Individul si Istoria

8/17/2019 Individul si Istoria

1/8

1. Individul i istoriaș

Probabil, tema fundamentală a operei lui Marin Preda este reprezentată de efectele

nefaste ale istoriei asupra personajelor sale, sau cum este denumită de către Eugen

Simion: „libertatea morală în luptă cu fatalitatea istoriei”1 !ceastă temă este înt"lnită

încă din primele scrieri ale prozatorului #n nu$elele din $olumul Întălnirea din

pământuri sunt prezen i germenii acestei teme care $a fi, ulterior, dez$oltată în romaneleț

prozatorului %u toate că cititorul ia contact cu „delirul” societă ii rom"ne ti ante& iț ș ș

postbelice: consecin ele reformei agrare din 1'(1, rebeliunea i preluarea puterii de cătreț ș

legionari, figuri istorice importante )on !ntonescu, *itler, Stalin, al +oilea ăzboi

Mondial, instaurarea regimului comunist, colecti$izarea, interzicerea int"lnirilor publice,

înc-isorile politice, „ inten ia scriitorului nu era însă de a reflecta societatea unui timp înțtoate etapele i detaliile ei si nici de a amănun i func ionarea mecanismului social, ci de aș ț ț

sublinia o stare de spirit i consecin ele ei”ș ț ( #nfă i a într&un timp istoric nefa$orabil,ț ș ț

personajul lui Marin Preda, de la )lie esteu la .ictor Petrini, î i caută locul în aceasăș

lume „ prin contemplare, prin e/ploatarea ad"ncă, prin încercarea de a se în elege pe sineț

i locul său în realitatea comple/ă în care trăie te”ș ș 0 #n opera lui Marin Preda, istoria

este, în primul r"nd, de$astatoare pentru filosofia personajelor, efectele acesteia asupra

stilului de $ia ă sau de organizare administrati$ă influen ează într&o masură foarte micăț ț

parcursului personajelor

!ccentu"nd tema rela iei indi$idului cu istoria, Marin Preda a fost judecat de criticaț

literară din două direc ii complet opuse: de unii critici acuzat de concesii în fa aț ț

realismului socialist i criticii realismului& socialist acuzat de naturalism, comportism Peș

o a/ă, opera prozatorului ar putea fi a ezată la jumătatea distan ei dintre cele două păreriș ț

ale criticii literare rom"ne ti %u toate că a făcut concesii în fa a realismului&socialist,ș ț

lucru u or obser$abil în nu$ele precumș Ana Ro culeș ț sau Desfă urarea,ș Marin Preda nu

i&a pierdut credibilitatea în fa a publicului cititor, a a cum au făcut al i scriitori ai $remiiș ț ș ț

1 SIMION 407

2 UNGHEANU P.10

3 ZANE P.7


2/8

Eugen 2arbu, Petru +umitriu3, public"nd capodopere ale literaturii rom"ne precum

Morome ii.ț

1.1 „ Desacralizarea” satului tradi ionalț

omanul Morome iiț a fost considerat, după Ion, „ cea mai solidă crea ie a literaturiiț

rom"ne inspirată de lumea ărănească”ț 1 %u toate că cele două romane au fost adeseori

comparate de critica literară, eroii ărani ai lui Marin Preda se află la antipodul celor ț

descri i de ebreanu #nș Morome ii,ț nu mai e/istă nici 4lasul )ubirii, nici 4lasul

Păm"ntului, nici o for ă demonică a dorin ei de posesiune, Marin Preda „ face din araniiț ț ț

săi indi$izi cu o $ia ă psi-ologică normală, ap i prin aceasta a de$eni eroi de prozăț ț

modernă”

(

Prin situarea ac iunii în planul psi-ologicului, prozatorul reu e te să dezmintăț ș șspusele lui Eugen 5o$inescu, conform cărora literatura modernă se poate crea doar în

mediul citadin, cu personaje intelectuale, nu cu ărani Satul lui Marin Preda nu esteț

construit nici idilic a a cum este cel al lui Sla$ici, nici dominat de obscuritate iș ș

brutalitate ca cel al lui ebreanu i în niciun caz metafizic ca în descrierea blagianăș , el

reprezintă, a a cum afirmă !le/andru Paleologu, „ o structură deș cetate, în care toate

rela iile sunt de natura cea mai ci$ilă i mai ci$ică cu putin ă Marin Preda o i declarăț ș ț ș

e/pres într&un pasaj din Marele singuratic în care aseamănă poiana lui )ocan cu 6 cu o

a ezare de pe $remea 4reciei antice7”ș 0

#n Morome ii,ț tema istoriei este prezentată pe doua planuri: un plan firesc, în care

aceasta î i urmează cursul iar efectele sale sunt sim ite de majoritatea personajelor i unș ț ș

plan nefiresc, în care )lie Moromete se află în contrapunct cu timpul istoric, fapt subliniat

de prozator în incipitul romanului: „ #n c"mpia +unării, cu c" i$a ani înaintea celui de&alț

doilea război mondial, se pare că timpul a$ea cu oamenii nesf"r ită răbdare8 $ia a seș ț

scurge aici fără conflicte mari”9 omanul începe, apro/imati$, la fel de brusc ca iș

nu$ele prozatorului, cititorul fiind introdus în lumea satului i a familiei Morometeș

1 UNGHEANU P.45

2 SIMION 404

3 PALEOLOGU 23


3/8

Marin Preda decupează dintr&un întreg uni$ers al lumii rurale scenele reprezentati$e

pentru e$iden ierea dramelor familiale i a $ie ii satului: scena cinei, tăierea salc"mului,ț ș ț

