:

Qp = m x S x Φ x i, unde:

m = coeficient adimensional de reducere a debitului de calcul care ţine seama de capacitatea

de înmagazinare în timp şi de durata ploii de calcul "t";

m = 0,8 pentru t < 40 min.

S = aria bazinului de acumulare aferent secţiunii de calcul = 8,00 ha

Φ = coeficient de scurgere aferent ariei S (conform STAS 1846 - 90) = 0,025

i = intensitatea ploii de calcul (conform STAS 9470-73) = 130 l/s

Qp = 0,80 x 8,00 x 0,025 x 130 = 20,80 l/s

Qp = 74,88 m3/h.

Apele pluviale pot antrena suspensii solide anorganice, care datorită compoziţiei

materialelor nu sunt poluante din punct de vedere chimic.

Alimentarea cu apă a bazinului pentru umplerea, primenirea şi completarea apei se va

face din pânza freatică şi din ape meteorice, iar poziţia faţă de râul Siret şi viitoarea acumulare

hiroenergetică de la Cosmeşti avantajează în mod substanţial nivelul şi debitul de apă a fermei

piscicole.

6. POTENŢIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI ÎN

CAZUL IMPLEMENTĂRII P.U.Z.

6.1. POTENŢIALE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA FACTORULUI DE MEDIU

APĂ.

In literatura de specialitate, se apreciază că „o baltă funcţionează ca un biofiltru natural,

iar produsele rezultate din activitatea biologică a faunei şi florei lacustre suferă un proces rapid

de mineralizare care favorizează filtrarea apei pe verticală şi orizontală”.

Amenajarea iazului piscicol prin exploatare de balast până la cota de fund nu influenţează

negativ apele freatice deoarece excavaţiile nu vor intersecta acviferul.

Amenajarea iazului va determina creşterea suprafeţei luciului de apă din zonă şi apariţia

unor noi habitate caracteristice zonelor umede.

Implementarea proiectului propus prin P.U.Z. de către S.C. VASVER S.R.L. nu va

influența calitatea apelor de suprafaţă din zonă, perimetrul de teren pe care se va realiza

investiţia este situat în terasa râului Siret la cca.1000 m de firul apei, complet izolată de acesta.


Vrancea ”

44

6.2. POTENŢIALE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA

FACTORULUI DE MEDIU AER




aerului ca fiind bună.

Potenţialele surse de emisii atmosferice sunt :

excavarea şi transportul agregatelor de balastieră;

traficul generat de lucrările desfăşurate.

Emisiile conţin în principal următorii poluanţi:

pulberi în concentraţii nesemnificative;

gaze de combustie rezultat din arderea combustibililor de la utilajele ce deservesc

exploatarea.

Praful rezultat din încărcarea agregatelor minerale în benele autobasculantelor conţine:

CaCO3, MgCO3, SiO2 şi Fe2O3. Cantitatea prafului generat este infimă deoarece agregatele

minerale excavate sunt încărcate umede în mijloacele de transport, imediat după excavare, fără a

fi depozitate.

Arderea carburanţilor în motoarele mijloacelor de transport conduce la eliminarea în

atmosferă a gazelor de ardere cu conţinut de: monoxid de carbon, oxizi de azot, hidrocarburi

nearse, dioxid de sulf, compuşi organici. Mijloacele de transport şi utilajele acţionează pe

perioade scurte de timp şi în număr redus, maxim 2 pe amplasament simultan. Acestea sunt

echipate cu motoare cu ardere internă obişnuite, la care emisiile de noxe în atmosferă se

încadrează in prevederile normelor de funcţionare. În concluzie, putem afirma că emisiile de

poluaţi atmosferici rezultaţi prin excavarea agregatelor minerale de pe suprafaţa perimetrului şi

transportul acestora se încadrează în limitele STAS-ului 1257/87.

6.3. POTENŢIALE EFECTE SEMNIFICATIVE ALE

ZGOMOTULUI ŞI VIBRAŢIILOR

Din momentul începerii extracţiei de agregate pe amplasament se vor produce zgomote

determinate de funcţionarea motoarelor şi încărcarea basculantelor cu agregate.


Vrancea ”

45

Conform STAS 10009/86 valorile maxim admise ale nivelului de zgomot sunt:

65 db(A) la limita incintei.

50 db(A) la limita receptorilor protejaţi.

Exploatarea agregatelor nu va genera vibraţii care să determine un disconfort la nivelul

zonei de locuit. Vibraţiile rezultate sunt cele produse de funcţionarea motoarelor.

Formele potenţiale de impact generate de zgomot şi vibraţii aferente proiectului sunt

tipice pentru o exploatarea balastului şi cuprind în general:

operarea vehiculelor pentru transportul nisipului şi pietrişului;

operarea utilajelor mobile şi staţionare între limitele perimetrului excavatoare,

buldozere, încărcătoare;

Conform HG 1796/2006, pentru echipamentele utilizate pe perioada execuţiei nivelul de

putere acustică admis este:

Tip echipament Putere netă instalată

P (în kW)

Putere electrică Pel [kW]

Nivelul de putere acustică

admis

db/1 pW

Maşini de compactat p ≤ 8 105

8 < p ≤ 70 106

p > 70 86 + 11 lgP

Buldozere, încărcătoare p ≤ 55 103

p > 55 84+11 lgP

Diagrama dispersiei zgomotului produs de motoarele utilajelor


Vrancea ”

46

Reglementările în vigoare cu privire la zgomotul ambiental şi vibraţii aplicabile

activităţilor desfăşurate pe suprafaţa amplasamentului:

Standardul românesc STAS 10009-88: Acustica urbană: Limite admisibile ale

nivelului de zgomot; acest standard se referă la limitele admisibile de zgomot în zonele urbane,

diferenţiate pe zone şi arii cu folosinţă specifică şi pe categorii tehnice de străzi; se conformează

cu alte reglementări tehnice specifice referitoare la sistematizare şi protecţia mediului.

Principalele surse de zgomot sunt constituite din echipamentele utilizate excavare:

excavator: 1 buc. Lw ≈ 115 dB(A);

încărcător frontal cu cupa Lw ≈ 110 dB(A);

autocamioane: buc cu capacitatea de 16 m3 Lw ≈ 107 dB(A)

Nivelul de zgomot variază in funcţie de tipul şi intensitatea operaţiilor, tipul utilajelor în

funcţiune, regim de lucru, suprapunerea numărului de surse şi dispunerea pe suprafaţă orizontală

şi/sau verticală, prezenţa obstacolelor naturale sau artificiale cu rol de ecranare.

Din măsurători, efectuate la societăți cu activităţi similare, nivelul de zgomot definit, în

zona utilajelor, la o distanţa de 10 – 15 m prezintă valori de:

60 –115 dB(A) – zonă de acţiune a mijloacelor auto;

70 –75 dB(A) –zonă încărcător frontal.

Pentru activităţi de tip industrial sunt prevăzute limitări ale nivelului de zgomot la limita

funcţională din mediul urban, prin STAS 10009/88.

Activităţile de excavare se încadrează categoria locurilor de muncă în spaţiu deschis, şi se

raportează la limitele admise conform Normelor de Protecţie a Muncii, care prevăd ca limită

maximă admisă la locurile de muncă cu solicitare neuropsihică şi psihosenzorială normală a

atenţiei – 90 dB (A) – nivel acustic echivalent continuu pe săptămâna de lucru. La această

valoare se poate adăuga corecţia de 10 dB(A) – în cazul zgomotelor impulsive (impulsuri de

amplitudini sensibil egale).

Cele mai sensibile specii la zgomotul produs de traficul utilajelor sunt păsările deoarece

aceste sunete interferează în mod direct cu comunicarea interspecifică prin intermediul sunetelor

şi în acest mod afectează indirect comportamentul de teritorialitate şi rata împerecherii.

Numeroase studii au documentat densitatea redusă a populaţiilor de păsări din zonele cu trafic

intens. Pe pajiştile din zona de trafic intens s-a observat declinul populaţional acolo unde

zgomotul de fond depăşeşte 50 db, de asemenea păsările din păduri manifestă efecte la un nivel

de 40 db. Cu toate acestea, particularităţile terenului precum şi tipurile de habitate de pe


Vrancea ”

47

marginea drumului pot influenţa propagarea zgomotului şi implicit densitatea populaţiilor de

păsări.

Drumurile de exploatare din zonă sunt frecvent folosite de utilajele de exploatare

agricolă, sunt tranzitate de locuitori cu autoturismele sau cu vitele. Suprafeţele adiacente acestor

drumuri au fost supuse presiunii antropice din momentul desfăşurării organizării de şantier

pentru îndiguirea râului Siret astfel încât, în prezent, adăpostesc un număr redus de specii

adaptate la aceste condiţii.

La limita incintei, se apreciază că nivelul zgomotului emis de utilaje nu va depăşi pe

perioada zilei pe perioade scurte de timp 80 dB(A).

Exploatarea de balast pentru amenajarea fermei piscicole, prin dotările tehnice,

administrative şi sociale de care dispune şi prin tehnologiile utilizate nu constituie o sursă de

radiaţii pentru mediu.

6.4. POTENŢIALE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA FACTORULUI DE MEDIU SOL.

Impactul produs la nivelul solului pentru implementarea proiectului, în faza de

construcţie, va fi unul fizic (mecanic) datorită decopertărilor şi excavărilor necesare efectuării

următoarelor lucrări:

realizarea cuvetei iazului;

excavare pentru realizarea bazinului vidanjabil;

terasarea şi impermeabilizarea taluzelor iazurilor.

Cantitatea de agregate minerale care trebuie exploatată în perimetrul propus prin excavare

în scopul înfiinţării fermei piscicole este de aproximativ 110 000 mc agregate minerale din care

7500 mc coperta (steril + sol vegetal). Coperta îndepărtată prin excavare va fi depozitată separat

pe amplasament în vederea folosirii ulterioare la consolidarea taluzurilor amenajării piscicole.

Adâncimea de exploatare va fi de 7- 8 m faţă de cota actuală a terenului, conform documentaţiei

pentru obţinerea avizului de gospodărire a apelor întocmită de S.C. Hidro Cad S.R.L. Focşani.

Cantitatea de nisip şi balast propusă spre exploatare din perimetrul situat în extravilanul

oraşului Mărăşeşti va fi exploatată începând cu emiterea tuturor avizelor si terminarea tuturor

lucrărilor de amenajare.

Solul vegetal de la suprafaţă va fi decopertat şi depozitat pe amplasament, separat de

argila extrasă, urmând a fi utilizat la amenajarea taluzurilor bazinelor piscicole.

Deoarece în procesul tehnologic nu se folosesc şi nu rezultă substanţe sau compuşi


Vrancea ”

48

periculoşi care să fie eliberaţi în mediu sunt posibile numai poluări accidentale ale factorului de

mediu sol.

Pe amplasament poluările accidentale pot surveni ca urmare a introducerii accidentale în

sol de hidrocarburi şi uleiuri minerale. Pentru a preveni scurgerile combustibilului şi a uleiurilor

şi infiltrarea acestora în sol, S.C. VASVER S.R.L. va menţine utilajele în stare de funcţionare

bună având inspecţiile tehnice periodice efectuate. De asemenea personalul care deserveşte

utilajele de pe amplasament va fi instruit să supravegheze funcţionarea acestora şi să ia măsurile

necesare pentru a evita poluarea mediului înconjurător în caz de avarie a acestora.

Eventuale poluări accidentale de pe amplasament nu produc impurificări majore ale

solului deoarece cantităţile stocate în rezervoarele şi mecanismele utilajelor sunt reduse.

În perioada de funcţionare a amenajării piscicole nu vor exista utilaje care să determine

poluarea solului.

6.5. POTENŢIALE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA FAUNEI, FLOREI ŞI

REZERVAŢIILOR NATURALE.

6.5.1. Potenţialele efecte negative asupra habitatelor de interes comunitar

Atât activitatea de extracţie cât şi cea de transport a agregatelor minerale nu vor afecta

integritatea habitatelor menţionate în formularul standard Natura 2000. Activitatea de extracţie

se va desfăşura în perimetre care nu prezintă pe suprafaţa lor sau în vecinătate habitate

menționate în formularul standard Natura 2000 pentru ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior,

care se constituie în obiective de protecție pentru acest sit. Transportul agregatelor minerale se

va realiza pe drumuri preexistente astfel încât covorul vegetal natural nu va fi influenţat prin

reducerea suprafeţei datorate activităţii de transport.

