În zilele de 20-21 mai 2016Facultatea deȘtiințe Econom-ice aUniversității „Lu-

cian Blaga” dinSibiu este gazdacelei de-a 23-a edițiia Conferinței eco-n o m i c einternaționale IECS2016 (International

Economic Conference of Sibiu 2016). Andupă an, în luna mai, acest evenimentreușește să reunească la Sibiu specialiștiîn economie din țară și străinătate, tinericercetători cu experiență deopotrivă,reprezentanți ai mediului academic și deafaceri care vin să prezinte lucrări, să par-

ticipe la dezbateri, să cunoascăpreocupările științifice ale colegilor din altecentre universitare, să pună întrebări și săcaute soluții la marile provocări cu care seconfruntă economia contemporană. În-cepând cu 1995, conferința a fost prilejulîntâlnirii la Sibiu a numeroși economiști dinuniversitățile românești și străine. Anulacesta, IECS este organizată din nou în ul-tima parte a unei săptămâni pline deevenimente pentru Facultatea de ȘtiințeEconomice – Săptamâna internaționalăiWeek 2016 (proiect în cadrul căruiastudenții au avut prilejul să învețe și săinteracționeze cu profesorii străini dinuniversitățile partenere din 15 țări);Gaudeamus – festivitatea de absolvire apromoției 2016; secțiunea pentru studenția Conferinței IECS2016.

S~PT~MÂNAL FINANCIAR - ECONOMIC

“Nu ştiu niciodată ce-miplace, pentru că îmi

place tot atât de multcontrariul.“

mircea Eliade

DE LA EUROPA FIRMELOR LA FIRMELE EUROPENE

nr. 439 anul XII vineri, 20 mai 2016 1 RONPUNCTUL PE EUROPA IECS 2016 – Conferința Facultății

de Științe Economice:EvEnImEnt ȘtIInțIFIC dE pREStIgIu

conf. univ. dr. Silviamărginean, decanul Facultăţiide ştiinţe economice

26. sărbătoarea depaște pentru primiiemigranți români în

america

Conform relatării orale aunuia dintre primiiemigranți din America,Nicolae Mărginean, și pub-licat ulterior de către jurnal-istul de origine românăTheodore Andrica, 12 oa-meni au sărbătorit pentruprima oară, în anul 1900,primul Paște românesc înCleveland, dimineața, larăsăritul soarelui, pe malullacului Erie. Ei au împărțitmuguri de viță de vie, aucântat troparul Învierii și s-au salutat reciproc cutradiționalul ”Hristos a În-viat!” și ”Adevărat a Înviat!”.

Conf. Univ. Dr. Cornel jucan, ulbs

Realităţi “in glissando”

continuare ^n pag. 3-4

Senzaţia când laşiîn urmă Sudul Eu-ropei şi te întorciîn Nord (în cazul

meu, la Brux-elles) este unade profundăinimă grea. Maiîntâi, spui adio

unui soare incredibil de odihnitor. Un în-treg week-end, Barcelona a fost scăldatădin belşug de temperaturi în jur de 20 degrade. O clima perfectă la jumătatea luniiaprilie, cu care rezonezi instinctiv. At-mosfera citadină nu a avut timp să seîncingă, adierea vântului este în armoniecu balansul mării, iar spectacolul naturiiexotice mereu înverzite îţi bucură toatesimţurile. Apoi, laşi în urmă o societatevie, intens animată şi colorată.

Barcelona: starea de bine laplural

“Cu toateacestea, in-certitudineacu privire lasiguranţă -r ă s p u n s u lpolitic şi posi-bilele con-

traatacuri - pe care le trăieşte acumoraşul poate face ca turismul săscadă pe termen mediu şi lung”,afirmă şefa diviziei de călătorii a Eu-romonitor International.Unele dintre principalele sale pieţeemitente, cum ar fi Marea Britanie şiStatele Unite, au prezentat scăderi,iar tendinţa s-ar putea agrava în-cepând de acum, în special pentruvizitatorii din America de Nord, careeste posibil să aleagă alte destinaţiieuropene. De asemenea, turismulrus, foarte frecvent în segmentul tur-ismului de shopping şi de lux înacest oraș, a înregistrat o scăderebruscă în ultimul an ca urmare acrizei din Ucraina şi recesiunii dinRusia.Dintre vizitatori străini a cărorprezenţă creşte în oraș, se remarcăasiaticii, în special chinezii, carereprezintă 1,5 milioane de vizitatori.Dintre europeni, britanicii, germaniişi italienii sun principalii mariemiţători. Deşi majoritatea vizitato-rilor sunt de leisure, Parisul are şi oreprezentare mare de călători debusiness, care în 2014 s-au cifrat la38% din sosirile internaţionale. Acestsegment este foarte sensibil lariscurile de securitate, potrivit studi-

ului realizat de Euromonitor, care arputea determina companiile săaleagă destinaţii alternative, cuscăderea ulterioară a sectoruluiMICE pe termen scurt. Climatul deincertitudine la nivel mondial creatdupă atentatele de la Paris a afectatdin plin principalele companii de tur-ism listate la bursa de valori.În săptămâna de după atentate,restaurantele din Paris au înregistrato scădere de 50% a clienţilor, iarhotelurile o scădere de 22%. Întretimp, parizienii continuă să meargăîn baruri, restaurante şi la concerte,un gest de determinare împotrivaameninţării terorismului la nivelglobal, într-un oraş unde au crescutîn mod semnificativ măsurile de se-curitate.Atacurile, precum cel al gherilei AlShabab din luna aprilie în Garissa,Kenya, cu aproape 200 de studenţimorţi, sau atentatele din Tunisia,primul împotriva emblematiculuimuzeu Bardo din capitală, iar maitârziu împotriva a două hoteluri dinoraşul de coastă Sousse, cei peste100 de morţi ai atentatului de laAnkara împotriva unui marş pentrupace convocat de sindicate, studenţide stânga şi kurzi şi avionul cu turiştiruşi, sabotat înainte de a se prăbuşiîn Sinai (aparatul a decolat dinSharm El Sheikh cu 229 de per-soane la bord), legate de existenţaunor victime foarte tinere sau străineîn aceste evenimente, au amplificatecoul mediatic.