înt"lnirea din poiana lui )oncan, seceri ul, fuga baie ilor la 2ucure ti #n jurul acestor ș ț ș

scene gra$itează întreaga galerie de personaje din roman Marin Preda ilustrează iș

parcursul altor personaje în roman, acestea fiind reprezentati$e doar pentru a e$iden iaț

situa ia Morome ilor, dacă )lie Moromete trăie te o utopie pe „stănoaga” lui, udor ț ț ș

2ălosu este genul de ăran întreprinzător, cu mentalitate capitalistă pentru care păm"ntulț

nu mai reprezintă doar o posesiune, ci o in$esti ie !parent, situat într&un spa iu i unț ț ș

timp în care marile deliruri ale istoriei nu pot pătrunde, pentru lumea Morome ilor i aț ș

Sili tei&4ume ti, timpul nu $a mai a$ea răbdare i cititorul $a asista la cădereaș ș ș

gospodăriei ar-aice în detrimentul unei lumi noi, lipsită de substan ă, satul de$enind „ unț

fel de imago&mundi8 centrul de obser$a ie al lumii prin profuzimea nara iunii, punctul deț ț

sprijin al ;ni$ersului”1 !cest declin al societă ii tradi ionale este anticipat de cădereaț ț

salc"mului, simbol al satului, „ salc"mul tăiat străjuia însă prin înăl imea i coroana luiț ș

stufoasă toată partea satului8 acum totul se făcuse mic”(

Moartea personajului Moromete are loc, nu în acela i timp cu moartea fizică, ci odatăș

cu destrămarea unită ii familiare i sc-imbarea ordinii sacre a satului, moment în careț ș

cursul istoriei transformă personaje precum 2ilă sau )sosică în persoane reprezentati$e

pentru comunitate Prin arta nara iunii, Marin Preda ilustrează un fapt bine cunoscut alț

om"niei postbelice: înlocuirea intelectualilor cu persoane simple, u or manipulabileș

#n Morome iiț decăderea societă ii ar-aice este în str"nsă rela ie cu dezbinarea familieiț ț

Plecarea celor trei copii ai lui Moremete, !c-im, Parac-i$ i


4/8

genera ie, fără $alori ar-aice, inadec$a i pentru mediului ărănesc, dar totodată incapabiliț ț ț

de reu ită în lumea urbană, „refuz"nd satul, e uează la marginea ora ului întemeind oș ș ș

e/isten ă mimetică”ț 1 +acă )lie Moromete, personaj cu o filosofie i o concep ie despreș ț

lume bine înrădăcinată a reu it să se opună pentru o perioadă for elor istoriei, cei trei fiiș ț

sunt $ictimele rapidită ii desfă urarii e$enimentelor istorice, dar i a dorin ei aprige aț ș ș ț

tatălui care refuză dezbinarea familiei, crez"nd într&o utopie a familiei perfecte Se poate

spune că dorin a absolută a personajului Moromete este păstrarea familiei unite, însă nuț

face nimic în acest sens: refuză să treacă lotu de păm"nt pe numele %atrinei, nu îl lasă pe


5/8

strict autonomiei satului, $olumul al doilea poate fi tratat i ca o dez$oltare a unor ș

fapte din nu$ele care au tratate sucint E=EMP5E +)< 5E%).)?!E +e asemenea, în primul $olum$ocea suprate/tuală poate fi

corelată cu ra iunea personajului principal, în $olumul al doilea aceasta se sc-imbă,ț

de$ine mai moralizatoare, preconiz"nd o sc-imbare lăuntrică Este o carte re$elatorie

a realită ii e/istente în societatea rom"nă de dupa al +oilea ăzboi Mondial, realitateaț

este prezentată direct, fără ascunzi uri i fără o idilicizare a faptelor Momenteș ș

importante pentru ilustrarea consecin elor instaurării regimului comunist suntț

descrise cu acea i brutalitate înt"lnită în nu$ele ;n e/emplu este episodul în careș

ăranii refuză să dea statului cotele de gr"u, situa ia degener"nd la $iolen ă fizică,ț ț ț

focuri de arme i distrugerea completă a solarită ii satului tradi ional:ș ț ț

2ilă a sărit la c-ii săi pri$esc multe lucruri fără să le $adă deoarece omul

1 MOROMETII 2 276,263 264.

2 LITERATURA ROMANA POST-ELICA 35


6/8

conser$ă interior o altă alcătuire a lumii în care nu poate să nu creadă” 0, i


7/8

%atrina, i Moromete „ inea mereu fruntea în jos”ș ț 1, acesta din urmă nu put"nd în elegeț

desfin area proprietă ii pri$ate:ț ț

&+e la bogat ia tot, iar săracului nu&i dă nimic@zise el A ot ce e

proprietate se desfiin ează, inclusi$ păm"ntul, tăie glasul lui


8/8

conflict intre genera ii, idei i concep ii, se opre te în momentul mor ii lui )lie Moromete,ț ș ț ș ț

moment în care, odată cu el, se prăbu e te o lume, alta înlocuind&o #nș ș Morome ii,ț la fel

ca în Delirul, omul nu are putere în fa a istoriei, fiind incapabil de a se adapta, iar ț

„ romanul istoriei încercuie te $iclean indi$idul i&i condi ionează $ia a interioară”ș ș ț ț 1

1 E/+'# )ii"# 405.

Individul si Istoria

Documents

Transcript of Individul si Istoria