consumă o mare cantitate de energie și au viaţă scurtă și dacă le folosim e bine să le reutilizăm iar dacă nu se mai poate să le aruncăm în cel mai apropiat punct de colectare sau în tomberoane corespunzatoare: albastru pentru hârtie, verde pentru sticlă și galben pentru plastic si metal. D a c ă r e d u c e m , reutilizam si reciclăm putem fi siguri că se consumă mai putină energie, volumul de CO2 este mai mic și calitatea vieţii noastre va fi afectată într-o măsură mai mică. Pe 26 martie vă invităm pe toţi să stingeţi luminile de la 20:30 timp de o oră, Ora Pământului. Astfel dovedim cu toţii că vrem binele planetei. În fiecare zi ar trebui să folosim cu chibzuinţă și responsabilitate resursele naturale și nu numai, pentru că fară economie ne scade bugetul familiei, ci pentru că se regenerează totul foarte greu. Pe 26 martie 2010 luminile s-au stins timp de 1h in 4500 de orașe si 128 de ţări.

Prof. Emilia Dîlcu

Termenii folosiţi din ce în ce mai des‚în zilele noastre sunt: dezvoltare durabilă, sustenabilitate, încălzire globală, reciclare, efect de seră; cu toţ i i e levi , ado lescenţ i , pro fesor i suntem implicaţi în acţiuni ecologice, dar poate puţini încercăm să reducem consumul de energie doar gândindu-ne la buzunarul personal și nu la faptul că e c o n o m i s i m p e n t r u generaţiile viitoare. Termenul sustenabilitate se referă la folosirea responsabilă a resurselor planetei, la reducerea, reutilizarea și reciclarea corectă pentru ca viaţa generaţiilor viitoare să nu fie afectată. Prin campania celor ,,3R” încercăm să consumăm mai puţină energ ie , scopu l f i ind reducerea emanaţiilor de CO2 în atmosferă, astfel se produce mai greu efectul de seră, deci se evită incalzirea globala și se poate salva planeta. Dezvoltarea durabilă reprezintă, conform definiţiei dată de Comisia Mondială pentru Mediu si Dezvoltare, dezvoltarea care urmărește s a t i s f a c e r e a n e vo i l o r p r e z e n t u l u i , f a r ă a compromite posibilitatea generaţiilor viitoare de a-și

satisface propriile nevoi. Încălzirea globală reprezintă fenomenul de creștere continuă a temperaturilor medii ale atmosferei în ultimele doua secole. Efectul de seră este procesul de încalzire a planetei din cauza radiaţiei reflectate de aceasta și datorită prezenţei și a altor gaze în atmosferă.Cum putem si noi contribui la buna gestionare a resurselor planetei? Fiecare dintre noi trebuie să analizeze bine, înainte de a folosi ceva dacă acel lucru îi este necesar. La magazin, dacă nu avem multe cumpăraturi, poate ar fi bine să le transportam în mână sau să nu uităm să luam de acasă o sacosă; după spalatul pe mâini dacă nu avem un ștergar să folosim un șervet de hârtie și nu mai multe; decât să cumparam 5 sticle cu apă mai bine luăm un bidon de 5l; în locul sacoșelor de plastic să folosim de hârtie sau de pânză; în locul paharelor de plastic să le folosim pe cele de sticlă; din borcane, sticle, doze cu puţină imaginaţie, acuarele se pot obţine obiecte decorative. Ar fi i nd i ca t s ă m icșorăm consumul obiectelor de unică folosinţă deoarece pentru confecţionarea lor se

Ce poţi face tu ?

COLEGIUL TEHNIC

“ALEXANDRU IOAN CUZA”

BARLAD

Martie 2011 Numarul 8

Ai!Terra

CUPRINS

Ce poţi face tu ? 1

Împreună pentru viitorul Terrei

2

Cercul de ecologie “Ai!Terra”

3

Pădurile românești de ieri și de azi

4

Protecţia mediului ... la superlativ

5

De ce să colectăm selectiv?

6

Etnobotanice ... droguri ușoare ?

8

E-urile și sănătatea 9

Efectele ploii acide 10

Accidente ecologice

11

Portrete: Ștefan Procopiu

12

Cum să reciclezi hârtie?

13

Ritmul rapid de dezvoltare a tehnicii, în toate domeniile activităţii umane, are aspectele sale pozitive, dar și efecte negative, prin prejudicii aduse naturii sub diverse forme, ca: poluarea mediului, dezechilibrele ecologice și deteriorarea ecosistemelor naturale. În contextul înregistrării de rezultate spectaculoase, în domeniul știinţei și tehnicii, omul trebuie să înţeleagă perfect relaţia sa cu natura, că el este o parte a naturii, depinde de aceasta, dar nu este superior ei. Barry Commoner,om de știinţă american,spunea că : Noi le furăm generaţiilor viitoare elementele vitale: aerul și solul … astfel că societatea contemporană trebuie să acorde o atenţie prioritară naturii, să rezolve realist criza ecologică.

În perioada actuală,educaţia ecologică trebuie să fie un proces activ, continuu, de la o vârstă fragedă, prin acţiuni concrete, practice, la scară globală sau locală, în toate mediile și să antreneze cât mai mult întreaga societate. Ca orice formă de educaţie și cea ecologică are la bază principii obiective de realizare. În primul rând, se relevă necesitatea formării la om a unei conștiinţe, gândiri sau conduite ecologice. O dată cu dezvoltarea societăţii, omul a creat o serie de factori artificiali – factori sociali, care au devenit prioritari, permanent și cu efect negativ de acutizare a crizei ecologice..Așadar, apare necesitatea informării corecte a populaţiei în privinţa acţiunilor de exploatare raţională a resurselor naturale, de evitare a degradării mediului ambiant, de conservare a ecosistemelor, de cunoaștere perfectă a legilor și fenomenelor care guvernează în natură. Pentru reușita educaţiei ecologice, trebuie urmate anumite direcţii și principii. Astfel, manifestările internaţionale (conferinţe, congrese) au stabilit responsabilităţile ce revin guvernelor și organizaţiilor naţionale în privinţa protecţiei și conservării mediului înconjurător. Educaţia tinerilor în domeniul protecţiei mediului se realizează în școală, la toate disciplinele și prin activităţi extrașcolare organizate de școală, fundaţii sau alte instituţii. Educaţia ecologică prinde un contur interdisciplinar și polivalent.

