Încălzirea globalăÎncălzirea globală

Prezentare: Ana Maria GrigorePrezentare: Ana Maria Grigore

Cls. a V a ACls. a V a A

CuprinsCuprins– Ce este încălzirea globală?– Incălzirea globală - un pericol ce poate fi prevenit– Clima – Cauzele care stau la baza încălzirii globale.– Antartica.Calota glaciară scade din cauza încplzirii globale– Încălzirea globală creşte rapid.Oceanele nu mai pot absorvi CO2– Uragane. Uraganul Katrina.– Un oraş plin de poluare\ Un oraş sănătos.– Efectul de seră– Europa, liderul luptei împotriva încălzirii globale - utilizare resurselor regenerabile

de energie, de exemplu energia eoliană– Ce poate provoca încălzirea globală şi câteva cauze– Încălzirea globală – Poluarea apelor continentale– Poluarea mediului înconjurator– Poluarea– Poluarea aerului– Poluarea solului– Protecţia mediului– Fiecare dintre noi poate face ceva pentru a reduce încălzirea globală

Ce este Ce este încălzirea globalăîncălzirea globală??

• Încălzirea globală este creşterea continuă a temperaturilor medii

înregistrate ale atmosferei în imediata apropiere a solului, precum şi a apei

oceanelor, constatată în ultimele decenii.

Încalzirea globală - un pericol Încalzirea globală - un pericol ce poate fi prevenit ce poate fi prevenit

ClimaClima

• Clima este starea medie a elementelor meteorologice pe o perioadă mai lungă de timp într-o anumită zonă. Clima nu este la fel pe toată planeta. Ea determină caracteristicile unei zone şi îşi lasă amprenta asupra vieţuitoarelor.

Cauzele care stau la baza încălzirii globale:

• În mod normal există o încălzire naturală a globului care permite dezvoltarea armonioasă a vieţii pe pamânt.

• Ceea ce duce la apariţia problemelor legate de încălzire sunt excesele de gaze din atmosferă generate de activitatea umana, responsabile de

dezechilibrul atmosferic.• Aceste gaze sunt:

- Dioxidul de carbon (cca 59%) - generat de arderea combustibililor fosili, - Metanul (cca 18%) - produs de vieţuitoare, de procesele de ardere a

lemnului, a vegetaţiei, a combustibililor fosili, etc- Protoxidul de azot (cca 6%) - rezultat în urma transformării microbiene a azotului din sol, din arderea combustibililor fosili, dejectii animaliere, etc,

- Ozonul de suprafaţă sau ozon troposferic (cca 12%) - este reprezentat de moleculele de ozon din atmosferă care intră în reacţie cu poluanţi ca

metan, dioxid de carbon şi oxizi de azot care provin în special din gazele de eşapament,

- Fluor-hidrocarburi partial halogenate, hidrocarburo perfluorurate, hexafluorura de sulf - sunt compuşi sintetici de asemenea responsabili de

producerea efectului de seră,- Vaporii de apă - au un rol important în procesul încalzirii globale prin

cantitatea însemnata din atmosferă.

Antartica.Antartica. Calota glaciarCalota glaciarăă scade scade

datoritdatorităă îîncncăălzirii globalelzirii globale • Cel mai mare bloc de gheaţă desprins vreodată din calota

glaciară a Antarcticii a fost surprins de specialişti în această lună. Icebergul acoperă nu mai puţin decât 415 de kilometri pătraţi.

• Motivul care a determinat desprinderea acestuia de calota glaciară este încălzirea globală.

Fenomenul, deşi considerat rar, îngrijorează specialiştii.

Pe lângă numeroase blocuri de gheaţă mai mici care se desprind şi se topesc în ocean cel mai mare iceberg, desprins anterior, a fost înregistrat la sfârşitul lunii februarie în insula Wilkins, în sud-vestul Peninsulei Antarctice. Prin topirea rapidă a gheţii insula Wilkins să dispară în următorii 15 ani.

Calota glaciară a Antarcticii a fost zona de pe glob care s-a resimţit cel mai mult, în ultimii 50 de ani, în urma încălzirii globale.

Specialişti în schimbările climatice din Anglia, Franţa şi Germania avertizează că încălzirea globală va creşte rapid, în următorii ani cu 30 %,

scrie publicaţia Times.Fenomenul încălzirii globale se va accentua foarte repede din cauza că

oceanele işi pierd din capacitatea de a absorbi emisiile de carbon.