- continuare în pagina 6 -

conf. univ. dr. Virgilnicula

Industria turismului întreteamă și optimism (II)

În urmă cu trei ani a fostsemnat un accord întreUniversitatea KansaiGaidai (KGU) și Univeris-tatea noastră. Ca urmarea acestui acord și apoi a

programului Erasmusplus, în luna aprilie aacestui an, am avut opor-tunitatea ca în uraselecției să particip la omobilitate în cadrul aces-tui program, la presti-gioasa universitate KGU,situata in orasul Hirakata,Japonia.

continuare in pag. 5

O universitaterecunoscută și o

civilizațieimpresionantă din

țara soareluirăsare

Conf. Univ. Dr. Răzvanşerbu, ulbs

continuare in pag. 2Facultatea de ştiinţe economice

Lect. Univ. Dr. Dan-Alexandru popescu,ulbs

- continuare in pag. 8 -

Î n l una mar t i e2000 , Cons i l -i u l Eu ropeande la L isabonaa fo rmu la t os t ra teg ie pe

zece an i ,ca re săt r a n s f o r m e

Un iunea Eu ropeană în cea ma id inam ică ş i compe t i t i văeconomie a p lane te i . S t ra teg iade l a L i sabona i a î ncons ide ra ţ i e ap roape toa teac t i v i t ă ţ i l e UE , pe p lan eco -nomic , soc ia l ş i de p ro tec ţ i e amed iu lu i .

Conf. Univ. Dr. Paullucian, ulbs

- continuare in pag. 7 -

Strategii economice europene

AmericA, AmericA2 VINERI 20 MAI 2016

urmare din pagina 1

Aceasta a fost prima mișcarereligioasă organizată a ortodoxieiromâne în Statele Unite. Deoarecenu aveau preot, nevoile sacramen-tale ale românilor erau împlinite fieprin deplasarea unor clericiortodocși, fie prin participarea lasingura parohie baptistă existentăîn acea zonă, a Sfântului Theo-dosie, unde, de altfel, a fost înreg-istrat și primul copil de origineromână cunoscut, Aurelia Zeicu(Remus Grama, f.d.).Românii ajunși în America, majori-tatea din Imperiul Austro-Ungar, aureuşit să se aşeze cu temei, să îşigăsească de lucru, să îşi înte-meieze aşezăminte spirituale şi so-ciale, dar, și mai mult, să îşipăstreze identitatea distinctă.Cauzele acestui succes au fostmai multe: originea ţărănească,mentalitatea de oameni liberi, ca-pabili să se confrunte cu reuşiteleşi nereuşitele lor, dar și apariţiaunor fruntaşi cinstiţi, inteligenţi şisincer dedicaţi celor de neam cu ei. Proaspăt veniți în America, ausimțit nevoia de a se organiza. Înideea de a-și păstra identitatea, eiau creat societăți etnice fraternale,cum ar fi Carpatina (1902), ClubulRomân, Patria Română, UnireaRomânilor, etc., cu scopul de a-șioferi reciproc asistență în caz deboală sau moarte. Până în anul1906 erau înființate 14 asemeneasocietăți.Necesitatea de a avea o bisericăortodoxă a fost în mintea noilorveniți încă de la începutul noii lorvieți americane, astfel că în 1904s-a luat decizia creării a două paro-hii românești în Cleveland, unaortodoxă și una greco-catolică. În anii 1903-1905 MitropoliaArdealului nu a mai putut ignora re-alitatea că mii şi mii de româniporneau către „Lumea Nouă” și,deși biserica ortodoxă româneascănu era pregătită pentru acțiuni mi-sionare de mare amploare, l-autrimis pe părintele Moise Baleaîntr-o misiune de informare şiasistenţă către românii-americaniortodocși aflați în America. Acestaa fost un foarte bun organizator șiun misionar neobosit, lăsând înurmă 16 parohii, dar și un ziar de-numit ”America”, menit să aperecredința ortodoxă, dar și să tratezeproblemele naționale românești alevremii. Ziarul apărea, conformdeclarației autorului de pe primapagină, ”când am voie, timp șibani”, dar, cu toate aceste condiții,a fost publicat fără întreruperepână în zilele noastre, devenind aldoilea cel mai vechi ziar publicatfără întrerupere după TelegrafulRomân.Părintele Moise Balea a înțelesdiferențele dintre ”Lumea Nouă” șicea ”Veche” și a înțeles că puținiromâni se vor mai întoarce în țaraveche, iar cei care o vor face vor fidezamăgiți și vor regreta acestpas. Știind aceasta, el a încercatsă creeze instituții care să menținăidentitatea românească, încondițiile în care integrarea înnațiunea americană era inevitabilă.Tot el i-a sfătui pe românii ameri-cani să gândească și să acționezeîn ”mare”, căci, spunea el: ”ÎnAmerica tot ce-i mic dispare”. (E.Goia, f.d.)Mișcarea pentru fondarea de noiparohii (în Youngstown, Sharon,Niles, Canton, Weirton, Detroit,Chicago, St. Paul, etc) continuăprin acțiuni misionare, preoți trimiși

