N. IORGA

CONCEPTIA ROMANEASCAA ORTODOXIEI

CONFERINTA TINUTA IN ZIUA DE 13 IANUARIE 1940LA SOCIETATEA FEMEILOR ORTODOXE"

EDITURA ROMANIA"

!I

www.dacoromanica.ro

CONCEPTIA ROMANEASCAA ORTODOXIEI

malt Prea Sfintite, Prea Sfintiti Parinti,onorat public. Este o dovada de mare inere-dere pentru mine si de mare onoare ca mi s'adat sarcina de a deschide aceste conferinteale Societatii Ortodoxe si voi incepe rugand peascultatorii cari isi .au credintele si convinge-rile, sa binevoiasca a ingadui credintele si con-vingerile cuiva care nu este si nu urea sa- fieun teolog, ci este si intelege sa fie un istoric,

in acelas limp, sa ingaduie, persoanelecare s'ar Linea in marginile teologiei, cuivacare cu indaratnicie tine si in domeniul cre-dintei la vechiul Sail nationalism.

Dela Inceput o spun, ortodoxia pentru acea-sta natie, jar nu aceasta natie pentru ortodoxie.Va rog sa primiti parerea aceasta asa cumeste, fiind vechea mea parere, pe baza careiaam scris Istoria Bisericii Rdmatiesti", si, fatade o anumita traditie .0 fata de antniteincer-cari de inovatie din momentul de fatil maiales intr'o parte a tineretului, eu mentin mine-tul acesta de vedere. trag dare na tilt-nea mea, si vad puterile natiunil mele care

S,

` ,

4 k Stor

St

s ,

'

.

',

'(

Si, ,

.

r

Total it

-:'

VAVvel.

t.. f.. I1 ' !co:- -1

www.dacoromanica.ro

2invioreaza toate formele pe care le-am primit,si natiunea mea a facut foarte bine cand aschimbat toate aceste forme si cand, pastrandune on numele, a inlaturat formele care nu-iconvin. Astfel decal sa figureze crezul acestaca o condluzie la sfarsit, am preferat sa-1 punca o manifestare de credinta proprie la In-ceput.

Societatea pe care o prezideaza acum d-naTatarescu, este una a carei necesitate eu o In-teleg. 0 inteleg in originile ei si o inteleg si infaptul ca activitatea ei scolara n'a corespunstotdeauna cu titlul care la inceput i s'a dat sitrebuia sa i se deie. Cred ca, In momentua defats, nu este nimeni care sa manifeste maicuragios decat mine credinta, pe care o am,ca trebuie sa pastram toate vechile si adancilenoastre legaturi cu Franta si cu cultura fran-ceza. Numai. Franta este un lucru, si culturafranceza o primim cu cea mai mare bucurie,

cu atat mai mult cu cat mi s'a spus chiardela Sorbona ca aceasta cultura franceza nutrebuie sa inlature cultura noastra, ci sa-i deasugestii si s'o sprijine in desvoltarea ei, darevident ca una este cultura franceza; care cu-prinde oameni de toate parerile si de toatedirectiile si altceva este sa se intrebuintezecultura franceza pentru o propaganda careeste naturals din partea acelora cari o fac,cum sunt naturale toate propagandele, tactcand are cineva o credinta, cauta ca aceastacredinta s'o intinda, dar nu se poate intelegesa se intrebuinteze cultura franceza, care este

3.1

.

,

'

._

www.dacoromanica.ro

3un lucru, pentru a se face o opera de proseli-tism, care se facea odinioara la noi, si, atuncicand a luat nastere aceasta Societate, se faceacu o energie extraordinara.

Acum, Inca mai putin decat atunci, o astfelde incercare de proselitism nu se poate niciexplica, nici ingadui, si iata de ce. Fiindca noiavem in momentua de fats o Biserica catolicaromaneasca, Biserica units. Dogmele sunt ace-leasi. Cumintii oameni cari au iscalit celepatru puncte in Ardeal, mai ales Teofil ince priveste pe urmasul lui, Atanasie, era untanar care nu avea deplina constiinta a ceiace facea, dar cumintii oameni, Teofil i proto-popii cari au iscalit cele patru puncte, au ce-rut intai sa se pastreze legea romaneascadupa originile ei, in desvoltarea ei, in dreptulce -1 are. Pentru ca ortodoxia trebuie sa fie lege,romaneasca traditionala, (aplauze puternice),la care se poate sa se adaoge ceva, dar sa nuse adaoge prea mult. Sii nu ne duca la un in-ternationalism ortodox de care avem toti asade putina nevoie, cum avem nevoie de onceinternationalism, care nu se potriveste nici cufirea, nici cu scopurile noastre, si care nit atin-ge o independents in domeniul spiritual.

S'a pastrat aproape tot in Biserica Unita,afara de legatura cu Papa, care este foarteprofitabila poporului romanesc, caci dataavem legaturi cu Inca o mare au'ibritate mon-diala la dansa putem avea recurs in anumiteimprejurari; chiar astazi este foarte folo-sitor sa fie o legatura intre Scaunul roman si

-

:

si

.01

1 t a di e2

www.dacoromanica.ro

4drepturile atacate cu obraznicie ale neamuluironianesc. Legatura cu Papa este foarte folo-sitoare, si e mai simpatick decal legatura cuPatriarhul din Constantinopol, care este unsef national: cu toate sfortarile, nu se poatedesface din legaturile cu poporul sau. Papadin Roma se poate desface de poporulPatriarhul din Constantinonol nu se poatedesface din legatura nationals cu poporul gre-cesc. Legatura .cu Papa, iar; incolo, formeleBisericii noastre, fara a parasi nimic din-teinsa. Aceiasi limbs, aceleasi icoane, acelasifel at slujbei. Dack mai mult dealt atata, amrecunoscut in alto trei puncte de deosebire,punctele catolice, nu prea vorbim de dansele.

In ce priveste formele "cuminecarii acoloeste o veche discutie de teologi, intro Rasaritsi Apus. Atitudinea sufleteasca pe care o arecineva child vine la impartasanie si atitudineape _care o are card pleaca, acesta este literalde capetenie, iar, in ce priveste filioque sidin Fiul", am auzit in biserici unite cre-zul nostru cel vechiu, fara deosebire, asa incat Fiul este subinteles,dar se vorbeste nu-mai de purcederea din Mail. Iar oameni in-setati de Purgatoriu Wain gasit la Uniti.

Prin urmare, cum vedeti, data este vorha. de o propaganda catolica, ingaduita in ea in-sasi, ca oricare alta,-nu este nevoie sa cautamaiurea, nici chiar in Franca, o alts legatura cuBiserica Romans, decat ceia pc care o da Bi-serica Unita, aSs de respectuoasa. fats de in-treaga noastra traditie religioasa si care, pc

- - -

I .

r 't 1

/'

Italian, --

,

II-.

eu

,

s

'.

< %.^:" 3

e";1 1ti

.

www.dacoromanica.ro

5fangs aceasta, s'a dcspartit asa de putin deideia nationals, meat a mitts servicii esentialeacestei idei nationals. Si,.. data ortodoxia n'orecunoaste face o foarte mare gresealii si im-piedeca incere'aritle pe care trebuie sa le filchtoti pentru a ne infatisa ca o singura. natiune.Pentru, ca, si en voia lei Durrinezeu, acestaeste blend esential. Natiunea exista, si, dataexisai,- trebuie mentinuta si aparata.