În acelaşi timp şi vântul puternic poate fi o cauză a creşterii încălzirii globale, pentru că aduce spre uscat curenţi care conţin cantităţi mari de

dioxid de carbon, mai spun specialiştii.

Vânturile puternice sunt considerate ca fiind ele însele provocate de încălzirea globală din cauza combinării schimbărilor intervenite în stratul

de ozon şi emisiilor de carbon.

ÎÎncncăălzirea globallzirea globalăă cre creşşte te rapid.rapid. Oceanele nu mai pot Oceanele nu mai pot

absorbi CO2absorbi CO2

Mai multe uragane din cauza Mai multe uragane din cauza îîncncăălzirii globalelzirii globale

• Peter Webster, profesor la Georgia Tech's School of Earth and Atmospheric Sciences, împreună cu Greg Holland, Judith Curry şi Hai-Ru Chang au studiat numărul, durata şi intensitatea uraganelor ce au avut loc în perioada 1970-2004.

Peter Webster a descoperit că numărul uraganelor din categoriile 4 şi 5 aproape s-a dublat în ultimii 35 de ani, deşi numărul total a scăzut începând cu 1990. Această schimbare s-a datorat creşterii temperaturilor în acea perioadă.

"Ceea ce am descoperit este uimitor ", a spus Webster. “În anii 1970, se înregistrau în jur de 10 uragane din categoriile 4 si 5 pe an. Incepând cu 1990, numărul uraganelor din categoria 4 si 5 aproape s-a dublat, ajungând la 18 pe an."

Uraganele din categoria 4 au viteze ale vântului de 131-155 de mile pe oră, iar cele din categoria 5, cum a fost şi Katrina, ating viteze de 156 de mile pe oră sau chiar mai mult.

Acest lucru se datorează creşterii temperaturii mărilor şi oceanelor pe tot globul cu aproape 1 grad Fahrenheit.

UraganeUragane

Uraganul KatrinaUraganul Katrina

• Uraganul Katrina a fost un uragan care s-a format pe 23 august 2005, în timpul sezonului de uragane din Atlantic din acel an şi a cauzat distrugeri masive în Statele Unite ale Americii, pe coasta Golfului Mexic. Majoritatea pagubelor materiale şi a pierderilor de vieţi omeneşti au fost localizate în oraşul New Orleans, care a fost inundat după ce sistemul de diguri din zonă a cedat, în unele cazuri, la mult timp după ce furtuna avansase deja spre continent. [1] Alte distrugeri au avut loc în statele Mississippi şi Alabama, la distanţe de până la 160 km de centrul furtunii.

Efectul de serEfectul de serăă

Europa, liderul luptei Europa, liderul luptei îîmpotriva mpotriva îîncncăălzirii lzirii globale globale – utilizarea resurselor – utilizarea resurselor

regenerabile de energie, de exemplu regenerabile de energie, de exemplu energia eolianăenergia eoliană

Ce poate provoca Ce poate provoca îîncncăălzirea lzirea globalglobalăă ? ?

ÎÎncncăălzirea globallzirea globalăă

De foarte multa vreme în atmosferă există concentraţii

naturale de gaze cu efect de seră, cum ar fi vaporii de apă, gazele carbonice, metanul şi oxizii de

azot. Razele cu lungime scurtă de undă, numite lumină vizibilă a

soarelui pot traversa aceste gaze, încălzind atmosfera, oceanele,

suprafaţa planetei şi organismele vii. Energia calorică este răspîndită

în spaţiu în formă de raze infraroşii, adică de unde lungi.

Acestea din urmî sunt absorbite în parte de gaze cu efect de seră,

pentru a se refelecta încă odata de suprafaţa Pământului. Din cauza acestui fenomen natural, numit

“efect de seră” temperatura medie anuală la suprafaţa pământului se menţine la 15° C. Acesta e ceea ce

noi numim un climat normal.

Poluarea apelor continentale;

Încălzirea globală.

În urma unei evoluţii de milioane de ani biosfera a

ajuns să cuprindă un imens mecanism de viaţă care interceptează energia

chimică prin fotosinteză şi o distribuie prin diverse

moduri.