de Mitropolia din Sibiu (pentruSUA) și de Mitropolia Moldovei(pentru Canada). Alături depărintele Balea au mai fostprezenți și activi Evghenie Ungure-anu, Trandafir Scorobeț, SimionMihălțan, și mulți alții.În martie 1909 sosește la Cleve-land părintele Ioan Podea, o per-sonalitate extrem de controversatăa imigrației ortodoxe în America. Ela fost însărcinat de către MitropoliaSibiu să unească parohiile orto-doxe și să stabilească o ordineecleziastică în viața acestora.Acest proces a fost îngreunat derivalitățile dintre biserici și diverselesocietăți, dar și de răspândireautopiei socialiste printre români.Astfel, în 1917 părintele Podea aformat un batalion de români-americani voluntari, cu care a ple-cat în Franța pentru ca să luptepentru libertatea țării natale.Părintele Podea a fost și un ferventscriitor, dar ideile lui socialiste nuau fost pe placul MitropolituluiNicolae Bălan, care l-a caterisit.Biserica Sfânta Maria din Cleve-land este cea mai veche bisericăromânească ortodoxă din America,fiind fondată în anul 1904. Viața încadrul parohiei Sfânta Maria acunoscut multe dezastre finan-ciare, mai ales la începuturileanilor 1910, dar și mari bucurii spir-ituale. Sub conducerea preotuluiIlarie Șerb s-a constituit o școalăparohială, iar parohia a câștigat uncantor excepțional, pe AndreiGheția, care a servit pentruurmătorii 50 de ani parohia, pânăîn anul 1969. În cadrul parohieipărintele Octavian Mureșan, unmuzician talentat, a fondat soci-etatea corală ”Doina”.Primul preot plătit de către parohiea fost Ilie Popp, începând cu 15august 1920, cu un salar de 175 dedolari pe lună.Principele Carol a vizitat bisericape 20 august 1920 și multe altepersonalități politice și culturale i-au trecut pragul. Curând după semnarea Tratatuluide pace de la Paris, de la PalatulTrianon, mulți enoriași de-ai paro-hiei s-au întors în Transilvanianatală, recent reunită cu România.Viața a continuat cu cei care audecis să rămână. bibliografieGoia, E, (f.d.), Pãrintele MoiseBalea un moţ-misionar alMitropoliei Ardealului în America,h t t p : / / w w w . d a c o r o m a n i a -alba.ro/nr20/parintele.htmGrama, R, (f.d.), St. Mary Roman-ian Orthodox Cathedral,http://www.smroc.org/history.php

Conf. Univ. Dr. Cornel jucan,ulbs

cleveland

mărginimea sibiului. locuri din care mulţi au plecat în america

3VINERI 20 MAI 2016 eveniment ştiinţific

urmare din pagina 1

De-a lungul timpului, conferințainternațională de la Sibiu asupus atenției comunității acad-emice din țară și străinătatecele mai actuale probleme eco-nomice. Titlul ediției cu numărul23 - The Competitive Economicand Social Environment of theInternational Market – încearcăsă sugereze prin cele câtevacuvintele cheie – competitivi-tate, piață, internaționalizare, di-mensiunea economică șisocială – tendințele cele mai re-cente în cercetarea economică. Subiectele abordate în acest ansunt numeroase și reflectă prindiversitatea lor complexitateaeconomiei și, în același timpgenerozitatea acesteia casubiect de studiu. Este aproapeimposibil să selectezi doarcâteva. Astfel, remarcămprezența temelor majore pre-cum dezvoltare durabilă șisustenabilitate, antropocenia,securitatea alimentară, inte-grarea europeană (euro și cri-teriile de convergență, politicade coeziune, etc.), criza eco-nomico-financiară și efecteleacesteia. În același timp, Româ-nia și poziția ei pe piețeleinternaționale constituie subiec-tul câtorva lucrări de mare in-

teres, ce detaliază chestiuniprecum: exporturile României șiprincipalii ei parteneri comer-ciali; fuziuni și achizițiiinternaționale, OrganizațiaMondială a Comerțului, investițiistrăine directe, globalizarefinanciară. Specialiștii în finanțeprezenți la conferințăabordează teme ca: rolul tax-elor și impozitelor, deficitulbugetar, cheltuielile bugetare,stabilitatea financiară, risculbancar, remitențele și rolul lor îndezvoltare, bursa de valori, etc.Managementul este reprezentatși el printr-o tematică diversă:inovare, responsabilitatesocială, resurse umane, schim-bare organizațională, echipevirtuale internaționale, manage-ment academic, etica în afac-eri, negocierea, managementuldiversității, social media. Înacelași timp, sunt prezentate șirezultate ale cercetării în dome-niul marketingului, pe direcțiispecifice: brand, logistică, mar-keting online, percepțiastudenților și serviciileeducaționale în contextuleconomiei digitale, Extrem de interesantă, în opinianoastră, este diversitateasectorială a temelor de cerc-etare. În titlurile prezentate înacest an regăsim nu doar in-teresul pentru sectoare precumturism sau agricultură și zonerurale, dar și teme de mare ac-tualitate precum sănătate,comerț electronic. În acelașitimp, sunt prezente subiecte denișă precum industria vinului,

cazinouri, energie nucleară,educație, cluburi sportive, trans-portul feroviar, horticultură,activități de cercetare-inovare,industria farmaceutică, asigurări– toate acestea oferind o imag-ine inedită și fiind un prilej decunoaștere, discuții și dezba-teri.Internaționalizarea cercetării îneconomie este o realitate și semanifestă sub multiple forme:de la limba în care sunt redac-tate și publicate lucrările (en-gleza), până la echipeinternaționale de cercetare.Ediția din acest an a conferințeiFacultății de Științe Economiceeste remarcabilă prin nu-meroase aspecte, dar, în modspecial prin acoperireageografică a cercetărilor: pelângă studiile referitoare laRomânia remarcăm un interescrescut pentru RepublicaMoldova; Polonia ca exemplude bune practici în atragerea defonduri europene; nu în ultimulrând trebuie menționatăexistența unor studii ce vizeazăSudanul de Sud, Slovenia,Ucraina, Rusia, EmirateleArabe Unite, Turcia, etc. Autorii lucrărilor prezentate laediția din acest an au posibili-tatea să-și facă cunoscuterezultatele cercetării prin publi-carea în volumul conferinței sauîn câteva jurnale indexate înbaze de date internaționale,precum: Revista economica,Studies in Business and Eco-nomics, Bulletin of TarasShevchenko National University

of Kyiv. Economics, ExpertJournal of Economics, ExpertJournal of Finance, Expert Jour-nal of Business and Economics,Expert Journal of Marketing. Succesul unei conferințe, simi-lar cu al oricărui proiect cedorește să reziste în timp, de-pinde de capacitatea sa de a se

adapta la mediul mereu înschimbare și de a se reinventamereu, în funcție de ceea ce co-munitatea academică cere. Cusiguranță, povestea de succesa IECS va continua în aniiurmători printr-o adaptare lanoile realități și noile provocăriale economiei globale.