Atunci se faceau dilugiiriri_ ale sufletelorsimtitoare. Se calugareau fete sensibile si ro-mantice, dar se calugareau mai ales averi.Mu lte nume de familie au disparut, pentru casa fie inlocuite cu simbolice nume, de careaceasta Biserica Cato licit are 'destule. In, in-vtitlimantul acesta, se dadea o Nina' educatiemccanica, deprinzlind. cum sa se fie linguritasi furculita si cum 'se prezinte cineva bineintr'un saloon, dar pe .langa aceasta si pe langAuncle lucruri invatate pe de rost, precum siobisnuinta de a intrebuinta cateva sute de cu-vinte in limbs franeezil sau germana, nu eranimic. Constiinta Orli,' a pamantului ci, a tre-cutului ci, a sensului pe care-1 are poporulacesta si care it indrituieste sa traiasek pentru

dacii n'ar avea acest sens, de ce sa mai in-curce lumea, acestea lipseau Cu desavarsire.Am scris si Cu impOtriva acestor-scoli de odi-nioark si 'ammo, (Inca ar fi .acelas lucre, &lei*ar represinta aceiasi primejdie, as face- a-celas lucru.

Si, atunci, cum s'a produs o reactiune in so-cietatea romaneasca si s'a creiat o societate,

; -I

r

. 7 #

-

_

"

c5,-

. ./'

www.dacoromanica.ro

Gale carei intemeieto,are in mare parte numai sant in viata acum, s'a hotarit sa se in-fiinteze o scoala care sa stea in fata aceleiscoli, care, cu toate calitatile ei, era o scoalade instrainare. A facut foarte bine ca a intro-dus si notiunea nationals, dela inceput. AsaMeat ceia ce spun eu in aceasta sears se cu-prinde panii si in titlul societatii.

Dar vieau sa mai obsery Inca un lucru.Sco lile Statului, scoli pe care Statul le-a sa-manat cu o larga darnicie in toate partile, ausi unele calitati, dar si foarte man defecte.Unul din aceste defecte, si este un defect foar-te gray pe care-I voiu spune dela inceput, esteca invata forme, dar realitatea insasi nu este.Forme Ile se uita repede si ramane cineva lasfarsit tot asa de golas, cum era in momentulcand a intrat in scoala. Eu am vrut sa schimbscoala aceasta, dar am intalnit o dusmanietotal neinteligenta si fats de intentiile si fatsde propunerille mele. Era o scoala de forme,pe child rostul scolii este sa desvolte puterilecu care vine elevul, in loc de a incerca sapuns in loc ceia ce se gaseste in capul de trei-zeci, patruzeci sau cincizeci de ani al pro-fesorului. Scoala inteleasa in felul acesta eau-ta sa faca din copilul de zece, unsprezeceani, un fel de mosneag practic, asa cum eacela care se gaseste pe catedra, .ceiace esteo foarte mare greseala. Si, doilea, scoalaaceasta invata multe mestesuguri, pe carele-am practicat cu topi, si mi se pare ca pevremea mea se facea cu mai mull respect si

.

al

" r

www.dacoromanica.ro

7mai molt curaj decat acum, dar, in ce privestetinuta in viata, nu dadea nimic. sunt oa-meni foarte invatati, cari au le-sit din Univer-sitate, ba chiar profesori de Universitate, carisant de o asprime de spirit, ca sa nu zic: de omojicie, fara phreche, ceia ce inseamna can'au terminat clasa inthiu primary, pentru ca

de acolo trebuie sa iash cineva cu.o anumithinfatisare. In toate rosturile, dach este si par-tea launtrich, e cu atat mai bine, dar cel pu-tin sa fie infatisarea. Dar acestea sunt scolimasculine si pentru fete: tot invilthmantuleste pentru baeti, nimic pentru fete. Dar fe-tele, mai ales la o anumith varsta, cer intele-gere, iubire, prietenic, o atmosfera pe care n'oda scoala unde profesoara nu este mama, nueste sora mai mare pentru eleve. Mi se parechiar, din experienta mea de trechtor ministru, ca profesorii masculini sant, in afara deanumite lucruri care nu trebuie sa fie, maiaplecati cu inima catre eleve, decat profesoriifeminini. Nici inteun caz nu inerg profesoriimasculini pans la gradul de cruzime al unoradintre femei.

0 scoala se cere intemeiath si pe -0 baza re-ligioasa, iar religia este, inainte de toate, lucrual inimii, si, dach mi-ar prezinta cineva ceamai simply religie a inimii si cea mai maltyteologie fara nimic din simtirea omeneasca, cualeg pe cea mai simply a inimii. Mantuitoruln'a venit pe pamant ca sa intemeieze o Facul-tate de teologie, ci a venit ca sa schimbe sufle-tul ornenesc cum era in momentul cand aap4rut.

Si

_

.

4.-,

qt:

www.dacoromanica.ro

8Si scoala ortodoxa nu stiu Mint cat reali-zeaza dorinta aceasta de a creia fiinte intr'a-deviir omenesti si care sa se stie purta si infamiilie si in lume, dar, dada realizeaza acestlucru, este foarte bine; iar, dach nu-1 realizea-za, trebuic adusa acolo bleat sa indeplineascaaceasta misiune, care singura Indreptatesteexistenta acestor scoli, care nu sunt scoli demoda, fata de asezamintele pc care le areStatul si care, in ce priveste Corpull Didactic,stau la aceiasi inaltime, pc laugh ca se hucurade un sprijin nemarginit, pc card societatcaaceasta nu dispune, si nu trebue sa dispuna,.ca orice este creatie particulara, decat de pro-priile ci mijloace.

Altfel nici n'as fi venit in aceasta sears, cacistint un om care stiu sa dau, dar stiu sa zitMt, si, daca nu-mi convine o societate, atunci,lute() forma politicoasa, deli n'am invatat Ilacalugarite, stiu sa refuz, cu toata hotarirea unserviciu pe care nu-mi ingadue contiinVtsa-1 dau.

Acum yin la ccia cc formeaza insusi rostulacestei conferinte. Ce inseamnu legea roma-'lease& aceia la care, tin cu toata convingereaspiritului melt, cu toata caldura inimii mete sicu toata iubirea pe care o am pentru natiuneamea, pe care o pun mai presus de orice.Aceasta este natiimea mea, si cu trebuic safits legat de dansa in afara de orice conside-ratii, care pot fi foarte bunt 'Jude darn'au valoare pentru mine (aplauze puternice).Legea romaneasca nu s'a invatat la nici o

5-' /

,

'

_

. ,

,

;

.

.