Extracţia se va realiza pe un perimetrul cu vegetaţie spontană neuniformă care îşi face

apariţia în funcţie de condiţiile pedoclimatice cu importante influenţe de natură antropică.

Implementarea planului nu va afecta suprafețe pe care s-au dezvoltat habitate de

interes comunitar la nivelul luncii râului Siret.

6.5.2. Potenţialele efecte negative asupra speciilor de interes comunitar.

Lutra lutra – vidra

Răspândită din Europa până în Asia centrala si nordul Africii. La noi, localizata în delta

si pe lângă râurile de munte bogate în păstrăvi. Trăiește în apa și pe uscat, având vizuina cu


Vrancea ”

49

doua intrări. Se hrănește cu pești, broaște, raci, mamifere mici, acvatice. Răspândirea vidrei la

noi depinde de posibilitatea procurării hranei ei de baza: peștele. Tocmai de aceea biotopul vidrei

îl constituie țărmurile împădurite ale apelor curgătoare și stătătoare, fie ele de munte sau de șes.

Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra populaţiei speciei.

Suprafaţa perimetrului de exploatare nu prezintă habitate favorabile acestei specii, respectiv zone

cu băltiri. În concluzie excavarea realizată pe suprafaţa propusă nu va influenţa negativ specia.

Spermophilus citellus – popândău

Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra populaţiei speciei. Pe

suprafața amplasamentului nu au fost observate galerii de popândău dar zona prezintă habitate

favorabile prezenței speciei. Implementarea va avea un impact redus temporar redus asupra

speciei prin pierdere temporară de habitat, accidente de trafic, deranjarea de zgomot. Realizarea

proiectului nu va afecta suprafețe de teren ocupate de această specie la nivelul ROSCI 0162

Lunca Siretului Inferior.

Bombina bombina – buhai de baltă cu burta roşie

Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra populaţiei speciei. Specia

prezintă ca preferinţă ecologică bălţile permanente sau temporare. Suprafaţa perimetrului de

exploatare nu prezintă habitate favorabile acestei specii, respectiv zone cu băltiri. În concluzie

excavarea realizată pe suprafaţa propusă nu va influenţa negativ specia.

Emys orbicularis – broasca ţestoasa de apa

Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra populaţiei speciei. Suprafața

amplasamentului propus nu prezintă habitate favorabile acestei specii astfel încât implementarea

proiectului nu va influența abundența și distribuția specie la nivelul ROSCI 0162 .

Ca urmare a amenajării piscicole şi colonizării bazinelor de către indivizi ai acestei specii

se poate înregistra o creştere a populaţiei în regiune. Excavarea realizată pe suprafaţa propusă nu

va influenţa negativ specia dar amenajarea iazului piscicol va avea clar un impact pozitiv asupra

populaţiilor de Emys orbicularis.

Triturus cristatus - tritonul cu creastă


Specia preferă apele stagnante, cu vegetaţie palustră sau bălţile temporare.

Implementarea proiectului nu are impact asupra habitatelor populate de această specie astfel

încât implementarea planului nu va influenţa abundenţa şi distribuţia acesteia la nivelul Sitului

de Importanţă Comunitară ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior. Traseul pe care se deplasează


Vrancea ”

50

autobasculantele de la amplasamentul propus nu prezintă de-a lungul său habitatele preferate ale

acestei specii.

Specii de peşti enumerate in anexa II a Drectivei Consiliului 92/43/CEE – 1130 Aspius

aspius, 1149 Cobitis tenia, 2511 Gobio kessleri, 1124 Gobio albipinnatus, 1157 Gymnocephalus

schraetzer, 1145 Misgurnus fossilis, 2522 Pelecus cultratus, 1134 Rhodeus sericeus amarus,

1146 Sabanejewia aurata, 1160 Zingel streber si 1159 Zingel zingel - enumerate in

FORMULARUL STANDARD NATURA 2000;

Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra populaţiilor speciilor.

Deoarece proiectul propus nu va intersecta mediul lotic natural al speciilor menţionate mai sus si

nu va afecta calitatea apei de suprafață – respectiv cursul râului Siret, se consideră că activitatea

desfăşurată de S.C. VASVER S.R.L. nu va avea nici un impact asupra distribuţiei şi abundenţei

acestor specii la nivelul ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior.

Lucanus cervus - rădașca


Implementarea proiectului nu va avea nici un impact asupra speciei, nu vor fi afectate de

lucrările propuse suprafețe care prezintă trunchiuri uscate.

Vertigo angustior - gasteropod

Specie de gasteropod care trăiește în zonele mlăștinoase sau pe soluri care sunt permanent

umede, nu este prezentă în zone permanent submerse sau pe suprafețe care prezintă deficit de

umiditate.

Relevanţa sitului pentru specie. Prezența speciei la nivelul ariei naturale protejate este

incertă.

Potenţialele efecte negative asupra speciilor de pasări de interes comunitar.

Alcedo athis (pescărelul albastru) – cod A229

Impactul estimat. Specia Alcedo athis este în principal afectată de lucrările

hidrotehnice care conduc la modificarea malurilor şi îndeosebi la îndepărtarea vegetaţiei

naturale. Activitatea a S.C. Vasver S.R.L. este amplasată pe malul drept la cca 1 km de raul Siret

pe un teren agricol. Datorită activităţilor agricole amplasamentul propus nu reprezintă un habitat

propice acestei specii. Datorită condiţiilor ecologice de pe suprafaţa amplasamentului,

caracteristic unor habitate neutilizate de specia Alcedo athis, considerăm că activitatea nu va

avea nici un impact asupra acestei specii.

Ardea purpurea (stârc roşu) – cod A029.

Impactul estimat. La nivelul ROSPA Lunca Siretului Inferior au fost identificate,


Vrancea ”

51

conform formularului standard Natura 2000, 5-12 perechi cuibăritoare pe o suprafaţă de 36.492

ha. Stârcul roşu preferă zonele cu stuf şi vegetaţie abundentă în apropierea apei. De asemeni

specia preferă zonele mlăştinoase. Activitatea lucrărilor de amenajare şi post amenajare nu vor

influenţa abundenţa şi distribuţia acestei specii în zonă deoarece nu afectează habitatele

preferate.

Ardeola ralloides (stârc galben) - cod A024

Impactul estimat. La nivelul ROSPA Lunca Siretului Inferior au fost identificate,

conform formularului standard Natura 2000, 5-10 perechi cuibăritoare pe o suprafaţă de 36.492

ha. Stârcul galben preferă stuful din zonele mlăştinoase, habitat care îi oferă hrană şi adăpost

faţă de speciile prădătoare. Amplasamentul a S.C. VASVER S.R.L. este amplasat pe un teren

cu actuala destinaţie agricola, habitat care nu este preferat de această specie. Activitatea nu va

influenţa abundenţa şi distribuţia acestei specii în zonă deoarece nu afectează habitatele utilizate

pentru hrănire, odihnă sau cuibărit.

Aythya nyroca (raţa roşie) - cod A060.

Impactul estimat. Această specie preferă bălţile şi lacurile de acumulare ale căror

maluri sunt acoperite de stuf. La nivelul perimetrului propus pentru lucrări de amenajare şi în

vecinătatea acestuia nu există stuf iar activitatea de exploatare nu va afecta zonele acoperite cu

stuf. Activităţile de exploatare şi transport a agregatelor minerale desfăşurate S.C. VASVER

S.R.L. în zonă nu vor afecta abundenţa şi distribuţia speciei în ROSPA 0071 Lunca Siretului

Inferior.

Chlidonias hybridus (chirighiţă cu obraji albi) – cod A196

Impactul estimat. Lucrările de amenajare a S.C. VASVER S.R.L. nu va afecta

abundenţa populaţia acestei specii la nivelul ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior. Totuşi

lucrările de amenajare vor avea un impact negativ nesemnificativ prin deranjul provocat de

prezenţa oamenilor şi zgomotul produs de utilajele la nivelul habitatelor ripariene situate în lunca

Siretului.

Chlidonias niger (chirighiţă neagră) – cod A1967

Impactul estimat. Lucrările efectuate de S.C. VASVER S.R.L. nu vor afecta

abundenţa populaţia acestei specii la nivelul ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior. Specia nu a

fost identificată în zona propusă pentru implementarea proiectului.

Ciconia ciconia (barza albă) – cod A31

Impactul estimat. Lucrările efectuate de către S.C. VASVER S.R.L. nu determină

reducerea arealului de hrănire al populaţia acestei specii în ROSPA 0071 Lunca Siretului

Inferior, amplasamentul propus şi zonele adiacente nu prezintă condiţiile favorabile acestei


Vrancea ”

52

specii. Datorită adaptării la viaţa în zonele antropizate scăderea efectivului din sit este puţin

probabilă.

Circus aeruginosus (erete de stuf) - cod A081

Impactul estimat. Zona amplasamentului şi vecinătăţile acestuia nu prezintă habitate

favorabile cuibăririi acestei specii. De asemenea fiind un prădător acoperă suprafeţe mari în

căutarea hranei pe care o procură de pe terenurile acoperite cu vegetaţie ierboasă naturală sau

cultivată. Activitatea lucrărilor de amenajare - pot genera impact negativ nesemnificativ asupra

speciei. Transportul agregatelor minerale pe drumurile care tranzitează suprafeţe cu vegetaţie

ierboasă – zone din care specia îşi procură hrana – poate genera impact negativ nesemnificativ

asupra speciei.

Cygnus cygnus (lebăda de iarnă) - cod A038

Impactul estimat. Specia Cygnus cygnus populează în principal zone cu vegetaţie

palustră densă şi mlăştinoase Activitatea de amenajare a S.C. VASVER S.R.L. va fi amplasată

pe un teren agricol cu vecinătăţi agricole. De asemeni lebăda de iarnă este oaspete de iarnă în

România, perioadă în care lucrările de amenajare sunt sistate datorită temperaturilor joase.

Egretta alba (egreta albă) - cod A027

Impactul estimat. Egreta albă este răspândită cu precădere de-a lungul malurilor cu stuf

şi vegetaţie în apropierea apei, preferă zonele mlăştinoase. Activitatea de amenajare pe

amplasamentul propus nu influenţează negativ răspândirea şi distribuţia populaţiei acestei specii

în zonă. Implementarea proiectului nu va avea impact negativ asupra distribuţiei şi abundenţei

populaţiilor de egretă albă din ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior.

Egretta garzetta (egreta mică) - cod A026

Impactul estimat. Deoarece suprafeţele din apropierea amplasamentului nu prezintă

habitate frecventate de această specie considerăm că activitatea propusă nu influenţează

distribuţia şi abundenţa speciei la nivelul ROSPA 0071. Specia a fost observată amonte de

perimetrul propus şi în zone adiacente drumului de exploatarea în apropierea bălţilor formate în

aval de barajul de la Călimăneşti. Observaţiile au fost făcute în condiţiile utilizării drumului de

exploatare.

Gelochelidon nilotica (pescăriţă râzătoare) - cod A189.

Impactul estimat. La nivelul ROSPA Lunca Siretului Inferior au fost identificate

numai exemplare în pasaj deoarece zona se află pe culoarul de migraţie est-carpatic. Considerăm

că activităţile de amenajare şi transport a agregatelor minerale desfăşurate de S.C. VASVER

S.R.L. nu vor influenţa abundenţa şi distribuţia speciei în ROSPA Lunca Siretului Inferior.

Glareola pratincola (ciovlică ruginie) - cod A135.


Vrancea ”

53

Impactul estimat. La nivelul ROSPA Lunca Siretului Inferior au fost identificate

numai exemplare în pasaj deoarece zona se află pe culoarul de migraţie est-carpatic. Impactul

funcţionării balastierei va fi negativ nesemnificativ deoarece specia utilizează ocazional plajele

de prundiş.

Ixobrychus minutus (Stârc pitic) - cod A022

Impactul estimat. Specia Ixobrychus minutus populează în principal zone cu vegetaţie

palustră densă şi mlăştinoase. Activitatea de amenajare a S.C. VASVER S.R.L. va fi amplasată

pe malul drept al Siretului pe un teren cu vecinătăţi agricole. Activitatea de amenajare nu

influenţează negativ răspândirea populaţiei acestei specii în zonă şi nu va determina modificări

ale abundenţei şi distribuţiei speciei la nivelul ROSPA 0071.