Adevărata educaţie ecologică își va atinge scopul numai când elevii de azi, viitorii cetăţeni de mâine, vor fi convinși de necesitatea ocrotirii naturii, vor deveni factori activi prin acţiuni de apărare împotriva calamităţilor naturale, de retehnologizare a echipamentelor industriale, de înfiinţare de noi staţii de epurare a apelor uzate pentru reducerea efectului poluării mediului Ei vor găsi soluţii prin care să lege prezentul de viitorul planetei

În acest sens, în liceul nostru s-au demarat activităţi de educaţie ecologică ,,Ziua Pământului”, ,,Ziua Mediului”, „Poluarea în municipiul Bârlad”, ,,Curăţenie în toată ţara”, ,,Tineri eco-reporteri”, ,,Concursul de brazi decorativi din materiale reciclabile” cu scopul înarmării elevilor cu responsabilităţi ecologice, respectând particularităţile de vârstă și individuale, de a-i sensibiliza cu privire la frumuseţile naturii, de a le dezvolta gustul pentru descoperirea adevărurilor si legităţilor naturii din jurul lor. Astfel, toate aceste activităţi au avut drept scop cunoașterea problematicii ce vizează acţiunile de ocrotire a mediului, înţelegerea de către elevi a legislaţiei mediului înconjurător, formarea și dezvoltarea capacităţilor și abilităţilor de investigare, experimentare, explorare a realităţii, folosind instrumente și procedee specifice particularităţilor de vârstă și individuale, dezvoltarea interesului și responsabilităţii pentru menţinerea unui mediu echilibrat, propice vieţii sănătoase. Finalitatea acestor acţiuni l-a constituit și faptul de a-i învăţa pe elevi cum să iubească natura, să o cunoască, să o ocrotească, să adopte un comportament ecologic și să aibă o atitudine combativă fată de cei care provoacă stricăciuni sau distrug mediul înconjurător.

Deoarece demersurile didactice și educative au constituit un impuls permanent în această direcţie, anul acesta am propus un proiect ecologic, în ce privește ocrotirea naturii. Proiectul educativ „ PARTENERIAT CU MEDIUL”, care se va derula în lunile martie –iunie în parteneriat cu Primăria municipiului Bârlad urmărind cooptarea elevilor în acţiuni concrete de cunoaștere și intervenţie practică,pozitivă în ceea ce privește mediul natural înconjurător. În centrul acţiunii se afla elevii cercului de ecologie, iar accentul se pune pe formarea convingerii de ocrotire a mediului și adoptarea unui comportament adecvat ce promovează valorile pozitive în ce privește ocrotirea naturii. Proiectul educativ „ PARTENERIAT CU MEDIUL”are un rol deosebit atat pentru procesul instructiv- educativ cât si pentru imaginea scolii in cadrul comunitatii locale. Elevii vor dobândi informaţii de ultimă oră din domeniul educaţiei ecologice, vom implementa în școală o campanie de protejare și înfrumuseţare a mediului din curtea școlii, manifestată în comportament și atitudine de respect faţă de mediu.

Prof. Luminiţa-Sofia Ţircă

Împreună pentru viitorul Terrei

2 Ai!Terra

• 25 septembrie, Ziua Naţională a Curăţeniei; • Poluarea aerului, apei și solului; • 16 octombrie, Ziua Mondială a Alimentaţiei; • Drogurile etnobotanice; • Droguri; • Mâncarea de tip fast-food și băuturile acidulate; • Revista « Ai ! Terra »; • 22 aprilie, Ziua Mondială a Pământului; • Plantare de pomi și flori; • 5 iunie, Ziua Mondială a Mediului.

Anca Ghermănescu, clasa a 11-a P

Sfaturile ecologiştilor

· Cumpără un filtru din pânză pentru cafetieră, în locul celor de hârtie; · Cumpără un singur exemplar dintr-o anumită publicaţie și lasă-l în camera comună, astfel încât oricine să-l poată citi în pauza de prânz sau în orice alt moment; · Scrie pe ambele feţe ale unei foi de hârtie sau folosește hârtiile de care nu mai ai nevoie drept ciornă – apoi adună-le și du-le la reciclat; Procedează la fel cu caietele, revistele, cutiile, ambalajele de care nu mai ai nevoie. Amintește-ţi să scoţi capsele, agrafele, coperţile de plastic sau orice alte corpuri care nu sunt de hârtie, înainte de a le trimite la reciclat; · Încă un sfat: nu te grăbi să arunci etichetele de la

produse ori prospectele de la medicamentele terminate. Pune-le bine, îţi pot folosi mai târziu pentru a face mici notiţe de uz temporar. Am văzut persoane care, dintr-un simţ exagerat al curăţeniei aruncă orice hârtiuţă, dar atunci când trebuie să-și noteze repede un număr de telefon, ori să-și facă o listă de cumpărături, - care le va trebui doar în acea zi - smulg foaia din caiet/agendă, sau folosesc o coală albă de scris. Reciclarea se poate face și prin planificare.

Samuel Pavel, clasa a 11-a P

Pădurile României sunt defrișate pentru a obţine multe din produsele din hârtie pe care le poţi găsi la tine acasă sau la locul de muncă, cum ar fi hârtia igienică, cărţile de telefon, ziarele și hârtia de scris. Iată câteva lucruri pe care le poţi face pentru a salva copacii: · Fotocopiază sau printează faţă-verso și refolosește hârtia până la ultimul colţișor; · Reduce numărul de copii pentru fiecare document; · Cumpără hârtie reciclată, fără clor și reciclează hârtia utilizată la birou; · Refolosește plicurile; · Folosește un fax cu hârtie normală, astfel încât să poţi refolosi și recicla hârtia;

3 Numarul 8

Pădurile românești oferă priveliști grandioase în toate anotimpurile anului: primăvara , când florile timpurii-viorelele,părăluţele,floarea paștelui,se iau la întrecere cu floarea galbenă a cornului, vara , când pădurea de foioase are toate nuanţele de verde și când se coc fragii și zmeura, toamna , când armonia de culori a cod-rului trece de la arămiul stejarilor la roșul aprins al cireșilor salbatici, și iarna , când vuiește sub crivaţ. Marea bogaţie și diversitate a elementelor care alcătuiesc flora și vegetaţia pădurilor românești se datorează așezării geografice a ţării noastre la raspântie de areale de vegetaţie a nu-meroase specii de plante,precum și condiţiilor foarte variate de climă și sol. Pădurea reprezintă cea mai intinsă formaţie biogeografică a României.Arealul ei începe la șes și se termină prin vârful munţilor, reprezentând câmpiile mai înalte,Podișurile Moldovei,Dobrogei de la 200 m altitudine în sus, cea mai mare parte a Podișului Transilvaniei, dealurile și platformele pericarpatice în intregime și,în fine,munţii până la altitudinea ce variază,după situaţie și expoziţie între 1500 -1800 m iar uneori 1900 m. Limita superioară a pădurii s-a fixat acolo unde ea se rărește din ce în ce mai mult, iar esenţele consti-tutive încep a manifesta și ele caracter de sufe- rinţă, datorată condiţiilor neprielnice ce conferă vegetaţiei lemnoase, superioare, apropierea zonelor vecine și anume stepă-jos și pajiste alpină-sus. Pe vremuri pământul ţării noastre era acoperit de codrii seculari, întrerupţi doar ici-colo de câte o poiană. În Moldova ,este destul să ne amintim de Codrul Crasnei unde Bogdan Voievod, tatăl lui Ștefan cel Mare, a repurtat o stralucită biruinţă in 1450 , de Codrul Cosminului, Dumbravele Roșii de la Cotnari, Botoșani și Roman, Codrii Ca-poteștilor de la apus de Iași, Codrii Dobrovaţului din Vaslui… În România pădurile au avut de suferit din pricina omului mai mult decât în oricare alta ţară europeană. Devastarea pădurilor noastre era în plină desfașurare în timpul turcilor,care aveau un adevărat monopol în ce privește cerealele, vitele, lemnele Ţării Românești.Ea a luat o mare dezvoltare după desfiinţarea acestui monopol, când cerealele noastre au găsit debușeuri avanta-joase în Occident.Atunci a inceput defrișarea pădurilor pentru intensificarea agricul-turii.Pășunatul a contribuit și el foarte mult la scăderea domeniului forestier. Din 1850 pâna in 1915 s-au distrus prin pașunat peste 500 000 ha de pădure. Incendiile au contribuit și ele, în chip foarte serios la impuţinarea pădurii,indeosebi în anii secetoși.Astfel, numai în anul 1894 au ars 62 de