 Poluarea apelor continentale

Vorbind depre mediul în care trăim ne referim la biosfera, un înveliş atât de subţire a cărui grosime este mai mică decât o sutime din raza Pamântului. Biosfera conţine toate organismele vii şi constituie mediul în care ele trăiesc.

În urma unei evoluţii de milioane de ani biosfera a ajuns să cuprindă un imens mecanism de viaţă care interceptează energia chimică prin fotosinteză şi o distribuie prin diverse moduri. Biosfera cuprinde pădurile, munţii, lacurile, fluviile şi oceanele cu toată viaţa vegatală ce o conţin.                        

Pe parcursul anilor 2005-2015 pentru protecţia mediului ambiant si folosirea raţionala a resurselor naturale vor fi învestite în România un capital fix 69,0 mil.lei, numarul gunoaielor se vor micşora cu 16 la suta, degajarea substanţelor dăunatoare în aerul atmosferic va scădea cu 15 la sută.Protecţia mediului este un domeniu care necesită o abordare specifică în toate ramurile economiei naţionale. Obiectivul principal al strategiei de mediu constă în prevenirea si reducerea impactului negativ al activităţii economice asupra factorilor de mediu si resurselor naturale. Aerul este un factor vital al capitalului natural de aceea e necesar îmbunataţirea permanentă a calităţii lui. Există un sistem de amenzi , taxe si impozite pentru poluarea aerului.

Poluare mediului Poluare mediului îînconjurnconjurăătortor

Poluarea apelor este definită ca acea schimbare a compoziţiei apelor care le face dăunătoare pentru sănătatea oamenilor, neadecvate pentru întrebuinţarea economică sau recreativă şi care duce la deteriorarea florei şi faunei din mediul acvatic; se manifestă ca un fenomen complex, multiform, care exprimă atât unitatea dintre apele dulci si de mare, cat si dintre uscat si mediul advatic.             

Cea mai mare parte a substanţelor poluante provine din activităţile umane.

Poluarea apei

• Un oraş plin de poluare • Un oraş sănătos

Poluarea este fenomenul prin care aerul se încarcă cu substanţe străine, dăunatoare vieţii . Acestea işi modifică compoziţia sa naturală, atunci când este pătruns de elemente străine ce au efect dăunător asupra plantelor şi animalelor.

Solul este un amestec de materie din plante, minerale şi animale care se formează intr-un proces foarte lung, poate dura mii de ani. Solul este necesar pentru creşterea majorităţii plantelor şi esenţial pentru toată producţia agricolă. Poluarea solului este acumularea de compuşi chimici toxici, săruri, patogeni (organisme care provoacă boli), sau materiale radioactive care pot afecta viaţa plantelor şi animalelor.

Protecţia mediului Preocupările pentru protecţia mediului natural s-au făcut resimţite încă de la sfârşitul secolului al XIX-lea, când s-a făcut tranziţia de la atitudinea de admirare pasivă a frumuseţilor naturii la cea activă, de acţionare pentru protecţia ei şi de prevenire a exploatării abuzive a bogăţiilor naturale. Prima lege pentru protecţia mediului (Legea pentru Protecţia Monumentelor Naturii) a fost adoptată în 1930 şi, un an mai târziu, a luat fiinţa Comisia penru Protecţia Monumentelor Naturii, care funcţionează şi astăzi sub patronajul Academiei României. Aceasta lege a fost urmată de multe alte reglementări, dar Legea de protecţie a mediului a fost efectiv adoptată abia în 1973. În prezent sunt în jur de 630 de zone protejate în România, acoperind o suprafaţă totală de 1.200.000 ha. În afară de acestea există trei rezervaţii ale biosferei, 14 parcuri naţionale şi 362 rezervaţii naturale. Parcul Naţional Retezat (care a luat fiinţă în 1935), Parcul Naţional Rodna (care a luat fiinţă in 1990) şi Delta Dunării (rezervaţie înfiinţată în 1938) au fost incluse de UNESCO în cadrul rezervaţiilor biosferei, pe lista proprie de monumente ale naturii protejate.

Imagine din Parcul

National Retezat

Fiecare dintre noi poate face mai mult Fiecare dintre noi poate face mai mult pentru a reduce încălzirea globală!pentru a reduce încălzirea globală!