Lanius collurio (sfrânciocul roşiatic) – cod A338

Impactul estimat. Specia a fost identificată în zonele din vecinătatea perimetrului de

exploatare şi de-a lungul drumurilor pe care se va realiza transportul. Impactul potenţial generat

de implementarea proiectului asupra acestei specii este determinat de zgomotul produs de utilaje.

Am considerat impactul potenţial ca fiind negativ nesemnificativ deoarece sfrânciocul roşiatic

este prezent în habitatele din zonă în pofida antropizări accentuate şi circulaţiei pe drumurile de

la nivelul malului drept al râului Siret în zona studiată.

Lanius minor (sfrânciocul cu fruntea neagră) – cod A339

Impactul estimat. Specia a fost identificată în zonele din vecinătatea perimetrului

studiat, de-a lungul drumurilor pe care se va realiza transportul. Impactul potenţial generat de

implementarea proiectului asupra acestei specii este determinat de zgomotul produs de utilajele.

Am considerat impactul potenţial ca fiind negativ nesemnificativ deoarece Lanius minor este

prezent în habitatele din zonă în pofida antropizării accentuate şi circulaţiei pe drumurile de la

nivelul zonei agricole, în zona studiată. Implementarea proiectului nu va determina modificări

ale abundenţei şi distribuţiei speciei la nivelul ROSPA 0071

Larus minutus (pescăruş mic) – cod A177.

Impactul estimat. Pescăruşul mic preferă zona litorală şi lacurile, prezenţa sa de-a

lungul albiei râului Siret este accidentală fiind observată mai ales iarna. Având în vedere

etologia speciei şi distribuţia sa la nivel naţional implementarea proiectului nu va avea nici un

impact asupra distribuţiei şi abundenţei speciei la nivelul ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior.

Nycticorax nycticorax (stârc de noapte) – A023

Impactul estimat. Deoarece în vecinătatea amplasamentului propus pentru

implementarea proiectului nu există habitate propice pentru cuibărit, hrănire sau odihnă utilizate

de stârcul de noapte, implementarea proiectului propus de S.C. VASVER S.R.L. nu vor avea


Vrancea ”

54

nici un impact asupra răspândirii acestei specii în ROSPA Lunca Siretului Inferior.

Pelecanus onocrotalus (pelicanul) - cod A019.

Impactul estimat. Exemplare din această specie observate de-a lungul albiei râului Siret

sunt în pasaj, specia preferă habitatele din Delta Dunării. Deoarece în zona propusă pentru

realizarea proiectului nu există habitate frecventate de această specie considerăm că activitatea

de amenajare si pe perioada proiectului nu va afecta distribuţia acesteia în ROSPA 0071 Lunca

Siretului Inferior.

Platalea leucordia (lopătarul) – cod A034

Impactul estimat. Exploatarea agregatelor minerale de către societatea comercială S.C.

VASVER S.R.L. nu va afecta populaţia acestei specii în ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior

deoarece în apropierea perimetrului de exploatare nu există habitate utilizate de această specie

pentru necesităţi de hrănire, cuibărit sau odihnă.

Recurvirostra avosetta (cioc întors) - cod A132.

Impactul estimat. Lucrările de amenajare de către societatea comercială VASVER

S.R.L. nu va afecta populaţia acestei specii în ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior deoarece în

apropierea perimetrului de exploatare şi a amplasamentului nu există habitate utilizate de această

specie pentru necesităţi de hrănire, cuibărit sau odihnă.=> nu sunt habitate propice acestei specii.

Sterna hirundo (chira de baltă) - cod A193

Impactul estimat.. Activitatea lucrărilor de amenajare nu va afecta abundenţa speciei la

nivelul sitului.

În concluzie, realizarea proiectului „ Înfiinţare fermă piscicolă prin lucrări de

amenajare, extravilan oraş Mărăşeşti, județul Vrancea” având ca beneficiar S.C. VASVER

S.R.L. nu afectează integritatea sitului comunitar „Lunca Siretului Inferior” deoarece:

nu reduce suprafaţa habitatelor şi numărul speciilor de importanţă

comunitară;

nu conduce la fragmentarea sau deteriorarea habitatelor de importanţă

comunitară;

nu influenţează realizarea obiectivelor pentru conservarea ariei naturale

protejate de interes comunitar;

nu influenţează negativ factorii care determină menţinerea stării favorabile

de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar;

RAPORT DE MEDIU – „Înfiinţare ferma piscicola prin lucrări de amenajare, extravilan oraş Mărăşeşti judeţul Vrancea ”

55

Evaluarea potenţialelor efecte ale implementării P.U.Z. asupra habitatelor şi speciilor de interes comunitar menționate în formularul

standard NATURA 2000 pentru ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior

Habitat/specie Tipul impactului Mărimea

impactului Durata impactului Reversibilitatea Observaţii

HABITATE ŞI SPECII PROTEJATE CONFORM DIRECTIVEI HABITATE 92/43/CEE

3260 Cursuri de apa din zonele de campie, pana la

cele montane, cu vegetatie din Ranunculion

fluitantis si Calitricho-Batrachion

0 - - -

Habitatele de interes comunitar nu

vor fi afectate.

92A0 Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba 0 - - -

6440 Pajisti aluviale din Cndion dubii 0 - - -

91F0 Paduri ripariene mixte cu Quercus robur,

Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxsinus

angustifolia, din lungulmarilor rauri (Ulmenion

minoris)

0 - - -

3270 Rauri cu maluri namoloase cu vegetatie de

Chenopodion rubri si Bidention 0 - - -

91I0 Vegetatie de silvostepa eurosiberiana cu

Quercus spp.

91E0 Paduri aluviale cu Alnus glutinosa si Fraxinus

excelsior (Alno-Padion, Alnio incanae, Salcion

albae

Lutra lutra 0 - - - habitatele populate de aceste specii

nu vor fi afectate de lucrările

efectuate

Spermophilus citelus 0 - - -

Bombina bombina

Triturus cristattus 0 - - - specia preferă alte habitate

Emys orbicularis 0 - - - specia preferă alte habitate

Aspius aspius

0

0

0

0

mediul lotic al râului Siret nu va fi

afectat de implementarea planului

Cobitis taenia

Gobio kessleri

Gobio albipinnatus


56



Gymnocephalus schraetzer

Misgurnus fossilis

0

0

0

0

nu este cazul – lucrările de

amenajare a bazinul piscicol nu vor

avea nici un impact asupra

mediului lotic din râul Siret.

Pelecus cultratus

Rhodoeus sericeus amarus

Sabanejewia aurata

Zingel streber

Zingel zingel

Lucanus cervus 0 - - - specia preferă alte habitate

Vertigo angustior 0 - - - specia preferă alte habitate

Felis silvestris 0 - - - specia preferă alte habitate

Exploatarea agregatelor minerale în vederea amenajării unei ferme piscicole de către S.C. VASVER S.R.L. nu va avea nici un impact asupra

habitatelor de interes comunitar care constituie obiectivele de protecție ale ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferiori.

Speciile de importanță comunitară citate în formularul Natura 2000 pentru situl de importanță comunitară nu vor fi afectate de realizarea

planului. De pe amplasament nu vor fi evacuate ape uzate menajer sau tehnologic în râul Siret.

Evaluarea potenţialelor efecte ale implementării proiectului asupra speciilor citate în formularul NATURA 2000 pentru ROSPA

0071 „Lunca Siretului Inferior”



Alcedo

atthis 0 - - -

Specia preferă ţărmurile cu vegetaţie bogată,

foloseşte pentru hrănire ţărmurile deschise în

timpul iernii – perioadă în care ferma

piscicola nu este in activitate.


57



Ardea purpurea

0 - - -

Stârcul roşu preferă zonele cu stuf şi

vegetaţie abundentă în apropierea. La

deplasările în teren nu au fost observate

exemplare în vecinătatea investitiei.

Ardeola ralloides 0 - - -

Specia nu a fost identificată la deplasările în

teren. Preferă zonele cu stuf.

Aythya nyroca

0 - - -

Specia preferă bălţile înconjurate de

vegetaţie palustră, şi zonele situate în coada

lacurilor de acumulare.

Chlidonias hybridus

- - - -

Specia utilizează o multitudine de habitate

printre care şi habitatele ripariene situate de-

a lungul Siretului.

Chlidonias niger 0 - - - Specie prezentă în zone mlăștinoase.

Ciconia ciconia 0 - - -

Activităţile propuse prin proiect nu reduc

habitatele utilizate de această specie.

Circus aeruginosus

impact negativ nesemnificativ

transportul agregatelor

minerale pe drumurile care

tranzitează suprafeţe cu

vegetaţie ierboasă – zone

din care specia îşi procură

hrana.

Reversibil

Specia este oaspete de vară, prădătoare,

acoperă areale întinse pentru a-şi asigura

hrana. Specia nu a fost identificată la

deplasările în teren.

Cygnus cygnus 0 - - -

Specia este oaspete de iarnă perioadă în care

lucrările de amenajare sunt stopate


58



Egretta alba 0 - - -

Specia nu a fost identificată în zona de

implementare a proiectului.

Egretta garzetta

0 - - -

Specia a fost observată în zone adiacente

drumului de exploatarea şi în zone cu

vegetaţie arborescentă la nivelul zonei

împădurite.

Gelochelidon nilotica 0 - - - -

Glareola pratincola 0 - - -

Specia utilizează ocazional plajele de

prundiş, dar nu a fost observată în zonă.

Ixobrychus minutus

0 - - -

Activităţile rezultate din implementarea

proiectului nu afectează habitatele utilizate

de această specii la nivelul ROSPA 0071.

Lanius collurio 0 nesemnificativ funcţionarea utilajelor reversibil Speciile au fost identificate în zonele din

vecinătate, de-a lungul drumurilor pe care se

va realiza transportul cât şi în vecinătatea.

Impactul potenţial generat de implementarea

proiectului asupra acestor specii este

determinat de zgomotul produs de utilajele.

Lanius minor

0 nesemnificativ funcţionarea utilajelor reversibil

Larus minutus 0 - - -


prundiş, dar nu a fost observată în zonă.

Nycticorax nycticorax

0 - - -

Activităţile rezultate din implementarea

proiectului nu afectează habitatele utilizate

de această specii la nivelul ROSPA 0071.


59



Pelecanus

onocrotalus 0 - - - Specia nu a fost identificată în zonă.

Platalea leucorodia 0 - - - Specia nu a fost identificată în zonă.

Recurvirostra

avosetta 0 - - -

Deşi specia este citată în formularul standard

Natura 2000 studiile efectuate în zonă indică

o prezenţa rara la nivelul sitului.

Sterna hirundo 0 - - -


prundiş.

Deoarece suprafaţa lucrărilor de amenajare este utilizată ocazional de o serie de specii de specii de păsări de importanţă comunitară: Lanius sp.,

Circus aeruginosus am considerat impactul ca fiind negativ nesemnificativ deoarece habitatele ripariene sunt larg răspândite la nivelul ROSPA 0071

iar păsările sunt specii mobile.

Având în vedere că diversitatea avifaunei, pe baza căreia a fost declarat situl, a evoluat în condiţiile existenţei exploatărilor de agregate

minerale la nivelul luncii râului Siret consider că implementarea proiectului nu va afecta patrimoniul natural din sit.

Principalul factor perturbator pentru populaţiile de păsări din zonă este zgomotul şi prezenţa oamenilor. Impactul poate fi redus prin respectarea

drumurilor de exploatarea şi interzicerea personalului care deserveşte lucrările de amenajare şi utilajele de transport de a intra în pauze în zonele

ocupate de habitate seminaturale din zonă.

RAPORT DE MEDIU - „Înfiinţare fermă piscicolă prin lucrări de amenajare”, extravilan oraş Mărăşeşti

judeţul Vrancea.

60

6.6. POTENŢIALELE EFECTE ASUPRA POPULAŢIEI

Amenajarea unui iaz piscicol pe suprafaţa propusă prin P.U.Z. va avea un impact pozitiv

asupra sănătăţii populaţiei.

În perioada funcţionării amenajării piscicole are impact pozitiv prin potenţialul recreativ

al iazului. Proiectul va respecta normele de igienă şi recomandările privind mediul de viaţă al

populaţiei conform Ord. M.S. 536/1997 publicat în M.O. 140/1997.


judeţul Vrancea.

