Indicatorii resurselor de munca

Realizat de: Parvu Catalin Pena Lucian

I

Obiectiv general: Analiza resurselor de munca si rolul acestora n dezvoltarea economica Obiective specifice: populatia n dublul rol de factor de productie si de consumator al bunurilor si serviciilor produse; analiza fortei de munca si a timpului de lucru; eficienta utilizarii factorului munca - productivitatea muncii.

Probleme propuse spre studiu Populatia Indicatori demografici Rata natalitatii Rata mortalitatii Sporul natural Durata medie a vietii Indicatorii ce caracterizeaza structura populatiei Structura pe vrste Structura pe sexe Structura pe medii Structura n profil teritorial Indicatori ce caracterizeaza resursele de munca Populatia n varsta de munca Populatie in afara varstei de munca Populatie activa Populatie inactiva Populatie ocupata Salariat somer Indicatori derivati ce caracterizeaza resursele de munca Grad de ocupare

Rata de activitate Rata somajului Rata de ntretinere Indicatori ce caracterizeaza forta de munca Numar mediu de salariati Indicatori ce caracterizeaza timpul de lucru Durata medie a zilei de lucru Durata medie a lunii de lucru Gradul de utilizare a1 zilei de lucru Gradul de utilizare a lunii de lucru Productivitatea muncii

1.1. Populatia si resursele de munca n orice tip de economie, activitatea economica presupune combinarea factorilor de productie, n vederea obtinerii bunurilor si serviciilor necesare satisfacerii nevoilor umane.. Fundamentarea deciziilor de politica economica presupune crearea unui sistem de indicatori, complex si coerent capabil sa reflecte ntr-o forma sintetica legaturile reciproce dintre realitatile demografice care determina oferta de munca si cele ale activitatii economice care determina cererea de locuri de munca. Atunci cnd se analizeaza, din punct de vedere statistic populatia, trebuie sa se tina seama de faptul ca aceasta joaca un dublu rol: baza de pornire pentru stabilirea resurselor de forta de munca (oferta de munca); consumator al rezultatelor activitatii economice (cererea de bunuri si servicii).

n aceste conditii este necesar a se utiliza o paleta larga de indicatori statistici, indicatori care sa reflecte: numarul populatiei si dinamica acesteia; structura populatiei pe sexe, medii si vrste; resursele de munca si structura acestora; forta de munca si gradul de ocupare al acesteia; somajul si rata somajului. timpul de munca; gradul de utilizare al timpului de lucru; eficienta utilizari factorului munca (productivitatea muncii); corelatiile ce se stabilesc ntre diferitele categorii de indicatori;

Utilizarea indicatorilor ce caracterizeaza din punct de vedere statistic resursele de munca trebuie sa permita, pe lnga luarea celor mai pertinente decizii de politica

economica, si compararea n profil teritorial (comparatiile internationale). De aceea, este necesar ca att din punct de vedere conceptual, ct si din punct de vedere metodologic, continutul si semnificatia indicatorilor sa fie ct mai unitara. 1.2. Indicatori ce caracterizeaza populatia 1.2.1 Populatia Populatie (n sens demografic) reprezinta totalitatea persoanelor care locuiesc pe un anumit teritoriu. Populatia unei tari este un macroagregat ce presupune nsumarea pe vrste a numarului de persoane la un moment dat.

(1.1) Pi = numarul de persoane din generatia i, la momentul t. Dat fiind faptul ca populatia reprezinta baza de pornire pentru toti ceilalti indicatori ce caracterizeaza resursele de munca, este necesar sa se faca precizari n ceea ce priveste acest indicator.

Acest indicator se obtine pornind de la datele ultimului recensamnt la care se adauga intrarile (nou nascuti, imigrari) si se scad iesirile (decese, emigrari). (1.2)

unde: Pt = populatia calculata la momentul t; P0 = populatia la ultimul recensamnt;

-

N = numarul nascutilor vii n perioada care a trecut de la ultimul recensamnt pna la momentul pentru care se face calculul; D = numarul deceselor pentru aceeasi perioada; I = numarul persoanelor care au imigrat n perioada analizata; E = numarul persoanelor care au emigrat n perioada analizata.

Numarul nascutilor vii si al decedatilor se obtine din evidenta curenta a evenimentelor demografice1. Numarul persoanelor care au emigrat (imigrat) se obtine din evidenta institutiilor care urmaresc aceste fenomene (directii de pasapoarte, directii consulare etc.).