,-

N

www.dacoromanica.ro

$icoalti i n'ar .putea sainfatiseze nici an com-.plekde dogme. Este tin lucru complex si miste-rios, care .s'a format pe incetul, Wand cevadela toate olementele din care s'a alcatuit po-porul romanesc. Legea aceasta a trait cel pu-tin din secolul al IV-lea panii in al XIV-lea,adica o mie de ani, fara nici o stoats, faranici o discipilina, fara nicio ierarhie, fard niciolegatura cu lumea ortodoxa, deli, in cc wive-ste credintele ei, de vreme ce suntem in

fiindckinfluenta rAsariteana ccncaIn noi, fiind noi teoretic o parte din ImperiulHoman de Rasarit, devenit Imperial Bizantin,

fara indoiala ca legca romaneasca este olege rasariteana. Dar lege rasariteana faradusmanie dogmatiea filth' de legea apuseana,in care .nu intram,- pentruca legea apuseanan'am facet -o noi, pe cand legea rasariteana,-asa cum este la noi, noi am facet -o in cei omie de ani. Avem o mostenire track si Traciiau lasat ceva in sufletul nostril. Este de la cio energie nestavilita, ocredinta entuziasta indainuirea dincolo de hotarede aceleia pecare o traim, o sete de nemurire, care facet'Inucuria acelora pe cari razboinicii ii aruncau

zei pentru, a cadea in earful sulitelorcari mureau,cu zambetul pe buze, in credintaca.; si data nu ajung la divinitate, mor in din-mul catre ea.

Acest.lucru nu-1 au nici Apusenii,au nici Grecii, cari au- fost si stint rationalisti.Noi nu suntem rationalisti, si de aceia eu ad-mir tot tineretul acesta care se incanta de o

\ 7- 1 ..,A.

-1A

Ha-, sarit si-

-

I --

violin

- si

dar nu-1

.

"_

. 4,

- /-` a I .1) I

. .www.dacoromanica.ro

10

anumita filosofie de vorbe, Chad se grama-deste la cursurile de filosofie. In Apus suntrationalisti; ei au avut pe Descartes, ei au as-cultat timp de dolia secole si jumatate predi-ca rationalismului, care, din punct de vedereal cugetarii, este un lucru foarte malt si poa7.to avea o influents asupra spiritului uman,

'dar este inlocuirea intregului suflet omenescprin numai o parte, lar reducerea restului Ilaaccia ce este ratiune poate lumina foarte stra-lucitor, dar lumina aceasta o bate vantul in-stinctelor si al pasiunilor si intro parte si inalts parte. Lumea nu se conduce dupa, ratiu-ne, nici in cele bane, ca nu mai vorbim de ce-le rele in care ratiunea nu infra cu

Avenr deci o mostenire trace a noastra, pccare n'o au Grecii rationalisti, dar n'o au niciSlavii, intru cat ai insisi nu sunt Traci desna-tionalizati, ceia ce este cazul pentru cei maimulti Bulgari si pentru foarte multi dintreSarbi, ca sa nu mai vorbim de Muntenegrenii

cari reprezinta prin anumite calitati sidefecte ale for o insemnata inrudire cu noi.

Dar, pe langa aceasta, noi am intrat pede-a'ntregul in disciplina romans. LegileRunlet nu le-am pastrat. Disciplina am vruts'o pastrarn, dar n'am putut : prea putinavreme s'a exercitat ea asupra masselor a-(Vinci ..ale unui popor care nu era compusnumai din coloni romani. Nona ne-a ramasinsa macar sfanta dreptate", care, unul dinconceptelle fundamentale,ale Romei, se gases-te si in sufletul poporului nostru care sufere

nimic.

lliri,

r-

www.dacoromanica.ro

11

mice pentru sfanta dreptate" si apnea intaiarma ce gaseste la indemana, atunci cand es-te vorba sa loveasca in profana nedreptate.Acesta este un element fundamental al sufle-tului nostru. Lege de mister, lege de entuzi-asm, lege de jertfil si, in acela* timp, lege demare constiinta, sinteza romaneasca este fa-cuta din acestea. Si, cand astazi oameni devarsta mea se ridica impotriva unui misti-cism care Incearca a se introduce in sufletulnostru, on data -vrem, on data nu, este nunumai convingerea si nu numai grija Statuluiroman si grija acestui popor, ci esteacest vechiu instinct roman care vorbeste innoi, instinctul acesta rectiliniu de care fiindcondusi, aceasta ne-a facia sa trecem printoate dificultatille de odinioara.

Spirit concret, real, practic, care recurge laentuziasmul tracic alearga la mister numaiin momentele cele mari, in loc sa tralasca inmister si sa nu gaseasca niciodata in viata o-bisnuita linia dreapta a cugetarii romane, carenu este cugetare greaca. Cugetarea greaca sejoaca elegant cu ea insasi, pe cand cugetarearomans is din orice clement al .cugetarii ceiace trebuie pentru a fi o baza si un drum. Acea-

.sta este deosebirea cea mare.Daca noi am fost crestini in aceasta mie de

ani, paganismul a Hums cu anumite supersti-lii teoretice, impotriva carora Biserica ar tre-bui sa is o atitudine indoita. Pc de o parte, in-gaduitoare pentru uncle, neingaduitoare insain cc priveste in curajarea lenei prin to felt!,

sanatatii

si

' ii.fitAlio:

www.dacoromanica.ro

12

de sarbatori populare care se adaoga la ale Bi-scricii si la pUntile" Statului. Ajung zilele in

. care nu lucrarn pentru ca asa porunceste Bi-serica, o Biserica sprijinitii pc munca si jertfa.In cc priveste Facerea Lumii, este o zi de o-dihnil, dar .Mantuitorul n'a ccrut niciodata o-dihna. Si, pe Tanga aceasta, este si Statul ro-man care binevoieste sa adauge sarbatorilesale mai mull sau mai putin nationals si pc a-

laturi si pantile" pentru placerea unor func-lionari, .cari se obosesc mai mult sand nu lu-creaza, d-ecat atunci sand lucreaza onest.

In acel mileniu, care a fost caracterul aces-'tui .crestinism? Ca sa -lintelegem trebuie sa negandim la originea lui.Au fost .provincii alecrestinismului cucerite prin vointa si cuceriteprin icrarhia stabilita, dar noi nu facem partedintre dansele. Nu Statul roman ne-a facutcrestini, ci oamenii cari-credeau, lucrau, eraugala sa se jertfeasca si in fiecare clips gala sapredict mai departs: misionarii. Noi avemcrestinismul Sfantului Nichita si al atatoracari porneau in lumea intreaga, raspandind ocredinta legata de foarte patina teologie,pentru ca nu stiu data Sfantul Nichita ar fiputut sa treaca un examen de teologie de analI. De altfel putca trece nici Tertulian, iar,in cc priveste Sfantul sau, la noi, Au-gustin, i-a riimas totdeauna ceva din mani-cheismul anilor dintaiu. Nu-si inchipuie .cine-va afara de lectiile de la Facultatea de teolo-gie, cat s'a clatinat crestinismul pentru a a-junge sa se stahilizeze, parasind adesea tociliaj

LA.Le

-

-

.,

j.",

'

nu -1

,-1.

_ .

-

;A.;-

www.dacoromanica.ro

13

elementele tole mai nobile de libertate alegandirii, care la inceput se intalnesc in multeerezii, si pe care Biserica oficiala le-a Inlatu-rat, pentru a intra intro ordine care, in Ra-sarit, este a magilor orientali, iar in Apus alegionarilor romani. Dar vechile credinte aleOrientului an pus stapanire despotica pe cres-tinigny in partile rasaritene, si vechea

romans neiertatoare pe celalalt crestinismin partile apusene. Acesta este adevarul.