61

7. POSIBILE EFECTE ASUPRA MEDIULUI ÎN CONTEXT

TRANSFRONTALIER ŞI EFECTELE CUMULATIVE

7.1. EVALUAREA POTENŢIALELOR EFECTE ÎN CONTEXT TRANSFRONTALIER

Având în vedre poziţia geografică a oraşului Mărăşeşti faţă de frontierele statului

considerăm că nu este cazul evaluării potenţialelor efecte transfrontaliere a implementării PUZ –

„Înfiinţare fermă piscicolă prin lucrări de amenajare, extravilan oraş Mărăşeşti județul

Vrancea”, beneficiar S.C. VASVER S.R.L. De asemenea prin implementarea P.U.Z nu vor

rezulta surse de poluare ale aerului care prin circulaţia maselor de aer ar putea produce poluări cu

impact transfrontalier.

7.2. ANALIZA POTENŢIALELOR EFECTE CUMULATIVE A PROIECTULUI PROPUS

CU ALTE PROIECTE

Terenurile din vecinătatea amplasamentului sunt intens păşunate bovinele şi de turmele

de oi ale locuitorii oraşului Mărăşeşti.

De asemenea în zonă sunt prezente şi alte societăţi comerciale care desfăşoară activităţi

similare – extracţia agregatelor minerale din terasă urmate de amenajări piscicole. Aceste

societăţi sunt: S.C. Naries S.R.L., S.C.Teramet . S.R.L., S.C. Cantisort S.R.L., Impactul

activităţii de exploatare asupra ecosistemelor naturale cuprinde două componente principale:

realizarea excavaţiilor – activitate care atrage după sine îndepărtarea unor

suprafeţe acoperite cu vegetaţie;

umplerea iazului care implică instalarea la nivelul teraselor râului Siret a unor

biocenoze caracteristice zonelor umede.

Activitatea de transport a agregatelor minerale de la perimetrele excavate pe drumurile de

exploatare către DN 2 ( E 85) nu are un impact negativ asupra speciilor din zonă deoarece se

realizează pe drumuri preexistente care sunt frecvent circulate de autoturismele şi camioanele din

regiune.


judeţul Vrancea.

62

Proiecte similare aflate în desfășurare sau în fază de propune

în zona de implementare a P.U.Z.

Pentru analiza impactului cumulat am luat în considerare o zonă de 1km amonte și aval de

planul analizat prin prezentul Raport de mediu. În această zonă există proiecte care pot genera

efect cumulat împreună cu cel propus de S.C. VASVER S.R.L.:

„Lucrări de excavare agregate minerale în vederea amenajării unui iaz

piscicol şi amplasare staţie sortare” propus de S.C. NARIES COM S.R.L.

propune valorificarea resurselor de balast prin excavare.

„ Înfiinţare parc eolian” – cca. 400 ha S.C. MĂRĂŞEŞTI WIND S.R.L.

”Înfiinţare fermă piscicolă” prin lucrări de amenajare - titular S.C. VASVER

S.R.L. – cca. 2,2 ha din care luciu de apă va fi amenajat pe 1,8 ha, se vor realiza

excavații până la o adâncime de cca. 8 m.

Perioada de implementare a proiectele se va suprapune parțial și va genera următoarele

efecte cate se pot cumula:

o intensificarea traficului în zonă cu creșterea cantității de particule în suspensie antrenate

în atmosferă;

o având în vedere că doar unul dintre proiectele menționate anterior se va desfășura în

limitele ROSC0162 Lunca Siretului Inferior, consider că nu vor avea ca efect reducerea

habitatelor sau a populațiilor speciilor de interes comunitar în contextul respectării

condiţiilor impuse prin PUZ pentru S.C. VASVER S.R.L..

Înființarea iazului piscicol va determina schimbarea aspectului peisajului și a vegetației

din zonă, determinând o creștere a umidității atmosferei prin mărirea ariei ocupate de ape de

suprafață. Impactul cumulat determinat de creșterea umidității atmosferice va fi unul pozitiv

având în vedere că zona este caracterizată prin specii xeroterme. Solurile de pe terasele râului

Siret, situate în zona studiată sunt caracterizate prin deficit de umiditate în sezonul estival astfel

încât începând cu a doua decată a lunii iulie vegetația ierboasă se usucă aproape complet.

Pe de altă parte înfiinţarea fermei piscicole determină instalarea unor ecosisteme de zone

umede mult mai bogate în specii. De asemenea amenajarea spaţiilor verzi din jurul iazului

utilizând specii arbustive cum ar fi păducel (Crataegus monogyna), lemn câinesc (Ligustrum

vulgare), sânger (Cornus sanguinea), călin (Viburnum opulus), porumbar (Prunus spinosa) are

un impact pozitiv asupra vegetaţiei şi faunei din zonă. Impactul asupra vegetaţiei este reprezentat

prin creşterea arealului de răspândire a acestor specii, caracteristice luncilor râurilor. Prezenţa


judeţul Vrancea.

63

arbuştilor la nivelul teraselor râului Siret atrage o creştere a diversităţii speciilor de nevertebrate

şi a avifaunei. Populaţiile de păsări aparţinând îndeosebi ordinului Passeriformes : Phylloscopus

collybita – pitulice; Parus palustris - piţigoiul sur; Parus major piţigoiul mare; Luscinia luscinia

– privighetoarea de zăvoi; Motacilla alba - codobatura albă şi Motacilla flava - codobatura

galbenă) vor fi atrase de vegetaţia arbustivă care le oferă locuri de hrană (fructele acestor specii

sunt frecvent consumate de păsări), cuibărit şi adăpost.

Plantarea unor specii de arbori cum sunt sălciile (Salix sp.) şi plopii (Populus sp.) vor

determina în timp relativ scurt (15 ani) apariţia unei vegetaţii similare cu cea naturală de zăvoi

caracteristică luncilor râurilor şi prezentată anterior.

Prin amenajarea corectă a iazului piscicol şi a spaţiilor verzi din jurul acestora se obţine,

per ansamblu un aspect mozaicat al ecosistemelor cu impact pozitiv asupra biodiversităţii

regiunii.

Implementarea proiectelor propuse nu va avea impact negativ asupra stării de

conservare a habitatelor și speciilor de interes comunitar din ROSCI 0162 si ROSPA 0071

“Lunca Siretului Inferior”.

8. MASURI PROPUSE PRIN STRATEGIA PUZ PENTRU A PREVENI

EFECTELE NEGATIVE ASUPRA MEDIULUI

8.1. MĂSURI DE PREVENIRE A EFECTELOR NEGATIVE ASUPRA APELOR

FREATICE ŞI DE SUPRAFAŢĂ

A. Măsuri de prevenire a efectelor negative asupra apelor freatice şi de suprafaţă în

timpul lucrărilor de amenajare

1. Este interzisă folosirea utilajelor care prezintă un grad de uzură ridicat sau cu pierderi

de carburanţi şi/sau lubrefianţi.

2. Personalul care exploatează utilajele va verifica funcţionarea corectă a utilajelor, iar

eventualele defecţiuni vor fi remediate imediat la societăţi specializate.

3. Vor fi interzise schimburile de lubrefianţi şi reparaţiile utilajelor folosite în procesul

tehnologic pe suprafaţa care face obiectul prezentului P.U.Z. Toate intervenţiile

privind întreţinerea sau reparaţia utilajelor terasiere sau a celor de transport se vor


judeţul Vrancea.

64

realiza doar la unităţi specializate.

4. Administratorul S.C. VASVER S.R.L. va instrui angajaţii şi va urmări depozitarea

corectă şi evacuarea de pe amplasament a deşeurilor menajere produse de personalul

angajat.

5. Întreprinderea S.C. VASVER S.R.L. va respecta limita de adâncime impusă prin

Avizul de gospodărire a apelor de cca.8 m.

6. În perioada de construcție excavare se va utiliza o toaletă ecologică, iar în perioada de

funcționare iazurilor va fi amenajată fosă septică vidanjabilă.

B. Măsuri de prevenire a efectelor negative asupra apelor freatice şi de suprafaţă în

timpul amenajării cuvetei iazului



2. Personalul care exploatează utilajele va verifica funcţionarea corectă a acestora, iar



tehnologic pe suprafaţa care face obiectul prezentului P.U.Z. Toate intervenţiile

privind întreţinerea sau reparaţia utilajelor terasiere sau a celor de transport se vor

realiza doar la unităţi specializate.

C. Măsuri de prevenire a efectelor negative asupra apelor freatice şi de suprafaţă în

timpul funcţionării amenajării piscicole

1. Pentru asigurarea cantităţii de apă necesară funcţionării amenajării piscicole S.C.

VASVER S.R.L. va utiliza ca sursă de alimentare cu apă a bazinelor pentru umplerea,

primenirea şi completarea apei pânza freatică şi apele meteorice.

2. Pentru a împiedica apariţia fenomenului de „înflorire a apelor” pe perioada funcţionării

iazului piscicol se va folosi un sistem de aerare cu suflante, daca va fi cazul.

3. Pe marginea bazinelor se va permite dezvoltarea unei perdele de stuf sau papură cu

înălţimea de 1,5 – 2 m;

4. Se va interzice accesul pe mijloacelor motorizate de deplasare pe suprafaţa apei.


judeţul Vrancea.

65

8.2. MĂSURI DE PREVENIRE A EFECTELOR NEGATIVE ASUPRA FACTORULUI

DE MEDIU AER

A. Măsuri de prevenire a efectelor negative asupra factorului de mediu aer în timpul

amenajării fermei piscicole

1. Se recomandă efectuarea cu stricteţe a reviziilor tehnice periodice pentru mijloacele

auto, pe toată perioada de exploatare a agregatelor, astfel încât să se încadreze în

prevederile NRTA 4/1998.

2. Se recomandă respectarea etanşeităţii bazinului toaletei a evita crearea unui disconfort

în zonă prin eliminarea în aer a mirosurilor fetide.

3. Se recomandă în sezonul cald stropirea drumului de exploatare precum și deplasarea

autoturismelor și autovehiculelor pe drumuri de exploatare cu viteze mai mari de 30

km/h pentru a împiedica antrenarea unei cantităţi mari de pulberi în aer. De asemeni

întreţinerea şi stropirea drumurilor din incintă.

4. Reducerea vitezei de circulaţie pe drumurile publice pentru a minimiza cantităţile de

pulbere antrenate în aer.

B. Măsuri de prevenire a efectelor negative asupra aerului în timpul amenajării cuvetei

iazului

1. Se recomandă efectuarea cu stricteţe a reviziilor tehnice periodice pentru

mijloacele auto, pe toată perioada de exploatare a agregatelor, astfel încât să se

încadreze în prevederile NRTA 4/1998.

2. Se recomandă respectarea etanşeităţii bazinului toaletei pentru a evita crearea unui

disconfort în zonă prin eliminarea în aer a mirosurilor fetide.

C. Măsuri de prevenire a efectelor negative asupra aerului în timpul funcţionării

amenajării piscicole

1. Ca urmare a amenajării iazului pentru pescuit vor rezulta deşeuri menajere generate de

turiştii care vor practic acest tip de agrement. Pentru eliminarea acestor deşeuri S.C.


judeţul Vrancea.

66

VASVER S.R.L. va instala containere etanşe, fără scurgere în mediu, pentru colectare

selectivă şi va încheia un contract de prestări servii cu o firmă specializată în gestionarea

acestor tipuri de deşeuri.

2. Pentru a asigura eliminarea eficientă a deşeurilor de pe amplasament S.C. VASVER

S.R.L. va încheia un contract de prestări servicii cu o firmă specializată.

3. Se va interzice accesul cu autoturismele turiştilor pe spaţiul verde din jurul iazului

piscicol.

4. Se va interzice utilizarea mijloacelor motorizate de deplasare pe suprafaţa apei.

8.3. MĂSURI DE PREVENIRE A EFECTELOR NEGATIVE ASUPRA FACTORULUI

DE MEDIU SOL

A. Măsuri de prevenire a efectelor negative asupra solului în timpul excavării

agregatelor minerale

1. Este interzisă folosirea utilajelor care prezintă un grad de uzură ridicat sau cu pierderi de

carburanţi şi/sau lubrefianţi.

2. De asemenea se interzic schimburile de lubrefianţi şi reparaţiile utilajelor folosite în

procesul tehnologic pe suprafaţa perimetrului de exploatare. Toate intervenţiile privind

întreţinerea sau reparaţia utilajelor terasiere sau a celor de transport se vor realiza doar la

unităţi specializate.



angajat.