1.2.2. Alti indicatori ce caracterizeaza populatia n analizele macroeconomice, ca de altfel si n cazul comparatiilor internationale sunt utilizati si alti indicatori demografici, indicatori ce permit att caracterizarea nivelului de dezvoltare al unei economii, ct si fie nivelul de trai al populatiei. n aparenta acesti indicatori nu au continut economic, dar ei reflecta ntr-un mod indirect nivelul de dezvoltare al unei tari.

(1.3) Rata natalitatii se exprima n promile.

(1.4) Rata mortalitatii se exprima tot n promile.

(1.5) unde: M0 = numarul deceselor sub un an.

Acest indicator este des utilizat n comparatiile internationale atunci cnd se studiaza nivelul de bunastare al unei populatii.

(1.6) n analizele statistice referitoare la populatie, se utilizeaza de regula sporul natural la 1000 de locuitori, determinat ca diferenta ntre rata natalitati si rata mortalitatii.

(1.7)

(1.8) unde: = durata medie de viata;

= numarul de ore-om pe care l au de trait o cohorta de supravietuitori (100.000) care ncepe viata n anul pentru care se face calculul, si care traiesc n conditiile mortalitatii specifice din acel an, pna la disparitia ei completa; = cohorta ipotetica a supravietuitorilor la vrsta de 0 ani.

De cele mai multe ori prin notiunea de "durata medie a vietii" se ntelege "speranta medie de viata la 0 ani".

I.2.3. Indicatori ce caracterizeaza structura populatiei Din punct de vedere al analizei structurale a populatiei intereseaza: structura pe sexe; structura pe vrste; structura pe grade de pregatire; structura pe medii; structura n profil administrativ teritorial; structura dupa statutul social.

Fiecare din aceste elemente structurale si pune amprenta mai mult sau mai putin asupra dezvoltarii activitatii economice la un moment dat sau n modul cum acesta evolueaza n timp. Indiferent de tipologia structurilor analizate principalii indicatori statistici determinati sunt exprimati ca marimi relative de structura.

(1.9) unde:

gi = ponderea sau greutatea specifica categoriei "i" de populatie. Pi = numarul de persoane care se ncadreaza n categoria "i". = populatia totala. Analiza structurii populatiei poate avea att ratiuni demografice (natalitate, fertilitate, grad de mbatrnire) ct si ratiuni economice (populatie n vrsta de munca, populatie ocupata, grad de ocupare, gradul de dependenta economica etc.). Avnd n vedere scopul acestei lucrari, ne vom opri asupra analizei structurii populatiei din perspectiva indicatorilor care au utilizare economica. a) structura pe sexe:

(1.10) unde: = ponderea populatiei masculine n total populatie; = ponderea populatiei masculine de vrsta "i" .

(1.11) = ponderea populatiei feminine n total populatie; = pondera populatiei feminine de vrsta "i" n total populatie de vrsta "i".

Analiza structuri pe sexe este utilizata n vederea fundamentarii politicilor economice si sociale care au drept scop realizarea unui echilibru n ceea ce priveste ocuparea fortei de munca, crearea de locuri de munca pentru femei etc. b) structura pe vrste a populatiei. Din punct de vedere economic, la determinarea structuri pe vrste a populatiei intereseaza: ponderea populatiei n vrsta de munca ;

-

ponderea populatiei tinere ponderea populatiei vrstnice

;

ponderea populatiei aflate peste vrsta limita de munca

.

Ponderea populatiei n vrsta de munca Populatia n vrsta de munca reprezinta totalitatea persoanelor cu vrste ntre 16 ani si 65 de ani (barbatii) sau 16 si 60 de ani (femeile). 2

(1.12)

-

- populatia masculina de vrsta "i"; - populatia feminina de vrsta "i"; - populatia totala de vrsta "i".

Ponderea populatiei tinere Populatia tnara este formata din totalitatea persoanelor care au vrsta sub 16 ani.

(1.13)

Ponderea populatiei vrstnice Populatia vrstnica este populatia care are vrsta situata peste vrsta legala de munca.

(1.14) Ponderea populatiei aflate peste vrsta limita de munca

- Populatia n afara vrstei de munca reprezinta totalitatea persoanelor care se afla n afara vrstei de munca.

(1.15) unde (1.16)

Determinarea structurii pe vrste permite: analiza gradului de mbatrnire a populatiei din punct de vedere demografic; analiza raportului dintre populatia potential activa (n vrsta de munca) si populatia ntretinuta (populatia tnara + populatia vrstnica).