păduri ale statului. O enormă risipă de lemn s-a făcut pe vremuri(1790) atât în Muntenia cât și în Moldova cu pavarea străzilor orașelor (București,Iași,Craiova) cu grinzi de stejar care trebuiau mereu repa-rate.Pădurile,mai ales cele de câmpie,au avut mult de suferit și din pricina numeroaselor războaie pe care românii le-au avut cu turcii, cu ungurii sau care au avut loc între adversari pe teritoriul ţării noastre.Pentru refacerea podurilor și podeţelor distruse din cauza războiului (1916-1918) ,s-au tăiat enorme cantităţi de stejar.După primul răz-boi mondial s-a făcut Reforma agrară pentru ridi-carea păturii ţărănești, reformă în urma căreia micile petice de pădure erau tăiate sau piereau prin pășunat și tăieri neregulate. Mergând de-a lungul istoriei exemplele pot continuă. Cert este că,astazi,domeniul nostru forestier are în continuare de suferit: suprafeţe imense de păduri din centrul și nord­estul ţării (Harghita,Bacău,Piatra Neamţ) continuă să dispară ca urmare a defrișărilor masive din zonă,defrișări ce lasă în urmă peisaje dezolante.Arealul forestier ocupă,astazi,porţiunea centrală a ţării cu munţi si dealuri,mai puţin șesurile înconjuratoare.Linia de contact între pădure și stepă este neregulata,în raport cu condiţiile locale,și este însoţită de poieni,ogoare și vii. În ultimii ani s-a produs o schimbare radicală de concepţie asupra importanţei învelișului vegetal și, în general,al învelișului viu al Pământului pentru societatea omenească. Dacă până nu demult biosfera,ecosistemele, populaţiile de plante si animale care le compun erau privite doar ca resurse naturale capabile să furnizeze materii prime alimentare sau industriale, modificările nefavorabile ale mediului de viaţă au atras atenţia omenirii asupra rolului deosebit pe care îl are învelișul viu al Pământului ca parte de-terminantă a acestui mediu, fără de care dezvol-tarea viitoare a omenirii este de neconceput. Astăzi problema refacerii și conservării acestui mediu nu poate fi rezolvată satisfacator nici pe plan naţional nici pe plan internaţional.În cadrul acesteia,informaţia asupra vegetaţiei, ca parte a ecosistemului și a biosferei, nu poate lipsi. Civilizaţia umană,în ascensiunea sa,are de multe ori urmări nebănuite asupra mediului natu-ral,determinând dispariţia multor peisaje,mărturii geologice,plante si animale. Pentru a stăvili distrugerea ambientului și a se asigura posibilitatea continuării cercetărilor știin-tifice asupra unor părţi din natura nealterată de om,se cere o sporită responsabilitate din partea tuturor,o preocupare continuă pentru cultivarea interesului și dragostei tinerilor și copiilor faţă de aceste preţioase valori ale naturii.

prof.CRISTINA GINJU

PĂDURILE ROMÂNEȘTI DE IERI ȘI DE AZI

Dragostea pentru

frumuseţile naturii și-a găsit

ecou în minunatele legende,

basme,poe- zii populare și

culte.

4 Ai!Terra

• Barajul Verde este cea mai mare pădure plantată de om: 1.500.000 ha. Proiectul lansat în Algeria a urmărit să împiedice avansarea deşertului Sahara spre nordul ţării. Împăduririle s-au făcut cu esenţe forestiere, în special eucalipţi şi pini, specii cu o ancorare radiculară puternică şi o mare rezistenţă la condiţii de ariditate. Localnicii numesc acest proiect „Zidul verde chinezesc al Algeriei”.

• Cea mai mare grădină botanică din lume se află în Londra. Ocupă o suprafaţă de 110 ha.

• Cea mai veche grădină zoologică din lume ce poate fi văzută şi astăzi, a fost realizată în anul 1752, în Viena, de către împăratul Franz I.

• Conceptul de „monument al naturii” a fost dat de Alexander von Humboldt, după călătoria sa în America de Sud între anii 1799-1804, pentru a descrie un copac uriaş din Venezuela.

• Groenlanda este cel mai mare şi cel mai nordic parc naţional din lume, cu o suprafaţă de 972.000 km². Parcul a fost înfiinţat în anul 1974, printr-o hotărâre a guvernului Danemarcei, cu scopul protejării acestui mediu.

• Marea Barieră de Corali este cel mai mare parc submarin din lume, cu o suprafaţă de 3.670.800 km². Acest parc este situat în Australia.

• Parcul Naţional Serengeti de la poalele muntelui Kilimanjaro este cel mai bogat parc de pe glob în faună mare. Cuprinde peste 30 de specii de lei, leoparzi, gheparzi, elefanţi, rinoceri, antilope, girafe, zebre, etc.

• Stokholm este oraşul în care a avut loc prima conferinţă a O.N.U. cu referire la protecţia mediului. Evenimentul s-a desfăşurat în anul 1972, când s-a declarat ca ziua de 5 iunie să fie Ziua Mondială a Mediului Înconjurător.

• Veneţia a înfiinţat prima grădină botanică, în anul 1333, fiind cea mai veche grădină existentă şi în prezent.

• Wuolong este cea mai mare rezervaţie de urşi panda, cu peste 1.000 exemplare. Rezervaţia este în provincia Siciuan din China.

• Yellowstone este cel mai vechi parc naţional din lume, fiind înfiinţat în anul 1872. Este considerat cel mai complex parc din lume, fiind ocrotite forme şi fenomene naturale diverse: canioane, cascade, cea mai mare concentraţie de gheizere din lume (peste 300), vulcani noroioşi, copaci pietrificaţi, faună şi floră rară.

Prof.dr. Lăcrămioara Artene

PROTECŢIA MEDIULUI ... LA SUPERLATIVPROTECŢIA MEDIULUI ... LA SUPERLATIVPROTECŢIA MEDIULUI ... LA SUPERLATIVPROTECŢIA MEDIULUI ... LA SUPERLATIV

“Cu cât este

mai întinsă o

rezervaţie...., cu

atât îndeplinești

scopul ce

trebuie să-l

îndeplinească

un monument

al naturii.”