conf. univ. dr. Silvia mărginean, decanul Facultăţii deştiinţe economice

eveniment ştiinţific VINERI 20 MAI 20164

urmare din pagina 1

cărți ale profesorilorFacultății de Științe econom-ice publicate în perioada mai2015 – mai 2016Devenită demult o tradiție,prezentarea la deschidereafestivă a IECS 2016 a cărțilorpublicate de profesorii Facultățiide Științe Economice în pe-rioada dintre conferințe ne aratăcă și în anul care a trecutrealizările în acest domeniusunt remarcabile. De la publi-carea cercetărilor doctorale saupostdoctorale ale tinerilor, pânăla publicarea unor monografiisau a unor capitole în cărți dinedituri internaționale de pres-tigiu, fiecare dintre titlurile demai jos este rezultatul unui efortintelectual consistent și reflectăsatisfacția realizării profesion-ale. Ordonate alfabetic, titlurileîn română și cele în englezăsunt enumerate cu convingereacă vor trezi nu doar interesulcomunității academice și alstudenților ci, deopotrivă, curi-ozitatea publicului larg.

conf. univ. dr. Silvia mărginean, decanul Facultăţii de ştiinţe economice

VINERI 20 MAI 2016 5jAponiA

urmare din pagina 1

Vizita s-a realizat impreuna cudoamna conferentiar universitarRamona Todericiu, director gen-eral administrativ adjunct al Uni-versitatii Lucian Blaga din Sibiu.Acest program, Erasmus+ al Uni-unii Europene acționează îndomeniile educației, formării, sitineretului și sportului pentru pe-rioada 2014-2020 .Toate acestedomenii, atât educația, formarea,tineretul și sportul pot avea ocontribuție majoră la abordareaschimbărilor socio-economice,principalele provocări cu care Eu-ropa se va confrunta până lasfârșitul deceniului, și la punereaîn aplicare a agendei de politicieuropene pentru creștereeconomică, locuri de muncă,echitate și incluziune socială.Consider programul ERASMUSca fiind unul dintre cele mai buneprograme pe care Europa le-aderulat aflându-se într-o continuăperfecționare și dezvoltare. În-cepand cu 2014, el a intregratșapte dintre programele definanțare europene, actuale: În-vatare pe Tot Parcursul Vieții,Tineret în Actiune, ErasmusMundus, Tempus, Alfa, Edulink șiProgramul pentru cooperare cuțările industrializate.Acest “plus” a fost dat și departeneriatele care au putut să fieincluse în acest cadru, parteneri-ate cu universități din țări ce nuaparțin Uniunii Europene, dintrecare amintesc aici doar câteva:Serbia, China, Russia, Philip-pines, si Japonia.Vizita la Kansai Gaidai University,a fost pregătită remarcabil decătre departamentul de relațiiinternaționale. Pe parcursul celordouă săptămâni au fost fixate în-tâlniri cu reprezentanți aiuniversității, cu profesori șistudenți, participări la cursuri,susținere de prezentări, vizite încampusului universității. Programul a fost unul pe cât deîncărcat pe atât de fructuos. Înpuținul timp liber și cu sprijinulangajaților departamentului derelații internaționale KGU am par-ticipat la activități culturale și viziteîn locuri și orașe cu o istorieimpresionantă,(Osaka, Kyoto,Nara, Tokyo, Muntele Fuji,Hakone) care ne-au facilitat in-telegerea culturii si civilizatiei dinaceasta parte a lumii, civilizatiecare are la baza valori ale umani-tatii dintre care se evidentiaza aicirespectul reciproc si intelegerea,integritatea, intelepciunea si gen-erozitatea. Toate acestea, nu aucum sa nu te marcheze, cand levezi, aici, atat de pronuntat.Reacțiile pozitive ce au urmatvizitei noastre au fost comunicateintr-un articol scris de departa-mentul de relatii internationaleKGU pe pagina web a universitatiilahttp://www.kansaigaidai.ac.jp/asp/.Dar pentru că nu sunt de ajunscâteva rânduri nici pentru a schițamăcar această civilizațieimpresionantă, o să continuămexpunerea acestei minunateexperiențe și în numerele ceurmează. Așa cum un vechiproverb spune că o imaginevalorează cât o mie de cuvinte,sperăm ca miile de cuvinte ceurmează să vină în sprijinulconturării unei imagini admirabilea acestei civilizații.

conf. univ. dr. Răzvanşerbu, ulbs

turism VINERI 20 MAI 20166

urmare din pagina 1

ISIS a revendicat și atacul teror-ist de la Bruxelles, din 22 martiea.c., în urma căruia și-au pier-dut viața 34 de persoane șipeste 230 au fost rănite, înaeroportul internațional Zaven-tem. Grupările jihadiste aureuşit astfel, potrivit analiştilor,să transfere cetăţenilor, în spe-cial celor din ţările occidentale,sentimentul că pericolulpândeşte la orice colţ şi că ni-meni nu este sigur. Atacurile teroriste vor genera oserie de consecinţe directeasupra sectorului turistic la nivelglobal: în primul rând, întreagaindustrie, în toate destinaţiile,va trebui să se obişnuiască cunoi rutine şi protocoale desiguranţă pentru a preveniameninţările teroriste; la fel cumcompaniile de turism au incluso mulţime de sarcini de rutinălegate de economisirea en-ergiei, curăţenia, managemen-tul clienţilor sau prevenireafurturilor, vor trebui să includă,de asemenea, în viaţa de zi cuzi, noi modele de muncă şi pro-tocoale legate de securitateaantiterorism; o cerere tot maiconștientizată (cetăţenii pre-supun că atunci cândcălătoresc în vacanţă sau seaflă în locuri foarte aglomeratesunt un “soft target” sau o ţintăuşoară, prost protejată, pentruterorişti); toate destinaţiile turis-tice din Europa, în special celedin mediul urban, dar şistaţiunile de plajă şi soare, vor finevoite să-şi revizuiască urgentplanurile pentru managementulcrizelor şi situaţiilor de urgenţă.În orice caz, atentatele de laParis din 13 noiembrie 2015 șiBruxelles din 22 martie 2016 arputea provoca o scădere a tur-ismului pe care îl primescoraşele europene, având învedere că, în pieţele emitentede distanţă lungă, Europa estepercepută ca un întreg, a aver-tizat directorul Turisme deBarcelona. Doi din zece turiştiinternaţionali care călătoresc

prin lume se îndreaptă spre odestinaţie urbană, potrivit rapor-tului ITB World Travel TrendsReport, elaborat de companiide cercetare de piaţă IPK la co-manda târgului ITB Berlin.Potrivit experţilor consultanți,turismul urban depăşeşte, deregulă, atentatele teroriste, înscurt timp.“Turismul urban reprezintăforma de turism care urmeazăcea mai rapidă creştere pepiaţa internaţională de călătorii“,experţii Forumului din Pisa,consultaţi pentru ITB WorldTravel Trends Report estimândcă “în ciuda efectelor aten-tatelor teroriste de la Paris,aşteptările pentru acest seg-ment rămân pozitive. În acestsens, şeful de divizie al MesseBerlin menționa că: “cercetărileinternaţionale arată că aten-tatele au produs efecte numaipe parcursul unei perioade detimp relativ scurtă şi că, în gen-eral, industria turismului adepăşit acest moment”.