I.3. Indicatori ce caracterizeaza resursele de munca Din perspectiva analizei economice, indicatorul populatie, reprezinta doar baza de pornire pentru determinarea indicatorilor statistici ce reflecta marimea, structura si utilizarea resurselor de munca. Resursele de munca este un concept statistic complex, care exprima totalitatea persoanelor apte de munca, respectiv a acelor persoane care poseda aptitudini fizice si intelectuale care sa le permita sa desfasoare o activitate utila n societate. Pornind de la structura ilustrata n fig. 1.1. este necesar sa se conceptele de baza, care sunt utilizate la determinare resurselor de munca. Populatia totala PVM PVML PA PO S AC Fig. 1.1. Structura populatiei Populatia n vrsta de munca, asa cum s-a prezentat anterior, reprezinta totalitatea persoanelor a caror vrsta este cuprinsa ntre limitele legale de munca (16-65 ani barbatii, 16-60 ani femeile) Rez. M PIM PI PAVM

(1.17) Populatia aflata n afara vrstei de munca este reprezentata de totalitatea persoanelor a caror vrsta se afla sub 16 ani sau peste limita superioara a vrstei de munca. (1.18) P = populatia totala.

n aceasta categorie se ncadreaza persoanele cu handicap, cele pensionate pe caz de boala etc. Datele necesare determinarii PIM se obtin din evidentele Ministerului Sanatatii si a altor institutii cu atributii n domeniu.

.

(1.19)

ntr-o acceptiune generala, populatia activa cuprinde populatia ocupata si somerii.

Populatia ocupata cuprinde urmatoarele categorii de persoane:

-

membrii cooperativelor cooperatiste (mestesugaresti sau de credit). militari de cariera sau militari n termen.

Pentru determinarea populatiei ocupate trebuie sa fie clarificate cteva probleme metodologice referitoare la modul de ncadrare a persoanelor n aceasta categorie. n statistica internationala se folosesc notiunile de "populatie curent ocupata" si "populatie obisnuit ocupata". Populatia curent ocupata cuprinde persoanele care n ultima saptamna au avut statutul de persoana ocupata. Normele pentru stabilirea statului de persoana ocupata difera de la o tara la alta. Astfel, n statistica internationala criteriul de ncadrare pentru persoanele ocupate este de a lucra n saptamna de referinta "cel putin o ora". n Romnia, criteriul de ncadrare n

categoria de "persoana ocupata" potrivit anchetei AMIGO (ancheta privind forta de munca) este de 8 ore lucrate n saptamna de referinta. Utilizarea acestui criteriu, extrem de restrictiv are drept scop: cuprinderea n populatia ocupata a tuturor persoanelor care presteaza o activitate economica si sociala (sezonierii, persoanele care lucreaza cu timp redus, elevii si studentii care lucreaza n regim partial de munca, persoanele aflate n afara limitei de vrsta de munca care continua sa desfasoare o activitate remunerata etc.). ncadrarea n categoria de "somer" numai a persoanelor desfasoara activitate (somajul fiind astfel definit ca lipsa totala a muncii). care nu

stabilirea mai riguroasa a populatiei inactive (a persoanelor care nu au desfasurat nici un fel de activitate economica si care nu se ncadrau nici n categorie de somer). Populatia obisnuit ocupata cuprinde persoanele cu vrsta de 14 ani si peste, care n cea mai mare parte a ultimului an au avut statut de persoana ocupata (ultimele 12 luni). Este necesar sa se faca aceasta distinctie n cadrul analizei statistice a populatiei ocupate deoarece, de cele mai multe ori, observarile efectuate au un anumit grad de periodicitate. Este posibil ca o persoana care este "obisnuit ocupata" la momentul cercetarii sa aiba statut de "curent neocupata" sau o persoana care este "curent ocupata" sa fie "obisnuit neocupata".

n cadrul acestei categorii intra: elevii si studentii

-

pensionarii care se ntretin numai din pensie (nu desfasoara o alta activitate); persoanele casnice persoanele non-active alte situatii.

n cadrul rezervelor de forta de munca intra, n ordinea aparitiei pe piata muncii urmatoarele categorii de persoane: somerii; elevii si studentii din anii terminali; militarii n termen; alte categorii (persoane care trec din categoria de "persoana casnica" sau "persoana nonactiva" n categoria de "somer" datorita faptului ca ncep sa caute un loc de munca si doresc sa nceapa munca).