(E. Racoviţă)

5 Numarul 8

Adriana Mocanu, clasa a 11-aT

Parcul naţional Yellowstone

Pentru a proteja deșeurile de ambalaje, astfel incât ele să poată să fie reciclate! Dacă le amestecăm cu toate celelate deșeuri menajere, deșeurile de ambalaje ajung la groa-pa de gunoi. Hârtia odată ajunsă pe groapă nu mai poate fi reciclată. Cioburile sticlei nu mai pot fi recuperate, plasticul se infestează cu resturile menajere și nu mai poate fi reciclat. In plus, groapa de gunoi crește în loc să scadă și să fie eliminată, poluând solul și aerul.

DE CE SĂ COLECTĂM SELECTIV ?

“Nu vom salva tot ce ne-ar plăcea să

salvăm, dar vom salva mai

mult decât dacă n-am fi

incercat deloc.”

Sir Peter Scott

6 Ai!Terra

Catalin Ursache, Clasa a 9-a A2

Containerul galben

- Recipiente de plastic pentru băuturi (PET) și cele ale produselor lactate; - Recipientele produselor cosmetice si detergenţilor; - Caserole de plastic și polistiren, farfurii de plastic și pungi de plastic; spălate în prealabil - Dopuri metalice; - Conserve de metal; - Doze de aluminiu; - Spray-uri alimentare și cosmetice.

Recipiente din sticlă provenite de la băuturi și produse alimentare: - Sticle; - Borcane. Nu toate deșeurile de am-balaje pot fi reciclate! În contact cu produsele, unele ambalaje își pierd calităţile reciclabile.

- Pungi de hârtie; - Cutii de carton; - Ambalaje pentru sucuri si lactate. Știai că… … În România, o familie de 3 persoane generează și trimite la groapă aproximativ 1 tonă și jumatate de gunoi menajer / an? (dintre care, 10% sunt deșeuri de ambalaje)

Containerul verde Containerul albastru

Știai că… ... din 10 PET-uri reciclate se poate fabrică un tricou sau un metru pătrat de covor? Din 670 de can-uri se poate fabrica o bicicletă? ... Sticla are nevoie de 1.000.000 de ani pentru a se descompune în bucăţele mici și că descompunerea naturală a plasticului în mediul inconjurător necesită peste 500 de ani?

Liliana Mătură, clasa a X-a A

1 IDENTIFICĂ! 2 PRESEAZĂ! 3 DEPOZITEAZĂ! 4 DEPUNE!

Recunoaște un deșeu de ambalaj atunci când îl vezi, în propria locuinţă; este chiar ambalajul rămas de la fiecare produs pe care îl folosești tu, familia sau prietenii tăi.

Pentru a ocupa cât mai puţin spaţiu, pre-sează deșeurile de ambalaje tip PET, CAN sau carton îna-inte de depozi-tare.Astfel, vei putea aduna mai multe de-seuri de ambalaje înainte de a le trans-porta la containerele special amenajate de langa locuinţa ta!

Ai IDENTIFICAT deșeul de ambalaj! Nu îl arunca la gunoi! PRESEAZĂ-L și DEPOZITEAZA-L în locuinţa ta, în 3 saci diferiţi, în funcţie de tipul de material: plastic, metal, hârtie/carton, sticlă.

Identifică cel mai apropiat punct de colectare din cartierul tau! Depune deșeurile colectate separat în containerele special amenajate: galben, verde și albastru. Nu depune si alte lu-cruri care nu iti mai sunt de folos dar nu sunt deșeuri de am-balaje!

Legea 132/2010 prevede norme de colectare selectivă a deșeurilor în instituţiile publice. Sistemul de colectare selectivă a deșeurilor trebuie să respecte urmatoarele condiţii :

• Containerele și recipientele folosite pentru colectarea selectivă se inscripţio-nează cu denumirea materialului / materialelor pentru care sunt destinate.

• În fiecare birou /incintă al/a institutiei publice vor fi amplasate 3 recipiente de colectare selectivă a deșeurilor. Acestea vor avea următoarele culori, în functie de tipul deșeurilor colectate: albastru pentru deșeuri de hârtie și carton, galben pentru deșeuri de metal si plastic și alb/verde pentru sticla albă/colorată.

• Pe fiecare etaj/nivel al instituţiei publice vor fi amplasate recipiente de colectare selectivă.

• Recipientele vor fi amplasate într-un loc ușor accesibil , marcat și indicat cores-punzator.

• Înscripţionarea și aplicarea marcajului colorat trebuie să fie durabile și vizibile, astfel incât să se asigure identificarea destinaţiei containerelor și a recipientelor de colectare selectivă.

Prin aplicarea prezentei legi se urmăresc : • Creșterea gradului de reciclare și de valorificare a deșeurilor colectate selectiv. • Creșterea gradului de informare și constientizare, precum și educarea cetaţeni-

lor cu privire la colectarea selectivă a deșeurilor. Trebuie să respectăm aceste reguli pentru că :

• Terra este singura planeta cu viaţă din sistemul solar. • Reciclarea deșeurilor la nivel mondial a devenit rentabilă din punct de vede-

re economic. • Reciclarea hârtiei duce la scăderea numarului de păduri tăiate. • Se obţin metale (Au, Ag, Hg, Cu, Fe ) din componentele I.T, televizoa-

re,telefoane etc. • Colectarea selectivă a deșeurilor are ca efect diminuarea poluării. • Dacă omenirea nu ia măsuri pentru oprirea poluării, vom fi martorii pro-

priei dispariţii. Lupta impotriva poluării este o datorie a noastră, a tuturor cei care dorim să ne bucurăm

de aer curat, de legume și fructe sanatoase și de un mediu inconjurator curat. Comportarea fiecaruia dintre noi este decisivă în păstrarea minunatei noastre planete.

Anca Ghermanescu, clasa a 11-a P Președinte al « Cercului de ecologie »

DE CE SĂ COLECTĂM SELECTIV ?

Știi care sunt

beneficiile reciclării?

Economisim energie! Reducem poluarea!

Reducem suprafeţele ocupate de depozitele

de gunoi! Conservăm resursele

naturale! Se creează materie primă secundară!

7 Numarul 8

Roger Cean, Clasa a11-a E

Știai că… … Un televizor poate funcţiona trei ore încontinuu cu energia economisită prin reciclarea unei cutii de aluminiu? … La tipărirea unui cotidian de mare tiraj se folosesc 3.000 de metri cubi de lemn, adică 1.500 de arbori cu varsta de 50 de ani?

