Concepţia Românească a Ortodoxiei - Nicolae Iorga

download Concepţia Românească a Ortodoxiei - Nicolae Iorga
  • date post

    01-Sep-2015
  • Category

    Documents

  • view

    219
  • download

    4

Embed Size (px)

description

Concepţia Românească a Ortodoxiei - Nicolae Iorga

Transcript of Concepţia Românească a Ortodoxiei - Nicolae Iorga

  • N. IORGA

    CONCEPTIA ROMANEASCAA ORTODOXIEI

    CONFERINTA TINUTA IN ZIUA DE 13 IANUARIE 1940LA SOCIETATEA FEMEILOR ORTODOXE"

    EDITURA ROMANIA"

    !I

    www.dacoromanica.ro

  • CONCEPTIA ROMANEASCAA ORTODOXIEI

    malt Prea Sfintite, Prea Sfintiti Parinti,onorat public. Este o dovada de mare inere-dere pentru mine si de mare onoare ca mi s'adat sarcina de a deschide aceste conferinteale Societatii Ortodoxe si voi incepe rugand peascultatorii cari isi .au credintele si convinge-rile, sa binevoiasca a ingadui credintele si con-vingerile cuiva care nu este si nu urea sa- fieun teolog, ci este si intelege sa fie un istoric,

    in acelas limp, sa ingaduie, persoanelecare s'ar Linea in marginile teologiei, cuivacare cu indaratnicie tine si in domeniul cre-dintei la vechiul Sail nationalism.

    Dela Inceput o spun, ortodoxia pentru acea-sta natie, jar nu aceasta natie pentru ortodoxie.Va rog sa primiti parerea aceasta asa cumeste, fiind vechea mea parere, pe baza careiaam scris Istoria Bisericii Rdmatiesti", si, fatade o anumita traditie .0 fata de antniteincer-cari de inovatie din momentul de fatil maiales intr'o parte a tineretului, eu mentin mine-tul acesta de vedere. trag dare na tilt-nea mea, si vad puterile natiunil mele care

    S,

    ` ,

    4 k Stor

    St

    s ,

    '

    .

    ',

    '(

    Si, ,

    .

    r

    Total it

    -:'

    VAVvel.

    t.. f.. I1 ' !co:- -1

    www.dacoromanica.ro

  • 2invioreaza toate formele pe care le-am primit,si natiunea mea a facut foarte bine cand aschimbat toate aceste forme si cand, pastrandune on numele, a inlaturat formele care nu-iconvin. Astfel decal sa figureze crezul acestaca o condluzie la sfarsit, am preferat sa-1 punca o manifestare de credinta proprie la In-ceput.

    Societatea pe care o prezideaza acum d-naTatarescu, este una a carei necesitate eu o In-teleg. 0 inteleg in originile ei si o inteleg si infaptul ca activitatea ei scolara n'a corespunstotdeauna cu titlul care la inceput i s'a dat sitrebuia sa i se deie. Cred ca, In momentua defats, nu este nimeni care sa manifeste maicuragios decat mine credinta, pe care o am,ca trebuie sa pastram toate vechile si adancilenoastre legaturi cu Franta si cu cultura fran-ceza. Numai. Franta este un lucru, si culturafranceza o primim cu cea mai mare bucurie,

    cu atat mai mult cu cat mi s'a spus chiardela Sorbona ca aceasta cultura franceza nutrebuie sa inlature cultura noastra, ci sa-i deasugestii si s'o sprijine in desvoltarea ei, darevident ca una este cultura franceza; care cu-prinde oameni de toate parerile si de toatedirectiile si altceva este sa se intrebuintezecultura franceza pentru o propaganda careeste naturals din partea acelora cari o fac,cum sunt naturale toate propagandele, tactcand are cineva o credinta, cauta ca aceastacredinta s'o intinda, dar nu se poate intelegesa se intrebuinteze cultura franceza, care este

    3.1

    .