Evident sunt lucruri care nu se pot schim-ba. Este autoritatea atator secole si prin ur-mare ceia cc putem face este sa ne tinem inaceasta forma, cautand insa a invia cat sepoate mai 'mull din spiritul divinului interne-ietor al crestinismului. De cite on este vorbade spiritul lui si de spiritul tuturor sinoadelorecumenice si neecumenice impreuna, se potlasa hotaririle tuturor sinoadelor, pc care lcEtitt foarte putini si sa ne intoarcem la ceia ce

nu se capata prin nici un fel de examen sicare este infaptuirea primary a crestinismului.

Prin urmare, crestinism misionar. Noi nuam avut episcopi la inceput; am avut eel mullchor-episcopi, ceia ce nseamna cpiscopi

satesti", can nu crab decat sta-reti -de biete schituri de lemn. Acestia puteausii nu aiba nicio legatura intre dansii, pentruca nu exista Statul, iar, a fost Statul, auPost trei forme romanesti: forma munteana,forma moldoveneasca si forma partii din I-O-mani:int care nu se gasea sub stapanirea Dom-nilor, noatri, Chitty numele de episcop not nu

, .,j

`,

:discipli-

na

"%.

,

,Jipn,

'e

' '47

e-

rani;

,.r y

i`ey'r:F a-'9,V R., - ":444.-,--,z)-

ta-

www.dacoromanica.ro

14

1-am pastrat, ci avem numai, inteun fel -deprefacere, piscup, pentru episcopiiVladica" inseamna stapanitor"am rostit cuvantul acesta de vladica", esteceva de comparat intre starea noastra de odi-nioara si intre un anume fenomen balcanic,foarte interesant. Noi avem juzii, de unde vinejudetul nostru, care pastreaza in Munteniachiar hotarele vechilor stapaniri ale juzilor side .aceia variaza dela un judet la altul, dar inMoldova nu stint judete, ci tinuturi, adecatratele in jurul unei cetati, ceia ce inseamnacercul de influents si judecata al ,parcalabuluicare sta in cetate.

Dar noi nu am avut Domni dela inceput,deli Joan Bogdan admitea ca am pastrat cand-va cuvantul de duce, pe care 1-am inlocuit cuvoevod, dar acestia apareau numai cand eravorba de apararea mai multor judete si nuerau o forma statornica. Sa ne gandim insace a fost Cernagora, Muntenegrul. Acolo erao manastire cu un staret-vladica si el era, inacelas limp, si Domnul tariff. Mi se pare foartesigur ca vechii nostri stareti de ,schit aveau sio autoritate in ordinea administrative si poli-tics, fiind astfel vladici stapanitori. Mergeacineva la vladica, fiindca el era singura au-toritate ce se putea gasi acolo. Juzii isi inde-plineau rostul de judecata, voevodul rostul deoaste si ce interesant este cuvantul deoaste", care vine la noi, ca si la Francezi, dela hostis, iar hostis inseamna dusman"; noineavanti o armata, ,armata inseamna dusmQ.nul

rl 14.

catolici.si, fiindca Et

1A1

,

, ,

- S

' I. wPYr

.1

pa-

www.dacoromanica.ro

15

sub arme. Nimic nu este mai luminos pentrupacifismul nostru crestin, inradacinat in inimanoastra decat istoria acestui cuvant.

Vladica din Muntenegru, pang la poetul Pe-trovici Niegos, a avut si caracter bisericesc sicaracter laic, deli la urma se dusese partea re-ligioasa, dar partea de poesie legate de religieramasese. La not nu erau decat popi si popiiacestia se intalnesc si la Slavi. S'a Incercat le-gatura cu popa din vocabularul latin, dar;,popa" pentru not era staretul de manastire,astfel, ca, in secolul al XVI-lea, popa Nico-dim". Si, cand, in Moldova lui Alexandru celBun si a urmasului lui, gasim pe protopopulConstantin, care a jucat un rol pe langa epis-copi, aceasta insemna continuarea vechii or-dine de lucruri, si cu adaosul grecesc din pro-tos", deci cel dintai dintre popii, dintre vladi-cii acestia de schit.

Dar veti zice: legatura noastra cu celelalteBiserici? Legatura aceasta nu putea sa existe.Dincolo de Dunare a dainuit continuu o or-dine episcopala, pe care o Intalneste cineva intoate orasele odinioara greco-romane, mai tar-ziu slavizate, de pe malul drept al Dunarii.Era liber cineva sa se hirotoniseasca in vecheaforma traditionala, invatand cateva rugaciuni.Tatal Nostru" si Crezul" pastreaza Inca ele-mente ale unei limbi foarte vechi si, cand sespune Atottiitorul", Iiitorul" acesta, care nuse intalneste apoi in limba cu acest sens, vinedin vocabularul arhaic al limbii noastre. Seducea deci cineva la Vladica de schit, unde se

1/4

'1 1/4;' .

41%.111"Veli',',

www.dacoromanica.ro

It;

hirotonisia, -Invata cateva rugaciuni, catevamolifte; slujba foarte complicate din timpu-rile noastre nu exista. Solemnitatea greceasca,ruseasca, este cu totul altceva. Cea ruseasca,pe care am putut-o aprecia ,atunci tend cramcu Rusii la Iasi in refugiu, arc cu totul alt spi-rit; o maiestate imperials; cea greceasca, pccare am putut-o vedea la Aten cu ocazia Con-gresului de studii bizantine, este foarte fru-moasa, dar represinta altceva. Si ,sa ma ierteoricine, dar slujba dela inanormantare, cu chi-nul la care sunt supusi cei care se despart deal lor, este contra sentimentelor celor mai fi-resti ale acelora cari plang, iar, in ce privestepe cei cari yin numai pentru distractie, e Incatin clement de distractie.

0 religie foarte simple, care a intrat apoiin toate fOrmele grecesti si slave. Dar acesteala inceptit nu existau de loc. Popa", acestaera marele mangaietor, la care se ducea ci-neva, la popa" din manastire ca la un me-dic, ca la un lecuitor, la dansul sfaturile in or-dinea materiala, la dansul era si putinul buncare se putea intalni pe vremea aceia hind-ca era un timp de schimb in nature. Impreju-rani foarte simple, foarte sarace si, data vreti,foarte barbare. Dar 's'a spus de atatea on caviata claselor populare represinta pretutin-deni o foarte veche culture, care nu se Invata.din carte, si care s'a coborit pane in adancul

pentru ca in aceasta multime saajunga si pand in adancul sufletului si al ini-mii. Puneti si pe cei pe cari ii numim: de jos

. :*

,.

.

. ..

s..

.,-

c-

it

,...1,

4.,,)

- ,,

,

, 4, . .i1i

.

,

.

24 .

-

,

e a ,-

hl';,A,

multimilor,

www.dacoromanica.ro

17

in asemenea imprejurari cu imprejurarile incare ne putem gasi not si asteptati: cel putinin noun -zeci de cazuri la suta, ei vor fi supe-riorli nostri; in privinta aceasta nu c nicio in-

Iar cultura este aceasta. Ca nu stiecineva istorie bisericeasca on n'a invatat nustiu cats rugaciuni pe de rost, al caror settsnu-1 intelege, acestea sunt lucruri secundarc.