Un subiect de actualitate și despre care toată lumea a auzit îl reprezintă etntobotanicele. Ce ar trebui să se știe despre ele, ce efecte produc, care sunt riscurile acestora voi prezenta în rândurile de mai jos. Ce sunt de fapt etonobotanicele? Etnobotanicele sunt de fapt niste plante, uscate, care în combinaţie cu tutunul, sau simple au efect de drog. Ele contin substanţe halucinogene, care dau senzaţii de stări de bine dispunere și îti creaza o lume a ta. Însa această stare de ‘bine’ creaza dependenţă. Mulţi din cei care au încercat au crezut că sunt naturale și din acest motiv au început să consume. Un alt atu pe care l-au avut aceste etnobotanice a fost faptul că se puteau cumpara chiar de la magazine, acele Spice Shop-uri, chiar de sub ochii autoritaţilor, pentru că nu exista nici acum o lege care să le interzica. Însa ce nu se știe este faptul că ce se vând în aceste magazine nu sunt naturale sută la sută. Sunt combinate cu substanţe sintetice, chimicale extreme de periculoase. Un alt motiv îl reprezintă preţul foarte scăzut al acestora. Care sunt efectele etnobotanicelor și care sunt riscurile care le implică consumarea lor? Pentru că actionează ca un drog inseamnă că aceste plante creează stări de bine, halucinaţii. Îţi fac să îţi pierzi controlul asupra corpului tau, asupra creierului tau. Datorită substanţelor cu care se combină plantele acestea pot avea efecte negative asupra psihicului, determinând chiar crize schizofrenice. Efectul de dependenţă se simte imediat de la primul fum tras, pentru că la primul fum, nu simţi nimic, dar ce este de precizat este faptul ca chiar tu CERI înca unul. Si după primul plic, urmeaza următorul si următorul până la final. Cel mai grav efect este moartea. Există cazuri în care etnobotanicele au provocat moartea. Acest lucru au ridicat semene de întrebare la nivelul autoritaţilor și la nivel gurvernamental. Consumatorii trebuie să știe la ce riscuri se supun. E ca si cum ai consuma droguri. E adevarat că sunt droguri ușoare dar asta nu înseamnă că consumul lor nu implică efecte grave până la moarte. În plus de asta nici nu știi ce consumi. Sunt substanţe necunoscute la care medicii nu au gasit nicio soluţie impotriva lor. Îi ţin pe cei care ajung la spital două săptămâni la dezintoxicare și apoi tinerii se intorc la vechiul obicei. Cum iţi dai seama dacă o persoană este dependentă de etnobotanice? În primul rând își schimbă personalitatea. Devine irascibil, arogant, se supraapreciaza, refuză să iși justifice faptele și comportamentul. De multe ori au un discurs foarte logic și convingător când sunt sub efectul drogurilor. De aceea, primul semnal de alarmă nu trebuie ignorat. Al doilea ar putea veni prea târziu. Un studiu naţional arată ca etnobotanicele ocupa locul al doilea în preferinţele tinerilor, după marijuana. Consumul de droguri ușoare a crescut cu 4% de la un an la altul, iar cazurile de dependenţă sunt în crestere cu 35 %. Ai puterea să spui NU drogurilor!

Mădălina Caleap, clasa aX-a A

Etnobotanice ... droguri uşoare ?

Deși au omorât

zeci de tineri,

substanţele

etnobotanice

continuă să se

vândă în

"magazinele de

vise" din România,

sub denumirea de

îngrășăminte

pentru plante sau

odorizante.

8 Ai!Terra

instalează de la consumul a 10 ţigări pe zi.Unul din doi fumători vor să se lase de fumat și nu pot. Aproape toata lumea știe că fumatul duce la cancer,boli pulmonare,cardiovasculare,că îţi scurtează viaţa cu până la 10 ani (o singură tigară scurtează viaţa cu 5-20 de minute) și cu toate acestea fumează! La inceput,consecinţele fumatului par indepărtate,dar

Oamenii se apucă de fumat din mai multe motive, însă adesea din cauza anturajului sau din simplă curiozitate, fără a se gândi că pot ajunge dependenţi mai devreme sau mai târziu. Statisticile arată că 9 din 10 fumatori încep să fumeze înainte de 18 ani. La 50 de ani,un fumător are capacitatea respiratorie a unui nefumător de 75 de ani. Dependenţa de nicotină se

aceasta este doar o iluzie pe care este posibil să o plătești foarte scump în timp,și nu doar cu bani,ci și cu sănatatea ta,care este nepreţuită. Consumul îndelungat de tutun poate ucide!Atunci,de ce să începi să fumezi? Prof. Alina - Diana Constantinel

Spune ,,NU” fumatului !

Aditivii alimentari sunt substanţe chimice adaugate în alimente sau bǎuturi cu scopul de a le ameliora diverse proprietǎţi: gustul, culoarea, stabilitatea, rezistentǎ la alterare. În mod standardizat, denumirea lor este formata din litera "E" si un indice compus din trei cifre.

"E"-urile , cum au fost codificate pe plan internaţional substanţele chimice introduse în alimente, au fost astfel botezate tocmai pentru a ascunde cumpǎrǎtorilor denumirea substanţelor obţinute artificial. Sub motivaţia "tehnicǎ" a folosirii unei denumiri care sǎ nu fie dependentǎ de multitudinea limbilor de circulaţie internaţionalǎ, motivul real a fost acela de a nu speria consumatorul ci de a-l determina sǎ cumpere produse ambalate atractiv, dar foarte nocive. Aditivii alimentari sunt substanţe utilizate, în mod normal, ca ingrediente. Sarea, zahǎrul si oţetul sunt substanţe nelipsite din mâncarea noastrǎ. Nu sunt periculoase și fac preparatele mult mai apetisante. Dar, în ultimii 30 de ani, în conţinutul multor produse alimentare au apǎrut substanţe chimice, de sintezǎ, uzitate, mai cu seamǎ, în industria alimentarǎ. Aceastǎ categorie de substanţe artificiale sunt extrem de nocive și induc multe boli grave. Principalele categorii de E-uri din alimentele de pe piaţa româneascǎ I. E-uri naturale si inofensive • vitamina E naturala E 306, antioxidant natu-ral, prezent în ficat, oua, pește, soia; • vitamina C naturala, acidul ascorbic - E 300 (antioxidant); • clorofila E 140 - colorant natural întâlnit în produse de cofetǎrie, pasta de dinţi, cosmetice; • lecitina E 322 - antioxidant natural (prezent și în ciocolatǎ); • pectina E 440 - gelifiant natural. II. E-uri cu efecte negative asupra sǎnǎtǎţii E-uri SUSPECTE E 141, E 150, E 171, E 172, E 173, E 240, E 241, E 477; E-uri TOXICE, ce determinǎ apariţia unor afecţiuni și boli foarte grave: • boli intestinale: E 220-224;

E-urile și sănatatea

Deși toate cercetările privind efectul aditivilor asupra sănătăţii omului au relevat faptul că o bună parte din ei sunt

toxici, industria alimentară nu se poate

dispensa de aceștia, până acum

nedescoperindu-se vreo altă metodă prin care

alimentele să fie preparate și păstrate în condiţii mai bune fără ca

E-urile să fie utilizate.