    ,

    '

    ._

    www.dacoromanica.ro

  • 3un lucru, pentru a se face o opera de proseli-tism, care se facea odinioara la noi, si, atuncicand a luat nastere aceasta Societate, se faceacu o energie extraordinara.

    Acum, Inca mai putin decat atunci, o astfelde incercare de proselitism nu se poate niciexplica, nici ingadui, si iata de ce. Fiindca noiavem in momentua de fats o Biserica catolicaromaneasca, Biserica units. Dogmele sunt ace-leasi. Cumintii oameni cari au iscalit celepatru puncte in Ardeal, mai ales Teofil ince priveste pe urmasul lui, Atanasie, era untanar care nu avea deplina constiinta a ceiace facea, dar cumintii oameni, Teofil i proto-popii cari au iscalit cele patru puncte, au ce-rut intai sa se pastreze legea romaneascadupa originile ei, in desvoltarea ei, in dreptulce -1 are. Pentru ca ortodoxia trebuie sa fie lege,romaneasca traditionala, (aplauze puternice),la care se poate sa se adaoge ceva, dar sa nuse adaoge prea mult. Sii nu ne duca la un in-ternationalism ortodox de care avem toti asade putina nevoie, cum avem nevoie de onceinternationalism, care nu se potriveste nici cufirea, nici cu scopurile noastre, si care nit atin-ge o independents in domeniul spiritual.

    S'a pastrat aproape tot in Biserica Unita,afara de legatura cu Papa, care este foarteprofitabila poporului romanesc, caci dataavem legaturi cu Inca o mare au'ibritate mon-diala la dansa putem avea recurs in anumiteimprejurari; chiar astazi este foarte folo-sitor sa fie o legatura intre Scaunul roman si

    -

    :

    si

    .01

    1 t a di e2

    www.dacoromanica.ro

  • 4drepturile atacate cu obraznicie ale neamuluironianesc. Legatura cu Papa este foarte folo-sitoare, si e mai simpatick decal legatura cuPatriarhul din Constantinopol, care este unsef national: cu toate sfortarile, nu se poatedesface din legaturile cu poporul sau. Papadin Roma se poate desface de poporulPatriarhul din Constantinonol nu se poatedesface din legatura nationals cu poporul gre-cesc. Legatura .cu Papa, iar; incolo, formeleBisericii noastre, fara a parasi nimic din-teinsa. Aceiasi limbs, aceleasi icoane, acelasifel at slujbei. Dack mai mult dealt atata, amrecunoscut in alto trei puncte de deosebire,punctele catolice, nu prea vorbim de dansele.

    In ce priveste formele "cuminecarii acoloeste o veche discutie de teologi, intro Rasaritsi Apus. Atitudinea sufleteasca pe care o arecineva child vine la impartasanie si atitudineape _care o are card pleaca, acesta este literalde capetenie, iar, in ce priveste filioque sidin Fiul", am auzit in biserici unite cre-zul nostru cel vechiu, fara deosebire, asa incat Fiul este subinteles,dar se vorbeste nu-mai de purcederea din Mail. Iar oameni in-setati de Purgatoriu Wain gasit la Uniti.

    Prin urmare, cum vedeti, data este vorha. de o propaganda catolica, ingaduita in ea in-sasi, ca oricare alta,-nu este nevoie sa cautamaiurea, nici chiar in Franca, o alts legatura cuBiserica Romans, decat ceia pc care o da Bi-serica Unita, aSs de respectuoasa. fats de in-treaga noastra traditie religioasa si care, pc

    - - -

    I .

    r 't 1

    /'

    Italian, --

    ,

    II-.

    eu

    ,

    s

    '.

    < %.^:" 3

    e";1 1ti

    .

    www.dacoromanica.ro

  • 5fangs aceasta, s'a dcspartit asa de putin deideia nationals, meat a mitts servicii esentialeacestei idei nationals. Si,.. data ortodoxia n'orecunoaste face o foarte mare gresealii si im-piedeca incere'aritle pe care trebuie sa le filchtoti pentru a ne infatisa ca o singura. natiune.Pentru, ca, si en voia lei Durrinezeu, acestaeste blend esential. Natiunea exista, si, dataexisai,- trebuie mentinuta si aparata.