Între 2007 şi 2014, numărulcălătoriilor internaţionale, careau avut ca destinaţie oraşele, acrescut cu 82%. Astfel, pon-derea turismului urban a ajunssă reprezinte 22% din turismulinternaţional. Numai în Europa,călătoriile internaţionale real-izate de europeni erau de 15%din total în 2007, iar astăzireprezintă peste 20%. Ieftinireazborurilor, extinderea uneioferte de cazare mai ieftină,precum şi noi atracţii turisticecare au fost adăugate oraşelorîn ultimii ani sunt unele dintrecauze care explică aceastăcreştere.Organizaţia Naţiunilor Unite(ONU) a aprobat desemnareaanului 2017 ca AnulInternaţional de Turism Durabilpentru Dezvoltare, în scopul dea creşte contribuția sectorului lacreşterea economică şi laîmbunătăţirea socială şi a medi-ului. Rezoluţia, aprobată recent,recunoaşte “importanţa turis-mului internaţional şi, în special,desemnarea unui aninternaţional de turism durabil,pentru a promova o înţelegeremai bună între popoarele depretutindeni, care să conducă la

o conştientizare mai mare abogăţiilor patrimoniului alediferitelor civilizaţii şi să ducă lao mai bună apreciere a valorilorinerente ale diferitelor culturi,contribuind astfel la consoli-darea păcii in lume”.

“Această proclamare este ooportunitate unică de a extindecontribuţia sectorului turismuluila cei trei piloni ai durabilităţii(economic, social şi de mediu),precum şi creşterea gradului deconştientizare cu privire laadevăratele dimensiuni ale unuisector care de obicei sesubestimează”, a afirmat Sec-retarul General al OMT, TalebRifai. Potrivit comunicatului,această decizie vine într-un mo-ment deosebit de important, încare comunitatea internaţionalăadoptă o nouă Agenda 2030 şiObiectivele de DezvoltareDurabilă (ODS), aprobate decătre Adunarea Generală aONU în septembrie 2015. Tur-ismul apare în rândul ţintelorurmătoarelor trei obiective: pro-movarea creşterii economicesusţinute, inclusivă şi durabilă,ocuparea forţei de muncădeplină şi productivă şi muncădecentă pentru toţi; consum şiproducţie durabilă; conservareaşi utilizarea durabilă aoceanelor, mărilor şi aresurselor marine pentru dez-voltarea durabilă.Secretarul general al OMT acerut guvernelor să regle-menteze “economia de colabo-rare, într-un mod inteligent, fărăa o ucide”. În timpul adunăriigenerale a acestei organizaţii,care a avut loc la Medellin,Colombia, în luna septembrie2015, ţările au recunoscut căacest fenomen este de neoprit,deşi fiecare destinaţie turisticăadoptă propriile strategii pentrua aborda această tendinţăglobală. Dar, aşa cumavertizează secretarul generalal OMT, “întrebarea este cumafectează această tendinţăfiecare ţară şi cum seabordează economia de colab-orare în fiecare destinaţie, ast-fel încât acestea să poatăbeneficia de cele mai bune ele-mente ale acestui fenomen şisă fie evitate efectele nega-

tive…..Dorim să ne apropiemde acest fenomen cu o viziunemai echilibrată, pentru căeconomia de colaborare arepărţi pozitive; de exemplu, apopularizat şi mai multcălătoriile, poate contribui laprelungirea sejururilor într-odestinaţie şi la distribuirea ven-iturilor din turism spre mai multestraturi ale societăţii….Dar, pede altă parte, boom-uleconomiei de colaborareprezintă aspecte la care trebuiesă fim foarte atenţi, cum ar fiechitatea între diferiţi furnizoride servicii….Dacă hotelurileplătesc servicii, trebuie să ex-iste un tip de impozitare şi pen-tru aceste modalităţi de cazare,precum şi anumite standarde,fie ele şi minime, de calitate,siguranţă etc.”.Prin urmare, conchide secre-tarul general al OMT, “va finecesară reglementarea aces-tui fenomen, într-un mod in-teligent, imaginativ, drept, fărăa-l ucide. Aceasta va fi provo-carea pentru tot mai multe ţări”.Privind în perspectivă laurmătoarea adunare generală aOMT, care va avea loc înurmătorii doi ani în China,urmează să fie aprobate acor-durile în domeniul protecţieiconsumatorilor şi codul etic. Deasemenea, OMT lucrează ca înurmătorii doi ani, doi noi membrisă intre în OMT: Statele Uniteşi Marea Britanie.Asia şi America de Nord vor fipieţele emitente care vor creştecel mai mult în 2016, conformpreviziunilor făcute de firma deconsultanţă IPK, la târgul ITBBerlin care a avut loc în lunamartie a.c. Conform raportuluiITB World Travel Trends Re-ports, numărul călătoriilorinternaţionale va creşte cu4,3% în acest an, iar cea maiputernică creştere va avea locîn ţările emitente din Asia(+6,1%), urmate de America deNord (+5,1%), mai ales dinStatele Unite (+5,9%). Un totalde 120 de milioane de chineziau călătorit în străinătate în

2015, comparativ cu 109 mil-ioane în 2014, ceea cereprezintă o creştere de 19,5%,conform datelor AdministraţieiNaţionale de Turism din China(CNTA). Creşterea puterii decumpărare a cetăţenilor chinezi,împreună cu relaxarea politicilorde vize în multe ţări pentruturiştii din această ţară, au fostprincipalii factori care au dus laaceastă creștere, care este de13 mai mare decât ceaînregistrată în 1998.