9 Numarul 8

• boli digestive: E 338-341, E 450, E 407, E 461, E 463, E 465- 466; • boli de piele: E 230-233; • tulburǎri hepatice: E 200, E 230-234, E 250-252, E 461, E 463; • cresc colesterolul: E 320, E 321; • atacǎ sistemul nervos: E 311, E 312; • boli ale aparatului bucal: E 330

(acid citric sau sare de lǎmâie). E-uri PERICULOASE :E 102 , E 110, E 120, E 124 , E 230 E-uri CANCERIGENE Unele "E"-uri au fost incriminate de-a lungul timpului ca având, într-un fel sau altul, o contribuţie semnificativǎ la apariţia cancerului cu diverse localizǎri, în primul rând la nivelul tractului digestiv, al ficatului, cǎilor biliare sau al pancreasului. INAMICII PUBLICI NR. 1! E 123, E 131, E 211, E 213, E 214, E 215, E 216, E 217, E 239, E 621, E 950, E 951, E 954 Iată cîţiva dintre aditivii alimentari de care ar fi indicat să ne ferim: • în orice tip de salam – E 621 (glutamat de sodiu, intensificator de arome, cancerigen), E 450 (difosfaţi, stabilizatori de aciditate, grad mare de toxicitate); • în brînza topită – E 450 și E 339 (ortofosfat de sodiu, regulator de aciditate, grad mare de tox-icitate); • în diverse sortimente de marga-rină – E 200 (acid sorbic, conservant, grad mare de toxicitate); • în multe băuturi răcoritoare – cei mai nocivi aditivi: E 211 (benzoat de sodiu, conservant, canceri-gen), E 150 (caramel, grad mare de toxici-tate) și E 513 (acid fosforic, acidifiant, sub-stanţă cancerigenă). Sub codul "E" se as-cund circa 1.500 de aditivi. Conform unor studii recente, 12 dintre aceștia sînt can-cerigeni, unul este "foarte cancerigen" – E 123, unul "cel mai cancerigen" – E 330, iar 11 periculoși. Mai trebuie adăugat că multe produse românești nu conţin aceste E-uri, pentru că ele sînt scumpe și produ-cătorii români nu le pot achiziţiona. Prin urmare, alimentele românești, chiar dacă sunt ambalate mai puţin atrăgător, este posibil să fie mai sănătoase decît cele din import.

Mădălina Caleap, clasa aX –aA

Ploaia acidă a devenit o îngrijorare ecologică majoră de câteva decenii încoace. Până de curând se cunoștea puţin despre ploaia acidă. Oamenii de știinţă au sugerat niște teorii pentru a explica acest fenomen.

EFECTUL ASUPRA ATMOSFEREI Unii dintre constituenţii poluării

acide sunt sulfaţii, nitraţii, hidrocarbonii și ozonul. Aceștia există ca particule în aer și contribuie la formarea ceţii, afectând vizibilitatea. Aceasta face deplasarea dificilă, în special pentru piloţi. Ceaţa acidă împiedică deasemenea cursul luminii solare de la soare la pământ și înapoi.

E F E C T U L A S U P R A ARHITECTURII

Particulele acide sunt deasemenea depuse pe clădiri și statui, cauzând coroziunea. De exemplu, clădirea Capitoliului din Ottawa a fost dezintegrată din cauza excesului de dioxid de sulf din atmosferă. Piatra de var și marmura se transformă într-o substanţă fărâmicioasă, numită gips, după contactul cu acidul, lucru care explică coroziunea clădirilor și a statuilor. Podurile se corozează mai repede, și industria rutieră, ca și cea aeriană, trebuie să investească mulţi bani în repararea pagubelor produse de ploaia acidă. Nu numai că este o problemă economică, cauzată de ploaia acidă, dar este și un risc pentru siguranţa publică. De exemplu, în 1967, podul de peste Râul Ohio s-a prăbușit, omorând 46 de persoane- motivul? Coroziunea produsă de ploile acide.

EFECTUL ASUPRA OAMENILOR Unele dintre cele mai serioase

efecte ale ploii acide asupra oamenilor sunt problemele respiratorii. Emisiile de dioxid de sulf și dioxid de azot dau naștere unor probleme medicale precum tusea, astmul, dureri de cap, iritaţii ale ochilor, nasului și gâtului. Un efect indirect al ploii acide este că metalele toxice dizolvate în apă sunt absorbite de fructe, legume și în ţesuturile animalelor. Deși aceste metale toxice nu afectează direct animalele, ele au efecte serioase asupra oamenilor, atunci când sunt consumate. De exemplu, mercurul, care se acumulează în organele și ţesuturile animalelor, este legat de disfuncţiile

creierului la copii, precum bolile pe sistem nervos, leziuni ale creierului, și poate produce chiar moartea. La fel, un alt metal, aluminiul, prezent în organele animalelor, a fost asociat cu problemele la rinichi și recent a fost suspectat ca fiind legat de boala Alzheimer.

Știaţi că: •În august 1987, peste 100 de

persoane au fost tratate pentru iritaţii ale ochilor, gâtului și gurii, când 2 tone de dioxid de sulf gaz, foarte toxic, s-a scurs de la o fabrică de lângă Sudbury, Ontario. Chiar fără accidente, dioxidul de sulf, emis regulat de această fabrică, a fost legat de bronșitele cronice ale angajaţilor fabricii.

EFECTUL ASUPRA COPACILOR ȘI SOLURILOR

Unul dintre cele mai serioase impacte ale precipitaţiilor acide este cel asupra pădurilor și solurilor. Pagube majore se produc atunci când acidul sulfuric cade pe pământ sub formă de ploaie. Aluminiul, deasemenea prezent în sol este eliberat și acest element toxic poate fi absorbit de rădăcinile copacilor. Astfel, copacii sunt sortiţi morţii, fiind privaţi de nutritivii vitali, precum calciul și magneziul. În plus, îngheţurile severe pot agrava această situaţie.

EFECTUL ASUPRA LACURILOR ȘI ECOSISTEMELOR ACVATICE

Unul dintre efectele directe ale ploii acide este cel asupra lacurilor și ecosistemelor acvatice.

Există câteva căi prin care chimicalele acide pot pătrunde în lacuri. Unele substanţe chimice există ca particule uscate în aer, în timp ce altele pătrund în lacuri ca particule ude, precum ploaia, zăpada, lapoviţa, ceaţa. Ploaia acidă, care cade pe pământ, spală substanţele nutritive din sol și poartă metalele toxice eliberate din sol spre lacuri.

Știaţi că: •În doar 10 ani, din 1961 până în

1971, Lacul Lumsden din frumoasa regiune Killamey din Ontario, Canada, a trecut de la un pH de 6,8 la unul de 4,4. Aceasta este o mărire a acidităţii de aproape 200 de ori.

Georgiana Rusu, clasa a X-a A

EFECTELE PLOII ACIDE

“Dacă un singur

soare și un

singur aer

există pentru

toţi, de ce unii

ţin cu tot

dinadinsul să le

polueze,

poluându-se?”