Pentru determinarea resurselor de munca la nivelul unei tari se ntocmeste balanta resurselor de munca, balanta ce cuprinde urmatoarele posturi bilantiere: 1. Resurse de munca 1.1. Populatia n vrsta de munca. (PVM) 1.2. Populatia peste limita vrstei de munca care continua sa 1.3. Populatia n vrsta de munca dar inapta de munca (PIM). 1.4. Populatia ocupata Populatia ocupata n firme pe ramuri ale economiei n profil teritorial Populatia ocupata n institutii publice: lucreze (PAVML).

2.

pe ramuri ale economiei n profil teritorial Populatia ocupata n unitati cooperatiste si asociative: pe judete Populatia ocupata n alte activitati: pe ramuri ale economiei n profil teritorial

Rezerva de munca 2.1. someri 2.2. Elevii si studentii 2.3.Alte categorii.

Pornind de la informatiile continute n balanta se pot determina resursele de munca la un moment dat: (1.20) unde PVAML = populatia n afara vrstei de munca care continua sa lucreze. Realitatea economica complexa impune o delimitare clara a anumitor indicatori. Determinarea resurselor de munca este o operatiune statistica complexa datorita limitelor foarte volatile dintre anumite categorii de populatie.

Avnd n vedere informatiile cuprinse n balanta resurselor de munca n statistica economica se pot determina si o serie de indicatori derivati (rate) care au menirea sa caracterizeze modul cum au fost utilizate aceste resurse. n acest sens se determin[ urm[torii indicatori derivati: Gradul de ocupare a resurselor de munca ( procentual ntre populatia ocupata si resursele de munca; ) care se calculeaza ca raport

(1.21) Cu ct valoarea acestui indicator creste cu att economia tari respective creste. Gradul de ocupare al resurselor de munca poate fi determinat att pe total ct si grupe de vrsta, sexe sau medii. Rata generala de activitate, se determina ca raport procentual ntre populatia activa si populatia totala.

(1.22) Rata de activitate a populatiei n vrsta de munca determinata ca raport procentual ntre populatia activa si populatia n vrsta de munca.

(1.23) Pentru stabilirea politicii guvernamentale n domeniul ocuparii este util sa se determine ratele de activitate specifice pe vrste, pe sexe si pe medii.

Rata specifica de activitate care se calculeaza pentru fiecare categorie de vrsta n parte.

(1.24) unde: "i" - poate reprezenta: grupa de vrsta; sex (masculine, feminin) mediu (urban, rural).

Rata somajului - este un indicator statistic care are o mare putere de reprezentativitate. Determinata ca raport ntre numarul somerilor si numarul populatiei active (persoane ocupate + someri) rata somajului exprima n expresie relativa marimea somajului.

(1.25) Rata de dependenta economica se determina ca raport procentual ntre populatia n afara vrstei de munca si populatia n vrsta de munca.

(1.26) Rata de ntretinere este determinata ca raport ntre populatia inactiva si populatia activa si are menirea de a evidentia presiunea economica exercitata de persoanele care nu lucreaza asupra persoanelor ocupate.

(1.27) Analiza acestor rate permite caracterizarea gradului de ocupare a fortei de munca. Gradul de ocupare influenteaza att cresterea economica ct si nivelul bunastarii populatiei, dar si efortul I.4. Indicatori ce caracterizeaza forta de munca Indicatorii statistici ce caracterizeaza forta de munca vizeaza urmatoarele aspecte:

-

numarul mediu de salariati; timpul de munca si utilizarea acestuia; dinamica numarului de salariati.

Indicatorii statistici ce caracterizeaza forta de munca pot fi determinati att la nivelul fiecarui agent economic n parte ct si la nivel de ramura sau pentru ntreaga economie nationala. I.4.1. Numarul mediu de salariati Pentru determinarea numarului mediu de salariati la nivel de ntreprindere (nivel microeconomic) trebuie sa tina seama de urmatoarele aspecte: numarul de salariati se determina la un moment dat, ca numar scriptic de salariati; rezulta ca acest indicator este un indicator de stoc; numarul de salariati difera de la o perioada la alta (chiar de la o zi la alta);

n cursul unei luni exista si alte zile cnd ntreprinderea nu desfasoara activitate n afara zilelor de sarbatori legale; n analizele economice, numarul scriptic de salariati (indicator de stoc, trebuie corelat cu indicatori de flux precum ar fi productia, valoarea adaugata bruta, etc.). fluctuatia numarului da salariati este diferita pentru diferitele categorii de salariati (muncitori, personal de conducere, administratie si functionaresc) Toate aceste aspecte trebuie avute n vedere atunci cnd se determina numarul mediu de salariati . La nivel de agent economic se va determina urmatorii indicatori:

numarul mediu al muncitorilor

(1.28) n = numarul de zile calendaristice din luna numarul mediu al personalului CAF