China a depășit deja, din2011, Statele Unite ca cea maimare piaţă emitentă din lume şia menţinut de atunci aceastăpoziţie, reuşind pentru primadată să ajungă la 100 de mil-ioane de pasageri pe an în2014. Numărul călătoriilor înstrăinătate din pieţele emitenteeuropene vor înregistra ocreştere mai puţin intensă, de2,8%. În regiunea AmericaLatină, se estimează o creşterede 1,9%. Pe ţări, IPKpreconizează că Germania vacontinua să fie piaţa emitentănumărul unu în călătoriile înstrăinătate, urmată de StateleUnite şi Marea Britanie. China(fără a ţine cont de călătoriilefăcute de turiştii chinezi spreHong Kong şi Macao) este apatra în acest clasament.

Profesioniştii din sectorul tur-ismului își asumă de cele maimulte ori, aproape ca o dogmăde credinţă, că turismulreuşeşte să se recupereze întermen de câţiva ani după cata-strofe de toate felurile, demon-strând o mare rezistență. Acestlucru a fost demonstrat în modrepetat, de exemplu după aten-tatele din 11 septembrie în NewYork, cât şi după atacurile careau avut loc în ultimii 15 ani înmai multe ţări. Atât timp cât se iau măsurilenecesare de siguranţă, turiştiivor continua să călătorească şipiaţa turismului va continua săcrească, datorită în special cla-sei de mijloc din Asia, deşi într-un ritm ceva mai lent.

conf. univ. dr. Virgil nicula,ulbs

istanbul

garissa, kenya

strAtegii ueVINERI 20 MAI 2016 7

urmare din pagina 4

Această strategie s-a transformattreptat într-o structură preacomplexă, cu scopuri şi acţiuni mul-tiple şi o diviziune neclară a com-petentelor şi sarcinilor, în specialîntre nivel european şi naţional.Prin strategia de la Lisabona seîncearcă o recuperare a decalajuluifaţă de Statele Unite, care au între-cut Europa din punct de vedere aldezvoltării economice. Se urmărea,cu precădere, creştereacompetitivităţii economiei europeneîn raport cu cea a Statelor Unite aleAmericii. Demersurile în acest sensau demarat cu o analiză a situaţieide fapt a economiei europene înacea perioadă. Obiectivele strategiei sunt impul-sionarea activităţii economice dinUE şi creşterea numărului de locuride muncă. Mai exact, se pune ac-centul pe investiţii mai mari în cerc-etare şi dezvoltare, proceduri maisimple pentru deschiderea defirme, reducerea birocraţiei,creşterea ratei de angajare a tiner-ilor şi femeilor, liberalizarea pieţelorşi îmbunătăţirea competiţiei.Deputaţii europeni doreau oreformă a pieţei muncii care săasigure o balanţă între cererile in-dustriei pentru o mai mare flexibili-tate şi aspiraţiile cetăţenilor la o maimare siguranţă a locurilor demuncă. Apreciând că şomajulafectează în special categoriile de-favorizate şi mai puţin calificate,deputaţii solicită promovarea "unorpolitici active de formare alucrătorilor aflaţi în şomaj, puţincalificaţi". Ei preconizează măsuriconcrete pentru a favoriza anga-jarea tinerilor, a celor din grupurileminoritare şi a femeilor, pentruîmbunătăţirea reţelelor de îngrijire acopiilor, pentru renunţarea ladiscriminări, pentru o mai bunăadaptare între sistemele deînvăţământ şi nevoile întreprinder-ilor. Deputaţii sprijină "politica ceautorizează finanţarea privată auniversităţilor". Un angajament înfavoarea luptei împotrivadiscriminărilor (rasiste, de gen, devârstă, handicap şi de orientaresexuală) a fost consolidat prinamendamentele adoptate.Competitivitatea industrieiproducătoare europene este unuldin scopurile ambiţioase, pe care şile-a propus Uniunea Europeană laîntâlnirea de la Lisabona a Consili-ului European în primăvara anului2000. Uniunii Europene îi reveneasarcina de a menţine şi dezvoltacompetitivitatea industrieiproducătoare pe fundalulinterdependenţei industriei cu ser-viciile şi a unei aparente reduceri aproducţiei. Factorii-cheie pentru re-alizarea unei industrii competitive înurmătorii ani sunt: cunoştinţele,inovaţiile şi antreprenoriatul.Performanţele nesatisfăcătoare peplanul producti¬vităţii economice şiindustriale şi pe planul promovăriiindustriilor şi serviciilor de vârftehnologic relevă o anumită deteri-orare a competitivităţii industriale înUE, iar rapoartele privind competi-tivitatea ale Comisiei Europene auidentificat cauzele în activitateainsuficientă de inovaţie şi în di-fuzarea slabă a noilor tehnologiibazate pe informaţie şicomunicaţie.Deşi industria comunitară estespecializată pe ramuri bazate petehnologii medii şi/sau de vârf şi in-tensive în capital, domenii în caretrebuie să-şi menţină avantajele

competitive întrucât ele au o pon-dere mare în producţia totală şi întotalul forţei de muncă angajate.UE trebuie să-şi întărească poziţiaîn domeniul Tehnologiei Informaţieişi Comunicaţiilor (TIC), electronicii,biotehnologiilor, nanotehnologiilor,unde este rămasă în urmă. Indus-triile intensive în tehnologie nu suntdoar o sursă de cunoaştere şi deantrenare tehnologică, dar şi celecare înregistrează sporuri supe-rioare de producti¬vitate, iarperformanţele nesatisfăcătoare dinaceste ramuri afectează creştereaproducţiei şi creşterea productivităţiipe ansamblul industriei şieconomiei.Deficienţele de ordin structural dineconomie, cum ar fi dezvoltarea in-sufi¬cientă a serviciilor şi industriilorde vârf tehnologic, au efecte nega-tive pe piaţa forţei de muncă. Aşa-numitul şomaj structural, carepersistă de aproape două decenii,reflectă nu numai efectelerestructurării industriale, ci şi obsta-colele existente, de ordin obiectiv şisubiectiv, în calea mobilităţii ge-ografice sau liberei circulaţii a forţeide muncă, precum şi decalajele înprivinţa gradului de calificare a forţeide muncă între diversele regiuni aleUE.