4. Monitorizarea activităţii lucrărilor de amenajare, excavare în terasa malului drept a râului

Siret de S.C. Vasver S.R.L. în vederea respectării perimetrului aprobat, a pilierilor de

siguranță și a adâncimii.

5. Exploatarea agregatelor minerale se va desfăşura prin crearea de fronturi de lucru cu

respectarea succesiunii lucrărilor conform planului de situaţie, amenajându-se drumuri

laterale provizorii de exploatare la care pot fi accesate din drumul principal.

6. Pentru a evita surpările malurilor pe perioada exploatării administratorul S.C. VASVER

S.R.L. va respecta metodologia de excavare.

7. În zonele pilierilor de siguranţă nu se vor realiza excavaţii iar în cazul degradării acestora


judeţul Vrancea.

67

S.C. VASVER S.R.L. va lua măsurile necesare pentru refacerea acestora prin depunere

de copertă sau agregate minerale şi compactarea acestor adaosuri.

8. Lucrările de excavare se vor realiza cu pantă de 1: 2.

9. Periodic se vor executa măsurători topografice pentru a urmări încadrarea în

documentaţia tehnică a obiectivului.

10. Se recomandă respectarea etanşeităţii bazinului toaletei pentru a evita poluării solului.

B. Măsuri de prevenire a efectelor negative asupra solului în timpul amenajării cuvetei

iazului

1. Este interzisă folosirea utilajelor care prezintă un grad de uzură ridicat sau cu pierderi de

carburanţi şi/sau lubrefianţi.


eventualele defecţiuni vor fi remediate imediat.

3. Sunt interzise schimburile de lubrefianţi şi reparaţiile utilajelor folosite în procesul

tehnologic pe suprafaţa perimetrului de exploatare. Toate intervenţiile privind întreţinerea

sau reparaţia utilajelor terasiere sau a celor de transport se vor realiza doar la unităţi

specializate.

4. Administratorul S.C. VASVER S.R.L. va instrui muncitorii şi va urmări depozitarea


angajat.

5. Pe taluze se vor realiza lucrări de terasare şi umpluturi pentru stabilizare. Umpluturile se

vor realiza din materiale rezultate din exploatarea agregatelor minerale.

6. Pentru realizarea umpluturilor se va urmări menţinerea unghiului de taluz de 1 : 2 spre

interiorul excavaţiei.



angajat.

8. Se recomandă respectarea etanşeităţii bazinului toaletei pentru a evita poluării solului.

C. Măsuri de prevenire a efectelor negative asupra solului în timpul funcţionării

iazului piscicol

1. Ca urmare a amenajării iazului pentru pescuit vor rezulta deşeuri menajere generate de

turiştii care vor practica acest tip de agrement. Pentru eliminarea acestor deşeuri S.C.


judeţul Vrancea.

68

VASVER S.R.L. va instala containere etanşe, fără scurgere în mediu, pentru colectare

selectivă şi va încheia un contract de prestări servii cu o firmă specializată în gestionarea

acestor tipuri de deşeuri.



3. Vor fi amenajate fose septice etanşe şi vidanjabile pentru a deservi necesităţile turiştilor

pasionaţi de pescuit.

4. Se va interzice accesul cu automobilele turiştilor pe suprafaţa ocupată cu spaţiu verde.

5. Taluzele vor fi însămânţate cu iarbă astfel încât apa rezultată din precipitaţii să nu

erodeze suprafaţa acestora.

8.4. MĂSURI DE PREVENIRE A EFECTELOR NEGATIVE ASUPRA FAUNEI,

FLOREI ŞI REZERVAŢIILOR NATURALE.

Pentru toate etapele realizării investiţiei

Pentru speciile de plante şi animale sălbatice terestre, acvatice şi subterane, cu excepţia

speciilor de păsări, inclusiv cele prevăzute în anexele nr. 4 A şi 4 B din OUG 57/2007, precum şi

speciile incluse în lista roşie naţională şi care trăiesc atât în ariile naturale protejate, cât şi în

afară lor, sunt interzise:

orice formă de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vătămare a

exemplarelor aflate în mediul lor natural, în oricare dintre stadiile ciclului lor

biologic;

perturbarea intenţionată în cursul perioadei de reproducere, de creştere, de

hibernare şi de migraţie;

deteriorarea, distrugerea şi/sau culegerea intenţionată a cuiburilor şi/sau ouălor din

natură;

deteriorarea şi/sau distrugerea locurilor de reproducere ori de odihnă;

Pentru toate speciile de păsări sunt interzise:

uciderea sau capturarea intenţionată, indiferent de metoda utilizată;

deteriorarea, distrugerea şi/sau culegerea intenţionată a cuiburilor şi/sau ouălor din

natură;

culegerea ouălor din natură şi păstrarea acestora, chiar dacă sunt goale;

perturbarea intenţionată, în special în cursul perioadei de reproducere, de creştere

şi de migraţie;


judeţul Vrancea.

69

deţinerea exemplarelor din speciile pentru care sunt interzise vânarea şi

capturarea;

comercializarea, deţinerea şi/sau transportul în scopul comercializării acestora în

stare vie ori moartă sau a oricăror părţi ori produse provenite de la acestea, uşor de

identificat.

Speciile de păsări prevăzute în anexa nr. 6 sunt acceptate la vânătoare, în afara

perioadelor de reproducere şi creştere a puilor şi pe parcursul rutei de întoarcere spre zonele de

cuibărit.

Pentru a reduce impactul asupra speciilor din flora şi fauna spontană nu vor fi distruse

prin (ardere, tăiere sau impurificare cu deşeuri) suprafeţele învecinate acoperite cu vegetaţie

natură arbustivă.

După realizarea bazinelor, pentru funcţionarea corespunzătoare a amenajărilor piscicole

şi reducerea impactului antropic vor trebui interzise accesul cu autoturismele până în apropierea

apei.

Pentru a împiedica apariţia fenomenului de „înflorire a apelor” şi deci reducerea

biodiversităţii din masa apei, pe perioada funcţionării iazului piscicol, se va folosi un sistem de

aerare cu suflante (daca este cazul).

Pe marginea bazinelor se va permite dezvoltarea unei perdele de stuf sau papură cu

înălţimea de 1,5 – 2 m care va oferi speciilor ripariene habitate de hrănire.

În jurul iazului va fi amenajat un spaţiu verde prin plantare de puieţi de salcie (Salix sp.),

şi plop (Populus sp.), precum şi din specii arbustive specifice luncii cătina roşie (Tamarix

ramosissima), păducel (Crataegus monogyna), lemn câinesc (Ligustrum vulgare) sânger

(Cornus sanguinea), călin (Viburnum opulus), porumbarul (Prunus spinosa).

10. ANALIZA ALTERNATIVELOR

Problema analizei mai multor amplasamente alternative pentru P.U.Z. „Ferma

piscicola” – prin lucrări de amenajare (exploatare de agregate minerale) - titular S.C. VASVER

S.R.L. nu a fost necesară. Amplasarea a fost determinată de utilizarea superioară a unor suprafeţe

teren agricol prin înfiinţarea unui iaz de exploatare piscicolă pe un teren proprietate a S.C.

VASVER S.R.L.

Exploatarea controlată a agregatelor minerale din acest perimetru va asigura excavarea a


judeţul Vrancea.

70

unui bazin necesar înfiinţării unei ferme piscicole.

De asemenea, vegetaţia teraselor din zonă este în principal alcătuită din specii ierboase

xeroterme cu pâlcuri de arbuşti şi înlocuirea parțială a acestora cu habitate acvatice şi palustre

caracteristice iazurilor piscicole are un impact pozitiv, per ansamblu, asupra biodiversităţii

regiunii.

Alternativele de gestionare a suprafeţei studiată prin P.U.Z.:

ALTERNATIVA 0 – menţinerii amplasamentului în stadiul de folosită actual

ALTERNATIVA I – excavarea agregatelor minerale cu umplerea excavaţiilor şi nivelarea

până la cota terenurilor învecinate.

ALTERNATIVA II – excavarea agregatelor minerale cu realizarea unei amenajări

piscicole cu adâncimea de cca.8 m.

ALTERNATIVA 0 – menţinerea amplasamentului în stadiul de folosită actual

În acest caz terenul îşi va menţine încadrarea în cadrul funcţionalităţii zonale ca suprafaţa

ocupată cu teren agricol.

Suprafaţa propusă va fi exploatată agricol fără eficienţă mare.

ALTERNATIVA I – excavarea agregatelor minerale cu umplerea excavaţiilor şi

nivelarea până la cota terenurilor învecinate.

Excavarea agregatelor minerale în vederea amenajării iazului piscicol determină apariţia

de noi locuri de muncă la nivel local şi în general în domeniul construcţiilor.

Umplerea excavaţiile realizate pentru extracţia agregatelor minerale necesită un consum

de carburant la fel de mare ca cel utilizat pentru transportul nisipului şi pietrişului la beneficiari.

După finalizarea exploatării şi nivelarea terenului, pe suprafaţa acestuia se va dezvolta o

asociaţie vegetală alcătuită din ierburi xeroterme asemănătoare suprafeţelor învecinate.

ALTERNATIVA II – excavarea agregatelor minerale cu realizarea unei amenajări

piscicole cu adâncimea de cca. 8 m.

Cantitatea de carburant consumată pentru amenajarea cuvetei iazului este mai mică decât

cea necesară pentru transportul unei cantităţi de material pământos necesare umplerii

excavaţiilor.


judeţul Vrancea.

71

Prin amenajarea iazului piscicol terenul va avea o utilizarea economică superioară decât

cea din prezent –agricol– teren slab productiv.

Îngrădirea suprafeţei şi plantarea speciilor de arbori şi arbuşti pe conturul perimetrului va

avea un impact pozitiv asupra biodiversităţii la nivelul sitului de importanţă comunitar Lunca

Siretului.

Prin amenajarea corectă a iazului piscicol şi a spaţiului verde din jurul acestuia se obţine,

per ansamblu, la nivelul Sitului de Importanţă Comunitară Lunca Siretului Inferior un aspect

mozaicat al ecosistemelor cu impact pozitiv asupra biodiversităţii regiunii.

Din punct de vedere al dezvoltării locale iazul amenajat prin excavarea balastului de S.C.

VASVER S.R.L. va reprezenta un punct de atracţie turistică contribuind la dinamizarea

economiei din zonă.

Excavarea agregatelor până la o adâncime de cca. 8 m implică o perioadă mai

îndelungată de realizare a iazurilor cu o alterare a peisajului mai lungă. Prin P.U.Z. propus acesta

este adâncimea pentru care investiția a primit Avizul de gospodărire a apelor.

IMPACTUL ALTERNATIVELOR ASUPRA FACTORILOR DE MEDIU

OBIECTIVE DE

MEDIU

ALTERNATIVE

ALTERNATIVA 0 ALTERNATIVA I ALTERNATIVA II

Protecţia calităţii

aerului

În prezent pe suprafaţa de

teren studiată nu este cultivat

nimic

Va fi emanată o cantitate de

noxe dublă prin lucrările de

acoperire a excavaţiei şi tasare

a materialelor de umplutură.

Pe perioada execuţiei

excavaţiilor dar şi a umplerii lor

se produc pulberi antrenate în

atmosferă.

Pe perioada realizării

excavaţiilor vor fi antrenate în

atmosferă pulberi.(se vor umecta

drumurile in perioadele calde)

Amenajarea spaţiului verde din

jurul bazinelor va avea un impact

pozitiv asupra calităţii aerului din

zonă.

Asigurarea

calităţii apelor de

suprafaţă şi

subterane

Nu are nici un efect. Poate determina poluări ale

pânzei freatice dacă materialele

de umplutură provin din zone

expuse unor concentraţii

ridicate ale poluanţilor.

Înfiinţarea amenajării piscicole

pe suprafaţa respectivă va

determina apariţia unui

ecosistem de zone umede cu o

diversitate specifică mai mare.

.

Protecţia calităţii

solului

Menţinerea utilizării terenului

la o categorie economică

inferioară.

.

În perioada de excavare pot să

apară poluări reduse ale solului

ca urmare a scurgerilor

accidentale de carburanţi şi/sau

lubrefianţi. În situaţia umplerii

excavaţiilor posibilitatea acestui

tip de accidente este dublu.