(1.29) numarul mediu al salariatilor (1.30) unde: = numarul mediu al muncitorilor; = numarul scriptic de muncitori n ziua "i"; = numarul mediu functionaresc (CAF); al personalului de conducere, administrativ,

= numarul de persoane la nceputul lunii; = numarul de persoane la sfrsitul lunii; = numarul mediu de salariati; = numarul de zile calendaristice din luna. Pentru zile de sarbatori legale numarul de personal scriptic se considera ca fiind egal cu cel din ziua care precede sarbatoarea legala respectiva. Pentru determinarea numarului mediu de salariati la nivel de trimestru se va calcula o medie aritmetica simpla a numarului mediu lunar, pentru cele trei luni care formeaza trimestrul.

(1.31) Numarul mediu anual al salariatilor se determina cu o medie aritmetica simpla a numarului mediu trimestrial.

(1.32)

Pentru determinarea numarului mediu de salariati la nivel de ramura economica sau la nivelul ntregii economii nationale se centralizeaza pe ramuri si pe total economie nationala, numarul mediu de salariati.

(1.33) unde.

= numarul mediu de salariati din ntreprinderea "i" a ramuri respective = numarul mediu de salariati din ramura "j". 1.4.2. Dinamica numarului de salariati Un alt aspect al analizei fortei de munca l reprezinta analiza n dinamica a numarului de salariati. Acest tip de analiza are drept scop caracterizarea modificarilor numarului mediu de salariati, ca variabila independenta, sau caracterizarea interdependentelor dintre acest indicator si alti indicatori de flux (productia) sau de stoc (mijloace fixe, capital etc.). Analiza n dinamica a numarului mediu de salariati poate fi facuta cu ajutorul indicatorilor relativi (indicele de dinamica, ritmul de modificare) ct si cu ajutorul indicatorilor absoluti (modificarea absoluta, sporul absolut).

(1.34)

(1.35)

(1.36) unde: = numarul mediu de salariati din perioada curenta.

= numarul mediu de salariati din perioada de baza. Analiza n dinamica poate fi facuta att pe total unitate ct si pe diferite categorii de personal. n situatia n care se analizeaza dinamica numarului de personal la nivel de economie nationala se va lua n calcul si structura pe ramuri a numarului de personal atunci:

(1.37)

unde. = structura pe ramuri a numarului de personal din economia nationala. Utilizarea acestui indice permite prin descompunere pe factori evidentierea influentei modificarilor structurale din economie asupra dinamicii fortei de munca. Astfel se determina: contributia modificarii structurii numarului de personal pe ramuri.

(1.38)

(1.39) contributia modificarii numarului de personal la nivelul economiei nationale.

(1.40) (1.41) I.4.3. Indicatori ce caracterizeaza timpul de lucru Indiferent de nivelul de agregare al fenomenului (agent economic, sector de activitate, economie nationala) pentru a aprofunda analiza economica este necesar sa se analizeze pe lnga numarul de salariati (scriptic sau mediu) si modul cum este utilizat timpul de lucru de catre acestia.

Pentru a caracteriza modul de utilizare a timpului de lucru se ntocmeste pe fiecare nivel de agregare (ntreprindere, ramura, economie nationala) balanta timpului de lucru. Timpul de lucru poate fi exprimat: n zile om - un om care a fost prezent la lucru ntr-o zi, indiferent de numarul de ore lucrate; n ore om - un om care a fost prezent la lucru si a lucrat cel putin o ora;

n om luna - un om care a lucrat o luna, indiferent de numarul de zile sau de ore lucrate n luna respectiva. Balanta timpului de lucru se ntocmeste n zile-om si ore-om si cuprinde urmatorii indicatori: fondul de timp calendaristic (1.42) (1.43) unde: = numarul mediu de salariati; = numarul de zile calendaristice din luna pentru care se ntocmeste balanta; 8 = numar de ore de lucru pe zi. fondul de timp aferent sarbatorilor legale si zilelor libere (1.44) (1.45) unde: = numar mediu de salariati = zile libere si sarbatori legale din luna luata n calcul. fond de timp aferent concediilor de odihna

Fondul de timp aferent concediilor de odihna poate fi determinat n doua moduri.

a) prin nsumarea zilelor de concediu de odihna pentru toti salariatii aflati n concediu de odihna n luna respectiva. b) pornind de la numarul de salariati aflati n concediu de odihna n luna respectiva si numarul de zile lucratoare ale lunii.