În fiecare primavară, un raport alComisiei Europene analizează îndetaliu stadiul implementării strate-giei. Raportul Comisiei Europene,din primăvara anului 2005 este sin-gurul document de pe agendaConsiliului European de primăvară,când şefii de stat sau de guvern aiUE au evaluat progresul înregistratîn atingerea obiectivului stabilit laLisabona şi au definitivat priorităţileviitoare, în vederea atingerii aces-tui obiectiv.Deşi Strategia Lisabona a identifi-cat un număr important de obiec-tive politice, în cazul majorităţiiacestora, responsabilităţile rămânla nivelul statelor membre şi multedin acţiunile necesare depind decomportamentul agenţilor eco-nomici naţionali.Un sistem construit în jurul asimilăriitehnologiilor existente, a producţieide masa generatoare de economiide scară şi o structură industrialădominată de firme mari cu pieţestabile şi scheme de angajare apersonalului pe termen lung nu maieste eficient în lumea de azi,caracterizată prin globalizareeconomică şi competiţie externăputernică.A înzestrat Europa cu o agendăeconomică pragmatică şi comună,care respectă pe deplin diferenţelenaţionale, însă sentimentul deautosatisfacţie este fatal pentru per-spectivele Europei. Progresele re-alizate in unele domenii politicesunt inegale şi unele state membreacţionează mult mai repede decâtaltele. Pachetul propus astăzirăspunde necesităţi ca Europa săacţioneze pentru a face faţa incer-titudinilor tot mai mari din economiamondială.

La jumătatea perioadei de im-plementare a strategiei, în unele ţărieuropene situaţia începe să se¬înrăutaţească.S-a conturat astfel relansareaStrategiei de la Lisabona. Evalu-area rezultatelor implementăriiStrategiei de la Lisabona, înprimăvara anului 2004, a revenitfostului prim-ministru al Olandei,Wim Kok, care a fost desemnat săconducă un grup de experţi şi săredacteze un raport, cu scopul dea da un nou impuls Strategiei de laLisabona. Con¬form concluziilor„Raportului Kok" (april, 2008),prezentat la reuniunea de toamnă

a Consiliului European din acelaşian, rezultatele obţinute au fostdezamăgitoare din cauza „agendeiprea încărcate, lipsei de coor-donare şi a pri¬orităţilor conflictuale. Mai mult, rapor¬tul sugerează căvina principală revine statelor mem-bre, care nu au avut sufi¬cientăvoinţă politică de a pune înapli¬care reformele necesare atin-gerii obiec¬tivelor Agendei Lis-abona. Ca urmare a acestui raport,care se referea la creştereaadaptabilităţii, spo-rirea atractivităţiipieţei muncii euro¬pene, sporireainvestiţiilor în capitalul uman (prinînvăţare continuă, pe tot parcursulvieţii), precum şi la creştereamobilităţii forţei de muncă, ComisiaEuropeană a hotărât relansareaStra¬tegiei Lisabona - redenumind-o Stra¬tegia Lisabona pentrucreştere şi locuri de muncă în anul2005.Reînnoirea strategiei în 2005 acontribuit la clarificarea domeniuluideaplicare si obiectivelor. Au fost def-inite alte patru domenii prioritare:cercetare si inovare, investiţii înresursele umane şi modernizareapieţelor forţei de muncă, valorifi-carea potenţialului întreprinderilor,în special pentru IMM-uri şi energieşi schimbări climatice.Succesul Strategiei Lisabona re-lansate poate fi legat de o dublăflexibilitate: cea privitoare la ac-ceptarea soluţiilor comune şi cealegată de implementarea acestorala nivel naţional. În acest context,se poate discuta despreresponsabilităţi partajate cu privirela elaborarea politicilor. Politicamonetară în spaţiul Euro, politica îndomeniul concurenţei cu excepţiilimitate şi cea îndomeniulcomerţului conţin largi competenţecomunitare. Pe de altă parte, polit-ica fiscală cu excepţia domeniuluitaxării indirecte, politica industrialăşi cele din domeniul cercetării şitehnologiei şi al pieţei muncii cuexcepţia legislaţiei cu privire laprotecţia socială au în continuareatribute prioritar naţionale.Cu toate angajamentele asumate,UE,la sfârşitul perioadei 2000-2010se confruntă cu noi provocări: crizaeconomico-financiară, schimbăriclimatice, preţuri mari la produseleagricole pe piaţa mondială,concurenţă globală pentruresursele naturale. Astfel, UE arenevoie de o altă strategie, care să otransforme într-o economieinteligentă, durabilă şi favorabilă in-cluziunii, caracterizată prin niveluri

ridicate de ocupare a forţei demuncă, productivitate şi coeziunesocială. Strategia Europa 2020 răspundeacestor cerinţe. Este o agendădestinată tuturor statelor membre,care ia în considerare diversenevoi, diferite puncte de plecare şiparticularităţi naţionale pentru apromova creşterea tuturor.Dorinţa UE de a iniţia o nouă strate-gie pe termen mediu, în ciuda rela-tivului eşec al Strategiei Lisabona,poate fi pusă pe seama dorinţei dea crea un cadru adecvat procesuluide redresare economică - care săsusţină aşteptările la nivelulpopulaţiei şi com¬paniilor, dar şisusţinerii implementării Tratatuluide la Lisabona. O strategiecomunitară poate reprezenta unele¬ment de susţinere a reformeloreco¬nomice şi politice şi de reduc-ere a presiunilor protecţioniste carepot să afecteze procesul de inte-grare şi even¬tual de extindere aUE. Agenda Lisabona şi obiectivelesale rămân valabile şi după 2010,întărind rolul asumat de ComisiaEuropeană în elaborarea viitoareistrategii UE 2020. Decizia decreare a Strategiei 2020 este orecunoaştere indirectă a eşeculuiStrategiei de la Lisabona.În cadrul Consiliului European din26 martie 2010, sefii de stat şi deguvern din Uniunea Europeană auagreat cadrul general al StrategieiEuropa 2020 pentru ieşirea dincriză şi pregătirea economiei eu-ropene pentru următorii 10 ani.Strategia este menită săînlocuiască anterioara Agendă Lis-abona. Criza economică a potenţatpro¬bleme şi vulnerabilităţi funda-mentale ce impun promovareaunui nou model economic cu unobiectiv strategic: întărireacompetitivităţii UE pe plan mondial,şi implicit o creştere eco¬nomicăsuplimentară pentru UE înurmătoarea decadă.UE trebuie să definească direcţia încare vrea să evolueze până în anul2020. În acest scop Comisia prop-une următoarele obiective princi-pale pentru UE:- 75% din populaţia cu vârstacuprinsă între 20 şi 64 de ani ar tre-bui să aibă un loc de muncă;-3% din PIB-ul UE ar trebui investitîn cercetare-dezvoltare (C-D);- obiectivele „20/20/20” în materiede climă/energie ar trebui îndeplin-ite (inclusiv o reducere a emisiilormajorată la 30%, dacă există