Poluarea solului prin utilizarea

unui material de umplutură cu

proprietăţi chimice diferite faţă

de cel din regiune sau provenit

din zone poluate.

În perioada de excavare pot să

apară poluări reduse ale solului

ca urmare a scurgerilor

accidentale de carburanţi şi/sau

lubrefianţi.

Utilizarea economică superioară

a terenului.

Dispariţia deşeurilor depozitate

neconform.


judeţul Vrancea.

72

Sănătatea

populaţiei

Nu are nici un impact. Nici un impact. În perioada funcţionării

amenajării piscicole are impact

pozitiv prin potenţialul recreativ

al iazului.

Zgomot şi vibraţii Nu are nici un impact. Impact negativ redus în

perioada de exploatare şi de

umplere cu steril a excavaţiilor.

Impact negativ redus în perioada

de exploatare a agregatelor

minerale.

Asigurarea

protecţiei

peisajului

natural, cultural

şi istoric

Nu are impact asupra

peisajului.


patrimoniului cultural şi

istoric.

Nu are nici un impact.

Impact pozitiv asupra peisajului

după amenajarea iazurilor şi a

spaţiilor verzi aferente.


patrimoniului cultural şi istoric.

Aspecte socio -

economice

Nici un impact. Impact pozitiv prin crearea de

noi locuri de muncă atât în zonă

cât şi în general în construcţii.

Formarea unei concurenţe reale

la nivel zonal între societăţile

care excavează balast cu impact

pozitiv asupra pieţii

materialelor de construcţii.

Asigurarea necesarului de nisip

şi pietriş la nivel local.

Impact pozitiv prin crearea de

noi locuri de muncă atât în zonă

cât şi în general în construcţii.

Formarea unei concurenţe reale

la nivel zonal între societăţile

care excavează balast cu impact

pozitiv asupra pieţii materialelor

de construcţii.

Asigurarea necesarului de nisip

şi pietriş la nivel local.

Amenajarea piscicolă va

reprezenta un punct de atracţie

turistică contribuind la

dinamizarea economiei din zonă.

Biodiversitatea Nici un impact. Decopertarea unei suprafeţe

acoperite cu vegetaţie ierboasă

săracă. Impact negativ redus şi

temporar asupra unui număr

mic de specii.

În etapa de realizare a

excavaţiilor va avea un impact

negativ redus şi temporar asupra

unui număr mic de specii.

Amenajarea iazului şi a spaţiilor

verzi din jurul lor prin plantare

de specii arbustive şi

arborescente are un impact

pozitiv asupra biodiversităţii din

regiune.

Impact

transfrontalier

Nu este cazul Nu este cazul Nu este cazul

Din prezentarea alternativelor rezultă că cea mai eficientă atât din punct de vedere

economic cât şi a protecţiei mediului este exploatarea agregatelor minerale cu înfiinţarea

unei ferma piscicole.

11. DIFICULTĂŢI ÎNTÂMPINATE

Raportul de mediu a fost elaborat pe baza analizei unei singure variante a P.U.Z.

”Amenajarea unui ferme piscicole prin lucrări de amenajare extravilan oraş Mărăşeşti

T51, P251, județul Vrancea titular S.C. VASVER S.R.L. .


judeţul Vrancea.

73

12. DESCRIEREA MĂSURILOR DE MONITORIZARE

Monitorizarea activităţilor de protecţia mediului şi respectarea condiţiilor de

Implementare a Planului Urbanistic Zonal se vor realiza în conformitate cu Legea protecţiei

mediului.

Implementarea proiectului propus prin P.U.Z. ”Amenajarea unui ferme piscicole prin

lucrări de amenajare extravilan oraş Mărăşeşti T51, P251, județul Vrancea titular S.C.

VASVER S.R.L. .

se va realiza de către titularul de plan, iar planul de protecţia mediului, care va cuprinde:

managementul deşeurilor:

→ eliminarea corespunzătoare a deşeurilor rezultate pe amplasament;

protecţia apelor calităţii apelor subterane:

→ executarea tehnică corectă a lucrărilor care vor fi prevăzute pentru

implementarea sistemului de alimentare cu apă din canalul hidroenergetic

(respectarea adâncilor de îngropare a conductelor);

→ verificarea etanşeităţii foselor septice vidanjabile;

→ verificarea respectării adâncimii de excavare.

protecţia atmosferei:

→ monitorizarea traficului auto;

→ efectuarea reviziilor tehnice periodice la utilajele din dotare astfel încât

noxele eliminate în atmosferă să se încadreze în limitele legale.

protecţia solului şi subsolului:

→ realizarea corectă a lucrărilor de taluzare a malurilor;

→ interzicerea abandonării deşeurilor sau depozitarea acestora în locuri

neautorizate şi sancţionarea nerespectării acestei prevederi;

→ monitorizarea cantităţilor de agregate de râu excavate.

conservarea biodiversităţii:

→ amenajarea spaţiului verde cu specii caracteristice luncilor şi teraselor

râurilor;

→ protecţia speciilor sălbatice de plante şi animale


judeţul Vrancea.

74

PLAN DE MONITORIZARE

Factori de

mediu Indicatori Frecvenţa Metode

Modalitatea de

raportare

Aer Emisii

atmosferice

Nu este necesară

monitorizare - activitatea

de exploatare a agregatelor

minerale nu prezintă un

impact poluator mare.

Umectarea drumurilor in perioadele

când se degaja praf. Utilajele vor

avea reviziile tehnice efectuate la

timp.

Titularul activităţii va prezenta, la

cererea reprezentanţilor autorităţilor

responsabile cu protecţia mediului,

actele doveditoare inclusiv datele

privind emisiile rezultate din

arderea carburanţilor obţinute de la

unităţile care realizează ITP-ul

utilajelor.

la cererea

autorităţilor

Apă de

suprafaţă

Nu există

emisii în apă Nu este cazul Nu este cazul -

Apa freatică

Intersectarea

acviferului

din zonă

În momentul atingerii

pânzei freatice Observaţie Direcţia Apelor

Sol Emisii

accidentale Nu este cazul

Modificarea proprietăţilor solului

prin impregnare cu hidrocarburi

şi/sau uleiuri minerale.

anual

APM/ARPM

Biodiversitate

Tipurile de

habitate

În etapa de exploatare a

primei trepte de excavare

(stratul superficial) pentru

fiecare perimetrul de pe

suprafaţa propusă pentru

amenajare prin P.U.Z.

La 1 an după amenajarea

iazului.

În fiecare an după

amenajarea iazului.

Cartarea habitatelor anual

APM/ARPM

Structura

vegetaţiei

După amenajarea iazurilor

– anual.

Metode standard de măsurare a

acoperirii cu vegetaţie.

Speciile de arbori şi arbuşti utilizaţi

la amenajarea spaţiului verde.

anual

APM/ARPM

Mărimea

populaţiilor

speciilor

Anual după finalizarea

lucrărilor de amenajare a

iazului.

Evaluarea acoperirii solului cu

covor vegetal.

Evaluarea avifaunei.

Evaluarea populaţiilor de amfibieni

şi reptile.

Evaluarea populaţiilor de peşti din

masa apei.

anual

APM/ARPM

Diversitatea

specifică

Prima dată - anual după

amenajarea iazului.

Identificarea speciilor prezente în

ecosistemele nou create prin

înfiinţarea iazurilor

anual

APM/ARPM

Monitorizarea va fi realizată de S.C. VASVER S.R.L., prin mijloace proprii sau

prin specialişti angajaţi, societatea fiind responsabilă pentru respectarea frecvenţei şi

raportării anuale a datelor monitorizate.


judeţul Vrancea.

75

13. CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Prezentul Raport de Mediu a fost elaborat ca urmare a solicitării S.C. VASVER S.R.L.

în vederea obţinerii Avizului de Mediu pentru Planul Urbanistic Zonal (PUZ) pentru

obiectivul ”Amenajarea unui ferme piscicole prin lucrări de amenajare extravilan oraş

Mărăşeşti T51, P251, județul Vrancea titular S.C. VASVER S.R.L. .

S.C. VASVER S.R.L., societate cu capital privat, cu sediul în oraş Mărăşeşti, judeţul

Vrancea, are prevăzută în actul constitutiv al societăţii activităţile: extracţie a pietrişului şi

nisipului - cod CAEN 0812.

Obiectivele şi proiectele privind îmbunătăţirea calităţii mediului vor respecta principiile

stabilite prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului,

aprobata cu modificări şi completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările

ulterioare.

Obiectivele privind protecţia mediului relevante pentru PUZ sunt:

conservarea, protecţia şi îmbunătăţirea calităţii mediului;

protecţia sănătăţii umane;

utilizarea durabilă a resurselor naturale.

Planul urbanistic zonal pentru obiectivul ”Amenajarea unui ferme piscicole prin

lucrări de amenajare extravilan oraş Mărăşeşti T51, P251, județul Vrancea titular S.C.

VASVER S.R.L. conţine informaţii privind gestionarea spaţială a suprafeţelor pe care se va

desfăşura activitatea economică. În P.U.Z. sunt prezentate funcţiunile zonei: funcţiunea

dominantă, funcţiunile permise cât şi cele interzise. De asemenea sunt subliniate regulile de

amplasare minime obligatorii şi echiparea edilitară.


adâncime de cca. 8 m prin exploatarea agregatelor minerale depuse ca aluviuni în terasa râului

Siret.

Amplasamentul pe care se va realiza amenajarea piscicolă prin exploatare de balast este

situat în extravilanul oraşului Mărăşeşti, în T 51/P 251, la o distanţă de aproximativ cca.1000 m

faţă de râul Siret. Perimetrul are o suprafaţă de 2,2 ha. Suprafaţa de teren este înregistrată cu

număr cadastral 51053 . Din suprafaţa totală societatea comercială va realiza excavaţii pentru

amenajarea piscicolă pe cca 1.8 ha rezultând o amenajare piscicolă cu un spațiu verde aferent de

0,4 ha realizat din pilieri de siguranță și taluzare și un luciu de apă de 1,8 ha.



judeţul Vrancea.

76

prin amenajarea a două căi de acces amplasate conform planurilor de situaţie. Drumul de

exploatare din care se va accede la bazinele piscicole este în lăţime de 6,00 m şi este balastat.

Prin Planul Urbanistic Zonal analizat se propune ca suprafaţa amplasamentului de 22.388

mp, în prezent fără construcţii să fie modificată astfel:

suprafaţă destinată amenajării bazinului piscicol – 1,8 ha;

suprafaţă destinată amenajării de spaţii verzi – 0,4 ha.

Conform memoriul general al P.U.Z. s-a studiat o zonă învecinată care cuprinde în

situația existentă următoarele tipuri de folosința a terenurilor în extravilan:

zona teren arabil;

zona teren neproductiv (terenuri paralele cu fostele canale de irigaţii

zona circulație rutiera (drumuri locale de exploatare).

Vecinătăţile perimetrului sunt (conform planului de amplasament şi delimitare anexat):

la nod: drum de exploatare agricolă;

la est: teren proprietate Primăria Mărăşeşti (concesionat de S.C. MĂRĂŞEŞTI

WIND S.R.L.)

la sud: drum de exploatare;

la vest: proprietate particulară Pogan Domnica;

În zonă nu există rețele electrice aeriene de înaltă tensiune

Din punct de vedere procentual funcţionalităţile predominare în zonă funcțiunea teren

agricol (80%), zonă teren neproductiv (5 %), şi teren păşune (15%).

Zona nu cuprinde riscuri naturale speciale de alunecări de teren sau inundaţii.

Ca urmare a analizei documentaţiei puse la dispoziţie S.C. VASVER S.R.L. am ajuns la

concluzia că pe amplasamentul menţionat prin P.U.Z nu au fost elaborate alte planuri şi proiecte.

În vecinătatea suprafeţei pe care va fi amenajat iazul piscicol se află în stadiu de proiect

următoarele:

„Construire fermă piscicolă şi staţie de sortare S.C. NARIES COM S.R.L.

Construire parc eolian S.C. MĂRĂŞEŞTI WIND S.R.L.

Prin P.U.Z. se propune modernizarea drumurilor de exploatarea – acţiune care

interferează cu obiective din P.U.G –ul oraşului Mărăşeşti, contribuind astfel la reducerea

disfuncţionalităţilor din zonă.

Managementul deşeurilor atât în perioada de amenajare cât şi în perioada de funcţionare

a fermei piscicole se va supune sistemului de colectare selectivă, a spaţiului de depozitare

temporară şi transportului deşeurilor.


judeţul Vrancea.