Grigore Vieru

10 Ai!Terra

Roger Cean clasa a XI-aE

• Accidentul ecologic din Ungaria

4 octombrie 2010 Aproximativ 700.000 de metri cubi de reziduuri chimice s-au scurs dintr-un rezervor avariat. Noroiul roșu atingea doi metri în anumite zone în apropierea orașului Devecser, unde 230 de case și 19 străzi au fost inundate. Reziduurile chimice s-au deversat în vestul Ungariei și dupa ce au devastat un sat, omorând 4 oameni și rănind 113, s-au infiltrat în pănza freatică a regiunii. Vor trebui ani de zile pentru ca în zonă apele să mai poată fi utilizate în agricultură, nici nu se pune

problema să fie introduse în circuitul de filtrare pentru apa potabilă. Produsele agricole din zonă nu au mai putut fi comercializate fiind improprii consumaţiei. Vina o poarta o fabrică ungară, datorită unor măsuri insuficiente de securitate. Ungaria a clasificat greșit o substantă care a provocat dezastrul ecologic din 4 octombrie 2010; zece oameni au murit, alte zeci au suferit arsuri chimice și sute de persoane au rămas fară adăpost după ce rezervorul unei fabrici de aluminiu din vestul Ungariei a cedat pe 4 octombrie, ceea ce a provocat o deversare de pâna la un

milion de metri cubi de deșeuri toxice. Apa reziduală dintr-un batal al fabricii de aluminiu ungare implicate în catastrofa ecologică din toamnă conţine în continuare substanţe chimice toxice, care ameninţă un râu din apropiere, în pofida operaţiunii ample de curăţare desfășurate, a anunţat organizaţia Greenpeace, citată de BBC. Zece persoane au murit în luna octombrie, când, după fisurarea batalului de la fabrica de aluminiu, peste 600.000 de metri cubi de deșeuri cu un ph de 12-13 s-au scurs în pârâul Marcal, iar de acolo în râul Raba și în Dunăre.

Accidente ecologice

intreaga coastă meridională și sud-orientală a Statelor Unite și Mississippi, și s-a propagat în toate oceanele lumii. Potrivit celor mai “negre” previziuni, această catastrofă va continua să ucidă timp de multe generaţii, transformând cel mai probabil intregul Golf Mexic într-o zonă moartă. Animalele, viaţa omului, până și industriile, toate riscă potenţial daune permanente și distrugerea. Efectele dezastrului ecologic din Golful Mexic nu vor fi resimţite cu adevărat decât peste zece ani. Această amintește și de accidentul similar de la sonda Exxon-Valdez, unul din cele mai mari dezastre ecologice din istorie, care

a distrus colonii întregi de heringi, însa efectele nu au fost observate decât după câţiva ani. Raportul de 193 de pagini postat de British Petroleum pe site-ul său de Internet arată că explozia de pe platforma DeepWater Horizen, soldată cu un deazstru ecologic, s-a produs in urma unor "erori tehnice, a unor decizii luate de angajaţi, dar și din cauza unui design tehnic eronat al sondei".

• Dezastrul din Golful Mexic

20 aprilie 2010

Explozia platformei petroliere Deepwater Horizon și ulterioara deversare de petrol în Golful Mexicului este de-acum unanim considerată drept cel mai grav dezastru ambiental provocat de om din istorie. “Mareea Neagră” ameninţa să inghită intregul Golf,

“Ceasul de faţă ne

cere stăruitor să

convertim nostalgia

vagă într-o conștiinţă

generală, fermă,

activă, de comunicare

cu structura și

dinamica naturii, a

cărei ocrotire nu este

o problemă a

naturaliștilor, ci a

omului

însuși.” ( E.Pop )

11 Numarul 8

Constantin Postolache, Clasa a XI-a E

Prof. Beatrice Angheluţă

La 19 ianuarie anul acesta s-au împlinit 121 de ani de la nașterea marelui nostru fizician Ștefan Procopiu, și tot anul acesta distinsa sa soţie a implinit 100 de ani. Puţini știu că marele om de știinţă s-a născut la Bârlad, în anul 1890, într-o familie modestă; școala primară și liceul le urmează în localitatea natală, după care în 1908 ajunge la Iași, unde absolvă Facultatea de Știinţe Fizico-Chimice, unde își începe activitatea didactică și de cercetare încă din timpul

studenţiei ca preparator, publicând în anul 1913 lucrarea ,,Determinarea momentului magnetic prin teoria cuantelor lui M.Planck.”. Între 1914-1915 a studiat doctoratul la Sorbona. Acolo i-a cunoscut pe Einstein și pe Bohr, dar și pe alţi savanţi de talie internaţională cu care va colabora intens. Ștefan Procopiu este cel care a calculat cu un an înaintea savantului Niels Bohr momentul magnetic al electronului, numit magnetonul Bohr-Procopiu, formulă ce i-a

adus savantului danez premiul Nobel, fizicianul român multumindu-se doar ca facând parte din două comisii internaţionale de atribuire a premiului. Iubea natura, copiii, oamenii simpli, animalele, era un om bun iubit nu numai de familie, de colegii de la facultate ci și de ieșenii simpli. S-a stins în anul 1972 în casa din Iași.

Prof.Emilia Dîlcu

Portrete: Ștefan Procopiu- personalitate marcantă a fizicii românești

Pietrele preţioase

sunt minerale

care, din punct

de vedere estetic,

arată frumos sau

decorativ, fiind

folosite ca pietre

în bijuterii.

12 Ai!Terra

Interesul pentru pietrele preţioase datează din timpuri străvechi , înca din mezolitic. Legendele și miturile le atribuiau puteri miraculoase: safirul aducea putere, onoare și nemurire purtatorului său, rubinul era considerat piatra vieţii,cel care fortifica inima,

smaraldul era piatra aducătoare de noroc și simbolul nemuririi și credinţei.Chiar și în prezent oamenii cred înca în calitaţile, puterile magice și influentele astrale ale cristalelor, fiecare zodie având o piatră caracteristică. Procedeul Stone Therapie a fost patentat in Tucson, Arizona în anul 1933 de către Mary Nelson dintr-o întamplare: ea a mers la saună dar pentru că temperatura era prea mare-80 grd. Celsius – nu se simţea deloc bine, avea dureri mari dar într-un moment de inspiraţie a luat pietrele de bazalt care serveau la încalzirea saunei și le-a asezat pe zonele dureroase ale corpului iar senzaţia de bine a aparut în cel mai scurt timp. Pietrele au fost utilizate cu mult mai devreme în cadrul ritualurilor de purificare și

vindecare, călugarii japonezi își alinau durerile cu pietre încalzite și rotunjite, indigenii înfășurau pietre calde în frunze și le asezau pe diferite zone dureroase. Pietrele sunt alese pe mărimi și forme speciale, în funcţie de părţile corpului pe care sunt aplicate, trebuie să fie perfect netede. Utilizarea pietrelor nu se limitează numai la tratamente corporale ci și la tratamente cosmetice, masajul cu jad se pare ca are efecte antirid uimitoare. Iată câteva efecte benefice ale pietrelor pretioase, ele asezându-se în punctele vitale ale corpului: ametistul favorizează echilibrul sistemului nervos, diamantul calmează anxietatea, smaraldul are rol tonifiant, întarește memoria produce o stare de optimism, rubinul ajută memoria și revitalizează organismul, safirul atenuează durerile de cap , perla purifică sangele și intarește inima. După Chimia pietrelor și a metalelor pretioase-Luminita Irinel Doicin;Teodora Negrila; Gina Vasile

Prof.Emilia Dîlcu

TERAPIA CU PIETRE

Ștefan Procopiu 1890-1972

ZODIE PIATRĂ Vărsător Turcoaz Pești Ametist Berbec Carneol, Jasp Taur Diamant,

Zirconiu Gemeni Smarald Rac Perle,Aventurin Leu Rubin, cuarţ

roz Fecioară Citrin, agat Balantă Cuarţ fumuriu Scorpion Opal Sagetator Cuarţ Capricorn Onix

POVEȘ TI VESELE

Celebrul chimist Adolph Bayer preda chimia la Munchen. Cu o oră înainte de curs, intră în amfiteatru, unde-l văzu pe asistentul său învârtindu-se în jurul unui aparat din sticlă.