(1.46) Prima varianta este recomandata cnd numarul de salariati este relativ mic iar programul de lucru este flexibil. Varianta "b" se aplica n special n unitatile "cu foc continuu" sau atunci cnd numarul de salariati este mare si se aplica o programare riguroasa a concediilor de odihna. Fondul de timp maxim disponibil = fondul de timp, exprimat n zile om sau ore om, de care dispune ntreprinderea (ramura) pentru desfasurarea activitatii.

(1.47)

Timpul efectiv lucrat = reprezinta numarul de zile om (ore om) efectiv lucrat de toti salariatii ntreprinderii n perioada luata n calcul. Determinarea acestui indicator se impune deoarece salariatii luati n calcul pentru determinarea numarului scriptic sau al numarului mediu pot fi sau nu la serviciu n perioada analizata. Pentru determinarea timpului efectiv lucrat se nsumeaza timpul lucrat din evidentele primare (pontaje, fise de lucru etc.) Timpul nelucrat reprezinta diferenta dintre fondul de timp maxim disponibil si timpul efectiv lucrat.

(1.48)

Timpul nelucrat se determina pe categorii de cauze (absente nemotivate, nvoiri, concedii de boala, concedii de maternitate, program redus etc.) si constituie rezerva de timp de munca de care dispune unitatea economica.

Determinarea timpului nelucrat pe cauze se impune pentru luarea deciziilor n domeniul resurselor umane, astfel nct sa se asigure o ct mai buna utilizare a timpului de munca disponibil. BALANA UTILIZRII TIMPULUI DE LUCRU Resurse de timp de munca Utilizarea timpului de munca Indicator ZO HO Indicator ZO HO - timp efectiv lucrat (TEL) - in zile om (TZ) - fond de timp calendaristic (FTC); - fond de timp aferent sarbatorilor legale si zilelor libere (SL); - fond de timp aferent concediilor de odihna (CO); - n ore om (TH) - timp nelucrat (TN) pe cauze: - absente nemotivate - nvoiri - concediu boala - concediu Fond de timp maxim disponibil FTMD = FTC - (SL + CO) Pornind de la informatiile continute n "balanta utilizari timpului de lucru" se pot identifica indicatorii derivati care sa permita analiza statica si n dinamica a utilizarii timpului de lucru si n ultima instanta a fortei de munca. durata medie a zilei de lucru maternitate FTMD = TEL + TN

(1.49)

(1.50) durata medie a lunii de lucru

(1.51)

(1.52) gradul de utilizare a 434c21e l zilei de lucru

(1.53)

(1.54) Nota: n Romnia durata normala a zilei de lucru este de 8 ore. gradul de utilizare a 434c21e lunii de lucru

(1.55)

(1.56) Durata normala a lunii de lucru difera de la o luna calendaristica la alta si se determina scaznd din durata calendaristica a lunii (DCL) numarul de zile libere si sarbatori legale (ZSL) si numarul mediu de zile de concediu de odihna ce revin pe un muncitor n luna respectiva (CO). Cu ct gradul de utilizare al zilei de lucru sau al lunii de lucru se apropie de unitate, cu att timpul de lucru este mai bine utilizat. La nivel de agent economic, pentru a nu denatura indicatorii ce caracterizeaza durata medie a zilei de lucru precum si gradul de utilizare a 434c21e l zilei de lucru este recomandabil ca orele suplimentare efectuate sa fie evidentiate separat.

-

pierderile de timp (rezerva de timp) apare ca urmare a neutilizarii integrale a zilei si a luni de lucru (1.57)

unde = pierderile de timp de lucru exprimate n ore - om ca urmare a utilizarii incomplete a zilei de lucru.

(1.58) = pierderile de timp de lucru exprimate n ore - om ca urmare a utilizarii incomplete a lunii de lucru.