77

Construcţiile care se vor realiza pe amplasamentul propus se vor încadra în R.L.U. şi

R.G.U.

Din punct de vedere geografic amplasamentului este situat la nivelul teraselor pe partea

dreaptă a râului Siret. Lunca Siretului se desfăşoară în partea estică. În acest sector Lunca

Siretului se suprapune pe zona de subsidenţă a Câmpiei Române..

Din punct de vedre geologic-structural, zona aparţine flancului intern al avanfosei

carpatice şi anume zonei cutelor diapire situându-se în contextul stratigrafic al depozitelor

aluvionare cuaternare (holocene) ce alcătuiesc albia majoră şi minoră a râului Siret, dispuse pe

un fundament reprezentat de formaţiuni pliocene.

Din punct de vedere geologic, zona prezintă formaţiuni care aparţin Miocenului

superior, respectiv Sarmaţianului şi Pliocenului, precum şi Cuaternarului. Depozitele din zonă

au fost atribuite Miocenului, Pliocenului şi Cuaternarului.

Temperatura medie anuală în zonă este cuprinsă între 4 şi 6C. Media lunii ianuarie

este de - 5C, iar media lunii iulie de +23,5C. Minima absolută poate coborî la minus 25,5C,

iar maxima poate urca la 37,0C.

Precipitaţiile medii anuale însumează 635,8 mm/mp. În raport cu frecvenţa ploilor,

acestea înregistrează un maximum la sfârşitul primăverii-începutul verii şi un minim toamna.

Maximul pluviometric se produce în luna iunie (112,3 mm). Cantitatea maximă absolută de

precipitaţii în 24 de ore este de aproape 70,0 mm.




Solurile dominante sunt situate, în general, pe structurile geomorfologice cu pante

reduse, fiind utilizate în principal ca arabil. Acestea prezintă o anumită vulnerabilitate fizică la

efectuare unor lucrări de construcţie sau de exploatare a depozitelor de nisipuri şi pietrişuri prin

înlăturarea stratului edafic sau la efectuarea unor lucrări agricole necorespunzătoare.




a pânzei freatice.

Amenajarea iazului va determina creşterea suprafeţei luciului de apă din zonă şi apariţia

unor noi habitate caracteristice zonelor umede.

Amplasamentul este situat în vecinătatea Sitului Natura 2000 ROSCI 0162 SI ROPSA


judeţul Vrancea.

78

0071 „Lunca Siretului Inferior” declarat prin Ordinul M.M.D.D. 1964/2007 şi modificat prin

Ordinul M.M.D.D. nr. 2387/2011 si H.G. nr. 971 din 2011 pentru modificarea şi completarea

H.G. nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte

integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România. Regiunea a fost declarată sit de

importanţă comunitară ca urmare a identificării unui număr de 7 habitate de interes comunitar şi

a: 2 specii de mamifere, 3 specii de amfibieni si reptile , 11 specii de pesti si 2 specii de

nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE – Directiva Habitate; si ca

Arie de Protectie Specială Avifaunistică datorită prezenţei a 22 specii de păsări. Suprafaţa

ROSCI 0162 este în prezent de 25.081 ha şi a ROSPA 0071 de 36.492 ha

Suprafaţa perimetrului de exploatare este tipică terenurilor agricole cu slabă

productivitate dată de calităţile şi structura solului cât şi de gradul mare de infiltrare rapidă a

apei în straturile inferioare. Pe suprafața amplasamentului s-a dezvoltat o vegetație cu distribuție

neuniformă alcătuită din suprafețe acoperite cu specii ierboase alternând cu arii lipsite de

vegetaţie. Această vegetație este afectată de secetă şi păşunatul ocazional. Pe suprafaţa

perimetrului nu se regăsesc speciile caracteristice luncilor râurilor care sunt protejate.

Suprafeţele din vecinătatea perimetrul de exploatare prezintă o vegetaţie ierboasă

xerotermă şi specii arbustive printre care se numără: cătina roşie (Tamarix ramosissima), cătina

albă (Hyppophae rhammnoides), măceş (Rosa canina). Exemplare arbustive prezente pe

suprafeţele învecinate perimetrului propus spre amenajare de S.C. VASVER S.R.L. sunt de talie

mică, majoritatea fiind rupte de animalele care păşunează în zonă.




aerului ca fiind bună.

În condiţiile neimplementării P.U.Z. suprafaţa de teren va avea în continuare utilizare

agricolă dar fără randament economic. Solurile îşi vor menţine aceiaşi compoziţie sau se vor

degrada daca zona va fi intens păşunată de ovine.





lucrările pentru realizarea bazinului vidanjabil;






judeţul Vrancea.

79

Implementarea proiectului propus prin P.U.Z. de către S.C. VASVER S.R.L. nu va

influența calitatea apelor de suprafaţă din zonă, perimetrul de teren pe care se va realiza

investiţia este situat în terasa râului Siret la 1000 m de firul apei, complet izolată de acesta.

Implementarea planului nu va afecta suprafețe pe care s-au dezvoltat habitate de

interes comunitar la nivelul luncii râului Siret.

Realizarea proiectului „Amenajarea unui ferme piscicole prin lucrări de amenajare

extravilan oraş Mărăşeşti T51, P251, județul Vrancea”, având ca beneficiar S.C. VASVER

S.R.L. nu afectează integritatea sitului comunitar „Lunca Siretului Inferior” deoarece:

nu reduce suprafaţa habitatelor şi numărul speciilor de importanţă

comunitară;

nu conduce la fragmentarea sau deteriorarea habitatelor de importanţă

comunitară;

nu influenţează realizarea obiectivelor pentru conservarea ariei naturale

protejate de interes comunitar;

nu influenţează negativ factorii care determină menţinerea stării favorabile

de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar;

nu produce modificări ale dinamicii relaţiilor dintre sol şi apă sau floră şi

faună, care definesc structura şi/sau funcţia ariei naturale protejate de interes

comunitar.


asupra sănătăţii populaţiei.

În perioada funcţionării amenajării piscicole are impact pozitiv prin potenţialul recreativ

al iazului. Proiectul va respecta normele de igienă şi recomandările privind mediul de viaţă al

populaţiei conform Ord. M.S. 536/1997 publicat în M.O. 140/1997.

Exploatarea agregatelor minerale în vederea amenajării unui iaz piscicol de către S.C.

VASVER S.R.L. nu va avea impact asupra habitatelor de interes comunitar care constituie

obiectivele de protecție ale ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior.

Speciile de importanță comunitară citate în formularul Natura 2000 pentru situl de

importanță comunitară şi pentru aria de protecţie specială avifaunistică „Lunca Siretului Inferior”

nu vor fi afectate de realizarea planului. Conform documentației P.U.Z nivelul hidrostatic este

situat la cca. 4 - 5 m în zonă astfel încât excavațiile nu vor avea nici un impact asupra

freaticului. De pe amplasament nu vor fi evacuate ape uzate menajer sau tehnologic în râul Siret.

Având în vedre poziţia geografică a oraşului Mărăşeşti faţă de frontierele statului


judeţul Vrancea.

80

considerăm că nu este cazul evaluării potenţialelor efecte transfrontaliere a implementării PUZ –

Amenajarea unui ferme piscicole prin lucrări de amenajare extravilan oraş Mărăşeşti T51,

P251, județul Vrancea, beneficiar S.C. VASVER S.R.L. De asemenea prin implementarea

P.U.Z nu vor rezulta surse de poluare ale aerului care prin circulaţia maselor de aer ar putea

produce poluări cu impact transfrontalier.

Pentru analiza impactului cumulat am luat în considerare o zonă de 1km amonte și aval de

planul analizat prin prezentul Raport de mediul. În această zonă există proiecte care pot genera

efect cumulat împreună cu cel propus de S.C. VASVER S.R.L.:

o Amenajarea unui ferme piscicole prin lucrări de amenajare extravilan oraş

Mărăşeşti T51, P251, județul Vrancea titular S.C. VASVER S.R.L.„ ;

o Lucrări de excavare agregate minerale în vederea amenajării unui iaz piscicol şi

amplasare staţie sortare” propus de S.C. NARIES COM S.R.L. propune valorificarea

resurselor de balast prin excavare.

o „ Înfiinţare parc eolian” – cca. 400 ha S.C. MĂRĂŞEŞTI WIND S.R.L.

Perioada de implementare a proiectele se va suprapune parțial și va genera următoarele

efecte cate se pot cumula:

o intensificarea traficului în zonă cu creșterea cantității de particule în suspensie antrenate

în atmosferă;

o având în vedere că doar unul dintre proiectele menționate anterior se va desfășura în

limitele ROSC0162 Lunca Siretului Inferior, consider că nu vor avea ca efect reducerea

habitatelor sau a populațiilor speciilor de interes comunitar în contextul respectării

condiţiilor impuse prin PUZ pentru S.C. VASVER S.R.L..

o alimentarea cu apă a bazinului pentru umplerea, primenirea şi completarea apei se va

face din pânza freatică şi din ape meteorice, iar poziţia faţă de râul Siret şi viitoarea

acumulare hiroenergetică de la Cosmeşti avantajează în mod substanţial nivelul şi

debitul de apă a fermei piscicole.

Înființarea fermei piscicole va determina schimbarea aspectului peisajului și a vegetației

din zonă, determinând o creștere a umidității atmosferei prin mărirea ariei ocupate de ape de

suprafață. Impactul cumulat determinat de creșterea umidității atmosferice va fi unul pozitiv

având în vedere că zona este caracterizată prin specii xeroterme. Solurile de pe terasele râului

Siret, situate între limita estica a RSOCI 0162 / ROSPA 0071 și D.N. 2 – Bucureşti <> Siret sunt

caracterizate prin deficit de umiditate în sezonul estival astfel încât începând cu a doua decată

alunii iulie vegetația ierboasă se usucă aproape complet.


judeţul Vrancea.

81

RECOMANDĂRI

Pentru protecţia factorilor de mediu, pentru fiecare etapă a realizării investiţiei sunt

propuse următoarele măsuri de conformare:

Pentru toate etapele lucrările se vor realiza în conformitate cu documentaţia tehnică

prezentată şi cu respectarea condiţiilor impuse prin actele emise de instituţiile de avizare

nominalizate în certificatul de urbanism.

A. Lucrările de exploatare a agregatelor minerale:



2. Personalul care exploatează utilajele va verifica funcţionarea corectă a utilajelor, iar



tehnologic pe suprafaţa perimetrului de exploatare. Toate intervenţiile privind

întreţinerea sau reparaţia utilajelor terasiere sau a celor de transport se vor realiza

doar la unităţi specializate.

4. Se recomandă efectuarea cu stricteţe a reviziilor tehnice periodice pentru mijloacele

auto, pe toată perioada de exploatare a agregatelor, astfel încât să se încadreze în

prevederile NRTA 4/1998.



angajat.

6. Se recomandă în sezonul cald stropirea drumului de exploatare pentru a împiedica

antrenarea unei cantităţi mari de pulberi în aer.

7. Monitorizarea activităţii de extragere a agregatelor din terasa malului drept a râului

Siret de S.C. VASVER S.R.L. este necesară pentru evitarea impactului semnificativ

asupra solului şi pânzei freatice.

8. S.C. VASVER S.R.L. va respecta limita de adâncime impusă prin Avizul de

gospodărire a apelor de 10 m.

9. Pentru a evita surpările malurilor pe perioada exploatării administratorul S.C.


judeţul Vrancea.

82

VASVER S.R.L. va respecta metodologia de excavare.

10. Lucrările de excavare se vor utiliza la unghi de taluz de cca. 45°.

11. Optimizarea traseelor utilajelor de construcţie şi mijloacelor de transport al

materialelor, astfel încât sa fie evitate blocajele şi accidentele de circulaţie.

12. Reducerea vitezei de circulaţie pe drumurile publice.

13. Se va urmări evitarea pierderilor de materiale din utilajele de transport.

14. Se vor folosi rute de transport care nu tranzitează localităţi.

15. Periodic se vor executa măsurători topografice pentru a urmări încadrarea în

documentaţia tehnică a obiectivului.

B. Lucrările de amenajare a cuvetei iazului:

1. Pe taluze se vor realiza lucrări de terasare şi umpluturi pentru stabilizare. Umpluturile

se vor realiza din materiale rezultate din exploatarea agregatelor minerale.