Aceasta este legea romaneasca dela inceput,pe care poporul .cerut-o_ totdeauna. Canda Most Unirea din Ardeal, ce a intrebat el?Dar legea noastra rilmane? Li .se.spunea caeste undeva Papa, !stapanitor peste atatea tarisi hotare. Foarte bine, dar legea noastra ra-mane? Facem crucea tot asa? Sfintii nostristau la locul lor? Li s'a raspuns: da. Atuncinc putem intelege. Nu s'au putut intelegeinsa niciodata, pentru a ilia fiinta, fiinta sta-tornica, nicio Biserica romaneasca luteranasau calving, pentru ce? Pentru ca noii con-vertitori au rupt partea aceasta concreta, careeste de temeiu, si partea aceasta sentimentala,care este asa de strans Jegata de fiinta noa-stra. Au luat, pe la J560, cafe un Gheorghe deSangiorz, i-au fawns sa tina adunari popu-lare, singurul lucru primit dela Calvini aufost aceste adunari populare, i-au pus inmany cartea romaneasca in locul celei slavo-ne, dar, in afara de aceasta, nimic. Si, dacein biserica lui Gheorghe de Sangiorz sau a al-tui urmas calvin lui, nu se gasiau icoane, ainostri faceau acelasi lucru pe care-I faceau a-tatia din Balcani trecuti la Islam, ata-

, ,, ;

..

A

-

N if

. .

".

.

1't

r

',

restini. _

.1,

NL L r!Mot

doiala.

si-a

www.dacoromanica.ro

18

Albaneii musulmani, aveau icoa-nele acasii; tot asa data in legea cea nounnu-si gasia omul icoanele, le pastra acasa ladansul. Vedeti cat de mult raspingem noi totce este in afard de noi si care nu ni poate facenici un bine, pentruca niciodata nu se va In-radacina in noi.

De-odata s'a petrecut un lucru mare: s'aintemeiat Statul. Cand s'a intemeiat Statul, in-tai muntean, care a hotarit chestiunea bi-sericeasca mai rapede, pe la jumatatea seco-lului XIV-lea, pe la 1350, cand Biserica mun-teana avea acum forma ierarhica, iar cuMoldova a fost mai greu, caci ea a resistatmult mai mult pe baza traditiei fats de incer-carea Bisericii constantinopolitane de a punemana pe crestinismul moldovenesc din Statulromanesc mai nou , a adus dela gurile Du-narii, dela Vicina, care nu are a face cucin, care se pronunta Mean, de acolo :unclefara indoiala Domnul muntean era stapan,caci, indata ce avea .cineva cetatea, avea si re-giunea, un episcop, un Grec, Iachint. L-auasezat la Arges, unde s'a facut biserica aceastamare, frumoasa, inceputa de mai multa vremesi care s'a. terminat mai tarziu, dupa :venireaacestui episcop canonic. Si in felul acesta noiam intrat in randul Statelor cu biserica orga-nizata.

De ce s'a facut aceasta canonizare a Bisericiipang atunci popUlara si patriarhala, sateasca,fara nicio legatura cu un Gras, cu o capitals,care nu exista Inca? Fiindca .pentru a fi recu-

tia .

.

cel

Ma- -

,

,

.

sn:,

cari-si

www.dacoromanica.ro

19

lioscut ca Stat, trebuia sa fie in Biserica oforma corespunzatoare Statului. Rana nu eraMitropolie, nu se recunostea independenta.Era un act politic, si era asa de mult un actpolitic, incat, dupil catava vreme, cum din-colo de Olt era pe vremea aceia alta lume,eu nu discut schimbarile introduse in Rise-rica in ultimul timp, dar eu stiu ce a fost,s'a dat alta forma, si, data a fost Mitropolit al .celeilalte parti" de supt autoritatea Domnuluimuntean, aceasta inseamna ca acolo a fost a-cealalta lume politick Ea era intr'o legaturastransa cu Ungaria. Regele Sigismund al Un-gariei si Ion Hunyadi au dat diplome slavonepentru manastirea Tismana. Lumea Severi-nului, Ramnicul, nou pentru ca noi nu maigram in Severinul vechi, lumea aceasta, fiinddeosebita, i-a cerut numai deck Mi-tropolia ei. Asa s'a intamplat si in Moldova,fiindca episcopal din Roman nu era atunci nu-mai episcop, ci Mitropolitul Tarii de. Jos, Ro-manul fiind capitala partii sudice din Moldo-va, deprinsa a trai altfel, si era deci naturalsa aiba o Mitropolie.

Pe vremea .aceia insa, noi ne-am gash Ina-intea unei duble ofensive straine, dintre careuna a fost ierarhica, cealalta contra ierarhiei,si ea a dus, multi vreme, lupta impotriva in-fluentei .ierarhice, care era greceasca. Cea-lalta e sarbeasca si atonica, dela MunteleAthos. Viata ortodoxiei era mai mult la Mun-tele Athos, undo au fost si distutiile cu Gri-gore Palama. La Constantinopol era .ambilia;

rt

,

.

sa-si aiba

,*

--

www.dacoromanica.ro

20

acolo Biserica inlocuia, ca prestigiu extern, peImparat: Imparatul era un "vasal al Turcilar,si deci tot hizantinismul vcchiu se .retrasesedela Imparat si era la Patriarhie. Niciodatan'a fost mai viu Patriarhul din Constantinopoldecat in timpul cand nu mai era viu Impa-ratul. Ecumenicitatea imperials devenise oecumenicitate patriarhala, si, cu foarte maregrija de .a se pastra trecutul, de a nu da na-tiunilor noi drepturi noi, s'a creat o forma mo-desta a Mitropoliei pentru ungro-Vlahia, ter-men strain, caci Grecii aveau Vlahia for in_Tesalia, si a noastril era deci o Vlahie de aldoilea ordin, pe care o amestecau in titlu cusuzeranitatea ungureasca, pentru a nu supara-pe regele Ungariei.

lath' in cc forma a venit si in numele Bise-ricii o influents ungureasca scazatoare si umi-litoare pentru noi. $i era in afara de titlul a-cesta al Ungro-Vlahiei mentiunea : exarh,,pentru plaiuri". Deci in partea aceasta nu eraMitropcilit, ci exarh. Un lucru.provizoriu,in Maramuras, la Peri, s'a creat iarasi o si-itia tie . desfacuta din rosturile oricarii hisericidin Ungaria si in atarnare prin stavropighiede Patriarh: .sand Patriarhul isi infigca cru-cca, aceasta insemna ca se lega Rasaritul Ma-ramurasultti, cu partile vecine, de Constanti-nopolul patriarhal. Pentru Domn era o nevoie

dar aceasta nu ,Insemna. o sintezagreco-romans, sau romano-greacii, ci o thee-rire. Pc de alta parte era Muntele Athos, ongrec, on slavon, ceiace inseamna sarbesc, si

.V',

, *".