(1.59) pierderea de productie (rezerva de productie) ca urmare a neutilizarii integrale a timpului de munca (1.60) unde. = productivitatea orara din cadrul ntreprinderii analizate. I.5. Indicatori ce caracterizeaza productivitatea muncii O alta categorie de indicatorii statistici ce caracterizeaza resursele de munca sunt cei care vizeaza eficacitatea utilizari fortei de munca n procesul productiv, respectiv indicatorii productivitatii muncii. Productivitatea munci este un indicator partial de eficienta care exprima modul cum este utilizata forta de munca n procesul de productie si se determina ca raport ntre outputul realizat (cifra de afaceri, valoarea adaugata bruta, cantitate de produse) si forta de munca (numar de persoane, timp efectiv lucrat) si indica outputul realizat pe unitatea de forta de munca. La modul general productivitatea munci se poate determina cu relatia:

(1.61)

unde: Q reprezinta rezultatul activitati masurat prin: numar de produse exprimat n unitati naturale sau natural - conventionale (q), cifra de afaceri (CA) caz n care indicatorul rezultat se mai numeste si productivitate aparenta; valoare adaugata bruta (VAB). T reprezinta forta de munca (inputul) exprimat prin: numar mediu de muncitori timp efectiv lucrat (TZ, TH) ;

I.5.1. Determinarea productivitatii muncii la nivel de agent economic La nivelul agentului economic productivitatea muncii se determina : a) ca raport ntre rezultatul obtinut si efortul facut pentru obtinerea acestui rezultat, exprimarea poate fi facuta: n unitati naturale sau natural conventionale

(1.62) n unitati valorice

(1.63) n unitati de timp de munca

(1.64) t = valoarea de timp de munca pe bucata b) ca o medie aritmetica ponderata a productivitatilor individuale

(1.65) unde = structura numarului de personal sau a timpului efectiv lucrat.

De cele mai multe ori, n analizele economice intereseaza evolutia n timp a productivitatii muncii. Indiferent de metoda utilizata pentru determinarea productivitatii, la analiza n dinamica, indicele productivitatii muncii se determina ca raport a doua medii, deci ca un indice cu structura variabila.

(1.66)

(1.67) Trebuie avut n vedere, la calculele n dinamica, ca pentru determinarea productivitatii, marimile valorice ( ) sa fie exprimate n preturi comparabile (sa se elimine influenta preturilor atunci cnd se determina productivitatea muncii n perioada curenta). Pentru aceasta, indicatorul de rezultat din perioada curenta (p1q1) trebuie sa fie recalculat n preturile perioadei de baza (p0q1).

(1.68) Asa cum se cunoaste de la metoda indicilor, modificarea fenomenului complex (indicele cu structura variabila ) poate fi descompus pe cei doi indici factoriali (indicele cu structura fixa si indicele de variatie a structurii). - indicele cu structura variabila:

(1.69) - indicele cu structura fixa

(1.70) care masoara influenta modificarii productivitatii individuale (W) asupra modificarii productivitatii medii. - indicele de variatie a structurii

(1.71) care masoara influenta factorilor structurali asupra productivitatii muncii (1.72)

Daca se porneste de la volumul fizic al productiei, ntre indicele productivitatii muncii, indicele productiei si indicele numarului de personal exista relatia: (1.73) deoarece:

(1.74)

(1.75) ntruct productivitatea muncii este un indicator partial de eficienta a factorilor de productie, este recomandabil ca n analizele economice el sa fie utilizat alaturi de ceilalti indicatori de rezultate si eficienta . I.5.2. Determinarea economie nationala productivitatii muncii la nivel de ramura sau de

La nivelul unei ramuri a economiei nationale productivitatea muncii se determina ca o productivitate medie a ntreprinderilor din ramura. (1.76) unde reprezinta structura muncitorilor din ramura "i" Deoarece n cadrul ramurilor economice activitatea poate fi uneori eterogena, cifra de afaceri (ca indicator de rezultat) fiind influentata n mod diferit de nregistrarile repetate, este indicat sa se utilizeze pentru determinarea productivitatii muncii, ca indicator de rezultat, valoarea adaugata bruta (VAB). Utilizarea valorii adaugate brute n calculul productivitatii muncii permite : evidentierea contributiei fiecarui agent economic la crearea PIB. eliminarea nregistrarilor repetate din calculul productivitatii muncii, nregistrari care ar putea conduce la concluzii eronate. (Ex. agentii economici din sectorul desfacere ar aparea ca au o productivitate mult mai mare dect cei din sectorul productiei, pentru acelasi produs) . compararea productivitatii muncii (productie, desfacere, servicii). ntre sectoare cu specific diferit

-

Pornind de la aceste considerente, productivitatea muncii la nivel de ramura se determina cu relatiile:

-

pentru perioada de baza

(1.77) pentru perioada curenta unde

(1.78) = valoarea adaugata bruta deflationata

(1.79) Determinarea valorii adaugate brute deflationate presupune eliminarea influentei modificarii preturilor. La nivelul economiei nationale se determina productivitatea sociala a muncii ( ) ca raport ntre Produsul Intern Brut (PIB) si populatia civila ocupata (mai putin angajatii din armata si salariatii institutiilor politice si religioase).