    Atunci se faceau dilugiiriri_ ale sufletelorsimtitoare. Se calugareau fete sensibile si ro-mantice, dar se calugareau mai ales averi.Mu lte nume de familie au disparut, pentru casa fie inlocuite cu simbolice nume, de careaceasta Biserica Cato licit are 'destule. In, in-vtitlimantul acesta, se dadea o Nina' educatiemccanica, deprinzlind. cum sa se fie linguritasi furculita si cum 'se prezinte cineva bineintr'un saloon, dar pe .langa aceasta si pe langAuncle lucruri invatate pe de rost, precum siobisnuinta de a intrebuinta cateva sute de cu-vinte in limbs franeezil sau germana, nu eranimic. Constiinta Orli,' a pamantului ci, a tre-cutului ci, a sensului pe care-1 are poporulacesta si care it indrituieste sa traiasek pentru

    dacii n'ar avea acest sens, de ce sa mai in-curce lumea, acestea lipseau Cu desavarsire.Am scris si Cu impOtriva acestor-scoli de odi-nioark si 'ammo, (Inca ar fi .acelas lucre, &lei*ar represinta aceiasi primejdie, as face- a-celas lucru.

    Si, atunci, cum s'a produs o reactiune in so-cietatea romaneasca si s'a creiat o societate,

    ; -I

    r

    . 7 #

    -

    _

    "

    c5,-

    . ./'

    www.dacoromanica.ro

  • Gale carei intemeieto,are in mare parte numai sant in viata acum, s'a hotarit sa se in-fiinteze o scoala care sa stea in fata aceleiscoli, care, cu toate calitatile ei, era o scoalade instrainare. A facut foarte bine ca a intro-dus si notiunea nationals, dela inceput. AsaMeat ceia ce spun eu in aceasta sears se cu-prinde panii si in titlul societatii.

    Dar vieau sa mai obsery Inca un lucru.Sco lile Statului, scoli pe care Statul le-a sa-manat cu o larga darnicie in toate partile, ausi unele calitati, dar si foarte man defecte.Unul din aceste defecte, si este un defect foar-te gray pe care-I voiu spune dela inceput, esteca invata forme, dar realitatea insasi nu este.Forme Ile se uita repede si ramane cineva lasfarsit tot asa de golas, cum era in momentulcand a intrat in scoala. Eu am vrut sa schimbscoala aceasta, dar am intalnit o dusmanietotal neinteligenta si fats de intentiile si fatsde propunerille mele. Era o scoala de forme,pe child rostul scolii este sa desvolte puterilecu care vine elevul, in loc de a incerca sapuns in loc ceia ce se gaseste in capul de trei-zeci, patruzeci sau cincizeci de ani al pro-fesorului. Scoala inteleasa in felul acesta eau-ta sa faca din copilul de zece, unsprezeceani, un fel de mosneag practic, asa cum eacela care se gaseste pe catedra, .ceiace esteo foarte mare greseala. Si, doilea, scoalaaceasta invata multe mestesuguri, pe carele-am practicat cu topi, si mi se pare ca pevremea mea se facea cu mai mull respect si

    .

    al

    " r

    www.dacoromanica.ro

  • 7mai molt curaj decat acum, dar, in ce privestetinuta in viata, nu dadea nimic. sunt oa-meni foarte invatati, cari au le-sit din Univer-sitate, ba chiar profesori de Universitate, carisant de o asprime de spirit, ca sa nu zic: de omojicie, fara phreche, ceia ce inseamna can'au terminat clasa inthiu primary, pentru ca

    de acolo trebuie sa iash cineva cu.o anumithinfatisare. In toate rosturile, dach este si par-tea launtrich, e cu atat mai bine, dar cel pu-tin sa fie infatisarea. Dar acestea sunt scolimasculine si pentru fete