.2N:-

- 4 4 1.,

-

-

-

'--

;;.

cum,

,

,

/, -'VI 142

politica,

www.dacoromanica.ro

21

Nicodim, oricare ar fi fost originea lui, a ve-nit dinteolume total straina de noi. El nu s'aalipit intaiude Romanii, deli noi 1-am fa-ca slant, si s'a scris viata Sfantului Nicodim,ci s'a dus la Vodita, unde era stapanirea rege-lui Ungarici. Sr aceasta insemna un fel de,,Ungro-Vlahie". Dc acolo 1-au adus la noi. Noi1-am ado plat" pe Nicodim, care s'a strecurat,apoi el si mucenicii lui, in Ardeal, la Prislop,incercand sa faca si acolo o biserica a lui, inlegatura cu Munich/. Athos. Si s'au strecurat ailui in Moldova, intemeiat ManastireaNeamtului, adeca Manastirea Neamtului s'aasezat pc hasa unui schit. Peste creatia noa-stra veche s'a asezat acest centru de misiona-rism, de limbs si cn tare. slavona. Si a fostin Moldova o lupta cu Patriarhul, care numiapc toti episcopii manastirii nicodi-Miene: episcopi sarbesti, cu insusi losif eelmutat dela Cetatea-Alba, uncle era o veche e-piscopie, tot asa de strains, cum fusese Vicinapentra Tara-Romaneasca. Deci acelas sistemde delegatie din partea Patriarhului. Acesta adus lupta cu episcopii sarbesti din ',Moldova,iar rezultatul a fost, amestecandu-se si .,proto-popii" nostri, can continua vechea traditie,Biserica moldoveneaseii mutt mai indepen-(lentil, dela inceput, cleat Biserica mtinteana,

aceasta din cauza asezarii geografice._In feltil acesta s'a .1j1.11:1S la jumatatea seco-

lului al XV-lea. Fusese un timp, cand noi avu-scram in fate noastra, nu pc Sarb in rivalitateen Green], ci numai peacesta cc Hari_

. ,

-

- 4. I

noi r

,

,...

aeestia,

.

- ,

-

,

, o

,-, '

dupawww.dacoromanica.ro

22

ton, care era Grec gi sta in fruntea Bisericiiautohtone, nu rezida de obiceiu la noi. Atataeste de strains aceasta Biserica a lui Iachintsi. a urmasilor 'lui. Dar, deoarece putereaactiva, ofensiva, a sarbismului a disparut si aramas numai formula slavona, Biserica acea-sta greceasca s'a shutit in stare sa stapaneas-ea mai puternic locurile noastre De oareccinsa limba greceasca n'a intrat niciodata inBiserica noastra, ci limba slavona, o limba despirit si de tendinte straine, a ramas formelein care au trait, timp de doua secole Bisericilenoastre si din Muntenia si din Moldova au foststraine, de caracterul acesta slavon.

Dar vechiul spirit al legii romonefli, cu Viadica ef de natiune, acesta a ramas si el. Cinea facut Domn al Moldovei, dupa ce tot el legiti-mase inchinarea de Petru Aron a Moldoveicatre Sultanul ocrotitor Mohamed al II-lea?Teoctist. Acesta nu este numai Mitropolit insensul obisnuit al cuvantului. Actele de Stattrebuie sa poarte in randul intaiu ,semnaturalui. Legenda cu Stefan eel Mare asteptand inmarginea Sucevii pentrn ca Teoctist sa-1 facilel Domn, e semnificativa. Peste infiltratia gre-ceasca, peste formele de limba slavona, ceia cceste in adancul poporului nostru iese la iveala.

In Muntenia lucrurile nu se prezintau asa.Era un Stat subred, des atacat de Turci candnu era stapanit de influenta hotaritoareMoldovei. La Moldoveni, in secolul alXVI-lea avem pe de o ,parte, ,carturarii de lim-bo slavona aorta cari scriu manuscripte, cari

,_

4.

www.dacoromanica.ro

23

fac cronici, Macarie, Eftimie, Isaia de Slatina,carora li suntem recunoscatori pentru ce auMalt, insa si acestia, ca si calugarii lui Stefaneel Mare si ai lui Alexandru cel Bun, dela Bi-strita, dela Putna, can au lasat vechile anale,n'au nimic in scrisul lor,din sufletul nostru. Nuvedem in ceia ce scriu viata poporului nostru,1::atusi de putin. Oameni uscati de carte slavo-

foarte. mandri sa aiba un stil frumos darincapabil de stilul personal: ei iau o carte an-terioara si inlocuiesc numai numele, precums'a intainplat in Apus cand a fost sa se scrieviata lui Carol cel Mare si Eginhard a copiatviata lui August de Suetoniu si unde era Au-gust a pus Carol. Isaia a avut un succesor, peTeofan, care si-a gasit sfarsitul la Muntele At-hos. Acolo era vatra, intr'acolo mergea inimaacestor oameni de iculturil straina, suet caritraiau bietii nostri popi, can stiau rugaciunilefor in romaneste, Inca dela cele dintaiu mo-numente de limbs romaneascri. Alaturi de Bi-serica oficiala mergeau dedesupt acestia, cuti'aducerea Apostolului, Psaltirii, Evangheliei,a Vietilor de sfinti. Noi am avut doua Bise-rici : una de-asupra : solemna, slavona, sialta, dedesupt, simpla, romaneasca, si eanu s'a dat biruita niciodata. Lupta aceastaa continuat in secolul al XVII-lea muntean,pang foarte tarziu, pans ce .s'a adus celdintaiu Mitropolit popular, Teodosie dinVestem, taran ardelean din piirtile Sibiuluisi el a venit la not cu intreg sufletul lui 15-ranesc pe langa Voda Brancoveanu, care este

5

; 51

nO,,

, ..-

,

www.dacoromanica.ro

04

tot asa de traditional ca Domn, cat este de tra-ditional ca Vladica Teodosie.

Dar in Moldova se petrec ltKrurifoarte in-teresante. Care este marele Mitropolit al Mot-dovei in vremea lui Vasile Lupu? Este Var-laam: Dar cc e Varlaam? Un fiu de razes dinpartite Putnci. Cared se va face bilantul volu-melor pe care religiaortodoxa le-a produs lanoi, Cartea de invatiltura" a lui Varlaam vaatarna in cumpana mai greu decal toate lee-tide Facultatilor de Teo logic, catei trei, carese gasesc astazi, fiindca nalinnea nu intelegenimic nici din foarte frumoasa cronica delaBiserica ortodoxa i din revista studentilorteologi despre toate niserkile ortodoxe. Intrc-band pc un credincios, pe un bun si simple siwhim credincios, ce stie din Mate acestea? Ni-mic. Dar insusi preotul savant care se duceinteun sat devine pe urma pops ca in secolulal XIV-lea, si, daca my devine poph ca in se-coin' al XIVIea, ajunge ca preotii din Bncovi-,na de odinioara, preoti foarte oarturari, for-mati la *collie imparatesti, dar can nu aveaunici un fel de impOrtanta in sat, pentru caerau boieri". Noi nu avem insa nevoic de po-p5-boier, ci de popa-taran (aplauze vii), si a-vem nevoie si de oorganizatic bisericeasca su-perioara potrivita cu popa-taran, pentru eabaza naliunii, toata puterea ei, sta aoolo.

Nu e sat din Ardeal, undo sa nu se fi cetitcandva predicile lui Varlaam. Mi s'a spas deatatea ori: sant o multime de predici noi, siortodoxe, si unite, dar cartea cea veche cu slo-

.

.

I ,

,i.-,

.

'"..

.

..j.' -.--._ 1..', -.

..

... '.,I

.

--:_

.

' ..

.

I I.

