UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

FACULTATE DE MATEMATICĂ ȘI ȘTIINȚE ALE NATURII

SPECIALIZAREA: VALORIFICAREA ȘI PROTECȚIA

RESURSELOR DIN MEDIUL GEOGRAFIC

ANALIZA PLURIDISCIPLINARĂ A ANTROPIZĂRII

MEDIILOR NATURALE

MASATERAND:

MĂGLAȘU MIHAI-NICU

ANUL UNIVERSITAR 2014-2015

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

FACULTATE DE MATEMATICĂ ȘI ȘTIINȚE ALE NATURII

SPECIALIZAREA: VALORIFICAREA ȘI PROTECȚIA

RESURSELOR DIN MEDIUL GEOGRAFIC

INDICELE PRESIUNII UMANE PRIN UTILIZAREA

AGRICOLĂ A TERENULUI ÎN ARIA METROPOLITANĂ A

ORAȘULUI CRAIOVA

MASATERAND:

MĂGLAȘU MIHAI-NICU

ANUL UNIVERSITAR 2014-2015

INDICELE PRESIUNII UMANE PRIN UTILIZAREA AGRICOLĂ A

TERENULUI ÎN ARIA METROPOLITANĂ A ORAȘULUI CRAIOVA

Indicele presiunii umane prin utilizarea agricolă a terenului reprezintă

raportul dintre suprafața agricolă și numărul de locuitori.

Indicele presiunii umane prin utilizarea agricolă a terenului se

calculează după formula:

I p ag=S ag/Nr. Loc,

Unde I p ag este indicele presiunii umane prin utilizarea agricolă, S

ag- suprafața agricolă a localității de analizat, Nr. Loc- numărul de locuitori al

localității de analizat.

„Presiunea umană asupra mediului prin modul de utilizare a

terenurilor este cu atât mai mare cu cât ponderea suprafeței agricole pe cap de

locuitor este mai mare” (Pătroescu, 2000).

În anul 1972 la Stocholm în cadrul conferinței Mondiale asupra

mediului se aprecia că în zona temperată pentru asigurarea unui standard de

viață ridicat un om are nevoie de 2 hectare de teren a cărui alcătuire să fie

următoarea: 0,8 hectare teren natural, 0,6 teren agricol, 0,4 hectare teren

pentru lemn și celuloză și 0,2 hectare teren pentru construcții și căi de

comunicație.

Cea mai mică valoare a indicelui presiunii umane prin utilizarea

agricolă în aria metropolitană a orașului Craiova se înregistrează în Craiova:

0,1 ha/loc apoi urmează Filiași 0,43 ha/loc și 0,56 ha/loc în Ișalnița; iar cele

mai mari valori se înregistrează în: Terpezița 3,53 ha/loc, Ghercești 2,77

ha/loc, Mischii 2,76 ha/loc și Vârvoru de Jos 2,56 ha/loc (Fig. Nr.1).

Valori mai mici sau egale cu 1 se mai înregistrează în Braloștița,

Breasta, Podari, Malu Mare și Țuglui.

Valori cuprinse între 1,1 și 1,5 ha/loc se înregistrează în Bratovoiești,

Teasc, Bucovăț, Calopar, Șimnicu de Sus, Almăj, Coțofenii din dos, Scăiești,

Brădești, Melinești (Fig. Nr.1).

Valori cuprinse între 1,6 și 2 ha/loc se înregistrează în: Calopar,

Radovan, Pleiești, Segarcea; iar valori cuptinse între 2,1 și 2,5 ha/loc se

înregistreză în: Drănic, Leu, Robăneștii de Jos, Predești și Goești (Fig. Nr.1).

Valorile mult mai mici ale acestui indice de sub un ha/loc care se

înregistrează în localitățile enumerate mai sus, față de valorile de peste 2,5

ha/loc sunt datorate numărului de locuitori care este redus pentru valorile de

peste 2,5 ha/loc și a suprafeșei agricole mari, iar pentru valori mai mici de un

ha/loc un număr de locuitori destul de mare și o suprafață agricolă mai mică

(Fig. Nr.1).

În orașele ca Filiași și Craiova valoarea indicelui presiunii umane este

destul de accentuată, și deci cu cât suprafața agricolă este mai mare și

numărul de locuitori mai mic cu atât valoarea acestui indice este mai mare, iar

în orașele de mai sus valoarea indicelui este mai mică datorită numărului de

locuitori mai mare și a suprafeței agricole mai mici.

Fig. Nr.1-Indicele presiunii umane prin utilizarea agricolă a terenului în aria

metropolitană a orașului Craiova

`

BiBLIOGRAFIE

http://www.unibuc.ro/prof/patru-stupariu_i_g/docs/2012/noi/14_19_11_01Curs_2.pdf