2. Se va urmări menţinerea unghiului de taluz de 1 : 2 spre interiorul excavaţiei.

3. În timpul execuţiei lucrărilor şi exploatării obiectivului se vor respecta prevederile

STAS 10009/1998 – Acustica în construcţii. Acustica urbana. Limite admisibile ale

nivelului de zgomot. Nivelul de zgomot la limita perimetrului de exploatare nu va

depăşi valoarea de 65 dB.


de carburanţi şi/sau lubrefianţi. De asemenea se interzic schimburile de lubrefianţi şi

reparaţiile utilajelor folosite în procesul tehnologic pe suprafaţa perimetrului de

exploatare.


eventualele defecţiuni vor fi remediate imediat. Se recomandă efectuarea cu stricteţe

a reviziilor tehnice periodice pentru mijloacele auto, pe toată perioada de exploatare a

agregatelor, astfel încât să se încadreze în prevederile NRTA 4/1998.



angajat.

7. Pentru a asigura condiţiile igienico-sanitare minime S.C. VASVER S.R.L. va

amenaja o toaletă vidanjabilă la nivelul perimetrului pentru personalul care deserveşte

perimetrul de exploatare.

C. Funcţionarea amenajării piscicole


judeţul Vrancea.

83

1. Pentru asigurarea cantităţii de apă necesară funcţionării amenajării piscicole S.C.

VASVER S.R.L. va utiliza ca sursă de alimentare apa freatică şi cea meteorică.

2. Pentru a împiedica apariţia fenomenului de „înflorire a apelor” pe perioada

funcţionării iazului piscicol se va folosi un sistem de aerare cu suflante.

3. Pe marginea bazinelor se va permite dezvoltarea unei perdele de stuf sau papură cu

înălţimea de 1,5 – 2m;

4. În jurul iazului va fi amenajat un spaţiu verde prin plantare de puieţi de salcie (Salix

sp.), şi plop (Populus sp.), precum şi din specii arbustive specifice luncii cătina roşie

(Tamarix ramosissima), păducel (Crataegus monogyna), lemn câinesc (Ligustrum

vulgare) sânger (Cornus sanguinea), călin (Viburnum opulus), porumbarul (Prunus

spinosa).

5. Ca urmare a amenajării iazului pentru pescuit vor rezulta deşeuri menajere generate

de turiştii care vor practic acest tip de agrement. Pentru eliminarea acestor deşeuri

S.C. VASVER S.R.L. va instala containere etanşe, fără scurgere în mediu, pentru

colectare selectivă şi va încheia un contract de prestări servii cu o firmă specializată

în gestionarea acestor tipuri de deşeuri.



7. Vor fi amenajate fose septice etanşe şi vidanjabile pentru a deservi necesităţile

turiştilor pasionaţi de pescuit.

Pentru toate etapele realizării investiţiei

Pentru speciile de plante şi animale sălbatice terestre, acvatice şi subterane, cu excepţia

speciilor de păsări, inclusiv cele prevăzute în anexele nr. 4 A şi 4 B din OUG 57/2007, precum şi

speciile incluse în lista roşie naţională şi care trăiesc atât în ariile naturale protejate, cât şi în

afară lor, sunt interzise:

orice forma de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vătămare a

exemplarelor aflate în mediul lor natural, în oricare dintre stadiile ciclului lor

biologic;

perturbarea intenţionată în cursul perioadei de reproducere, de creştere, de

hibernare şi de migraţie;

deteriorarea, distrugerea şi/sau culegerea intenţionată a cuiburilor şi/sau ouălor


judeţul Vrancea.

84

din natură;

deteriorarea şi/sau distrugerea locurilor de reproducere ori de odihnă;

Pentru toate speciile de păsări sunt interzise:

uciderea sau capturarea intenţionată, indiferent de metoda utilizată;

deteriorarea, distrugerea şi/sau culegerea intenţionată a cuiburilor şi/sau ouălor

din natură;

culegerea ouălor din natură şi păstrarea acestora, chiar dacă sunt goale;

perturbarea intenţionată, în special în cursul perioadei de reproducere, de

creştere şi de migraţie;

deţinerea exemplarelor din speciile pentru care sunt interzise vânarea şi

capturarea;

comercializarea, deţinerea şi/sau transportul în scopul comercializării acestora

în stare vie ori moartă sau a oricăror părţi ori produse provenite de la acestea,

uşor de identificat.

Speciile de păsări prevăzute în anexa nr. 6 sunt acceptate la vânătoare, în afara

perioadelor de reproducere şi creştere a puilor şi pe parcursul rutei de întoarcere spre zonele de

cuibărit.

PE ARGUMENTAREA DE MAI SUS NE BAZĂM ŞI SOLICITĂM EMITEREA

AVIZULUI DE MEDIU PENTRU P.U.Z. – “Amenajarea unui ferme piscicole prin lucrări

de amenajare extravilan oraş Mărăşeşti” T51, P251, județul Vrancea titular S.C. VASVER

S.R.L.


judeţul Vrancea.

85

REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC

Raport de Mediu a fost elaborat ca urmare a solicitării S.C. VASVER S.R.L. în vederea

obţinerii Avizului de Mediu pentru Planul Urbanistic Zonal (PUZ) pentru PLANUL ”

Amenajarea unui ferme piscicole prin lucrări de amenajare extravilan oraş Mărăşeşti T51,

P251, județul Vrancea ”.


adâncime de 8 m prin exploatarea agregatelor minerale depuse ca aluviuni în terasa râului Siret.

Suprafața pe care se va realiza amenajarea piscicolă prin exploatare de balast este situat

în extravilanul oraşului Mărăşeşti, în T 51, P 251, la o distanţă de aproximativ 1000 m faţă de

râul Siret. Perimetrul are o suprafaţă de 2,2 ha. Suprafaţa de teren este înregistrată cu număr

cadastral 51053. Din suprafaţa totală societatea comercială va realiza excavaţii pentru

amenajarea piscicolă pe cca 1,8 ha luciu de apă rezultând o amenajare piscicolă cu un spațiu

verde aferent de 0,4 ha.

În zonă sunt numeroase drumurile de exploatare care fac legătura cu drumul naţional DN

2 Bucureşti - Siret, accesul la amplasamentul propus se va face pe un drum de exploatare, ce îi

permite o legătură rapidă cu oraşul Mărăşeşti precum şi cu alte localităţi aflate în apropiere.


prin amenajarea a două căi de acces amplasate conform planurilor de situaţie. Drumul de

exploatare din care se va accede la bazinul piscicol este în lăţime de cca. 6,00 m.

Prin Planul Urbanistic Zonal analizat se propune ca suprafaţa amplasamentului de 22.388

mp în prezent fără construcţii să fie modificată astfel:

suprafaţă destinată amenajării bazinului piscicol – 1,8 ha;

suprafaţă destinată amenajării de spaţii verzi – 0,4 ha.

Ca urmare a analizei documentaţiei puse la dispoziţie S.C. VASVER S.R.L. am ajuns la

concluzia că pe amplasamentul menţionat prin P.U.Z nu au fost elaborate alte planuri şi proiecte.

În vecinătatea suprafeţei pe care se va amenaja iazul piscicol există în diferite faze de desfăşurare

şi alte proiecte similare.

Din punct de vedere geografic amplasamentului este situat la nivelul teraselor pe partea

dreaptă a râului Siret. Lunca Siretului se desfăşoară în partea nord-vestică, între localităţile

Adjud, în amonte şi Galaţi în aval. În acest sector Lunca Siretului se suprapune pe zona de

subsidenţă a Câmpiei Române.




judeţul Vrancea.

86





a pânzei freatice.

Amenajarea fermei piscicole va determina creşterea suprafeţei luciului de apă din zonă şi

apariţia unor noi habitate caracteristice zonelor umede.

În condiţiile neimplementării P.U.Z. suprafaţa de teren va avea în continuare utilizarea de

teren neproductiv fără randament economic. Solurile îşi vor menţine aceiaşi compoziţie sau se

vor degrada daca zona va fi intens păşunată de ovine.





lucrări pentru realizarea bazinului vidanjabil;


Cantitatea de agregate minerale care trebuie exploatată în perimetrul propus prin

excavare în scopul înfiinţării amenajării piscicole este de aproximativ 110.000 mc agregate

minerale şi cca. 7.500 mc coperta (steril + sol vegetal). Coperta îndepărtată prin excavare va fi

depozitată separat pe amplasament în vederea folosirii ulterioare la consolidarea taluzurilor

amenajării piscicole. Excavațiile vor fi realizate într-o perioadă de 5-6 ani.

Prin amenajarea corectă a iazurilor piscicole şi a spaţiilor verzi din jurul acestora

se obţine, per ansamblu, un aspect mozaicat al ecosistemelor cu impact pozitiv asupra

biodiversităţii regiunii.


asupra sănătăţii populaţiei datorită eliminării deşeurilor depozitate necorespunzător de locuitorii

localităţii Mărăşeşti.

În perioada funcţionării amenajării piscicole are impact pozitiv prin potenţialul recreativ al

iazului.

ÎNTOCMIT, Elaborator de studii pentru protecţia mediului

Expert ecolog Pantelimon Teodor George


judeţul Vrancea.

87

BIBLIOGRAFIE

1. * * (1996) – Clima RPR, volumul II – date climatice, C.S.A. I.M. Bucureşti.

2. * * (1971) – Râurile României, I.M.H. Bucureşti.

3. * * (1983) – Geografia României, volumul I, Ed. Academiei RSR, Bucureşti.

4. * * (1998-2002) – Sinteze anuale privind protecţia calităţii apelor din bazinul Siret,

Direcţia Apelor Siret, Bacău.

5. Chifu, T.; Mânzu, C.; Zamfirescu, Oana – 2006, Flora şi vegetaţia Moldovei, Ed.

Univ. „Al. I. Cuza” Iaşi, 700 pp.

6. Ion T. Cristea - Evaluarea ariei de repartiţie a cleanului mare (Leuciscus cephalus

Linnaeus, 1758) şi a unor specii (Leuciscus borysthenicus Kessler, Leuciscus

souffia Risso, Leuciscus leuciscus Linnaeus, Leuciscus idus Linnaeus) din

subgenuri înrudite în România, Anale ICAS, 47, pg. 275-284, Bucureşti.

7. Doniţă I. şi colab. (1973) – Etapele evoluţiei reţelei hidrografice din Carpaţii

orientali, Realizări în geografia României, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti.

8. Doniţă I. şi colab. – 2005, Habitatele din România, Ed Tehnică Silvică Bucureşti, 442

pg.

9. C. Răuţă, Stelian Cârstea (1983) – Prevenirea şi combaterea poluării solurilor, Ed.

Ceres, Bucureşti.

10. http://www.icimgis.ro

http://www.icimgis.ro/


judeţul Vrancea.

88

La prezentul raport de mediu am anexat următoarele documente:

1. copie după certificatul de atestare pentru elaborarea studiilor de evaluare a

impactului a evaluatorului Pantelimon Teodor George;

2. copie plan de amplasament;

3. plan încadrare în zonă;

4. plan de situaţie;

5. act proprietate;

6. certificat urbanism.

INFIINTARE FERMA PISCICOLA PRIN LUCRARI DE …

Documents

Transcript of INFIINTARE FERMA PISCICOLA PRIN LUCRARI DE …

. Noduri Ferma

Ferma autarhica.doc

Proiect Infiintare Pens.turistica

Ferma Ezareni

Infiintare Firma - Crestere Fazani

infiintare pensiune

Ghid Informativ Infiintare Structuri Sportive

Tehnologia de creştere a crapului în Amenajarea piscicola Sacel jud. Sibiu

Studiu infiintare ferma porci

Acte Infiintare Cabinet

MEMORIU JUSTIFICATIV Infiintare ferma de legume in …gradinarul-chertes.weebly.com/uploads/2/1/2/0/21203624/proiect... · Memoriu justificativ Înființare fermă de legume în spații

Ghid infiintare IMM

Infiintare plantatie zmeur

Animale Ferma

Infiintare Firma - Proiect

Ferma animalelor

Infiintare ferma melci

infiintare cabinet medical

Ziarul Bursa Conferin a Antreprenoriatul...Infiintare sera de rosii D-na Silvia Raileanu a infiintat in jud. Timis o ferma agricola pentru legume cu fonduri europene prin F.E.A.D.R.

proiect infiintare srl