4

' . 4V -

www.dacoromanica.ro

25

ye mari, care, si cand era rupta, se cella inpartea care mai ramasese si lumen se indestu

cu ansa, Reels e cea adevarata, iar celelal-te sant un lucre strain, pe de-asupra, nea-valid o influents asupra sufletelor. Si, iara*i;mull mai greu decal multe opere stiintificctrag yolumele lei Dosoftei, orkare ar fi fostsangele amestecat al lui, cad el se cohorise(lane in fiinta neamului nostril. In limpidrazhoiului, cand se cereau cacti pe front, culi-am trimis Psalmii lui Dosoftei inteo cacti-eica de purtat in sin:

La apaRaid de tara Domnului,

data *ezum si plansem,La voroaya ca nc stransem:

De te-as mai putea uita-te,Terusalime cetate...

Mune lacrimi de soldati au cazut asupra a--cestei ,carticele, pentru cc? Fiindca apa Vavi-lonului" era inrosita de sangele ostasilor no-*tri, iar Ierusalimul- cctatc era aici pc la Bu-curestii stapaniti de .cucerirea strains. Acestaeste rostul Bisericii (aplauze puternice),' iarnu sa prefaci crestinismul viu in ceeace crauFaraonii dupa moartea lor, uscati tii incunju-rati de juvaicrele cele mai scumpe, asezatitr'o rack de toata frumuseta, dar Faraonul.tot mort era si nu shMea nici el nimic si nici,ceilalti nu simteau nimic din faptul ca Farao._nul se uscase acolo, in sepultura a*a de scum-pa, cu Coate miresmele Egiptului.

In secolul al XVIII-lea ni-a whit insa o o_

,

, et ;.$

:;4,,

,

1:'-

.

Vavilonului,

: e,

': LI'

,

I in-'.

.

a fr.*Xi tt _ .

a-

www.dacoromanica.ro

26

fensiva greceasck fanariota. Odata ce eraDomnul Fanariot, s'a stabilit legatura maistransa cu Biscrica din Constantinopol, careIncercaSe si in secolul al XVII-lea sa regen-teze pe episcopii nostri. In luptele noastre din-tre partide, recurgeam, cum am recurs de a-tatea ori, la strainatate, ba cum recurg uniisi acum, scriind si carti de Istorie pentruface faima bunk aiurea. Intocmai ca in astfelde apeluri, in cumplitele lupte de partid dinMuntenia, Moldovenii n'o face.% s'a fa-cut, in lupta Cantacuzinilor si a adversarilorlor, de pe la 1670, apel la Patriarhul din Con-stantinopol. se mai adauga un lucrui. man-dria de a aduna ortodocsii imprejurul Branco-yeanului, care a cheltuit asa de mull pentru Bi-sericile grecesti si, mai putin, Nicolae Mavro-cordat i altii. Sfantul Spiridon de langa Senatcu o inscriptie in limba araba, e in legatura cuPatriarhul Silivestrti, de Antiohia, refugiat lanoi. Foarte frumos rolul imperial jucat deDomnii nostri, dar vorba este ce profitam noidin toate acestea? Foarte putin. Patriarhi, e-piscopi, Mitropoliti, mancau la noi, ba intam-pillar se si ingropau la noi, dar ce ni dadeau'Iona? Un prestigiu Domnilor, si, cand Domniiacestia au insemnat asa de putin ca DomniiFanarioti, n'au maul da nici atata. Pana ce, dela o bucata de vreme Fanariolii erau asa desaraci, Meat nu s'au mai MAAR pe la noi.

Dar aceasta a adus si o influent& cartura-reascii, si aici o sa vedeti ce important estesimtul poporului nostru. Au venit o multime

".

,

-.

5i

.'

I .

a-0--

www.dacoromanica.ro

27

de carti grecesti cum in Banatul catolic se vado multime de carti latine din care data ar fisa alegi, nu iei nici una, pentrucla nu e niciunfolos pentru realitatile vietii in aceasta ingra-madire de carti teologice. Ce am ales noi?Cand au venit Grecii la noi, pe vremea luiBrancoveanu, cu acel supra-Mitropolit", Do-sitei, Patriarhul Ierusalimului, care avea pre-tentia de a domina amandouri tarile noastre siArdealul, si de fapt Patriarhatul din Ierusa-lim se mutase la noi, -- in ice iprivete intreti-nerea, la Bucuresti si Iasi, cu toate rosturilesale, el a tiparit, cii un tipar admirabil,frumoase carti de lupta impotriva Bisericiilatine, vechi lucrari bizantine, care s'au cetitin Apus, Ica sa raspunda catolicii dar la noierau lucruri cu totul straine. Pe de o partedeci Dosoftei cu Psalmii lui, pe de alts partezadarnicia greceasca cu alt Dosoftei, Patriarhul din Ierusalim. Dar, cand au sosit cartilegrecesti la noi, grin manastiri, pe vremea luiChesarie de Ramnic, noi am facia cea mai po-trivita alegere.

Se incepuse Inca pe vremea lui Brancovea-nu cu traducerea Sfantului Joan Hrisostomul,traducere foarte frumoasa, !care ar trebui reti-parita i acum. In lee sa tiparim atatea chilo-grame cu privire la Biserica ruseasca si gre-ceasca, ar fi mai bine sa incepem o opera deretiparire a vechilor traduceri, care arata cala noi existau adevarati elenisti. Avem o in-treaga biblioteca bisericeasca de teologie uti-la si inteligibila, dar am raspins toata ho-

--

tent

rl,

!ie.::174 ;

www.dacoromanica.ro

28

tarirea tot ce a fost polemics strains de noi,tot cc a fost discutie tot asa de zadarnica pre-cum sunt discutiile rabinilor evrei cit privirela anumite puncte, care se pot discuta atatavreme cat va dainui lumen, Ears sa se ajun-ga la niciun rezultat, un simple exercitiu alunor minti care nu se pot opri asupra reali-lath.

Cum vedcti, Biserica noastra nu se lasa cu-cerita. Un al doilea Dosoftei, un al doileaHrisant,,Notara, nepotul urinasul acestuia,n'am avut. In loo linem ,stapani, i-ampastrat intretinuti;. cand veniau la noi, li da-dearn tainul, ii puneam sa slid eased la zilemarl, dar, tocmai cand se imbulzia Bisericagreceasca pcntru a ne domina, Supt DomniiFanarioti, slujba-intreaga s'a .prefacut in ro-maneste. Poate fi ceva mai frumos -ducat re-zistenta creatoare? Pentru ca sunt doua re-zistente; rezistenta care neaga si nu creiaza,si rezistenta care, creand, are dreptul de anega, pentru ca pune ceva in '103.

Si, desvoltandu-se nccontenit sentimentalacesta, intr'o tars cu predica in romaneste,cu 81ujba in romaneste, lard care se aparaimpotriva episcopilor greci, -papa la un Ni-chifor de Iasi, nn Nectarie de Ramnic,data' au rasarit doua fiinte bisericesti carereprezinta triumful desavarsit al vechii legiromanesti. Until este, la Iasi, Veniamin Cos-tachi. Fiu de boier, coboritor de pe mama'din Cantacuzinii munteni, in imprejurari dea putea trai in larg ca mirean si ca cpiseop,

,,.... ./

... 7

.

-'A

i ..