(1.80) unde Wi = productivitatea muncii din ramura ,, i " Ti = numarul mediu de salariati din ramura ,, i " La nivelul economiei nationale se poate determina indicele de dinamica al productivitatii sociale a muncii ( )

(1.81) PIB1 *= valoarea produsului intern brut din perioada curenta exprimata n preturi comparabile, de regula preturile perioadei de baza. Pornind de la aceasta relatie rezulta:

(1.82) sau (1.83) Rezulta ca pentru a asigura o crestere economica ( >1 ) n conditiile n care indicele numarului de personal este aproximativ unitar, trebuie ca indicele productivitatii muncii sa fie supraunitar. Pe baza teoriei indicilor, indicele productivitatii sociale a muncii poate fi descompus pe factorii de influenta: Influenta productivitatii la nivel de ramura:

(1.84) modificare absoluta (1.85) influenta structurii numarului de personal pe ramuri ale economiei nationale

(1.86) modificare absoluta (1.87) 1.5.3. Indicele produsului intern brut Dinamica PIB poate fi analizata si daca se are n vedere productivitatea muncii la nivel de ramura, structura pe ramuri a salariatilor si numarul total de salariati. Descompunerea factoriala a dinamicii productivitatii sociale a muncii permite stabilirea contributiei factorilor la cresterea productivitatii. Un model mai elaborat de descompunere, este cel care ia n calcul urmatorii factori de influenta : productivitatea pe ramura (W) structura numarului de salariati pe ramura T* numarul total de salariati ( )

Indicele PIB pe seama celor trei factori de influenta este:

(1.88) cu modificarea absoluta: (1.89) Acest indice sintetic poate fi descompus n urmatorii indici factoriali: - indicele productivitatii muncii ( )

(1.90) (1.80) - indicele modificarii structurale ( )

(1.91) . - indicele modificarii numarului de personal ( (1.92) )

(1.93) (1.94)

Sistemul de indici devine: (1.95) Modelul permite analiza influentei fiecarui factor la cresterea productivitatii muncii. 5.3. Determinarea productivitatii muncii pornind de la timpul efectiv lucrat

Determinarea productivitatii muncii, pornind de la output (cifra de afaceri, valoarea adaugata bruta) si de la numarul de salariati ( ), nu tine seama de faptul ca un muncitor lucreaza efectiv sau nu pe tot parcursul unei zile (numarul mediu de salariati are la baza numarul scriptic al salariatilor si nu timpul efectiv lucrat de acestia ) O imagine mai exacta, asupra eficientei cu care este utilizata forta de munca, ne-o ofera determinarea productivitatii muncii pornind de la timpul efectiv lucrat, respectiv de la durata medie a zilei si a lunii de lucru. Indicatorii care pot fi determinati la nivel de societate comerciala sunt: productivitatea orara (Wh)

(lei/ora) productivitatea zilnica

(1.96)

(lei/zi) Utiliznd durata medie a zilei ( orara (Wh) rezulta: productivitatea zilnica:

(1.97) ), de durata medie a lunii ( ) si productivitatea

(1.98) productivitatea lunara: (1.99) Pornind de la relatia (1.99) se poate determina si evolutia productivitatii muncii n timp tinnd seama de cei trei factori de influenta: productivitatea orara, durata medie a zilei de lucru si durata medie a lunii de lucru. Indicele agregat va fii:

(1.100) a carei descompunere pe factori presupunei:

(1.101)

(1.102)

(1.103) Din analiza acestui model de descompunere factoriala rezulta ca pentru cresterea productivitatii muncii este necesar sa se asigure : cresterea productivitatii orare (Wh) o mai buna utilizare a zilei de lucru ( o mai buna utilizare a lunii de lucru ( ) )

Daca se are n vedere si pierderile de timp de munca pe seama utilizarii integrale a zilei si a lunii de lucru, se poate determina si rezerva de productie (pierderea de productie, din cadrul ntreprinderilor, ramuri sau economii nationale). (1.104) Este recomandat ca de productie. sa fie considerat ca o rezerva de productiesi nicidecum ca o pierdere

Bibliografie:

1. Statistica resurselor de munca Simona Ghita