condiţii favorabile în acest sens);- rata abandonului şcolar timpuriuar trebui redusă sub nivelul de 10%şi cel puţin 40% din generaţiatânără ar trebui să aibă studii supe-rioare;-numărul persoanelor ameninţatede sărăcie ar trebui redus cu 20 demilioane.Pentru a se obţine rezultate va finevoie de o guvernanţă economicămai puternică. Strategia Europa2020 se va sprijini pe doi piloni:abordarea tematică prezentată an-terior, care combină priorităţile şiprincipalele obiective, şi întocmireaunor rapoarte de ţară, permiţândstatelor membre să îşi dezvoltepropriile strategii de reîntoarcere lao creştere economică durabilă şi lasustenabilitatea finanţelor publice.Ca şi Strategia Lisabona, „Strate-gia Europa 2020" îşi propune să fieun mecanism de coordonare apoliticilor sociale, de educaţie, decercetare sau energetice care ţinde competenţele guvernelornaţionale. Ca urmare, măsurile de-cise la Bruxelles nu au un caracterobligatoriu pentru guvernelestatelor membre, punerea lor înpractică în ansamblul UE urmândsă se facă pe baza presiunii reci-proce a liderilor în cadrul ConsiliuluiEuropean.Strategia „Europa 2020” este unmecanism de coordonare a politi-cilor sociale, de educaţie, cercetaresau energie, care ţin decompetenţa guvernelor naţionale.Pentru a urmări rezultateleimplementării strategiei „Europa2020” cu ajutorul semestrului euro-pean, fiecare stat membru trimiteComisiei Europene Rapoarteprivind realizarea programelornaţionale de reformă. bibliografie:1. Cojanu V., Integrare şi competi-tivitate. Modele de dezvoltareeconomică în Europa de S u d -Est, Editura ASE, 20072. Miron D., Economia Uniunii Eu-ropene, Editura Luceafărul,Bucureşti, 20063. Prisecaru P., Politici comune aleUniunii Europene, EdituraEconomică, Bucureşti, 20044 . h t t p : / / w w w . w a l l -street.ro/articol/Economie/40756/Romania-este-ramasa-in-urma-la-multe-din-obiectivele-Agendei-Lis-abona.html5.www.anpcdefp.ro/userfiles/Anexa _ 3 _ T i M _ S t r a t e g i a _ E u -ropa_2020.pdf6 .h t tp : / /ec .europa.eu/eu-rope2020/index_en.htm

Conf. Univ. Dr. Paul lucian,ulbs

strasbourg

bArcelonA VINERI 20 MAI 20168

Articolele ap@rute în revist@ exprim@ punctele de vedere

ale autorilor, care pot fi diferite de cele ale redac]iei.

ISSN 1841-0707

Tel. 0269/21.81.33,

fax. 0269/21.01.02,

e-mail rondul@rdslink.ro

Articole la: euroeconomiaxxi@gmail.com

urmare din pagina 1

Pur şi simplu sunt acolo şiacaparează privirea. Alternanţaculturală (cohabitarea dintreroman, gotic, neo-clasic modernistşi contemporan) contribuie laplăcerea momentului, la de-gustarea acestuia într-un şuvoi desenzaţii totale: de libertate, de put-ere, de desfătare. N-aş îndrăzni să spun că în trei-patru zile ajungi să le cuprinzi petoate, mai puţin în raport cu di-mensiunile fizice ale oraşului şimai mult vizavi de ceea ce are elde oferit. Abia respiri când intri săvizitezi piaţa Boqueria, cu gândulde a atinge, de a încerca fiecareprodus expus din abundenţă petarabe, sau când asişti la oreprezentaţie de flamenco,legănând din cap, pierdut în visesau bătând alert ritmul cu piciorul.Răsufli greu după o plimbare pecolina (muntele) Monjuïc, apoi teînmoi aşteptând să iei telecabina,care să te transporte rapid pesteport, către plajă. La Barceloneta.Vibrezi în contact cu nisipul şimarea, efectul traducându-se in-stantaneu printr-o comandă la unadintre terasele din apropiere: ocarafă de sangria, por favor! Sauuna cerveza fria, depinde de gust.Iar după lunga escapadă prinoraş, descoperi că ai fost dintot-deauna fanul Barçei, chiar dacărareori savurezi fotbalul la televizor(ca mine...), şi că nu ţi-ar displăceao mică locuinţă cu flori la terasă,de unde să urmăreşti, zilnic, fluxulcontinuu de turişti. Restaurantelete invită la o permanentă căutare afelului favorit (bineînţeles că veidescoperi mai multe retete prefer-ate, de asta a şi apărut, probabil,ritualul servirii de tapas), si doarpromenada pe bulevardele largi,străjuite de copaci majestuoşi, maipoate să-i ofere corpului tău ouşoară alinare. Întâlnireatradiţională cu artele şi artiştiistradali, intens reprezentaţi înaceastă forfotă urbanămediteraneeană, consacră şarmulinegalabil al capitalei catalune, ununivers bogat, mai ales prin viaţape care o degajă la tot pasul.

Colegiul de redac]ie

Redactor }ef coordonator:

DAN POPESCUDAN POPESCU

EUGENEUGEN IORD~NESCUIORD~NESCU

NICOLAE E{ANUE{ANU

dr. Eduard STOICASTOICA

Leonard {ERBAN{ERBANsecretar general de redac]ie

editorGRUPUL DE PRES~ CONTINENTCAMERA DE COMER[, INDUSTRIE {I AGRICULTUR~ A JUDE[ULUI SIBIU“DE TOATE PENTRU TO[I”SC. TRIBUNA SRL

Lect. Univ. Dr. Dan-Alexandrupopescu, ulbs