Ce trebuie să obţinem aici? Intrebă Bayer.

Cloroform! Bayer privi cu indoială aparatura. Și o să meargă? N-aveţi nici o grijă, domnule

doctor, în balon am pus și cloroformul!!

•Un fizician, un biolog și un chimist mergeau la ocean pentru prima dată. Fizicianul a văzut oceanul și a fost fascinat de valuri. A spus că vrea să facă niște cercetări cu privire la dinamica fluidă a valurilor și a intrat în apă. În mod evident, s-a înecat si nu s-a mai intors. Biologul a spus că vrea să cerceteze flora și fauna oceanului, astfel încât a intrat în apă. Nici el nu s-a mai intors. Chimistul a asteptat vreme îndelungată, dupa care a notat urmatoarea observaţie: "Fizicianul si biologul sunt solubili în apa oceanului”;

• Celebrul chimist Adolph Bayer preda chimia la Munchen. Cu o oră înainte de curs, intră în amfiteatru, unde-l văzu pe asistentul său învârtindu-se în jurul unui aparat din sticlă. -Ce trebuie să obţinem

aici? Întrebă Bayer. -Cloroform! Bayer privi cu indoială aparatura. -Și o să meargă? -N-aveţi nici o grijă, domnule doctor, în balon am pus și cloroformul!!

• Ce-i spune Moș Crăciun unui chimist? HOH! HOH! HOH!

• Cum se numește compusul

Ba(Na)2? Banana!

• Semnificaţii pentru un

chimist: protonul-am un dolar; electronul-sunt dator un dolar; neutronul-sunt lefter.

Povești vesele

13 Numarul 8

- hârtie de ziar, apă, mojar cu pistil, ramă de

lemn, plasă cu găurile de 1 mm, o folie de plastic tăiată la dimensiunile ramei, pioneze, un container sufi-cient de mare astfel incât să incapă

rama;

Folosind mojarul si pistilul se mojareaza o parte din hartia de ziar care, in prealabil, a fost rupta in bucati mici - se adauga din cand in cand cantitati mici de apa. Se pune intreaga cantitate de hartie si se continua mojararea pana cand se obtine o pasta omogena. Amestecul se pune in container cu o cantitate mare de apa si se lasa la “macerat” pentru 2-3 zile.

Se taie plasa la dimensiuni-

le ramei și se fixează pe ramă cu ajutorul pionezelor.Se transformă suspensia de celuloză în hârtie după cum urmează: se scufundă cu grijă rama cu faţa în sus în suspensia apoasă.

Se scoate apoi rama din

suspensie ţinand-o tot timpul în poziţie orizontală. Se curaţă usor de apă, apoi se aplică folia de plastic, se presează ușor iar cu un burete se ab-soarbe excesul de apă.

Se întorce rama cu faţa în

jos tinând folia de plastic în contact cu plasa. Se trage ușor folia cu pasta de hârtie pe ea. Se așează pe o suprafaţă plană.

Se usucă hârtia obţinută

– putem mări viteza de uscare folosind un uscător de păr. Și iată rezultatul: hârtie reciclată!

Prof. Beatrice Angheluţă

Bârlad, str. V.Pârvan nr.1 bis

Telefon: 0235/41.33.23, 0335/40.47.42

Fax: 0235/41.33.23 E-mail:

ai_terra_ecologie@yahoo.com

Cercul de Ecologie “Ai! Terra” a fost înfiinţat în anul 2000 în cadrul Colegiului Tehnic “Al.I.Cuza” Bârlad în scopul implicarii elevilor din liceu în activităţi legate de protecţia mediului: “Caravana celor 3R”, “SOS! Pădurea“, “Culorile alimentelor”, Reciclarea hârtiei în laborator, Concurs de desene pe teme ecologice, Concurs de creaţie folosind ma-teriale reciclabile... Scopul nostru este formarea unei atitudini critice faţă de extinderea poluării în cele mai diverse forme, mobilizând tinerii în sensul ocrotirii și conservării mediului înconjurător.

COLEGIUL TEHNIC “ALEXANDRU IOAN

CUZA” BARLAD

problemă. Poluarea urbană a aerului este cunoscută ca fum. Când fumul se amestecă cu aerul, după un timp, rezultă o “ploaie acidă”. Una cu procesele naturale care au loc in sol și poate distruge dintre cele mai mari probleme cauzate de poluarea aerului este încălzirea globală. Din cauza acumularii de dioxid de carbon și alte gaze, cunoscute sub numele de gaze de seră, căldura planetei nu mai este eliberată prin atmosferă, însă trecând radiaţiile venite de la soare. Din cauza efectului de seră, este de așteptat ca temperatura medie globală să crească cu 1° până la 3,5°C până în anul

Multă vreme omul a presupus că solul, apa, și aerul pot prelua, absorbi și recicla produsele reziduale ale activităţii sale; oceanul, atmosfera și chiar pământul fiind considerate receptoare cu capacitate nelimitată. Din păcate s-a dovedit că unele dintre aceste produse rezistă la descompunerea naturală fiind chiar toxice. Contaminarea de către om a atmosferei, poate avea multe forme și a început de cănd oamenii au folosit pentru prima oară focul în agricultură, încălzire și gătit. În t impu l Revo luţ ie i Industriale din secolele al 18-lea și al 19-lea, poluarea aerului a devenit o

2100. Chiar dacă această tendinţă pare a fi o schimbare minoră, creșterea ar face ca Pământul să fie mai cald decât a fost în u l t im i i 125 .000 an i , schimbând probabil tiparul climatic, afectând producţia a g r i c o l ă , m o d i f i c â n d distribuţia animalelor și plantelor și crescând nivelul mării.

E timpul să ne implicăm activ în ocroti-rea naturii. Fiecare tre-buie să facă ceva. Noi am început deja!

Autorii

În loc de încheiere

Ai! Terra

Ai!Terra

http://ai-terra-ecologie.webs.com

Colectivul de redacţie: Caleap Mădalina, XA Cean Roger , XI E Ghermănescu Anca, 11P Mătura Liliana , X A Mocanu Adriana , 11T Samuel Pavel, 11P Postolache Constantin , XI E Rusu Georgiana, XA Ursache Cătălin , 9A2 Colaboratori: Prof. Artene Lacrămioara Prof.Constantinel Alina Prof. Gînju Cristina Coordonatori: Prof. Angheluţă Beatrice Prof. Dîlcu Emilia Prof. Sava Natalia Prof.Ţîrcă Luminiţa Tehnoredactare: Prof.Beatrice Angheluţă

ISSN 2247 – 076X

ISSN-L = 2247 – 076X

Director: Prof. Păiș Mihaela