' ,.-

"

.4-4._

:. 4 .,,,..

.

.,

si,

N

,.

Eti+

-;

de-

,

""

t , -

.sa-i

www.dacoromanica.ro

29

in legatura numai cu.viata claselor de sus, el,pe timpul cand se producea un nou atacstrain rata de noi, mai ales in Moldova, de a-colo intinzandu-se si in Muntenia, pang la'schiturile din judetul Ramnicului Sarat, caPaisie Veliciovschi, venit din Ucraina, si Di-mitrie de Rostov si atatia altii se traduceau

romaneste, cu tot-- misticismul acesta ru-sese, ce n'are nimic comun cu noi, spiritulnostru limpede, ce a facia? S'a this la vatraruseasca dela Neamt si a iesit de acolo totasa de Roman, ,cum fusese cand a intrat, ra-manand in contact cu fiii poporului. De aco-lo, de la manastire, Veniamin, triumfator, s'aintors .sef popular romanesc, potrivit cu tra-ditiile Bisericii Moldovei, si, cand a venit Sta-nl roman cu formele noi frantuzesti, pu-ma ministru de Culte in coasts, a declarat caguyerneaza tine urea, ca sclav, dar el se du-ce la Slating, uncle a trait ca simplu calugar,cu aceiasi demnitate pe care o avusese Mitro-politul I-iu, care, cand i s'a impus saridice blastamul impotriva unej contributiinepopulare, a luat calla si a pus-o Pe masa.Cu total altccva sa cacti carja si cu totul alt-ceva s'o pui pe masa!

Si, in.Muntenia, la un moment :de criza.unde s'a !cautat Mitropolitul? La Caldarusa-ni, Grigore Diaconul. Simplu diacon, in cate-Va zile a putut sa treaca prin toate treptel,,si a ajuns Mitropolit. Nu, este manastire ro-maneasca Uncle sa nu gasesti chipul Mitropo-litulni Grigore, mort in Scaun, pastrand fru-

.

`

21.

''..1, 1 -'c

inzu ...

,'

-

..

- 1

1. d ."7",'"

sa-i

IaKov '-..

-;,; 4

i ..,A I.,i

,d

i

. ..

- r ., td, v, f , k t , ,... /. , ' .- s - t

..

r* 'i .1. 1 4 , 1t1

' .r e. 111''; N 1 ....-4,..r.-,r, .-'..)5 . sr-

www.dacoromanica.ro

30

museta deosebita pe care a avut-o in toataviata sa.

Si pe urma? Aceasta 'este o parte trista pccare o voiu descrie scurt. Alaturi de Chesaricdela Buzau, Iosif Naniescu dela Iasi, multivreme staret de manastire prin partile Dam-bovitei, alaturi de acestia a fost influentaruseasca, venita prin Scriban, car autat la Chiev, prin Melchisedec, figura fru-moasa, cu lucrari istorke care nu Indepli-nesc toate cerintele filologice, dar ,suet demare folos, una din cele mai impunatoarefiguri de sef bisericesc. Dar Melchisedeo Ste-fanescu, fiu de sat romascan, a trecut prinfilicra ruseasca. Era fireasca lupta cu Statul,care se amesteca uncle nu i se cuvenia. Luptatrebuia sa aiba alt caracter ,decat aceia pe careo due puterile laice, una impotriva celeilalte.Nu o lupta acra si rea, ci lupta crestinuluicare-si apara dreptatea. N'a tinut nici undiscurs Mantuitorul pe cruce impotriva ace-.lora care-1 rastigniau. Ortodoxia muscaleas-ca, cu noi, s'a inlaturat, si onceincercari s'ar mai face, sant condamnate delainceput. Alta fume e acolo si noi nu avem ni-mic a face cu (lama, cum nu avem a,face cunicio forma de manifestare a rusismului: nuvoim, si nu avem interes s'o facem. NistrulInca nu e destul de adanc. (Aplauze puter-nice).

Dar in fata s'a ridicat si influenta apusea-na. Am avut doi Mitropoliti oarecum franci-zati: primul ruda cu mine, ca Miclescu, pentru

'

,

inva-

-

nepotrivita

, www.dacoromanica.ro

31

ca si mama bunicului meu era o Micleasca.Dupa Sofronie, nepotul silt', Caliniccu, tanar boier de cultura franceza, apoi Mi-tropolitul losif Gheorghian care calatoriaArea des in Apus, facea traduceri din frantu-zeste pentru lucrari care nu au a face cu tra-ducerile din greceste pe vremea lui Cherasicsi Filaret.

Si, pe urma, bursele in strainatate, in A-pus. Ca doctor de onoare al Facultatii pro-testante din Paris, pe langa diploma asama-natoare dela Cernauti, am oarecare compe-tenta in lucrurile acestea, si am si oare caredrept de a le judeca. Am cunoscut tineri dela not foarte buni, cari trebuiau sa se ducainsa acolo pentru a lua altceva decat un spi-rit care nu este al nostru si nu se poate im-planta aici la ,noi, on data este vorba deFranta. on de Germania. Daca e vorba deGermania, am mai avut atata .protestantismnemarturisit in Biserica noastra, pre:um s'aintamplat si in Ardeal, unde Biserica orto-doxa a mers atata vreme cu legea romanea-sca, luptand cu calvinismul, cedand BisericiiCato lice pe Uniti, dar de fapt si Inochen-tie Clain era tot un taran si Petru Pavel A-ron, un altul, dar cei cari au mers la Romaau adus foloase natiunii. Pe urma s'a ajunsla un anume canonicism" dela Blaj, de un-de s'a putut desface, pentru a fi Roman de-plin, numai inteligenta si energia neuitatuluiAugustin BUnea care de aceia n'a ajuns ni-ciodata epis:op, despretuind orice, cand era

t.

Metes-

.

-

I

-.

41;I 4" "www.dacoromanica.ro

32

vorba sa indeplineascil functiunea sa deparato al naliunii sale. La ortodocsi, mareleSaguna si-a Pleat ucenicia la Sarbi, si este siun spirit protestant in alcatuirea unci Bise-rici -rationale a lin, ca si o influents vieneza,asa ca nu mai este legatura de odinioara. Peurmil se po a t e aj unge in gu v e rn arm n t al is mla un Vasile Mangra.

Si ett incheiu cu un slat fats de tineri. Esterelativ usor sa fii un spirit invalat, cu mani-festatii teologice perfecto din punct de vederestiintific, de care se aratil capabila Bisericanoastra. Sa admitem si. sa admiram ceia cc seafla in aceste compartimente. Dar nu este a-ceasta loath Biserica, si nu este acesta lucrulesential in Biserica. Pand cc nu se va ridicaprin Biserica poporul de jos, pans la ultimulom, la acea constiintil umana, cresting' na-tionala. care ni trebuie prin Biserica in randui intaiu, iar nu prin propagandescoldre siculturale, ca nu-si va fi indeplinit adevaratamisiune.

Am avut curajul Sa v'o spun.

7- ra'

a--r

--

!

.\/,''.

-

. ., ,

1,..

..- I -

.

1,,,.

i 4 .....

,-.I

....

/.

, t. . ... -_:,

,, ,,

".

. I p . A.1 ...,

' l'.- ..... ' ,S, 't : --. t .,,.

_

W I I

lr'II *It'

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro