Înălţarea Sfintei Cruci – cuvinte şi predici preţioase (14 septembrie)

8/4/2019 Înălţarea Sfintei Cruci – cuvinte şi predici preţioase (14 septembrie)

http://slidepdf.com/reader/full/inaltarea-sfintei-cruci-cuvinte-si-predici-pretioase-14-septembrie 1/301

Înălţarea Sfintei Cruci(14 septembrie)

Înălţarea Sfintei Cruci este cea mai veche şi mai importantă dintre sărbătorile ortodoxe închinacinstirii Sfintei Cruci. În această zi sărbătorim de fapt amintirea a două evenimente deosebite distoria lemnului Sfintei Cruci: Aflarea Crucii pe care a fost răstinit !"ntuitorul şi înălţarea solemnă în faţa poporului de către episcopul !acarie al #erusalimului$ în ziua de %& septembrie danul ''() Aducerea sau întoarcerea Sfintei Cruci de la perşii pă"ni$ la anul *+,$ pe timpîmpăratului bizantin -eraclius$ care a depuso cu mare cinste în biserica Sf"ntului !orm"nt Sfintei Cruci0 din #erusalim.

Index

Evanghelia şi Apostolul zilei...................................................................................5



Canon de rugăciune la raznicul Înălţării Sfintei Cruci.....................................!Acatistul Sfintei Cruci..........................................................................................."#Co$entarii patristice % Înălţarea Sfintei Cruci...................................................&"'ieţile Sfinţilor % Cuv(nt la Înălţarea cinstitei şi de viaţă făcătoarei Cruci a )o$nului *!Sinaxar % Înălţarea Sfintei Cruci..........................................................................+*ărintele Cleopa Ilie % redică la raznicul Înălţării Sfintei Cruci.................+!Sf(ntul Ioan ,ură de Aur - Crucea proslăvire a lui /ristos............................!0

Sf(ntul Ioan ,ură de Aur - )espre cruce ca o1iect de veneraţie..................!+Sf(ntul Ioan ,ură de Aur % Să nu ne ruşină$ de taina Crucii2..................."33Sf(ntul 4eofan ăvor(tul - 6a 7nălţarea cinstitei Cruci a )o$nului 8I9........"3#

Sf(ntul 4eofan ăvor(tul - 6a 7nălţarea cinstitei Cruci a )o$nului 8II9. .."":Sf(ntul 4eofan ăvor(tul - 6a 7nălţarea cinstitei Cruci a )o$nului 8III9. ""#Sf(ntul 4eofan ăvor(tul - A$ 7nălţat Sf(nta Cruce 7n ini$ile noastre;. ."0:

Sf(ntul Ioan <axi$ovici % Înălţarea Sfintei Cruci..........................................."0*Sf(ntul 6uca al Cri$eei % redică la raznicul Înălţării Sfintei Cruci 8I9...."&"

Sf(ntul 6uca al Cri$eei % redică la raznicul Înălţării Sfintei Cruci 8II9"&5Sf(ntul =icodi$ Aghioritul - )eprinderi duhovniceşti % Să nu ne ruşină$ de /ristos

<editaţie la Sf(nta Cruce 8"9.............................................................................":"Sf(ntul =icodi$ Aghioritul - )eprinderi duhovniceşti % Să nu ne ruşină$ de /ristos<editaţie la Sf(nta Cruce 809.........................................................................."::Sf(ntul =icodi$ Aghioritul - )eprinderi duhovniceşti % Să nu ne ruşină$ de /ristos<editaţie la Sf(nta Cruce 8&9..........................................................................":+

Sf(ntul )i$itrie <itropolitul >ostovului % Cugetare dureroasă la $ulţi$ea ati$il<(ntuitorului nostru Iisus /ristos % pentru ca să 7nţeleagă tot creştinul c(t a sufer<(ntuitorul pentru noi şi cu$ că noi Îl răstigni$ iarăşi şi pe <aica )o$nului o 7ntristăp(nă la pl(ngere cu fiecare păcat pe care 7l face$..........................................."53

Sf(ntul Serafi$ So1olev % redică la Înălţarea Sfintei Cruci % S$erenia este singura capentru do1(ndirea darurilor Crucii )o$nului................................................"+:<itropolitul Augustin de ?lorina % redică la Înălţarea Cinstitei Cruci - Crucea - @ne1unie@putere................................................................................................................"+!Sf(ntul Ioan Iaco1 >o$(nul - Se$nul Sfintei Cruci......................................."#&ărintele Sofian Boghiu % Înălţarea Sfintei Cruci..........................................."#5ărintele Arsenie Boca % redică la Înălţarea Sfintei Cruci - iua Crucii...."#!ărintele Iachint al utnei % redici sensi1ile la praznicul Înălţării Sfintei Cruci şi la )u$inidupă Înălţarea Sfintei Cruci @Să $erge$ pe ur$ele )o$nului. uţin $ai ave$ de urcat vo$ aDunge sus. Acolo ne vo$ odihni.........................................................."!"

r. rof. )r. Constantin ,aleriu Crucea este se$nul schi$1ului de iu1ire 7ntre )u$nezeunoi..........................................................................................................................03+ărintele rotosinghel )r. 'asile 'asilache % redică la Înălţarea Sfintei Cruci0":Ierodiacon 'isarion Iugulescu % redică la Înălţarea Sfintei Cruci................0"#

>ugăciune.........................................................................................................00*r. )orin icioruş % redică la 7nălţarea Sfintei Cruci.....................................00#reot ,heorghe Sălăgian % redică la $arele raznic al Înălţării Sfintei Cruci0&&r. Conf. Fniv. )r. Constantin =ecula % redică la )u$inica Înălţării Sfintei Cruci 0&*Iero$onah Ioan Buliga Crucea - se$nul iu1irii lui )u$nezeu pentru lu$e0:3

ărintele Iosif 4rifa % 6a picioarele Crucii se poate afla taina $(ntuirii sufleteşti 0::



reot Sever =egrescu % =aşterea Crucii sau certitudinea Învierii..................0:+ărintele =icolae 4ănase % redică la Înălţarea Sfintei Cruci.........................0:!IS Arhiepiscop =icolae Condrea % Cuv(nt la praznicul Înălţării Sfintei Cruci05"IS Irineu op%Bistriţeanul % redică la Înălţarea Sfintei Cruci....................05&Înaltpreasfin itul 4eofan <itropolitul <oldovei i Bucovineiț ș % <o$entul 7ntre1ărilor de suf% fa ă 7n fa ă cu Sf(nta Cruceț ț ..............................................................................05*@Iu1irea ne1ună a lui )u$nezeu şi taina sluDirii @A te dărui fără să te i$pui. ărinte

Stăniloae despre sensul crucii ca 7$preună păti$ire odihnitoare că @=u$ai Crucea dăr($zidulG Biserica stă pe iu1irea răstignită...........................................................05!Iero$onah 6uca <irea - 4aina iu1irii ascunsă 7n verticală şi orizontala crucii0+0H$ul 7n faţa Crucii % redici $işcătoare şi trezitoare la Înălţarea Sfintei Cruci @<artragedie a o$enirii este ne7nţelegerea Crucii..................................................0+:

Arhi$. Andrei Coroian % H$ul 7n faţa Sfintei Cruci....................................0+5ărintele Claudiu <elean 8CluD9 % redică la Înălţarea Sfintei Cruci 803"&90#"ărintele Ciprian =egreanu % redică la )u$inica Înălţării Sfintei Cruci - 803"0)u$nezeu nu este doar $(na care ne scoate din necaz2 Suferinţa lui )u$nezeu pentru o$ul nu vrea să%6 cunoască............................................................................0#0

ărintele Ciprian =egreanu % redică la Înălţarea Sfintei Cruci 803"&9 % Ce vrea să spuacest praznic al Înălţării Sfintei Cruci cu$ ne vor1eşte nouă personal;0#*

Sf(ntul aisie de la =ea$ţ % Se$nul Sfintei Cruci % datina apostolicească....0!:r. 'alentin <ordasov % Crucii 4ale ne 7nchină$ /ristoase Înălţarea Sfintei Cruci 0!ărintele )a$aschin de la Sihăstria utnei % redică la praznicul Înălţării Sfintei Cruci 803"...............................................................................................................................0!#?iecare zi un dar al lui )u$nezeu - &** Cuvinte de folos pentru toate zilele anului % Crucea7nvierea noastră respingerea răului..................................................................&3&Iero$onahul ,herasi$ S$rnJKis % Scurtă istorie a 1ucăţilor 7n care a fost 7$părţită cinsti

Cruce.....................................................................................................................&356e$nul Sfintei Cruci de la <ănăstirea Liropota$u - Athos..........................&3#<inunea re7nnoirii aluatului la raznicul Înălţării cinstitei Cruci la $ănăstirea )ionisiu &"Silviu Cluci % <inunea re7nnoirii aluatului la raznicul Înălţării Cinstitei Cruci la $ănăstir'atoped.................................................................................................................&"0)e ce prăznui$ Înălţarea cinstitei Cruci;........................................................&":Adrian Cocoşilă % Înălţarea Sfintei Cruci 8zi de post9......................................&"+Înălţarea Sfintei Cruci 8iua Crucii9 - ": septe$1rie.....................................&03entru copii % Înălţarea cinstitei Cruci..............................................................&0&ovestea celor trei copaci....................................................................................&0#

4ăcerea lui )u$nezeu.........................................................................................&&"Icoane....................................................................................................................&&:



Evanghelia şi Apostolul zilei

Evanghelia



Ioan "! *%"" "&%03 05%&3 &"%&56. Când L-au văzut deci arhiereii şi slujitrii au stri!at" zicând# $ăsti!neşte-L% $ăsti!neşte-L&is-a lr 'ilat# Luai-L vi şi răsti!nii-L" căci eu nu- !ăsesc nici vină.*. udeii i-au răspuns# +i avem le!e şi după le!ea nastră ,l trebuie să mară" că -a ăcut pine /iu al lui 0umnezeu.. 0eci" când a auzit 'ilat acest cuvânt" mai mult s-a temut.2. 3i a intrat iarăşi n pretriu şi -a zis lui isus# 0e unde eşti 5u ar isus nu i-a dat nici urăspuns.17. 0eci 'ilat i-a zis# 8ie nu-mi vrbeşti +u ştii că am putere să 5e eliberez şi putere am să 5

răsti!nesc11. isus a răspuns# +-ai avea nici putere asupra 8ea" dacă nu i-ar i st dat ie de sus. 0aceea cel ce 8-a predat ie mai mare păcat are.

19. 0eci 'ilat" auzind cuvintele acestea" L-a dus aară pe isus şi a şezut pe scaunul de judecatn lcul numit pardsit cu pietre" iar evreieşte :abbata.14. 3i era ;inerea 'aştilr" cam la al şaselea ceas şi a zis 'ilat iudeilr# ată <mpăratul vstru.1=. 0eci au stri!at aceia# a-L% a-L% $ăsti!neşte-L% 'ilat le-a zis# ă răsti!nesc pe <mpăratvstru >rhiereii au răspuns# +u avem mpărat decât pe Cezarul.

16. >tunci L-a predat lr ca să ie răsti!nit. 3i ei au luat pe isus şi L-au dus ca să ie răsti!nit.1*. 3i ducându-3i crucea" a ieşit la lcul ce se cheamă al Căpăânii" care evreieşte se zi:l!ta"1. ?nde L-au răsti!nit şi mpreună cu ,l pe ali di" de parte şi de alta" iar n mijlc pe isus.12. ar 'ilat a scris şi titlu şi l-a pus deasupra Crucii. 3i era scris# isus +azarineanul" <mpăratiudeilr%@7. 0eci muli dintre iudei au citit acest titlu" căci lcul unde a st răsti!nit isus era aprape dcetate. 3i era scris# evreieşte" latineşte şi !receşte.



@=. 3i stăteau" lân!ă crucea lui isus" mama Lui şi sra mamei Lui" 8aria lui Clepa şi 8ar8a!dalena.@6. 0eci isus" văzând pe mama a şi pe ucenicul pe care <l iubea stând alături" a zis mamei al/emeie" iată iul tău%@*. >pi a zis ucenicului# ată mama ta% 3i din ceasul acela ucenicul a luat- la sine.@. 0upă aceea" ştiind isus că tate s-au săvârşit acum" ca să se mplinească criptura" a zi8i-e sete.

@2. 3i era acl un vas plin cu etA iar cei care <l lviseră" punând n vârul unei trestii de isun burete nmuiat n et" l-au dus la !ura Lui.97. 0eci după ce a luat etul" isus a zis# ăvârşitu-s-a. 3i plecându-3i capul" 3i-a dat duhul.

91. 0eci iudeii" iindcă era vineri" ca să nu rămână trupurile sâmbăta pe cruce" căci era maziua sâmbetei aceleia" au ru!at pe 'ilat să le zdrbească luierele piciarelr şi să-i ridice.9@. 0eci au venit staşii şi au zdrbit luierele celui dintâi şi ale celuilalt" care era răsti!nmpreună cu el.99. 0ar venind la isus" dacă au văzut că deja murise" nu -au zdrbit luierele.94. Ci unul din staşi cu sulia a mpuns casta Lui şi ndată a ieşit sân!e şi apă.

9=. 3i cel ce a văzut a mărturisit şi mărturia lui e adevărată şi acela ştie că spune adevărul" ca vi să credei.

Apostol

Epistola către Corinteni a Sf(ntului Apostol avel

I Corinteni " "#%0:

/railr"1. Căci cuvântul Crucii" pentru cei ce pier" este nebunieA iar pentru ni" cei ce ne mântuim" esputerea lui 0umnezeu.12. Căci scris este# B'ierde-vi nelepciunea nelepilr şi ştiina celr nvăai vi nimici-B.@7. ?nde este neleptul ?nde e cărturarul ?nde e cercetătrul acestui veac >u n-a dved0umnezeu nebună nelepciunea lumii acesteia@1. Căci de vreme ce ntru nelepciunea lui 0umnezeu lumea n-a cunscut prin nelepciune p0umnezeu" a binevit 0umnezeu să mântuiască pe cei ce cred prin nebunia prpvăduirii.

@@. /iindcă şi iudeii cer semne" iar elinii caută nelepciune"



@9. <nsă ni prpvăduim pe rists cel răsti!nit# pentru iudei" smintealăA pentru neamurnebunie.@4. 0ar pentru cei chemai şi iudei şi elini# pe rists" puterea lui 0umnezeu şi nelepciunea l0umnezeu.

Canon de rugăciune la raznicul Înălţării Sfintei Cruci



4ropar la 1raznicul Înălţării Sfintei Cruci$ lasul %: !"ntuieşte$ 2oamne poporul 3ău binecuv"ntează moştenirea 3a$ biruinţă binecredincioşilor creştini asupra celui potrivnic dăruieştecu Crucea 3a păzeşte pe poporul 3ău.

C(ntarea "

Ir$osul Cruce însemn"nd !oise$ dea dreptul cu toiaul !area 4oşie a despărţito pentru #sracel ce pedestru a trecuto) iar dea curmeziş lovind marea$ a împreunato împotriva carelor l

5araon$ deasupra scriind nebiruită armă$ pentru aceea$ să# c"ntăm lui -ristos$ 2umnezeului nostrcă Sa prea mărit.

StihCrucii 5ale ne nchinăm" tăpâne şi ântă <nvierea 5a lăudăm şi slăvim.

Chipul prea curatei patimi$ întru sine mai înainte la arătat !oise$ în mi6locul preoţilor st"nd. 7i cacruce închipuinduse cu întinderea m"inilor$ a biruit puterea lui Amalec cel atotpierzător$ pentaceasta$ să c"ntăm lui -ristos$ 2umnezeului nostru$ că Sa prea mărit.


1usa !oise pe st"lp doctorie împotriva muşcării celei stricătoare şi înveninată şi cu 8emnul cel chipul Crucii$ pe şarpele ce se t"ra pe păm"nt la leat$ vătămarea cea potrivnică întrînsul biruinpentru aceasta$ să c"ntăm lui -ristos$ 2umnezeului nostru$ că Sa prea mărit.


Arătata cerul biruinţa Crucii creştinului şi de 2umnezeu înţelepţitului împărat şi înverşunarvră6maşilor celor pizmăreţi$ întrînsa sa surpat$ înşelăciunea a pierit şi credinţa cea 2umnezeiască



marinile păm"ntului sa răsp"ndit$ pentru aceasta$ să c"ntăm lui -ristos$ 2umnezeului nostru$ că a prea mărit.

Catavasie Cruce însemn"nd !oise$ dea dreptul cu toiaul !area 4oşie a despărţito lui #srael$ cce pedestru a trecuto$ iar dea curmeziş lovind marea$ a împreunato împotriva carelor lui 5araodeasupra scriind nebiruita armă$ pentru aceea să# c"ntăm lui -ristos$ 2umnezeului nostru$ că Sprea mărit.

C(ntarea a &%a

Ir$osul 3oiaul spre închipuirea 3ainei se primeşte$ că prin odrăslire a ales preot$ iar pent9iserica cea mai înainte neroditoare$ acum a înflorit 8emnul Crucii$ spre putere şi spre întărire.


5iind lovită piatra cea v"rtoasă$ a izvor"t apă poporului celui neplecat şi împietrit la inimă şi a arăt3aina 9isericii celei de 2umnezeu chemate$ care are Crucea putere şi întărire.


Coasta 3a cea prea curată cu suliţa fiind împunsă$ apă şi s"ne a izvor"t$ care înnoiesc 8eea spală păcatul$ căci Crucea este lauda credincioşilor şi puterea şi întărirea drept credincioşilcreştini.Catavasie 3oiaul spre închipuirea 3ainei se primeşte$ căci cu odrăslire a ales preot$ iar 9isericcelei mai înainte neroditoare$ acum a înflorit 8emnul Crucii$ spre putere şi spre întărire.

C(ntarea a :%aIr$osul Auzitam$ 2oamne$ 3aina iconomiei 3ale$ înţelesam lucrurile 3ale şi am prea mă2umnezeirea 3a.


#zvoarele cele de fel amare lea prefăcut cu lemnul !oise în pustie de demult$ arăt"nd mai înainmutarea cea prin Cruce a pă"nilor la credinţă.


#ordanul ce primise în s"nul ad"ncimii sale securea$ a întorso în sus prin lemn$ însemn"nd prCruce şi prin 9otez$ tăierea înşelăciunii.


Cu sfinţenie se îmbulzeşte poporul cel alcătuit de patru părţi$ mer"nd înaintea Crucii$ închipuieşte cortul mărturiei şi cu starea sa cea cruciş se sfinţeşte$ prea mărinduse.




Cu minune fiind întinsă Crucea$ au strălucit raze ca soarele şi au spus cerurile: Slavă 2umnezeulnostru.

Catavasie: Auzitam$ 2oamne$ 3aina iconomiei 3ale$ înţelesam lucrurile 3ale) şi am prea mă2umnezeirea 3a.

C(ntarea a 5%a

Ir$osul $ de trei ori fericite 8emn$ pe care Sa 4ăstinit -ristos$ Împăratul şi 2omnul$ prin Caa căzut cel ce a înşelat cu lemnul$ înşelat fiind de Cel Ce a fost pironit pe tine cu trupul$ p2umnezeu$ Care dă pace sufletelor noastre.


2e tine Cruce$ 8emnul cel pururea lăudat$ pe care Sa 4ăstinit -ristos$ sa sfiit sabia care păz

;denul$ înv"rtinduse şi înfricoşătorul -eruvim sa plecat lui -ristos$ Cel Ce a fost pironit pe tinCare dăruieşte pace sufletelor noastre.


1uterile celor de dedesubt$ cele potrivnice Crucii$ se înfricoşează de semnul cel însemnat în văzduîntru care umblă neamul celor cereşti$ iar păm"ntenii îşi pleacă enunchii lui -ristos$ Celui Ce dpace sufletelor noastre.

StihCrucii 5ale ne nchinăm" tăpâne şi ântă <nvierea 5a lăudăm şi slăvim.Cu raze nestricăcioase$ arăt"nduse 2umnezeiasca Cruce$ neamurilor celor întunecate$ care zăceîn rătăcirea înşelăciunii$ 2umnezeiască 8umină lea strălucit şi către -ristos$ Cel Ce Sa pironit d"nsa$ lea povăţuit$ Cel Ce dăruieşte pace sufletelor noastre.

Catavasie: $ de trei ori fericite 8emn$ pe care Sa 4ăstinit -ristos$ Împăratul şi 2omnul$ prin caa căzut cel ce a înşelat cu lemnul$ înşelat fiind de Cel Ce sa pironit pe tine cu trupul$ pe 2umnezeCare dă pace sufletelor noastre.

C(ntarea a *%a

Ir$osul În p"ntecele fiarei celei din apă$ #ona palmele întinz"nduşi în chipul Crucii$ m"ntuitoar1atimă mai înainte a închipuito lămurit$ de unde a treia zi ieşind$ Învierea cea mai presus de lumeînsemnat$ a lui -ristos 2umnezeu$ Cel Ce Sa 4ăstinit cu trupul$ iar cu Învierea cea de a treia lumea a luminat.




Cel de bătr"neţe "rbovit şi de neputinţă slăbănoit$ 1atriarhul #acov$ se îndrepta cu schimbarm"inilor$ arăt"nd lucrarea Crucii celei de viaţă purtătoare$ pe care pironit fiind 2umnezeu cu trupuboala cea de suflet pierzătoare a înşelăciunii a tămăduito şi vechimea Scripturii$ a 8eii ceumbroase$ a înnoito.


1un"nduşi palmele 2umnezeiescul #srael pe capetele tinerilor cruciş$ a arătat semnul cel de viapurtător şi păr"nduise lui #osif că sa înşelat$ socotind mai de cinste poporul 8eii celei vechi$ şia schimbat #srael m"inile$ ci a striat: că va întrece poporul lui -ristos cel de cur"nd alcătuit şi Crucea înrădit.

Catavasie: În p"ntecele fiarei celei din apă$ #ona palmele întinz"nduşi în chipul Crucm"ntuitoarea 1atimă mai înainte a închipuito lămurit$ de unde a treia zi ieşind$ Învierea cea mpresus de lume a însemnat a lui -ristos 2umnezeu$ Cel Ce Sa 4ăstinit cu 3rupul$ iar cu Înviercea de a treia zi lumea a luminat.

Condac$ lasul al &lea. odo1ie Cel ce 3eai înălţat pe Cruce de bunăvoie$ poporului 3ău celnou$ numit cu numele 3ău$ îndurările 3ale dăruieştei$ -ristoase 2umnezeule. <eseleşte cu puter3a pe binecredincioşii creştini$ dăruindule lor biruinţă asupra celui potrivnic$ av"nd a6utorul 3armă de pace$ nebiruită biruinţă.

C(ntarea a +%a

Ir$osul =ebuna poruncă a tiranului celui pă"n pe popoare lea tulburat$ sufl"nd cu înrozire şi hulă ur"tă împotriva lui 2umnezeu$ însă pe cei trei tineri nu ia înfricoşat m"nia cea de fiară$ ni

focul cel mistuitor) ci$ cu duh de rouă aducător$ ce împotrivă răsuna$ împreună cu focul fiinc"ntau: 1rea lăudate 2umnezeul părinţilor şi al nostru$ bine eşti cuv"ntat.


2in lemn ust"nd omul cel dint"i$ în stricăciune a căzut şi cu izonirea cea cumplită din viaos"ndinduse$ ca şi cu o boală trupească vătămătoare$ toată firea omenească a murdărito. 2ar$ pr8emnul Crucii$ c"şti"ndune iarăşi tămăduirea$ c"ntăm: Cel Ce eşti prea lăudat$ 2umnezepărinţilor şi al nostru$ bine eşti cuv"ntat.StihCrucii 5ale ne nchinăm" tăpâne şi ântă <nvierea 5a lăudăm şi slăvim.

Călcata porunca lui 2umnezeu neascultarea şi ustarea din pom cea fără de vreme a pricinumoarte neamului omenesc şi sa oprit cu pază de atunci pomul vieţii de a mai împărtăşi viaţa cprea scumpă de care sa învrednicit t"lharul cel mulţumitor$ prin cumplita moarte a Crucii$ stri"n2umnezeul părinţilor şi al nostru$ bine eşti cuv"ntat.


#srael cel ce vedea cele ce aveau să fie$ de v"rful toiaului său sa rezemat$ c"nd sa înt"mpinat

#osif$ arăt"nd mai înainte$ că întru prea mărita Cruce se va rezema puterea Împărăţiei$ căci Cruc



este laudă de biruinţă şi lumina celor ce cu credinţă c"ntă: Cel Ce eşti$ 2umnezeul părinţilor şi nostru$ bine eşti cuv"ntat.

Catavasie: =ebuna poruncă a tiranului celui pă"n pe popoare lea tulburat$ sufl"nd cu înrozire cu hulă ur"tă împotriva lui 2umnezeu$ însă pe cei trei tineri nu ia înfricoşat m"nia cea de fiară$ nfocul cel mistuitor) ci$ cu duh de rouă aducător$ ce împotrivă răsuna$ împreună cu focul fiinc"ntau: 1rea lăudate 2umnezeul părinţilor şi al nostru$ bine eşti cuv"ntat. C(ntarea a #%a

Ir$osul 9inecuv"ntaţi tineri cei întocmai cu numărul 3reimii$ pe făcătorul 2umnezeu 1ărintelăudaţi pe Cuv"ntul Cel Ce Sa poor"t şi focul în rouă la prefăcut şi prea înălţaţi pe 2uhul C1reasf"nt$ Care dă viaţă tuturor$ întru toţi vecii.


Înălţ"nduse lemnul cel stropit cu s"nele Cuv"ntului lui 2umnezeu$ Cel Ce Sa Întrupat$ lăud

puterile cereşti chemarea păm"ntenilor şi o prăznuiţi$ popoarelor închinaţivă cinstitei Crucii -ristos$ prin care sa făcut ridicarea lumii în veci.


1ăm"ntenii$ cei ce sunteţi chivernisitori ai darului$ cu preoţească cuviinţă înălţaţi cu m"inile Crucepe care a stat -ristos 2umnezeu şi suliţa care a străbătut trupul Cuv"ntului lui 2umnezeu ca$ văz"toate neamurile m"ntuirea lui 2umnezeu$ să8 prea mărească în veci.


Cei mai înainte aleşi prin 2umnezeiasca 1ronie$ credincioşi împăraţi creştini$ veseliţivă şi lăudaţi cu arma cea purtătoare de biruinţă a Crucii$ care de la 2umnezeu vi sa dăruit că întaceasta se risipesc în veci neamurile cele potrivnice$ care năvălesc cu îndrăznire.Catavasie:

Stih: Să lăudăm$ să binecuv"ntăm şi să ne închinăm 2omnului$ c"nt"ndu# şi preaînălţ"ndu8 pe întru toţi vecii.

9inecuv"ntaţi tineri cei întocmai cu numărul 3reimii$ pe făcătorul 2umnezeu 1ărintele$ lăudaţi Cuv"ntul Cel Ce Sa poor"t şi focul în rouă la prefăcut şi prea înălţaţi pe 2uhul Cel 1reasf"nCare dă viaţă tuturor$ întru toţi vecii.

6a c(ntarea a !%a

Stih 8ăreşte" sulete al meu" pe 'reacinstită Crucea 0mnului.



Ir$osul 4ai de taină eşti$ =ăscătoare de 2umnezeu$ care ai odrăslit nelucrat pe -ristos$ întru calemnul Crucii cel de viaţă purtător pe păm"nt a fost sădit$ pentru aceasta$ acum înălţat fiinînchin"ndune lui$ pe tine te mărim.

4roparul Să se bucure toţi copacii dumbrăvii$ pentru că li sa sfinţit firea de la Săditorul lo-ristos$ Cel Ce a fost 4ăstinit pe lemn$ acela Înălţ"nduSe acum$ ne închinăm 8ui şi Îl mărim.

Stih 8ăreşte" sulete al meu" pe 'reacinstită Crucea 0mnului.Crucea lui -ristos$ capul tuturor$ sa înălţat corn sfinţit celor binecredincioşi întru care se sfăr"mtoate coarnele viclenilor demoni$ pentru aceasta$ acum fiind înălţată$ închin"ndune ei$ pe tin=ăscătoare de 2umnezeu$ te mărim.

Stih 8ăreşte" sulete al meu" <nălarea cinstitei şi de viaă ăcătarei Cruci a 0mnului.

#rmosul: !oartea$ ce a venit neamului omenesc prin m"ncarea din pom$ prin Cruce sa stricat astăpentru că blestemul strămoaşei cel a tot neamul sa dezleat prin drasla prea curatei !aici a l

2umnezeu$ pe care toate 1uterile Cereşti o măresc.


=e mai lăs"nd amărăciunea lemnului a fi pierzătoare$ desăv"rşit prin Cruce ai tămăduito$ 2oamnpentru aceea şi lemnul ce a prefăcut oarec"nd amărăciunea apelor mării a închipuit lucrarea Crupe care toate puterile cereşti o măresc.


1e noi$ cei căzuţi pururea prin reşeala strămoşului$ astăzi neai ridicat prin Crucea 3a$ 2oamne precum prin neînfr"nare se cuprinsese firea omenească de înşelăciune$ aşa iarăşi pe toţi nea m"ntlumina Crucii 3ale$ pe care credincioşii o mărim.


Ca să arăţi că prea măritul chip al Crucii 3ale$ 2oamne$ se cuvine a fi închinat de toată lumea$ lumină necuprinsă lai închipuit pe cer$ înaintea credinciosului împărat armă nebiruită pentru acee1uterile Cereşti te măresc.

Catavasie 4ai de taină eşti$ =ăscătoare de 2umnezeu$ care ai odrăslit nelucrat pe -ristos$ întcare lemnul Crucii cel de viaţă purtător pe păm"nt a fost sădit$ pentru aceasta$ acum înălţat fiinînchin"ndune lui$ pe tine te mărim. Sedelna$ lasul al >lea. odo1ie 1orunca cea cu taină lu"ndo întru cunoştinţă$ cel fără de trup$ casa lui #osif derab a stătut înainte$ zic"nd celei ce nu ştia de nuntă: Cel ce a plecat cu poor"rcerurile încape$ fără schimbare$ tot întru tine$ pe Care şi văz"ndu8 în p"ntecele 3ău$ lu"nd chip rob$ mă spăim"ntez a stria către tine: 9ucurăte$ !ireasă$ pururea 5ecioară.



În 4ai de demult$ lemnul ma olit prin m"ncare$ vră6maşul pricinuindumi omor"rea iar lemnCrucii$ aduc"nd haina vieţii oamenilor$ sa înfipt în păm"nt şi lumea toată sa umplut de toabucuria$ pentru aceasta$ văz"ndo înălţată lui 2umnezeu cu credinţă popoare să striăm: plină esde Slavă Casa 3a.

Acatistul Sfintei Cruci



>ugăciunile 7ncepătoare

<n numele 5atălui" şi al /iului şi al ântului 0uh. >min.

lavă Die" 0umnezeul nstru" lavă Die %lavă Die" 0umnezeul nstru" lavă Die %lavă Die" 0umnezeul nstru" lavă Die %

<mpărate ceresc" 8ân!âietrule" 0uhul >devărului" care pretutindenea eşti" şi tate le implineş

;istierul bunătăilr şi 0ătătrule de viaă" vin şi te sălăşluieşte ntru ni" şi ne curăeşte pe nde tată intinăciunea" şi mântuieşte" Eunule" suletele nastre.

inte 0umnezeule" inte 5are" inte ără de marte" miluieşte-ne pe ni. inte 0umnezeule" inte 5are" inte ără de marte" miluieşte-ne pe ni. inte 0umnezeule" inte 5are" inte ără de marte" miluieşte-ne pe ni.

lavă 5atălui şi /iului şi ântului 0uh. 3i acum şi pururea şi n vecii vecilr. >min.

'reasântă 5reime" miluieşte-ne pe niA

0amne" curăeşte păcatele nastreAtăpâne" iartă ărădele!ile nastreAinte" cercetează şi vindecă neputinele nastre" pentru numele 5ău.

0amne" miluieşte % 0amne" miluieşte % 0amne" miluieşte %

lavă 5atălui şi /iului şi ântului 0uh. 3i acum şi pururea şi n vecii vecilr. >min.



5atăl nstru" Care eşti n ceruri" sinească-se numele 5ău" vie mpărăia 5a" acă-se via 5precum n cer aşa şi pe pământ. 'âinea nastră cea spre iină dă-ne- nuă astăzi. 3i ne iarnuă !reşalele nastre" precum şi ni iertăm !reşiilr nştri. 3i nu ne duce pe ni n ispită" ci nizbăveşte de cel rău. Că a 5a este <mpărăia şi puterea şi slava" a 5atălui şi a /iului şi a ântul0uh" acum şi pururea şi n vecii vecilr. >min.

8iluieşte-ne pe ni" 0amne" miluieşte-ne pe ni" că nepricepându-ne de nici un răspunaceastă ru!ăciune aducem Die" ca unui tăpân" ni" păcătşii rbii 5ăi" miluieşte-ne pe ni.

lavă 5atălui şi /iului şi ântului 0uh.

0amne" miluieşte-ne pe ni" că ntru 5ine am nădăjduitA nu 5e mânia pe ni arte" nici pmeărădele!ile nastre" ci caută şi acum ca un 8ilstiv şi ne izbăveşte pe ni de vrăjmaşii nştri" c5u eşti 0umnezeul nstru şi ni suntem pprul 5ău" ti lucrul mâinilr 5ale şi numele 5ăchemăm.

3i acum şi pururea şi n vecii vecilr. >min.

?şa milstivirii deschide- nuă"binecuvântată +ăscătare de 0umnezeu" ca să nu pierim cei nădăjduim ntru tine" ci să ne mântuim prin tine din nevi" că tu eşti mântuirea neamulcreştinesc.

Crezul Cred <ntr-?nul 0umnezeu" 5atăl >tiitrul" /ăcătrul cerului şi al pământului" al tuturr celvăzute şi nevăzute.

3i ntru ?nul 0mn isus rists" /iul lui 0umnezeu" ?nul-+ăscut" Care din 5atăl -a născumai nainte de ti vecii. Lumină din Lumină" 0umnezeu adevărat din 0umnezeu adevăra+ăscut" nu ăcut" Cel de iină cu 5atăl" prin Care tate s-au ăcut.Care pentru ni amenii şi pentru a nastră mântuire.-a p!rât din ceruri 3i -a ntrupat de 0uhul ânt şi din 8aria /eciara 3i -a ăcut m.3i -a răsti!nit pentru ni n zilele lui 'ilat din 'nt" 3i a pătimit şi -a n!rpat. 3i a nviattreia zi după cripturi . 3i -a suit la ceruri şi 3ade de-a dreapta 5atălui. 3i iarăşi va să vină cu slavă" să judece viii mrii" > cărui <mpărăie nu va avea sârşit.3i ntru 0uhul ânt" 0mnul de viaă /ăcătrul" Care din 5atăl purcede"

Cela ce mpreună cu 5atăl şi cu /iul este nchinat şi slăvit" Care a !răit prin prrci.<ntru-una ântă brnicească şi apstlească Eiserică"8ărturisesc un btez ntru iertarea păcatelr">ştept nvierea mrilr şi viaa veacului ce va să ie. >min %

Condacul "$ de trei ori fericită şi prea cinstită Cruce$ ţie ne închinăm credincioşii şi te mărim$ veselindune dumnezeiasca ta înălţare. Ca o pavază şi armă nebiruită$ ocroteşte şi acoperă cu darul tău pe cei c"ntă: Eucură-te" cinstită Cruce" păzitare a creştinilr%



Icosul "Înerii din cer în chip nevăzut încon6oară cu frică Crucea cea de viaţă purtătoare şi văz"ndo cuîmparte acum cu strălucire credincioşilor har de lumină dătător$ se înspăim"ntează şii stau înainzic"nd către d"nsa unele ca acestea:9ucurăte$ cinstită Cruce$ păzitoare a lumii)9ucurăte$ slava 9isericii)9ucurăte$ căci izvorăşti tămăduiri cu îndestulare)

9ucurăte$ căci luminezi marinile lumii)9ucurăte$ 8emn de viaţă mirositor şi vistieria minunilor)9ucurăte$ prea fericită şi de daruri dătătoare)9ucurăte$ căci eşti dumnezeiesc aşternut picioarelor)9ucurăte$ căci teai aşezat spre închinarea tuturor)9ucurăte$ pahar plin de curată băutură)9ucurăte$ luminător al strălucirii celei de sus)9ucurăte$ cea prin care se binecuv"ntează zidirea)9ucurăte$ cea prin care este închinat ?iditorul)Eucură-te" cinstită Cruce" păzitare a creştinilr%

Condacul al 0%lea<ăz"nduse ;lena pe sineşi întru dorire$ a zis împăratului cu îndrăznire: lucrul cel prea dosufletului tău se arată prea de bucurie os"rdiei mele) căut"nd însă arma cea biruitoare pentru tinprecum zici$ c"ntă: >liluia%

Icosul al 0%leaCunoştinţa cea necunoscută mai înainte$ împărăteasa$ cunosc"ndo$ a striat către cei ce slu6ea@2in s"nurile păm"ntului siliţivă în rabă a afla şi Crucea a mio daB$ către care privind cu frică

zis$ c"nt"nd aşa:9ucurăte$ semnul adevăratei bucurii)9ucurăte$ izbăvirea vechiului blestem)9ucurăte$ comoară$ pentru zavistie în păm"nt ascunsă)9ucurăte$ ceea ce teai arătat cu stele închipuită)9ucurăte$ cinstită Cruce cu împătrite raze în chipul focului)9ucurăte$ scară pe înălţime rezemată$ mai înainte oarec"nd arătată)9ucurăte$ lumina înerilor cea cu alinare închipuită)9ucurăte$ rana demonilor cea mult suspinată)9ucurăte$ odor veselitor al Cuv"ntului)

9ucurăte$ stinătoarea focului rătăcirii)9ucurăte$ cinstită Cruce$ apărătoare a deznădă6duiţilor)9ucurăte$ tare apărătoare a celor ce bine călătoresc)Eucură-te" cinstită Cruce" păzitare a creştinilr%

Condacul al &%lea1uterea 8emnului sa arătat atunci$ spre adevărata încredinţare a tuturor şi pe cea fără de las moartă$ spre viaţă a sculato şi iată înfricoşătoarea privire a celor ce vor a culee m"ntuire$ c"nc"ntă: >liluia%



Icosul al &%leaAv"nd ;lena arma cea nebiruită$ a alerat către fiul său$ iar el$ tare sălt"nd îndată$ Crucea cea prmare cunosc"ndo$ se bucura şi cu săltările ca şi cu nişte c"ntări$ zicea către d"nsa unele ca acestea9ucurăte$ cinstită Cruce$ vasul 8uminii)9ucurăte$ cinstită Cruce$ vistieria <ieţii)9ucurăte$ dătătoarea darurilor 2uhului)9ucurăte$ limanul cel neînviforat al celor ce călătoresc pe mare)

9ucurăte$ masă care ţii ca pe o ertfă pe -ristos)9ucurăte$ viţă care porţi Struurele cel copt care dă vinul cel tainic:9ucurăte$ căci păzeşti sceptrurile împăraţilor)9ucurăte$ căci zdrobeşti capetele balaurilor)9ucurăte$ strălucită cunoştinţă a credinţei)9ucurăte$ păzitoarea a toată lumea.9ucurăte$ binecuv"ntarea lui 2umnezeu către muritori)9ucurăte$ mi6locirea către 2umnezeu a celor muritori)Eucură-te" cinstită Cruce" păzitare a creştinilr%

Condacul al :%lea2umnezeiasca r"vnă întru sineşi lu"nd ;lena$ cu os"rdie a căutat şi a aflat Crucea care în păm"nt eascunsă şi pe cer împăratului se arătase$ pe care lăud"ndo a zis: >liluia%

Icosul al :%leaÎn chipul soarelui sa arătat Crucea în lume şi toţi de luminare umpl"nduse şi ca şi către o stealer"nd$ o văd pe aceasta ca pe o pricinuitoare de bunătăţi$ în m"inile cele sfinte înălţată$ pe calăud"ndo au zis:9ucurăte$ raza Soarelui Celui "ndit)

9ucurăte$ izvorul !irului Celui nedeşertat)9ucurăte$ chemarea lui Adam şi a ;vei)9ucura te$ omor"rea stăp"nitorilor iadului)9ucurăte$ căci înălţ"ndute$ împreună acum şi pe noi ne înalţi)9ucurăte$ căci închin"ndute pe suflete le sfinţeşti)9ucurăte$ lauda apostolilor cea în lume propovăduită)9ucurăte$ tăria nevoitorilor cea prea iubită)9ucurăte$ cinstita Cruce$ mustrarea evreilor)9ucurăte$ lauda credincioşilor)9ucurăte$ cea prin care sa surpat iadul)

9ucurăte$ cea prin care a răsărit 2arul)Eucură-te" cinstită Cruce" păzitare a creştinilr%

Condacul al 5%lea8emnul cel de 2umnezeu dăruit$ privindul noi toţi$ la acoperăm"ntul lui acum să alerăm şi ca pearmă ţin"ndul$ printrînsul să biruim taberele vră6maşilor şi pipăind pe Cel nepipăit$ cu bucurie c"ntăm 8ui: >liluia%

Icosul al 5%lea



<ăzuta lumina din cer marele Constantin$ arăt"nduse semnul Crucii cu stele$ întru care şi biruimulţimea vră6maşilor$ sa s"ruit de a descoperit lemnul Crucii şi a zis către d"nsul unele ca aceste9ucurăte$ marinea sfatului celui nerăit)9ucurăte$ tăria poporului celui binecuv"ntat)9ucurăte$ cel ce înfr"ni taberele vră6maşilor)9ucura te$ cel ce arzi cu văpaia pe demoni)9ucurăte$ sceptrul ceresc al împărăteştii oşti)

9ucurăte$ arma nebiruită a iubitoarei de -ristos oşti)9ucurăte$ ceea ce dobori spr"nceana barbarilor)9ucurăte$ ceea ce oc"rmuieşti sufletele oamenilor)9ucurăte$ izbăvitoarea multor răutăţi)9ucurăte$ dăruitoarea multor bunătăţi)9ucurăte$ cea prin care saltă purtătorii de -ristos)9ucurăte$ cea prin care iudeii se t"nuiesc)Eucură-te" cinstită Cruce" păzitare a creştinilr%

Condacul al *%lea

Scară p"nă la cer sa făcut Crucea 2omnului$ pe toţi suindui de la păm"nt către înălţimea ceruluca să locuiască împreună şi totdeauna cu cetele înerilor$ lăs"nd pe cele ce sunt acum ca pe cele nu sunt şi ştiind ei a c"nta: >liluia%

Icosul al *%lea8umină$ !"ntuitorule$ strălucind peste toţi cei din iad$ ai luminat pe cei ce zăceau 6os) iar portaiadului$ nesuferind raza 3a$ ca nişte morţi au căzut şi cei ce sau izbăvit de d"nşii$ acum$ văz"Crucea$ c"ntă aşa:9ucurăte$ învierea celor omor"ţi)

9ucurăte$ izbăvirea celor ce se t"nuiesc)9ucurăte$ deşertarea vistieriilor iadului)9ucurăte$ c"ştiarea desfătării 4aiului)9ucurăte$ toia care ai afundat oastea eipteană)9ucurăte$ căci iarăşi pe poporul israelit lai adăpat)9ucurăte$ lemn însufleţit$ a t"lharului m"ntuire)9ucurăte$ trandafir bine mirositor$ a binecredincioşilor mirosire)9ucurăte$ hrana celor ce flăm"nzesc întru 2uhul)9ucurăte$ pecetea pe care oamenii au luato)9ucurăte$ cinstită Cruce$ uşa tainelor)

9ucurăte$ cea prin care se revarsă r"uri dumnezeieşti)Eucură-te" cinstită Cruce" păzitare a creştinilr%

Condacul al +%lea8ui !oise teai dat ca un toia$ vr"nd a m"ntui prea mult truditul neam din stricăciune$ dar tecunoscut lui şi semn dumnezeiesc. 1entru aceea sa înspăim"ntat de tăria ta$ Cruce cinstită$ c"nt"n>liluia%

Icosul al +%lea



Cel ce de demult a dat lee văzătorului de 2umnezeu în Sinai$ de voie pe Cruce sa pironit pentcei fără de lee$ de bărbaţii cei fără de lee şi blestemul cel vechi al leii la dezleat$ ca puterCrucii văz"ndo toţi acum să c"nte:9ucurăte$ ridicarea celor căzuţi)9ucurăte$ îndreptarea celor robiţi de patimile lumeşti)9ucurăte$ înnoirea învierii lui -ristos)9ucurăte$ dumnezeiasca desfătare a monahilor)

9ucurăte$ copac bine înfrunzit sub care se adăpostesc credincioşii)9ucurăte$ 8emn de prooroci răit a fi pe păm"nt sădit)9ucurăte$ a6utorul Împărăţiei împotriva vră6maşilor)9ucurăte$ apărare tare a cetăţii)9ucurăte$ a 2reptului udecător arătare)9ucurăte$ a reşiţilor os"ndire)9ucurăte$ cinstită Cruce$ spri6inirea sărmanilor)9ucurăte$ cinstită Cruce$ îmboăţirea săracilor)Eucură-te" cinstită Cruce" păzitare a creştinilr%

Condacul al #%leaStrăină minune văz"nd$ străină viaţă să vieţuim$ mintea la cer înălţ"ndo) că pentru aceasta -ristpe Cruce sa pironit şi cu trupul a pătimit$ vr"nd ai trae la Sine pe cei ce c"ntă 8ui: >liluia%

Icosul al #%leaÎntre a venit din înălţime$ av"nduşi cu Sine 2umnezeirea$ sinur Cuv"ntul cel mai înainte veacuri şi născ"nduSe din 5ecioara !aică şi lumii arăt"nduSe om smerit şi Crucea primindfăcut vii pe cei ce c"ntă 8ui:9ucurăte$ cinstită Cruce$ arma păcii)

9ucura te$ semnul călătorilor)9ucurăte$ înţelepciunea şi întărirea celor ce se m"ntuiesc)9ucurăte$ nebunia şi sfăr"marea celor ce dosădesc)9ucurăte$ răsad bine rodit$ nemuritor şi de viaţă purtător)9ucurăte$ floare$ care ai înflorit m"ntuirea noastră)9ucurăte$ căci împreunezi pe cele de pe păm"nt cu cele de sus)9ucurăte$ căci luminezi inimile celor de 6os)9ucurăte$ cea prin care stricăciunea sa stricat)9ucurăte$ cea prin care m"hnirea sa pierdut)9ucurăte$ boăţia bunătăţilor celor înmiite)

9ucurăte$ lauda credincioşilor cea de mii de ori numită)Eucură-te" cinstită Cruce" păzitare a creştinilr%

Condacul al !%leaA căzut tabăra demonilor cea cu tot felul de săeţi întrarmată şi neamul evreilor sa ruşinat$ văz"nei că de către toţi cu dor Crucea este închinată şi că dea pururea izvorăşte tămăduiri celor ce c"nt>liluia%

Icosul al !%lea



4"urile cuetelor celor de rea credinţă sau oprit$ fiind pironit pe lemn 3u$ -ristoase$ căci$ cadevărat nu se pricep cum şi cruce ai suferit şi de stricăciune ai scăpat$ iar noi$ Învierea slăvindc"ntăm:9ucurăte$ înălţimea înţelepciunii lui 2umnezeu)9ucurăte$ ad"ncimea 1roniei 8ui)9ucurăte$ necunoştinţa necuv"ntătorilor b"rfitori)9ucura te$ pierderea nebunilor de stele vră6itori)

9ucura te$ c"ci arăţi învierea lui -ristos)9ucurăte$ c"ci pătimirile 8ui le înnoieşti)9ucurăte$ ceea ce călcarea de poruncă a celor dint"i zidiţi ai dezleato)9ucurăte$ ceea ce intrările 4aiului leai deschis)9ucurăte$ cinstită Cruce$ cea de toţi cei dreptcredincioşi cinstită)9ucurăte$ a neamurilor celor necredincioase potrivnică)9ucurăte$ cinstită Cruce$ doctorul celor ce bolesc)9ucurăte$ dea pururea a6utătoare a celor ce se roaă ţie)Eucură-te" cinstită Cruce" păzitare a creştinilr%

Condacul al "3%lea8umea vr"nd a o m"ntui$ împodobitorul lumii la d"nsa Sa poor"t în chip de nerăit şi întrupfiind$ Crucea a suferit şi pentru noi pe toate ca noi le primeşte) pentru aceea şi izbăvindune pe node la toţi aude: >liluia%

Icosul al "3%lea?id nebiruit şi dumnezeiesc al lumii te înţeleem$ o$ purtătoare de viaţă Cruce$ că 5ăcătorul cerulşi al păm"ntului pe tine ătindute$ Îşi întinde m"inile D străină auzire D şi pe toţi învaţă a c"nta:9ucurăte$ temeiul dreptei credinţe)

9ucurăte$ biruinţa creştinilor)9ucurăte$ căci pe Amalec cel "ndit lai înfr"nt)9ucurăte$ căci de m"inile lui #acov mai înainte teai închipuit)9ucurăte$ căci tu umbrele cele prea vechi leai înnoit)9ucurăte$ căci tu lasurile cele de prooroci răite leai împlinit)9ucurăte$ căci ai purtat pe !"ntuitorul tuturor)9ucurăte$ căci ai stricat pe stricătorul sufletelor)9ucurăte$ cea prin care cu înerii neam unit)9ucurăte$ cea prin care cu lumina neam strălucit)9ucurăte$ căci cinstindute$ ţie ne închinăm)

9ucurăte$ căci stri"nd$ ţie lăsuim)Eucură-te" cinstită Cruce" păzitare a creştinilr%

Condacul al ""%leaC"ntarea toată se micşorează$ vr"nd a urma mulţimii minunilor tale$ fiindcă deţi vom aduce ţie$ prea cinstită Cruce$ mulţime de laude$ nimic vrednic nu împlinim$ faţă de cele ce neai dat nouă$ dc"ntăm: >liluia%

Icosul al ""%lea



Strălucire de lumină dătătoare$ celor ce sunt întru întuneric se dăruieşte Crucea aceasta de viadătătoare$ căci lumina cea nematerialnică a primito şi spre dumnezeiasca cunoştinţă pe topovăţuieşte şi înălţ"nduse acum$ pe mintea noastră o înalţă a c"nta acestea:9ucurăte$ luminătorul cel ce te arăţi celor ce sunt întru întuneric)9ucurăte$ stea$ care străluceşti lumea)9ucurăte$ fuler$ care orbeşti pe uciaşii lui -ristos)9ucurăte$ trăznet$ care slăbănoeşti pe cei necredincioşi)

9ucurăte$ căci ai strălucit cetele dreptmăritorilor)9ucurăte$ căci ai risipit capiştele idolilor)9ucurăte$ cea al cărei chip din cer sa arătat)9ucurăte$ cea al cărei dar pe vicleşuuri lea onit)9ucurăte$ ceea ce însemnezi omor"rea trupului)9ucura te$ ceea ce omori pornirea patimilor)9ucurăte$ pe care -ristos sa răstinit)9ucurăte$ prin care toată lumea sa m"ntuit)Eucură-te" cinstită Cruce" păzitare a creştinilr%

Condacul al "0%lea-ar voind -ristos a da oamenilor$ m"inile pe lemn îşi întinde şi neamurile toate împreună le cheamşi Împărăţia Cerurilor o dă tuturor celor ce cu vrednicie şi cu credinţă c"ntă c"ntarea: >liluia%

Icosul al "0%leaC"nt"nd c"ntarea ta$ te lăudăm cu dor pe tine 8emnul 2omnului ca pe un însufleţit) căci pironindse cu trupul pe tine$ Cel ce stăp"neşte peste puterile cele de sus nea sfinţit$ nea mărit şi nea învăa zice acestea:9ucurăte$ cinstită Cruce$ arma cea înţeleătoare)

9ucurăte$ sf"nta privire a Sfinţilor)9ucurăte$ înaintepropovăduirea proorocilor şi a drepţilor)9ucurăte$ purtătoare de lumină$ meşteşuire a lui -ristos)9ucurăte$ frumuseţea şi cununa dreptcredincioşilor oc"rmuitori)9ucurăte$ stăp"nirea şi întărirea cuvioşilor preoţi)9ucurăte$ podoaba cea prea lăudată a adevărului)9ucurăte$ începutul cel prea bun al m"ntuirii)9ucurăte$ strălucirea cea luminată a tuturor)9ucurăte$ izonirea aarenilor)9ucurăte$ făclie a luminii celei nestricate)

9ucurăte$ veselia sufletului meu)Eucură-te" cinstită Cruce" păzitare a creştinilr%

Condacul al "&%lea /de trei ori0$ întru tot c"ntat 8emn$ pe care a fost răstinit -ristos$ Cuv"ntul cel mai sf"nt dec"t toţi Sfinţprimind ruăciunile noastre$ de toată prime6dia pe toţi izbăveştene şi de chinurile veşnice scapă cei ce c"ntă lui 2umnezeu: >liluia%

Apoi se zice iarăşi:



Icosul "Înerii din cer în chip nevăzut încon6oară cu frică Crucea cea de viaţă purtătoare şi văz"ndo cuîmparte acum cu strălucire credincioşilor har de lumină dătător$ se înspăim"ntează şii stau înainzic"nd către d"nsa unele ca acestea:9ucurăte$ cinstită Cruce$ păzitoare a lumii)9ucurăte$ slava 9isericii)9ucurăte$ căci izvorăşti tămăduiri cu îndestulare)

9ucurăte$ căci luminezi marinile lumii)9ucurăte$ 8emn de viaţă mirositor şi vistieria minunilor)9ucurăte$ prea fericită şi de daruri dătătoare)9ucurăte$ căci eşti dumnezeiesc aşternut picioarelor)9ucurăte$ căci teai aşezat spre închinarea tuturor)9ucurăte$ pahar plin de curată băutură)9ucurăte$ luminător al strălucirii celei de sus)9ucurăte$ cea prin care se binecuv"ntează zidirea)9ucurăte$ cea prin care este închinat ?iditorul)Eucură-te" cinstită Cruce" păzitare a creştinilr%

Condacul "$ de trei ori fericită şi prea cinstită Cruce$ ţie ne închinăm credincioşii şi te mărim$ veselindune dumnezeiasca ta înălţare. Ca o pavază şi armă nebiruită$ ocroteşte şi acoperă cu darul tău pe cei c"ntă: Eucură-te" cinstită Cruce" păzitare a creştinilr%

iar la urmă se citeşte această ruăciune:

>ugăciune

2oamne #isuse -ristoase$ dulce !"ntuitorul sufletului meu$ mărturisesc înaintea 3a$ întru aceastăa răstinirii 3ale$ în care ai pătimit şi ai luat moarte pe Cruce pentru păcatele noastre$ că eu sunt c



ce 3eam răstinit cu păcatele mele cele multe şi cu fărădeleile mele cele rele. 2e aceea mă robunătăţii 3ale celei nemărinite$ ca să mă faci şi pe mine părtaş sfintelor 3ale 1atimi$ cinstitelor răşi morţii 3ale celei de viaţă făcătoare$ pentru ca să mă învrednicesc$ prin darul 3ău$ să c"şti şi asemenea Eie$ pentru draostea 3a$ precum 3u cel milostiv leai răbdat pentru m"ntuirea meîntărindumă pururea cu aceeaşi putere şi răbdare ce ai avut c"nd 3eau răstinit nemulţumitoevrei.

2e aceea întăreştemă$ 2oamne$ ca să pot ridica cu bucurie de astăzi înainte Crucea 3a cu deplinpocăinţă$ întristarea morţii 3ale să o simt$ precum au simţito 1reasf"nta 3a !aică$ ucenicii 3ăi mironosiţele femei. 7imi înviază simţirile mele cele sufleteşti$ ca să cunoască moartea 3a$ precuai făcut de 3eau cunoscut şi zidirile cele neînsufleţite$ care sau mişcat la răstinirea 3a$ precum 3a cunoscut t"lharul cel credincios pe care$ ru"nduse Eie$ lai primit în 4ai. 2ămi$ 2oamne şi mt"lharului celui rău$ darul 3ău$ precum ai dat atunci aceluia şi iartă păcatele mele pentru sfintele 3a1atimi şi mă primeşte prin pocăinţă împreună cu el în 4ai$ ca un 2umnezeu şi ziditor cemi eşti.

Asemenea fă cu toţi creştinii$ vii şi morţi$ precum se roaă Eie în toate zilele Sf"nta 9iserică şi lasă lor toate păcatele şii învredniceşte pe ei de împărăţia 3a şi să vadă lumina 3a şi să măreas

slava 3a.

!ă închin Crucii 3ale$ -ristoase şi zic către d"nsa: Slavă ei pentru draostea 3a9ucurăte$ prea cinstită Cruce a lui -ristos$ căci prin tine sa m"ntuit lumea$ ridic"nd asupra ta #isus ţintuit.9ucurăte$ pom prea mărit$ pentru că 3u ai ţinut rodul vieţii ce nea m"ntuit din moartea păcatului.9ucurăte$ toiaul cel tare ce ai sfăr"mat uşile iadului.9ucurăte$ cheia împărătească ce ai deschis uşa 4aiului.

!ă bucur şi eu$ pentru că văd pe vră6maşii 3ăi surpaţi$ iar pe prietenii 3ăi că împărăţesc în ceruri$ vră6maşii 3ăi biruiţi de puterea 3a$ iar pe creştinii ce Ei se închină$ înarmaţi cu puterea 3a.

$ -ristoase$ 4ăstinitul meu$ c"te ai pătimit pentru noi$ c"te răni$ c"te scuipări$ c"te bat6ocuri şi necinste ai răbdat pentru păcatele noastre$ pentru ca să ne dai pildă de adevărată răbdare 2e acecum pot eu să fu de Cruce$ văz"nd pe -ristos că este ridicat pe eaF Cum sămi pară rele chinurivăz"nd pe Stăp"nul meu că le iubeşte$ le cere şi le socoteşte 8ui de mare cinsteF

4uşinemi este$ cu adevărat$ de mă voi întrista de relele cemi pricinuiesc oamenii sau de ispitele cmi aduc diavolii sau de trupul şi "ndurile mele cele rele sau pentru sărăcia şi bolile cemi vin d

voia lui 2umnezeu pentru păcatele mele$ deoarece acestea toate mi le trimite pentru ca să mapropie mai mult de ;l$ pentru ca să8 slăvesc şi să mă pedepsesc în această viaţă pentru binemeu$ pentru ca să mă odihnesc cu mai multă mărire întru Împărăţia 8ui cea veşnică.

7i de vreme ce este aşa$ înmulţeştemi 2oamne ostenelile$ ispitele şi durerile$ dar sămi înmulţeîmpreună şi sămi prisoseşti şi răbdarea şi puterea$ ca să pot răbda toate c"te mi sar înt"mpl1entru că recunosc că sunt neputincios de nu mă vei întări$ orb de nu mă vei lumina$ leat de nu mvei dezlea$ fricos de nu mă vei face îndrăzneţ$ rău de nu mă vei preface în bun$ pierdut de nu mvei ierta$ rob de nu mă vei răscumpăra cu boata şi dumnezeiasca 3a putere şi cu darul Sfintei 3a

Cruci$ căreia mă închin şi o măresc acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.



Co$entarii patristice % Înălţarea Sfintei Cruci



Înălţarea Sfintei Cruci /;v. #oan %,$ *%%$ %'+G$ +(+>$ 'G'(0

(n. 12" 6) Când L-au văzut deci arhiereii şi slujitrii au stri!at" zicând# $ăsti!neşte-L$ăsti!neşte-L% &is-a lr 'ilat# Luai-L vi şi răsti!nii-L" căci eu nu- !ăsesc nici vină.

Abel a fost pizmuit de Cain i după aceea a fost a omor"t.ș

Acela i lucru la suferit i -ristos:ș ș

2e i a iubit pe cei invidio i$ ei sau m"niat$ș ș

chiar i atunci c"nd ;l lea arătat draostea Sa.ș

-ristos ia vindecat pe cei bolnavi i în loc de mul umire$ș ț

suferă i este răstinit.ș

3oate pentru ca Adam să se ridice.

Adunarea de neleiui i$ m"niată de mul imea minunilor$ț ț

a striat: moară8$ răstine te8ș

în timp ce8 dădea în m"inile lui 1ilat pe Creatorul a toate)

8au dat în m"inile 6udecătorului pe Cel care va 6udeca i pe rei i pe ărani)ș ș ț

s"nditul 6udecă pe 2reptul udecător)Cel necunoscut /se face referire la 1ilat despre care nu sauzit în aceea i măsură ca despre -ristos D n.tr.0 amenin ă cu moartea pe !"ntuitorul ca pe ș ț

t"lhar#ar ;l$ ca să sufere$ îndură în tăcere fără a spune nici un cuv"nt.Ca Adam să se ridice.

(ântul $man 8eldul" Cndac despre 'ătimirile lui rists @7" =-6" traducere pent0Fl!ia.r de Lucian /ilip)




1ilat$ după numai cele c"teva cuvinte pe care le auzise$ a vrut să# dea drumul lui #isus$ înmul imea sa aprins i mai tare$ spun"nd: 4ăstine te8. i de ce doreau ei at"t de mult să8 omoaț ș ș Ș

întrun chip ca acestaF 1entru că era o moarte ru inoasă. ;i se temeau că după aceea$ cineva î i ș ș

aminti de ;l i de aceea voiau să# aplice o pedeapsă care era în acela i timp i un blestem. ;i ș ș ș

tiau că Adevărul este prea slăvit de piedicile pe care le înt"lne te.ș ș

(ântul an :ură de >ur" Gmilii la ,van!helia după an 4"@" traducere pentru 0Fl!ia.de Lucian /ilip)


2iavolul nu a fost nicic"nd întro stare mai proastă dec"t a fost în acea zi. Căci$ în timp ce a tepta ș

c" tie pe -ristos$ a pierdut i pe cei pe care îi dob"ndise de6a pentru că în clipa în care trupul Săuș ș

fost pironit pe cruce$ cei mor i au înviat. Atunci moartea a fost rănită$ primind o lovitură a morț dintrun trup mortH întruc"t diavolul ar face tot ceea ce îi stă în putin ă săi convină pe oameni ț

#isus nu a murit$ ci că el /satana D n.tr.0 de ine puterea. ricine poate vedea că vremea de duț

înviere este presărată de dovezi /că -ristos a înviat din mor i D n.tr.0$ însă în ceea ce priveț

moartea Sa$ nici o altă vreme dec"t clipa mor ii nu poate oferi alte dovezi despre aceasta. A adț ș

#isus a trebuit să moară în public$ în fa a tuturor$ iar învierea Sa nu a fost la fel$ deoarece ;l tia ț ș

timpul care se va scure mai apoi va aduce mărturie de la sine pentru aceasta. 8ucru minunat escă$ în timp ce lumea privea /cum -ristos este răstinit D n.tr.0$ arpele a fost zdrobit de cruce.ș

1rive te cum diavolul a încercat ca -ristos să moară în taină. Ascultăl pe 1ilat spun"nd: 8ua i8 vș ț

i8 răstini i$ căci nu ăsesc în ;l nici o vină$ st"nd împotriva mul imii întro mie de feluri. i dș ț ț Șnou iudeii iau spus: 2acă eşti 5iul lui 2umnezeu$ coboară3e de pe cruce /!t. +I$ &G0. #ar c"ndprimit o lovitură de moarte$ pentru că nu sa cobor"t de pe cruce$ a fost înropat.

i totu i$ în puterea Sa se afla i posibilitatea de a învia imediat însă nu a făcuto pentru ca noi Ș ș ș

putem crede în moartea Sa. În cazuri particulare de moarte$ întradevăr$ se poate spune că numai le inat$ însă nu putem spune asta i în cazul lui -ristos.ș ș

(ântul an :ură de >ur" Gmilii la Clseni 6" traducere pentru 0Fl!ia.r de Lucian /ilip


Aici$ am putea să nil imainăm pe 1ilat spun"nd: mor" il voi$ dacă ave i o lee care condamț ț

pe cei fără de păcat i pedepse te pe cei fără vină cu o a a înfrico ătoare os"ndă. ;u nu mă voi faș ș ș ș

părta la a a ceva.ș ș

(ântul Chiril >leFandrinul" Cmentariu la ,van!helia după an 1@" traducere pent0Fl!ia.r de Lucian /ilip)




1rivi i cum 6udecătorul Îl apără$ achit"ndu8 continuu pe #isus de orice vinăH căci lua i8 voi iț ț ș

răstini i este expresia spălării de vină i încredin area lor a unei fapte care nu le era permisă în mț ș ț

obi nuit. ;i Îl aduseseră pe #isus pentru ca uvernatorul să decidă în privin a Sa$ însă totul sș ț

petrecut invers$ #isus fiind mai derabă achitat$ dec"t condamnat prin decizia uvernatorului.

(ântul an :ură de >ur" Gmilii la ,van!helia după an 4" @" traducere pentru 0Fl!ia.de Lucian /ilip)

(n. 12" *) udeii i-au răspuns# H+i avem le!e şi după le!ea nastră ,l trebuie să mară" că -ăcut pe ine /iu al lui 0umnezeuI.2acă voi JarienilorK nu ve i afla de la cine este -ristos$ o vor face măcar cei care8 cunosc Jcre tinț ș

de la cei care nu8 cunoscH

are nu vede i că vă face i fra i cuH iudeii /din zilele lui #isus D n.tr.0 pentru că nea i că -ristț ț ț ț

2umnezeu este 5iul al lui 2umnezeu 3atălF ;i sinuri iau afirmat motivul os"ndirii lor: =oi aveșlee şi după leea noastră ;l trebuie să moară$ că Sa făcut pe Sine 5iu al lui 2umnezeu. are naceea i acuza ie o aduce i i voi$ hulitorilor împotriva Sa$ că în timp ce ;l se declară 5iu al lș ț ț ș

2umnezeu$ voi spune i că este doar o creaturăF ;l Însu i mărturise te că este 5iul i ei Îl declară ț ș ș ș

vinovat de moarte.

i voi tăădui i că ;l este 5iul lui 2umnezeu. Ce pedeapsă Îi aduce iF 1rimi i cu aceea i sc"rȘ ț ț ț ș

cuvintele Sale precum iudeii i vă face i de acord cu decizia lor. A vrea să tiu dacă voi vă vș ț ș ș

certa în privin a pedepsei. 1ăcatul vostru$ prin care a i neat că ;l este 5iul lui 2umnezeu$ esț ț

acela i cu al lor$ cu deosebirea că vina lor este mai mică pentru că au păcătuit din inoran ă.ș ț

(larie de 'itiers" 0espre ânta 5reime 6.=7" traducere pentru 0Fl!ia.r de Lucian /ilip)

(n. 12" *) udeii i-au răspuns# H+i avem le!e şi după le!ea nastră ,l trebuie să mară" că -ăcut pe ine /iu al lui 0umnezeuI.

Cum atunci c"nd 6udecătorul a spus 8uaţi8 voi şi 6udecaţi8 după leea voastră$ voi a i răspunț

=ouă nu ne este înăduit să omor"m pe nimeni i a i alerat la 8eeFș ț

i privi i cu luare aminte la învinuire: Sa făcut pe Sine 5iu al lui 2umnezeu. Spune imi$ pe aceaȘ ț țse bazează acuzarea voastră$ că cel care săv"r e te lucrările 5iului lui 2umnezeu trebuie să ș ș

numească 5iu al lui 2umnezeuF i -ristos ce a făcutF În timp ce iudeii se sfătuiau între ei$ iȘ Ș

păstrat pacea$ împlinind cuv"ntul prorocului care spune: nu şia deschis ura SaH întru smeren8ui 6udecata 8ui sa ridicat /#s. ('$ I>0.

(ântul an :ură de >ur" Gmilii la ,van!helia după an 4" @" traducere pentru 0Fl!ia.de Lucian /ilip)

(n. 12" ) 0eci" când a auzit 'ilat acest cuvânt" mai mult s-a temut.



1ilat se înri6orează c"nd aude că -ristos Sa numit pe Sine 5iul lui 2umnezeu$ tem"nduse că sputea să nu aplice pedeapsa corectă dacă se va dovedi că declara ia este adevărată. Însă oamenii caț

cuno teau aceasta /că #isus este 5iul lui 2umnezeu D n.tr.0$ at"t prin cuv"nt$ c"t i prin faptă nau dș ș

înapoi$ ci Îl os"ndesc la moarte pentru acela i motiv pentru care ar fi trebuit să # se închine.ș

(ântul an :ură de >ur" Gmilii la ,van!helia după an 4" @" traducere pentru 0Fl!ia.

de Lucian /ilip)(n. 12" ) 0eci" când a auzit 'ilat acest cuvânt" mai mult s-a temut.

1lanul diabolic urzit de iudei a avut un final la care prea pu in sau a teptat. Acuzarea pe care voiț ș

să #o plăsmuiască era că a păcătuit împotriva lui 2umnezeu. Însă reutatea învinuirii la făcut 1ilat să fie mai atent$ alarm"ndul i făc"ndul să se poarte cu o mai mare ri6ă fa ă de -ristos decș ț

înainte. 1ilat devenise mai personal în întrebările sale$ dorind să tie cine este #isus i de unde vinș ș

Cred că îi trecuse prin minte că$ de i #isus era om$ se putea să fie în acela i timp i 5iul lș ș ș

2umnezeu. Această idee i credin ă a sa nu o desprinsese din Sf"nta Scriptură$ ci din falsele leenș ț

rece ti. În fabulele rece ti$ mul i oameni sunt numi i a fi semizei i fii ai zeilor. i romanii la fș ș ț ț ș Șba mai supersti io i în astfel de lucruri$ numeau zei pe unii dintre monarhii lor mai deosebi i$ ț ș ț

ridicau altare i loca uri de închinare i îi a ezau pe piedestaluri. 2e aceea$ 1ilat era mai seriosș ș ș ș

mai înri6orat ca niciodată în a afla cine este -ristos i de unde vine.ș


(n. 12" 2) 3i a intrat iarăşi n pretriu şi -a zis lui isus# H0e unde eşti 5uI ar isus nu i-a d

nici un răspuns.Aflăm$ compar"nd cele relatate de către evanheli ti$ că această tăcere din partea 2omnului nostș

nu sa petrecut doar o sinură dată$ ci ;l a tăcut i înaintea maimarelui preo ilor$ a lui #rod la caș ț

după cum spune 8uca$ a fost trimis de către 1ilat pentru audiere$ i mai apoi înaintea lui 1ilat însuș

/vezi i !t. +*$ *') +I$ %&) !c. %&$ *%) %($ () 8c. +'$ I,) #n. %,$ ,0. 1entru aceasta sa spus prș

proorocul care zice: ca un miel spre 6unhiere sa adus şi ca o oaie fără de las înaintea celor cetund$ aşa nu 7ia deschis ura Sa /#s. ('$ I0$ referinduse în special la acele momente c"nd -ristnu dădea răspuns celor care8 întrebau. -ristos răspundea adesea întrebărilor ce Îi erau adresatînsă acum$ datorită întrebărilor ce au rămas fără răspuns$ metafora mielului este arătată pentru

prin tăcerea Sa să i se vădească nevinovă ia i nu că ar fi purtat vreo vină. A adar$ atunci c"nd a foț ș ș6udecat i a stat fără de las$ a făcuto pentru că acest lucru stă în caracterul mielului. Cu aș

cuvinte$ a stat fără de las nu ca unul cu o con tiin ă întunecată care este 6udecat pentru păcatele saș ț

ci ca Cel care în bl"nde ea 8ui sa 6ertfit pentru păcatele altora.ț

(/ericitul >u!ustin" 5ratat la ,van!helia după an 116.4" traducere pentru 0Fl!ia.r dLucian /ilip)

(n. 12" 2) 3i a intrat iarăşi n pretriu şi -a zis lui isus# H0e unde eşti 5uI ar isus nu i-a d

nici un răspuns.



1entru că a a a voit să sufere pentru lume$ ;l tace atunci c"nd este cercetat i bătut de către 1ilș ș

Căci$ dacă ar fi vorbit$ nar mai fi fost răstinit din slăbiciune /+ Cor. %'$ &0$ pentru că în cuvinteCuv"ntului nu se află nici o slăbiciune.

(Gri!en" Cmentariu la ,van!helia după an 12.61" traducere pentru 0Fl!ia.r de Lucia/ilip)

(n. 12" 2) 3i a intrat iarăşi n pretriu şi -a zis lui isus# H0e unde eşti 5uI ar isus nu i-a dnici un răspuns.

3unetul nu a mai răsunat$ adică Cuv"ntul a fost fără de cuv"nt)Căci dacă ar fi vorbit$ nar mai fi fost biruit$

i ca biruitor$ nar mai fi fost răstinit$ iar Adam nar mai fost m"ntuit.Ș

A adar$ Cel care a prins pe cei în elep i /#ov. ($ %'0$ a cucerit prin tăcerea Sa.ș ț ț

udecătorul$ văz"nd că nu răspunde nici un cuv"nt$

A fost cuprins de st"n6enire i a spus:șCe să fac cu unul care nu vorbe teFș

#ar ei iau răspuns: <inovat se face de acestea$ pentru că nu vorbe teHș

!oartea este o datorie pe care o datoram$ a spus !"ntuitorul meu$Celor fărădelee$ cum ar fi i 1ilat.ș

/#isus0 nu a considerat pe animalul fără cuv"nt vrednic de vreun cuv"nt.

(ântul $man 8eldul" Cndac la 'ătimirile lui rists @7. *-" traducere pentru 0Fl!ia.de Lucian /ilip)

(n. 12" 17) 0eci 'ilat i-a zis# H8ie nu-mi vrbeşti +u ştii că am putere să 5e eliberez şi puteam să 5e răsti!nescI

1ilat credea că tăcerea lui #isus este asemenea tăcerii unui nebun i se întinde asupra 8ui$ ca i c"ș ș

ar fi de inut vreo putere asupra Sa$ crez"nd că va putea ca prin teamă să8 facă pe #isus$ împotriț

voin ei Sale$ săi dea un răspuns la întrebare. 1ilat spune că nimeni i nimic nui poate împiediț ș

hotăr"rea$ fie cea de a Îl pedepsi$ fie de a Îl elibera$ suer"nd că nimic nu lar putea face să dea u

verdict împotriva voin ei sale de vreme ce soarta acuzatului se află doar în m"inile lui. 2e aceeț1ilat mustră pe #isus$ sim induse parcă insultat de tăcerea nepotrivită.ț


(n. 12" 11) isus a răspuns# H+-ai avea nici putere asupra 8ea" dacă nu i-ar i st dat ie dsus. 0e aceea" cel ce 8-a predat ie mai mare păcat are.I



Ca i în cazul lui #ovH nu suntem lovi i din înt"mplare de reută i prin care ne pierdem din boăș ț ț ț

=u din înt"mplare unul dintre noi este luat rob sau cineva dra nouă este omor"t în casa /#ov. %%,0 care se surpă peste el. În oricare dintre aceste situa ii$ fiecare credincios trebuie să spună: =ț

avea nici o putere asupra !ea$ dacă nu ţiar fi fost dat ţie de sus. Căci nici casa lui #ov nu sa surppeste copiii săi p"nă ce diavolul nu a primit puterea să facă posibil acest lucru. =ici călăre ii nu lț

fi hăituit de trei ori pentru ai lua cămilele$ boii i vacile dacă nar fi fost instia i de către duhș ț

căruia i sau încredin at ca slu6itori ai voin ei sale.ț ț

(Gri!en" 0espre nceputuri [email protected]" traducere pentru 0Fl!ia.r de Lucian /ilip)


Însă totu i$ atunci c"nd se oferă posibilitatea$ nu se impune i necesitatea. A adar$ de i 2avidș ș ș ș

primit puterea de a omorî pe Saul$ el a preferat săl cru e$ dec"t săl lovească /% Sam. +&$ I) +($ ,ț

2in aceasta în eleem că oamenii răi primesc puterea pentru os"ndirea stricatei lor voin e$ în timp ț ț

oamenii buni primesc posibilitatea pentru exercitarea bunei lor voin e.ț

(/ericitul >u!ustin" 0espre duh i literă =4" traducere pentru 0Fl!ia.r de Lucian /ilip) ș


Atunci c"nd #isus spune că puterea ia fost dată lui 1ilat de sus$ nu vrea să spună că 3atăl lar fi dpe 5iul spre răstinire fără ca ;l să fie de acord$ ci că Sinurul =ăscut Sa dat pe Sine să sufepentru noi$ iar că 3atăl a suferit împlinirea tainei în ;l. 2e aceea$ aici este vădit arătat a

consim ăm"ntul 3atălui dat /pentru răstinirea 5iului D n.tr.0$ c"t i bunăvoin a 5iului /pentru a faț ș țaceasta D n.tr.0. Căci fără îndoială$ niciodată puterea numărului nar putea birui puter!"ntuitorului.



#isus ia spus lui 1ilat nai avea nici o putere asupra !ea$ adică chiar i această mică putere$ oricșde mică ar fi ea$tot de sus ia fost dată. 2ar cunosc"nd puterea ei$ a a cum o cunosc ;u$ pentru ț ș

nu este chiar at"t de mare înc"t să te po i numi Atotputernic$ de aceea$ cel ce !a predat ţie mț

mare păcat are. ;l$ întradevăr$ ma dat în m"inile tale pentru pre ul lăcomiei$ în timp ce tu ț

exerci i puterea asupra !ea sub impulsul fricii. i a a$ nici măcar de frică nar trebui să omoare oț Ș ș

pe om$ mai ales pe cel nevinovat. ricum$ a face aceasta din cauza unui entuziasm servil este un ri mai mare dec"t cel făcut din frică i de aceea$ Cel ce vorbe te numai adevărul nu spune: =umș ș ș

cel care ma dat în m"inile tale are păcat$ ca i cum ceilal i nu ar avea$ ci spune că: mai mare păcș ț

are$ lăs"nd să se în eleaă că nici măcar 1ilat nu este absolvit de păcat. 1ăcatul lui 1ilat nu esț

redus cu nimic doar pentru că păcatul lui #uda este mai mare.



(/ericitul >u!ustin" 5ratate la ,van!helia după an 116.=" traducere pentru 0Fl!ia.r dLucian /ilip)

(n. 12" 1@) 'entru aceasta" 'ilat căuta să-L eliberezeA iar iudeii stri!au zicând# 0acă <l eliberepe >cesta" nu eşti prieten al Cezarului. Gricine se ace pe sine mpărat este mptriva Cezarului.

Această /învinuire0 se poate reăsi foarte u or i în ceea ce 8uca relatează în leătură cu presupuș ș

acuza ie adusă de către iudei$ căci după cuvintele 8am ăsit răzvrătind neamul nostru$ a mț

adăuat i propozi ia împiedic"nd să dăm da6die Cezarului şi zic"nd că ;l este -ristos ree /8c. +ș ț

+0. Acestea /cuvintele de la 8uca D n.tr.0 oferă rezolvare i pentru problema la care neam refeș

anterior$ i anume$ ocazia care pare să presupună că #oan nar fi indicat nici o învinuire precisă caș

să fi fost adusă de către iudei împotriva 2omnului c"nd ei au răspuns /lui 1ilat D n.tr.0 i au zis: daș

Acesta nar fi răufăcător$ nu ţi 8am fi dat ţie.

(/ericitul >u!ustin" Cncrdan a ,van!heliilr 9..@=" traducere pentru 0Fl!ia.r de Luciaț /ilip)

(n. 12" 1@) 'entru aceasta" 'ilat căuta să-L eliberezeA iar iudeii stri!au zicând# 0acă <l eliberepe >cesta" nu eşti prieten al Cezarului. Gricine se ace pe sine mpărat este mptriva Cezarului.

A adar$ 1ilat ar fi trebuit să cerceteze cu aten ie dacă #isus ar fi intit să împără ească i ar fi vrut ș ț ț ț ș

alune pe Cezar de pe tronul său. Însă el nu face nimic de acest fel i de aceea$ -ristos nuș

răspunde nimic$ tiind căi adresează deeaba aceste întrebări. 1e l"nă aceasta$ de vreme ce fapteș

Sale aduceau mărturie pentru ;l$ nu avea să izbutească prin cuv"nt sau alcătuind vreo apărararăt"nd că ;l de bună voie a a6uns în această stareH 1ilat$ "ndind că este pe cale să se supună unpericol$ iese afară ca i cum ar vrea să arate că cercetează problema /căci ederea arată aceastaș ș

n.tr.0$ însă fără a pune vreo întrebare$ Îl dă pe #isus în m"inile lor$ "ndind că prin aceasta îi va facsă se ru ineze.ș

(ântul an :ură de >ur" Gmilii la ,van!helia după an 4.@" traducere pentru 0Fl!ia.de Lucian /ilip)

(n. 12" 1@) 'entru aceasta" 'ilat căuta să-L eliberezeA iar iudeii stri!au zicând# 0acă <l elibere

pe >cesta" nu eşti prieten al Cezarului. Gricine se ace pe sine mpărat este mptriva Cezarului.

4ăstine te8A auzit ucia ul pe ticălo i stri"nd$ș ș ș

i lea împlinit dorin a$Ș ț

1red"ndu8$ fără a fi oblia i$ pe Cel care a dorit să fie răstinit.ț

Căci la ul sa înspăim"ntat$ auzind că va deveni du manul lui Cezar:ș ș

i a dorit să fie mai derabă du manul Celui 1reaînaltȘ ș

2ec"t cel al lui Cezar$ prefer"nd via a sa în schimbul <ie ii.ț ț



Cu siuran ă$ 1ilat nu va fi lipsit de vină$ț

2e vreme ce răspunz"nd neleiu ilor$ a omor"t pe Cel <iu.ț

(ântul $man 8eldul" Cndac despre 'ătimirile lui rists @7.16" traducere pent0Fl!ia.r de Lucian /ilip)

(n. 12" 19) 0eci 'ilat" auzind cuvintele acestea" L-a dus aară pe isus şi a şezut pe scaunul d

judecată" n lcul numit pardsit cu pietre" iar evreieşte :abbata.;ra ziua 1reătirii$ adică$ a asea sf"ntă zi a săptăm"nii /hebdomas0 i era cam la al aselea ceaș ș ș

1entru cei care cred că scrierile evanheli tilor se contrazic$ de vreme ce unii spun că era pe laș

treilea ceas$ iar al ii undeva pe la al aselea$ suntem nevoi i să spunem ceva în această privinț ș ț

!atei i 8uca$ precum i #oan$ spun că sa făcut întuneric undeva la al aselea ceas /adică la amiaș ș ș

D n.tr. vezi i !t. +I$ &() 8c. +'$ &&0. Întradevăr$ 1ilat a ie it imediat afară i a stat pe scaunul ș ș ș

6udecată i 8a dus pe #isus să fie răstinit i după cum spune evanhelistul$ după ce a fost pironș ș

întunericul a început să se extindă. Că !arcu spune că aceasta sa petrecut în ceasul al treilea /!%($ +() 3eodor presupune că ceasul al treilea de care !arcu pomene te este ora , diminea a D n.tș ț

nu este surprinzător$ din mai multe motive.

În primul r"nd$ a spus aceasta pentru că nu a fost de fa ă. În al doilea r"nd$ el nu a fost un ucenic ț

2omnului i a aflat despre cele petrecute de la 1etru sau de la vreun alt apostol. i în final$ cu toș Ș

au avut opinii i păreri diferite despre timp i ore /aici$ 3eodor propune o altă solu ie care a foș ș ț

adusă pentru această problemă de cronoloie$ i anume$ că se poate ca fiecare evanhelist să fi scș

cu o diferită concep ie despre momentul c"nd trebuie începută numărătoarea orelor zilei D n.tr.0$ ț

incertitudinea în privin a orei nu afectează cu nimic înt"mplările relatate. !ai mult$ trebuie neapărț

să observăm că !arcu nu a spus în mod special despre o înt"mplare bine cunoscută la ora a trei

Însă$ le"nd întrun mod simplu i eneral lucrurile care sau petrecut$ a a cum se cuvine$ spune ș ștoate sau petrecut la ceasul al treilea$ incluz"ndule pe toate în acela i interval orar. 2upă caș

adauă: 8au răstinit. A adar$ propozi ia era ceasul al treilea se referă la relatarea tuturș ț

evenimentelor care sau petrecut între timp$ iar 8au răstinit este adăuat în leătură evenimentele petrecute mai înainte.(5edr de 8psuestia" Cmentariu la an *.12.14" traducere pentru 0Fl!ia.r de Lucia/ilip)

(n. 12" 14) 3i era ;inerea 'aştilr" cam la al şaselea ceas şi a zis 'ilat iudeilr# Hată <mpăratvstru.I

Atunci$ ce altă însemnătate mai au cuvintele evanhelistului !arcu iar c"nd 8au răstinit$ eceasul al treilea /!c. %($ +(0$ dec"t că 2omnul a fost răstinit la al treilea ceas de către limbiiudeilor iar la al aselea ceas de către m"niile solda ilorF /solu ia cronoloică oferită de căș ț ț

5ericitul Auustin detaliază ideea lui 3eodor$ afirm"nd că !arcu are o anumită listă a evenimentelîn mintea sa atunci c"nd vorbe te despre ceasul al ###lea. 1entru !arcu$ din punct de vedere tehnș

răstinirea începe cu striătul iudeilor ca -ristos să fie răstinit i se sf"r e te cu răstinirea proprș ș ș

de către solda ii romani. Auustin spune că !arcu a scris în felul acesta pentru ca cititorul ț

în eleaă cine este cu adevărat vinovat pentru moartea lui #isus$ not"nd că în timp ce solda ii au foț ț



călăii$ striătul 4ăstine te8$ iscat de către maimarii iudeilor la al treilea ceas$ a fost cauza ucideș

Sale n.tr.0

(/ericitul >u!ustin" 5ratat la ,van!helia după 8atei @.*.1" traducere pentru 0Fl!ia.r dLucian /ilip)

(n. 12" 14) 3i era ;inerea 'aştilr" cam la al şaselea ceas şi a zis 'ilat iudeilr# Hată <mpărat

vstru.I În ziua 1reătirii$ la ceasul al treilea /#natie$ sau mai derabă scribii săi$ aduc în discu ie o tradiț

care pare să contrazică relatarea de la #oan$ însă care se potrive te cu ordinea propusă de sinoptș

pentru desfă urarea evenimentelor D n.tr.0 #isus a primit sentin a de la 1ilat$ 3atăl permi "nd ș ț ț

aceasta să se înt"mple. 8a ceasul al aselea$ a fost răstinit. 8a ceasul al nouălea$ ia dat duhul$ iș Ș

înainte de asfin it$ a fost înropat.ț

(ântul !natie al >ntihiei" ,pistla către tralieni 2" traducere pentru 0Fl!ia.r de Lucia/ilip)


!arcu spune că -ristos a fost răstinit în ceasul al treilea. #oan spune că în ceasul al aselea sș

a ezat pe scaunul său i a 6udecat pe #isus. Această diferen ă este o eroare a preo ilor sau a unș ș ț ț

copist de atunci. Lamma /M0$ care înseamnă al treilea ceas este foarte aproape la formă cu sima /care înseamnă ceasul al aselea.ș

2e vreme ce !atei$ !arcu i 8uca spun împreună că întunericul a apărut încep"nd cu ceasul șaselea i a durat p"nă la al nouălea$ este foarte clar că #isus$ 2omnul i 2umnezeu$ a fost răstiș ș ș

înainte de ceasul al aselea$ adică pe la al treilea$ după cum i !arcu spune. i #oan a vrut să spuș ș Ș

acela i lucru$ că a fost în ceasul al treilea$ însă copi tii au scris în loc de amma /M0 sima / 0.ș ș ϛ

(,usebiu de Cezareea" 8ici adasuri la ntrebările lui 8arinus 4" traducere pentru 0Fl!ia.rde Lucian /ilip)


2upă slu6irea sa publică$ #isus nu a m"ncat din miel$ ci ;l Însu i a suferit ca Adevăratul !iel ș

Sărbătoarea 1a telui$ precum #oan$ dumnezeiescul evanhelist$ ne înva ă în ;vanhelia scrisă ș ț

către elH i era ziua preătirii 1a tilor$ ca pe la ceasul al treilea$ precum căr ile cele adevărateș ș ț

spun i copia care a fost scrisă de m"na evanhelistului i care prin harul divin a fost păstrată ș ș

Sf"nta 9iserică a ;fesului$ unde i se închină credincio iiH În ziua aceea$ în care iudeii se preăteș

ca seara să măn"nce 1a tele$ 2omnul i !"ntuitorul #isus -ristos a fost răstinit. ;l a fost victimș ș

celor care erau pe cale să fie făcu i părta i prin credin ă la taina Sa.ț ș ț



Aceasta este ceea ce i Sf"ntul Apostol 1avel a scris$ spun"nd: căci 1aştile nostru -ristos Sa 6ertș

pentru noi /% Cor. ($ I0. =u este cazul$ precum unii care se lasă purta i de inoran ă spun$ că după ț ț

;l a m"ncat 1a tele$ a fost v"ndut. =u tim aceasta de la Sfin ii evanheli ti i nici vreunul dintș ș ț ș ș

ferici ii apostoli nu neau spus despre aceasta$ dar în ceasul în care 2omnul i 2umnezeul nostț ș

#isus -ristos a suferit pentru noi$ după trup$ nu m"ncase 1a tele de drept /1a tele iudaic0$ ci$ precuș ș

am spus$ ;l însu i ca un miel$ a fost 6ertfit pentru praznicul 1a telui simbolic în ziua preătiriiș ș

paisprezecea a primei luni cu lună plină.

Atunci 1a tele simbolic a încetat$ de fa ă fiind adevăratul 1a te: 1aştile nostru -ristos Sa 6ertș ț ș

pentru noi /% Cor. ($ I0$ precum am spus mai devreme$ i ;l a fost vasul cel ales$ precum aflăm deș

Sf"ntul Apostol 1avel.

(ântul 'etru >leFandrinul" /ra!mentul 1.*" traducere pentru 0Fl!ia.r de Lucian /ilip)(n. 12" 14) 3i era ;inerea 'aştilr" cam la al şaselea ceas şi a zis 'ilat iudeilr# Hată <mpăratvstru.I

#nsuflatul evanhelist este îndemnat să arate pentru noi ziua i ceasul$ datorită învierii în i i iș ș ș ș

ederii timp de trei zile printre cei adormi i pentru ca prin aceasta să descopere către iudei adevărș țcuvintelor 2omnului: precum a fost #ona în p"ntecele chitului trei zile şi trei nopţi$ aşa va fi şi 5imului în inima păm"ntului trei zile şi trei nopţi /!t. %+$ &G0.


(n. 12" 1=) 0eci au stri!at aceia# Ha-L% a-L% $ăsti!neşte-L%I 'ilat le-a zis# Hă răsti!nesc p<mpăratul vstruI >rhiereii au răspuns# H+u avem mpărat decât pe CezarulI.

/Acest verset a fost adesea folosit în polemici de către cre tini împotriva iudeilor în perioaș

patristică D n.tr.0

/#acov0 a primit dreptul de înt"i născut c"nd fratele său a privit la el cu dispre . În acela i fel$ neamț ș

mai t"năr$ adică cre tinii$ 8au primit pe -ristos$ pe Înt"iul =ăscut$ c"nd neamul mai mare$ adiș

iudeii$ 8au lepădat$ zic"nd: =u avem împărat dec"t pe Cezarul.

În -ristos$ fiecare binecuv"ntare este adunată i astfel poporul din urmă a smuls binecuv"ntarș

celui dint"i de la 3atăl$ precum #acov a luat binecuv"ntarea lui ;sau. 1entru aceasta$ fratele s

suferă urzelile i prionirile unui frate$ la fel cum 9iserica suferă acelea i lucruri de la iudei.ș ș

(ântul rineu de LJn" Cntra ereziilr [email protected]" " traducere pentru 0Fl!ia.r de Lucian /ilip

(n. 12" 1=) 0eci au stri!at aceia# Ha-L% a-L% $ăsti!neşte-L%I 'ilat le-a zis# Hă răsti!nesc p<mpăratul vstruI >rhiereii au răspuns# H+u avem mpărat decât pe CezarulI.

;i sinuri au voit să fie pedepsi i. 2e aceea$ 2umnezeu a renun at la ei pentru că au fost primii caț ț

sau dat pe sine afară de sub ocrotirea i puterea Sa. i pentru că întro sinură voce #au respiș Ș

autoritatea$ ;l ia lăsat să cadă a a cum au i voit.ș ș



(ântul an :ură de >ur" Gmilii la ,van!helia după an 4.@" traducere pentru 0Fl!ia.de Lucian /ilip)

(n. 12" 16) >tunci L-a predat lr ca să ie răsti!nit. 3i ei au luat pe isus şi L-au dus ca să răsti!nit.

=ul putem absolvi pe 1ilat de complicitate la nedreptatea celor care au săv"r it această ticăloaș

re eală împotriva lui -ristos. 1ilat este la fel de responsabil ca i ei$ de vreme ce atunci c"nd arș ș

putut să8 izbăvească i să8 salveze de nebunia ucia ilor$ el nu numai că na dorit să8 eliberezș ș

ci 8a i dat lor ca să fie răstinit.ș


(n. 12" 16) >tunci L-a predat lr ca să ie răsti!nit. 3i ei au luat pe isus şi L-au dus ca să răsti!nit.

=u sa spus: apoi 8a predat lor ca ei să8 răstinească$ ci ca să fie răstinit adică$ ca #isus să frăstinit de către sentin a 6udecătorească i de către puterea uvernatorului. #ar evanhelistul a spț ș

că #isus a fost predat căpeteniilor iudeilor ca să arate că i ei au fost părta i la neliiuirea de caș ș

încercau să se facă nevinova i. Căci 1ilat na făcut nimic altceva dec"t să aplice ceea ce a văzut ț

este în dorin a lor.ț

(/ericitul >u!ustin" 5ratat la ,van!helia după an 116.2" traducere pentru 0Fl!ia.r dLucian /ilip)

(n. 12" 1*) 3i ducându-3i crucea" a ieşit la lcul ce se cheamă al Căpăânii" care evreieşte se zi:l!ta.

Atunci c"nd -ristos a fost os"ndit$ #au pus crucea în spate$ iar pe drum spre Lolota sau înt"lnit Simon din Cirene i iau dato lui /!t. +I$ '+0. În acest fel$ nu este nici o diferen ă între ceea ș ț

relatează fiecare evanhelist.

(5edr de 8psuestia" Cmentariu la an *.12.1*" traducere pentru 0Fl!ia.r de Lucia/ilip)

(n. 12" 1*) 3i ducându-3i crucea" a ieşit la lcul ce se cheamă al Căpăânii" care evreieşte se zi:l!ta.=u se cuvine ca doar !"ntuitorul să i ia crucea$ ci i noi trebuie să neo purtăm$ împlinind fiinȘ ș

noastră pe calea m"ntuirii. 5olosul nostru nu a fost atunci c"nd iam luat crucea$ ci c"nd -ristos Șluato i ia purtato.ș Ș

(Gri!en" Cmentariu la 8atei 1@6" traducere pentru 0Fl!ia.r de Lucian /ilip)




În tine /Avraame0 îmi prefiurez planurile /5ac. ++$ %(%,0$Întradevăr$ dreptule$ 3u e ti simbolul !eu în relief /5ac. %$ %*) ++$ %+ i %*0.ș ș

<rei să tii ceea ce va fi după tine ca urmare a faptelor taleFș

1entru aceasta team pus să vii aici sus$ ca sa i arăt:ț

1recum tu nai cru at pe fiul tău pentru mine$ț

Asemenea nici ;u nu voi cru a pe 5iul !eu pentru toată lumea)ț

Ci îl voi da ca să fie omor"t pentru lume /4om. >$ '+0H

Cum #saac a purtat pe umerii săi lemnele /pentru foc D n.tr.0$8a fel i 5iul !eu Î i va purta crucea pe umerii Săi.ș ș

!area ta draoste ia arătat viitorul.ț

1rive te puternicul berbec leat de lemn)ș

2endată ce vei cunoa te de ce este inut$ș ț

vei în elee i taina$ț șCoarnele îi sunt inute în leături)ț

;le simbolizează m"inile 5iului !eu.A ază pecetea leăm"ntului pe ;l i eu voi păzi pe fiul tău.ș ș

(ântul $man 8eldul" Cndac despre >vraam i saac 41. @@-@9" traducere pent ș

0Fl!ia.r de Lucian /ilip)


#saac este un simbol al 2omnului at"t ca fiu$ c"t i ca 6ertfă$ căci el a fost fiul lui Avraam precuș

-ristos a fost 5iul lui 2umnezeu$ iar ca 6ertfă$ a fost ca 2omnul$ doar că nu a fost sacrificat precu;l. #saac doar a purtat lemnul sacrificiului precum 2omnul a purtat lemnul crucii i a r"s tainș

/numele de #saac înseamnă r"s D n.tr.0$ proorocind că 2omnul ne va umple de bucurie$ pe noi$ ccare am fost răscumpăra i din stricăciune prin s"nele Său. #saac lea făcut pe toate$ cu excepț

suferin ei$ căci se cuvenea să lase precedentul suferin ei Cuv"ntului. !ai mult dec"t at"t$ prț ț

aceasta se arată o mare apropiere între divinitatea 2omnului i lăsarea în via ă a lui #saac$ căci #isș ț

a înviat după ce a fost înropat$ fără a fi tirbit$ precum i #saac a fost slobozit nevătămat dș șleăturile 6ertfei.

(ântul Clement >leFandrinul" rists <nvă ătrul 1.=" traducere pentru 0Fl!ia.r ț

Lucian /ilip)




#ar acum$ /iudeii0 Îi pun crucea în spate ca unui t"lhar$ dezusta i chiar i de lemn$ nevr"nd măcț ș

săl atină. Acela i lucru sa petrecut i în cazul simbolului$ căci #saac a purtat lemnul$ însă nu sș ș

înt"mplat nimic mai mult$ căci tatăl său la oprit$ fiind doar o prefiurare. Aici nu a mai existat no oprire pentru că se împlinea prefiurarea.

(ântul an :ură de >ur" Gmilii la ,van!helia după an =.1" traducere pentru 0Fl!ia.de Lucian /ilip)

(n. 12" *) 3i ducându-3i crucea" a ieşit la lcul ce se cheamă al Căpăânii" care evreie te se zi ș

:l!ta.

#saac$ fiul lui Avraam$ sinur ia purtat lemnul pentru propriul sacrificiu atunci c"nd 2umnezeuș

poruncit să# fie 6ertfit acesta. Însă acestea au fost taine inute pentru deplina împlinire a lor dț

timpul lui -ristos. A adar$ #saac$ cu lemnul său$ a fost cru at c"nd berbecul sa prins cu coarnele ș ț

tufi i mai apoi a fost 6erfit în locul său /5ac. ++$ %%&0. Însă -ristos ia purtat sinur lemnul ș ș Ș

umeri$ lipinduSe de coarnele crucii cu o cunună de spini pe fruntea Sa$ căci ;l a ales să se fa6ertfă pentru to i.ț

(5ertulian" ?n răspuns pentru iudei 19" traducere pentru 0Fl!ia.r de Lucian /ilip)


;i 8au dus pe Creatorul vie ii la moarte$ ca să moară pentru noi. Întrun mod aflat dincolo ț

puterea noastră de a în elee$ puterea lui 2umnezeu a adus din pătimirile lui -ristos un rezultat muț

mai diferit dec"t cel inten ionat de către du manii Săi. Suferin ele Sale au servit ca o capcană pentț ș ț

moarte$ lipsindo de puteri.!oartea 2omnului sa dovedit a fi restaurarea nemuririi i înnoirea vie ii noastre. s"ndit ș ț

moarte$ de i nevinovat$ a mers mai departe purt"nd pe umeri crucea pe care avea să pătimeascș

-ristos a făcut aceasta pentru noi$ lu"nd asupra Sa pedeapsa pe care 8eea o punea cu dreptaasupra celor păcăto i$ lăs"nduSe blestemat pentru noi$ după cum se spune în Scriptură cș

9lestemat este tot cel sp"nzurat pe lemn /Lal. '$ %'0H =oi$ cei care am săv"r it mul ime de păcaș ț

ne aflăm sub acest vechi blestem pentru că am refuzat să ne supunem 8eii lui 2umnezeu. #pentru a ne elibera$ ;l$ Cel fără de păcat$ a luat blestemul asupra Sa. 1entru că -ristos es2umnezeu$ aflat mai presus dec"t toate$ suferin a Sa a fost suficientă pentru to i$ iar moartea Sa ț ț

trup a fost răscumpărarea tuturor. i astfel$ -ristos ia purtat crucea$ o cruce care de drept nu eraȘ ȘSa$ ci a noastră$ a celor care eram sub os"nda 8eiiH Întradevăr$ 2omnul nostru #isus -ristos neavertizat că cel care nu i ia crucea i nu# urmează nu este vrednic de ;l /vezi i !t. %G$ '>0. ;ș ș ș

cred că luarea crucii înseamnă doar renun area la lume pentru 2umnezeu i dacă asta se cere deț ș

noi$ punerea năde6dii în viitoarele binecuv"ntări înaintea vie ii pe care o trăim acum în trup. 2omnț

nostru #isus -ristos nu Sa ru inat să poarte crucea pe care noi o meritam$ făc"nd aceasta dș

draoste pentru noi.

(ântul Chiril >leFandrinul" Cmentariu la ,van!helia după an 1@" traducere pent





C"nd 2omnul nostru a fost predat voii nebunilor$ iau poruncit$ băt"ndu i 6oc de demnitatea ș

împărătească$ să i poarte propriul instrument de tortură. Acest fapt sa petrecut pentru a se împlinȘ

profe ia lui #saia care spune: 1runc sa născut nouă$ un 5iu sa dat nouă$ a Cărui stăp"nire e ț

umărul 8ui /#s. ,$ (0.1entru cei răi$ vederea 2omnului cum î i poartă crucea a fost cu adevărat un motiv de bat6ocurș

însă pentru cei credincio i$ o mare taină se descoperise$ căci crucea avea să devină sceptrul puteș

Sale. Acesta era extraordinarul spectacol al unui Cuceritor lorios$ zdrobind cu putere puteridiavolului i purt"nd cu demnitate cununa victoriei Sale. 1e umerii necurmatei Sale răbdări$ a purș

semnul m"ntuirii pentru toate împără iile păm"ntului$ de parcă ar fi fost acea zi c"nd avea ț

întărească pe to ii viitorii Săi ucenici prin simbolul lucrării Sale$ spun"ndule: cel ce nuşi ia crucț

şi nu!i urmează !ie nu este vrednic de !ine /!t. %G$ '>0.

(ântul Len cel mare" 'redica .4" traducere pentru 0Fl!ia.r de Lucian /ilip)


Se spune că locul căpă "nii ar fi fost oarecum destinat pentru moartea celui ce avea să moară pentț

umanitate. 1"nă la noi a a6uns o tradi ie ebraică potrivit căreia trupul lui Adam$ al primului om$ț

fost înropat chiar acolo unde a fost răstinit -ristos ca astfel$ precum în Adam to i mor$ în -ristț

to i să învieze. 8a locul care se nume te al căpă "nii$ capul întreii umanită i /Adam D n.tr.0 trebuț ș ț ț

să i ăsească învierea împreună cu to i oamenii prin învierea 2omnului i !"ntuitorului Careș ț șpătimit în acel loc i a înviat. Căci nu se cuvenea ca toată mul imea care sa născut din el ș ț

primească iertarea păcatelor împreună cu binecuv"ntarea învierii iar însu i tatăl lor să nu primeasș

acest har.

(Gri!en" Cmentariu la 8atei 1@6" traducere pentru 0Fl!ia.r de Lucian /ilip)


1entru a aduce în discu ie ceva i mai nelalocul său$ trebuie să merem înapoi în timp$ în vremuriț ș mai îndepărtate. 3radi ia spune că chiar în acest ora $ de fapt chiar în acest loc$ Adam a locuit iț ș ș

murit. 8ocul unde 2omnul nostru a fost răstinit se nume te Lolota /locul căpă "nii iar în lș ț

Calvaria D n.tr.0 deoarece aici fusese înropat capul primului om. A adar sa înt"mplat ca al doilș

Adam$ care este S"nele /-addam în ebraică înseamnă s"nele D n.tr.0 lui -ristos$ cur"nd pe cruca spălat păcatele celui înropat acolo$ care a fost primul creat /în r. 1rotoplastos. <ezi i În . Sol.ș ț

%0$ primul Adam$ i astfel$ i cuvintele apostolului sau împlinit: deşteaptăte cel ce dormi şi ș ș

scoală din morţi şi te va lumina -ristos /;fes. ($ %&0.

(/ericitul ernim" crisarea 46.9" traducere pentru 0Fl!ia.r de Lucian /ilip)




Acum$ numele de Lolota este interpretat ca locul căpă "nii. 2ar cine au fost cei care în chț

profetic au numit acest loc Lolota$ loc pe care -ristos$ adevăratul cap$ a îndurat cruceaF

Apostolii numesc pe -ristos chipul lui 2umnezeu cel nevăzut /Col. %$ %(0 i un pic mai încoș

capul trupului$ al 9isericii /Col. %$ %>0. #ar în alte locuri: -ristos este capul oricărui bărbat /% Co%%$ '0) /;l0 este cap a toată domnia şi stăp"nirea /Col. +$ %G0. Acel cap Care a fost răstinit escapul a toată puterea i are drept cap al Său pe 3atăl: -ristos este capul oricărui bărbat$ iar capul ș

-ristos: 2umnezeu /% Cor. %%$ '0.

(ântul Chiril al erusalimului" 'ericpe catehetice 19.@9" traducere pentru 0Fl!ia.r dLucian /ilip)

(n. 12" 1) ?nde L-au răsti!nit şi mpreună cu ,l pe ali di" de parte şi de alta" iar n mijlc pisus.

Cui îi pasă dacă iudeii au făcut aceste lucruri cu un alt scopF ;i au răstinit i pe -ristos împreuș

cu ho ii i prin aceasta au împlinit fără să vrea o altă profe ie$ pentru că ceea ce ei au făcut în bătaț ș ț

de 6oc a contribuit la adevăr$ ca prin aceasta să afla i c"t de mare este puterea Sa$ de vreme ț

prorocul din vechime profe ise acestea: cu cei făcători de rele a fost numărat /#s. ('$ %+0.ț

2iavolul a vrut să arunce un văl peste ceea ce se înt"mplase$ însă nu a reu it pentru că$ de i trș ș

fuseseră răstini i$ doar sinur #isus a fost prea slăvit pentru ca voi să cunoa te i că puterea Sa ț ș ț

atine pe to i. 3otu i$ minunile nu sau petrecut dec"t după ce to i trei au fost pironi i pe cruceț ș ț ț

nimeni nu a atribuit nimic din ceea ce sa petrecut /în chip minunat acolo D n.tr.0 vreunuia dintre cdoi$ ci numai lui #isus. Astfel$ urzeala diavolului a fost vădită ca fiind în întreime neputincioasătotul sa năruit chiar peste capul diavolului$ pentru că$ i dintre ace tia doi$ unul tot a fost m"ntuș ș

A adar$ diavolul nu a putut insulta slava crucii$ ci a contribuit la ea$ i nu cu pu in$ pentru că nuș ș ț

fost nevoie dec"t de o zuduire a st"ncilor pentru a schimba un t"lhar pe cruce i pentru al aduce ș

4ai.


(n. 12" 1) ?nde L-au răsti!nit şi mpreună cu ,l pe ali di" de parte şi de alta" iar n mijlc pisus.

Cei doi t"lhari care stăteau răstini i deo parte i de alta a lui -ristos simbolizează cele două na iuț ș ț

care aveau să8 cunoască$ i anume fiii lui #srael i neamurile.ș ș

2e ce luăm noi ca simboluri pe t"lhari os"ndi iF 1entru că iudeii erau os"ndi i de către 8ee$ fiiț ț

vinova i de încălcarea ei$ iar recii erau os"ndi i de idolatria lor$ pentru că se închinau creaturii ț ț

locul CreatoruluiH A adar$ răstinirea celor doi t"lhari$ deoparte i de alta a lui -ristoș ș

simbolizeazăH suprapunerea celor două semin ii$ care au murit împreună$ a a cum erau$ ț ș



!"ntuitorul -ristos$ oferind ca pre desprinderea de plăcerile lume ti$ refuz"nd să mai trăiască duț ș

trup i prefer"nd să trăiască cu 2omnul lor$ c"t mai mult posibil$ model"nd vie ile lor după ;lș ț

consacr"nduse în slu6ba Sa. #ar însemnătatea simbolului nu este în nici un fel mi cată de faptul ș

cei doi erau t"lhari$ pentru că după natură$ eram fii ai m"niei /;fes. +$ '0 i sorti i mor ii înainte deș ț ț

crede în -ristos.

(ântul Chiril al >leFandriei" Cmentariu la ,van!helia după an 1@" traducere pentr

0Fl!ia.r de Lucian /ilip)(n. 12" 1) ?nde L-au răsti!nit şi mpreună cu ,l pe ali di" de parte şi de alta" iar n mijlc pisus.

2acă vă "ndi i bine$ chiar i crucea a fost un scaun de 6udecată$ pentru că udecătorul a fost pus ț ș

mi6loc$ av"nd deo parte a Sa pe t"lharul care a crezut în ;l i care a fost iertat$ iar de cealaltă ș

t"lharul care 8a hulit i care a fost os"ndit. Chiar i în acel moment$ -ristos nea arătat ce va faș ș

cu cei vii i cu cei mor i: pe unii îi va a eza dea st"na$ iar pe unii dea dreapta.ș ț ș

(/ericitul >u!ustin" 5ratat la ,van!helia după an" traducere pentru 0Fl!ia.r de Lucia/ilip)

(n. 12" 12) ar 'ilat a scris şi titlu şi l-a pus deasupra Crucii. 3i era scris# isus +azarineanu<mpăratul iudeilr%

5ie ca preten ie$ fie ca realitate$ -ristos este numit ree i mărturie pentru aceasta stă fiecare literț ș

fie ea recească$ latinească sau evreiască i drept coroană$ deasupra capului Său$ a fost scris: #isș

=azarineanul$ Împăratul iudeilor i pentru că nu sa ăsit nici o vină ca ;l să moară /nici nu exisȘ

vreuna0 doar$ aceasta i se pune înainte: că a fost Împăratul iudeilor /vezi i 1s. +$ *0.ș!arele preot$ după litera 8eii$ obi nuia să poarte pe capul său forma semnului i faptul că a foș ș

uns de 2umnezeu scris pe o placă$ însă !arele 1reot cel adevărat i în acela i timp i Împărat$ #isș ș ș

pe cruce fiind$ are scris deasupra Sa$ Acesta este Împăratul iudeilor #ar -ristos$ înăl "nduSe ț

3atăl i primind pe 3atăl în Sine$ are drept litere i nume pe cel al 3atălui /2umnezeu0 i tot pe ș ș ș

/2umnezeu 3atăl0 Îl are drept coroană.

(Gri!en" Cmentariu la 8atei 197" traducere pentru 0Fl!ia.r de Lucian /ilip)

(n. 12" 12) ar 'ilat a scris şi titlu şi l-a pus deasupra Crucii. 3i era scris# isus +azarineanu

<mpăratul iudeilr%

3itlul a ezat deasupra crucii Sale$ care spunea Împăratul iudeilor$ a arătat că ei nu puteau face ș

-ristos să nu le mai fie ree nici măcar prin moartea Sa.

(/ericitul >u!ustin" 'redica @1.=" traducere pentru 0Fl!ia.r de Lucian /ilip)

(n. 12" 12) ar 'ilat a scris şi titlu şi l-a pus deasupra Crucii. 3i era scris# isus +azarineanu<mpăratul iudeilr%



1ilat a scris un titlu care în acela i timp a răzbunat pe iudei$ dar a fost i în apărarea 2omnului. ;i ș ș

au predat ca pe un netrebnic i au încercat să ducă pedeapsa Sa la bun sf"r it$ făc"ndu8 să aiș ș

parte de aceea i os"ndă ca a t"lharilor.ș

-ristos săv"r e te aceasta pentru ca$ în viitor$ nimeni să nu mai poată aduce învinuiri împotriș ș

2omnului sau să8 acuze ca fiind un netrebnic i un ticălos. ;l le închide urile i în acela i timp$ș ș ș

urile altora care ar mai îndrăzni să8 învinuiască de a a ceva$ arăt"ndule că sau ridicat împotriș

propriului Împărat.1ilat a ază acele litere$ care proclamă cu voce tare biruin a i Împără ia 2omnului$ ca i cum leș ț ș ț ș

pune pe un trofeu.


(n. 12" @7) 0eci muli dintre iudei au citit acest titlu" căci lcul unde a st răsti!nit isus eaprape de cetate. 3i era scris# evreieşte" latineşte şi !receşte.

1ilat na scris acest titlu doar întro sinură limbă$ ci în trei$ "ndinduse că mul imea ar puteaț

amestecată împreună cu iudeii datorită sărbătorii. i astfel$ ca nimeni să nu răm"nă fără a cunoaȘ

apărarea sa$ a scris învinuirile pentru to i în toate limbileH /vina adusă !"ntuitorului n.tr.0.ț

(/ericitul >u!ustin" Gmilii la ,van!helia după an" traducere pentru 0Fl!ia.r de Lucia/ilip)

(n. 12" @7) 0eci muli dintre iudei au citit acest titlu" căci lcul unde a st răsti!nit isus e

aprape de cetate. 3i era scris# evreieşte" latineşte şi !receşte.Acolo$ aceste trei limbi erau mult mai importante dec"t toate celelalte: ebraica$ datorită iudeilor case ruau după 8eea lui 2umnezeu) reaca$ datorită celor în elep i dintre neamuri$ iar latinț ț

datorită romanilor care la acea vreme stăp"neau mai multe ări$ de fapt pe toateH.ț

(/ericitul >u!ustin" 5ratat la ,van!helia după an 11*.4" traducere pentru 0Fl!ia.r dLucian /ilip)

(n. 12" @7) 0eci muli dintre iudei au citit acest titlu" căci lcul unde a st răsti!nit isus e

aprape de cetate. 3i era scris# evreieşte" latineşte şi !receşte.

Scrierea titlului în trei limbi /în ebraică$ latină i reacă0 a fost providen ială i rodul elului ș ț ș ț

nerăit al lui 2umnezeu. Chiar înaintea ochilor no tri stă faptul că vestirea împără iei !"ntuitoruș ț

nostru #isus -ristos trebuie să fie făcută în limbile cele mai cunoscuteH împlinind profe ia ce sț

făcut despre ;l. În eleptul 2aniel a spus că 8ui # sa dat slava i împără ia i toate neamurile ț ș ț ș

limbile îi vor slu6i 8ui /2an. I$ %&0. Asemenea i Sf"ntul 1avel ne înva ă$ stri"nd: Ca întru numeș ț

lui #isus tot enunchiul să se plece$ al celor cereşti şi al celor păm"nteşti şi al celor de dedesubt i ș

mărturisească toată limba că 2omn este #isus -ristos$ întru slava lui 2umnezeu3atăl /5ilip. +$ %



%%0. A adar$ titlul care8 anun ă pe #isus ca ree a fost i este primul rod ale mărturisirii /vorbiriiș ț ș

n.tr.0 în limbi /5ap. +$ %%+0.

(ântul Chiril >leFandrinul" Cmentariu la ,van!helia după an" traducere pent0Fl!ia.r de Lucian /ilip)

(n. 12" @=) 3i stăteau lân!ă crucea lui isus" mama Lui şi sra mamei Lui" 8aria lui Clepa"

8aria 8a!dalena.2upă ce #au făcut osta ii toate aceste lucruri$ -ristos aflat pe cruce$ o încredin ează pe mama ș ț

ucenicului$ învă "ndune să ne arătăm ri6a pentru părin i p"nă în ultima clipă a vie ii. Adevărț ț ț

atunci c"nd ea 8a tulburat neobi nuit$ ;l ia zis Ce ne priveşte pe mine şi pe tine$ femeieF /#n. +$ ș

sau Cine este mama !eaF /!t. %+$ &>0$ însă aici ne arată c"t de mult î i iube te mama iș ș ș

încredin ează pe aceasta ucenicului pe care îl iubea.ț

(ântul an :ură de >ur" Gmilii la ,van!helia după an =.@" traducere pentru 0Fl!ia.de Lucian /ilip)

(n. 12" @=) 3i stăteau lân!ă crucea lui isus" mama Lui şi sra mamei Lui" 8aria lui Clepa" 8aria 8a!dalena.

!aria$ maica 2omnului$ stătea l"nă crucea 5iului său. =icăieri nu sa mai vorbit despre aceasdec"t la Sf"ntul evanhelist #oan. Al ii au arătat cum păm"ntul sa cutremurat la patimile lui -ristoț

cum cerul sa întunecat$ cum soarele sa ascuns /!t. +I$ &(0 i cum t"lharul a fost primit în 4ai duș

ce ia mărturisit păcatele$ însă numai #oan ne spune ceea ce restul nu au zis$ cum !"ntuitorș

pironit pe cruce$ a chemat pe mama Sa. ;vanhelistul a ăsit de cuviin ă mai important faptul cț

triumfător în urma patimilor Sale$ #isus ia arătat draostea fa ă de ea$ dec"t acela că ia datȘ țîmpără ie cerească. Căci dacă este un semn al milosteniei să îl ierte pe t"lhar$ un semn de i mț ș

mare pietate este acela de a o cinsti pe maica Sa cu at"ta draoste. #ată$ îi spune$ fiul tău... i #aș

mama taH /#n. %,$ +*+I0. -ristos mărturise te de pe cruce i i împarte draostea între !aicaș ș Ș

ucenicul Său ...

=ici !aria nu a fost mai pre6os de faptul că a devenit !aică a lui -ristos. C"nd apostolii au fuit$ a rămas l"nă cruce i cu ochi pio i privea rănile 5iului său. Căci nu privea la moartea 5iului său$ș ș

la m"ntuirea lumii. Sau poate că$ întruc"t acel palat împărătesc /expresie preferată a Sf"ntulAmbrozie$ prin care o scoate în eviden ă pe 5ecioara !aria ca purtătoare a Împăratului 2umnezeuț

n.tr.0 tia că m"ntuirea lumii avea să se facă prin moartea 5iului său$ a crezut că prin moartea ei șputea să adaue ceva la acest dar universal. Însă #isus nu avea nevoie de a6utor pentru m"ntuirlumii$ ;l$ Cel care sinur ia m"ntuit pe to i /aici$ Sf"ntul Ambrozie pare să fi vorbit tocmț

împotriva ideii care sa dezvoltat mai t"rziu în cultul 5ecioarei$ cum că !aria ar fi împreum"ntuitoare cu -ristos D n.tr.0. 2e aceea$ -ristos spune că este ca nişte oameni răniţi ce dorm morm"nt$ de care nu ţiai mai adus aminte şi care au fost lepădaţi de la m"na 3a /1s. >I$ (0. Întadevăr$ a primit afec iunea mamei sale$ dar nu a căutat alt a6utor. 8ua i exemplul Sfintei !aici$ caț ț

prin sinurul său 5iu iubit a dat un exemplu at"t de randios de virtute maternă. Căci nici voi ave i prunci mai drai$ cum nici 5ecioara nu a căutat alinarea de a mai avea al i fii.ț ț



(ântul >mbrzie al 8ilanului" crisare 69.172-11" traducere pentru 0Fl!ia.r de Lucia/ilip)


!ielu eaua$ privindu i mielul mer"nd spre tăiere$ș ș

8a urmat istovită cu celelalte femei$ zic"nd:Nnde pleci 3u$ 5iuleF!ai este vreo nuntă în Cana

i te răbe ti întracolo să preschimbi apa în vinFȘ ș

Să mer cu 3ine$ 5iule$ sau să 3e a teptFș

<orbe temi$ Cuvinte$ spunemi ceva$ș

nu trece pe l"nă mine în tăcere$ Cel ce mai lăsat curată5iul i 2umnezeul meuHș

3u meri$ 5iule$ la moarte nedreaptăi nimeni nu 6ele te cu tine.Ș ș

1etru nu e l"nă 3ine$ el care ia zis:Ț

O7i de ar fi să mor împreună cu 3ine$nu mă voi lepăda de 3ineP /!t. +*$ '(0

3oma tea părăsit$ el care a zis:OSă merem şi noi şi să murim cu ;lP /#n. %%$ %*0.

i ceilal i$ cunoscu i i prieteni buni$Ș ț ț ș

=umi i să 6udece casa lui #srael$ unde sunt acumFț

=ici unul dintre ei nu e aici. Ci numai Nnul$ deasupra tuturor.Sinur 3u$ 5iule$ vei muri pentru to i pe care iai mul umit$ț ț

5iul i 2umnezeul !eu...ș

J#isus răspunde:KÎndură pentru vreme scurtă$ !aică$

i vei vedea cum$ ca un vindecător$Șvoi veni unde ei zac mor i$ț

Să le vindec rănile3ăind împietrirea i tăria lor cu suli aș ț

i o etul ca astrinent al rănii.Ș ț

i c"nd deschid rana cu v"rful cuielor Ș

<oi folosi mantia ca acoperăm"nt$#ar crucea ca leac

folosesc$ !aică$ pentru ca să pute i c"ntaț



Cu în eleere /1s. &*$ I0ț

OA vindecat suferin a prin suferin ăț ț

5iul i 2umnezeul meuP.ș

O8asă i deoparte necazul$ !aică$ț

i meri cu bucurie) căci acum mă răbesc să împlinescȘ

8ucrul pentru care am venit$

Să fac voia celui Care ma trimis)Căci$ de la început mia fost menit de către 3atăl$i nu ia fost neplăcut duhului !euȘ

Să iau trup uman i să pătimesc pentruș

Cei căzu i.ț

Atunci$ !aică$ răbindute$ spunele oamenilor Că prin suferin ă ;l love te pe cel careț ș

Îl ură te pe Adamș

i învin"nd$ vineȘ

5iul i 2umnezeul meuP.ș

(ântul $man 8eldul" Cndacul /eciarei 8aria lân!ă Cruce 12." 9" 19-14" traducepentru 0Fl!ia.r de Lucian /ilip)


Simeon proroce te despre 5ecioara !aria că se va afla st"nd l"nă cruce i văz"nd cele ce ș ș

petreceau$ auzind vocile$ după mărturia lui Lavril$ după aflarea tainică a zămislirii sale sfinte$ du

dovada marilor minuni$ va sim i abăt"nduse asupra sufletului său o puternică tulburare.ț

2omnul trebuia să uste moartea pentru fiecare dintre noi pentru a deveni împăcarea lumii i pentș

a m"ntui lumea prin s"nele Său.(ântul ;asile cel mare" crisri @67.2" traducere pentru 0Fl!ia.r de Lucian /ilip)


5emeile au stat l"nă cruce Jîn timp ce ucenicii au fuitK$ cei slabi arăt"nduse a fi puternici. 2

acel moment$ totul sa transformat.

(ântul an :ură de >ur" Gmilie la ,van!helia după an =.@" traducere pentru 0Fl!ia.rde Lucian /ilip)


!aria$ care este descrisă ca mama lui #acov cel mic$ era so ia lui Alfeu i sora !ariei$ !aiț ș

2omnului$ tiind cea numită de #oan evanhelistul !aria lui Cleopa$ fie rude după tată sau fie dș



alt motiv. Însă dacă "ndi i că sunt două persoane diferite pentru că citim în altă parte !aria$ mamț

lui #acov cel mic$ iar aici !aria lui Cleopa$ mai trebuie să afla i că în Sf"nta Scriptură se obi nuieț ș ș

ca aceea i persoană să aibă nume diferite.ș

(/ericitul ernim" 'ururea /eciria 8aicii 0mnului 1=" traducere pentru 0Fl!ia.r dLucian /ilip)


2acă !atei i !arcu nu au men ionato după nume pe !aria !adalena$ am putea crede că erș ț

două rupuri de oameni$ unii afla i mai la depărtare /de locul răstinirii D n.tr.0$ iar ceilal i care erț ț

mai aproapeH 2ar cum putem explica faptul că aceea i !aria !adalena i celelalte femei stăteș ș

departe$ a a cum spun !arcu i !atei$ i aproape de cruce a a cum spune #oanF 1utem explicș ș ș ș

presupun"nd că se aflau la o distan ă anume pentru ca să Îl poată vedea pe !"ntuitor$ dar suficieț

de departe ca să nu stea în calea suta ului i a osta ilor$ care erau chiar în 6urul Său. Sau putem ș ș ș

presupunem$ că după ce #isus ia încredin ato pe maica Sa ucenicului$ sau retras din calea mul imț ț

pentru a vedea ceea ce se va mai petrece după aceea de la distan ă. Astfel$ ace ti evanheli ti nu ț ș șmen ionează dec"t după moartea lui #isus$ descriindule ca st"nd departe. Că unele femei suț

pomenite de unii la fel$ iar altele nu$ nu este nici o diferen ă.ț

(/ericitul >u!ustin" >rmnia ,van!heliilr 9.@1.=" traducere pentru 0Fl!ia.r de Lucia/ilip)

(n. 12" @6) 0eci isus" văzând pe mama a şi pe ucenicul pe care <l iubea stând alături" a zmamei ale# H/emeie" iată iul tău%I

#isus ne înva ă cum să ne arătăm cea mai mare ri6ă fa ă de părin i p"nă la ultima suflare: ț ț țîncredin ează pe maica Sa ucenicului pe care îl iubea. 2in nou$ #oan se tăinuie te cu modestie. 2aț ș

ar fi vrut să se laude$ near fi mărturisit i motivul pentru care era iubit$ căci măre lucru trebuie săș ț

făcut pentru aceasta. Însă de ce #isus nu men ionează i altceva sau de ce nu încearcă săi aliț ș

deznăde6deaF 1entru că nu era vreme de cuvinte întăritoare i în plus$ nu mică era cinstea care ș

fost adusă. i ce mare onoare a fost cea pe care #isus ia făcuto ucenicului #a încredin ato Ș ț

mama Sa întru înri6ire$ acum$ c"nd ;l avea să plece. ;ra posibil ca aceasta să aibă nevoie dprotec ie în durerea sa i de vreme ce era maica Sa$ #isus ia încredin ato celui iubit.ț ș ț

(ântul an :ură de >ur" Gmilii la ,van!helia după an =" @-9" traducere pent



1e l"nă ceilal i$ #isus îl iubea pe cel care$ fiind fecior c"nd a fost ales de ;l$ a rămas astfel pentț

totdeauna. #storiile transmise spun că J-ristosK la chemat Jpe #oanK de la ceremonia căsătoriei saatunci c"nd voia să se însoare i din această cauză$ a oferit dulcea a cea mai de dorit a iubirii Saș ț

celui care sa îndepărtat pe sine de la plăcerile trupe ti. Astfel$ c"nd J-ristosK se afla în ceasul morș

pe cruce$ a încredin ato pe maica Sa lui J#oanK pentru ca feciorul să o păzească pe fecioară$ ț



atunci c"nd ;l Însu i a urcat la ceruri după moartea i învierea Sa$ un fiu să nu fie lipsit de mamăș ș

cărei via ă virtuoasă va fi ocrotită de ri6a lui curată.ț

(Eeda venerabilul" Gmilii la ,van!helii 1.2" traducere pentru 0Fl!ia.r de Lucian /ilip)


;vanheliile sunt primele roade ale Sfintelor Scripturi. Însă rodul dint"i al ;vanheliilor es;vanhelia după #oan$ al cărui în eles nu îl poate pătrunde dec"t cel care sa spri6init la pieptul lț

#isus i care a primito pe !aria de la ;l să îi fie i lui mamă. Însă oricine voie te să devină un ș ș ș

#oan trebuie să fie precum #oan. Cu alte cuvinte$ trebuie să fie precum a fost #isus$ ca să spun aCăci !aria nu a avut alt fiu dec"t pe #isus /potrivit celor care au o opinie solidă în ceea ceprive te. 1ururea fecioria !aicii 2omnului a reprezentat consensul eneral al 9isericii vechi D n.trș

Însă #isus îi spune !aicii 2omnului: #ată fiul tău i nu$ #ată acest om este de asemenea fiu al tăș

2acă este a a$ atunci #isus a zis de fapt: #ată$ acesta este O#isusP pe care lai născut /atunci c"nd ș

arată pe #oan0. Căci întradevăr$ oricine a fost înnoit$ nu mai trăie te$ ci #isus trăie te în el /Lal.ș ș

+G0 i de vreme ce #isus trăie te în el /#oan0$ i se spune despre el !ariei: #ată fiul tău$ pe -ristos.ș ș

(Gri!en" Cmentariu la ,van!helia după an 1.@9" traducere pentru 0Fl!ia.r de Lucia/ilip)

(n. 12" @*) >pi a zis ucenicului# Hată mama ta%I 3i din ceasul acela ucenicul a luat- la sine.

9unul învă ător face ceea ce ne aminte te i nouă că ar trebui să facem$ iar prin propria pildăț ș ș

înva ă pe ucenicii Săi că ri6a pentru părin i ar trebui să fie preocuparea fiilor evlavio i$ ca i cuț ț ș ș

acel lemn pe care era pironit Cel aflat pe moarte ar fi fost precum un scaun al Învă ătorului de unț;l dă învă ături. 2in această învă ătură a luat Sf"ntul 1avel ceea ce avea să predice la r"ndul sț ț

c"nd a zis: 2acă însă cineva nu poartă ri6ă de ai săi şi mai ales de casnicii săi$ sa lepădat dcredinţă şi este mai rău dec"t un necredincios /# 3im. ($ >0. i care sunt ri6ile casei$ ale părin ilȘ ț

pentru copii i ale copiilor pentru părin iF A adar$ din această învă ătură folositoare$ Însu i stăp"nș ț ș ț ș

sfin ilor a dat un exemplu$ atunci c"nd$ nu ca 2umnezeul slu6nicei pe care o crease i o condusesț ș

ci ca un om pentru mama Sa$ din care a fost făcut i pe care o lăsa acum în urmă$ ia oferit$ întrș

anumită măsură$ un fiu în locul Său.

(/ericitul >u!ustin" 5ratate la ,van!helia după an 112.@" traducere pentru 0Fl!ia.r d

Lucian /ilip)


-ristos a dorit ca aici să întărească porunca exprimată în 3estament: Cinsteşte pe tatăl tău şi mama ta$ ca săţi fie bine /#e . +G$ %+0. Cinstirea părin ilor este cu siuran ă o virtute foarș ț ț

valoroasă. i cum altfel am putea învă a importan a acelei iubiri$ chiar i atunci c"nd sunteȘ ț ț ș

cople i i de o abunden ă de catastrofe reu de suportat$ dacă nu prin acest exemplu primar pe caș ț ț

nil oferă #isusF Nna este să respec i sfintele porunci în vreme de pace i lini te i altceva este să ț ș ș ș

faci datoria în vremurile c"nd sufletul e tulburat.





udecăm virtutea oamenilor nu după en$ ci după fire i îi considerăm demni de slavă pe cei care ș

renun at la avere i pozi ie. 2in acest motiv #isus la iubit pe evanhelistul #oan mai mult dec"t ț ș ț

ceilal i ucenici$ pentru că #oan era de neam nobil i cunoscut marelui preot$ însă nu sa temut ț ș

complotul evreilor i la dus pe 1etru la curtea acestuia /vezi i #n. %>$%(%*0 i a fost sinurș ș ș

apostol destul de cura6os să stea l"nă cruce. Căci el a duso pe !aica !"ntuitorului la casa sa.

5eciorul /3ertulian îl nume te chiar celibat voluntar D n.tr.0 a fost cel care a primito pe 5ecioaș

!aria ca mo tenire de la 2omnul.ș

(/ericitul ernim" crisarea 1@*.=" traducere pentru 0Fl!ia.r de Lucian /ilip)

(n. 12" @) 0upă aceea" ştiind isus că tate s-au săvârşit acum" ca să se mplinească criptura"zis# H8i-e seteI.

!ie sete. 1rin aceasta$ #isus împline te o altă profe ie /vezi i 1s. *>$ +( i 1s. +%$ %*0$ însă vă rș ț ș ș

să privi i la afurisita fire a celor ce asistau. 2e i avem zeci de mii de vră6ma i din m"inile cărora aț ș ș

suferit lucruri de nesuportat totu i$ c"nd îi vedem a fi pe moarte$ ne înmuiem. Însă ace ti oameni ș ș

au avut această pace fa ă de #isus i nici nau fost îmbl"nzi i de ceea ce se petrecea înaintea ochilț ș ț

lor$ ci mai i mai rău au făcut$ devenind mai sălbatici$ înmul ind bătaia lor de 6oc. #au adus ș ț

burete înmuiat în o et$ ca i unui condamnat$ i i lau dat să bea. 3ot în această Jprofe ieK se vorbeț ș ș ț ș

i de isop.ș

(ântul an :ură de >ur" Gmilii la ,van!helia după an" traducere pentru 0Fl!ia.r dLucian /ilip)


5emeia samarineancă a aflat la f"nt"nă pe -ristos înset"nd i prin setea Sa$ ea sa săturat. ;a 8ș

aflat înset"nd pentru ca Acesta să poată bea din credin a ei. #ar mai apoi$ c"nd a fost pe crucț

-ristos a spus: !ie sete i totu i$ ei nu iau dat lucrul după care ;l înseta. 1entru că -ristos înseȘ șdupă ei.

(/ericitul >u!ustin" 5âlcuire la 'salmi 6@.=" traducere pentru 0Fl!ia.r de Lucian /ilip)


-ristos a spus @!ie sete @ ca i cum ar spune: 3otu i$ mai există un lucru pe care na i reu it sș ș ț ș

face i$ i anume acela că nu !ia i dat ceea ce sunte i. 1entru că evreii în i i sunt o etul$ din vinț ș ț ț ș ș ț



prorocilor i al patriarhilor$ devenit stricat în ei$ i plini de răutatea acestei lumi precum un vas$ ș ș

inimile ca de burete i cu încăperile inimilor lor întortocheate i pline de viclenie. #ar isopul$ în caș ș

au pus buretele înmuiat în o et$ fiind o plantă fără însemnătate i care cură ă inima$ o vedem folosț ș ț

spre smerenia Sa. Această umilin ă este ceea ce ei au dorit i iau imainat că au împlinit. 1recuț ș ș

se spune în psalm: Stropimăvei cu isop şi mă voi curăţi /1s. (G$ ,0$ pentru că prin umilin a pe caț

-ristos a îndurato$ noi neam cură it$ căci dacă ;l nu sar fi smerit pe Sine i dacă nu sar fi supț ș

mor ii pe cruce /5ilip. +$ >0$ vărsarea s"nelui Său nar mai fi fost spre iertarea păcatelor sau cu aț

cuvinte$ spre iertarea păcatelor noastre.(/ericitul >u!ustin" 5ratat la ,van!helia după an 112.4" traducere pentru 0Fl!ia.r dLucian /ilip)


2acă$ pe de o parte$ -ristos a suferit de sete ca 2umnezeu i atunci c"nd # sa dat să bea$ a refuzș

atunci cu siuran ă că ar fi fost supus pătimirilor ca 2umnezeu. 1entru că ustul i setea sunt patimț ș

#ar dacă nu a suferit de sete ca 2umnezeu$ ci ca om$ la fel ca om trebuie să fi fost înzestrat cvoin ă.ț

(ântul an 0amaschin" Credin a GrtdFă 9.14" traducere pentru 0Fl!ia.r de Luciaț

/ilip)(n. 12" 91) 0eci iudeii" iindcă era vineri" ca să nu rămână trupurile sâmbăta pe cruce" căci ermare ziua sâmbetei aceleia" au ru!at pe 'ilat să le zdrbească luierele piciarelr şi să-i ridice.

Ce în ele evreii din cuvintele: 7ase zile să adunaţi$ iar în ziua a şasea să adune de două ori mț

multF Se pare că acea zi este plasată înaintea sabatului i este numită a asea zi$ adică ?iș ș1reătirii.

(Gri!en" Gmilii la e ire *.=" traducere pentru 0Fl!ia.r de Lucian /ilip) ș

(n. 12" 91) 0eci iudeii" iindcă era vineri" ca să nu rămână trupurile sâmbăta pe cruce" căci ermare ziua sâmbetei aceleia" au ru!at pe 'ilat să le zdrbească luierele piciarelr şi să-i ridice.

1arasQeve este interpretată ca preătire... ;i o numeau astfel întruc"t era ziua în care trebuiau să preătească potrivit poruncii pe care o primiseră referitoare la mană: #ar în ziua a şasea să adune

două ori mai mult etc /#e . %*$ +*0. A adar$ întruc"t oamenii i întreaa lume fuseseră crea i înș ș ș țasea zi$ iar în a aptea era prevăzut să se odihnească cu to ii$ adică de sabat$ este corect să o numș ș ț

pe aceasta ca ziua /a asea0 în care !"ntuitorul nostru a fost răstinit$ realiz"d restaurarea lumiiș

ceea ce fusese înainte. J i citim căK după ce a luat oţetul$ #isus a zis: OSăv"rşitusaP /#n. %,$ 'Ș

adică munca zilei a asea este completă întruc"t a împlinit restaurarea lumii. #ar de sabat ș

odihne te în morm"nt$ a tept"nd evenimentul învierii$ care avea să se petreacă în a opta zi.ș ș

(Eeda venerabilul" ,Fpunere la ,van!helia după Luca 6.@9.=4" traducere pentru 0Fl!ia.r Lucian /ilip)




;vreii au strecurat ţ"nţarul şi au înhiţit cămila /!t. +'$ +&0. Adică$ nu au inut cont de cea mț

oribilă i înrozitoare dintre crimele împotriva lui 2umnezeu$ în schimb$ iau arătat ri6a exaeraș ș

pentru probleme mărunte i lipsite de importan ă$ arăt"ndu i nebunia în ambele cazuri.ș ț ș



J?drobirea fluierelor picioarelorK nu a fost pentru ca să li se ia JpicioareleK$ ci au fost zdrobipentru a le aduce moartea$ put"nd astfel să fie cobor" i mai repede de pe cruce. Căci altfț

răm"nerea lor pe cruce avea să sfideze ziua de sărbătoare prin teribila înfă i are a torturii lor.ț ș

(/ericitul >u!ustin" 5ratat la ,van!helia după an [email protected]" traducere pentru 0Fl!ia.r dLucian /ilip)

(n. 12" 9@-99) 0eci au venit staşii şi au zdrbit luierele celui dintâi şi ale celuilalt" care errăsti!nit mpreună cu el. 0ar venind la isus" dacă au văzut că deja murise" nu -au zdrbluierele.

;vanhelia declară că aceia care erau prezen i sau minunat de faptul că imediat după t"nuirea ț

care a exprimat imainea păcatului$ -ristos ia dat îndată duhul. Căci aceia care erau pe cruȘ

fuseseră tortura i de o moarte lentă. În consecin ă$ picioarele t"lharilor fuseseră zdrobite pentru ca ț țse stină mai repede i să fie da i 6os de pe cruce înainte de Sabat. Însă faptul că ;l Î i dăduse deș ț ș

ultima suflare a fost motiv de uimire i citim în Sf"nta Scriptură că însu i 1ilat sa mirat de aceasș ș

c"nd sa cerut trupul !"ntuitorului pentru înmorm"ntare /!c. %($ &'&&0.

(/ericitul >u!ustin" 0espre ânta 5reime 4.19.16" traducere pentru 0Fl!ia.r de Lucia/ilip)

(n. 12" 94) Ci unul din staşi cu sulia a mpuns casta Lui şi ndată a ieşit sân!e şi apă.

1ilat căutase să facă pe placul tuturor celor ce striaseră: 4ăstine te8 4ăstine te8 iar tem"ndș șse de o revoltă printre oameni$ a poruncit /după obi nuita practică a romanilor cu cei care erș

răstini i0 ca #isus să fie împuns subsuoară. C"teodată$ acest lucru este săv"r it de către cei caț ș

condamnă oameni pentru fărădelei mai mari$ deoarece cei ce nu sunt împun i după răstinș

suferă mult mai mult$ uneori chiar i întreaa noapte sau p"nă a doua zi. #isus a adar$ pentru că ș ș

fusese împuns i era de a teptat să mai at"rne mult timp pe cruce$ chinuinduse mult$ Sa ruș ș

3atălui i a fost auzit. Îndată după ce striat la 3atăl$ a fost luat sau ca Nnul ce avea puterea de aș

da via a$ ia dato în clipa în care a voit să o facă.ț Ș

(Gri!en" Cmentariu la 8atei" traducere pentru 0Fl!ia.r de Lucian /ilip)




Celsus se întreabă dacă s"nele lui #isus răstinit este acela i care cure i în trupurile zeilș ș

nemuritori. Întreabă aceasta în bătaie de 6oc$ iar noi vă vom arăta că în trupul lui #isus nu curdeloc s"ne mitic sau homeric. În alte trupuri fără via ă s"nele se încheaă i nu mai cure din eț ș

apă curată$ însă în cazul trupului fără de via ă al lui #isus$ caracteristica minunată a fost aceea că dț

coasta Sa a curs at"t s"ne$ c"t i apă.ș

(Gri!en" Cntra lui Celsus" traducere pentru 0Fl!ia.r de Lucian /ilip)


3rupul 2omnului a oferit at"t Scumpul S"ne$ c"t i Apă sfin ită lumiiH acest trup$ mort din punș ț

de vedere medical$ păstrează în el o mare putere de via ă. Căci ceea ce nu cure /în chip obi nuiț ș

n.tr.0 din trupurile moarte a curs din acesta$ i anume s"ne i apă.ș ș

Aceasta sa petrecut pentru ca noi să cunoa tem marea putere de via ă de inută de puterea careș ț țsălă luit în acest trup care$ de i mort fiind$ nea dat sursa vie ii.ș ș ț

(plit" /ra!ment despre cei di tâlhari 1-@" traducere pentru 0Fl!ia.r de Lucian /ilip)


8a marele praznic al !ielului c"ntămSlavă biruitorului nostru Împărat$

Care nea spălat în r"ul#zvor"t din coasta Sa.

Slăvim pe Cel al Cărui draoste dumnezeiască2ă meseanului s"nele Său în loc de vin$2ă trupul Său pentru sărbătoare$1re uie te 6ertfa$ pre uie te preotul.ț ș ț ș

Acolo unde s"nele pascal se varsă$Întunecatul îner al mor ii ia v"r"t sabia)ț ș

Cetele biruitoare ale lui #srael mer1rin valurile care îneacă pe cei nebuni.

-ristos$ mielul al cărui s"ne Sa vărsat$ertfa pascală i p"inea pascală)ș

Cu dreptate i cu draosteș

!ană de sus m"ncăm.

!ărea ă 6ertfă din cer$ț

1uterile iadului sub 3ine sunt supuse)



!oartea este biruită în luptă)Aduc"ndune nouă via ă i lumină. Aliluiaț ș

(>mbrzie 8eldul" mne pascale" la 8arele 'raznic al 8ielului 1-=" traducere pent0Fl!ia.r de Lucian /ilip)


2acă cineva care$ atunci c"nd cite te pe !oise$ bombăne te împotriva sa sau c"nd cite te din 8eș ș ș

nui este pe plac ceea ce cite te pentru că pare fără sens în mai mult lucruri$ !oise îi arată piaș

care este -ristos il conduce ca să bea din ;a ca să i stină setea. Însă această piatră nu va izvoș ș

apă dacă nu este împunsă mai înt"i$ iar atunci c"nd este împunsă$ izvoră te uvoaie /#n. I$ 'ș ș

1entru că după ce -ristos a fost răstinit i împuns$ au izvor"t r"urile =oului 3estament. 2e aceeaș

a spus despre ;l: <oi bate păstorul şi se vor risipi oile /?ah. %($ I0. -ristos a trebuit să fie bătupentru că dacă nar fi fost bătut i dacă s"ne i apă nar fi curs din coasta Sa$ cu to ii am fi sufeș ș ț

de sete după cuv"ntul lui 2umnezeu /Amos >$ %%0. Aceasta$ a adar$ a vrut i Apostolul /1avel D n.tș ș

să spună prin: 7i toţi au m"ncat aceeaşi m"ncare duhovnicească) 7i toţi$ aceeaşi băutu

duhovnicească au băut$ pentru că beau din piatra duhovnicească ce îi urma. #ar piatra era -ristosCor. %G$ '&0.

(Gri!en" Gmilii la e ire @.@" traducere pentru 0Fl!ia.r de Lucian /ilip) ș


Începutul semnelor din timpul lui !oise au fost prin s"ne i apă$ iar ultimele semne săv"r ite ș ș

#isus au fost făcute tot prin acelea i două. !ai înt"i$ !oise a schimbat r"ul în s"ne ca mai apș

#isus să izvorască din coasta Sa apă cu s"neH În evanhelii$ puterea botezului m"ntuitor se ofe

pe două căi: cu apă pentru cei lumina i sau sfin ilor mucenici în prioniri prin s"nele lor. În aceț țcaz$ s"nele i apa au izvor"t din coasta m"ntuitoare pentru a confirma harul mărturisirii făcuș

pentru -ristos$ fie în botez$ fie prin mucenicie.

(ântul Chiril >leFandrinul" 'ericpe catehetice 19.@1" traducere pentru 0Fl!ia.r Lucian /ilip)


Scris este că atunci c"nd coasta lui #isus a fost împunsă$ a ieşit s"ne şi apă. Acest lucru are u

aspect tainic deoarece Însu i a spus: r"uri de apă vie vor cure din p"ntecele lui /#n. I$ '>0.ș

($uin din >Kuileia" Cmentariu la Crezul >pstlic @9" traducere pentru 0Fl!ia.r dLucian /ilip)


-ristos a venit i a deschis calea către botez prin crucea Sa$ pentru ca el JbotezulK să fie pentru lumș

o maică a vie ii în locul ;vei$ apa i s"nele să fie pentru înve m"ntarea copiilor duhovnice ti caț ș ș ș

au izvor"t din el. =ici unul dintre botezurile de dinainte /cum ar fi cel al lui !oise sau al lui #oan



n.tr.0 nu a oferit Sf"ntul 2uh deoarece numai botezul care a fost deschis prin 5iul lui 2umnezeu pcruce a făcuto. ;l dă na tere copiilor duhovnice ti prin apă i s"ne i în locul unui suflet$ asupș ș ș ș

lor este suflat 2uhul Sf"nt.

(acv din aru!" Gmilie la cele trei btezuri" traducere pentru 0Fl!ia.r de Lucian /ilip)


Chiar i evanhelistul sa exprimat cu ri6ă$ căci nu spune bătut sau rănit$ ci 8a împuns. Aici a foș

deschisă poarta vie ii de unde au curs tainele 9isericii$ fără de care nu putem intra în via a cț ț

adevărată: îndată a ieşit s"ne şi apă. Acel s"ne a fost vărsat pentru iertarea păcatelor$ iar adomole te paharul m"ntuirii. 8ucrul acesta a fost prefiurat i atunci c"nd =oe a poruncit să se faș ș

o u ă întro parte a arcei i prin care animalele care nu trebuiau să piară aveau să intre. Acesș ș

animale au prefiurat 9iserica. 1entru a prefiura aceasta$ femeia a fost făcută din coasta unbărbat adormit. 1entru aceasta$ acest al doilea Adam ia plecat capul i a adormit pe cruce$ pentș ș

ca din cea /natura0 din care ;l a ie it să se formeze a mireasă pentru Sine.ș

(/ericitul >u!ustin" 5ratat la ,van!helia după an 1@7.@" traducere pentru 0Fl!ia.r d

Lucian /ilip)


Îndată a ieşit s"ne şi apă$ care este 9iserica Sa$ construită pe ;l$ întocmai ca i în /cazul lui D n.tș

Adam$ a cărui so ie a fost luată din coasta sa /5ac. +$ +%++0. Coasta lui Adam este so ia sa$ iț ț

s"nele 2omnului nostru este 9iserica Sa. 2in coasta lui a fost moartea$ însă din coasta 2omnueste via a. !ăslinul /simbolizează0 taina lui -ristos din care a izvor"t lapte$ apă i untdelemn) lapț ș

pentru prunci$ apă pentru tineri i untdelemn pentru cei bolnavi. !ăslinul a dăruit apă i s"ne prș ș

moartea sa$ precum i !"ntuitorul lea dăruit pe acestea prin moartea Sa /!t '$ %%+0.ș

(ântul ,rem irul" Cmentariu la 0iatesarnul lui 5a ian @7.@" traducere pentru 0Fl!ia.ț

de Lucian /ilip)


Solda ii$ pentru ai mul umi pe iudei$ au împuns cu o suli ă coasta Sa$ ocăr"nd trupul cel mort. ț ț ț

înrozitoare i blestemată faptă 2ar voi$ iubi ilor$ să nu vă tulbura i i nici să nu deznădă6duiș ț ț ș

pentru că ceea ce ace ti oameni au făcut dintro voin ă diavolească a fost pentru împlinirș ț

adevărului$ de vreme ce i o profe ie vorbe te despre aceasta: îşi vor aţinti privirile înspre !ine$ ș ț șCare ei 8au străpuns /?ah. %+$ %G0. i nu doar at"t$ căci această faptă va deveni mărturia ce Ș

confirma credin a celor care mai apoi se vor îndoi$ precum a fost 3oma i cei asemenea lui. 1rț ș

aceasta sa împlinit i o taină cu neputin ă a fi exprimată în cuvinte pentru că îndată a ieşit s"neș ț

apă. =au izvor"t fără motiv i nici din înt"mplare aceste f"nt"ni$ ci pentru că 9iserica dș

am"ndouă este alcătuită. #ar cei care au fost catehiza i cunosc aceasta$ fiind renăscu i cu adevăț ț

prin apă i hrăni i cu s"ne i carne. Astfel$ tainele î i iau începutul. pentru ca în acest chip$ atunș ț ș ș

c"nd voi vă apropia i de acel cople itor pahar$ să vă apropia i ca i cum a i fi pe cale să be i chiar dț ș ț ș ț ț

coasta Sa.





<inul sf"nt a produs ciorchinele profetic. Acesta a fost un semn pentru ei$ după ce au fost preătca după pribeie să i afle odihna. <inul sf"nt reprezintă marele ciorchine al Cuv"ntului$ zdrobș

pentru noi. 1entru că s"nele vinului$ care este Cuv"ntul$ a dorit să fie amestecat cu apă precus"nele Său este amestecat cu m"ntuire. #ar s"nele 2omnului este format din două păr i$ pentru ț

există s"nele cărnii Sale$ prin care sunt răscumpăra i din stricăciune i s"nele duhovnicesc$ prț ș

care suntem un i.ș

A bea s"nele lui #isus înseamnă a ne face părta i nemuririi 2omnului cu 2uhul ca principș

însufle itor al Cuv"ntului$ precum este s"nele pentru trup. Asemenea$ precum vinul este amestecț

cu apă$ a a i 2uhul este amestecat cu firea umană$ iar aceasta$ amestecul de vin i apă$ naș ș ș

credin a) în timp ce celălalt$ 2uhul$ ne duce la nemurire. Amestecul celor două$ a apei iț ș

Cuv"ntului$ se nume te ;uharistie$ iar cei care se împărtă esc din ea se sfin esc at"t în trup$ c"t i ș ș ț ș

suflet$ deoarece voia 3atălui a compus tainic dumnezeiescul amestec$ pe m$ prin 2uhul i prșCuv"ntul. Căci cu adevărat$ 2uhul este unit cu sufletul$ suflet care este inspirat de către 2uh. #trupul$ pentru care Cuv"ntul sa făcut trup$ este unit cu Cuv"ntul.

(ântul Clement >leFandrinul" rists <nvă ătrul @.@" traducere pentru 0Fl!ia.r ț

Lucian /ilip)


Ce spun evanheli tii că a curs din coasta !"ntuitorului atunci c"nd solda ii au împunso cu suliș ț țA curs s"ne i apă. A adar$ a numit s"nele !"ntuitorului$ s"nele unui struure$ pentru că daș ș

2omnul a fost numit vi ă i dacă rodul vi ei este numit vin$ i dacă izvoră te din s"nele i apa ce ț ș ț ș ș ș

curs din coasta 2omnului peste trup p"nă la păm"nt$ atunci sa împlinit profe ia patriarhului: Spălț

va în vin haina Sa şi în s"ne de struure veşm"ntul Său /5ac. &,$ %%0. 1entru că a a cum duș

prefacere rodul tainic al vi ei este numit S"nele 2omnului$ asemenea i el a numit s"neț ș

adevăratei <i e$ s"nele Struurelui.ț

(5edret de Cir" 0ial!ul " traducere pentru 0Fl!ia.r de Lucian /ilip)



'ieţile Sfinţilor % Cuv(nt la Înălţarea cinstitei şi de viaţă făcătoarei Cruci a )o$nului

Împărăţind în 4oma !axenţiu$ persecutorul /'GI'%+0$ făcea multă chinuire popoarelor$ oninduşi chinuindui nu numai pe creştini$ dar şi pe pă"nii săi uci"ndui şi 6efuindule averile lo1etrecea cu necurăţie$ siluind casele celor de bun neam$ şi era tuturor romanilor foarte reu şi urpentru acea tiranică$ cumplită a lui viaţă şi prea spurcată.

2eci$ au trimis romanii$ în taină$ la împăratul Constantin /'G*''I0 care petrecea atunci în 9ritancu mama sa$ ;lena$ ru"ndul pe el să vină şi săi scape de tiranul acela. #ar Constantin ia scris mînt"i lui !axenţiu$ sfătuindul pe el prieteneşte să înceteze o tiranie ca aceea. #ar el nu numai că nla ascultat pe d"nsul şi nu sa îndreptat$ dar şi mai amar sa făcut. Sa sculat chiar asupra lConstantin$ pe care toată oastea romanilor la împărăţiel alesese$ nevr"nd ca săl aibă deopotrivă



sine la împărăţie. 1entru că !axenţiu$ cu de la sine putere sa suit în 4oma pe scaunul împărătesnu cu voinţa poporului) ci numai cu spri6inul c"torva mai mari$ cărora lea făăduit multe daruricinste. Iar Constantin a fost ales împărat de către toţi cu un glas.

2rept aceea$ auzind Constantin că !axenţiu tot neîndreptat petrecea$ ba încă şi la alte fapte mai rese întinde$ sa sculat şi a mers asupra lui cu război. <ăz"nd însă că puterea oştilor sale nu este a6uns şi "ndind apoi la farmecele cele rele ale lui !axenţiu$ a început a se îndoi$ pentru că ştia

!axenţiu a vărsat mult s"ne omenesc la facerea vră6ilor: mulţi băieţi$ fete şi femei înreunateîn6unhiat la 6ertfele diavolilor$ căut"nd milostivirea deşerţilor idoli$ spre care nădă6duia. 2evăz"nd Constantin că la !axenţiu era mare putere diavolească$ a început a se rua unui 2umnezcare stăp"neşte cerul şi păm"ntul$ pe care şi neamul creştinesc îl cinsteşte$ ca săi dăruiască lui chde biruinţă asupra prionitorului.

0rept aceea" ru!ându-se el cu sârdie" i s-a arătat n amiază-zi chipul Crucii 0mnului nchipucu stele" strălucind mai mult decât sarele şi deasupra scris pe dânsul# B<n acest semn vnvin!eB. Au văzut aceea şi ostaşii toţi$ între care era şi dulcele Artemie cel care după aceea a fochinuit pentru -ristos de #ulian$ şi se mirau. #ar cei mai mulţi dintre d"nşii au început a se teme

pă"nilor chipul crucii le era semn de mare nenorocire şi de moarte$ fiindcă pe cruce se pedepsecu moarte t"lharii şi făcătorii de rele. 2eci$ ostaşii se temeau ca nu cumva războiul lor să fie fănoroc şi din pricina aceasta împăratul Constantin era în mare îndoială.

ar ntr- napte" pe când drmea el" i s-a arătat nsuşi rists 0mnul şi iarăşi i-a arătsemnul cinstitei cruci pe care l văzuse şi i-a zis lui# Bă aci asemănare chipului acestuia şi sprunceşti ca să-l parte naintea ştilr şi nu numai pe 8aFeniu" ba ncă şi pe ti vrăjmaşii ti vei biruiB. 2eci$ scul"nduse împăratul$ a spus mai marilor săi vedenia şi chem"nd arintaiscusiţi lea poruncit lor să facă cinstita cruce de aur$ de mărăritar şi de pietre scumpe după chip

semnului celui arătat şi$ ceva mai mult$ a poruncit la toată oastea să închipuiască pe toate armele$ coifuri şi pe zale semnul crucii.

#ar răucredinciosul !axenţiu$ fiind înştiinţat de venirea lui Constantin în #talia asupra 4omei$ multă îndrăzneală şia scos oastea romană şi a mers împotriva marelui Constantin. Iar Constantinporuncit ca să poarte cinstita cruce înaintea taberilor armatei sale. Şi când s-a început lupta Maxenţiu, atunci, cu puterea cinstitei cruci, Maxenţiu a fost biruit şi mulţimea ostaşilor lui a fotăiată !" octombrie #$!%, şi însuşi Maxenţiu a fugit. Şi l-a urmărit împăratul Constantin şi, fuginel pe podul de peste râul &ibru, pe care singur l-a 'idit, s-a rupt podul, cu puterea lui (umne'eu, s-a afundat ticălosul în râu cu oastea sa, ca şi faraonul cel de demult, încât s-a împotmolit râul d

călăreţi, de cai şi de arme.

#ar marele Constantin a mers în 4oma biruitor şi la înt"mpinat pe el tot poporul cu bucurie mare cu cinste. ar el năla mare mulumire lui 0umnezeu" Celui ce i-a dat lui biruină asupvrăjmaşului" cu puterea cinstitei şi de viaă ăcătarei Cruci. ar spre pmenirea biruinei celprea slăvite" a pus cruce n mijlcul $mei" pe un stâlp de piatră şi a scris pe dânsa# BCu acemântuitr semn" cetatea aceasta a st scăpată de sub ju!ul tiranuluiB.Av"nd el al doilea război împotriva celor de la 9izanţ a căror numire de ob"rşie se trae încă de pvremea împăratului #udeei$ !anasi$ c"nd un oarecare rec 9izas a pus temelia cetăţii$ numind

9izantion$ de unde mai t"rziu 9izanţ$ şi fiind biruit Constantin de către aceştia de două ori$ era înt



m"hnire mare. 3i iind ntr- seară" şi-a ridicat chii spre cer şi a văzut scrisare alcătuită dstele" care nchipuia aceste# Bă mă chemi n ziua necazului tăuB. >pi" nricşându-se" şiridicat iar chii spre cer şi a văzut cruce de stele" ca şi mai nainte nchipuită pe cer şi scriindeasupra" mprejurul ei" aşa# B<n acest semn vei nvin!eB. 3i aşa purtându-se crucea nainte tabere" a biruit pe vrăjmaşii săi şi a luat cetatea Eizantin.

3i având el al treilea răzbi cu !ii" la râul 0unării" iar i s-a arătat pe cer mântuitarea armă

i-a ăcut ca şi mai nainte biruină. 3i de aici Cnstantin cunscând puterea lui rists celrăsti!nit pe cruce" şi crezându-l pe acesta că este adevărat 0umnezeu" s-a btezat ntru dânsul" cmaica sa ,lena cea vrednică de laudă" pe care" ca pe arte iubitare de 0umnezeu" a trimisla erusalim cu multă avere spre căutarea cinstitei cruci. ar ea" ducându-se la erusalim"cercetat sintele lcuri şi le-a curăit de spurcăciunile idleşti şi a scs la lumină cinstite maşale dieriilr sini. ,ra atunci n erusalim patriarh 8acarie (914-999)" care a ntâmpinat pmpărăteasa cu cuviinciasă cinste.

2eci$ fericita împărăteasă ;lena$ vr"nd să ăsească crucea cea de viaţă făcătoare a 2omnului$ cascunsă de evrei$ a chemat pe toţi evreii şi ia întrebat pe d"nşii$ ca săi arate ei locul unde e

ascunsă cinstita cruce a 2omnului.

2ar lepăd"nduse ei$ că nu ştiu$ împărăteasa ;lena ia înrozit cu munci şi cu moarte$ şi aceia iarătat ei un bărbat bătr"n$ anume #uda$ zic"nd) *+cesta poate să-ţi arate ţie ceea ce se caută, dreme ce este fiul unui cinstit prooroc*.

7i făc"nduse multă cercetare$ şi #uda refuz"nd a spune$ împărăteasa a poruncit săl arunce pe întro roapă ad"ncă în care$ petrec"nd el c"tăva vreme$ a făăduit să spună. Apoi$ scoţ"ndul pe merseră la un loc unde era un munte mare împresurat cu păm"nt şi cu pietre$ pe care Adrian /%%

%'>0$ împăratul 4omei$ zidise o capişte zeiţei <enera şi pusese întrînsa un idol. +colo, Iudaarătat că este ascunsă crucea (omnului.

ar mpărăteasa ,lena a pruncit ca să se risipească capiştea cea idlească şi să se răscleasarina şi să se sape. ar 8acarie patriarhul" ru!ându-se la lcul acela" iată a ieşit un mirs bună mireasmă şi ndată s-a arătat mrmântul şi lcul căpăânii n partea dinspre răsărit aprape de dânsele au alat n!rpate trei cruci şi după aceea au alat cinstitele pirane. 0neştiind care ar i st crucea lui rists" s-a ntâmplat n acea vreme că se ducea un mrt n!rpare şi atunci 8acarie" patriarhul" a pruncit celr ce-l duceau să steaA şi se aşezară crucipe mrtul acela câte una pe rând" iar când au pus crucea lui rists" ndată mrtul a nviat şi s

sculat viu cu puterea 0umnezeieştii Cruci a 0mnului.

2eci$ mpărăteasa primind cu bucurie cinstita cruce" i s-a nchinat şi a sărutat-A asemenea tată suita mpărătească" ce era cu dânsa.

ar alii nu puteau să vadă şi să sărute sânta cruce n acea vreme" din pricina mulimii celmari de lume" şi au drit ca măcar de departe s- pată vedea. >tunci 8acarie" patriarherusalimului" stând la un lc mai nalt" a ăcut nălarea" arătând cinstita cruce mulimii" iar au stri!at# B0amne miluieşteB . 3i de atunci s-a nceput praznicul Bnălării cinstitei Cruci

0mnuluiB.



0eci" mpărăteasa ,lena a păstrat la sine parte din acest cinstit lemn" precum şi sintepirane" iar cealaltă parte" punând- ntr- raclă de ar!int" a dat- lui 8acarie" patriarhul" spcrtirea neamului n viitr.

Atunci #uda cu mulţime de 6idovi a crezut şi sa botezat şi sa numit din sf"ntul botez Chiriac. !în urmă$ el a fost patriarh al #erusalimului şi în vremea lui #ulian Apostatul /'*%'*'0 sa sf"rş

fiind prionit pentru -ristos.ar sânta mpărăteasă ,lena#

a pruncit să se zidească biserici n erusalim pe la sintele lcuriA mai ntâi a pruncit se zidească biserica <nvierii 0mnului nstru isus rists" unde este sântul mrmânt lui rists şi unde s-a alat cinstita cruce.

>pi" a pruncit să se zidească n :hetsimani" unde este mrmântul intei adrmiri 'rea intei +ăscătarei de 0umnezeu. >pi a zidit celelalte ptsprezece biserici şi le-a nrumuseat cu tt elul de pdabdăruindu-le cele de trebuină cu ndestulare.

> venit n Eizan (>stăzi Cnstantinpl)" aducând cu sine partea lemnului crucii celei dviaă ăcătare şi sintele pirane" cu care a st pirnit trupul lui rists.

>ici" sântul mpărat Cnstantin a pus lemnul cel de viaă ăcătr n raclă de aur" iar din sintepirane$

unul s-a aruncat în Marea +drianului, de către sfânta lena, când se întorcea de la Ierusalla Constantinopol, pentru alinarea mării, pentru că se ridicase furtună mare şi înăluire

primedie mare/ pe altul, împăratul l-a ferecat în coiful său,

pe al treilea l-a ferecat la 'ăbală, în frâul calului său, ca să se împlinească cele 'ise 0a1aria proorocul) B<n ziua aceea va i (scris) pe râul cailr# ânt lui 0umneze >ttiitrulB 0a1aria $2, !$%, iaral patrulea piron l-a dat împărăteasa lena &reirilor în pa'ă.

2upă sosirea Sfintei ;lena de la #erusalim în 9izanţ$ iubitorul de -ristos împăratul Constantinfăcut trei cruci mari$ după numărul celor ce i se arătaseră lui la războaie: cea dint"i în 4oma$ c"nda înnecat pe !axenţiu$ a doua în 9izanţ$ c"nd la cucerit$ a treia c"nd a bătut pe oţi la r"ul 2unăr0upă chipul celr trei arătări a ăcut trei cinstite cruci din materii scumpe şi a scris pe dânse

cu slve de aur cuvintele acestea# s r +i a" adică BbiruieşteB" arătând la ti râvna dreptcredine.

#ar ca să arate lumii că cu puterea crucii a biruit pe vră6maşi$ a înălţat o cruce spre răsărit$ în t"rde sus$ apoi alta deasupra st"lpului cel roşu la locul iubirii de fraţi$ iar pe cea dea treia a înălţato locul cel de marmoră$ cel foarte frumos$ în t"rul de p"ine$ la care loc se făceau multe puteri semne prin sf"nta cruce.

<ncă se mărturisea de muli că n!erul 0mnului se p!ra din cer n lumină mare naptea" lcul acela" şi tămâia mprejur cinstita cruce" cântând cântarea cea ntreit sântă cu !las dulce"



api iar se suia la cer. 3i aceasta se ăcea de trei ri pe an# adică n luna aceasta" la nălarecinstitei cruci" api n luna lui mai" n 6 zile" la arătarea Crucii 0mnului pe cer şi n sântmarele pst cel de patruzeci de zile" n 0uminica nchinării crucii. 3i muli din amenii ccucernici" care cu cinste şi cu sinenie vieuiau" vedeau această p!râre a n!erului şi auzeacântarea lui.

<ncă se cuvine a pmeni şi că cinstitul şi de viaă ăcătrul lemnul Crucii 0mnului a st lu

arecând de 'erşi (67@-617) şi iar s-a ntrs n erusalim" spre mân!âierea credincişilrA pvremea mpăratului !rec /ca" Chsre (=27-6@)$ împăratul perşilor$ biruind ;iptul$ Africa1alestina$ a luat #erusalimul şi pe mulţi creştini ia ucis şi lu"nd cu dea sila vistieriile cebisericeşti şi podoabele$ între altele a luat şi vistieria cea de mult preţ$ lemnul crucii 2omnului cede viaţă făcătoare$ şi la dus în 1ersia. 1este puţin$ murind 5oca împăratul$ a fost ales ;raclie /*%*&%0) în locul lui$ el încearcă să biruiască pe Chosroe ##$ dar de multe ori nebiruind a cerut pace$ înnu a c"ştiato de la vră6maşul cel m"ndru.

Atunci fiind în m"hnire mare$ a început a căuta a6utor la 2umnezeu$ şi a poruncit tuturcredincioşilor să facă ruăciuni$ privehieri şi postiri ca săi scape 2omnul de acela ce se lăuda$

m"ndria sa$ că va pierde pe toţi creştinii) de acela ce hulea numele lui #isus -ristos$ ca să nu zivră6maşii că m"na lor este înaltă şi idolii lor puternici$ ci să cunoască neamurile că unul es2umnezeul cel adevărat$ Căruia cine poate să# stea împotriva puterii şi tărieiF 7i chiar împăratul rua sinur cu lacrimi şi cu post îndelunat. Apoi$ adun"nduşi toţi ostaşii şi în năde6dea a6utorullui 2umnezeu înarm"nduse cu puterea crucii$ a mers asupra perşilor şi lovinduse cu Chosroe ##$ lbiruit şi la pus pe fuă. 7i a fost cu oştile în păm"ntul 1ersiei şapte ani$ lu"nd cetăţile$ robind sateşi biruind multe prioniri ale lui Chosroe. #ar mai pe urmă Chosroe$ neput"nd să se împotriveasputerii receşti$ a fuit din păm"ntul său şi$ trec"nd peste r"ul 3iru$ cu cel mai t"năr fiu al să!edars$ a împărţit el împărăţia sa. 2e acest lucru sa m"niat Siroes$ fiul lui cel mai în v"rstă$ ş

"ndit ca şi pe tată şi pe frate împreună săi ucidă) lucru pe care la şi făcut derab. #ar dupuciderea acelora$ Siroes a fost moştenitor împărăţiei 1ersiei şi a trimis cu ruăminte şi cu muldaruri la -eraclie$ împăratul rec$ smerinduse lui şi poftindul să înceteze a prăda păm"ntul lui.

>tunci eraclie" ăcând pace cu mpăratul 'ersiei" a luat de la perşi ăcătrul de viaă lemnCrucii 0mnului" cel luat de Chsre din erusalim" care usese patrusprezece ani la perşi" şi ladus mpreună cu multe daruri la lcul său" bucurându-se şi slăvind pe 0umnezeu pentrajutrul Lui cel mare.

ar când a ajuns la erusalim" a luat mpăratul cinstitul lemn pe umerile sale" ca să-l ducă

lcul lui cel mai dinainte. <nsă era mbrăcat n prira cea mpărătească" cu aur şi cu pietscumpe mpdbit" având n cap crana cea mpărătească. >tunci se ăcu minunnspăimântătare" pentru că dedată a stat n uşile acelea" prin care se intra la lcul căpănei" nu putea să păşească mai departe cu cinstitul lemnul Crucii" prit iind de puterea c0umnezeiascăA şi ti se minunau de un lucru ca acesta.

ar &aharia" patriarhul erusalimului (672-691)" care a mers cu tată mulimea erusalimului ntâmpinarea mpăratului" având ramuri de inic n mâini şi ieşind până la muntele ,lenulumer!ea cu mpăratul alături şi" căutând cu chii" a văzut pe n!erul lui 0umnezeu ca un ul!

n partă stând" prindu-le intrarea" şi zicând# B+u cu astel de chip /ăcătrul nstru a purt



aici acest lemn al Crucii" cu care vi l ducei pe elB. >ceasta văzând- şi auzind- patriarhul" snspăimântat şi" ntrcându-se spre mpăratul" i-a zis# Bă ştii" mpărate" că cu neputină i esie ca n haine b!ate mbrăcat şi cu pdabele mpărăteşti nrumuseat să duci lemnul acessânt" pe care" săracul rists" Cel ce a sărăcit pentru mântuirea nastră" l-a dus. 0rept aceea" vieşti ca să duci Crucea Lui" să urmezi sărăciei LuiB. >tunci" mpăratul a dezbrăcat de pe sinprira şi crana şi s-a mbrăcat n haine sărăcăciase şi praste şi a dus cinstitul lemn intei Cruci ără de nici mpiedicare" mer!ând cu piciarele descule. 3i l-a dus n biserică"

lcul de la care l luase Chsre al 'erşilr.Acolo$ binecredinciosul împărat -eraclie a pus iar lemnul Sfintei Cruci şi a fost mare bucurie veselie credincioşilor pentru întoarcerea Crucii 2omnului$ şi dănţuiau precum oarec"nd israilitenpentru întoarcerea chivotului leii de la filisteni$ lăudând pe Cel răsti!nit pe Cruce" rist<mpăratul slavei" şi nchinându-se aşternutului piciarelr Lui" Crucii celei sinte. Căreia şi de ni să ie cinste" slavă şi nchinăciune" acum şi pururea şi n vecii vecilr. >min.

'entru minunea prin care s-a cunscut adevărata cruce a lui rists" muli nu se ptrivesc spusele lr.

− 3nii 'ic că pe o fecioară moartă o duceau la îngropare şi cu puterea 4fintei Cruci a îniat/− alţii 'ic că o ăduă moartă era cea care a îniat prin făcătorul de iaţă lemn,− iar alţii poestesc că o ăduă 'ăcea în casă bolnaă şi era aproape de moarte. Mergând

ea patriar1ul cu împărăteasa şi aducând crucile, le-a pus pe cea bolnaă şi, punându-crucea (omnului, îndată s-a sculat sănătoasă.

− +lţii spun că un om mort pe care-l duceau la groapă a îniat prin atingerea 4fintei Cruci (omnului.

− Iar 5ic1ifor al lui Callist, cel numit 6antopol, în cartea ", la cap. !7, 'ice că amândouaceste minuni prin Crucea (omnului atunci s-au făcut aşa) ădua 'ăcând în casă bolnaă

murind, de la porţile morţii a fost adusă la iaţă şi la sănătate, şi mortul cel dus la groapăîniat.

Sinaxar % Înălţarea Sfintei Cruci



Constantin cel mare$ înt"iul împărat al creştinilor$ avea război$ precum zic unii din istorici$ la 4omîmpotriva lui !axenţiu$ p"nă a nu lua împărăţia. #ar alţii zic că la apa 2unării împotriva sciţilor.

<ăz"nd că mulţimea potrivnicilor era mai multă dec"t oastea lui$ era cuprins de nedumerire şi fric>tunci i s-a arătat n amiaza zilei semnul Crucii cu stele pe cer şi litere rmane mprejurCrucii" care şi acelea erau nchipuite cu stele şi ziceau# B<ntru aceasta vei biruiB. 5ăc"numaidec"t o cruce de aur$ după chipul celei ce i se arătase$ şi poruncind să fie purtată înainteostaşilor săi$ au dat război cu vră6maşii$ dintre care cei mai mulţi au pierit$ iar alţii au fuit.

1entru aceasta$ "ndind întru sine la puterea Celui ce a fost răstinit pe Cruce$ şi crez"nd că Aceseste Adevăratul 2umnezeu şi întărinduse cu 9otezul împreună cu maica sa$ a trimiso la #erusalica să ăsească Crucea lui -ristos. 7i a aflato ascunsă$ împreună cu celelalte două cruci$ pe cafuseseră răstiniţi t"lharii) şi nu numai crucile$ ci şi piroanele leau aflat. +eştiind mpărăteasa caar i Crucea 0mnului" s-a arătat aceasta prin minune.

G emeie văduvă martă" de care s-a atins Crucea a nviatA iar celelalte duă cruci ale tâlharilnu au arătat nici un semn de minune.

>tunci mpărăteasa s-a nchinat şi a sărutat Crucea" mpreună cu tată suita. 3i neputânncăpea tt pprul să se nchine s-a ru!at ca măcar să vadă. >tunci s-a suit /ericitul 8acaripatriarhul erusalimului" şi a nălat deasupra amvnului cinstita Cruce" şi văzând- pprul"nceput a stri!a# B0amne miluieşte%B 7i de atunci a început a se ţine sărbătoarea Înălţării cinstiCruci.

5rparul <nălării intei Cruci



8ântuieşte" 0amne" pprul 5ău şi binecuvântează mştenirea 5aA biruină binecredincişilcreştini asupra celui ptrivnic dăruieşte şi cu Crucea 5a păzeşte pe pprul 5ău.

Cndacul <nălării intei Cruci

Cel ce 5e-ai nălat pe Cruce de bunăvie" pprului 5ău celui nu" numit cu numele 5ăindurările 5ale dăruieşte-i" ristase 0umnezeule. ;eseleşte cu puterea 5a pe credincisul nstrppr" dăruindu-i lui biruină asupra ptrivnicilr" având ajutrul 5ău armă de pace" nebiruibiruină.



ărintele Cleopa Ilie % redică la raznicul Înălţării Sfintei Cruci

<n numele 5atălui şi al /iului şi al ântului 0uh.



#ubiţi credincioşi$ pentru a vorbi mai desluşit despre acest prea sf"nt praznic al Înălţării SfintCruci$ la care neam învrednicit a a6une$ este nevoie să începem cu un istoric mai vechi şi aducem în mi6loc nişte mărturii mult mai de demult$ ca să ne putem da seama c"nd a început şi cua a6uns p"nă la noi praznicul acesta.

+ţi ă'ut dumneaoastră grâul, când de-abia îl bate ântul, sau când e de o palmă numai

când e aproape să dea în spic8 (acă ei căuta într-însul şi îl ei desface când e aproape s

dea în spic, sau cu reo lună mai înainte, ei edea acolo o taină mare. +colo, în paiul acelîn firul acela de iarbă găseşti toată aşe'area grâului foarte amănunţit, foarte mic se araînăuntru şi spicul, şi boabele lui, şi toate celelalte.

+ţi ă'ut păpuşoiul când de-abia îi dă spicul şi de-abia are păpuşi8 9ăpuşa aceea care ni

mătase nu are, în care se ede cea foarte mic, e porumbul, care mai târ'iu se a face mara face şi grăunţe şi toată frumuseţea lui lăsată de (umne'eu.

#ată$ aşa sunt cele ale dumnezeieştii Scripturi. 1rea luminatele praznice$ pe care le vedem astăzi 9iserica darului$ nau a6uns la noi deodată aşa de desăv"rşite şi prea sfinte cum le vedem astăzi) nci ele au fost mai înt"i deabia în faşă şi încolţite în umbră. 7i de aceea este nevoie să vorbim despumbre$ despre faşe şi despre clipa c"nd ele deabia se plămădeau şi se urzeau înainte de leea nouşi chiar de leea veche.

8ai nainte de a i 8isi şi de a primi le!ea veche" 'atriarhul acv" nchipuind ânta Cruce"

bla!slvit pe iii lui si" pe 8anasi şi pe ,raim" n chipul crucii" a pus mâna stân!ă pe unul mâna dreaptă pe celălalt n chipul crucii /5acerea &>$ %'%,0. 7i mai înainte de a muri el$ aceia au închinat la v"rful toiaului său$ adică la lemn$ simboliz"nd crucea încă dinainte de venirea levechi.

În leea veche$ simbolul crucii$ adică cel ce umbros o arăta pe d"nsa$ îl vedem mai înt"i atunci c"nîmpăratul Aradului a omor"t pe israeliţi şi a omor"t pe mulţi$ înc"t aproape toţi încăpuseră pe m"

lui. 7i !oisi$ neştiind ce să facă$ a început ai îndemna pe d"nşii să asculte de 2umnezeu$ iar ei mtare c"rteau$ zic"nd: 0e ce ne-ai adus pe ni n pustie" de ce ne-ai adus pe ni aici +u era mbine n ,!ipt

7i a auzit 2umnezeu c"rtirea poporului D spune dumnezeiasca Scriptură D şi a trimis şerpi camuşcau cu muşcătură de foc$ şi au omor"t mulţime nenumărată de oameni. #ar !oisi$ văz"nd moare at"ta popor$ sa ruat lui 2umnezeu pentru el. 7i atunci a spus 2umnezeu lui !oisi: /ă-le uşarpe de aramă" turnat ntre!" desăvârşit" şi să-l răsti!neşti" să-l spânzuri pe el pe un stâlp na



3i ti cei ce vr i muşcai de şerpi să privească la şarpele cel de aramă şi se vr vindeca /=ume+%$ %$ (,0. >cesta era simblul crucii ntru ttul adevărat" cu mult nainte de veac8ântuitrului" Care trebuia să e răsti!nească pe cruce.

7i a zis 2umnezeu lui !oisi: :e'i, spune-le ca toţi cei muşcaţi, care or prii la şarpele înălţat, s

şi înc1ipuie că iaţa lor este acolo şi or trăi. 7i lea spus !oisi atunci: :e'i, Israile, iaţa răstignită pe lemn/ şi toţi care prieau la şarpe se indecau. 7i că această asemănare simbolicătainică a Sfintei Scripturi a închipuit cu adevărat pe -ristos$ Însuşi !"ntuitorul a adeverito c"ndspus: R 3i precum 8isi a nălat şarpele de aramă n pustiu" aşa se cade să e nale /iGmului B /#oan '$ %&%(0.

0ar unde mai vedem taina lemnului crucii şi puterea lui 8a !era. 2upă ce a tăbăr"t poporul #srail l"nă !area 4oşie$ cale ca la trei zile$ au a6uns la o apă mare care se chema !era. 7i poporşi dobitoacele toate erau însetate$ şi a striat poporul$ c"rtind$ către !oisi: Ce să bem 3i când avrut să bea din 8era" nu puteau" căci D arată dumnezeiasca Scriptură D apa 8erei era amarătrăvitare" şi pprul nu putea să bea" cu tată setea lui. 7i atunci !oisi a striat căt2umnezeu: 0amne" ce să ac 7i a zis 2umnezeu: a un lemn şi-l aruncă n apă şi ea se ndulci. 7i !oisi a făcut întocmai$ bă"nd lemnul în apă$ şi s-a ndulcit apa şi a băut pprul dbitacele cele nsetate şi s-au răcrit /#eşirea &$ +++(0.

Ce este lemnul bă!at n apa 8erei Cum pate un lemn să ndulcească apă amară #ată cum:viaţa aceasta$ fraţi creştini$ pururea suntem amăr"ţi de sc"rbă$ şi de necazuri$ şi de ispite$ şi de boaşi de paube$ şi de alte necazuri. 7i când vm privi la lemnul crucii lui rists" cum ,l a răbdmai mult decât ni" atunci se ndulceşte necazul nstru şi nu mai este amar. Când ne aduceaminte câte sinte patimi şi preanricşate a răbdat rists pentru ni" se ndulceşte mareaceasta amară a vieii nastre" pentru că ne !ândim că ni nu am răbdat nimic pentru dra!steLui ( ântul :ri!re de +Jssa" Cmentariu la viaa lui 8isi).

0ar care au mai st simbalele crucii !ai înainte încă de venirea lui 2avid$ !oisi se lupta pustie cu madianiţii şi cu amaleciţii şi cu alte popoare care se aflau acolo. 7i amaleciţii biruiau #srail) atunci 8isi s-a ăcut pe sine cruce" ridicând braele n sus şi nchipuind semnul cruc3i ridicând 8isi mâinile n sus" srail biruia pe >malec" iar când le cbra" >malec biruia psrail. 3i văzând preii >arn şi Gr că 8isi nu mai putea ine mâinile n sus" n chipul crucatâta vreme" pentru ca nu cumva să biruiască >malec" au pus lespede sub piciarele lui 8issă-l ridice mai sus" şi >arn i sprijinea mână" iar Gr i inea mâna cealaltă" şi-l ineau astel p



el n semnul sintei cruci" până când pprul lui srail a biruit desăvârşit pe >malec /#eşirea %>%'0.

0eci tate acestea sunt simbale preavechi ale crucii.

0ar ce este crucea lui rists 2acă o vor lua aşa simplu$ sunt două lemne puse dea curmeziş. #dacă vom căuta taina cea mare care este în ea şi taina m"ntuirii neamului omenesc care sa ţesut ea$ vom vedea altceva.

Crucea lui /ristos este $ai 7nt(i Altar. 1entru ceF 'entru că pe dânsa -a jertit 8ântuitrlumii" isus rists" Care cu preascumpul şi preasântul ău ân!e a sinit pe ea şi pe ni nerăscumpărat.

#ată ce spune Apostolul 1avel în epistola sa cea către evrei: R ,l (rists) a intrat sin!ură dată ânta intelr" nu cu sân!e de api şi de viei" ci cu nsuşi sân!ele ău" şi a dbândit veşnicrăscumpărare. Căci dacă sân!ele apilr şi al taurilr şi cenuşa junincii" strpind pe cei spurcai sineşte spre curăirea trupului" cu atât mai mult sân!ele lui rists" care" prin 0uhul cveşnic" -a adus lui 0umnezeu pe ine" jertă ără de prihană" va curăi cu!etul vstru de aptecele marte" ca să slujii 0umnezeului celui viuB /;vrei ,$ %+%&0.

Ce mai este Crucea Crucea este ar$a cu care <(ntuitorul lu$ii )u$nezeu a 1iruit diavolul. 7i zic duşmanii Crucii că noi trebuie să cinstim numai pe -ristos$ dar nu şi crucea$ că D zei D crucea e o măciucă cu care a omor"t pe -ristos. 9lestemată este părerea aceasta. Scriptura arată că 2avid a tăiat capul lui Loliat. 2ar cu ceF Cu sabie" şi sabia aceasta sctea pprsântă" şi era inută n ânta intelr" n crtul cel sânt" nvelită ntr-un veşmânt" lân!ă epentru că cu dânsa biruise 0avid pe :liat /# 4ei +%$ >,0. Aşa şi această biruitoare armă a l

-ristos$ cu care sa biruit satana şi puterile întunericului$ trebuie păstrată în loc de cinste$ cu toasfinţenia. 1entru ceF 'entru că a st arma cea puternică a lui rists" cu care a biruit pe :licel nevăzut" pe satana /# Corinteni %$ %>0.

Ce mai este Crucea lui rists Crucea lui /ristos este pecetea )u$nezeului Celui 'iu. Nnaflăm noi aceastaF Căutaţi în Scriptura veche şi vedeţi acolo pe 1roorocul #ezechiel$ ce spune căvenit mânia 0mnului peste erusalim pentru ărădele!ile şi răutăile pprului. 7i #ezechievăzut o vedenie şi un îner al 2omnului care stria cu las mare: >ler!ai pe uliele erusalimul



şi nsemnai pe runte pe rbii 0umnezeului Cel ;iu cu litera 5au" adică 5 M care are rmcrucii M şi când va veni sabia 0mnului" va crua 0umnezeu pe ti cei nsemnai pe runile l3i a st că a venit sabia 0mnului de la tânăr până la bătrân şi numai cei nsemnai pe runtelr de n!erul 0mnului erau scutii de primejdie şi de martea sabiei /#ezechiel ,$ &*0. )aceasta e 7n legea veche.

Ave$ 7nsă alte $ărturii $ai puternice 7n legea nouă. 2umnezeiescul #oan ;vanhelistul$ după arată descoperirile cele mari despre sf"rşitul lumii$ despre taina întrupării lui 2umnezeu Cuv"ntuspune: R >m văzut" api" alt n!er care se ridica de la $ăsăritul arelui şi avea pecetea ;iul0umnezeu. <n!erul a stri!at cu !las puternic către cei patru n!eri" cărra li s-a dat să vatămpământul şi marea" zicând# +u vătămai pământul" nici marea" nici cpacii" până ce nu vpecetlui" pe runte" pe rbii 0umnezeului nstruB /Apocalipsa I$ +'0.

0ar ce mai este Crucea lui rists A$ văzut că este Altar că este ar$ă şi pecete)u$nezeului Celui 'iu. Ce mai este Crucea lui -ristosF Este pricinuitoarea 7nălţării prea7nălţării lui Iisus /ristos.

Crucea este motivul şi pricina şi mi6locul prin care Sa înălţat 2omnul nostru #isus -ristos mpresus de tot numele. În epistola sa cea către filipeni$ Apostolul spune că$ prin draostea cea cănoi$ 5iul lui 2umnezeu R -a mrât pe ine" ascultătr ăcându-e până la marte M şi nmarte de cruce. 'entru aceea" şi 0umnezeu L-a preanălat şi -a dat Lui nume care este mpresus de tt numele" ca ntru numele lui isus tt !enunchiul să se plece" al celr cereşti" al cel

pământeşti şi al celr de dedesubt B /5ilipeni +$ >%G0.

<edeţi$ fraţilor$ c"tă cinste Îi aduce lui -ristos CruceaF L-a preanălat 0umnezeu-'ărintele p0umnezeu-Cuvântul" pentru că a răbdat marte" ba ncă marte de cară şi marte de cruce" L-a suit pe ,l mai presus de tată stăpânia şi ncepătria şi dmnia.

Ce mai este Crucea lui rists Crucea lui /ristos este steagul şi dacă vreţi e$1le$a. ;stema şi steaul lui -ristos$ care va străluci mai înainte de sf"rşitul lumii nu numai pe păm"nt$ cipe norii cerului D cum spune ;vanhelistul: R 3i atunci se va arăta pe cer semnul /iului Gmulu/!atei +&$ 'G0. 0eci" iată cât de mare lucru şi cât de mare taină s-a lucrat prin Cruce# s-a lucrmântuirea neamului menesc. Că a zis #saia 1roorocul: R <nălai un stea! pentru neamuri B /#sa*+$ %G0. <edeţi steaul dinaintea lui #isus -ristos: ânta Cruce care nală tate pparele spCel ce sueră" spre Cel ce rămâne n veac n cer şi pe pământ /!atei +&$ 'G0.



Aşadar$ iubiţii mei fraţi$ vam arătat c"teva simboale şi c"teva mărturii ale Scripturii privitoare cruce$ mai înainte şi după venirea lui -ristos.

7i acum să începem a spune cum a luat iină taina acestui praznic de astăzi" cum a ajuns să prăznuiască <nălarea intei Cruci. #ată cum:

RCnstantin cel 8are" care a st primul mpărat al creştinilr" mai nainte de a i el mpărat"st iul lui Cnstantin Clrus" care mpărăea n :alia" /rana de astăzi" iind m blând nepersecutând pe creştini. 3i a nceput Cnstantin răzbi mptriva lui 8aFeniu" care stăpâne parte a marelui imperiului rman" cea cu $ma" tiranizând peste măsură pe supuşii săi. 0aera arte n!rijrat Cnstantin" căci auzise despre 8aFeniu că are ştiri nenumărate şi este mbine pre!ătit decât dânsul. 3i trecând munii din nrdul taliei" ca să vie spre 8aFeniu" nu şt

ce să acă# să se ntâlnească cu el" să bată răzbi" sau mai bine să trimită sli de pace 3i această nedumerire şi !rijă a lui" dedată a văzut la amiază" pe cer" cruce de stele castrăluceau mai mult decât razele sarelui" şi mprejurul ei erau litere rmanice" tt cu stenchipuite" prin care se scria# H <ntru acest semn vei nvin!e%B Nn hc si!n vincesO. ;ăzânsemnul cinstitei cruci" marele Cnstantin" deşi ncă neavând credină deplină" a cunscut că essemnul creştinilr şi a pruncit mai ntâi de tate să se acă cruce de aur" după chipul acelecare i s-a arătat lui pe cer" ca să se parte naintea ştirilr sale.

3i mer!ând mptriva lui 8aFeniu" a dbândit biruină mare. L-a biruit" i-a sărâmat ştirile" lnecat n apa 5ibrului şi a intrat cu mare trium n $ma" unde până astăzi se ală >rcul lCnstantin sau >rcul de 5rium" pe unde Cnstantin cel 8are a intrat biruitr. 3i cunscând taina crucii şi puterea Celui răsti!nit pe dânsa" a cu!etat mult la puterea credinei creştineşti şi a btezat de ântul ilvestru" şi el" şi maica lui.

0upă aceasta" a trimis pe maica lui" pe ânta ,lena" la erusalim" să caute crucea lui ristsemnul biruinei care i-a ajutat lui mptriva lui 8aFeniu. 3i s-a dus mpărăteasa ,lena şirăsclit tt erusalimul" că era arte !reu să !ăsească acest sânt lemn. Căci unde usemrmântul 0mnului era capiştea zeiei ;enera" şi la Eetleem M unde -a născut 0mnul M ezeul >pln" şi la :l!ta erau ali zei şi ali idli" iar cetatea erusalimului nu se mai chemerusalim" ci >elia >driana" după numele pă!ânului mpărat rman >drian" care ăcuse taaceste schimbări. ?râciunea pustiirii stătea n lcul cel sânt. 0eci a venit ,lena mpărăteascăutând şi sărâmând idlii şi capiştile" şi cu mare !reutate a !ăsit mrmântul lui rists" plin



pietre şi nri" astupat de acest pă!ân mpărat care a vrut să ştear!ă numele lui isus de pe apământului. >i văzut unii şi Eetleemul şi :l!ta" ai văzut desi!ur biserica :l!tei şi mrmântului 0mnului" că era aprape lcul unde a st răsti!nit 0mnul de cel unde a n!rpat" cum spune ,van!helistul an" anume că era mrmântul n !rădină" aprape de lcunde usese răsti!nit isus" şi acl L-au pus pe ,l. 0eci a unit aceste duă lcuri" mrmânt0mnului şi :l!ta" ntr- sin!ură biserică (H;iaa inilr <mpărai Cnstantin şi ,lenaI" stria Eisericească a lui ,usebiu din Cezareea" cap. @=-97).

Şi când au găsit cele trei cruci, era mare nedumerire şi nu ştiau care dintre ele e a MântuitoruluMai întâi cu mare greutate le-au găsit, pentru că nu oia să spună nimeni dintre erei unde sunfără numai un oarecare ereu cu numele C1iriac, ştiind unde era ascunsă crucea de strămoşii lui,spus şi le-a arătat împărătesei lena. Şi pe acest C1iriac l-au 1irotonit 4finţii 9ărinţi preot şi mapoi a fost patriar1 al Ierusalimului $! ani 9rosc1imentarul Ierusalimului, ;ucureşti, $"<!, pp=>-"?%.

3i când au adus crucea cea de viaă ăcătare şi celelalte duă cruci" iind n nedumerimpărăteasa ,lena" căci nu ştia care e a lui rists" a trecut pe acl un mrt" pe care-l duceala !rapă" şi au pus asupra lui mai ntâi duă dintre cruci şi nici un semn nu s-a ăcut. ar câns-a pus peste mrt crucea lui rists" acesta s-a sculat din sicriu şi" punând mâna pe cruce" a ziH>sta-i crucea cea de viaă ăcătare a lui isus rists" 8ântuitrul lumiiI.

7i aşa sa întărit toată lumea în credinţa în Sf"nta Cruce a lui #isus -ristos$ pe care$ lu"ndo cu macinste 1atriarhul !acarie$ a ridicato pentru ca să o vadă tot poporul. 7i după ce sa văzut minunaceea$ multe$ nenumărate minuni sau făcut cu puterea Sfintei Cruci$ acolo şi în toată lumea. 7i atunci$ de când au nălat ânta Cruce mpărăteasa ,lena şi 'atriarhul 8acarie n erusalim" a luat biceiul să se prăznuiască această sărbătare la 14 septembrie" n amintirea <nălărcinstitei şi de viaă ăcătarei Cruci a lui rists /Cuv"nt la Înălţarea Sfintei Cruci) prolo$ la septembrie0.

#ubiţi credincioşi$ am amintit c"te ceva din însemnătatea Sfintei Cruci. 0ar să venim la alte minuşi la alte taine ale crucii.

Gare de câte eluri este crucea" railr În cuvintele dumnezeieştilor Scripturi$ înţelesul crucii est"lcuit în mai multe feluri$ dar în linii enerale$ în două. ;a are un înţeles duhovnicesc şi unmaterial.



• Înţelesul duhovnicesc l avem atunci când ne aducem aminte de tate suerinele patimile cele preanricşate ale 0mnului 0umnezeului şi 8ântuitrului nstru is rists" şi zicem că ,l a purtat crucea suerinei până la marte M şi marte de cruce. acest înţeles se cuprind şi cele ce se spun de către !"ntuitorul în ;vanhelie: RGricivieşte să vină după 8ine" să se lepede de sine" să-şi ia crucea şi să-8i urmeze 8i/!arcu >$ '&0.

• #ar crucea $aterială este chiar prpriu-zis crucea aceea pe care a dus- 8ântuitrul spate. Aţi auzit cum ;vanhelia de astăzi zice: R 3i ducându-3i crucea" a ieşit la lcul ce cheamă al Căpăânii" care evreieşte se zice :l!ta. ?nde L-au răsti!nitPB /#oan %,$ %%>0. Auzi: Rduc"ndu7i cruceaB D crucea lui -ristos. 7i mai zice ;vanhelia de azi: R stăteau lân!ă crucea lui isus 8ama Lui şi sra 8amei Lui" 8aria lui Clepa" şi 8ar

8a!dalenaB /#oan %,$ +(0. C"nd zice că Rstăteau l"nă crucea 8uiB$ să ştim că tot de cruccea de lemn se vorbeşte.

0ar de ce 8ântuitrul" n drum spre :l!ta M calea durerii M" a n!ăduit să ducă un m cruceLui" de la vreme nainte" anume imn Chirineanul 3tii de ce 'entru că la patima lrists n-a pătimit 0umnezeirea" ci numai rists ca m. 2acă ar fi voit 2umnezeirea să o a6upe firea omenească$ -ristos putea să ducă şi munţii şi tot păm"ntul p"nă la Lolota. 2ar atunci pătimea ca un om$ şi ca om a avut nevoie să fie a6utorat. Cine mer!ea cu crucea n spate Cineinea şi nseta şi era rănit Cine purta /irea menească a 0mnului 0umnezeului 8ântuitrului nstru isus rists. 2eci$ ca om$ ;l slăbise şi avea nevoie de a6utorul altui om ducă crucea p"nă la roapă. >şa spun dumnezeieştii 'ărini# că şi ni uneri trebuie să iajutrai de raii nştri n necazuri şi n scârbe" ca să putem duce crucea suerinelr până uşa mrmântului. 0ar crucea 8ântuitrului isus rists" pe care a dus- imn Chirineanul spate şi a dus- şi ,l" şi lân!ă care stăteau 8aica 0mnului şi celelalte emei mirnsie" escrucea cea materială" crucea prpriu-zisă" crucea lui rists cea din lemn" cea din materie.

!are nebunie fac toţi acei care$ deşi îşi zic RcredemB$ nu cinstesc crucea lui -ristos. ;i primecrucea numai ca simbol tainic$ adică numai crucea spirituală$ iar pe cea materială nu o recunosÎndoit este omul$ av"nd o parte văzută şi una nevăzută$ fiind alcătuit din trup şi din suflet. <ndideci este şi crucea" una materială" la care se nchină şi cu care se nsemnează şi pe runte" şi alspirituală" n sulet $ adică htărârea de a răbda cu dra!ste tate necazurile pentru a mplipruncile lui rists /# Corinteni *$ +G0.

5raţii mei$ să vorbim şi în alt înţeles despre cruce. !ulte trebuie spus că sunt crucile: este cruc



celr căsătrii" este a celr ecirelnici" este crucea celr blnavi" este crucea celr călătri" escrucea staşilr" şi multe mii de eluri de cruci" dar ti trebuie să ducă cruce pentru dra!stelui isus rists" ca să se pată mântui.

În Nrmarea lui -ristos se spune: Rmule$ dacă te numeşti următor al lui -ristos$ nu se poate să n

meri pe calea 8ui$ căci altfel nu te poţi m"ntuiB. -ristos a arătat calea împărătească către cer. 0a,l a sctit de mare nevie să suere pentru neamul menesc" şi dacă a văzut că irea meneasare nevie să se tămăduiască de plăceri şi de durere" şi ne-a călăuzit" arătându-ne nuă caleaceasta M că ără cruce nu este mântuire M" api nebun este acela care crede că pate să mântuiască ără suerină" ără răbdare şi ără bărbăie mare de cu!et n tate mprejurărivieii.

• Cel căsătorit are crucea sa: trebuie să nască at"ţia copii$ c"ţi îi dă 2umnezeu$ săi crească frica şi certarea 2omnului$ să sufere toate chinurile leate de această creştere. Cel înţeleptcredincios îşi dă seama cu c"tă reutate se naşte un copil$ cu c"t necaz se creşte şi mai alc"tă durere are adevăratul părinte c"nd îl vede neascultător$ şi suferă el p"nă ce îl vede om lume. Cei căsătoriţi au crucea de a munci$ de a se osteni$ de a lua măsuri de curăţenie căsătorie$ aşa cum sunt ele r"nduite de Sf"nta 9iserică$ de a face milostenie$ de a c"ştia trudă şi osteneală existenţa lor şi a copiilor lor D şi alte multe.

Cei feciorelnici au o altă cruce$ mai frumoasă dec"t a celor căsătoriţi. Căci zice 1avel că bieste tinerilr să se căsătrească" dar mai bine să rămână aşa /# Corinteni I$ '>0. Cnecăsătoriţi duc o cruce rea$ ei duc război cu firea. Căci ce este monahulF R ,ste sinecntenită a irii şi tăierea vii până la marteI ( ântul an cărarul" Cuvântul ;).

!onahul este un om de 6ertfă$ care se 6ertfeşte pururea pentru draostea lui #isus -ristoscare pentru draostea 8ui renunţă la toate plăcerile lumii şi ale trupului. 1ururea se smereşt

pururea posteşte$ pururea privehează$ pururea se osteneşte$ pururea pl"ne. =iciodată mintlui nu este fără ri6ă pe păm"nt şi nici nu poate să fie$ căci are luptători împotrivă ca nisipmării 2eci monahul are o cruce întro anumită privinţă mai rea$ pentru că mai cinstită esfecioria dec"t nunta$ după cum a înţeles 1avel Apostolul$ c"nd a zis: R Cel ce şi mări

eciara bine aceA dar cel ce n- mărită şi mai bine aceB D arăt"nd că mai bună escurăţenia$ eciria cea desăvârşită a trupului şi a suletului /# Corinteni I$ +(&G0. 2ecrucea celor din feciorie este mai rea$ dar mai mare plată vor lua de la -ristos.

;ste apoi crucea celor bolnavi. Celui bolnav$ ştiţi cu toţii$ i se pare noaptea un an$ nici buca

nu suferă$ nici bucuria lumii nu o simte. 2uce o cruce rea$ sărmanul$ şi ferice de cel ce poa



răbda în boală ca #ov$ căci acela mare plată va lua. Crucea celui din boală îi smereşte sufletul$ şi trupul$ iar de la cel bolnav nu cerem nici post$ nici metanie$ ci numai două lucrucerem$ cum spune dumnezeiescul 'ărinte ,rem irul# H0e la mul blnav duă lucrucere 0umnezeu# ru!ăciunea şi mulumireaI. Să se roae lui 2umnezeu necontenit$ sposteneala duhului pe care o poate face p"nă la ultima suflare. 7i să mulţumească l2umnezeu pentru boala sau crucea pe care ia dato lui p"nă la sf"rşit$ şi va avea cunună mucenic. Aşa au purtat crucea sfinţii martiri$ aşa sfinţii pustnici$ aşa creştinii cei buni$ aşa c

bolnavi care au avut credinţă tare în -ristos.

ă ştii deci că nimeni de pe pământ" din cei care sunt btezai n numele intei 5reimi" nu pate mântui ără cruce. Se spune în Nrmarea lui -ristos: Rmule$ dacă vrei să lepezi o crucnenumărate cruci vor veni asupra taB. Cine ia crucea cu mulţumire şi cu draoste pent!"ntuitorul$ şi e foarte mulţumit c"nd e certat de 2umnezeu$ cu paube$ cu sc"rbe$ cu ocară$ cfoame$ cu sete$ cu boală$ cu robie$ cu necaz$ cu întristare D acela e următor al lui -ristos. ă du

cu bucurie crucea sa" aducându-şi aminte că crucea lui rists a st cu atâtea miliane miliane de ri mai mare decât crucea lui" iindcă a răbdat iind ără de păcat şi atâtea patimcâte nu pate cuprinde mintea menească.

#ubiţi credincioşi$ să mai ştiţi despre Sf"nta Cruce şi aceasta: când acei semnul intei Cruci" săacei drept pe chipurile vastre" ca să nu râdă dracii de batjcura pe care acei. /acempreunând aceste trei de!ete M simblul intei 5reimi M şi punei ntâi la runte" n nume5atălui" api la buric" n numele /iului" că -a cbrât din cer pentru mântuirea nastră" şi apn umărul drept şi n umărul stân!" prin care se lea!ă dra!stea lui 0umnezeu de m şi dmântuirea nastră" că prin 0uhul ânt inem le!ătura cu 0umnezeu 'ărintele" cu /iul şi c0uhul ântA acestea ne nvaă ântul an :ură de >ur n cuvântul la cruce.

Ce să vă mai spunF Am să vă spun o istorioară$ ca să vedeţi că taina crucii sa repetat uneori şi chip văzut. #ată ce sa înt"mplat. <ntr- casă arecare blea un biet creştin sărac şi era aprape marte. +eavând cui să vândă casa" a lăsat- cu chirie unui evreu pentru un timp" spunându-

?ite" stai aici" că eu acuma mr şi la urmă va rămâne la nişte nepi ai mei. 3i când a murcreştinul acela" a rămas n casa aceea icană a 0mnului 0umnezeului şi 8ântuitrului isurists. ,vreul acela" neiind cu ură tare către creştini" a lăsat icana pe perete şi-şi vedea treburile lui. 0ar a venit ntr- zi la dânsul alt evreu şi i-a zis# 8ăi" dar cum stai tu n casă" cicana ?ite icana lui rists% ar el a răspuns# >şa am !ăsit casa când am venit şi nu mai iaicana de la lcul eiA n-am ndrăznit s- iau" că am auzit că acela-i lucru sânt" e rists. <nsacela iind mai rău şi mai necredincis" a cerut icana şi nu s-a lăsat până ce nu i-a dat-. 3iluat icana 8ântuitrului de acl" şi ducând- cu sine" undeva la casă a lui de departe"

chemat şi pe alii şi le-a zis# ă acem şi ni cu icana lui rists cum au ăcut părinii nştri% 3



au pus icana pe un stâlp şi au răsti!nit- cu cuie. ?nde erau mâinile 8ântuitrului pictate abătut cuie şi" după ce au pus icana acl" au nceput a lvi n aa ei" şi-şi băteau jc de sânicană a 8ântuitrului. ?nii l scuipau" alii stri!au# +a" cbară-5e de pe cruce" cum am auzcă spune n ,van!helie% >lii spuneau# 8ântuieşte-5e pe 5ine" dacă eşti ristsA cbară-5e dpe cruce% 3i n el şi chip" după cum au ăcut părinii lr" au ăcut şi ei icanei 8ântuitrului" să acă măcar n simbl cele ăcute de părinii lr" să le urmeze răutatea. ar unul din ei a zis# ,am auzit că la evrei unul L-a mpuns cu sulia n castă. 3i n batjcură" cum râdeau ei acl" aluat suliă şi au mpuns icana. 0ar dedată" când au mpuns-" a nceput să cur!ă sân!e muşi i-a cuprins spaima pe ti" şi au u!it la şcala lr şi au spus rabinului# ată ce am ăcut nam răsti!nit icana lui isus rists şi" când am mpuns-" a curs sân!e% 3i a venit nvăătrlr" rabinul" şi a văzut adevărul. >pi a zis# ;edei" acum s-a stabilit mai tare şi mai clar dectate că părinii nştri au st uci!ătri de 0umnezeu Cel ;iu şi de mul isus rists. 0ecdacă a curs sân!e din icana aceasta uscată de lemn" suntem ti vinvai de sân!ele Lui trebuie să ne btezăm. 3i" ducându-se la şcală cu icana aceea nsân!erată" s-au btezat taceia" tată şcala lr şi mult ppr evreiesc a trecut la dreapta credină" văzând sân!ele l

rists cur!ând din ântul ău 5rup zu!răvit pe icană" după atâtea sute de ani de răsti!nirea a pe :l!ta ('rl!" luna mai).

În #ndia$ unii dintre misionarii noştri creştini predică ;vanhelia cu foc$ mai ales cei catolici. ?biet misinar a reuşit ntr- cmună să cnvertească la credina creştinească vre câteva amidin hinduşii aceia" credincişi ai lui Erahma rişna. 3i aceia" cnvertindu-se la creştinism" satul lr a ridicat misinarul triă" cruce a lui isus rists" a sculptat- din lemn şi pe ea N

a reprezentatO pe 8ântuitrul n mărime naturală şi L-a mpdbit rums. e duceau cei ccrezuseră n rists" se nchinau dinaintea 8ântuitrului răsti!nit pe cruce" la acea sântriă. ar ceilali pă!âni" care erau muli" după cum sunt şi astăzi" au prnit cu ură asupacelr puini creştini" şi-i băteau" şi-i ucideau" martirizându-i" pentru că au crezut n rists. Eau nceput să batjcrească şi crucea 8ântuitrului. -au dus la acea triă unde e8ântuitrul răsti!nit şi au nceput a-L batjcri pe 8ântuitrul pe cruce" şi-L băteau ccime!ele" şi-L scuipau" şi- un!eau crucea cu murdării. ar când erau n tiul acestr batjcur8ântuitrul de pe cruce a ntrs aa la dreapta" spre ei" şi a zis# 0e ce 8ă batjcrii 3i când avăzut ei că -a ntrs ca un viu cu aa Cel pe Care <l scuipau" şi că i-a ntrebat de ce <batjcresc" câiva au murit de rică acl. ar ceilali au dat u!a la nvăătrii lr n le!esanscrită pă!ână şi au spus# ai să vedei minune# ni L-am batjcrit pe rists şi am văzcu chii nştri cum a ntrs aa şi a zis către ni# H0e ce mă batjcriiI. 3i au mers cu tii" când au văzut şi nvăătrii lr că 8ântuitrul stă cu aa ntarsă" s-au speriat şi ti s-abtezat" şi mare cutremur i-a cuprins pe lcuitrii din inutul acela. 3i acl unde a st sântriă" se ală azi catedrală mare. ar acea cruce dumnezeiască" cu 8ântuitrul Care 3i-a ntaa" a st şi este până astăzi n altarul acelei catedrale. 3i aşa 8ântuitrul a bă!at !raza n cce-L batjcreau" numai ca să-i ntarcă pe dânşii pe calea pcăinei.



2eci$ fraţii mei$ dacă numai at"ta semn de la crucea lui -ristos a fost în stare să facă pe oameni moară de vii$ săi întoarcă la pocăinţă şi să trezească at"tea suflete$ ce va fi oare c"nd va ve!"ntuitorul pe norii cerului şi c"nd Crucea lui -ristos va străluci de milioane de ori mai mult decsoarele şi va fi adusă pe norii cerului cu putere şi cu slavă multă$ de milioane şi milioane darhanheli şi îneriF C"nd vor suna tr"mbiţele şi c"nd l"nă Sf"nta Cruce D cum spun Sfinţii 1ărinD va apărea şi buretele$ şi cocoşul cu suliţa$ şi vara cea de isop$ căci toate semnele prînfricoşatelor patimi vor veni l"nă Crucea SaF

#ar în urma ei va veni cortul leii vechi$ adică chivotul cel din Silo$ primul cort pe care lau făcevreii) că spune ;vanhelistul #oan în Apocalipsă$ deşi acoperit$ că a văzut pe cer cortul l2umnezeu cu oamenii. 2eci va veni şi sicriul leii vechi$ va veni şi Sf"nta Cruce pe norii cerului$ să arate că vine 2umnezeul cerului şi al păm"ntului$ #isus -ristos. ;l este Cel cea venit şi Srăstinit pe cruce pentru noi şi pentru m"ntuirea noastră.

#ubiţi credincioşi$ trebuie să vă mai spun un lucru. =oi nu putem spune nici c"t ai lua o linură apă din ocean$ faţă de c"te ar trebui să vorbim despre cinstea preasfintei şi de viaţă făcătoarei Crua lui -ristos. Suntem în timpul dumnezeieştii 8iturhii$ mai sunt şi alte lucruri de făcut ca isprăvim dumnezeiasca slu6bă. <am spus acestea$ ca să răm"nă scris cu slove de aur în minţile şi inimile dumneavoastră$ de la praznicul Înălţării Sfintei Cruci.

0eci ti" care vrem să ne mântuim" trebuie să ducem cu dra!ste şi cu bucurie cruce" pentrmântuirea nastră. 3i să im nchinătrii Crucii lui rists" şi a celei văzute şi sinite" pentru cndit este mul şi ndită este crucea.

2eci$ încă o dată: crucea spirituală este să răbdăm tate necazurile şi tate scârbele pentrmpărăia cerului" iară crucea materială este aceea pe care acem ni din aur" din ar!int" dlemn sau din rice altă materie.

0ar zice dumnezeiescul 0amaschin n 0!matica lui# H8ăcar din aur sau din pietre scumpe ar i ăcută crucea după chipul ei" anatema celui ce s-ar nchina la acea materieI ( ântul a0amaschin" 0!matica" cap. Q" pp.@=4-@=).

2eci$ nu ne închinăm materiei din care e făcută crucea$ ci ne închinăm semnului 5iului muluc"nd vedem că e făcută crucea aşa cum ne închinăm de veacuri la ea.



)o$nul )u$nezeu şi rea Curata lui <aică şi rea Sf(nta şi de viaţă făcătoarea Cruce a l/ristos să ne aDute nouă păcătoşilor să duce$ cu 1ucurie şi cu dragoste crucea la piepturnoastre 7n $(inile noastre şi 7n toate faptele noastre şi să ne 7nchină$ crucii $ateriale cevlavie şi cu dragoste căci este se$n şi steag al )o$nului nostru.

Iar cea spirituală s%o ave$ pururea 7n $inte şi 7n suflet adică să fi$ gata cu ini$a noastră a suferi toate necazurile şi toate ispitele toate pagu1ele şi toate 1oalele pentru $(ntuirsufletelor noastre.

A$

(0in R'redici la ărbătrile de peste an

,ditura Chriştiană @77



Sf(ntul Ioan ,ură de Aur - Crucea proslăvire a lui /ristos

?iua în care urma să fie răstinit apropiinduse$ 2omnul spunea: 'ărinte" a ssit ceasuprslăveşte pe /iul 5ăuT /loan U<##$ %0. 1roslăvirea Sa era crucea. Că proslăvirea Sa era cruce;vanhelistul neo arată prin aceste cuvinte : +u era dat 0uhul ânt" pentru că isus nu prslăviseT /loan <##$ ',0$ cuvinte al căror sens este acesta: arul nu usese ncă dat" pentru vrăjmăşia la care amenii erau hărăzii nu usese ncă distrusă" iindcă rists nu usese ncridicat pe cruc

0a" crucea a risipit mânia lui 0umnezeu aă de ameni" i-a mpăcat cu ,l" a ăcut din pămâun cer" a reunit pe muritri cu n!erii" a răsturnat rtăreaa mrii" a distrus puterea diavlulu

a nimicit inluena păcatului" a izbăvit pământul de !reşeală" a readus adevărul" a alun!diavlul" a răsturnat templele lr" a minat altarele lr" a prit jertele lr" a mplântat virtutea"pus temeliile Eisericii.

Crucea este vina 5atălui" slava /iului" tresărirea 0uhului ânt.

Crucea este m"ndria lui 1avel: ă nu-mi ie a mă lăuda decât numai n crucea 0mnului nstisus ristsT /Lal. <#$ %&0.

Crucea depăşeşte soarele în strălucire$ ca raze$ ca splendoare$ căci atunci c"nd soarele se întunec



atunci străluceşte crucea$ şi soarele nu se întunecă$ pentru că cel din urmă ceas al lui a sunat$ pentru că este eclipsat de splendorile cruc

Crucea a rupt zăazurile os"ndei noastre şi a sfăr"mat lanţurile morţii.

Crucea$ în sf"rşit$ este $onu$entul iu1irii lui )u$nezeu. >şa a iubit 0umnezeu lumea" ncşi pe unicul ău /iu L-a dat" ca ricine crede n ,l să nu piară T loan III, $>%. /iind vrăjmascria Apostolul$ ne-m mpăcat cu 0umnezeu prin martea /iului ăuT @om. :, $?%.

Crucea este parapet care nu poate fi străpuns$ o armă nebiruită. ;a este siuranţa boatului$ comoasăracului$ zidul care ne pune la adăpostul curselor duşmanului nostru$ arma care ne apără contatacurilor$ biciul viciilor$ a6ul virtuţilor$ un semn pe c"t de nou pe at"t de admirabil. +eamul acum cere un semn şi nu-i vi da alt semn decât acela al lui na T /!at. U##$ ',0. udeii csemne" elinii nelepciune" iar ni prpvăduim pe rists Cel răsti!nit T /# Cor. #$ ++V+'

Crucea pentru ni este rists Cel răsti!nit pe care <l predicămT /# Cor. #$ +

Crucea a deschis raiul$ ea a introdus în el pe t"lharul de pe ea$ şi neamul omenesc hărăzit a pierinevrednic chiar de păm"nt$ ea la adus de m"nă în cereasca împărăţ

Crucea near fi procurat şi near procura bunuri ca acestea V şi 2omnul oare$ ar fi refuzat să spri6ine de eaF Cine ar putea pretinde lucrul acesta F

2acă -ristos nar fi voit să sufere acest chin$ cine ar fi putut să8 constr"nă la aceasta F 1entru ar fi însărcinat pe profeţi de a vesti răstinirea sa viitoare$ dacă ;l nu ar fi trebuit şi nu ar fi vrut asă fie răstinit F

'entru ce mtiv ar i denumit ,l crucea pahar" neavând vina de a sueri

;vident$ ;l arată cu c"tă ardoare suspina după ea. băutură răcoritoare nu este mai plăcută cerulurii însetat$ dec"t era crucea pentru !"ntuitorul. Aşa se explică aceste cuvinte ale sale : 8ult adrit să mănânc cu vi acest 'aşteT /8uca UU##$ %(0. ;l nu vorbeşte în felul acesta fără raţiune$face pentru motivul indicat acum$ pentru că era spre seară$ c"nd trebuia să se urce pe cruce.

Cum$ aşadar$ ;l care numeşte crucea slava Sa$ Care do6eneşte pe un ucenic$ pentru că vrea sădepărteze de ea$ care caracterizează pe bunul păstor prin 6ertfa vieţii sale pentru oi$ Care afirmă

doreşte viu ceasul patimii Sale şi Care se prezintă la ea cu deplina Sa voinţă$ cum$ zic$ ar cere ca să nu aibă loc F 2acă nu ar fi vrut să sufere$ #ar fi fost oare foarte reu de a opri pe cei care venesă8 prindă F 1e c"nd ei se preăteau să8 aresteze$ ;l le zice : 'e cine căutai 3i ei răspunser'e isus. ,u sunt" răspunse 8ântuitrul" şi de ndată ei căzură la pământ T /#oan U<###$ &V*0.

Astfel$ după ce a început prin a vorbi şi prin a #e arăta c"t Îi e de uşor să se dea deoparte de atinerlor$ ;l se lasă prins$ învăţ"nd prin aceasta că$ ;l nu cedează nici forţei$ nici violenţei$ că ;l nui sisă sufere contra voii Sale tirania asaltatorilor$ ci că face aceasta cu o întreaă şi perfectă libertate după ce va fi preătit acest eveniment cu mult timp înainte.



7i întradevăr$ 6ertfa 8ui #saac nu era pentru noi dec"t o închipuire a crucii. 2e aici aceste cuvinale !"ntuitorului: >vraam" părintele vstru" a st bucurs să vadă ziua 8ea şi a văzut- şi sbucurat T /#oan <###$ (*0. 1atriarhul se va fi bucurat$ aşadar$ de o închipuire a crucii$ şi #isus -ristsă se dea în lături în faţa crucii însăşi F

!oise$ din partei$ învine pe Amalic$ pentru că şi el arăta de asemenea fiurativ crucea$ în sf"rş

vom ăsi în <echiul 3estament mii de fapte prin care crucea a fost fiurată. 7i pentru ce acesevenimente fiurative$ dacă Acel Căruia crucea Îi era hărăzită nu voia so suporteFH

rists ne prunceşte să ne ru!ăm pentru duşmanii nştri" şi ,l ne dă această nvăătură prpildă a" căci urcat pe cruce" zice # 'ărinte" iartă-le lr" căci nu ştiu ce acT /8uca UU###$ '&0.

3ot aşa ruăciunea din care ne face o datorie$ o practică ;l mai înt"i şi ;l ne învaţă felul în care ne ruăm$ ;l care posedă puterea de a ierta.

, ne prunceşte să acem bine celr care ne urăsc" şi să tratăm bine pe cei care ne vrbesc

rău" dându-ne pildă a <nsuşi pentru aceste nvăături.

;l izbăveşte pe iudeii posedaţi de diavol$ cu toate că iudeii Îi zic demoniac. 1rionit de ei$ ;lîncarcă de binefaceri. Încon6urat de ei cu uneltiri$ ;l are ri6ă de hrana lor. ;ste sp"nzurat pe crude ei şi ;l le deschide Împărăţia cerurilor.

=imeni să nu se ruşineze de misterele lorioase ale m"ntuirii noastre$ ale acestor simboluri$ izvpentru noi a tot felul de bunuri şi cărora$ le datorăm existenţa şi viaţa creştină.

Să ducem în tot locul crucea lui -ristos ca şi cum am purta o cunună.Gare" nu prin cruce tate misterele relative la mântuirea nastră s-au ndeplin

#ată pentru ce noi păstrăm cu ri6ă imainea ei în casele noastre$ pe zidurile noastre$ pe ferestrenoastre$ pe fruntea$ noastră şi în inima noastră. ,a este semnul mântuirii nastre a tuturr"libertăii nastre a tuturr şi a bunătăii 0mnului căci ,l a st dus ca un miel la jun!hier/5apte <###$ '

Aşadar$ când vei ace acest semn" aducei-vă aminte de misterul crucii şi ptlii n vi ura tate celelalte patimi.

Când vă vei nchina" vi vei da runii vastre ndrăzneală rancă" inspirai sentimen!enerase suletului vstru " nu am nevie să vă spun ceea ce va ace suletul vstru cu adevărliber. Astfel 1avel constr"n"ndune de a cuceri libertatea$ care se cuvine demnităţii noastre$ aminteşte de crucea şi s"nele 2omnului prin care am fost răscumpăraţi$ spre a nu mai deveni sclaoamenilor.

L"ndiţivă la preţul care a fost dat pentru voi şi niciodată nu veţi deveni sclavi oamenilor. 1reţudespre care ne vorbeşte el$ este crucea. =u numai cu m"na trebuie să formăm semnul$ trebuie să

adăuăm voinţa$ cum şi o credinţă profund



5aceţio în felul acesta pe faţa voastră şi nici unul din spiritele necurate nu va putea să vă rezistpentru că va vedea în el sabia care la rănit mortal$ pumnalul care ia străpuns pieptul. =u am putsă vedem locul în care sunt daţi morţii cei os"ndiţi$ fără să ne cutremurăm de oroare.

Ce trebuie$ aşadar$ să simtă diavolii în prezenţa acestei arme cu care !"ntuitorul ia despuiat toată puterea lor şi a tăiat capul draonului F =u vă ruşinaţi de o at"t de mare binefacere$ ca n

cumva -ristos să se ruşineze de voi$ c"nd va veni în slava Sa$ c"nd acest semn va preceda pe 5ilui 2umnezeu strălucind cu o lumină superioară aceleia a razelor soarelui. Căci atunci$ crucea vapărea şi prin prezenţa sa elocventă va apăra contra universului între cauza 2omnului$ ea va dovecă providenţa na lipsit niciodată.

Astăzi$ ca şi în timpul strămoşilor noştri$ acest semn a deschis porţile închise. ;l a neutralizveninul mătrăunei$ a vindecat rănile cauzate de muşcătura fiarelor sălbatice. ;ste adevărat cdeschiz"nd porţile iadului$ a uşurat intrarea cerurilor$ a răsturnat barierele răului$ a lipsit pe diavol puterea sa$ nu e nimic surprinzător că a biruit băuturile otrăvitoare şi fiarele sălbatice.ată semnul pe care trebuie să-l săpai n inima vastră alipii-vă strâns de acesta mântuire

suletelr vastre.

Crucea a salvat lumea" ea a schimbat-" a alun!at erarea" a readus adevărul" a ăcut dipământ un cer" a transrmat ameni n n!eri.

Lraţie crucii$ departe de a ne teme de diavoli$ noi trebuie săi dispreţuim ) raţie crucii$ moartea nmai este moarte$ ci este un semn ) raţie crucii$ toate puterile duşmane zac la păm"nt şi sunt călcaîn picioare.

2acă sunteţi întrebaţi: >drai" aşadar" pe Cel $ăsti!nit 4ăspundeţi cu un las şi cu o faţă care exprime bucuria : )a Îl ador şi%6 voi adora $ereu. 2acă sunteţi luaţi în r"s$ depl"neţi cu lacrimo asemenea nebunie. <ulţu$iţi )o$nului pentru 1inefacerile $inunate cu care El ne7ncărcat şi pe care nu a$ putea să le cunoaşte$ dec(t printr%o descoperire a cerului.

2e aceea$ dacă cineva va r"de$ este pentru că mul neduhvnicesc nu primeşte adevăruri0uhului lui 0umnezeuT /# Cor. ##$ %&0.

Aşa este cu copiii$ în prezenţa lucrurilor mai serioase şi celor mai uimitoare. Întroduceţi pe un copîn mi6locul misterelor şi el va r"de. Aşa sunt pă"nii$ asemenea unor copii şi uneori chiar m

uşuratici$ dar ei comit aceste copilării la v"rsta matură. Aşadar$ sunt mai nefericiţi şi mai puţscuzabili. =ouă ne este a stria cu las tare şi răsunător$ fie de ar fi prezenţi toţi pă"nii de faţă$ răspundem cu mai multă hotăr"re : Slava noastră 7ncepătura a tot 1inele cununa şi garanţ7ncrederii noastre este crucea.



Sf(ntul Ioan ,ură de Aur - )espre cruce ca o1iect de veneraţie

J3ratatul: -ristos este 2umnezeu$ ,%GK

În timpul lui -ristos$ unii dintre marii criminali erau arşi de vii$ alţii erau omor"ţi cu pietre spiereau prin alte feluri de chinuri$ dar cel care era răstinit$ sp"nzurat pe o cruce de lemn$ suferodată cu această tortură şi blestemul de care era întovărăşit$ cum este scris în 2euteronom Elestemat este naintea 0mnului tt cel spânzurat pe lemnT /2euteronom UU#$ +'0.



Acum acest lemn infam$ acest lemn blestemat$ acest spăim"ntător simbol al morţii celor sceleraeste obiect de veneraţie şi de iubire. Crucea$ acest iuvaier mai preţios dec"t lumea$ înfrumuseţeacoroana imperială mai mult dec"t orice obiect. ;a$ care odinioară era universal obiect de oroare$ aîi vedem imainea pretutindeni$ la principi şi la supuşi$ la femei şi la bărbaţi$ la fecioare şi persoanele căsătorite$ la nobili şi la sclavi.

5iecare face$ în orice clipă$ acest lorios semn pe partea cea mai nobilă a trupului său$ este purtatstatornic$ pe frunte ca un trofeu pe o coloană.

Am mai spus$ acest semn se înalţă pe sf"nta masă$ el domină hirotonisirea preoţilor$ el întovărăşeşchiar trupul lui -ristos la cina mistică.

Crucea străluceşte peste tot$ în interiorul caselor$ pe pieţele publice$ în pustie$ pe drumuri$ pe v"rfmunţilor$ în fundul podurilor$ în mi6locul mărilor$ pe năvi şi pe insule$ pe paturi şi pe veşminte ) este ravată pe arbori$ pe vasele de aur şi de arint$ ea decorează sala ospăţului$ ea străluceşte mi6locul pietrelor preţioase şi al picturilor murale$ este pusă pe vitele pe care un rău contaios

mistuie şi pe oamenii care sunt chinuiţi de diavoli$ în război şi în pace$ în vremea zilei şi a nopţii$ mi6locul sărbătorilor lumeşti şi al austerităţilor pocăinţei planează imainea crucii$ pentru că iubmult acest semn de m"ntuire$ pentru că refuiindune sub umbra ei simţim o fericire deosebită.

3oţi o îmbrăţişează cu iubire$ nimeni nu mai roşeşte acum de această unealtă a morţii$ de acesimbol al blestemului. Crucea este un iuvaier pe care toată lumea îl preferă cununilor$ diademelcelor mai preţioase. roarea a făcut loc admiraţiei şi silă a făcut loc dorinţei. vedeţi peste tot$ îno dată spun$ pe v"rful edificiilor şi în interiorul caselor$ în oraşe şi în sinurătăţi$ ea ornează painpe care o citiţi tot aşa de bine ca şi drumurile pe care vă purtaţi paşii. Aici bucuros aş întreba

pă"ni de unde vine că$ unealta de anatemă şi de tortură a devenit un obiect de speranţă şi de iubirdacă nu de la miraculoasa putere a 4ăstinitului F

2acă priviţi aceasta ca nimica$ dacă răm"neţi încă în încăpăţinarea voastră$ dacă respineţi adevărşi închideţi ochii la lumină$ ascultaţi$ am să vă demonstrez printrun alt arument măreţia acestlucruri.

Acest arument iatăl : udecătorii au la dispoziţia lor multe feluri de unelte de chinuri : fiare$ crucunhii de fier$ bice cu plumbi$ tot ceea ce poate sf"şia trupul şi să fr"nă membrele. Cine ar vrea ducă aceste unelte în casa sa F Cine ar vrea să atină m"na călăului$ sau chiar să se apropie să vad

aparatul de tortură F =u le face oroare celor mai mulţi oameni acest lucru F În loc de a le atine sachiar de a le vedea de aproape$ toţi se depărtează îşi întorc privirea de la ele. Aşa era odinioacrucea. ;a avea chiar ceva mai respinător şi mai oribil$ pentru că reamintea$ cum am remarcat$ nnumai ideea unei morţi violente$ ci încă şi aceea a unei morţi blestemate$ de unde vine aşadar$ întreb$ ca ea să fie încon6urată acum de at"tea mistere$ să fie preferată tuturor comorilor$ să faşezată deasupra tuturor distincţiilor păm"ntului F 1entru ce ne răbim cu at"ta ardoare şi încredeîn 6urul acestui lemn pe care a fost ţintuit trupul 1reaslăvitei victime F 1entru ce at"tea persoane$ abărbaţi c"t şi femei$ încadrează în aur o bucăţică din acest lemn şil at"rnă la "tul lor$ ca cel mfrumos din ornamente F Ce a devenit vechea semnificaţie a acestei unelte de răzbunare şi

moarte F ;ste Creatorul a toate$ Cel care le schimbă după placul Său$ ;l sinur care putea să înal



deasupra cerurilor chiar simbolul ticăloşiei$ celei mai ruşinoase dintre morţi. 1rofetul vedea toaacestea în viitor$ c"nd zicea : 'acea mea i-va cel" mai !lris trium T.

>ceastă inamă cruce S revin ncă şi nu aş bsi nicidată s- repet S este de aici ncl un !de binecuvântare" un zid tare şi si!ur de apărare" sabie mrală cntra diavlului" un râpentru turbarea diavlilr" la!elul puterilr duşmane.

Crucea a răsturnat domnia morţii$ a sfăr"mat porţile de aramă şi zăvoarele de fier ale infernaleltemniţe$ a ruinat citadela spiritului răului$ a smuls păcatului toată puterea lui$ a scos lumea dos"ndirea în care se afla$ a vindecat rana pe care Însuşi 2umnezeu a făcuto naturii umane. Ceea nu a putut face nici marea despărţită$ nici st"ncile sfăr"mate$ nici văzduhul învălmăşit$ nici m"care a căzut în pustie vreme de patruzeci de ani şi a hrănit mii de oameni$ nici leea dată poporulunici semnele împlinite$ fie în pustie$ fie în Eara sf"ntă$ sinură crucea$ acest lemn blestemat$ casc"rbea pe toţi oamenii$ obiectul unei dispreţuiri universale$ a putut să împlinească deplin şi făsforţări$ odată cea fost scăldată în s"nele lui -ristos.

1ăm"ntul între$ altădată at"t de sterp în virtuţi$ al cărui aspect era tot at"t de dezolant ca şi acela

pustiului însuşi$ incapabil cum era de a produce un bine$ crucea la făcut dintro dată un rai$ o mamrodnică.

(0in $evista HGrtdFiaI @T12@ ântul an :ură de >ur - Crucea" prslăvire a lui rist5raducere de 'r. dr. :h. 'aschia)



Sf(ntul Ioan ,ură de Aur % Să nu ne ruşină$ de taina Crucii2

Cum 1raznicul Înălţării Sfintei Cruci coincide cu ziua pomenirii Adormirii !arelui nostru Sf"1ărinte #oan Lură de Aur$ vă propunem spre m"n"iere şi îndemn această frumoasă şi densă omildespre Sf"nta Cruce aparţin"nd chiar Sf"ntului #oan:

@R 0e atunci a nceput lisus a spune ucenicilr ăi că trebuie să pătimeascăB Matei $>, !$%

C"nd: R2e atunciBF

2e c"nd a fixat în sufletul lor doma că este 5iul lui 2umnezeu$ de c"nd a deschis uşa pă"nilo2ar apostolii nici acum nau înţeles spusele 2omnului) Acă era ascuns cuvântul acesta pentru euca $", #2%$ spune evanhelistul 8uca) erau ca în întuneric$ pentru că nu ştiau că -ristos trebuie învieze. 2in pricina aceasta şi -ristos stăruie asupra cuvintelor rele de înţeles$ vorbeşte mai plar$ ca să le deschidă mintea şi să priceapă ce înţeles au cuvintele Sale) dar R n-au înţeles/ ci e



cuântul Aascuns pentru dânşii@) apostolii se temeau să8 întrebe$ nu dacă are să moară$ ci cum$ ce chip şi ce este în sf"rşit această taină a învierii. =ici nu ştiau ceea ce este însăşi învierea din moşi socoteau că este cu mult mai bine a nu muri.

2e aceea$ în timp ce ceilalţi erau tulburaţi şi nedumeriţi$ tot 1etru$ cel înfocat$ sinur îndrăzneşte vorbească cu ;l de acestea. 2ar nici el nu are cura6ul să8întrebe în faţa tuturor$ ci îl ia îndeosebi$ adică despărţinduse de ceilalţi ucenici şi zice:A 8ilstiv ii Die" 0amne% ă nu-i ie Die aceasta

B Matei $>, !!%.

Ce s-a ntâmplat Gmul" care a avut parte de descperirea 5atălui" mul căruia i s-a spuericit" tcmai el să cadă atât de repede" tcmai el să !reşească" ncât să se teamă pentru patimi0mnului

7i ce e de mirare că 1etru a "ndit aşa$ de vreme ce na primit o descoperire în această privinţ5cmai aceste cuvinte ale lui 'etru să-i arate că nici cuvintele acelea# H5u eşti ristsul" /iul l0umnezeu celui viuI nu le-a rstit de la el%

Nităte la 1etru cum se tulbură$ cum se frăm"ntă la auzul acestor cuvinte care nui fusesedescoperite 2eşi le auzise de nenumărate ori$ totuşi nu ştie ce înţeles au spusele lui -ristos. Că esDiul lui (umne'eu, ştie/ dar ce este taina crucii şi a nvierii" nu-i este ncă lămurită . R ,cuvântul acesta ascuns pentru ei @$ spune evanhelistul 8uca. <ezi că a avut dreptate -ristos c"ndporuncit să nu spună altoraF 2acă această taină ia tulburat at"ta pe cei care trebuiau so ştie$ ce nfi păţit ceilalţiF -ristos$ pentru a arăta că nu mere la patimă împotriva voinţei 8ui$ la certat 1etru şi la numit satana.

ă audă asta ti câi se ruşinează de patima Crucii lui rists% 2acă 1etru$ corifeul apostolil

făc"nd asta înainte de a cunoaşte toate tainele lui -ristos$ a fost numit satană$ ce iertare mai pot avcei care tăăduiesc taina întrupării 5iului lui 2umnezeu după ce au at"tea doveziF Când mul caa st ericit de rists" când mul care a ăcut mărturisire ca aceea a auzit astel de cuvint!ândeşte-te ce vr păi cei care se leapădă după nviere de taina Crucii. -ristos na spus: RSatanarăit prin ura taB$ ci:

A 8er!i napia 8ea" satan%B Matei $>, !#%

Că drina vrăjmaşului era să nu pătimească rists% 0e aceea l-a certat pe 'etru cu atâasprime" pentru că ştia că şi 'etru şi ceilali apstli se temeau de patimile 0mnului şi nu

primeau cu uşurină. 2e aceea îi şi dă pe faţă "ndurile inimii lui 1etru$ spun"nd:

A +u cu!ei cele ale lui 0umnezeu" ci cele ale amenilr B Matei $>, !#%. Ce neles au cuvintele# H+u cu!ei cele ale lui 0umnezeu" ci cele ale amenilrI

'etru" judecând lucrurile cu !ând menesc şi pământesc" sctea patimile şi răsti!nir0mnului ca ceva ruşins şi necuviincis. Aşadar -ristos mustr"ndul$ îi zice: A +u-i necuviincica ,u să suăr patimileA dar tu le judeci după !ândurile tale trupeştiA dacă ai asculta" dup0umnezeu" cuvintele 8ele" desăcut de rice !ând trupesc" ai şti că 8ie mai cu seamă 8i

cuvine acest lucru. cteşti că este nedemn de 8ine să pătimesc ,u nsă i spun că este u



!ând al diavlului ca ,u să nu pătimesc%B -ristos îi potoleşte neliniştea şi teama lui 1etru "nduri cu totul contrare "ndurilor lui. Aşa sau petrecut lucrurile şi la botez cu #oan.

#oan 9otezătorul socotea că nu este vrednic să8 boteze pe -ristos) -ristos$ însă la convins săboteze$ spun"ndui: A >şa se cuvine nuăB Matei #, $<%. Aşa a fost chiar cu 1etru mai t"rziu) c"1etru ## oprea să# spele picioarele$ -ristos ia spus: A +-ai parte cu 8ine" dacă nu-i sppiciarele%B Ioan $#, " %. 8a fel şi acum$ la convins pe 1etru cu "nduri contrare "ndurilor lui)

prin asprimea certării ia potolit teama pentru patimile lui -ristos.

+imeni" dar" să nu se ruşineze de cruce" simblul sânt al mântuirii nastre , capul bunătăilpentru care trăim şi pentru care suntem% Ca pe cunună aşa să purtăm crucea lui rists% 1rcruce se săv"rşesc toate cele ale noastre. 2acă trebuie să te naşti din nou$ crucea este alături 2atrebuie să te hrăneşti cu hrana aceea tainică$ dacă trebuie să te hirotoneşti$ dacă trebuie să faci oricpretutindeni este alături de noi crucea$ semnul biruinţei 2e aceea o scriem cu multă r"vnă şi pe caşi pe ziduri şi pe ferestre şi pe frunte şi în cuetul nostru. Crucea este se$nul $(ntuirii noastreli1ertăţii noastre o1şteşti al 1l(ndeţii Stăp(nului nostru că H-a adus ca aie spjun!hiereI Isaia <#, =/ Dapte ", #!%.

Când şi aci semnul Crucii !ândeşte-te la tt ce s-a petretrecut pe cruce şi stin!e mânia şi tacelelalte patimi. Când i aci semnul crucii umple-i runtea cu multă ndrăznire" ă-i libsuletul. 3tii" dar" care sunt acelea care-i dau libertatea% 'entru aceasta şi 'avel" ndemnândse la asta" adică la libertatea ce nu se cuvine nuă" aşa ne-a ndemnatA amintind de cruce şi dsân!ele tăpânului a spus# H>i st cumpărai cu pre% +u ii rbi amenilr%I /# Cor I$ +A:ândeşte-te" ne spune 'avel" la preul dat de 0mnul pentru tine şi nu i rb nici unui m'avel numeşte crucea pre. =ici nu trebuie să o facem aşa de m"ntuială cu deetele$ ci mai ntâi

acem cu inima cu multă credină. 2acăţi faci aşa cruce pe faţă$ nu va putea sta alături de tinici unul din demonii cei necuraţi$ că vede sabia care ia dat lovitura$ vede sabia cu care a fost lov

de moarte. 2acă noi ne cutremurăm c"nd vedem locurile în care sunt executaţi condamnaţii moarte$ "ndeştete ce trebuie să sufere diavolul c"nd vede arma prin care -ristos ia dobor"t toaputerea lui şi a tăiat capul balaurului.

ă nu te ruşinezi" dar" de un atât de mare bine" ca să nu se ruşineze rists de tine când va vecu slava Lui" când naintea Lui se va vedea crucea strălucind mai mult decât razele sarelui. va veni atunci crucea slobozind las cu chipul ei$ vorbind întreii lumi pentru Stăp"n$ arăt"nd că nlăsat nimic din ceea ce trebuia făcut pentru m"ntuirea oamenilor.

Crucea$ semnul acesta$ şi pe timpul înaintaşilor noştri şi acum$ a deschis uşile cele încuiate$ cruceafăcut fără de putere otrăvurile) crucea a luat puterea cucutei) crucea a vindecat muşcăturile ceveninoase ale fiarelor) dacă crucea a deschis porţile iadului$ dacă a dat la o parte bolţile cerului$ daa redeschis intrarea în rai şi a tăiat puterea diavolului$ ce e de mirare că are putere asupra otrăvurilasupra fiarelor sălbatice$ asupra celorlalte de acest fel.

<ntipăreşte-i deci n inima ta crucea" strân!e n brae crucea" semnul mântuirii suletelnastre% Crucea aceasta a m"ntuit lumea$ a întors lumea la 2umnezeu$ a alunat rătăcirea$ a ad



din nou pe lume adevărul$ a prefăcut păm"ntul în cer şi a făcut pe oameni îneri. 2in pricina crucdemonii nu mai sunt înfricoşători$ ci uşor de dispreţuit. =ici moartea nu mai este moarte$ ci som0in pricina crucii tate puterile care ne purtau răzbi au st aruncate la pământ şi călcate piciare.

2acă cineva te va întreba: H5e nchini Celui răsti!nitI" răspundei cu las plin de bucurie şi faţa veselă: H0a" mă nchin şi nu vi nceta vredată de a mă nchina%I 2acă r"de de tine$ pl"n

l$ pentru că e nebun !ulţumeşte Stăp"nului că nea dat nişte bunătăţi ca acestea pe care nimeni npoate să le cunoască fără descoperire de sus. Acela r"de pentru că Amul trupesc nu primeşte pcele ale 0mnului B I Cor. !, $2%. Aşa fac şi copiii c"nd văd ceva mare şi minunat) de iai vorunui copil de taine$ va r"de. 1ă"nii se aseamănă cu aceşti copii) dar$ mai bine spus$ sunt chiar mnedesăv"rşiţi dec"t copiii) de aceea sunt şi mai ticăloşi) că nu ac şi nu !ândesc n ra!edă vârsceea ce ac şi !ândesc cpiii" ci n puterea vârstei G de aceea nici nu merită iertare. =oi însă cu vomare stri"nd tare şi puternic$ să înălţăm lasul şi să spunem$ şi c"nd sunt de faţă toţi pă"nii cu mmultă îndrăznire: HLauda nastră este cruceaA ea este capul tuturr bunătăilr" ea esndrăznirea şi tată biruina nastră%I

>ş dri să pt spune cu 'avel# H'rin cruce lumea este răsti!nită pentru mine şi eu pentru lumEal. >, $2%) dar nu pt" că sunt stăpânit de el de el de patimi% 0e aceea vă ndemn şi pe vi"nainte de vi pe mine" să im răsti!nii pentru lume" să nu avem nimic cmun cu pământul" ci sdrim patria cea de sus" slava şi bunătăile de acl. untem staşi ai mpăratului ceresc şi ne-ambrăcat cu ni armele cele duhvniceşti% 1entru ce trăim ca nişte oameni careşi duc viaţa prcr"şme$ ca nişte oameni fără de căpăt"i) dar$ mai bine spus$ pentru ce ducem viaă de viermi Acoundei împăratul$ acolo trebuie să fie şi ostaşul lui. 7i am a6uns ostaşi$ nu din cei care stau departe împărat$ ci din cei care stau în apropierea 8ui. împăratul de pe păm"nt nu poate suferi ca toţi ostasă fie în palatele împărăteşti$ nici alături de el) împăratul cerurilor însă vrea ca toţi ostaşii 8ui să f

aproape de tronul cel împărătesc.

-0ar cum e cu putină să stăm lân!ă trnul acesta iind aici pe pământ

7i 1avel era pe păm"nt$ dar era acolo unde sunt serafimii$ unde sunt heruvimii) era mai aproape d-ristos dec"t ostaşii din arda împăratului păm"ntesc. Aceştia îşi mai plimbă ochii de colocolo$ p'avel nsă nu-l impresina" nimic nu-l atră!ea" ci tată !ândirea i era ndreptată spre mpăr2eci$ dacă voim$ ne este cu putinţă asta şi nouă. 2acă împăratul nostru -ristos ar fi depărtat de nprin spaţiu$ ai avea dreptate să te întrebi cum poţi fi l"nă ;l) dar cum ,l este de aă n rice l

atunci este alături de rice m care l dreşte" de rice m cu viaă curată. 2e aceea şi profetul spune: H+u mă vi teme de rele" că 5u cu mine eşti.I 9s. !!, 2%. 7i însu2umnezeu spune: H0umnezeu de aprape sunt ,u" şi nu 0umnezeu de departeI Ier. !#, !2upă cum păcatele ne depărtează de ;l$ tot aşa faptele bune ne apropie de ;l. 3ot 2umnezeu spunHncă !răind tu" ,u vi zice# Hată aici sunt%I Isaia <", 7%.

Care părinte răspunde aşa de repede cpiilr săi Care mamă este atât de cu !rijă şi necntentrează ca să nu plân!ă nicicând cpilul ei +u-i nici unulA nici tatăl" nici mamaA 0umnezeu nstă ttdeauna şi aşteaptă dar M dar l va chema una din slu!ile aleA şi nicidată nu-3i ntar



urechea dacă l cheamă cum trebuie. 2e aceea ne spune: Hncă !răind tu" nu aştept să terminindată te ascultI . Să8 chemăm$ dar$ pe -ristos$ aşa cum rea l să fie c1emat .

-0ar cum vrea să ie chemat

Îţi spune ;l: H0ezlea!ă tată le!ătura nedreptăiiA dezlea!ă le!ăturile cele cu silă ăcuteA ruptată scrisarea cea cu nedreptateA rân!e celui lămând pâinea ta şi pe săracii cei ără de ca

adu-i n casa taA de vezi pe cel !l" mbracă-l şi nu trece cu vederea pe cei din sămâna taA atunva izbucni de dimineaă lumina ta şi sănătatea ta curând va răsări şi va mer!e naintea dreptatea ta şi slava lui 0umnezeu te va ncnjura. >tunci 8ă vei stri!a şi te vi auzi. ncă !răintu" ,u vi zice# ată" aici sunt%I Isaia <", >-7%.

-0ar cine pate ace tate acestea

Spunemi cine nu poateF Ce este reu în cele spuseF Ce este anevoiosF Ce nui uşorF =u sunumai cu putinţă$ ci şi uşoare$ pentru că mulţi au depăşit măsura celor spuse. =au rupt numcontractele nedrepte$ dar sau lipsit de toate averile lor) nau primit numai în casa lor şi la masa l

pe cei săraci$ dar chiar prin sudoarea trupului lor au muncit ca săi hrănească) nau trecut numai vederea pe cei din săm"nţa lor$ dar au făcut bine şi la vră6maşi.

2ar$ pe scurt$ ce este reu în cele spuseF 0umnezeu nu i-a spus# H5reci munii" străbate ceanesapă atâtea şi atâtea hectare de pământ" stai nemâncat" mbracă-te n sacI" ci# H0ă din averitale celr săraci" dă-le pâine" rupe cntractele ăcute cu nedreptate%I. Spunemi$ este ceva muşor dec"t acesteaF

#ar dacă socoteşti că sunt rele$ uitămi8e şi la răsplată$ şiţi vor fi toate uşoare 2upă cum

hipodroame împăraţii pun înaintea luptătorilor atletici coroane$ premii şi haine$ tot aşa şi -ristpune în mi6locul stadionului răsplăţile$ întinz"ndunile prin cuvintele profetului ca prin mum"ini. Împăraţii apoi$ fie ei de mii de ori împăraţi$ pentru că sunt oameni$ pentru că au boăţii case sf"rşesc şi pentru că dărnicia lor se termină$ se ambiţionează să arate că puţinele lor daruri sumulte) de aceea fiecare dar$ pe care îl dau învinătorilor în luptele atletice$ îl dau prin unul dslu6itorii lor şi aşa îl aduc în mi6locul hipodromului. <mpăratul nstru nsă ace cu ttdimptrivăA aduce darurile şi răsplăile ale dintr- dată" pentru că este arte b!at şi pentru cnu ace nimic de alăA le aduce dintr- dată" că" dacă ar i să le ntindă" ar i nesârşit de multe ar avea nevie de multe mâini ca să le ină n brae.

2ar ca să afli asta$ să cercetăm cu deamănuntul fiecare din răsplăţile date nouă prin ura profetul#saiaH>tunci va izbucni de dimineaă lumina taI. are nu ţi se pare că este vorba de un sinur dar aic7i totuşi nui vorba de un sinur dar. Cuvintele acestea cuprind în ele multe daruri: şi premii cununi şi alte răsplăţi. 7i dacă vreţi am să arăt cu deamănuntul toată boăţia aceasta$ at"t c"t îmeste cu putinţă so arăt. =umai să nu vă obosească în primul r"nd$ să aflăm ce înseamnă: Ai'bucniB. =a spus: RSe va arătaB) ci: H;a izbucniI" vind să ne arate iueala şi b!ăiaA vind ne arate că dreşte cu putere mântuirea nastră" că dreşte să ne dea aceste bunătăi" că !răbeşte şi că nimic nu- va putea pri avântul Lui nespus. 1rin toate acestea ne arată mulţim

darurilor 8ui şi nemărinita 8ui boăţie.



-Ce nseamnă# H0e dimineaăI

- >dică nu după ce ai ajuns n ispite" nici după ce au venit peste tine relele" ci ia nainteispitelr şi relelr. 2upă cum despre fructe spunem că un fruct e Rde timpuriuB c"nd se coaînainte de vreme$ tot aşa şi aici prin Rde dimineaţăB a răit aşa ca să arate iarăşi iuţeala răsplătprecum şi spunea: Hincă !răind tu" ,u vi zice# ată aici sunt%I

-0ar de care HluminăI e vrba Ce este această HluminăR

-+u aceasta de pe pământ" ci una cu mult mai bună" lumina care ne arată cerul" n!eriarhan!helii" heruvimii" seraimii" trnurile" dmniile" ncepătriile" stăpâniile" tată astcerului" curile cele mpărăteşti" crturile cele cereşti.

2acă vei fi învrednicit de lumina aceea$ vei vedea toate acestea şi vei scăpa de iad$ de viermele cneadormit$ de scr"şnirea dinţilor$ de leăturile cele nedezleate$ de str"mtorare$ de necaz$ întunericul cel de nepătruns$ de tăierea în două$ de r"ul cel de foc$ de blestem$ de ţinuturile durerii

te vei duce acolo de unde au fuit durerea şi întristarea) acolo undei multă bucurie$ pace$ draostdesfătare şi veselie) acolo undei viaţă veşnică$ slavă nespusă$ frumuseţe nerăită) acolo unde sucorturile cele veşnice$ slava cea tainică a împăratului$ bunătăţile acelea Hpe care chiul nu levăzut şi urechea nu le-a auzit şi la inima mului nu s-au suit 8B) acolo unde este !irele cduhovnicesc$ cămările de nuntă ale cerului$ fecioarele care ţin în m"ini candelele cele strălucitoarecei ce au haină de nuntă) acolo unde sunt averile cele multe ale Stăp"nului şi vistieriile ceîmpărăteşti.

>i văzut cât de mari sunt răsplăile" ai văzut cât ne-a arătat printr-un sin!ur cuvânt" ai văzut

ne-a pus nainte tate b!ăiile ale 7i aşa$ dacă vom cerceta fiecare cuv"nt din spuseprofetului$ vom ăsi boăţie mare şi ocean nemărinit.Spunemi$ acum vom mai am"na încă$ vom mai preeta să miluim pe cei nevoiaşiF +u" vă rchiar de-ar trebui să dăm tată averea" chiar de-ar trebui să im aruncai n c" să im tăiai dsabie" să nruntăm cuitele" chiar de-ar trebui să păim rice altceva" pe tate să le suerim cuşurină" ca să avem parte de haina mpărăiei cerurilr şi de slava aceea tainică" pe care ac0umnezeu ca ni ti să dbândim" cu harul şi iubirea de ameni a 0mnului nstru lisurists" Căruia slava şi stăpânirea n vecii vecilr" >minR.

(. an :ură de >ur" Gmilia L; din Gmiliile la 8atei" ,ditura nstitutului Eiblic)



Sf(ntul 4eofan ăvor(tul - 6a 7nălţarea cinstitei Cruci a )o$nului 8I9

2omnul nostru #isus -ristos$ prin cruce surp"nd moartea$ nea dăruit întru ea viaţă veşnică$ şi oriom care doreşte să se împărtăşească de această viaţă trebuie să ridice o cruce de un anumit fel. #ape scurt$ învăţătura despre viaţa dăruită prin cruc

0upă cum 8isi a nălat şarpele n pustie" aşa trebuie să e nale şi /iul mului" ca tt cel crede n ,l să nu piară" ci să aibă viaă veşnică In #, $2-$

3ainică şi net"lcuită e$ fraţilor$ înţelepciunea crucii$ şi primul lucru pe care nu pate să l priceapmintea nastră este viaa ce vine de la Cruce% Crucea este unealtă a morţii$ şi încă a morţii cemai de ocară) şi ttuşi" Eiserica laudă ca pe purtătare de viaă" dătătare de viaă" lemn vieii şi nemuririi" ridicare a celr căzui" nviere a tuturr şi" ndebşte" pune pe seama ei taacele bunătăi pe care le caută creştinul adevărat n această viaă şi la care nădăjduieşte n ceviitare.



?elul 7n care vine viaţa adevărată de la Cruce a fost 7ntotdeauna s$inteală pentru cei ce cr7n cele deşarte şi ne1unie pentru cei cugetători de cele deşarte. 2ar ceea ce nu pricepe minttrebuie să vadă şi să cuprindă credinţa$ şi noi$ înviaţi de Cruce$ nu suntem ără vină dacă nu nn!rijim să cunaştem puterea de viaă purtătare ascunsă n Cruce" să cu!etăm la ea necntendupă pilda >pstlului 'avel $ care$ fiind în Corint$ judeca să nu ştie altceva decât pe isus ristşi pe >cesta răsti!nit /v. # Cor. +$ +0 şi care dă ca semn deosebitor al celor m"ntuiţi cunoaşterea dcercare a puterii Crucii: căci cuvântul Crucii pentru cei ce pier este nebunie" iar pentru ni" cei ne mântuim" este puterea lui 0umnezeu /# Cor. %$ %>0. #ar dacă aşa trebuie să facem totdeauna$ at"t mai mult acum$ c"nd Sf"nta 9iserică$ chem"ndune să ne închinăm Cinstitei şi de via5ăcătoarei Cruci$ prin însuşi acest fapt ne pleacă spre ea luareaaminte şi inima. )eci să cugetă$taina Crucii ca să vede$ cu$ curge din ea viaţa adevărat

Cu inima credem şi cu !ura mărturisim că 0mnul nstru isus rists" prin Cruce surpânmartea" ne-a dăruit ntru ea viaă veşnică şi că ricine dreşte să se mpărtăşească de aceasviaă trebuie să ridice cruce de un anumit el. #ată$ pe scurt$ toată învăţătura despre viaţa dăru

prin Cruce

MCrede$ că )o$nul nostru Iisus /ristos prin Cruce surp(nd $oartea ne%a dăruit 7ntru viaţă veşnicăN.

$ai de taină eşti" +ăscătare de 0umnezeu" care ai drăslit nelucrat pe rists" ntru ca

lemnul Crucii" cel de viaă purtătr" pe pământ s-a sădit /irmosul c"ntării a ,a a canonului înălţarea Crucii0$ c"ntă Sf"nta 9iserică.

Ceea ce este pomul vieţii în mi6locul raiului desfătării$ aceea este 1omul Crucii în mi6locpăm"ntului$ a văii pl"nerii şi a morţii. #n rai mai era un pom$ despre care sa zis: n care zi vemânca din el" cu marte vei muri /5ac. +$ %I0. 1rotopărinţii au m"ncat$ şi au murit. 1rneascultarea lor$ viaţa a fost pierdută în toată cuprinderea ei: a fost pierdută viaţa veşnică$ pentru prin cădere sa închis raiul şi a apărut iadul ca locuinţă a celor aflaţi sub m"nie şi sub blestem) a pierdută viaa duhvnicească" iindcă dată cu nălarea de sine la mintea lui 0umnezeu J$. sorba, bineînţeles, de dorinţa de a fi Aca nişte dumne'ei, cunoscând binele şi răul* n. tr.%. K a căzdin sulet cu!etarea plină de râvnă la 0umnezeu şi la săvârşirea celr plăcute lui 0umnezecare alcătuieşte esena vieii duhvniceştiA a st pierdută viaa trupească $ pentru că în urma celînt"mplate sa zis: 'ământ eşti şi n pământ vei mer!e /5ac. '$ %,0.



!oartea sa împărăţit pe păm"nt şi în toţi fiii lui Adam a început să împărăţească împreună cpăcatul. 1rintrun om păcatul a intrat în lume$ şi prin păcat moartea$ şi aşa martea ntru tamenii a intrat /4om. ($ %+0. întreaa omenire a început să reprezinte un sinur hoit$ iar păm"ntuîndeobşte$ un cimitir sumbru. 7i despre tot neamul omenesc sar fi putut spune la fel ca despre flui #srail: c"mp plin de oase /v. #ez. 'I$ +0. însă c"nd aici$ pe păm"nt$ sa sălăşluit moartea$ de Susfost pus începutul vieţii noi şi fiinţării noi prin 6ertfa 5iului Nnuia=ăscut al lui 2umnezeu$ Care #zis 3atălui Său: ată" vin... să ac via 5a" 0umnezeul 8eu... arderile de tt pentru păcat J9otriit ersiunii slaone n. tr.%.F nu ai vit" ci trup 8i-ai săvârşit /1s. ',$ ,%%0. Această voiefost descoperită chiar atunci$ prin hotăr"rea că va fi zdrobit capul şarpelui$ şi puterea de viapurtătoare a 6ertfei ce avea să fie a început chiar atunci să lucreze prin credinţa în Cel ce avea vină.

#n fine$ la plinirea vremilr" /iul ?nul-+ăscut al lui 0umnezeu -a p!rât ntr-adevăr p

pământ" a luat asupra a menitatea" a pătimit şi a murit pe Cruce. 'rin această marte pe Crua st mrâtă martea şi ne-a st napiată viaa cea adevărată n tată cuprinderea ei# nest napiată viaa veşnică$ pentru că de pe Cruce 2omnul ia răit şi t"lharului: >stăzi vei i 8ine n rai /8c. +'$ &'0) nea fost înapoiată viaţa trupească$ aşa cum sa arătat aceasta$ printrsemn aparte$ chiar în ceasul morţii pe Cruce a 2omnului$ când mrmintele s-au deschis şi multrupuri ale sinilr adrmii s-au sculat /!t. +I$ (+0.

=ea fost înapoiată viaţa duhovnicească$ iindcă rists 0mnul răsti!nit -a ăcut pentru c

chemai putere şi nelepciune spre mântuire /v. # Cor. %$ +&0. #ar în felul acesta viaţa cea adevărasa împărăţit iarăşi pe păm"nt. Fnul )u$nezeu are viaţă 7n Sine. =oi pute$ trăi 7n $ăsura care )u$nezeu ne dăruieşte viaţă prin 7$părtăşirea vie cu El.

1ăcatul a făcut despărţire între noi şi 2umnezeu: am pierdut bunăvoinţa dumnezeiască şi am mur<(ntuitorul lu(nd asupra Sa firea noastră prin $oartea Sa pe Cruce ne%a 7$păcat c)u$nezeu. 2umnezeu nea înapoiat bunăvoinţa Sa$ şi noi am prins viaţă. #ată cum şi de ce 1omCrucii sa făcut 1om al <ieţii şi nemuririi$ iată de ce Crucea este lumină veşnică$ sculare a morţiloînviere a tuturor$ cum c"ntă 9iserica în canonul de viaţă 5ăcătoarei Cruci.

#nsă izvorul purtător de viaţă cel de la 2omnul nu se revarsă de la sine pentru ai învia pe cei ce nau viaţă$ aşa cum se revărsa prin patru r"uri izvorul din rai ca să adape faţa păm"ntului. 3rebuie ne apropiem noi înşine de el pentru a învia alcătuirea noastră cea amorţită cu puterea lui de viafăcătoare$ trebuie să ne plecăm noi înşine sub umbra lui pentru ca el să dea vine oaselor uscate



moarte$ să le acopere cu carne$ să întindă pe ele piele şi să sălăşluiască 2uhul său în noi. #ar făaceasta Crucea va cuprinde veşnic în sine viaţă$ iar noi putem răm"ne morţi ca şi înainte) făaceasta tot ce este în 6urul nostru se va scula şi va învia$ iar noi putem răm"ne pentru totdeauna oauscate şi lipsite de viaţă. 3i atunci" cum şi prin ce să ne mpărtăşim de puterea ăcătare de viaa Crucii Cum şi prin ce să ne altim pe acest măslin" sin!urul cu adevărat viu

Cine vieşte să vină după 8ine" să se lepede de sine" să-şi ia crucea sa şi să vină după 8ine /!>$ '&0.

Cei ce sunt ai lui rists au răsti!nit trupul cu patimile şi ptele" nvaă >pstlul 'avel /Lal.+&0.

=u este altă cale către 7$părtăşirea cu /ristos Care a purtat Crucea afară de aceea ca fiecasă ridice crucea sa ce stă 7n răstignirea o$ului trupesc cu pati$ile şi poftele lui.

#zvorul învierii noastre e în aceea că ni se împărtăşesc m"ntuitoarele pătimiri şi moartea 2omnulnostru$ pe care o căuta cu at"ta r"vnă Apostolul 1avel$ care pentru ;l pe tate le sctea !unaie

5ilip. '$ >0. 2ar a ne învrednici de această împărtăşire putem nu prin bucurii$ ci prin necazuri$ acum sunt necazurile lăuntrice ale răstinirii de sine. 7i iată unde este începutul vieţii noastduhovniceşti.

0upă cădere" mul s-a dedublat. n el a intrat altă le!e" care lucrează n mădularele lui şi caluptă mptriva le!ii minii şi- nrbeşte prin le!ea păcatului - a intrat ca şi cum ar i alpersană" alt m" care are şi cap prpriu - truia" şi mâini prprii - iubirea de a!nisită" pântece prpriu - lăcmia de mâncareA acest m venetic 1-a dat la parte pe mul de mai nain

a năbuşit viaa nastră adevărată de mai nainte. 0e aceea" ca să reacem şi să nviem viaaceasta trebuie să l mrâm pe acel m străin" care a pus stăpânire n chip nele!iuit pe tt ceste n ni" devenind sulet a tt ce lucrăm.

Cel ce dreşte să se mântuiască trebuie să şi piardă suletul $ după porunca !"ntuitorului /v. !>$ '(0.



3i" ntr-adevăr" ti cei care şi-1 pierd prin răsti!nirea lăuntrică" şi numai ei" ncep să trăiasdupă duh cu adevărat. 0in crucea pe care se săvârşeşte răsti!nirea mului păcăts" tcmai dacea cruce izvrăşte pentru iecare" prin puterea harului dumnezeiesc" viaa nastduhvnicească.

1entru că atunci:

când omul păcătos a fi loit în cap, care este trufia, în locul acesteia în du1 se a sălăşl

smerenia/

când or fi pironite mâinile lui, care sunt iubirea de agonisită, în locul acesteia a intr

neagonisirea/

când or fi sfărâmate fluierele picioarelor lui, care sunt plăcerea trupească, se a naşte

locul acesteia întreaga înţelepciune/

când, în fine, a fi străpunsă însăşi inima lui, care este iubirea de sine, atunci a fi dărui

omului lepădarea de sine cea iubită de (umne'eu.

6epădarea de sine alcătuieşte 7$preună cu s$erita cugetare neagonisirea şi 7ntrea7nţelepciune pri$ele 7ncepături pri$ele ele$ente ale vieţii duhovniceşti care se for$eaz

căreia după aceea ră$(ne doar să i se dea li1ertate şi spriDin pentru ca ea să crească să 7ntărească şi să aDungă la deplinătate. Căci cu c"t este omor"t mai mult păcatul$ cu at"t învie mmult duhul) cu c"t mai hotăr"tă şi mai necruţătoare este răstinirea de sine$ cu at"t mai de năde6demai reuşită este cultivarea vieţii adevărate$ potrivit treptelor ei$ pe care ea urcă din putere în putep"nă ce a6une la măsura v"rstei sale depline.

Astfel$ viaţa adevărată vine de la Cruce. înset"nd de viaţă$ să răbim la izvoarele de viaţă purtătoa

ce cur din Cruce. Să nu ne sperie în această lucrare m"ntuitoare dureroasele necazuri ale purtăcrucii Cei drept$ a mere cu crucea în urma !"ntuitorului este o cale a necazurilor$ însă cu ea suîmpreunate m"n"ieri înalte.

Anevoioasă este calea care duce la viaţă$ dar pentru cei care se îndreaptă întracolo sunt şi întăriri năde6de. Aceeaşi Cruce a lui -ristos$ care e temelia şi începutul învierii prin crucea lăuntrică$ vapentru noi m"n"iere şi a6utor. Cine o va îndrăi şi prin această draoste o va strămuta în inima sca să zic aşa$ acela se va şi desfăta neîncetat de dulceaţa ei şi se va umple cu prisosinţă de puterea



=u îl vor tulbura valurile "ndurilor şi poftelor: Crucea lui -ristos$ asemenea toiaului lui !oisi$ despărţi această mare şi îi va da să treacă fără necaz. =u îl vor clătina nici durerile lăuntrice ainimii$ care se desparte de lucrurile îndrăite$ nici înverşunările dinafară ale nedreptăţii$ caîntotdeauna vră6măşeşte dreptatea: puterea tămăduitoare a Crucii 2omnului va îndulci cu asupra măsură amărăciunea sufletului$ aşa cum oarec"nd lemnul pus de !oisi în izvor a înlătur

amărăciunea apelor lui. =au dec"t să îl împresoare toţi vră6maşii m"ntuirii şi ai vieţii: atotputerniCruce a lui -ristos îi va lovi şi pune pe fuă aşa cum îi lovea pe vră6maşii lui #srail ridicarem"inilor lui !oisi. 0ar" lucrul cel mai de drit dintre tate acestea" ea va ace să se p!abinecuvântarea lui 0umnezeu asupra tuturr bunelr ntreprinderi şi steneli ale mului cpricina" aşa cum punerea cruciş a mâinilr lui acv asupra lui ,rem şi a lui 8anase a ăcut sse p!are asupra lr şi a urmaşilr lr bunătăi mbelşu!ateA va ace să se p!abinecuvântarea" cu care rice ntreprindere bună şi lsitare se va săvârşi cu uşurină" cu spcu mult rd" de la care el va nlri n Eiserica lui 0umnezeu precum crinul arinii" precu

pmul lân!ă izvarele apelr. Ceea ce ie ca să se ntâmple cu ni ti prin harul 0mnulnstru isus rists" Care pentru ni a ridicat crucea şi ne-a nviat prin ea.

>mi

('redici - ântul 5ean &ăvrâtul" ,ditura phia" @77



Sf(ntul 4eofan ăvor(tul - 6a 7nălţarea cinstitei Cruci a )o$nului 8II9



Crucea lui -ristos a fost scară a suirii din iad în rai pentru cei care au trăit înainte de 2omnul #is-ristos. 1entru noi$ ea este scară a suirii la cer îndată după desfacerea sufletului de trup$ însă pe se suie doar cei ce sau obişnuit să umble sub cruce în viaţa de acum.

Cuvântul crucii pentru cei ce pier este nebunie" dar pentru cei mântuii este puterea l0umnezeu I Cor. $,$"%

Ce "nd bun a pus 2omnul în inima celor ce au ctitorit biserica aceasta$ să o închine slavei Cruc8ui C"t de m"n"ietor este acest lucru pentru cei vii şi c"t de m"n"ietor pentru cei adormiţi Cde multă hrană pentru credinţă aduce această îmbinare a slavei înălţării Crucii cu vremelnica odiha rămăşiţelor noastre păm"nteşti după ieşirea din această viaţă <ă amintesc icoana noastră plină înţelesuri care înfăţişează învierea >cl e zu!răvită Crucea" care cu capătul de js se p!apână n iad" iar cu braele se sprijină pe pământ... 'e partea de js" ce se p!ară n iad" suprtpărinii - >dam şi ,va... iar după ei şi ceilali drepi" traşi de dreapta 0mnului" Care stă p

capătul de sus. Cred că înţeleeţi sensul acestei reprezentări a înseamnă că (omnul, prin Cruc4a, a stricat iadul şi i-a slobo'it pe cei care se aflau acolo înaintea enirii ui.

>şadar Crucea lui rists a st scară de suire din iad n rai pentru cei care au trăit nainte d0mnul isus rists... Ce este ea" atunci" pentru ni 'entru ni" ea este scară de suire la cndată după desacerea suletului de trup. 'entru că acum cei ce cred n rists isus nu p!ară la iad.



7i atunci$ c"t de m"n"ietor trebuie să fie pentru noi faptul că apropiaţii noştri$ părăsind aceaslume$ nu sunt luaţi pe neaşteptate$ în starea aceasta$ de drumul necunoscut$ ci îndată îl înt"mpinpreătiţi şi c"t de dulce este încredinţarea că poate nici noi nu suntem lipsiţi de m"n"ieraceasta...

Aşadar să mulţumim 2omnului$ Care a r"nduit toate acestea pentru noi. 1entru toţi cei care ies daceastă viaţă a fost preătită scara urcuşului la cer$ şi anume Crucea... însă de fapt urcă pe ea docei care sau deprins să umble sub cruce în viaţa de acum... #ar cei care în viaţa de acum nu au reusau nu au vrut să umble sub cruce aşa cum trebuie nu vor trae nici un folos de pe urma faptului pentru cei care pleacă de aici există o scară către cer. 1entru că ei fie no vor ăsi$ fie$ ăsindo$ nse vor putea folosi de ea.

2upă aceasta puteţi trae învăţătura pe care vo insuflă această biserică cu hramul înălţării SfinCruci$ aflată în cimitir 1rin aceasta parcă sar zice: R!"n"iaţivă cu faptul că după despărţirea trup vi se preăteşte scară către cer$ dar totodată înri6iţivă şi de preătirea pentru a urca pe edeprinz"nduvă să umblaţi cu bună chibzuinţă sub cruce dea lunul vieţii de acum.

Auzind acestea$ să nu suspine nimeni cu amărăciune$ zic"nd: RCe să facemF 2e unde să luăm cruşi cum să umblăm sub reutatea lorFW =u vă neliniştiţi 0mnul ştia că ară cruci nu putem avparte de mântuire" şi ca atare a rânduit viaa nastră n aşa el" ncât clipă de clipă şi din ta

pările suntem ncnjurai de cruci. +e rămâne de ăcut numai un sin!ur lucru... să luăasupră-ne şi să ne purtăm crucile aşa cum trebuie. <ă voi arăta care sunt crucile acestea$ cutrebuie luate şi purtate.

Cea dint(i cruce este această a$ară petrecere a noastră pe pă$(nt plină de necazuri dlipsuri de ne$ulţu$iri de 1oli şi de tot felul de nevoi. 2oar am fost zidiţi pentru fericire$ înscălc"nd porunca$ am fost surhiuniţi din rai şi iată că ducem epitimia petrecerii vremelnice

această vale a pl"nerii şi a t"nuirilor... =imeni nu este liber de această cruce$ însă oricine alibertatea de a şio preface întro doctorie vindecătoare sau de aşi otrăvi viaţa cu ea. 1entru aceasta din urmă să nu se înt"mple$ iată ce este de făcut... 5rebuie să sctim că merităm staraceasta şi să i spunem 0mnului sincer# H+u merit ceva mai bun%BA după aceea trebuie să ncărâm pe ni nşine" că suntem sin!urii vinvai de tate acestea şi" n ine" să ndurăm cseninătate tate necazurile. +umai umblând n elul acesta" sub această cruce" vm primndrăznire ca şi după ieşirea din cele de aici să ne suim pe Cruce către cer.



Cea de%a doua cruce este alcătuită din toate slă1iciunile noastre din toate si$ţă$intele dispoziţiile nedrepte ale ini$ii noastre. 2umnezeu %a făcut pe om drept$ însă acesta$ ascult"nd sfatul şarpelui$ a primit în sine săm"nţa răului$ care a str"mbat firea lui cea bună... nu a nimicito$ altoinduse pe ea$ stă înaintea ei ca o sminteală şi o ispită. =imeni nu este slobod nici de aceascruce$ şi cine nu ştie c"t de tulburătoare şi de supărătoare este ea #ată ce trebuie să facă cel cavrea să o întoarcă spre folosul său: să nu se lase târât de nici prnire nedreaptă a inimiiA dacă a lăsat târât ară vie" să se pcăiască şi să ia din nu pziie de luptă mptriva patimilr. Gricreuzare a patimilr păcătase" rice biruină asupra lr este un pas sub Cruce şi pre!ătirpentru suirea treptată de după marte" pe Cruce" n rai.

Cea de%a treia cruce altfel spus al treilea fel de cruce este osteneala pe care nu o pute$ oco7$preunată nedespărţit cu greutăţile şi ră1darea 7n 7ndeplinirea 7ndatoririlor ce stau asuprne. =ici un om nu este liber de îndatoriri însă îndeplinirea acestora cere neapărat încordar

puterilor şi statornicie sau$ totuna$ osteneală şi răbdare... Astfel$ răbdarea în împlinirea statornicăîndatoririlor cu care suntem însărcinaţi$ dimpreună cu biruirea tuturor piedicilor leate de aceastalcătuieşte crucea şi$ totodată$ felul în care ne putem folosi de ea precum se cuvine.

şti tată sau mamă8 @abdă, îndeplinindu-ţi îndatoririle de tată, de mamă...

şti udecător8 @abdă, îndeplinindu-ţi îndatoririle de udecător conştiincios despre cel lip

de conştiinţă ce să mai orbim... acela se spân'ură singur pe cruce spre pier'are%.

şti înăţător8 Dă-ţi neobosit treaba de înăţător...

şti negustor8 5egustoreşte aşa cum trebuie...

>stel" iecare" ndeplinind ndatririle le!ate de lcul şi ta!ma sa" se va ntâlni cu răbdarea

steneala - altel spus cu crucea" pe care purtându- cu seninătate va dbândi putere să urcnempiedicat la cer" pe Cruce" n viaa de dincl de mrmânt.

<ai sunt o $ulţi$e de alte cruci crucea o$or(rii cugetării deşarte crucea răstignipropriului plac crucea lepădării de toate plăcerile sau una peste alta crucea lepădării de sicu de%a$ănuntulG şi $ai presus de toate crucea dăruirii de sine lui )u$nezeu c(nd de 7ncredinţarea 7n voia lui )u$nezeu a$orţeşte 7n o$ orice fră$(ntare privitoare la r(nduir

sorţii sale vre$elnice şi a celei veşnice.



#ată c"te cruci si asta nu este încă totul... 2e altfel$ la ce bun să le înşirăm pe toate cu damănuntulF.. #n ce priveşte rostul lor$ nu e nevoie de vorbe multe am arătat de6a în ce stă el.

urt(nd cu seninătate soarta ce ţi%a fost dată şi lupt(ndu%te 1ăr1ăteşte cu pati$ile şi pofte$ergi cu ră1dare pe calea lucrurilor la care eşti 7ndatorat silindu%te să aDungi pe tăr($

lipsit de tul1urare al hotăr(tei 7ncredinţări 7n voia lui )u$nezeu.

Astfel vieţuind$ vom dob"ndi fară îndoială putere şi îndrăznire spre a urca fără împiedicare la cer pCruce după ieşirea din această viaţă

)o$nul să ne 7nţelepţească pe toţi ca să face$ astfel. Cel ce c"rteşte împotriva sorţii sale$ ca

slu6eşte patimilor$ cel care se leneveşte să îşi îndeplinească îndatoririle$ cel care este împlinitor propriului plac şi cuetător de cele deşarte poartă şi ei cruci$ dar nu spre m"ntuire... Să izbăvească 2omnul de această nechibzuinţă$ întru care ne pierdem aştept"nd să ne m"ntuim$ fărăbănui cursele vră6maşului$ care în acest fel ne încurcă şi ne preăteşte săi cădem 6ertfă în cealaviaţă.

Am



Sf(ntul 4eofan ăvor(tul - 6a 7nălţarea cinstitei Cruci a )o$nului 8III9

2e la crucea 2omnului vine m"ntuirea la toată lumea: de la răstinirea noastră pe propria cruce vim"ntuirea noastră. însuşirile aparte ale crucii căluăreş

1răznuim acum slăvita înălţare a Cinstitei şi de viaţă 5ăcătoarei Cruci a 2omnului. 3oată lumea şde ce a fost nevoie de această înălţare$ cum sa săv"rşit şi pentru ce se prăznuieşte cu asemenmăreţie în 9iserica Creştinească. Aduceţivă aminte acum de toate acestea. 0upă luarea de pCruce a 0mnului nstru isus rists şi punerea Lui n mrmânt" Cinstita şi de via/ăcătarea Cruce a rămas pe :l!ta şi după aceea" mpreună cu celelalte cruci - cele atâlharilr -" a st aruncată ntr- peşteră adâncă" ce se ala chiar acl" n aprpierea lculrăsti!nirii. Lcul acela a st acperit cu vremea de !unaiele de tt elul şi a st dat uitării.



C"nd Constantin cel !are sa convertit la creştinism şi mama lui$ ;lena$ a pus în inima sa clădească 9iserica învierii chiar pe locul unde aceasta a avut loc$ atunci$ printro deosebită călăuzdumnezeiască$ a fost aflată şi Crucea 2omnului.

+enumărata mulime de ppr care era de aă ptea să vadă Crucea. mpărăteasa a pruncit ie mplinită drina pprului" şi episcpul" ridicând-" a arătat- tuturr. Sf"nta 9isericăr"nduit ca această faptă a înălţării Crucii$ dimpreună cu minunatele lucrări dumnezeieşti leate ea$ să fie pomenite an de an ca semn al deosebitei mile a lui 2umnezeu faţă de 9iserica Sa.

Să dăm mulţumită purtării de ri6ă proniatoare a 2omnului pentru noi$ dar totodată să şi învăţăm dla aceasta cele la care ea ne îndatorează. 2eoarece$ amintii-vă de asemenea" iecare dintre ni acrucea sa" cu care" ptrivit chemării 0mnului" trebuie să mear!ă n urma Lui şi pe care trebuidupă pilda >pstlului" să se răsti!nească pentru rists.

,olgota pentru această cruce este ini$a noastrăG ea este 7nălţată ori 7nfiptă prin hotăr(rplină de r(vnă de a trăi potrivit )uhului lui /ristos şi este alcătuită din felurite aşezări aini$ii ce sunt de căpetenie şi de o1(rşie 7n viaţa creştinească.

)e la Crucea )o$nului vine $(ntuirea 7ntregii lu$i de la răstignirea noastră pe crucproprie vine $(ntuirea noastră.

2ar după cum de viaţă 5ăcătoarea Cruce a 2omnului a fost aruncată în roapă şi acoperită cu unşi noi ne putem arunca crucea şi o putem acoperi prin nepăsare şi prin neri6ă şi atunci nu faceparte dintre cei m"ntuiţi$ ci dintre cei ce pier. Ca atare" avem neapărată nevie să ne lămurim bindin ce se alcătuieşte crucea nastră" ca să nele!em aşa cum trebuie dacă ea stă neclintit inima nastră sau a st aruncată din ea" dacă mer!em cu această cruce n urma 0mnului sane-am abătut nctrva şi" lepădând acest ju! bun al lui rists" rătăcim ară să ştim nici nunde şi nctr

Surorilor cu care 2omnul mia sortit să prăznuiesc acum Cinstita înălţare a Crucii Sale <oi lămualcătuirea crucii noastre lăuntrice arăt"nd cu deosebire cum se aplică ea în viaţa voast



căluărească. 7i crucea voastră$ altfel spus crucea căluărească$ seamănă cu crucile creştineobişnuite$ numai că are propria sa structură$ precum şi anumite însuşiri aparte în părţile care îi sude obşte cu acestea. Cei drept$ e ceva mai rea$ dar în schimb şi mai roditoare. 7i dacă de la cruvine îndeobşte viaţă$ de sub crucea căluărească izvorăsc şuvoaie îmbelşuate de viaţă.

=u vă voi t"lcui totul amănunţit$ ci doar vă voi arăta simţăminte şi aşezări sufleteşti fără de care

puteţi face nici un pas în căluărie$ fară de care nici nu puteţi să trăiţi mănăstireşte în mănăstire$ făde care nici căluăria nu este căluărie$ ci viaţă obişnuită$ at"ta doar că desfăşurată între zidurimănăstirii. Aşa că asculta

ărţii de Dos a crucii ce intră 7n pă$(nt 7i răspunde 7n crucea lăuntrică lepădarea de sinprin care este 1răzdat pă$(ntul ini$ii şi 7n ea se 7nfige crucea.

A te lepăda de tine 7nsuţi 7nsea$nă a te purta cu tine 7nsuţi aşa cu$ se poartă alţii cu clepădaţi de oa$eni. #n căluărie$ această lucrare ia noul chip al omor"rii faţă de sine şi de întrealume. Căluărul este ca un mort$ înropat în păm"nt. ?idurile mănăstireşti sunt sicriul lui. Straicăluăresc este linţoliul de înropare. ;l părăseşte tot ce se află dincolo de zidurile mănăstirii şi tot ce este nu ăseşte nimic înrudit: e străin de toate şi toate îi sunt străine$ aşa înc"t i se potriveşpe deplin cuv"ntul Apostolului: mie lumea s-a răsti!nit" şi eu lumii /Lal. *$ %&0. Cine şia aonisiasemenea aşezare sufletească a pus temelie trainică crucii lăuntrice şi căluăriei.

artea de sus a crucii lăuntrice sau care stă drept şi se 7ndreaptă 7n sus este alcătuită dră1dare adică de o ase$enea tărie de a ră$(ne 7n propria hotăr(re 7nc(t n%o pot clinti niun fel de piedici nici un fel de ne$ulţu$iri şi de osteneli. 5ără răbdare nimeni nu poate răm"în bine$ şi cu at"t mai mult nu poate răm"ne căluărul în căluărie.

entru $irean ră1darea este statornicie 7n ră1darea tuturor ostenelilor care prive

7ndeplinirea 7ndatoririlor lui) pentru căluăr$ ea este pe deasupra neclintirea răm"nerii în cinul lşi în locul lui.

#n viaţa mirenească$ orice pas faci te căleşti în răbdare în căluărie$ nici nu poţi să faci vreun pfără răbdare. Cercetaţi tipicul mănăstiresc$ şi veţi vedea ce arenă lară este în el pentru lucrurirăbdării. =umai cel care a murit sieşi şi lumii poate îndura aşa cum trebuie cele cerute acolo.



artea cea de%a cur$ezişul a crucii lăuntrice călugăreşti este alcătuită de ascultare aşezarsufletească în care omul nu întreprinde$ nu plănuieşte nimic de capul său$ ci doar ascultă împlineşte fară c"rtire hotăr"rile altora. Cel ascultător seamănă cu o mine$ care se rostooleşte făsă trosnească încotro o m"nă lovitura pe care a primito. ;l renunţă de bună voie la autonomia sase face unealtă altora. ;l lucrează fie la sfatul$ fie la porunca altora$ fară să se încreadă nici "ndul$ nici în dorinţa sa. Ca atare$ el este pe deantreul deschis. 2acă alţii nu văd ceva rău în eel se deschide sinur celui ales sau pus să primească asta$ ca nu cumva sub înfăţişarea binelui să ascundă în el vreun rău.

Nniţile acum pe toate$ şi veţi vedea că omor"rea de sine faţă de toate dă intrare în mănăstirrăbdarea face neprime6duită petrecerea în aceasta$ ascultarea cuprinde toată lucrarea celor capetrec în ea. #ată crucea cea din trei părţi$ din care izvorăşte adevărata viaţă căluărească

R2ar ce viaţă e astaFW$ vor "ndi unii. Rînstrăinare de toate$ lepădare de voia proprie şi ascultarstinere întru răbdare a aproape oricărui simţăm"nt asta e oare viaţăFW =u vă opriţi însă la cedinafară. 5iecare dintre virtuţile căluăreşti arătate are în afara laturii aspre dinafară şi o latulăuntrică$ plină de viaţă şi bucurie$ care fie că este presupusă de către ea$ fie că se dezvoltă din eAstfel$ răbdarea este spri6inită şi trăieşte prin năde6dea că osteneala căluărească nu e zadarnic=ăde6dea umple inima de bucurie în urma neîndoirii de primirea celor aşteptate$ şi prin aceasbucurie îndulceşte chinul cel arzător al răbdării ostenelilor. 2e aceea$ cel ce rabdă se bucură şi mderabă se desfată dec"t pătimeşte$ în ciuda faptului că ceilalţi îl văd multpătimitor.

Ascultarea prinde viaţă de la draoste. Ascultarea este lepădare de propria iniţiativă şi de proprsocotinţă lucrările care ne sunt cele mai de preţ. !are putere trebuie să ai pentru a te birui pe tiînsuţi şi a renunţa la e1rin puterea voinţei poţi$ bineînţeles$ să te sileşti$ şi hotăr"rea neclintită are parte în această privinde reuşită însă at"ta vreme c"t ea lucrează de una sinură$ lucrările ascultării seamănă cu fr"ner

unor crăci uscate. =umai draostea are putere să împărtăşească ascultării însuşirea de a se mlădfără a suferi dureri. ?nde este dra!ste" acl ttul se ace cu dra!" cu uşurină şi cu repeziciun+umai ascultarea din dra!ste umple de bucurie tate stenelile la care este ndatra

în fine$ omor"rea de sine faţă de lume prinde viaţă şi e st"rnită prin credinţă: aşa trebuie să fie altfel nici nu poate fi aceasta$ dacă cel ce a prins poftă de vieţuirea căluărească vrea să fie în ceea ce se cuvine a fi.



ânta credină ne spune că am st zidii pentru viaa n 0umnezeu" nsă am căzut de la ,l lanurile e!ismului şi armecelr lumii" şi că din această pricină cel ce dreşte să se scale dnu pentru viaa n 0umnezeu trebuie să mară aă de sine nsuşi şi aă de lume.

în condiţiile în care omul nutreşte dorinţa vie de binele cel adevărat$ această încredinţare de fapt

că este neapărată nevoie de r"nduiala dată hrăneşte omor"rea de sine faţă de toate şi îi dă viaţă$ males în leătură cu altă încredinţare$ şi anume că doar prin această aşezare sufletească omul se poaaltoi pe -ristos şi$ răstininduse împreună cu ;l$ poate primi din ;l depline puteri de viaţă.

Astfel$ temelia crucii lăuntrice este alcătuită de credină dimpreună cu lepădarea de sine" altspus cu mrârea de sine aă de tateA partea ei cea de-a lun!ul este răbdarea ntărită nădejde" iar partea cea de-a curmezişul e ascultarea nsuleită de dra!ste.

2acă e să asemuim crucea unui pom$ atunci rădăcina acestuia va fi credinţa$ din care cresc mai întde toate lepădarea de sine şi hotăr"rea de a lăsa toate şi a te apuca de un sinur lucru: m"ntuirsufletului întru depărtarea de toate cele lumeşti. 0in lepădarea de sine se naşte dra!stea !ata rice ascultareA din ascultare sau n acelaşi timp cu ea creşte răbdarea ncununată de nădejdecare urcă la cer - n cele mai dinlăuntru" dincl de catapeteasmă" după cuvântul apstlului.

Nnde se află toate aceste aşezări sufleteşti$ acolo pomul crucii nu stă aşa$ olaş$ ci are multe ramuale virtuţilor de tot felul$ este acoperit de frunzele purtării bune dinafară şi aduce belşu de roade afaptelor celor bune. Acolo este uitare de lume şi de obiceiurile ei$ necurmată petrecere în mănăstifără a ieşi nicăieri din ea$ draoste de însinurare$ osteneală în ruăciunea din chilie şi din bisericpostire$ neobosire în lucrul de m"nă$ a6utorarea cu dra a altora$ iertarea$ îndemnarea frăţească cele bune$ pacea$ înfr"narea ochilor$ a limbii şi a urechilor şi aşa mai departe$ şi aşa mai departe$aşa mai departe. Dericit sufletul care, intrând înlăuntrul său, a afla toate acestea în inima s+cesta este semnul înederat că pomul crucii a fost înălţat în el, împlântat temeinic, şi că are d

belşug putere lăuntrică ie, aşa că acest pom poate fi numit în c1ip nemincinos pom purtător diaţă, şi nu numai îndeobşte, ci anume pentru inima omului cu pricina.

Cum stau lucrurile la voi$ surorilor$ vedeţi sinure 2acă toate virtuţile pe care leam arătat sunt adevărat în inima voastră$ crucea voastră stă în picioare e înălţată. #ar dacă nu$ să ştiţi că ea a foînropată de simţămintele şi aşezările sufleteşti rele$ potrivnice ei. 1e acestea din urmă nu numesc$ căci se văd de la sine. =u pot să nu adau însă dorinţa sau chiar cererea: dacă veţi afla

crucea voastră fie sa înclinat$ fie a căzut cu totul sau$ şi mai rău$ a fost acoperită de praful şi



unoiul "ndurilor şi dorinţelor rele$ înri6iţivă so scoateţi la lumină$ so curăţiţi prin pocăinţă iarăşi so înălţaţi şi so împl"ntaţi în inimă prin hotăr"rea nestrămutată de a lucra cu r"vnă pentm"ntuirea sufletului$ p"nă la 6ertfirea vieţii.

Să credeţi că fară această cruce nu este viaţă duhovnicească şi nu este m"ntuire$ nu este n

m"n"iere în viaţa căluărească.

?ără cruce ni$eni nu s%a $(ntuit şi nu se va $(ntui. 2omnul a intrat întru slavă după cepătimit pe Cruce: şi toţi c"ţi urmează 8ui intră în împreunăproslăvirea cu ;l printrun fel de cruc2oriţi să intraţi întru această slavăF Suiţivă mai înt"i pe Cruce$ şi deabia de pe Cruce veţi merecer.

Am



Sf(ntul 4eofan ăvor(tul - A$ 7nălţat Sf(nta Cruce 7n ini$ile noastre;



@Astăzi sărbătorim Înălţarea Sfintei Cruci$ c"nd semnul sf"nt al m"ntuirii noastre este ridicat în toabisericile. Însă aceasta este doar o manifestare exterioară$ eFistând şi nălare interiară a Crucce se petrece n inima nastră. ,a este desăvârşită atunci când mul htărăşte să se răsti!neaspe sine sau să se curee de patimi.

'trivit >pstlului 'avel" sunt creştini cu adevărat numai cei care şi răsti!nesc trupumrând n elul acesta drinele şi patimile.

5iecare creştin trebuie să îşi pună întrebarea dacă semnul sf"nt al Crucii este înălţat şi în inima luSă fi$ cu toţii atenţi ca nu cu$va conştiinţa să nu se spună H5e interesezi numai de drinetrupeşti. <n inima ta" Crucea lui rists nu e nălată. >i aruncat- n !rapa patimilr" undeputrezit din cauza indierenei şi a dispreului tăuI.

2upă înroparea 2omnului$ Crucea a rămas pe Lolota. !ai t"rziu$ a fost aruncată întro roapprintre nişte unoaie. raşul #erusalim a fost ocupat de soldaţii romani$ iar clădirile sale au fofăcute una cu păm"ntul. Atunci c"nd a reînceput construirea$ la sfatul diavolilor$ romanii au pus

locul 4ăstinirii idolul Afroditei$ o veche zeitate a imoralităţii.

?n lucru asemănătr se ntâmplă şi cu crucea nastră interiară. C"nd vră6maşul domneşte pessuflet$ adică peste #erusalimul cel înţeleător$ crucea nastră duhvnicească este aruncată de p:l!ta inimii şi acperită cu !unaiele patimilr şi ale desrânării. 2upă aceea$ înlăuntrul nostsunt ridicaţi idolii cei ruşinoşi$ pe care numai intervenţia cu multă putere a harului îi poadistrueB.



(ântul 5ean &ăvrâtul" +e vrbeşte ântul 5ean &ăvrâtul. crisri" ,ditura ,!umenita)



Sf(ntul Ioan <axi$ovici % Înălţarea Sfintei Cruci

Crucea$ care p"nă la -ristos a fost unealtă de tortură$ st"rnind roază şi silă$ după moartea l-ristos pe Cruce a devenit armă şi semnul m"ntuirii noastre. 'rin ea" rists l-a sărâmat pdiavl" de pe ea -a cbrât la iad şi" slbzindu-i de acl pe cei ce se chinuiau" i-a adus mpărăia Cerească.

#mainea Crucii este înfricoşătoare pentru demoni şi$ ca semn al lui -ristos$ este cinstită de creştin



0mnul i-a arătat- pe cer mpăratului Cnstantin" alat n drum spre $ma" să se lupte ctiranul care pusese mâna pe putereA ăurindu-şi un stindard n rmă de cruce" mpăratCnstantin a repurtat victrie deplină. /iind ajutat prin Crucea 0mnului" mpăratul a ru!atpe mama sa" mpărăteasa ,lena" să caute Crucea de viaă ăcătareA şi Cuviasa ,lenndreptându-se spre erusalim" după multe căutări" !ăsi.

!ulte vindecări şi alte minuni sau făcut şi se fac at"t prin Crucea 2omnului$ c"t şi prin imainea 'rin ea" 0mnul păzeşte pprul ău de ti vrăjmaşii văzui şi nevăzui. Eiserica GrtdFprăznuieşte cu multă slemnitate alarea intei Cruci" amintindu-şi ttdată şi arătarea Crucpe cer mpăratului Cnstantin.

<n această zi şi n alte zile nchinate intei Cruci ni ne ru!ăm lui 0umnezeu să-3i reversmilstivirile nu numai unr persane n parte" ci şi ntre!ii creştinătăi" ntre!ii Eiserici. 5oasuestiv vorbeşte despre aceasta troparul Sfintei Cruci$ alcătuit în secolul al <###lea$ c"nd prietenCuviosului #oan 2amaschin$ Sf"ntul Cosma$ episcopul !aiumei$ a scris toată r"nduiala slu6bînălţării Sfintei Cruci. @ 8ăntuieşte" 0amne" pprul 5ău şi binecuvântează mştenirea 5biruină /binecredincioşilor0 împăraţi/3roparul JînălţăriiK Sfintei Cruci$ în /actuala0 r"nduialăslu6belor 9isericii rtodoxe 4om"ne:

Einecredincişilr creştini B cf. 4inaxar şi Ceaslo, ditura Institutului ;iblic şi de Misiune ;.H.@., ;ucureşti, $77?%.% asupra celr ptrivnici dăruieşte şi cu Crucea 5a păzeşte pe ppr5ău.I

Începutul acestei ruăciuni este preluat din 1salmul +I. În <echiul 3estament$ prin cuv"ntul Rpopose înţeleeau numai mărturisitorii credinţei adevărate$ oamenii cei credincioşi lui 2umnezeR!oştenireaB era tot ce îi aparţine de fapt lui 2umnezeu$ era avuţia lui 2umnezeu$ aşa cum es

9iserica lui -ristos în =oul 3estament. $u!ându-ne pentru mântuirea pprului lui 0umnezeu creştinilr) atât de muncile veşnice" cât şi de nenrcirile pământeşti" ni ne ru!ăm 0mnului sbinecuvânteze" să trimită harul ău şi darurile ale ntre!ii Eiserici şi să ntărească lăuntric.

4uăciunea de a da Rbiruinţă împăraţilorB$ marilor ţiitori ai lumii acesteia$ are ca punct de porni1salmul %&'$ stihul al %Glea şi aminteşte de biruinţele repurtate de reele 2avid$ prin puterea l2umnezeu şi$ de asemeni$ de victoriile dăruite împăratului Constantin prin Crucea 2omnuluAceastă arătare a Crucii ia făcut pe împăraţii care p"nă atunci îi prioneau pe creştini să devin



apărătorii 9isericii de vră6maşii cei din afară$ de Repiscopii din afarăB$ după formula Sf"ntulîmpărat Constantin.

Eiserica" ntărită pe dinăuntru de harul lui 0umnezeu şi n!rădită pe dinaară" este pentcreştinii rtdcşi Hcetatea lui 0umnezeuI" lăcaşul dumnezeiesc" de unde prneşte calea sperusalimul ceresc. 5elurite nenorociri au zuduit lumea$ au dispărut popoare$ au pierit oraşe

state întrei$ dar prionită şi chiar sf"şiată pe dinăuntru 9iserica stă neclintită$ căci porţile iadului o vor birAstăzi$ c"nd strădaniile conducătorilor lumeşti de a stabili ordine pe păm"nt răm"n neroditoarsinura armă de năde6de a lumii răm"ne aceea despre care c"ntă 9iserica: HCrucea esapărătarea ntre!ii lumi" Crucea este nrumusearea Eisericii" Crucea este puterea mpărailCrucea este ntărirea credincişilr" Crucea este slava n!erilr şi rana demnilrI.

0e ce ru!ăciunile către Crucea de viaă dătătare sunt unite cu ru!ăciunile pentru mpărai

Ca armă a mântuirii nastre" Crucea 0mnului a nceput să ie cinstită de creştini ncă dvremurile apstlice. Însă$ în timpul prioanei creştinilor$ ea putea fi cinstită numai pe ascunR-ristos Cel 4ăstinitB era sminteală pentru iudei şi nebunie pentru pă"ni. 2e aceea$ creştinii cinsteau Crucea în mod deschis$ ca să nu o expună bat6ocurilor. ;i ascundeau imainea Crucii saureprezentau astfel înc"t pă"nii să nuşi dea seamna că desenul respectiv reprezenta în mod ascuCrucea.

<n anul 91@" mpăratul Cnstantin cel 8are" n timpul campaniei spre $ma a văzut pe cima!inea unei cruci" cu inscripia H+ >I" adică Hbiruieşte%I. /ăurindu-şi un stea! de luptă rmă de cruce" mpăratul Cnstantin a prnit la răzbi" a nrânt duşmanul şi a cucerit $m<n amintirea acestei victrii" el a pruncit să ie aşezată la $ma statuie a lui cu cruce mână" cu inscripia# H'rin acest semn mântuitr am eliberat $ma de tiranI. La scurtă vremdupă aceasta" edictul de la 8ilan n!ăduia mărturisirea creştinăA nsuşi mpăratul Cnstantindat eFemplu de cinstire a Crucii" pruncind să ie reprezentat cu cruce n mână chiar şi p

mnezi. 0e duă ri a mai văzut mpăratul Cnstantin Crucea pe cer" n campaniile lulteriare" ceea ce l-a ntărit şi mai mult n cinstirea intei Cruci.

0upă drina mpăratului" mama sa" ânta mpărăteasă ,lena" a ntreprins călătrie erusalim şi a alat acl ânta Cruce de viaă dătătare. ,a a adus parte a Crucii la Dari!ra(Cnstantinpl (n. >pl!eticum).) şi mpăraii Eizanului" când plecau n călătrii" luau cei" nădăjduind să primească prin Cruce ajutr de la 0umnezeu.



#ată de ce$ în minunatele c"ntări bisericeşti care o proslăvesc$ Sf"nta Cruce este lăudată şi penta6utorul primit prin ea de împăraţii dreptcredincioşi. 3otodată$ 9iserica rtodoxă$ urm"îndrumarea Sf"ntului Apostol 1avel$ se roaă pentru împăraţi$ chiar şi pentru cei pă"ni$ întruc"t sunt apărătorii ordinii$ iar nu prionitorii credinţei$ şi a înălţat mereu ruăciuni către 2umnezpentru ca puterea Crucii săi a6ute pe împăraţii care îşi pun năde6dea în ea.

lujbele intei Cruci din iecare miercuri şi vineri" zile n care sunt pmenite 'atimile lrists" şi din celelalte praznice ale de viaă ăcătarei Cruci sunt pline de astel de ru!ăciuni" ele se spune# RCrucea este puterea mpărailr B$ Rcu tine se laudă credincişii nştri mpăracăci prin puterea ta pprul lui srael /1osibilă reşeală în text unde apare scris #smael: fipatriarhului Avraam şi al slu6nicei soţiei sale$ eipteanca Aar. 5iii săi sunt consideraţi prinîntemeietorii poporului arab /v. 5ac. %I$ +G0.0 cu putere a biruit B$ Rbiruină binecredincişil

mpărai asupra celr ptrivnici dăruieşte şi cu Crucea 5a păzeşte pe pprul 5ăuB$ Rlemn cinstdătătr de biruină mpărailr mptriva barbarilr B... 2e astfel de formule şi altele aşi6derea supline slu6bele Sfintei Cruci.

;ste remarcabil că multe dintre aceste c"ntări au fost scrise de Sfinţi 1ărinţi care au pătimit crunt dpe urma împăraţilor iconoclaşti$ dar ei nu şiau curmat ruăciunile pentru ei$ crez"nd cu tărie acestor răi împăraţi le vor urma şi împăraţi binecredincioşi. =ici recii ortodocşi$ nici slavii din snu au schimbat aceste ruăciuni$ chiar şi atunci c"nd sau aflat sub stăp"nirea turcilor sau a alt

stăp"niri străine$ şi chiar dacă acestea erau de altă credinţă.

Care este rstul ru!ăciunii pentru mpărai din cuprinsul ru!ăciunilr intei Cruci" când uppr rtdF pate că nici nu-şi are mpăratul său În pri$ul r(nd pparele rtdFe trebusă se ra!e nu numai pentru cnducătrii lr" ci - ca mădulare ale unui sin!ur trup# trupEisericii - trebuie să se ra!e şi pentru ali suverani dreptslăvitri. Cuceriţi de turci$ recii$ s"rbbularii şi rom"nii se ruau pentru unicul împărat ortodox de atunci$ acela al 4usiei. 8a fel$

datoria ruşilor este să se roae nu numai pentru ai săi$ ci şi pentru suveranii altora$ cu at"t mai mucu c"t emiranţii care trăiesc în ţările respective se bucură de protecţia lor.

În al doilea r(nd$ când nălăm ru!ăciuni pentru mpărai" nu ne ru!ăm dar pentru mpărade acum" ci şi pentru viitrii mpărai dreptslăvitri $ căci$ după t"lcuirea Sf"ntului #oan Lură Aur$ suveranii ortodocşi vor deţine puterea p"nă la venirea lui Antihrist$ înrădind răsp"ndirrăului. #ată de ce 9iserica rtodoxă nu încetează să se roae: Rbiruină binecredincişilr mpăra



asupra celr ptrivnici dăruieşteB. Aceste cuvinte se ăsesc în ruăciunea Sfintei Cruci$ care foloseşte deosebit de des$ fiind tropar$ adică un fel de imn al zilelor Sfintei Cruci.

1rimele cuvinte ale acestei ruăciuni compun al %+lea verset al 1salmului +I al lui 2avid$ iurmătoarele sunt preluate din 1salmul %&'$ scris de 2avid cu ocazia luptei cu Loliat. 8a început eafost compusă ca o sedealnă a octoihului lasului l$ pentru c"ntarea de miercuri şi de vineri$ înt

citirea catismelor 1saltirii. Apoi a început să fie folosită$ de asemeni$ şi ca tropar al acelor zile$ praznicelor înălţării Sfintei Cruci şi a altor zile închinate Sfintei Cruci. ;a se mai citeşte şi începutul utreniilor de fiecare zi$ se c"ntă la slu6ba aheasmei mici şi de multe alte ocazÎn 4usia şi în alte c"teva ţări slave$ în această ruăciune se introducea şi numele suveranulînscăunat$ dar conţinutul ei principal a rămas întotdeauna textul neschimbat şi oriinar$ cel pe careau scris Sfinţii 1ărinţi:

H8ântuieşte" 0amne" pprul 5ău şi binecuvântează mştenirea 5a" biruină binecredincişil

mpărai asupra celr ptrivnici dăruieşte şi cu Crucea 5a păzeşte pe pprul 5ău R.



Sf(ntul 6uca al Cri$eei % redică la raznicul Înălţării Sfintei Cruci 8I9

R0umnezeu 3i-a ales cele slabe ale lumii" ca să le ruşineze pe cele tariPI

Crucea )o$nului

ărbătarea <nălării intei Cruci a 0mnului este una dintre cele mai imprtante sărbăt,ste atât de mare" ncât duminica dinaintea acesteia şi duminica de după ea" ânta nastEiserica le dedică pre!ătirii creştinilr pentru ea şi ntăririi n cu!etarea la aceasta.

Astfel este r"nduit şi înaintea sărbătorii =aşterii lui -ristos$ şi înaintea 9otezului 2omnului.

Cum ne pre!ăteşte ânta Eiserică pentru această mare sărbătare +e prpune să cncentrăm atenia şi inima la Crucea 0mnului. Aţi auzit astăzi$ în Apostol$ ce a spus despre siSf"ntul 1avel:



+u vreau să mă laud decât n Crucea 0mnului nstru isus rists" prin care lumea esterăsti!nită pentru mine şi eu pentru lume /Lalateni *$ %&0.

,u m-am răsti!nit cu rists şi de acum nu mai trăiesc eu" ci rists trăieşte n mine/Lalateni +$ %,+G0.

#ată ce era pentru Sf"ntul Apostol 1avel Crucea lui -ristos. ;l a pătruns o asemenea evlavie în faCrucii lui -ristos$ înc"t nu se mai "ndea la nimic altceva$ uit"nd cu totul de lume. Crucea lrists stătea permanent n aa chilr lui.

!ulţi dintre voi din experienţă ştiu că uneori chipul cuiva persistă în faţa ochilor. 7tiţi că dacă p!r n inima nastră dra!stea" atunci chipul celui iubit nencetat va sta n aa chilr celcare l iubeşte. &iua şi naptea se !ândeşte la el" trăieşte dar cu cel iubit. 2ar aceasta iubire esde un alt fel.

ubirea >pstlului 'avel este rma supremă de dra!ste" Uindcă pentru ttdeauna s-a ntipă

n inima lui" Crucea lui rists. În această pericopă evanhelică aţi auzit cuvintele 2omnului #is-ristos însuşi în convorbirea Sa cu =icodim:

0upă cum 8ise a nălat şarpele n pustie" tt aşa trebuie să e nale /iul Gmului Ioan #,$2%.

C"nd a fost înălţat şarpele de aramă în chipul crucii$ atunci ti israelitenii" muşcai de şerpndreptând chii şi inimile lr spre această reprezentare care l preinchipuia pe 0mnul isurists răsti!nit pe Cruce" se vindecau.

7i la Sf"ntul Apostol 1avel "ndirea era îndreptată la Crucea 2omnului şi la 2omnul #isus -ristope această Cruce pe care sa adus înfricoşătoarea 6ertfă de pe Lolota$ pe Crucea care a răstipăcatele lumii. ,l a uitat de tate" nu se putea !ândi la nimic altceva. e !ândea dar la 0mnurăsti!nit pe Cruce. #ată c"t de profund simţea Apostolul 1avel$ Crucea lui -ristos

0ar ni cu ce ne lăudăm +e lăudăm cu succesele n activitatea nastră stiiniUcă" scială. +ălim cu laude" distincii şi rdine primite pentru această activitate" cu succesele vieii nastreb!ăie" a!erime" dibăcie" cu succesele nastre n sprt. #ată cu ce ne lăudăm noi şi spre ce suîndreptate inimile noastre.

Iar toţi sfinţii precu$ Apostolul avel se răsti!neau mpreună cu 0mnu isus rists. ini$ile lor s%au 7ntipărit profund cuvintele )o$nului Însăşi şi cele ale Apostolilor.

;i ţineau minte ce a spus Apostolul 1avel:La cele de sus să cu!etai" nu la cele de pe pământ" căci vi ai murit" iar viaa vastră estempreună cu rists ascunsă-n 0umnezeu Coloseni #, !-#%.

Ei au $urit prin Botez pentru toate $(ng(ierile şi 1unurile lu$ii s%au 7ngropat cu /ristos

la fel ca şi 7n Apostolul avel 7n ei trăia /ristos. =u uitau cuvintele lui: ntr-adevăr pătimi



mpreună cu ,l" pentru că mpreună cu ,l ne şi slăvim /4omani >$ %I0. Cu tată inima aspirau pătimească mpreună cu rists pentru adevărul suprem" pentru dra!ste" pentru lumincerească.

;i nu uitau cuvintele 2omnului: 0acă-8i slujeşte cineva" 5atăl 8eu l va cinsti /#oan %+$ +*0. 3idin tată inima <l slujeau pe 0mnul" tate !ândurile lr" tate aspiraiile minii şi inimii lr ndreptau spre a-L urma pe rists Uindcă n aa lr stătea ă!ăduina nebişnuită a Lui# ?n

sunt ,u" va i şi slujitrul 8eu.Care ă!ăduină pate i mai naltă decât aceasta /ristos ne făgăduieşte că cei care Îl vur$a cei care vor iu1i Crucea 6ui cei care se vor răstigni 7$preună cu El şi nu$ai la El vcugeta vr i unde va i ,l" vr i cu ,l şi cu 5atăl Ceresc.

3i mulime de ameni" cu inima curată" care L-au iubit pe 0mnul isus rists" L-au urmat" amers acl unde ,l i-a chemat. 7i sa făcut pustie lumea pentru ei$ nu le-a trebuit nici distractate acestea sunt mărunte" iindcă ei cu!etau la cele veşnice" iar nu la cele pământeşti. 7iîndreptat toate "ndurile spre cele veşnice. Au început să privească nu la frumuseţile lumii ci

ad"ncul inimii lor. -au ndeletnicit nu cu adunarea bunurilr lumeşti" nu cu aranjarea vieii lpământeşti" ci cu cntemplarea adâncului inimii lr şi cu curăirea ei. ;i plecau din lume păduri dese$ în pustie$ în munţi$ iar acolo$ lăs"nd în urmă toată lumea cu toate interesele ei mărunşi nesemnifXcative$ aspirau spre veşnicie$ spre -ristos. ;i sau răstinit cu -ristos şi lumea srăstinit pentru ei. #ată cum împlineau aceste cuvinte ale lui -ristos şi ale lui 1avel cei mai macreştini.

ar ni" creştinii cei slabi" măcar uneri să ne amintim despre Crucea lui rists. 8ăcşchipătând" mpiedicându-ne şi căzând" să mer!em după rists.

ă Ue n aa nastră mereu chipul ântului 'avel" al tuturr sinilr şi al cuvişilr mucenicpentru care lumea a st răsti!nită şi care s-au răsti!nit mpreună cu rists.Sf"ntul Apostol 1avel spune:0e acum nainte nimeni să nu-mi mai acă supărareA căci eu n trupul meu prt semnele0mnului isus Ealateni >, $=%.

'e ântul >pstl l băteau" l deăimau" se străduiau să-l ucidă. 5t trupul lui era acperit dsemnele lui rists şi el cerea să Ue lăsat" să nu Ue mpvărat.

5rebuie să ştim cu tii că aceste cuvinte ale lui 'avel# Căci eu n trupul meu prt semne0mnului isus sunt scrise pe haina iecărui călu!ăr şi iecărei călu!ărie.

!ulţi dintre cei care 8au iubit pe -ristos pot spune la fel D nimeni să nu ne împoăre'e, să nu defăime'e, nimeni să nu cleetească împotria noastră, nimeni să nu ne c1inuie cu tot felul dpresupuneri, findcă purtăm semnele (omnului Iisus.

Această cuv"ntare Sf"ntul Apostol 1avel a încheiato cu cuvintele cu care o voi încheia şi eu: ar0mnului nstru isus rists să ie cu duhul vstru" railr% >min Ealateni >, $"%.



(@9 septembrie 124

Sf(ntul 6uca al Cri$eei % redică la raznicul Înălţării Sfintei Cruci 8II9



Sărbătoarea Înălţării Crucii 2omnului este foarte veche. Se ştie că se prăznuia de6a în secolul al <lea$ şi că a fost fixată cu ocazia unui mare eveniment D alarea Crucii 0mnului.

;lena$ mama primului împărat roman creştin Constantin$ a mers la #erusalim ca să caute Cruc2omnului. ;ra o sarcină difXcilă$ fXindcă #erusalimul$ după moartea pe Cruce a 2omnului #is-ristos$ a fost de două ori distrus de romani şi zăcea în ruine$ iar lcul :l!tei mpăratul rma>drian a pruncit să ie astupat cu mult pământ şi să se cnstruiască capişte idlească pentrzeia ;enera" pentru a distru!e amintirea Crucii lui rists.

8ama mpăratului" ,lena" nu ştia de unde să nceapă căutările Crucii" dar 0mnul i-a trimis cale un evreu bătrân" pe uda" care i-a spus că ânta Cruce se ală sub capiştea ;enereÎmpărăteasa a poruncit să fXe distrusă capiştea şi sub ea a aflat trei cruci. nscripia de pe Crucea lrists nu mai era. 0ar au recunscut- prin aceea că" atin!ând- de un m mrt" acela a nviaAtunci mulţime mare de popor$ întro bucurie nerăită$ a început să se înhesuie să vadă Crucea l-ristos. 1entru ca Crucea să fXe văzută$ patriarhul #erusalimului$ !acarie$ a aşezato pe un loc mînalt şi a înălţato /a ridicato în văzul tuturor0. 1oporul$ cu entuziasm$ c"nta: H0amne" miluieşt0amne" miluieşte% 0amne" miluieşte%I 5ără încetare c"nta$ cum aţi auzit aseară la !iezonoptic

în timpul înălţării Crucii.

#ată istoria acestei sărbători. 1omenind Crucea lui -ristos$ răstinirea şi m"ntuirea lumii prin Cruc8ui$ trebuie să pătrundem învăţătura creştină despre Cruce.Cu putere a vrbit despre Cruce ântul >pstl 'avel n prima sa ,pistla către Crinten>scultai cuvintele lui" pătrundei adânc n nsemnătatea lr sântă#

Cuvântul cruce pentru cei ce pier este nebunie" iar pentru ni" cei mântuii" este puterea lui 0umnezeu.



+ebunie" sminteală" ieşire din mini sunt pentru cei ce pier cuvintele despre cruce$ iar pentru ntoţi în ele este toată puterea lui 2umnezeu$ fXindcă este scris:

;i pierde nelepciunea nelepilr şi priceperea celr pricepui vi lepăda. >ceasta spune'rrcul saia# ?nde este neleptul ?nde sunt cărturarii ?nde este ntrebătrul veacului acestuia +u a preăcut are 0umnezeu inelepciunea lumii acesteia n nebunie

<n nebunie a preăcut 0umnezeu tată nelepciunea lumii acesteia. Nnul dintre cele mai înţeleppopoare din vechime se consideră poporul erman. Acest popor a fost purtătorul înţelepciulumeşti. 2in s"nul lui au ieşit fXlosofi mari precum Yant$ 5ichte$ -eel) ştiinţa ermană stătea mpresus de toate ştiinţele europene. Şi aţi ă'ut cum a ruşinat (omnul această înţelepciune lumeasa poporului german, cum a prefăcut-o în nebunie. /iindcă a st are vredată nebunie mcumplită decât cea a cărr martri am st de curând Gare când a nnebunit pprul până laasemenea măsură" ncât n mdul cel mai erce să distru!ă multe miliane de ameni şi biseriale lui 0umnezeu Astfel$ asupra poporului erman sau împlinit în zilele noastre cuvinte>pstlului 'avel :

+u a preăcut are 0umnezeu nelepciunea lumii acesteia n nebunie /iindcă atunci când lumea" n nelepciunea ei" nu L-a cunscut pe 0umnezeu" -a st bineplăcut lui 0umnezeucu nebunia prpvăduirii să-i mântuiască pe cei credincişi. /iindcă şi iudeii cer minuni" şi elinii caută nelepciune.

<oi aţi auzit nu o dată$ în timpul citirii ;vanheliei$ cum cnducătrii preilr şi ariseii cereau la 0mnul isus rists să le arate semne ca mărturie că are putere să acă aptele pe care săvârşea permanent. Ce el de semne le mai trebuiau" când 0mnul ăcea minune după minun;i erau orbi$ dar cereau minuni noi prin care să dea 2omnul mărturie despre chemarea Sa de sus.

#ar elinii caută înţelepciune. <echii reci erau un popor profund "nditor. 0in sânul pprului !rau ieşit mari ilsi ai lumii vechi" care şi până n prezent sunt la nălime !reu de atins 'ita!ra" crate" 'latn" >risttel.

Aristotel este purtătorul unei înţelepciuni neîntrecute$ al amplorii şi profunzimii minţii. Lrecii erun popor care a pătruns profund toată înţelepciunea filosofică$ un popor care cu nesaţ îşi pleurechea spre tot ce era înţelept$ un popor care în persoana conducătorilor săi n >repa!ul d>tena" cu desebită atenie ascultau discursul >pstlului 'avel" simind că el vrbeşte ceimprtant" de care ei nu ştiau ncă.

,linii caută nelepciuneA iar ni <l prpvăduim pe rists Cel răsti!nit" pentru iudei sminteală" iar pentru elini nebunie.

udeii <l aşteptau pe 8esia ca pe mpărat puternic" care se va aşeza n runtea pprului lsrael şi va impune cnducere mndială acestui ppr. 'entru ei era sminteală să asculte 8eseste Cel pe Care ei L-au răsti!nit pe cruce.

ar pentru elini era nebunie fiindcă recii vorbeau cu dispreţ despre propovăduire în prime

secole ale creştinismului$ secole de cruntă persecuţie al creştinilor de către romani$ despre -rist



cel răstinit$ şi băteau jc de aptul că creştinii <l cnsidera 0umnezeu pe un m neericrăsti!nit pe cruce.

1entru cei chemaţi însă$ şi iudei şi elini$ convertiţi la -ristos$ aceasta era puterea şi nelepciunlui 0umnezeu.

'entru ni ti prpvăduirea despre Cruce" prpvăduirea despre 0mnul isus răsti!nit" es

prpvăduirea despre puterea lui 0umnezeu" despre nelepciunea Lui./iindcă spunei-mi cine şi când n istria lumii a arătat putere asemănătare celei pe carearătat- 0mnul isus rists" nu dar n prpvăduirea a" ci şi n minunatul Lui act dmântuire prin ân!ele şi Crucea a" al neamului menesc care pierea

,ste puterea care a cucerit lumea" este puterea care a suprimat stăpânirea diavlului asupcelr care au crezut n 0mnul isus rists" care n inima lr şi-au ntipărit semnul Crucii lrists.

=oi propovăduim despre -ristos ca despre înţelepciunea lui 2umnezeu$ acea înţelepciune careruşinat toată înţelepciunea lumii şi a prefăcuto în nebunie$ fXindca nu există pentru noi înţelepciune mai înaltă dec"t cea pe care am auzito din ura 2omnului nostru.

3tim acum că nceputul nelepciunii nu se ală n cările meneşti" nici n cările ilsicştiiniice" ci n rica de 0umnezeu" că nu eFistă nelepciune şi nici pricepere mptri0mnului - cum spunea neleptul lmn.

=e amintim cuvintele lui 1avel despre -ristos n Care este ascunsă tată cmara nelepciunii

edeţi. +i căutăm nelepciune dar n această cmară şi nicăieri n altă parte. 7tim că suadevărate cuvintele lui Solomon că !ura dreptului izvrăşte nelepciune.

punei-mi a cui !ură a izvrât mai multă nelepciune decât !ura sUnilr şi a nvăătrilEisericii" !ura ântului ;asile cel 8are" :ri!rie 5el!ul şi a unui şir ntre! de sUni

> cui !ură a izvrât mai multă nelepciune decât a Cuvisului eraim de arv" er!hie d$adnej" >ntnie şi 5edsie de la 'ecersVa =oi ştim că ura drepţilor izvorăşte înţelepciunştim că sunt adevărate cuvintele lui Solomon despre aceea că cu cei smerii este nelepciunea" cei care nicidată nu se cnsideră nelepi" care se cnsideră mai prejs decât alii" care nu s

nală pe sine. >nume la ei" la cei smerii" este adevărată şi autentică nelepciune cea despre cavrbeşte >pstlul acv. #ată cuvintele lui:

0ar nelepciunea cea de sus este mai ntâi curată" api paşnică" n!ăduitare" ascultătare"plină de milă şi de rade bune" nepărtinitare şi neăarnică /#acov '$ %I0.

2e această înţelepciune erau plini toţi sfXntii. Această înţelepciune ar trebui so căutăm şi nocreştinii de r"nd şi cei slabi. 2espre această adevărată înţelepciune vorbeşte Sf"ntul Apostol 1avel



H+ebuniaI lui 0umnezeu este mai neleaptă decât nelepciunea amenilr" şi ceea ce se pareca slăbiciune a lui 0umnezeu" este mai puternică decât tăria amenilr I Corinteni $, !<%.

1e unii lumea îi consideră neînţelepţi$ pe alţii nui observă sau chiar îi dispreţuieşte. 2ar aceaspărută neînţelepciune a lui 2umnezeu este mai înţeleaptă dec"t cea a tuturor oamenilor înţelepSlăbiciunea lui 2umnezeu este mai puternică dec"t tăria oamenilor. +eputina celr smerii" blânşi curai cu inima este mult mai puternică decât tată puterea menească.

'rivii" railr" cine suntei vi cei chemai# nu muli dintre vi sunt nelepi după trup" numuli sunt puternici" nu muli sunt de neam bun I Corinteni $, !>%.

;i ti suntei ameni simpli" care v-ai deschis inimile n aa 0mnului isus rists" care aiubit Crucea lui rists. 2espre voi vorbeşte Apostolul 1avel că

0umnezeu 3i-a ales pe cele nebune ale lumii" ca să ruşineze pe cei nelepiA 0umnezeu 3i-aales cele slabe ale lumii" ca să le ruşineze pe cele tari. 0umnezeu 3i-a ales pe cele de neam dejs ale lumii" pe cele nebă!ate n seamă. 3i cele ce nu sunt" ca să nimicească cele ce sunt I

Corinteni $, !=-!"%.

0mnul ştie n ale cui inimi sălăşluieşte adevărata nelepciune. ,l i vede pe cei nelepi" pe caamenii nu-i bservă. unt nelepi ai lui 0umnezeu printre ni" amenii simpli" sunt şi printrcei săraci" care nu nseamnă nimic n chii lumii . 1e ei îi considera Apostolul 1avel adevărapurtători ai înţelepciunii şi puterii lui 2umnezeu$ fXindcă ei au iubit cu toată inima Crucea -ristos$ acea Cruce prin care !"ntuitorul a împăcat cu 2umnezeu toată lumea$ tot ce este cerescpăm"ntesc.

89Gare cinstesc Crucea lui rists sectanii 8a ei se referă cele spuse de Apostolul 1avel: Cuvântdespre Cruce pentru cei ce pier este nebunie. ,i cnsideră nebunie nchinarea nastră la Crucşi n nemăsurata lr ndrăzneală" n necinstea lr deaimă Crucea lui rists n cel mai ne!ru mai cumplit chip. ,i cnsideră Crucea lui rists drept biect vrednic de dispre" cmpară cuspânzurătare ruşinasă" râd că ni cinstim Harma pedepseiI cu tată inima.Aceşti nefericiţi nu 7nţeleg că prin Crucea lui /ristos a fost $(ntuită lu$ea că pe Crucea l/ristos au fost pironite păcatele tuturor oa$enilor că Crucea a fost sfOnţită prin S(ngele l/ristos şi prin $ăreaţa lucrare săv(rşită pe ea de )o$nul lucrarea mântuirii neamul

menesc.

'ate eFista pentru ni mai mare sUnenie decât Crucea sinită prin ân!ele lui rists 0an ;echiul 5estament jertelnicul vechiului templu din erusalim era cnsiderat lc sWnt" dasabia lui :liat" cu care 0avid i-a tăiat capul acestui uriaş" s-a păstrat n templu năşurată pânze scumpe" are ni să nu cinstim ca pe cel mai sânt lucru Crucea lui rists

<oi ştiţi că osemintele marilor oameni se păstrează cu ri6ă de cei care le cinstesc memoria. 7tiţi c"tă ri6ă se fac muzeele oamenilor celebri$ cum sunt cinstite rămăşiţele păm"nteşti ale acestora.



ni are să nu cinstim cu tată inima Crucea 0mnului" care a st !ăsită n anul 9@6 dmpărateasa ,lena

+u ar trebui să ne desebim de neericiii sectani care deaimă Crucea lui rists +u ar trebca ni" după cuvintele ântului 'avel" să-i numărăm pe ei cu cei care pier , care s-au mpiedicde piatra pticnirii" care se cred dar purtătri ai adevărului lui rists8

ă nu avem nici cmuniune cu aceşti neericii hulitri ai Crucii 0mnului%ă ie n aa nastră mereu semnul Crucii lui rists%ă nu ie printre vi nimeni care să nu parte la !ât cruce%7tiu că nu toţi aveţi la "t crucea lui -ristos$ văd la vi măr!ele şi medaliane" dar puini dintvi partă cruce. +u vă apărai cu mtivul că nu avei de unde să cumpărai cruce" iindcă dacai iubi crucea" ai !ăsi-" ai tăia- din lemn şi ai purta- la !ât .

Amintiţivă despre aceasta şi punei-vă la !ât crucea lui rists" ntipării- n inima vastră% să vă mântuiască ea şi să vă ducă la viaa veşnică%

!= septembrie $72

(0in# ântul Luca al Crimeei" 'redici" ,d. phia" Eucureşti" @772)

Sf(ntul =icodi$ Aghioritul - )eprinderi duhovniceşti % Să nu ne ruşină$ de /ristos %

<editaţie la Sf(nta Cruce 8"9



'urtându-şi 0mnul Crucea" a purtat-#

A. În văzul tuturor

@#a aminte frate$ la felul în care #isus -ristos şia purtat Crucea Sa$ pentru ca săl imiţi şi tu$ pentcă ără Cruce nimeni nu pate intra ntru <mpărăia lui 0umnezeu. !ai înt"i -ristos şia purCrucea înaintea întreii mulţimi$ pe la amiază$ în mi6locul #erusalimului$ care era plin de mulţimnenumărată de popor$ care venise din toate părţile lumii ca să prăznuiască 1aştile după porun8eii.

Atunci a pornit #isus de la pretoriul lui 1ilat$ purt"nd pe umerii săi Crucea$ av"nd de am"ndopărţile c"te un t"lhar$ purt"nd coroană de spini pe cap cu bat6ocoră şi pedeapsă$ îmbrăcat iarăşi hainele Sale ca să8 cunoască toţi$ fiind vestit de crainicul domnesc$ care merea înainte stri"ndin ură şi cu tr"mbiţă că este vinovat morţii) încon6urat de mulţi călăi şi ostaşi$ înaint"nd sp

locul de os"ndă$ în mi6locul unei loate nenumărate şi mai ales a căpeteniilor poporului:arhiereilor şi a preoţilor$ a fariseilor şi a cărturarilor$ care în loc să fie întristaţi şi săcompătimească$ toţi cu un las îl huleau şil bat6ocoreau băt"nduşi 6oc de 2"nsul) R3i purtându-crucea a ieşit n lcul ce se numeşte al căpăâneiI Ioan $7, $=%.

G" privelişte nemaivăzută pentru n!eri" tăpânul cel nricşat" a cărui htărâre va cutremurtată lumea n ziua cea din urmă" acum" cu mâinile le!ate la spate" cu năişarea tristă" cu chntristai" cu capul plecat" mer!e ca un sândit să ie ucis de ameni păcătşi" adică tcmpentru aceia care acum <l mară.2omnul a răbdat cu aşa mare bucurie bat6ocura publică că săţi dea pildă să8 urmezi şi tu$ adicănu te ruşinezi când amenii te nvinvăesc şi te cărăsc pentru că păzeşti pruncile lui ristcă păzeşti ntre!i şi neschimbate nu numai d!mele credinei" ci şi nvăăturile intei ,van!heşi ale inilr 'ărini" ca să nu te ruşinezi dacă te nvinuiesc că nu urmezi mulimii" ci celpuini şi buni# sau că nu te mptriveşti adevărului ci" dimptrivă" l aperi păzind cele scrise# Rnu te mptriveşti adevăruluiR şi iarăşi: R'ână la marte luptă pentru adevăr şi 0umnezeu lupta pentru tineI 8Sirah &$ +(0. Ca să nu te ruşinezi dacă amenii te nvinvăesc şi-i dau numdeăimătare pentru că nu te asemeni lr" nici nu vrei să te uneşti la relele şi nele!iuirile pe cale ac ei ) pentru că tu îi mustri sau cu fapta sau cu pilda vieţii tale bune$ sau cu cuv"ntul şi mărturSfintei Scripturi şi a purtătorilor de 2umnezeu părinţi. Eucură-te şi slăveşte pe 0umnezeu că



st batjcrit pentru numele Lui şi că te-ai nvrednicit să ii cărât pentru aceasta" precumm"n"ie corifeul apostolilor zic"nd: R0e suntei !răii de rău pentru numele lui rists erice vi" că 0uhul slavei" 0uhul lui 0umnezeu dihneşte peste viR /% 1etru &$ %&0. 9at6ocuoamenilor şi ocările pe care le primeşti pentru adevăr şi pentru virtute$ înaintea întreii lumi fănici o 6enă sau ruşine$ după cum 2umnezeu şi 2omnul şia purtat Crucea nesocotind dispreţulocara oamenilor după cum este scris: R<n lcul bucuriei ce- era păstrată" a suerit cruceneinând seama de cărI /;vrei %+$ +0. Cu astfel de ocărî te faci şi tu împreună părtaş la patimile

bat6ocurile lui #isus$ neîndoielnic că la vreme te vei împărtăşi şi de bucuria slavei 8ui.#ubitul meu frate$ poartă Crucea$ şi bat6ocura lui #isus -ristos$ socotindule o boăţie mai mare dectoate comorile împăraţilor$ pentru ca să fii şi tu numărat împreună cu toţi sfinţii noi şi vechi care apurtat Crucea lui -ristos precum este scris: R'entru că şi isus ca să sinească pprul prsân!ele ău" a pătimit aară de pri. ă ieşim dar la 0ânsul aară din tabără purtând cara Lu/Lal. *$ %&0. 3i pentru ce te-ai ruşina purtând Crucea lui rists ântul >pstl 'avel se laudn Crucea 0mnului şi tu te ruşinezi Rar mie să nu-mi ie a mă lăuda" decât n Cruce0mnului nstru isus ristsR /Lal. *$ %&0.

2ar te ocărăşte lumea pentru adevărul pe carel spuiF 1entru virtutea pe care o aiF 3e prioneşteF scoate nume răuF 9ucurăte şi te veseleşte de aceasta căci este scris: R/ericii vei i când vă vpri!ni şi vă vr căr şi vr scti numele vstru ca un rău.I /8uca *$ ++0. 3e blesteamă oamen=u lua aminte la blestemele lor$ pentru că dacă oamenii te blesteamă$ apoi te vor aplauda toţi îneşi sfinţii 4aiului şi te vor lăuda$ iar 2umnezeu de sus te va binecuv"nta şiţi va da cununa slavveşnice: @Ei vor 1leste$a şi tu vei 1inecuv(nta@ / 1s. %G>$ +I0.0acă" nsă" ascunzi adevărul şi calci pruncile 0mnului" ca să păstrezi deprinderile cele rele să placi lumii" ca să te laude amenii şi să nu ii ruşinat de dânşii" atunci vai şi amar de tin'entru că ai aruncat de pe umeri Crucea lui rists şi ai călcat- n piciare" pentru că nu e

cu adevărat şi ucenic şi următr a lui isus rists" adevăratul tău nvăătr" ci ucenic diavlului şi al lumii. <n ziua judecăii se va ruşina şi rists să te acă al ău şi să te acă părtslavei şi <mpărăiei Lui # RCel ce se va ruşina de 8ine şi de cuvintele 8ele n acest neadesrânat şi păcăts şi /iul mului se va ruşina de dânsul" când va veni ntru slava 5atălui ăcu sinii ăi n!eriR /!arcu >$ '>0B.



Sf(ntul =icodi$ Aghioritul - )eprinderi duhovniceşti % Să nu ne ruşină$ de /ristos %<editaţie la Sf(nta Cruce 809

'urtându-şi 0mnul Crucea#

B. A purtat%o cu de$nitate

#a aminte$ iubitule că -ristos şia purtat Crucea nu numai n văzul tuturr dar şi cu demnitate cu mare curaj. Cunoştea foarte bine 2omnul$ c"t era de mare reutatea lemnului Crucii$ nu nummaterialiceşte ci şi după simbolul ei$ întruc"t crucea purta pe d(nsa păcatele 7ntregii lu$i.

7tii foarte bine c"t de slabă era puterea 8ui din pricina multului s"ne pe care îl pierduse chinurile suferite mai înainte$ şi din cauza durerilor dinlăuntru şi dinafară ale firii Sale omeneşti. 2asemenea ştii foarte bine nedreapta hotăr"re care os"ndea pe Sf"ntul Sfinţilor să moară ca u

neleiut$ ca un om blestemat şi ca un t"lhar prime6dios$ adică sp"nzurat pe Cruce. 2ar cu toaacestea el mbrăişează cu multă nblee şi curaj" strân!e la piept" priveşte ca pe un altar" pcare să-şi jertească viaa aA ca pe un trn al dra!stei Lui" ca pe slavă şi laudă" ca pe usceptru mpărătesc" ca pe cămară de nuntă al Eisericii ale şi ca unealtă a răscumpărărnastre şi a nimicirii păcatului.

2e aceea numise Crucea şi 'tir $ pentru că precum cineva$ b"nd un pahar de vin se bucură şi veseleşte$ tot aşa şi #isus cu multă plăcere şi bucurie a purtat os"nda Crucii.



Să ştii că ără cruce nu ai mântuire. Adică ără să te biruieşti pe sinei" ără să-i supui patimilără să sueri necazuri şi ispite" nu vei primi cununa şi răsplata căci zice Cuvisul saia crucea este nlăturarea a tt păcatul.

ar >vva 8acarie că tată virtutea este cruce.

=u numai că se cade să porţi suferinţele şi crucea lui -ristos$ ci se cade să o porţi cu cura6

demnitate$ pentru că$ după cum spunea ântul 5edr tuditul" curajul de multe ri ace uşaşi pe cele !rele" după cum dimptrivă" micimea de sulet şi nepăsarea ac !rele şi pe cele uşarCine pri$eşte necazurile şi ispitele cu ini$ă 1ună şi 7ndrăzneală acela găseşte 7n e$(ng(iere şi face să rodească 1ogăţie duhovnicească iar cel ce pri$eşte cu $ici$e de suflacela se 7ngreunează 7ndoit$ pentru că după spusa ântului saac" Rmicimea de sulet este mamiaduluiR.

3i pentru ce să ii mic la sulet" rate a spune de ce te temi Î$1ăr1ătează%te ai curaD7ncredere 7n )o$nul căci El este cel ce te 7ntăreşte să 1iruieşti

R<n lume necazuri vei avea" dar ndrăznii" ,u am biruit lumeaR Ioan $>, ##%.

5e temi de diavlul care prneşte mptrivă-i ispitele şi nenrcirile )ar $(ng(ie%te că /ristcare este cu tine este $ai puternic şi $ai $are dec(t diavolul

RCel ce este n vi este mai mare decât cel din lumeR I Ioan 2, 2%.

5remuri din pricina slăbiciunii irii =ădăDduieşte 7n )o$nul a cărei putere 7n slă1iciune desăv(rşeşte şi se $ăreşte

R'uterea mea n neputină se săvârşeşteR II Cor. $!, 7%.

>oagă%6 pe /ristos să%ţi 7ntărească slă1iciunea cu /arul Său şi să%ţi dăruiască o parte d1ăr1ăţia Sa. tărăşte-te să-L urmezi până la :l!ta , pe urmele strpite cu sânt ân!ele ău până ce te vridica pe Cruce şi până vei muri mpreună cu ,l" prin ascultarea pruncilr Lui zicând şi tu c5ma#

@ ă mer!em şi ni ca să murim mpreună cu 0ânsul%@ Ioan $$, $>%.



Sf(ntul =icodi$ Aghioritul - )eprinderi duhovniceşti % Să nu ne ruşină$ de /ristos %<editaţie la Sf(nta Cruce 8&9

'urtându-şi 0mnul Crucea a purtat- #

C. Cu curaj şi răbdare

@ 'e tată calea suerinei" rists a purtat Crucea cu bărbăie şi multă răbdare" de la pretrilui 'ilat până la nălimea :l!tei" drum lun! de aprape duă zile. 'urtând Crucea pe umeriurcând" la rice urcuş mai !reu apăsa spre pământ Crucea mpiedicându-L şi 0mnul cădea !enunchi. Cu aceasta nu numai că-şi sprea chinul" dar adeseri cădea js sub !reutatea Crucnsă nu-L păsuiau. Căci staşii şi iudeii temându-se să nu mară pe cale nainte de al răsti!ni" Lau mai uşurat puin" dând Crucea lui imen Cirineanul ca s- ducă.



Această uşurare făcută 2omnului de către vră6maşii 8ui$ nu o făceau din milă$ ci să8 răstineasfiind viu şi să moară cu chin mai reu şi cu bat6ocoră mai mare.

'urtarea Crucii de către rists este taină" ca să ne acă să nele!em că vrea şi nuă să ne dCrucea a şi să ne acă părtaşi chinurilr ale şi prin aceasta şi răsplătirilr ale cereşti. Căprecum asupra lui imn Cirineanul s-au revărsat nenumărate bunătăi pentru că a purtCrucea 0mnului" deşi de silă şi mptrivindu-se" tt aşa se vr revărsa şi asupra iecărui

bun" care va imita pe rists şi va purta Crucea Lui.5u" abia de ncepi să aci vreun bine şi ndată ce dai peste cea mai mică supărare" ajun!e usin!ur cuvânt ispititr" ca să te acă să te ntrci napi de pe cale. >ceasta ii răbdarea

>şa răspunzi tu la marea răbdare pe care a avut- 0mnul ca să te mântuiască =ai auzit tu )o$nul c"nd zice:

RCel ce va răbda până n sârşit acela se va mântui%R

şi pe apostolul$ careţi porunceşte să rabzi în vreme de necaz şi să te bucuri în năde6de:

R8ân!âiai-vă cu nădejdea" n necazuri ii răbdătri%I @om. $!, $!%.

3u la Sf"ntul 9otez$ ai făăduit să porţi Crucea 2omnului$ adică patimi şi ispite şi să urmezi l-ristos$ nu numai c"tăva vreme drumul cel bun$ ci în tot timpul vieţii tale şi p"nă la Lolota$ adip"nă la moarte de va fi nevoie. 0e ce nu rabzi acum necazul mărunt ce-l ai" ci părăseşti Cruce0mnului n mijlcul drumului şi dai napi +u ştii că prin aceasta te aci nevrednic dezmştenit de mpărăia lui 0umnezeu. căci zice: RCel ce nu-şi ia Crucea şi nu-mi urmează mi

nu este vrednic de mineR. R5u" zice 8arele ;asile" te-ai tcmit cu rists să lucrezi tată ziua n via pruncilr Lui" srabzi arşia şi steneala zileiA cum de dar nainte de ncheierea zilei" adică a vieii tale" nu mrabzi şi ceri dihnă >şteaptă să ssească seara" adică sârşitul vieii şi martea" şi atunci va ve0mnul" vine să-i dea plata pentru lucrul tău.

/otărăşte%te ca 7n viitor să fii ră1dător p(nă la $oarte purt(nd Crucea lui /ristos. 2acă vrăbda p"nă la sf"rşit$ vei împărtăşi împreună cu -ristos. 7i c"nd Crucea lui -ristos se va arăta Cer$ în ziua 6udecăţii$ strălucind mai mult dec"t soarele$ te vei apropia şi tu de ea cu îndrăzneală$

să fii slăvit şi să străluceşti şi tu la lumina şi slava ei ca unul ce ai purtato bine: R$ăbdarea alun!de la m primejdiile" iar necazurile care nu sunt primite cu răbdare" aduc pvară ndităR.

<ulţu$eşte apoi )o$nului că a ră1dat pentru tine greutatea cea $ai $are a Crucii 7ndeose1i că te%a ră1dat p(nă acu$ şi roagă%l să%ţi dăruiască şi ţie o parte din ră1darea Slărgindu%ţi ini$a 7n vre$e de necaz prin /arul Său precu$ este scris R<ntru necaz m-desătatR /1S. &$ %G0 nelăs(ndu%te 7n acelaşi ti$p să%ţi pierzi $(ntuirea după cuv(ntul ce scriR;ai vuă celr ce ai pierdut răbdarea%R 4ira1 !, $<%B.



Sf(ntul )i$itrie <itropolitul >ostovului % Cugetare dureroasă la $ulţi$ea ati$ilor<(ntuitorului nostru Iisus /ristos % pentru ca să 7nţeleagă tot creştinul c(t a suferit

<(ntuitorul pentru noi şi cu$ că noi Îl răstigni$ iarăşi şi pe <aica )o$nului o 7ntristă$p(nă la pl(ngere cu fiecare păcat pe care 7l face$

1ovestire dureroasă despre toată multă mulţimea patimilor 2omnului 2umnezeu şi !"ntuitornostru #isus -ristos. 'atimile sunt" prin <n!erul lui 0umnezeu" arătate celui dintru sini" 'ărintelui nstru 0imitr8itrplitul $stvului" n care arată şi plân!erea +ăscătarei de 0umnezeu. 'entru ca nelea!ă tt creştinul cât a suerit 8ântuitrul pentru ni şi cum că ni <l răsti!nim iarăşi şi p8aica 0mnului ntristăm până la plân!ere cu iecare păcat pe care l acem.



Sf"ntul 1rooroc #eremia$ mai înainte de naşterea 2omnului nostru #isus -ristos$ cu *+G de aînainte$ a spus despre v"nzarea !"ntuitorului$ zic"nd: B3i au luat treizeci de ar!ini" preul Cel+epreuit" care s-au preuit de /iul lui srail" şi i-au dat pe ei pe Darina Glarului" precum mispus mie 0mnulB$ şi nu numai pentru vinderea$ ci şi pentru toată petrecerea !"ntuitorului 1ăm"nt$ şi pentru toate minunile ce a făcut$ şi patimile ce a răbdat$ pe toate cu amănuntul leau spmai înainte$ insuflaţi de 2umnezeu$ 1roorocii.

Aţi auzit drept slăvitorilor creştini$ în S"mbăta trecută$ despre 8azăr cel mort de patru zile şi învprin sinura striare a !"ntuitorului: BLazăre" vin aară%B. 1entru care$ preaslăvită minunmulţime de noroade 6idoveşti au crezut în 2"nsul.

Aţi auzit şi despre intrarea cea minunată în #erusalim$ ce cinste şi c"ntare #au dat noroadele şi mv"rtos pruncii 6idoveşti$ îndemnaţi fiind de 2uhul cel Sf"nt$ din care pricină sa cutremurat toacetatea$ zic"nd: WCine este acestaFW

Nnele ca acestea văz"nd /zice 2umnezeiescul !atei0$ arhiereii şi cărturarii sau m"niat$ cu toate

ei şi mai înainte erau m"nioşi şi crăpau de zavistie$ de c"nd ia izonit cu biciul$ de ştrean$ d9iserică$ şi mesele lea răsturnat şi lea împrăştiat banii lor$ zic"nd: BCasa 8ea" casa de ru!ăciuneste" iar vi ai ăcut- 'eşteră 5âlharilrB.

Asemenea şi de minunile cele multe şi peste fire ce sau făcut de 2omnul nostru #isus -ristos$ pcare ei sinuri le auziseră şi le văzuseră) =edumerinduse ziceau: *:edeţi că nimic nu folosiţi, iatlumea toată merge după (ânsul, şi or eni alte neamuri şi or strica ;iserica şi Cetatea noastră locul acesta sfânt ni-l or lua, şi noi om rămâne robi şi de batocură tuturor*.

Nnele ca acestea cuet"nd ei şi zic"nd$ şi mai v"rtos văz"nd că nici întrun chip nu pot ei aîmplini voile lor$ fiindcă !"ntuitorul înaintea tuturor îi înfrunta şi îi certa foarte pe arhierei şi cărturari$ ca pe cei ce se abătuseră de la 8eea !oisească.

2eci din unele ca acestea şi din cele mai sus zise minuni$ umpl"nduse de răutate înveninată nevindecată intru inimile lor$ şi mai v"rtos$ că chiar acum venise vremea ca 4ăscumpărătorul nost2omnul$ să se dea în m"inile oamenilor păcătoşi să8 răstinească$ au început a se sfătui şi a căuvreme cu prile6 ca numaidec"t să8 omoare pe ;l$ pentru ca să nu traă la 2"nsul toate noroadele$pentru ca să nui mai certe pe ei pentru faptele lor cele rele.

*H, neam idoesc, blestemat şi îndărătnic, cum ă sfătuiţi cele deşarteG 3nde trebuia ca oi să eseliţi şi să ă bucuraţi că s-a născut din neamul ostru un făcător de bine şi doctor ca acestfăcător de minuni, care în neamul omenesc nu s-a mai dat niciodată ca să facă cinea apreaslăite minuni, minuni ca acestea, adică) sur'ii să audă, muţii să grăiască, leproşii să curăţească, bolile cele neindecate şi de mulţi ani să se indece, dracii din oameni să se i'goneasşi morţii de pe paturi şi c1iar din mormânt, ba încă de patru 'ile morţi şi împuţiţi, ca din somn să scoale numai prin singur glasul ui, cu adeărat neam neînţelegător şi fiii urâciunii sunteţi idoilor*.

Aţi auzit$ iubiţilor fraţi$ pentru ce sau întăr"tat neamurile$ şi noroadele ;vreieşti au cuetat ce



deşarte$ şi pentru ce au stat de faţă împăraţi$ arhierei$ cărturari şi boieriF Aţi auzit pentru ce sasculat asupra 2omnului şi asupra Nnsului 8uiFSă rupem dar$ iubiţilor fraţi$ leăturile lor$ şi să lepădăm de la noi 6uul lor$ pentru că Cel locuieşte în Ceruri va r"de de d"nşii$ şi întru m"nia Sa îi va tulbura pe ei.

Aşadar$ ticăloşii 6idovi adun"nduse de multe ori la sfatul lor$ ziceau: *(e nu Jl om ucide noi pacest Iisus, fiul Mariei, să ştiţi cu bună seamă că a pieri legea noastră şi acest loc sfânt, şi orămâne să fim defăimaţi de toate neamurile*.

2eci sau unit cu bătr"nii şi cu cărturarii$ şi cu arhiereii cei mai mari$ care erau îndreptători ai anulaceluia$ şi au zis: *Mai bine este să moară 3nul, decât să piară tot norodul*. #ată$ aceasta nu desine au ziso$ ci Arhiereu fiind al anului$ a proorocit că -ristos avea să moară pentru norod$ şi a zi*4ă- ucidem, dar nu în ;iserică, nici între norod, căci edem că sunt mulţi din cei ce cred întJnsul*.

2eci sau învoit între ei ca să dea arinţi mulţi ca să înşele pe vreunul din prieteni sau ucenic al 8uca să le arate unde sar afla ;l noaptea$ întrun loc deosebit$ şi prinz"ndu8 să8 dea lui 1ilat$ pr

mărturie mincinoasă$ ca să8 răstinească pe Cruce$ ca văz"nd noroadele$ cele ce crezuseră înÎnsul$ că a murit cu o moarte de ocară ca aceea$ se vor lepăda de 2"nsul şi de învăţătura 8ui$ şi cacest ticălos scop$ "ndeau ei$ cor să stină cu totul pomenirea !"ntuitorului şi a învăţăturii 8ui$a preaslăvitelor minuni pe care porunceau norodului ca să nu le spună /minunile cele mari0 nimănunevoind ei în tot chipul ca noroadele să creadă cum că ;l este înşelător$ şi nu păzeşte S"mbăta$ şi voieşte să strice 9iserica lui Solomon ce au zidito în patruzeci şi şapte de ani$ şi cum că numai c9elzebut scoate dracii$ şi alte multe minciuni de acest fel ziceau cei mai mari din cărturari$ cătnorodul cel prostit.

Acestea văz"nd şi prea ticălosul diavol Satana$ şi socotind că este doar omul ol şi nu 2umnezeu m$ sa bucurat foarte cu toate sluile lui şi a zis: *+cum este remea ca să i'bândesc asup5a'arineanului pentru toate nedreptăţile ce mi-a făcut mie, deci mă oi duce degrabă pe prietenii şi apostolii ui, ca să găsesc pe reunul care să mă asculte, şi să fie robit cu iubirbanilor, şi aşa prin reunul din apostolii ui lesne l-aş da pe l în mâinile idoilor*.

7i venind Satana în ceata apostolilor şi văz"ndui pe d"nşii cu postul şi cu ruăciunea întramaţi şi lumea aceasta cu totul neli6"nduse$ ci numai stăp"nului #isus -ristos slu6indu#$ nu sa putut atinde unii ca aceia$ dar mai pe urmă văz"ndul pe #uda #scarioteanul$ nu multă osteneală a pus$ şi îndala aflat pe el ata la toate$ fiindui inima rănită după averi.

2eci$ #uda miercuri de dimineaţă$ fără să ştie cineva din apostoli$ sa dus în #erusalim$ pentru !"ntuitorul se afla în 9etania$ după cum spune ;vanhelistul !atei: BCă după ce L-au ntâmpinnradele cu stâlpări" şi după lauda cea din !ura pruncilr" lăsând pe ei au ieşit aară din cetala Eetania şi s-au sălăşluit aclB.

Aşadar$ precum sa zis$ mer"nd #uda în #erusalim$ a înţeles el că bătr"nii şi arhiereii atunci eradunaţi iar la sfat asupra Învăţătorului lor$ şi lu"nd #uda întru sine obrăznicie$ a început aşa a învăţa pe sine: *4ă- dau pe +cesta, şi oi câştiga bani*.



7i a mers derabă unde era adunat sfatul 6idovilor$ şi bătu în uşă$ iar ei au poruncit săi deschidă$ cl văzuseră pe fereastră venind şi lau cunoscut că este #uda$ ucenicul lui -ristos.

7i intr"nd el la d"nşii$ iau zis unii din cei mari: *Ce trebuinţă ai la noi, prietene8*

#ar el lea răspuns fără nici o sfială: *u am au'it că ă sfătuiţi pentru 5a'arineanul, ca săprindeţi în mâinile oastre, şi nu puteţi din pricină că l umblă pe furiş din loc în loc. (e este aprecum eu am au'it şi am înţeles, apoi de-mi eţi da mie, şi eu Jl oi da pe l ouă, pentru că l nici un om nu 4-a încredinţat fără numai nouă, ucenicilor ui, ba încă pe mine mă are cel maproape, că şi punga 4a mi-a încredinţat-o mie şi oriunde merge şi unde doarme, numai noi ştim, de eţi oi să facem tocmeală, că eu iscodind pe (ânsul cu amănuntul negreşit Jl oi da pe l mâinile oastre*.

Nnele ca acestea auzind 6idovii din ticăloasa ură a ucenicului$ foarte sau bucurat$ şi îndată iau dlui loc ca să stea între d"nşii$ şi el puţin şez"nd au început ai da pricină să se săv"rşească tocmeamai în rabă$ răbinduse ca să se întoarcă mai în rabă$ să nu fie întrebat de ceilalţi apostoli unde

fost$ şi se răbea căci acum Satana prinsese inima lui.

idovii văz"nd şi cunosc"nd că cu os"rdia ce arată nu se va scumpi la preţ$ au zis unii cam în şa*Jţi om da trei'eci de arginţi dacă Jl ei da pe l în mâinile noastre* $ măcar că el cuetă ca şi p"la o tocitoare /un fel de măsură0 de bani să# dea$ numai să8 vadă cum voiau ei$ căci pentmulţimea norodului nu cuetau doar să8 prindă.

7i noaptea nu ştiau unde petrece$ şi se hotăr"seră ca să nu scape neomor"t de 1aştile acelea$ în orichip ar fi.

#uda socotinduse puţin întru sine şi tem"nduse ca nu cumva socotinduse ei să mai scadă din precel hotăr"t înt"i$ a zis lor: *u de la oi nu poftesc mai mult, daţi-mi trei'eci de arginţi numai, şi nu cuma să mă amăgiţi, şi eu la aceasta foarte mă oi sili*.

Atunci ei au început toţi al încredinţa şi a# zice: *Dă tu după cum ai făgăduit nouă, şi noi îţi oda încă mai mult şi totdeauna îţi om fi cu dragoste şi prieteni, şi la ori ce neoie a ta să ii la noşi te om auta*.

#ntru acest chip săv"rşind ei tocmeala$ lea spus #uda pentru toate derabă$ cum că are a face 1aştîn casa lui ?evedeu$ iar ei începură al rua cu dinadinsul pentru ca mai înainte de 1aşti să Îl dea lo

;l îndată sa făăduit că va face după cererea lor şi lea zis: *:oi să fiţi pregătiţi, să alegeţi ostaitei, care noaptea cu îndră'neală, şi fără nici o temere să- prindă. Iar eu când oi socoti remcu prile bun, degrabă oi alerga la oi şi ă oi da ştire, şi banii atuncea îmi eţi da, când oi esouă, şi când ostaşii enind Jl oi da în mâinile lor*. 7i aşa au săv"rşit tocmeala şi m"inile şiau dîntre d"nşii pe preţul hotăr"t$ treizeci de arinţi$ şi alte făăduinţe cei mai dăduseră lui.

Închiz"nd casa unde sa făcut sfatul$ sau împrăştiat toţi 6idovii la casele lor$ iar #uda rabnic sîntors la Învăţătorul său$ socotind că 2omnul nu ştie nimic de cele ce sau săv"rşit de 2"nsul.



Însă 2omnul le şi ştia toate$ însă nu ia zis nimic$ nici nu la arătat către ceilalţi apostoli$ vr"nd să fpace între d"nşii p"nă ce se va săv"rşi Cina cea de 3aină.

2eci 2omnul afl"nduse cu toţii în casa lui Simon$ tatăl lui 8azăr$ şi al surorilor lui$ !arta şi !arşi sosind vremea ca să facă cei mai de pe urmă paşi spre Sfintele şi !"ntuitoarele 1atimi pentru nnu voia a se depărta de la 1reacurata şi #ubita Sa !aică$ ci pe c"t putea o m"n"ia$ şi spuneacoperit pentru Sfintele Sale 1atimi$ cu cuvinte ca acestea: B>cum zice" /iul Gmului va i vând

n mâinile amenilr păcătşi şi-L vr batjcri" şi-L vr bate" şi-L vr scuipa" şi-L vr mr" da treia zi va nviaB.

Atunci 1reacurata 5ecioară$ din cuvintele 1readulcelui său 5iu a cunoscut că a venit vremSfintelor 8ui 1atimi$ ştiind acestea mai dinainte din scripturile Sfinţilor 1rooroci$ care adesea citea$ că se cade lui -ristos a pătimi şi a se da pe Sine pentru m"ntuirea multora$ şi a veni la SlavSa.2eci 1reacurata$ precum sa zis$ cunosc"nd$ şi mai v"rtos văz"nd pe 5iul său foarte m"hnit$ 8întrebat zic"nd: B/iul men 'readulce şi 0umnezeul meu" spune-mi mă r!" pentru ce 5e văd eaşa de mâhnit" că nicidată nu 5e-am văzut aşa de ntristat >m auzit că vrei să te duci de

mine n erusalim" la jidvi" dar nu ştii" /iul meu" de câte ri s-au adunat ei să 5e mare 3i 5iarăşi 5e duci la dânşii şi vrei să aci 'aştile acl Că eu am auzit că ai trimis di apstli ai 5să-Di !ătească 'aştileB.

Acestea zic"nd 1reasf"nta =ăscătoare de 2umnezeu$ şi apropiinduse de 5iul ei$ ia zis în tainB/iul meu" am ceva să-i spun" nsă nu aici ntre nrdB.

Atunci 2omnul Sa tras la un loc deosebit şi a zis: BCe ai să-mi spui" iubită 8aică a 8eaB

#ar ea căzu la păm"nt plină de pl"nere şi de amare lacrimi$ şi 2omnul derabă o spri6ini şi o ridicşi a zis către 2"nsa: B>h% 8aica 8ea" pentru ce ai ăcut aceasta pune-mi" 8aica 8ea" ce ai" pentru ce atâta ntristare te-a cuprinsB

Atunci a răspuns =ăscătoarea de 2umnezeu şi a zis: B>h" /iul meu% nu ai pruncit 5u n le!ecinsti pe tatăl" şi pe maica ta şi ntru tate a i ascultătri ii către păriniB

7i acestea zic"nd$ iarăşi a căzut la 1reacuratele 1icioare ale 5iului său$ cu lacrimi ud"ndule$ 2omnul ridic"ndo$ a zis: WCe este" 8aica 8ea" atâta tân!uire Ce aci şi 8ie nu vieşti să-mspui pune cu ndrăzneală /iului tău rice cerere aiB.

Atunci 1reacurata a zis: B,u" /iul meu 'readulce" <i vi spune numai ca plecată rabă a 5a8aică" cu lacrimi 5e r! să nu iu neascultată de 5ine" /iul meu. ,u" /iule" <i zic şi 5e r! ca nu mer!i n erusalim" ci aici cu ni n Eetania" mpreună" să aci 'aştileB.

#ar 2omnul a zis către 2"nsa: B0ar pentru ce" 8aica 8ea" să nu mer! n erusalimB

#ar ea a zis: B'readulcele meu /iu" mie acum mi-a spus 8aria" sra lui Lazăr" cum că au vennişte prieteni ai săi din erusalim şi i-au spus cum că cu bună seamă s-au sătuit jidvii ca

această zi mare numaidecât să 5e mare pe 5ine" că şi iscade au trimis aici la 5ine şi ac



staşi narmai au !ătit ca să 5e prindă şi eu n-aş crede" dar văd că suletul meu s-a mâhnarte ntru mine" şi inima mea se taie" şi lacrimile" precum sin!ur vezi" se varsă din chii mei cdintr-un izvr. >cestea" /iul meu" sctesc" nu n zadar m-au mpresuratA 'entru aceea /iu'readulce" renună mai bine de această cale şi nu mai mer!e la erusalim" că şi 5u sin!ur nnvei ca să ne dăm n lături de amenii cei răi dând lcul mânieiB. Aceste cuvinte auzindule !"ntuitorul nostru a slobozit lacrimi şi a răit către 1reacurata Sa !aicB/iindcă până acum nu venise vremea rânduită pentru patima 8ea" pentru aceea de multe

am scăpat din mâinile celr ce viau să 8ă prindă acperindu-8ă cu 0umnezeirea 8ea" precucând 8-au suit n munte vrând să 8ă arunce js de acl" ca să 8ă piardă" ,u prin mijlcul lam trecut" şi ei ti au stat amrii neputând a se aprpia de 8ine (a se atin!e de 8ine). 3i alte rânduri sătuindu-se ei să 8ă mare" nimic nu au putut să-8i acă până acum" când a ssceasul cel mai nainte rânduit ca să-8i dau suletul 8eu răscumpărare pentru tt neammenesc" şi să-l sct din tirania diavlului" că pentru aceasta 8-a trimis 5atăl n lume izbăvireB

Aceste cuvinte auzind 1reanevinovata 5ecioară$ şi lu"nd adevărata încredinţare acum$ că avea să înstrăineze de 1reaiubitul său 5iu$ multă şi mare întristare şi pl"nere avea$ a căzut la 1ăm"nt camoartă$ foarte lovinduse$ pl"n"nd şi zic"nd: BG" despărire amară% G" lumina chilr mei% C

vrei să mă ac ;ai mie" cea străină şi sărmană" cum /iul meu uitând milstivirea cea de 8aicsin!ură acum mă lasă n lume%B

#ară 2omnul spri6inindo cu m"inile Sale$ foarte o m"n"ia cu cuvinte dulci$ şi zicea către 2"nsB'entru ce" 8aica 8ea cea iubită" atât te sărâmi cu ntristare 3i pe 8ine 8ă ntristezi" şi zică te las sin!ură ,u nicidată nu te vi lăsa sin!ură" măcar de şi vi pătimi" nsă tate de bunvie am a le răbda ca să ac ascultare 0umnezeului şi 'ărintelui 8euB. Acestea făc"nduse$ derab au prins de veste sintele emei $ care totdeauna erau pe l"n=ăscătoarea de 2umnezeu$ şi aler"nd au apucato în m"inile lor din m"inile 2omnului$ şi au z

către 2"nsa: B;ai nuă" 0amna nastră% ce i s-a ntâmplat de atât ai plâns şi te vedem cu ttslăbităB

#ar 1reacurata abia put"nd a răi$ a început a le spune$ zic"nd: B>h% iubitele mele" de ai şti vpentru ce plân! eu" ai plân!e şi vi ca mine" că iată" /iul meu şi 0umnezeul meu se desparte dni astăzi" şi mer!e la erusalim să se dea n mâinile jidvilr ca să-L mareB.

Atunci au zis 8arta şi 8aria: B0amna nastră" tăpână" nu te ntrista aşa de mult" că aceastulburare a jidvilr nu s-a ntâmplat numai dată" ci de multe ri şi nu au putut să acă nimişi acum ni suntem ncredinate că precum pe ratele nstru L-a sculat din mri cu puter

0umnezeirii Lui" au dar nu va putea şi acum să se apere pe ine de tulburătrii jidviB

Atunci răspunz"nd =ăscătoarea de 2umnezeu a zis: B0rept !răiesc" " 8art% 'uternic este nicidată să pată pune mâinile pe ,l jidvii" dar iată că acum" după cum <nsuşi /iul meu mi-zis" că a ssit ceasul ca să se dea pe ine la patimi şi la marte" ca să slbzească neammenesc de tirania diavlului%B Aceste cuvinte cu încredinţare auzindule sfintele femei de la =ăscătoarea de 2umnezeu$ au începşi ele a boci cu mare pl"nere şi striare$ împreună cu 1reacurata 5ecioară t"nuinduse pentdespărţirea cea cu durere de 2omnul nostru.



2eci 2omnul nostru văz"nd şi auzind pl"nerea cea mare şi t"nuirea lor$ sa întristat foarte$ şiînceput a se preăti de cale$ fiindcă acum trecuse de amiaza zilei de 6oi$ şi cale era a mere ca trmile de loc de la 9etania p"nă la #erusalim. 7i poruncind apostolilor să se ătească de cale$ chemat îndeosebi pe !arta şi pe !aria$ surorile lui 8azăr$ şi pe !aria !adalena$ şi a început aînvăţa ca să aibă mare purtare de ri6ă pentru 1reacurata Sa !aică şi să nu se depărteze de la 2"nnicidecum$ Bci să mân!âiai pe cât vei putea" şi dacă va trece vinerea" să venii mpreună

erusalim tate" că trebuie să ii şi vi aclB.7i înţele"nd de la oarecine$ cum că #uda #scarioteanul în ziua trecută a fost la #erusalim$ dar nu ştcă a fost pentru v"nzarea 5iului său$ şi chem"ndul ia zis lui: B'rietene ud" tu ieri ai st erusalim" are aşa este cu bună seamă cum am auzit prin alii" că jidvii sunt pre!ătii ca săucidă pe /iul meu 5rebuie să i auzit tu una ca aceastaB. #ar ticălosul #uda a răspuns: *5u (oamnă, nimic rău nu am au'it de (ânsul, eu am şi prieteni didoi, c1iar din cei din sfatul lor, şi aceia negreşit mi-ar fi spus mie şi cum nu ţi-aş fi spus eu ţi(oamna noastră8*

Atunci a zis =ăscătoarea de 2umnezeu către #uda: BG% prietene ud" de ai prieteni la satjidvilr" arte te r! să ai purtare de !rijă pentru /iul meu" şi de cumva vei simi vrtulburare" tu ca unul ce ai prieteni dintre dânşii" sileşte şi ptleşte" sau măcar să vii de!rabă să-mi dai de ştire" ca mer!ând" să mr şi eu lân!ă /iul meu" aşa te r! prietene ud" să pânditr sănătăii Lui" ca unul ce eşti mai de aprape precum sin!ur cunşti" că şi pun!a nuncredinat- la nimeni altul n aară de tine" deci ie i-L ncredinezB.

#ar #uda a zis: *5u (oamnă, nicidecum nu te mâ1ni, că foarte mare purtare de griă şi silinţă aea eu pentru înăţătorul nostru*.

1reasfinţită !aica !ielului celui fără de răutate$ cum ai încredinţat unui t"lhar comoanepreţuităF 8upului pe !ieluşel$ şi celui rău pe Cel bun şi iubitor de oameni.

ticăloase #udo: nuţi a6une că pe 5iul !aicii 8ai v"ndut la moarte$ ci încă şi pe !aică o înşecu minciunile tale Cu adevărat$ cuvintele tale #udo$ sau muiat mai mult dec"t untdelemnul$ acelea din urmă sau aflat săeţi.

Aşadar voind 2omnul să nu lase pe 1reaiubita Sa !aică nem"n"iată$ a chemato la un loc deosebunde se aflau şi celelalte sfinte femei$ şi cuprinz"ndo cu m"inile$ cu ochii plini de lacrimi a săruta

o şi a zis către 2"nsa: BG" 'reacurată şi 'reaiubita 8ea 8aică% <i mulumesc arte pentdra!stea ta cea mare şi pentru steneala ce ai arătat- intru anii 8ei cei puiniA

8ulumesc ie" 8aica 8ea cea iubită pentru ascultarea ta cea cinstită şi cu durere spre 8in/iul tău" că 8-ai hrănit cu âele tale cele sinte" şi 8-ai mbrăcat" şi 8-ai ncălzit" şi ntru taai avut mare purtare de !rijă cât am st cu tine pe pământ" ca adevărată 8aică a 8ea" cpentru trupul şi pentru silina ta" şi ascultarea cea cu sârdie acum nu-i pt răsplăti" iar c0umnezeirea 8ea cu adevărat i vi răsplătiA şi mai mult decât pe tate maicile te vi prslăvi.



0eci acum 'reaiubită 8aica 8ea" te dau pe tine n mâinile lui 0umnezeu şi 5atăl 8eu" iar ,mer! de vie să pătimesc şi pe Cruce răsti!nindu-8ă să-8i dau suletul pentru mântuirea lumnsă nu te ntrista prea peste măsură" că a treia zi 8ă vi scula" şi 8ă vei vedea" şi mult te vbucuraB.

Aceste cuvinte auzindule 1reanevinovata 5ecioară$ a pornit spre t"nuire şi amară pl"nersmul"nduşi părul cel frumos$ şi căz"nd la păm"nt zăcea ca o moartă.

2erabă sfintele femei au început a o spăla cu apă rece$ p"nă şia mai venit în fire$ şi se nevoiau ec"t puteau a o m"n"ia$ dea pururea petrec"nd l"nă 2"nsa$ după porunca ce o aveau de la 5iul ei

2eci chem"nd 2omnul pe Sfinţii Apostoli intru acel ceas$ au şi pornit la #erusalim$ şi venind intrat în casa lui ?evedeu înaintea cetăţii$ unde era ătită pentru Sfinţia Sa foişorul mai dinainaşternut$ şi toate ătite fripte şi pe masă puse$ după obiceiul 6idovilor$ iar #uda mai înainte dea6une 2omnul la casa lui ?evedeu$ sa despărţit de apostoli$ şi aler"nd în cetate unde erau 6idovadunaţi$ lea spus în scurt zic"nd: *Iată, 5a'arineanul a sosit acum în casa lui 0eedeu, precum am spus ouă de ieri* $ iar ei auzind foarte sau bucurat$ şi au voit ca săl oprească pe #uda că du

ce va însera bine$ săi dea ostaşi care erau preătiţi să meară să8 prindă.

2ar #uda a zis lor: *5u ştiţi oi nimic, nu ştiţi că l este Hmul cu multe meşteşuguri, şi şe'ând eaici până a însera, de unde ştim noi ce face l, şi în care loc se duce, dar oi fiţi gata şi staţi aicu ostaşii, şi eu mă duc iarăşi la dânşii, şi dacă se a aşe'a la masă cu ucenicii mai târ'iu, când socoti eu, îndată oi alerga la oi, şi luând ostaşi lesne Jl oi prinde*.

Aşa$ 6idovii foarte împăc"nduse cu sfatul lui #uda$ lau şi îndemnat ca derabă să meară la #isus$răbinduse sa dus şi lau întrebat pe el unii din apostoli unde a fostF

#ar el a zis că a încercat să cumpere oarece$ ce ştia el că se potriveşte$ ca să nul învinuiască.

7i şez"nd 2omnul au făcut 1aştile după lee$ precum zice 2umnezeiescul Lură de Aur$ înt"i picioare st"nd şi încinşi şi încălţaţi$ ce încălţăminte rezem"nduse în toiee$ şi altele c"te porunceşleea făc"nd.

2upă aceea cele mai desăv"rşite arăt"nd ucenicilor$ au aşezat şi 3aina 1aştilor noastre în foişonoapte fiind$ că zice: Beara ăcându-se" a şezut cu cei disprezece apstliB$ şi vezi că na foacea pască a leii$ pentru că cină şi şedere şi p"ine a fost$ iar acolo toate fripte pe foc şi nedospite.

7i mai înainte de a începe cina sa sculat de la cină şi şia pus hainele Sale 6os$ şi a turnat apă spălătoare$ ;l Însuşi făc"ndule toate$ încă împreună şi pe #uda înfrunt"ndul$ iar pe ceilalţi ucenînvăţ"ndui să nu caute să fie mai înt"i.2upă spălare ia învăţat zic"nd: BCel ce vrea să ie mai mare" să ie mai mic decât tiB$ Însuşi Sine pun"nduSe pildă. 7i mai înt"i dec"t pe toţi pe #uda a spălat -ristos$ care stătuse înt"i mcur"nd şi mai fără de ruşine) iar cel mai de pe urmă venind 1etru.

#ar acesta mai fierbinte fiind dec"t ceilalţi$ nu lăsa$ pe 2omnul zic"nd: B0amne" 5u vrei să-m

speli piciarele +u vei spăla piciarele mele n veacB.



7i îndată a auzit de la Învăţător: B0e nu te vi spăla pe tine" 'etru" nu vei avea parte de 8ineB.

Atunci 1etru a răspuns zic"nd: B0amne" nu numai piciarele" ci şi mâinile şi capul" numai să părtaş cu 5ineB.

2eci a zis 2omnul: B+u trebuie să te spăl" că suntei curai" dar nu tiB.

7i arăt"ndule Înălţare 1reaslăvită$ prin smerenie şia luat iarăşi hainele Sale şi a şezut şi a zis: B;pe 8ine 8ă numii 0mn şi <nvăătrul vstru" şi ,u v-am spălat piciarele vastre. 3i vi datsuntei a avea dra!ste şi a spăla piciarele unul altuia. Că pildă am dat vuă" că precum ,u aăcut vuă" şi vi să acei" ca să cunască ti că ucenicii 8ei suntei. >min" amin zic vuă" neste slu!a mai mare decât stăpânul" nici slul decât cel care l-a trimis pe el. 0e ştii acesteericii vei i de le vei aceB.

7i alte multe învăţături tainice ia învăţat şi lea dat lor în acel ceas. 7i m"nc"nd ei a spus vinderea Sa care urma să se săv"rşească de #uda: B>rătat vă spun vuă că /iul Gmului n aceas

napte va i dat la marte de unul dintre vi" şi /iul Gmului va mer!e precum este scris pentr0ânsul" dar vai mului prin care /iul Gmului se dă" mai bine ar i st pentru el să nu se născut mul acelaB.

3ulbur"nduse ucenicii pentru cuv"ntul acela$ au început a zice fiecare unul c"te unul: B>u daeu sunt 0amneB Atunci a zis #isus numai lui #oan în taină: BCăruia ,u ntinzând pâine i vi dacela este cel ce 8-a vândutB /că de ar fi ştiut 1etru cuv"ntul acesta$ ca cel care era mai fierbintemai r"vnitor dec"t ceilalţi$ ar fi ucis pe #uda0.

7i lu"nd #isus p"ine şi blaoslovind a fr"nt şi a dat ucenicilor zic"nd: BLuai" mâncai" acesta es5rupul 8euB$ asemenea şi paharul zic"nd: BEei dintru acesta ti" acesta este ân!ele 8eu Le!ii celei ni. >cestea să acei ntru pmenirea 8eaB. 7i vezi că Wp"ineW zice c"nd o numeş3rupul Său$ iar nu azimă. Să se ruşineze deci cei care aduc azima drept 6ertfă. #ar după săv"rşir2umnezeieştilor taine$ îndată a intrat Satana în #uda$ că ispitindul pe el mai înainte$ atunci ssălăşluit întru el cu totul$ şi se sc"rbea foarte văz"nd că se face dovada la masă.

2eci scul"nduse cu ucenicii Săi de la masă$ sa pornit a se poorî în Letsimani şi pe cale venindzis lor: B;i ti avei să vă smintii pentru 8ine n naptea aceasta" că scris este# BEate-vpăstrul şi se vr risipi ile turmeiB.

#ar 1etru a zis: B8ăcar şi ti" dar eu nu mă vi lepăda de 5ineB. 7i era t"rziu$ adică noapad"ncă$ şi ;l a zis lui 1etru: B8ai nainte până ce va cânta ccşul de duă ri te vei lepăda d8ine de trei riB$ care a şi fost: BCă iind 'etru cuprins de mare rică" arătând 0umnezeneputina irii meneşti" şi pentru că ncredinase Lui lumea ca să cunască 'etru de la sinslăbiciunea irii" şi să ie milstiv spre cei păcătşiB.

7i a6un"nd la Letsimani nu a intrat în sat$ ci sa sălăşluit în oarecare rădină$ ştiind că de acolo să8 prindă. Atunci #uda cunosc"nd bine cum că acolo are să răm"nă 2omnul$ a alerat îndărăt cputea la adunarea 6idovilor$ d"nd de veste unde se află. 2eci lu"nd de la d"nşii cei treizeci de arin



şi ostaşii care erau preătiţi cu felinare şi cu lumini$ sa pornit cu mare răbire spre rădina de Letsimani$ dar #uda încă pe cale fiind$ lea dat un semn zic"nd:

%*4ă luaţi seama foarte bine, nu cuma greşind să prindeţi pe reunul din apostoli în loc de Kristoci să căutaţi la mine, pe care Jl oi cuprinde şi- oi săruta, pe acela deodată să năăliţi şi săprindeţi şi să- loiţi bine cu câtea baltage, ca să-I mai lipsească puterea, şi să nu cuma săscăpaţi*.

Aşa #uda învăţ"nd pe ostaşi se apropia$ iar 2omnul se afla în rădina de acea parte de p"r"Cedrilor$ at"ta nevoinduse intru ruăciune$ că se făcuse sudoarea 8ui ca picăturile de s"ne ce pipe păm"nt$ şi zicea: B<ntristat este suletul 8eu până la marteB) şi înerul din cer # sa arătîntărindu8 pe ;l$ c"nd şi apostolilor 8ea zis$ ăsindui a treia oară dormind: B0rmii de acumvă dihnii" iată s-a aprpiat ceasul" şi /iul Gmului se dă n mâinile păcătşilr" sculai-vă smer!em" iată s-a aprpiat cel ce 8-a vândut%B

7i încă răind ;l$ iată #uda$ unul din cei doisprezece$ a venit$ şi împreună cu el norod mult şi ostacu săbiile oale$ iar 2omnul văz"ndul de departe a ieşit afară din rădină intru înt"mpinarea lor$

lea zis: B'e cine căutaiB

#ar ei au răspuns: *9e Iisus 5a'arineanu*.

7i ;l a zis: B,u sunt%B) şi îndată auzind ei acest cuv"nt$ au căzut toţi pe spate ameţiţi$ şi felinarelesau stins. 2upă aceasta veninduşi în fire$ iar au aprins felinarele şi au intrat în rădină. #2omnul şin al doilea r"nd lea zis: B'e cine căutaiB Ca şi înt"ia dată iarăşi au căzut la păm"/cu feţele în sus0.

2upă aceea iarăşi îndrept"nduse$ sau sculat şi a zis #uda către ostaşi: *u mă mir de oi că sunteaşa de fricoşi şi becisnici, atâta de mulţi fiind, oi nu puteţi să prindeţi un om*.

Atunci au zis ostaşii către d"nsul: *(ar tu pentru ce ca'i pe spate ca şi noi8 5oi ştim că tu ne eşpoăţuitor şi ne-ai 'is că tu întâi Jl ei cuprinde şi- ei săruta, şi acum edem că nici tu nu te poapropia*.

7i iarăşi a zis #uda: *Ce trebuie sărutare, nu edeţi că l singur aici înaintea oastră este, dar sunteţi cu totul neputincioşi*.

7i aceasta a făcut 2omnul$ ca să arate să cunoaştem noi$ că nu c"nd au vrut ei$ ci c"nd a voit ;l sdat a se prinde.

2eci vr"nd să se dea în m"inile lor$ iar sa înfăţişat înaintea lor a treia oară şi a zis: BEine udprietene" pentru ce ai venit ată vremea este bună" ă ce vieştiB.

Atunci #uda apropiinduse îndată 8a cuprins şi 8a sărutat$ iar ostaşii văz"nd că Sa lăsat de 8cuprins #uda$ îndată sărind cu toţii 8au prins pe ;l$ iar 1etru scoţ"nd sabia a lovit pe sluArhiereului şi ia tăiat urechea dreaptă.



Atunci a zis #isus lui: <ntarce sabia ta n lcul ei" că ti cei ce sct sabia" de sabie vr muri" sai se pare că nu aş putea ,u sin!ur să 8ă apărB.

7i a zis lui !alhus să pună urechea sa la loc şi îndată sa vindecat.

Atunci apuc"ndu8 ostaşii$ cu nemilostivire au început a8 bate cu săbiile şi cu ciomeile şi fiecacu ce avea în m"ini$ şi le"ndu# m"inile la spate$ #au pus la rumaz un ştrean şi8 trăeau la de

cu răbire$ cu mare bat6ocură şi cu striări mari şi fără de or"nduială$ c"t să suie la văzduh lasurilor$ înc"t toată cetatea sa speriat şi toţi sau deşteptat din somn$ şi tră"ndu8 aşa cu mare bat6ocuau a6uns la curtea lui Anna Arhiereul$ care era îndreptător 6idovilor$ unde era adunată toată mulţimaştept"nd cu mare bucurie aducerea 2omnului nostru #isus -ristos$ cea cu necinste.

Atunci Sfinţii Apostoli$ de frică$ toţi sau ascuns pe unde puteau$ numai Sfinţii #oan şi 1etmereau după #isus$ şi fiind #oan cunoscut Arhiereului$ a intrat împreună cu #isus în casa adunăriar 1etru şedea afară cu sluile$ ca să vadă sf"rşitul$ unde şi lepădările de -ristos a făcut.2upă aceea mai apropiinduse 1etru de uşa casei unde era 2omnul cu m"inile leate$ a căut2omnul spre 1etru$ şi cu acea căutătură a 2omnului îndată şia cunoscut 1etru reşeala$ atunci

cocoşul a doua oară a c"ntat) şi ieşind el din curte sa ascuns întro peşteră pl"n"nd cu amar$ şi nuieşit din acea peşteră p"nă în ceasul acela c"nd a înviat -ristos din morţi.

#ar 2omnul a stat leat în curtea lui Anna şi mulţimea ostaşilor celor peste o mie nu înceta băt"nd8 cumplit şi inoindu# feluri de dureri$ p"nă ce 6idovii începură a trimite cu bat6ocură cu m"inileate şi cu bătăi de la unul la altul$ adică: Anna 8a trimis la Caiafa$ apoi Caiafa iarăşi 8a trimis Anna$ după aceea 8a trimis la 1ilat) apoi 1ilat la înt"ia cercetare ce a făcut a cunoscut că nici o vinu are şi 8a trimis la #rod$ fiindcă se înt"mplase să fie şi #rod în #erusalim în acele zile. 7i #rod întrebările ce ia pus$ neăsind nici un răspuns pe care el îl aştepta ca şi vreo minune să vadă de

2omnul$ deşi bat6ocorindu8 şi el de a6uns$ 8a trimis iarăşi la Anna.În aceeaşi umblare de la unii la alţii$ a suferit 2omnul foarte rele munci: lovituri$ scuipări$ palmpumni$ bice şi tot felul de răni care de oameni nu sar fi putut şti$ nicidecum mulţimii muncilor$ danu prin îneri nu sar fi arătat celui dintre sfinţi$ 1ărintelui nostru 2imitrie$ !itropolitul 4ostovulu

2eci Anna Arhiereul iarăşi 8a întrebat cu tot dinadinsul de ucenicii şi de învăţătura 8ui$ atun2omnul ia răspuns: B,u ttdeauna am nvăat n ina!!ă şi n Eiserică unde ti iudeii sadună şi ntru ascuns nu am !răit nimic ce 8ă ntrebi. <ntreabă pe cei ce au auzit ce am !rălrB.

Aceasta zic"nd #isus$ una din sluile ce sta înainte$ anume !alhus cel vindecat la ureche 2omnul$ aşa de tare 8a lovit peste ură cu înarmată m"nă de fier$ înc"t sa auzit în toată curtea$ dinţii din ură # se strămutară$ şi îndată 2omnul a căzut la păm"nt şi sau închipuit toate deeteacelei înveninate m"ini pe faţa 2omnului$ şi mult s"ne din ură şi din nas #a curs.

Atunci a zis 2omnul: B0e am !răit rău" mărturisesc de rău" iar de am !răit bine" de ce mă bai

#ar el îndată a răspuns zic"nd: *(ar pentru ce aşa răspun'i +r1iereului8* În afară de acea palmă

fier a mai primit încă o sută două lovituri cu palmele peste Sf"ntul 8ui obraz.



2eci c"nd era <ineri în faptul zilei 8a trimis Anna leat iarăşi la 1ilat$ dreător roman$ unde sadunat toată mulţimea 6idovilor$ şi toţi cei mai mari$ cu feluri de mărturii mincinoase$ silinduse mderabă să8 dea morţii$ fiindcă trecuse vremea să măn"nce ei 1aştile$ că în noaptea aceea li cădea lor să măn"nce 1aştile. 2ar pentru uciderea lui -ristos lea mutat$ precum spune şi Sf"nt#oan Lură de Aur.

Acolo însă$ la 1ilat afl"nduse 2omnul$ multe întrebări # sau făcut$ şi întro temniţă la puţin ceas

a v"r"t în butuci de piatră$ p"nă sau adunat mărturiile cele mincinoase. 3ot acolo a fost leat atare la st"lpul de piatră cu spatele$ înc"t a despicat 2umnezeiescul 8ui piept.

3ot la acel st"lp at"ta a fost stru6it cu mărăcini clenciuroşi şi înhimpoşi$ înc"t c"nd 8a dezleat la st"lp a căzut pe păm"nt$ neput"nd să stea pe picioare nicidecum$ ci se tăvălea în s"ne sub st"lpşi chiar în ceasul acela ar fi urmat nevoie să moară$ dacă nu 2umnezeirea ar fi spri6init pe omenirca după toate înfricoşatele munci$ pe Cruce să7i dea 1reasf"ntul Său suflet.

2eci 1ilat după toate cruntele bătăi ce #au r"nduit /nu numai doar că ar potoli m"nia cea sălbatică6idovilor0$ voia să8 sloboadă$ văz"nd că nu are întrÎnsul vină$ aduc"ndu7i încă aminte şi

obiceiul pe care îl au ca să sloboade la tot praznicul c"te un vinovat$ socotind că8 vor ierta pe ;măcar pentru hat"rul şi cinstea praznicului.

7i ei mai cumplit întăr"t"nduse striau: *5u pe acesta, nu, ci pe ;arabaG (e ei slobo'i tu pacesta nu eşti prieten Ce'arului. 5oi asupra ta om da pâră la împăratul, că noi -am adus la tinca pe cel rednic de moarte, şi tu oieşti a- slobo'i8 5oi de acum cu tine ne om udeca lîmpăratul Ce'arul, că pe l, împotrinic, tu oieşti a- acoperi, de nu ar fi fost +cesta tulburătsfatului nostru Şi ar1iereii nu -ar fi dat ţie prin mărturii doedite că este dator să moară*.

2e aceste atitudini 1ilat se temu foarte$ şi măcar că8 ştia pe 2"nsul cu totul nevinovat$ înspăl"ndu7i m"inile şi împreună cu spălarea m"inilor$ spăl"nduşi şi inima de toată milostivireazis: *5einoat sunt de sângele (reptului +cestuia, oi eţi edea*.

Atuncea au zis toţi stri"nd: *4ângele ui asupra noastră, şi asupra feciorilor noştri* ) şi îndată 1ifăc"nd pe voia lor$ a slobozit pe 9araba t"lharul$ iar asupra lui #isus a slobozit hotăr"rea morţii 8intru acest chip: *u, 9ilat din 9ont, stăpânitor pe împărăţia romanilor în dianul cel mare domniei mele, udec şi 1otărăsc şi osândesc pe Cruce pe Iisus ce se c1eamă de norod Krist5a'arineanul, Hm ră'rătitor împotria legii lui Moise, şi a mare încuiinţat împărat al romanilo&iberiu Ce'arul, numindu-se pe 4ine Diul lui (umne'eu şi Jmpărat al lui Israel, ameninţând c

stricarea Ierusalimului şi 4fintei ;iserici, nerând să ştie de frica Ce'arului, aând înîndră'neala a intra cu mulţime de norod în oraşul Ierusalimului şi în 4fânta ;iserică, ca un Jmpărbiruitor, cu ramuri de finic*.

*(e aceea orânduim pe întâiul sutaşul nostru Corneliu să- treacă pe l în public prin oraşIerusalim, legat, biciuit şi îmbrăcat în 9orfiră, încununat cu o cunună de spini, ducându-Şi JnsuCrucea 4a pe umeri, ca să fie pildă tuturor făcătorilor de rele*.

WCătre acestea poruncim să8 treacă dimpreună cu doi t"lhari uciaşi$ şi să8 scoată prin poarta

se zice Antonina$ şi să8 ducă tot prin public la !untele făcătorilor de rele$ numit Lolota$ şi aco



să8 răstinească pe Cruce$ pironit cu piroane de fier$ după obiceiul os"ndiţilor$ în obşteasca priva tuturor$ şi poruncim: ca nimeni$ de orice treaptă sau numire va fi$ să nu îndrăznească a opri aceashotăr"re de mine dată$ povăţuită şi săv"rşită cu toată buna cuviinţă spre os"nda abaterii Acest;vreu$ fiind pe temeiul leiuirilor şi a pravilelor împărăţiei 4omanilor. Către acestea va pundeasupra Crucii şi scrisoarea aceasta a vinovăţiei 8ui în trei limbi: elineşte$ romaniceşte şi evreieşadică: W#isus =azarineanul Împăratul #udeilor...WÎn anul de la zidirea lumii ((G&$ !artie în +'$ deci după ce a săv"rşit 1ilat hotăr"rea morţii lui #is

şi 8a dat ostaşilor ca să8 răstinească$ lea zis şi aceasta:*Iată, i- dau ca să- munciţi cum şti

numai aceasta să ştiţi, că l este dator ca pe Cruce să moară, iar nu în alt loc, căci apoi eţi foarte rău pedepsiţi*.

Cu aceasta a mai îmbl"nzit cruzimea ostaşilor) că de nu lear fi zis aceasta$ nici nu ar fi mai prins pe Simon Chirineul ca să ducă Crucea cea foarte rea) ci ar fi bătut pe 2omnul p"nă la moarte$ c"nu mai putea să7i ducă Crucea$ slăbit fiind cu totul şi îns"nerat de multele şi cumplitele bătăi.

#ar pentru toată mulţimea Sfintelor 8ui 1atimi să se scrie$ că numai suspinuri umilite din inimă$ mînainte de moarte pe Cruce$ a slobozit de %G, ori) asemenea picături de lacrimi în toată vrem

pătimirii Sale a vărsat din ochi *I+GG$ iar picături s"nerate din ochi şi din tot trupul au fost de ori c"te %G> mii şi ++($ care fac %%>>++($ adică un milion una sută optzeci şi opt de mii două sudouăzeci şi cinci.2e părul capului şi de barbă$ tras şi t"r"t a fost de I> de ori$ poticninduse şi căz"nd la păm"nîncep"nd de la rădina unde 8au prins$ p"nă la Anna Arhiereul$ de I ori.C"nd Îl împineau p"nă la poticnire$ # sau dat lovituri la picioare şi la fluiere %I') ridicat fiind depăm"nt de păr şi de funia ce #a fost în rumazii 8ui$ de +' ori. 3ifle peste obraz şi peste ură$ şi între ochi$ a primit +>.

1este rumazi sa lovit de +( ori.

1este cap şi peste piept a primit lovituri +>.

2e st"lpi a fost izbit o dată de moarte.

2e păm"nt iarăşi$ a fost tr"ntit de ' ori.

8a st"lp a fost bătut cu toiee de spini clenciuroşi$ cu biciuri noduroase rău inveninate şi cu lanţu

de fier$ în muchii.

A primit lovituri ****) iar deosebite răni au fost (GGG$ şi încă peste acelea # sau mai adăuat altemai cumplite$ înc"t de multe ori după fire ar fi urmat să moară precum sa mai zis$ dar c2umnezeirea să întărească omenirea$ ca după aceea prea multe şi rele pătimiri pe Cruce să aibă.2eosebite răni şi v"nătăi au fost pe 3rupul 2omnului %%,,$ pe cap au fost împunsături de cumplicunună de spini %GGG$ fiindcă cununa sa pus şi sa luat de pe cap de peste (G de ori.8ovit a fost peste cap şi peste cununa de spini$ cu trestia şi cu toieile din toată puterea$ de &G de odintru care lovituri au trecut himpii unii mai ad"nc dec"t alţii în capul 2omnului$ ( p"nă la creier



7i după învierea 2omnului au rămas în cap trei himpi.

Scuipări în Sf"nta faţă a primit %GG$ tras fiind încoace şi încolo cu bat6ocură de nas de +G ori$ urechi aşiş6derea a fost scuturat de 'G de ori. A mai căzut foarte rău c"nd îşi ducea Crucea la deal Lolota$ de ( ori$ şi a primit lovituri de moarte de %, ori$ c"nd şi lu"ndu# Crucea de deasupra 8uisilit pe Simon Chirineanul să o ducă.

Acestea aşa săv"rşinduse$ 1reacurata 5ecioară =ăscătoare de 2umnezeu !aria nimic nu ştia înfricoşatele munci ale 5iului său$ fiindcă ea se afla în 9etania în casa lui 8azăr împreună cu surorlui şi cu alte femei care neîncetat o m"n"iau$ şi o păzeau de aproape cum le poruncise 2omnul$ măcar că nu ştia nimic de 5iul ei Cel iubit$ însă de pl"nere nu înceta nicidecum$ cunosc"nd cduhul că 5iul ei pătimeşte.

#ar vineri de dimineaţă au venit oarecare prieteni ai !artei şi ai !ariei din #erusalim la 9etania$leau spus în taină toate cu mare 6ale$ pentru cumplitele patimi ale !"ntuitorului şi cum că 8aos"ndit ostaşii ca să8 răstinească pe Cruce) iar 1reacurata 5ecioară înţele"nd din casă de unde

afla sinură intru m"hnire$ pentru venirea lor de la #erusalim$ începu ai întreba cu tot dinadinsul mare durere zic"nd: BG% prieteni iubii" spunei-mi adevărul" vă r!" ce s-a ntâmplat cu /iul meşi cum se alăB

#ar ei după cum erau învăţaţi de !arta$ vr"nd să tăinuiască$ au zis: *5imic, (oamnă, rău nu aau'it de (ânsul*. Acestea ei zic"nd şi ştiind ce sa făcut 8ui$ îndată au început a pl"ne mai înt"i$aşa nevoinduse ei au arătat adevărul.

Atunci 1reacurata cunosc"nd adevărul$ îndată cunosc"nd că 5iul ei pătimeşte cumplit$ şi cu ma

pl"nere sărind$ a început a alera pe drumul #erusalimului$ şi derabă şi celelalte sfinte femei început a alera în urma ei tem"nduse să nu o ucidă întristarea cea multă$ şi a6un"nd ele cu răbila #erusalim$ au mers drept la curtea lui 1ilat$ şi nau apucat pe 2omnul aici$ căci Îl pornise la depe uliţă$ la Lolota.

#ar ele mai cu răbire mereau ca să8 afle$ şi apuc"nd pe alt drum au a6uns înt"i ele la Lolota neafl"ndu8 acolo$ sau întors derabă la vale pe alt drum) şi iată că 8au înt"mpinat$ tocmai c"ncăzuse sub Cruce$ şi ostaşii Îl băteau cumplit şi Îl trăeau cu funia ce o avea de rumaz) şi nu putea scula de reutatea Crucii$ fiindcă slăbise acum foarte$ şi era aproape de moarte$ tăvălinduîn s"ne$ şi nemaiput"nd din acel loc să ducă Crucea$ au dato lui Simon Chirineanul.

În această 6alnică stare afl"nd 1reanevinovata !aică pe 5iul ei Cel iubit$ sub Cruce cu totul istovde bătăi$ încruntat peste tot în s"ne în c"t urmele pe care venise$ şi locurile pe care căzuse Crucea$ erau toate înroşite cu Scumpul S"ne.

Cine poate să spună cu amănuntul lovirile în piept ale =ăscătoarei de 2umnezeuF 8acrimile ceamare$ smulerea nevinovatului şi frumosului păr din cap$ ruperea obrazului cu unhiile$ înc"t de ar fi fost celelalte sfinte femei$ cu totul sar fi ucis.7i ce era mai rău$ că nici nu o lăsau ticăloşii ostaşi ca să se apropie la 5iul său$ ci numai în urm

mer"nd şi t"nuinduse$ unele ca acestea zicea: B>h% 'reaiubite /iul meu% nu ai vit să m



asculi pe mine" 8aica 5a" ca să rămâi n Eetania" ci ai venit la erusalim ca să aci 'aştileA iace-Di răsplătesc cei care s-au ndestulat la acerile 5ale de bine% ;ai mie" /iul meu% ;ai mie" /imeu% căci ai ăcut aceasta%

>h% ce rău ai ăcut jidvilr pentru care acestea Di-au răsplătit ;ai mie" /iul meu% 8ân!âieremea şi nima mea cea 'readulce%

>h% /iul meu 'reaiubit" cum văd urmele 5ale pline de sân!e" şi nu mă pt aprpia ca să 5e ştepe aă% ;ai mie" /iul meu şi 0umnezeul meu% 5rimite mai ntâi la mine martea" căci nu psueri să văd acestea care nu nădăjduiamB.

Cu aceste cuvinte şi cu alte asemenea petrecea 1reacurata 5ecioară pe 5iul său împreună cu celelafemei$ p"nă ce au a6uns în deal la Lolota$ şi a6un"nd la locul cel de os"ndă îndată ostaşii 8dezbrăcat de haine$ şi 8au lăsat cu tot Sf"ntul 3rup ol spre mai multă bat6ocură$ după aceea 8aîntins 6os pe Cruce şi 8au ţintuit$ înt"i la am"ndouă m"inile$ apoi picioarele unul l"nă altul.

7i at"ta 8au întins pe uscatul lemn al Crucii$ înc"t după 1roorocie$ puteai număra oasele 8ui$

îndată după ce 8au pironit au leat Crucea cu funii$ apoi cu multe striări şi ocărî ridic"nduo înfipto în piatră$ în aura cea făcută înadins pentru aceasta.

Acestea privindule =ăscătoarea de 2umnezeu sa pătruns la cele dinlăuntru şi zăc"nd la păm"ntleşinat$ şi a stat mult aşa nemişcată în m"inile sfintelor femei care nici ele nu se pricepeau la cinvor căuta mai înt"i$ pe 2omnul pe care 8au văzut răstinit$ şi tot 3rupul 8ui scăldat în S"nele cacurea din rănile m"inilor şi picioarelor$ sau pe !aica 8ui ce acum leşinase. 7i mai v"rtos femeifiind şi ele slabe de fire$ intru acel ceas Sf"ntul #oan a fost de mare trebuinţă$ ca unul ce la toatefost de faţă.

2upă ce au răstinit pe 2omnul$ au răstinit împreună şi pe acei doi t"lhari$ însă nu cu piroane$ ci funii au leat m"inile şi picioarele lor$ după cum erau învăţaţi de cei fără de lee$ că numai p-ristos să8 răstinească cu piroane$ pentru zavistia şi ur"ciunea cea mare ce aveau asupra 8ui) apdupă ce au răstinit şi pe t"lhari au aruncat sorţi pentru cămaşa 2omnului şi hainele leau împărlor. 7i sau întors ostaşii la ale lor$ răm"n"nd numai unul pentru pază.2upă plecarea ostaşilor$ 1reacurata 5ecioară a putut să se apropie de 2ulcele său 5iu$ şi a acope1reacinstitele Sale coapse cu marama capului său$ socotind de mare m"n"iere că este slobodă apl"ne pe 5iul ei cum voieşte totdeauna$ cu celelalte femei şi cu Sf"ntul #oan.

2eci aşa afl"nduse 2omnul sp"nzurat pe Cruce$ adunarea cea ticăloasă ce era acolo$ 8a mscuipat peste tot trupul ol de I' de ori$ c"nd a primit feluri de ocărî şi luări în r"s$ şi adăpare cu oşi cu fiere$ şi hule de la t"lharul cel necredincios$ precum ne arată şi Sfinţii ;vanhelişti despacestea mai cu deamănuntul.

St"nd =ăscătoarea de 2umnezeu l"nă Crucea 5iului său şi şter"ndu8 de s"ne$ Îi spăla picioare8ui cu lacrimi şi le săruta şi mult Îl rua ca săi zică ei cel mai de pe urmă cuv"nt$ şi să nu o lase ctotul nem"n"iată.

7i zicea: B>h /iul meu% ce rău ai văzut 5u la mine" că iată cu tâlharul vrbeşti şi $aiul



ă!ăduieşti" iar cu mine nu vrbeşti nici un cuvânt" dar ntru a cui casă mă laşi /iul meu" şi pcine mân!âiere vi avea n lcul 5ău ;ai mie" /iul meu" nu mă trece tăcând" că iată" sunaprape de marte" şi pentru ce nu prunceşti mrii să mă ia pe mine mai nainte" că ce msunt eu ără de 5ine% ;ai mie" /iul meu" cum Di s-a nchis milstivirea cea spre mine" 8aic5a.B

>tunci 0mnul a zis către an care sta sub Cruce plân!ând# H ane" iubitul 8eu% ată 8ai

8ea să-i ie ie maică şi să păzeşti ca pe lumina chilr tăiB.3i a zis către 8aica a# B<ncetează " 8aica 8ea" de atâta tân!uire" că mai multă durere mpricinuiesc lacrimile şi durerile tale" decât piranele ce 8i-au străbătut mâinile şi piciare8ele. ată pe an să-l ai iu n lcul 8eu.B

Aceste cuvinte auzindule 5ecioara =ăscătoare de 2umnezeu$ a luat puţină m"n"iere$ şi mulţumea tare că nici în relele Sale munci nu a trecuto cu vederea.

Apropiinduse ceasul al nouălea$ după ce 8au adăpat cu oţet şi cu fiere de multe ori$ cu stria

mare plec"nduşi capul şia dat duhul c"nd şi înfricoşate semne sau făcut în cer şi pe păm"nt adicîntunecarea soarelui$ ruperea catapetesmei$ cutremurul păm"ntului$ despicarea pietrelor şi altele ne arată şi ;vanheliştii mai lămurit.

2upă aceea la puţin timp au venit ostaşii trimişi de sfatul 6idovesc$ ca os"ndiţilor să le zdrobeasfluierele picioarelor cu ciomeile$ ca mai cur"nd să moară şi săi ridice de pe cruce ca să nu răm"p"nă a doua zi$ pentru că era S"mbătă.

2eci venind ostaşii zdrobiră mai înt"i fluierele t"lharilor$ apoi venind la -ristos şi văz"nd că muride6a$ nu #au zdrobit fluierele$ ci unul din ostaşi$ care se afla cu suliţa în m"nă sa repezit la Sf"nCoastă cea dreaptă de unde îndată a ieşit s"ne şi apă.

Acestea văz"nd #oan$ a mărturisit că adevărată este mărturisirea lui$ că acestea au fost toate şi cevăzut a scris.

3ot în acea vreme şi =icodim a striat: BCu adevărat /iul lui 0umnezeu a st >cestaB$ şi crez"nnu sa mai întors la sfatul 6idovilor$ şi a rămas drept credincios p"nă la sf"rşit.

Aceasta aşa săv"rşinduse mai presus de fire$ căci cu adevărat spaimă era a vedea pe 5ăcător

cerului şi al păm"ntului sp"nzurat pe Cruce at"tea ceasuri

Către seară fiind$ a venit un bărbat din Arimateea$ anume #osif$ cu bun chip şi boier fiind a îndrăznşi a intrat la 1ilat$ şi a zis: *9ilate, o mică cerere am către stăpânirea ta) dă-mi &rupul străinulacestuia 5a'arinean care este pironit pe Cruce. 5u-ţi cer un lucru mare, ci un &rup mort, ci deşi necunoscându- -ai osândit mai cu asprime decât pe tâl1ari, însă eu Jl cunosc cine este l, pentru ce a pătimit, iată acum s-au potolit toate tulburările şi strigătele idoilor, nu te atămă ptine cu nimic dacă mi- ei dărui mie să- îngrop după lege. Şi s-a mirat 9ilat că a murit aşcurând, om tânăr fiind, şi înţelegând că a murit, umilindu-se şi de cuintele lui Iosif, a rămas intr



mare mâ1nire şi lui Iosif i-a poruncit ca fără nici o temere să- coboare de pe Cruce şi să- deobişnuitei îngropări.

2eci #osif /dob"ndind0 primind acest mare dar$ adică slobodă voie de la 1ilat pentru înropar2omnului$ fără zăbavă sa dus să8 coboare de pe Cruce$ unde îndată a venit şi =icodim cu smirnşi cu amestecături de aloe$ care erau mai înainte preătite.

7i aşa #osif şi cu =icodim şi cu Sf"ntul #oan cu multe lacrimi$ mai înt"i închin"nduse$ 8au dezlede pe Cruce. !ai înt"i a dezleat Sf"ntul palmele care erau foarte rău spintecate şi rănite$ pentru toată reutatea trupului a sp"nzurat numai intru acele două m"ini şi piroane ale palmelor$ din canevoie era a se spinteca 2umnezeieştilor palme.Asemenea a dezleat şi preacuratele picioare şi 8a cobor"t de pe Cruce.2eci acestea aşa făc"nduse$ cine poate să povestească sau să spună amarele lacrimi şi t"nuiri a=ăscătoarei de 2umnezeu şi a celor împreună cu 2"nsa.

<ăz"nd înfricoşatele răni şi pe 5iul său mort$ fără suflare$ purt"ndu8 pe m"inile lor$ Îi spăla rănicu lacrimi şi adesea le săruta cu m"n"ietoare şi 6alnice cuvinte intru at"ta înc"t pleca spre pl"ne

şi pe cele neînsufleţite stihii.Ar fi voit 1reacurata 5ecioară$ măcar puţin timp a petrece pe 5iul său cu lacrimi şi cu cuvincuviincioase ca unei !aice$ dar nu ia fost cu putinţă$ fiind acum noapte$ şi porunca era ca toţi să liniştească pentru ziua 1aştilor$ şi aşa derabă spăl"ndu# Sf"ntul 3rup cu aloe$ şi înfăşur"ndu8 p"nză subţire$ precum aveau obicei 6idovii a face$ iar #osif de spaimă cuprins fiind$ cu frică slu6eaînroparea 2omnului -ristos şi cu lacrimi răia unele ca acestea: *:ai mie, 9readulcele meu Iisucum mă oi atinge de &rupul &ău cel nestricăcios, sau cu ce pân'ă &e oi înfăşura8 4au cu ce mâi&e oi pune în groapă8 4au ce cântări oi cânta la îngroparea &a8 Ştiu şi pricep ce minunacuinte ar trebui să se cânte (umne'eirii &ale, pe care mintea noastră nu le cuprinde, îns

împreună cu 5icodim om cânta aşa) N?iule Fnul =ăscut Cuv(ntul lui )u$nezeu 4atăl Acece eşti fără de $oarte care ai venit pentru $(ntuirea noastră a 4e 7ntrupa din Sf(nta d)u$nezeu =ăscătoare şi pururea ?ecioară <aria neschi$1at 4e%ai făcut H$ răstignindu%4ai )u$nezeule şi cu $oartea pe $oarte ai călcat Fnul fiind din Sf(nta 4rei$e 7$preunproslăvit cu 4atăl şi cu Sf(ntul )uh $iluieşte%ne pe noiN.

7i aşa 8au pus întro roapă a lui #osif în rădina sa$ care era săpată în st"ncă$ unde nimeni mînainte nu zăcuse$ ca înviind -ristos să nu socotească că a fi învierea altcuiva.#ar amestecarea de aloe şi de smirnă a fost lipicioasă$ că dacă vor vedea p"nza şi marama capulrămasă în roapă$ ca să nu li se pară că 8au furat$ că în ce chip nefiind slobozenie$ ci mai v"rt

ostaşi erau puşi pentru paza morm"ntului$ ar fi putut cineva să8 fure$ sau să rupă acele ce eralipite de 3rupF 2eci cu unele ca aceste cuvinte şi t"nuiri$ a fost înropat 3rupul 2omnului nost#isus -ristos de Sfinţii bărbaţi #osif cel cu bun chip$ şi de =icodim$ şi de #oan cuv"ntătorul d2umnezeu$ împreună şi cu 1reacurata 5ecioară !aica Sa$ şi de sfintele femei mironosiţe$ iar altvreunul din ucenici na fost$ fiind toţi risipiţi şi ascunşi de frică$ şi pun"nd pe uşa ropii o piatfoarte mare$ sau dus de acolo şi sau odihnit după 1oruncă.

A pătimit #zbăvitorul nostru cu tot sufletul Său şi cu tot 3rupul Său$ izbăvind pe om din moartea csufletească şi trupească) cu sufletul a pătimit: sc"rbă$ t"nuire şi temere de moarte.



1este toate puterile sufleteşti$ adică peste minte$ peste înţeleere şi peste voie.#ar cu 3rupul ol a pătimit bătăi$ răni şi dureri peste toate mădularele şi simţirile trupeşti. 1este caîmboldiri$ pe m"ini şi pe picioare pironire$ pe coastă şi pe inimă împunere$ peste obraz şi t"mplovituri şi scuipături.

8a pipăirea a tot 3rupului bătut$ la ustare adăpare cu oţet şi cu fiere.

Spre mirosire intru puturoasă închisoare$ şi spre Lolota de către trupuri răbdarea putorilor$ la auzocărî şi huiduiri$ la vedere acoperirea ochilor$ şi vărsarea lacrimilor$ a celor ce stăteau şi pl"neasub Crucea 8ui$ şi la privirea dezolirii 3rupului Său$ c"nd 1reacinstita !aica Sa #a acopecoapsele cu marama capului său.

Însă trei mai iuţi dureri au fost la Sfintele 1atimi ale 2omnului$ cea mai înt"i c"nd 2omnul nu musuflete a văzut pocăinduse cu mulţumire pentru pătimirea Sa$ pentru care în zadar S"nele 8uifost vărsat.

Al doilea$ c"nd 2omnul a văzut sufletul !aicii Sale sub Cruce em"nd$ şi cu arma pătimi

pătrunsă.

Al treilea$ c"nd 3rupul 8ui pe Cruce 8au pironit$ at"t de m"ini şi de picioare 8au întins$ înc"t sadesfăcut toate alcătuirile 8ui$ în ceasul acela sa împlinit proorocirea psalmistului: W=umărau toaoasele !eleW.

3oate pătimirile 2omnului au fost %GG%&*.

2acă cineva$ suferind din inimă pentru at"tea răni ale 2omnului #isus -ristos şi peste toată ziua v

face ruăciune 2umnezeiască: W3atăl nostruW de %( ori$ acela întrun an de zile c"te o ruăciune cinstea fiecărei răni Îi va aduce 2omnului$ sau c"te %( mătănii întrun an$ în fiecare zi$ în cinst1atimilor 2omnului făc"nd$ acela va aduce c"te o metanie la fiecare rană a 2omnului.

#ar ce fel de folos este omului$ din cuetările 1atimilor 2omnului #isus -ristos unul din dascăliscris: W2acă cu adevărată cuetare şi cu desăv"rşită sfăr"mare a inimii vei cueta pentru patimile l-ristos$ mai mult folos vei avea$ dec"t c"nd cineva care peste tot anul va posti de p"ine şi de apsau de sar omorî pe toată ziua trupul său p"nă la vărsare de s"ne chinuinduse$ sau dear c1saltirea pe toată ziuaW.C"nd pe Cruce$ fără vină$

#isus -ristos at"rna$!aica 2omnului de milă$#zvor de lacrimi vărsa.

Amin

(0in descperirile <n!erului 0mnului" ăcute celui ntre ini" 'ărintelui nstru 0imitriăcătrul de minuni" 8itrplitul $stvului" erslavului şi $usiei" trimis stareului 'aisie darhiva ântului ind al 'etersbur!ului de secretarul ântului ind al Eisericii GrtdF

creştine din $usia.)



Sf(ntul Serafi$ So1olev % redică la Înălţarea Sfintei Cruci % S$erenia este singura calepentru do1(ndirea darurilor Crucii )o$nului

3oţi trebuie să ştim$ iubiţilor întru -ristos fiii mei$ însemnătatea mare şi m"ntuitoare a Cruc2omnului. 2espre această însemnătate sau mai bine zis despre darurile nerăite pe care le dob"ndide pe urma Crucii$ Sf"nta 9iserică a vorbit şi ieri şi astăzi$ prin slu6bele acestui mare praznic.

2espre aceasta vorbeşte Sf"nta 9iserică şi în stihira de la R2oamne striatam...B$ ce se c"ntă <ecernie. Aici se spune: Crucea înălţ"nduse$ toată făptura îndeamnă a lăuda preacurată 1atim



Celui ce Sa înălţat pe d"nsa) căci întru aceasta$ uci"nd pe cel ce nea ucis pe noi$ pe cei omor"ţi înviat şi ia înfrumuseţat şi în ceruri a locui ia învrednicit ca un milostiv$ pentru mulţimea bunătăSale.

Aceste spuse cuprind pe scurt$ dar substanţial$ toate evenimentele lucrării dumnezeieşti pentru nîn centrul căreia se înalţă Crucea 2omnului. 1rin Crucea Sa şi S"nele Său 2umnezeiesc$ care svărsat pe Cruce$ 2omnul a răscumpărat păcatul strămoşesc al lui Adam$ a distrus toate lucrări

diavolului$ orientate spre pierderea întreii omeniri$ a distrus moartea$ făc"nduse începătorînvierii morţilor$ a distrus blestemul această despărţire dintre oameni şi 2umnezeu.

2e aceea$ porţile 4aiului sunt deschise acum pentru oamenii sfinţi şi pentru noi$ urm"nd dupt"lharul cel credincios care sa pocăit. 2upă moartea lor$ sfinţii îl moştenesc fără a trece prin vămidiavoleşti ale văzduhului$ potrivit cuvintelor lui -ristos: H>devărat" adevărat zic vuă# cel ascultă cuvântul 8eu şi crede n Cel ce 8-a trimis are viaă veşnică şi la judecată nu va veni" s-a mutat din marte n viaăI (an =" @4).

2atorită Cruciii 8ui$ 2omnul ne dăruieşte -arul Său dumnezeiesc$ care ne a6ută să păzim neabăt

toate poruncile m"ntuitoare. 1rin păzirea lor$ precum şi prin Sf"nta împărtăşanie$ ne este dăruiposibilitatea să intrăm în cea mai apropiată unire afectivă şi harică cu -ristos$ încă de aici$ pentrufi părtaşi marii slave şi nerăitei fericiri în împărăţia 8ui cea cerească.

2ob"ndirea acestor daruri ale Crucii 2omnului trebuie să fie scopul întreii noastre vieţi. #ar nvom obţine toate aceste daruri şi le vom moşteni$ dacă vom înţelee ce ne învaţă această Cruce a l-ristos.

;a ne învaţă smerenia lui -ristos$ despre care Apostolul 1avel a spus: HCi s-a deşertat pe ine" ch

de rb luând... . -a smerit pe ine" ascultătr ăcându-e până la marte şi ncă marte pCruce. 'entru aceea" şi 0umnezeu L-a prea nălat şi -a dăruit Lui nume" care este mai presude rice numeI (/ilipeni @"*-2).

Să nu uităm$ iubiţilor Crucea acestei smerenii minunate$ p"nă şi scuipările$ bătăile$ lovirile moartea 2omnul 8ea primit de bunăvoie. Asemăn"nduse cu -ristos$ sfinţii$ încep"nd cu apostolau luat asupra lor Crucea smereniei$ cu toate umilinţele şi chinurile$ ştiind că dacă 2omnul prsmerenie a lucrat m"ntuirea noastră$ tot aşa şi noi$ nu putem cu nimic altceva să dob"ndim"ntuirea noastră$ dec"t prin smerenie.

=oi$ însă$ iubiţilor întru -ristos fiii mei$ Să8 ruăm pe 2omnul$ pentru Crucea Sa$ să ne dăruiasputeri harice. Să ne smerim at"t în faţa lui 2umnezeu$ c"t şi în faţa oamenilor$ măcar la "ndul denu fi certaţi de 2omnul cu acele mari suferinţe$ nenorociri şi necazuri$ pe care ni le trimite 2omnucu sinurul scop de a ne smeri pentru m"ntuirea noastră.

Acest adevăr dumnezeiesc şi nemincinos ni 8a descoperit 2omnul încă din <echiul 3estament$ prproorocii Săi. Aşa$ 2omnul a vorbit odată oamenilor prin !oise$ spun"nd că$ dacă ei Îl vor ascuşi îi vor păzi poruncile$ atunci toate boăţiile păm"ntului şi toată bunăstarea vor deveni ale lor.



2acă însă nu8 vor asculta şi nu vor îndeplini toate poruncile 8ui$ atunci ;l va trimite asupra lor tfelul de boli şi necazuri. 2acă nici după toate acestea$ ei nu se vor smeri şi nu8 vor asculta$ atunva înmulţi peste măsură toate nenorocirile şi îi va pedepsi$ p"nă c"nd va înfr"ne împotrivirea lm"ndră /vezi 8eviticul +*$ '&*0.

8a fel şi în =oul 3estament au descoperit acest adevăr dumnezeiesc Sfinţii 1ărinţi ai 9isericii. mărturiseau că toate necazurile 2omnul 8e trimite peste noi$ pentru a ne smeri) cu at"t mai mu

2omnul lasă ca însuşi satana$ cu toţi demonii lui$ să ne încerce cu boli şi necazuri$ p"nă ne vosmeri şi p"nă c"nd$ prin smerenie$ noi vom urma calea cea m"ntuitoare şi ne vom uni cu 2umneze

$ dacă am cunoaşte adevăratul sens şi însemnătatea tuturor acestor necazuri 2in nefericire$ printnoi se află mulţi oameni care nu doresc să cunoască adevărata însemnătate m"ntuitoare a propriilsuferinţe.

=elu"nd în seamă învăţăturile pe care le trimite 2umnezeu prin necazuri$ aceşti oameni continuă răm"nă m"ndri şi în"mfaţi. ;i doresc sa fie în continuare lăudaţi$ proslăviţi$ să fie consideraţi cdint"i între semeni pentru mintea lor$ pentru faptele lor bune.

Asemenea creştini nu vor să ştie de cuvintele Apostolului 1avel$ care fiind înzestrat cu muînţelepciune$ cu toate darurile Sf"ntului 2uh şi cu desăv"rşire morală$ spunea despre sine că este cdint"i dintre toţi păcătoşii din lume /# 3imotei %$%(0.

Aceşti creştini nu vor să ştie nici de cuvintele 2omnului nostru #isus -ristos însuşi$ care$ mai mudec"t orice şi mai înainte de orice$ ne cere smerenie$ atunci c"nd spune: H;enii la 8ine... nvăai-vă de la 8ine" că sunt blând şi smerit cu inima şi vei !ăsi dihnă suletelr vastre(8atei 11"@-@2).

Ce fel de odihnă este aceasta pe care 2omnul o promite celor smeriţiF ;ste vorba de odihna faţă păcate$ odihna faţă de patimi$ este bucuria dumnezeiască$ fericirea 4aiului în împărăţia lui -ristcea cerească. Această odihnă o cere prin ruăciunile ei Sf"nta 9iserică în slu6bele de înmorm"ntarpentru toţi creştinii ortodocşi adormiţi$ spun"nd: Rdihneşte$ 2oamne$ sufletul adormitului robul3ău...B$ sau: Rdihneşte$ 2oamne$ sufletul adormitei...B$ sau: RCu sfinţii odihneşte...B.

2ar cum să ne dăruiască 2omnul odihnă de la toate suferinţele şi necazurile noastre$ dacă noi nu smerimF $ dacă noi am înţelee adevărata şi cea mai înaltă filozofie a Crucii 2omnului şi anumsmerenia lui -ristos +u de!eaba marele ânt părinte al Eisericii" 8acarie e!ipteanul" spune

smerenia este esena ntre!ii creştinătăi.

=oi trebuie$ nu numai să înţeleem cu mintea această filozofie m"ntuitoare$ ci să o pătrundem toată inima$ cu toată fiinţa şi cu toată viaţa noastră. Atunci 2omnul va face în aşa fel$ înc"t darurCrucii 2omnului să fie ale noastre. Atunci 2omnul nu ne va lipsi pe noi de bucuria dumnezeiască$ ne va face să simţim în viaţa noastră puterea Crucii şi a semnului Crucii în lupta păcatul$ cu patimile şi cu toate necazurile.

Această putere a Crucii a arătato 2omnul$ încă în <echiul 3estament$ nu o dată$ prin mari minu

săv"rşite de drepţii Săi. Aşa$ marele conducător al poporului israelit$ proorocul !oise$ a însemnat



toiaul în chipul Crucii !area 4oşie şi a săv"rşit o mare minune: apa sa despicat şi poporul evreutrecut prin fundul mării ca şi pe uscat$ iar eiptenii cu faraonul lor$ ispitinduse$ au pierit în valuracelei mări.

=u se pot enumera toate minunile Crucii şi ale semnului Crucii în viaţa poporului ales al =ou#srael. 2in viaţa Sf"ntului #oan 3eoloul ştim$ iubiţii mei copii$ că unul dintre bunii creştini a a6uîn sărăcie şi neput"nd săşi plătească datoriile$ a vrut săşi pună capăt zilelor. În acest scop$ a me

de mai multe ori la un vră6itor evreu$ să ia de la el otravă. 2ar de fiecare dată c"nd a6unea acasmai înainte so bea$ o însemna cu semnul Crucii$ după care bea otrava. 7i puterea semnului Cruciimenţinea în viaţă şi nevătămat. C"nd acest lucru a a6uns la cunoştinţa vră6itorului evreu$ pe acestaa cuprins o frică sf"ntă$ a venit la marele Apostol #oan 3eoloul$ sa lepădat de pă"nătate$ a primcredinţa creştină şi sa botezat. #ar creştinului sărac Sf"ntul Apostol #oan ia cerut săi aducă un brde f"n$ a însemnat acest f"n cu semnul Crucii$ la transformat întro rămă6oară de aur$ pe care idato săracului săşi plătească datoriile şi să se întreţină.

Am cunoscut un t"năr de douăzeci şi trei de ani$ care nu era departe de nepătimire. 2ar el se s"rusincer spre -ristos din toată inima şi avea o credinţă simplă$ copilărească. dată$ a fost chemat să

roae pentru o femeie$ care se afla pe moarte$ din cauză unei puternice hemoraii nazale. 2e6a doilea lihean se umplea cu s"ne. 5emeia începuse săşi piardă cunoştinţa şi faţa ei devenise albca zăpada. 3"nărul sa apropiat de femeia muribundă$ ia însemnat faţa cu semnul Crucii şi acelaşi moment hemoraie sa oprit$ iar femeia sa însănătoşit imediat.

Aşadar$ să ne smerim$ iubiţilor întru -ristos fiii mei şi c"t mai des să alerăm la puterea Crucii şisemnului Crucii în ruăciunile noastre. Atunci$ în viaţa noastră se vor împlini cuvintele CanonulSf"ntului Andrei Criteanul$ pe care îl auzim în prima şi în a cincea săptăm"nă a 1ostului !are$ care despre semnul Crucii se spune: R1rin acest semn vei putea şi tu să săv"rşeşti lucruri mar

/Canonul cel !are al Sf"ntului Andrei Criteanul$ c"ntarea a (a0. Amin.(cuvânt inut n Eiserica rusă Hântul +iclaeI din raşul ia" la 14T@* septembrie 1242)



<itropolitul Augustin de ?lorina % redică la Înălţarea Cinstitei Cruci - Crucea - @ne1unie@putere

Draţilor, Hcuvântul crucii pentru cei ce pier este nebunie" iar pentru ni" cei ce ne mântuim" est puterea lui 0umnezeuI I Corinteni $,$"%

Sărbătoare a crucii$ iubiţii mei. 1răznuim acel eveniment istoric c"nd Sf"nta ;lena sa dus

Sfintele 8ocuri$ a săpat ad"nc în locul Căpăţ"nii şi a aflat Cinstita Cruce$ şi pentru că astăzi CinstiCruce a fost înălţată în timp ce mii de oameni se ruau şi spuneau H0amne" miluieşte%I .

2espre cruce vorbeşte astăzi ;vanhelia$ despre cruce şi Apostolul. 2ar Apostolul ne spune cefoarte ciudat şi asupra acestui lucru vreau acum să fiţi atenţi.

PPP

RCuv"ntul cruciiB$ zice$ adică propovăduirea despre cruce pentru unii este RnebunieB$ iar pentru aleste Rnelepciune şi putereB /# Corinteni %$%>0. Ciudat cuv"nt. Acelaşi lucru este şi dulce şi acrCum se poate astaF Cuv"ntul despre cruce sau va fi nebunie şi nu înţelepciune$ sau va fi înţelepciuşi nu nebunie. 7i: sau va fi neputinţă şi nu putere$ sau va fi putere şi nu neputinţă. 7i cu toate acestaceste două lucruri opuse coincid în crucea 2omnului. are care să fie cauza acestor păruantiteze0F



Ca să vă dau o idee a antitezei care se observă în cruce menţionez un exemplu. ,ste sarele. $ăsasarele. $azele lui cad pe ceară şi ceara se tpeşteA aceleaşi raze cad n nri şi nriul se accărămidă. , de vină sarele +u. Ceara are nsuşirea ca ndată ce se ntâlneşte cu sarele să nmaie" iar nriul are nsuşirea" ca ndată ce se ntâlneşte cu sarele" să se ntărească. 0epinde materie şi de nsuşirile ei.

>şa şi crucea. ,ste la el ca sarele care luminează lumea" pentru unii este nebunie" iar pentalii este putere şi nelepciune.

Crucea este RnebunieB$ nerozie$ nehiobie. Cine spunea astaF 1entru cine era RnebunieBF 1entiudei. #ar iudeii nu puteau săşi imaineze vreodată că un 2umnezeu va a6une întro at"t de maneputinţă$ înc"t să moară sus pe o cruce şi să devină obiect de r"s şi al ironiilor. ;linii$ iarăşi$ care imainau pe zeii lor fuler"nd şi tun"nd din v"rful limpului$ nu puteau să împace puterea divină neputinţa unui răstinit. 2e aceea$ propovăduirea Celui 4ăstinit le părea RnebunieB$ o nerozie.

2ar şi pentru alţii$ p"nă astăzi$ propovăduirea despre cruce este nebunie. xistă oameni care, daăd o fată sau un băiat, un om, în general, că se apropie (umne'eu şi de ;iserică, că se spoedeşcă se împărtăşeşte, că desc1ide ang1elia, 'ic ironic) Eata, a luat-o ra'na, e nebun, prosneg1iobL/ tot ce 'ice astă'i +postolul. 1ropovăduirea crucii pentru ei este o nebunie$ o t"mpen

cum era atunci pentru iudei. 2ar aceeaşi propovăduire$ dacă pentru unii era nebunie$ pentru alţii esRînţelepciunea şi puterea lui 2umnezeuB.

R1utere a lui 2umnezeuB Cum este Hputere a lui 0umnezeuI 5iţi atenţi ca să vedeţi. În anii demult au existat at"t de mulţi dascăli antici D să nu le spunem numele. Au încercat să salvelumea. Ceau izbutitF =imic$ absolut nimic. =au putut să îndrepteze nici pe femeia lor$ nici copilul lor$ nici pe vecinul lor$ nici pe ei înşişi. ;rau neputincioşi. a privii acum# din mmentul care s-a nălat crucea 0mnului" ce schimbare se bservă% <n dreapta Lui este un tâlhar aundn sân!ele crimelr pe care le-a ăcut. +imic nu l-a ndreptatA nici saturile mamei şi ale tatăllui" nici teama de r!anele de stat" nici nchisrile şi bezile" nici biciul şi nici chiar pedeapsa cmartea" nimic. Cu tate acestea" imediat ce au căzut n inima lui razele cele dumnezeieşti aCelui $ăsti!nit" s-a schimbat. arele-rists a nmuiat inima lui nvârtşată M pentru că adânc avea dispziie bună M şi pe cel pe care nimic nu putea să-l ndrepte" l vezi acupcăindu-se şi devenind sânt. 0a. 'uterea crucii l-a ndreptat.



7i nu este doar asta. 0in vremea n care s-a nălat crucea multe astel de minuni" mrale duhvniceşti" au st cnsemnate n istrie.

Hameni care erau mânioşi şi irascibili au deenit blân'i,

oameni care erau iubitori de arginţi au deenit milostii,

oameni care erau egoişti şi mândri au deenit smeriţi,

oameni necumpătaţi şi desfrânaţi au deenit înfrânaţi şi cumpătaţi.

Aceste schimbări lea adus cinstita Cruce$ care este centrul marilor leziuni$ este Rputerea l2umnezeuB.

Ca să înţeleem întruc"tva aceste nepreţuite cuvinte ale Apostolului$ care se împlinesc p"nă astăcă pentru unii propovăduirea Crucii este nebunie$ iar pentru alţii este înţelepciune şi puterproporţional cu dispoziţia omului$ ca să înţeleem care este puterea Crucii$ aduc un exemplu carea înt"mplat în Anlia.

>cl" aprape de mare era stâncă mare" care trebuia să ie mutată. -au adunat muli şi ancercat să rst!lească" dar nu au reuşit. >tunci au adus macara. 8acaraua a prins stâncşi prin apăsarea unui butn stânca s-a desprins şi a st ridicată la nălime ca şi cum ar i stpietricică. -au minunat ti cum macaraua a ridicat stânca" pe care nu au putut- mişca sude ameni. <n acel mment" unul dintre ei a prins curaj" s-a ntrs către ceilali" care rămăseserncă uimii de ciudata privelişte (atunci pentru prima ară se utiliza macaraua) şi le-a spus# ;minunai de acest lucru ;ă minunai că această maşină" macaraua" a luat stânca şi a ridicatla nălime ca şi cum ar i uşară pietricică ,u am să vă spun un alt lucru mai minunat. M 8

minunat M 8ai minunat. >scultai. 'e mine mă ştii arte bine. 3tii că până acum" puin timam st un beiv. 8er!eam naptea n crâşme" ieşeam de acl târziu" mer!eam acasă" mbăteam emeia" mi tiranizam cpiii. >m trăit viaă imrală şi necinstită. 3i când intram nchisare" când mă suceam n dreapta şi n stân!a. >cum" din clipa n care am desch,van!helia şi am crezut n rists" m-am schimbat. ,u eram stânca" şi macaraua este Cruc0mnului%P

;ste frumoasă imainea aceasta. Crucea lui -ristos este o macara atotputernică. 7i precu

macaraua se apleacă şi prinde reutăţile$ oric"t de mari ar fi$ şi le ridică la înălţime cu uşurinţă$ a



şi Crucea. 1oate să fie un om oric"t de înreuiat de păcate. 'uterea lui 0umnezeu" chiar dacă arpăcatele lui şi stâncă şi munte ntre!" pate să le ridice cu macaraua Crucii 0mnului. Caceasta rists i apucă pe păcătşi şi-i nală până n ceruri. 'entru aceasta" la imnele ;ecernauzim# R Eucură-te" Cruce prin care ne-am ridicat de pe pământ la ceruri B /Stihoavn

PPP

<oi$ iubiţii mei$ sper că primiţi propovăduirea Crucii şi cinstiţi profund taina Crucii. =u sunteţi dcei care bat6ocoresc taina. 2impotrivă$ sunteţi creştini credincioşi şi binecinstitori. Credeţi -ristos$ pocăiţivă pentru păcatele voastre. !ărturisiţivă părintelui vostru duhovnicesc$ împărtăşivă cu Sf"ntul 3rup şi Cinstitul 8ui S"ne. 8umea$ v"nătorii de distracţii$ modernii clienţi cluburilor de noapte şi ai 6ocurilor de cărţi$ poate să vă considere proşti. =u sunteţi proşti$ sunteintelienţi. Sunteţi oameni care au înţeles sensul vieţii. 1roşti şi nehiobi şi nebuni$ care se îndreap

spre pierzarea cea veşnică$ sunt cei care nu cred în -ristos. 1rin urmare$ dacă oricine$ fie soţ$ frudă$ fie vecin$ fie vecină vă spune: 2e ce nu participaţi la viaţa lumii$ pierdeţi prile6urile de a vbucura şi vă petreceţi vremea inutil$ crez"nd în -ristos$ voi nu luaţi în calcul aceste vorbe. Aceascaracterizare so aveţi drept laudă şi medalie. 1entru că vedeţi$ din epoca Apostolului 1avecuv"ntul Crucii pentru unii era RnebunieB$ iar pentru alţii era Rînţelepciune şi putereB.

/ie ca cinstita Cruce să ne ntărească" aşa ncât să naintăm cntinuu din putere n putere şi di

virtute n virtute până ce vm ajun!e n <mpărăia lui 0umnezeu" căreia ie ca ti să nnvrednicim prin jerta izbăvitare şi prin nvierea 0mnului nstru isus rists.

(Gmilia 8itrplitului de /lrina" 'ărintele >u!ustin anditis" n Eiserica chimbării la /aă8ântuitrului" 14.72.12*4)



Sf(ntul Ioan Iaco1 >o$(nul - Se$nul Sfintei Cruci

Semnul crucii este nouăScutul cel m"ntuitor Care depărtează răul7i ne dă la toate spor.

2eci să facem cum se cadeCreştinescul nostru semn$



Căci vră6maşii fu atunciaCa de prea cinstitul lemn.

#ar acei ce bat în cobză7i pe cruce o în"năAu săm"nţa necredinţii7i pecete rea la m"nă

=au evlavie în suflet=ici ruşine la obraz1lecăciune nu pot faceCăi boierul pe rumaz

2omnul cerurile pleacă1entru neamul omenesc#ar la ;l săşi plece capul!ulţi creştini nu se silesc.

;l întinde sus pe cruce!"inile dumnezeieşti3u măcar a face semnulmule nu te sileşti.

;l ne m"ntuie creştineSăv"rşinduse pe lemn#ară tu socoţi ruşine

Ca să faci al crucii semn



ărintele Sofian Boghiu % Înălţarea Sfintei Cruci



(X14 septembrie @77@)'raznicul <nălării intei Cruci" de care ne aprpiem cu ajutrul lui 0umnezeu" este una dintcele mai nsemnate sărbătri creştine. ,a este asemănătare cu ;inerea cea 8are - zi de madurere pentru tt neamul creştinesc" pentru că este ziua răsti!nirii 8ântuitrului nstru isurists.

2ovadă că este aşa: în ziua Înălţării Sfintei Cruci vom auzi citindunise la Sf"nta 8iturh;vanhelia din <inerea cea !are$ în care ni se înfăţişează toată drama de pe Lolota. <om auatunci striătele pline de răutate ale duşmanilor săi: B$ăsti!neşte-L" răsti!neşte-L%B /!arcu %

%&0. <om auzi atunci pe 1ilat rostind os"nda la moarte a celui nevinovat) <l vm nsi pe isus !ândul şi cu inima pe drumul !reu al Crucii" urcând pe :l!ta cu crucea !rea n spate" pe ,Care -a jertit pentru păcatele nastreA <l vm vedea răsti!nit ntre tâlhari pe Cel ce escumpăna dreptaii. 0upă ce <şi dă 0uhul pe Cruce n mâinile 5atălui ău" vm vedea pe staşurman mpun!ându- casta cea dătătare de viaă" din care a izvrât atunci sân!e şi apă şi dicare izvrăşte mereu hrana intei <mpărtăşanii.

4ememor"nd la Înălţarea Sfintei Cruci toată 6ertfa dureroasă a 2omnului adusă pe Sf"nta Crucsuntem îndemnaţi să înţeleem mai bine şi mai cu temei c"t de însemnată este Sf"nta Cruce şi c"t

scumpă este pentru noi$ creştinii$ acest altar dumnezeiesc$ care se redescoperă şi se înalţă cu cinsîn ziua de %& septembrie.

1entru asemenea pricini$ 'raznicul <nălării intei Cruci se cuvine să l cinstim cu mulumilină" cu nrânare şi cu pst aspru" ca n ;inerea 8are.

7i$ pentru ca să ie scasă şi mai mult n lumină strălucirea intei Cruci" 'raznicul nălării este ncadrat de duă 0uminici# 0uminica dinaintea <nălării sintei Cruci şi 0uminica dup<nălarea intei Cruci.



Jn prima (uminică ni se orbeşte despre 4fânta Cruce ca despre un simbol i'băitor, acum l-au ă'ut proorocii ec1iului &estament, crucea ca semn ales de (umne'eu pentrmântuirea noastră.

Jn (uminica iitoare om edea cum taina 4fintei Cruci se resfrânge şi asupra ietnoastre, cum fiecare creştin trebuie să-şi poarte cu linişte şi cu răbdare propria sa crucdupă modelul 4tăpânului Kristos, ştiind că fără răbdarea crucii nu se aunge la luminînierii.

8...9...pe Lolota$ în faţa Crucii.Câi n-au hulit atunci pe 0mnul - şi nu numai atunci -" iind muşcai de şerpii prpriilr lpatimi" dar şi cât de muli s-au tămăduit de rănile lr n veacurile ce au urmat

8...9

1ăcatele care năpădesc asupra noastră şi copleşesc adesea firea nostră cea pătimaşă sunt asemenşerpilor care încolăcesc prada lor şi$ cu muşcături iuţi şi viclene$ ne învăluie sufletele şi trupuri

vătăm"ndune din reu.

Ceea ce este însă şi mai trist este faptul că noi înşine$ care ne pl"nem uneori de muşcăturile altorne comportăm adeseori ca nişte şerpi faţă de semenii noştri. 1rin izbucniri de m"nie nedreaptă$ pr6iniri$ prin răutate şi cruzime$ prin m"ndrie deşartă$ prin viclenie şi minciună$ prin împotrivire adevăr$ prin lăcomie$ prin ameninţări$ prin clevetire şi răzvrătire muşcăm din cinstea altora$ dfericirea şi pacea lor şi a căminelor lor.

Câi dintre ni" creştinii" nu suerim din !reu veninul prpriilr nastre patimi sau din pricin

răutăii semenilr nştri Câi dintre semenii nştri nu sueră din cauza nastră" pentru că npurtăm unii cu alii asemenea unr şerpi vicleni şi veninşi" muşcându-ne şi vătămându-ne unpe alii

C"nd simţim că avem sufletele înrăite şi îmbolnăvite de propria noastră răutate$ sau c"nd suntemuşcaţi şi tulburaţi de răutatea semenilor noştri$ să nu ne răbim să ne răzbunăm$ ci mai înt"i facem aşa cum au făcut cei muşcaţi de şerpi în pustie$ care şiau întors privirile către şarpele cel aramă înălţat de !oise pe v"rful unui st"lp$ după porunca lui 2umnezeu. 2ar acel şarpe era numun simbol al Sfintei Cruci. =oi 7nsă să ne 7ndreptă$ cu ochii ini$ii nu către si$1ol ci căt7nsăşi Sf(nta Cruce a )o$nului şi către Cel >ăstignit pe ea. 6ui să%I spune$ toate durer

ascunse şi toate a$ărăciunile noastre 6ui să%I arătă$ $ai 7nt(i toate rănile noastre şi să%rugă$ să ne aDute şi să ne vindece.

Să facem şi noi măcar aşa cum fac cerbii din reiunile uscate şi cu mai puţină iarba curată dec"t pădurile şi munţii noştri. ;i$ sărmanii$ o dată cu iarba înhit fără să vrea şi destule musculiţe viermişori amari şi veninoşi$ care le amărăsc tot cerul urii lor. #ar c"nd nu mai pot răbda amarupornesc în oană mare către izvoare de apă limpede$ şi beau$ potolinduşi setea. Aşa îşi alină şi alină tot amarul.



4ot aşa să alergă$ şi noi la Sf(nta Cruce şi la Cel >ăstignit pe ea ca la cel $ai curat şi $li$pede izvor căci el 7nsuşi a zis B0ar cel ce va bea din apa pe care i- vi da ,u nu va mnseta n veac" căci apa pe care i- vi da ,u se va ace n el izvr de apă cur!ătare spre viaveşnicăBIoan 2,$2%.

Iar c(nd ne rugă$ 7n faţa Sfintei Cruci sau 7n faţa icoanei 6ui să nu fi$ acolo nu$ai ctrupul iar cu g(ndurile răsp(ndite 7n alte părţi ci să ne adună$ din risipire $intea toa

g(ndurile şi toate si$ţurile noastre av(nd toată 7ncrederea că ne află$ 7n faţa Celui ce npoate aDuta cu adevărat. Căci el a zis: BCerei şi vi se va daB /!atei I$I0. Să cerem cu încredere

+u se pate" rai creştini" ca cineva" care n!enunchiază n aa intei Cruci sau n aa ican8ântuitrului sau a intei ale 8aici şi se ra!ă cu lacrimi" cu credină şi cu tată cnvin!erecerând ajutr şi uşurare n necazurile lui" să nu primească ajutrul cerut" sau măcar luminun !ând izbăvitr" sau mân!âiere pe care n- mai pate primi de la nimeni altcineva. Lasemenea ppasuri de ru!ăciune şi de mân!âiere ne cheamă crucile svelte de pe intele nastEiserici" crucile ascunse şi tăinuite la piepturile nastre.

=e aşteapă icoanele şi slu6bele din Sfintele 9iserici.=e cheamă Însuşi 2omnul nostru #isus -ristos$ prezent în casele creştinilor$ dar mai ales pe SfinteAltare şi în Sfintele 3aine.

,l ne cheamă" zicându-ne tuturr şi iecăruia n parte# B;enii la 8ine ti cei stenii mpvărai şi ,u vă vi dihni pe viB Matei $$, !"%.

ă ascultăm !lasul Lui blând şi chemarea Lui stăruitare şi ne vm nvrednici de ajutrul Lude bunătatea lui" de mân!âierea Lui" de pacea Lui.

>mi



ărintele Arsenie Boca % redică la Înălţarea Sfintei Cruci - iua Crucii



#ntruna din c"ntările 9isericii$ alcătuită după 1salmii lui 2avid$ preamărim pe 2umnezeu cuvintele: R ânt este 0mnul 0umnezeul nstruA nălai pe 0mnul 0umnezeul nstru" şi nchinai aşternutului piciarelr Lui" că ânt esteW.

altă c"ntare bisericească$ preamărind crucea$ zice: R >cum vedem aşternutul unde au stăt

piciarele 5ale tăpâne...W R >stăzi cu adevărat cuvântul cel de 0umnezeu !răitr al lui 0avidluat sârşit" că iată arătat ne nchinăm şi aşternutului preacuratelr 5ale piciare.W

2eci p"nă la răstinirea 2omnului pe cruce$ crucea era lemnul morţii celei mai de ocară. 'rsintele ale patimi" isus a schimbat cara n slavă" ncât >pstlul 'avel nu !ăsea alt cuvânt care să se laude decât n Crucea 0mnului" mustrând pe cei ce sunt vrăjmaşii crucii.

2eci lemnul crucii a fost prevestit prin prooroci$ prin !oise şi prin 2avid. 1rin proorocul 2avid nporunceşte să ne închinăm Crucii$ aşternutului picioarelor 8ui$ că sf"nt este.

Gare de ce zice despre Cruce că e aşternut numai al piciarelr Lui

- /iindcă isus -a răsti!nit pe Cruce nu cu iina a dumnezeiască" ci cu irea menească" >dacel nu" ceea ce n !raiul pretului e tt una cu piciarele lui 0umneze



Să lămurim ceva şi din înţelesul crucii ca suferinţă.

uerina" necazurile" ncercările sunt cea mai necunscută cruce" deşi iecare are de dus câuna. 8ai ti se ra!ă lui 0umnezeu să-i scape de cruce. +u e bine aşa. , semn că amenii nucunsc rstul şi nu-i cunsc pe sini.

ată de pildă ce spune ântul 8arcu >scetul" că prin aceasta se cunaşte dacă are cinevdacă primeşte cu bucurie necazurile. 3ot acest sf"nt ne spune despre crucea încercărilor$ că penttrei pricini vin asupra noastră:

1. ca pedeapsă pentru păcatele ăcute (HpedeapsăB n !raiul bătrânilr nseamnă nvăare d

minte)A

@. pentru erirea de cele ce altel le-am aceA şi

9. pentru ntărirea virtuii. Hă nu spui că se pate câşti!a virtutea ără necazuri#

căci virtutea necercată n necazuri nu e ntărită %B (/ilcalia " p. @96. 66).

Cea mai rea încercare a vieţii este necazul morţii. Cum stăm faţă de o asemenea încercare F Atrebui să stăm şi mai liniştiţi ca faţă de cruce) fiindcă !"ntuitorul$ prin moartea Sa$ a schimbat nnumai rostul crucii din ocară în slavă$ ci a schimbat şi rostul morţii şi %a făcut bun. 'ână la ismartea era pedeapsă dată irii meneşti" plată a păcatului. 0e la nrân!erea mrii" prnvierea Gmului nu" martea" cea mai !rea ncercare a vieii acesteia" s-a schimbat n martepăcatului şi a izbăvirii irii meneşti. >şa ne nvaă . 8aFim 8ărturisitrul.

#ată de ce prăznuind Crucea vorbim de înviere şi a morţii omor"re.

Acestea sunt cunoştinţe duhovniceşti care dau cura6 vieţii acesteia$ îi dau înţeles şi o linişte cu atmai mare cu c"t e mai învolburată marea societăţii omeneşti.

#ată pe ce temelie stăm$ în praznicul înălţării$ c"nd zicem:



RCrucii 5ale ne nchinăm tăpâne şi sântă nvierea 5a lăudăm şi mărim %W

(sursa ra!ment din cartea Cuvinte vii - 'r.>rsenie Ec

ărintele Iachint al utnei % redici sensi1ile la praznicul Înălţării Sfintei Cruci şi la )u$inidupă Înălţarea Sfintei Cruci @Să $erge$ pe ur$ele )o$nului. uţin $ai ave$ de urcat şvo$ aDunge sus. Acolo ne vo$ odihni

anegiric la Înălţarea Sfintei Cruci

RCuvântul Crucii" pentru cei ce pier" este nebunieA iar pentru ni" cei ce ne mântuim" este puterlui 0umnezeuI ( Cr. 1"1)

#ubiţi credincioşi$ îndoit este praznicul de astăzi.

Înt"i$ este praznic de bucurie pentru că acum sa aflat lemnul cel m"ntuitor al Sfintei Cru

prin care sa împăcat omul cu 2umnezeu. Apoi$ este praznic de reculeere sufletească pentru că astăzi am auzit citinduse ;vanhe

sfintelor patimi ale 2omnului nostru #isus -ristos. 1raznic de bucurie$ pentru că astăzi sa înălţat Sf"nta Cruce în văzul întreii lumi$ praznic de întristare$ pentru că în ceasul acesta am fost cu mintea pe Lolota şi am văzut

2omnul răstinit pe cruce pentru noi



2e aceea$ pe feţele noastre se înt"lneşte z"mbetul împodobit cu lacrimi şi în inimi bucuria potolide întristare. 2eci noi să începem a răi mai înt"i cele pentru veselia praznicului$ apoi cele pentîntristare şi la urmă să scoatem folos din am"ndouă.

2ar mai înt"i să vă răspund la o întrebare. Când şi cum a luat naştere praznicul <nălării inCruci 2upă ce Sf"ntul Constantin împăratul ia biruit$ cu a6utorul Sfintei cruci$ pe !axenttiranul 4omei şi pe 8ichinie$ voievodul 4ăsăritului şia mutat capitala de la 4oma la 9izanţ$ pe ca

apoi la numit cu numele său$ adică Constantinopol. 2ar fiind în mare m"hnire pentru că nu şunde ar fi ascunsă Crucea 2omnului lui$ a trimis îndată la #erusalim pe Sf"nta ;lena$ maica sa$ ca afle Lolota lemnului Sfintei Cruci.

Însă mult trudinduse ea şi pe mulţi silindui săi descopere taina$ nu putea să o afle. Apoi$ auzind un iudeu bătr"n$ un anume #uda$ care ştia locul unde era înropată Sf"nta Cruce$ la silit pe acelaîndată a aflat sub o capişte$ la loc de mare necinste$ trei cruci de lemn şi atin"ndule pe r"nd dtrupul unui mort$ c"nd a înviat mortul au înţeles toţi care este crucea pe care sa răstinit -risto2upă o minune ca aceasta a chemat împărăteasa pe Sf"ntul !acarie$ patriarhul #erusalimului$ cu tclerul şi mulţime mare de norod şi au mers cu toţii c"nt"nd pe uliţele cetăţii$ av"nd înainte Sf"n

Cruce. 8a urmă$ voind tot norodul să sărute Crucea cea dătătoare de viaţă$ nu putea din pricimulţimii. 2e aceea$ lu"nd patriarhul Sf"nta Cruce$ a6utat de clerul său$ sa suit pe un loc înalt şridicat în sus spre văzul tuturor lemnul Crucii$ ca măcar cu vederea ei să se m"n"ie norodul. #credincioşii$ văz"nd semnul Sfintei cruci$ au striat cu toţii întrun las: @2oamne$ miluieşteB

7i de atunci$ în fiecare an la %& septembrie se prăznuieşte Înălţarea Sfintei Cruci /Sinaxar$ %septembrie0. #ar bucuria aceasta care sa păstrat din neam în neam cu preţ de s"ne ne sileşte şi noi să ne bucurăm acum$

− căci astă'i s-a aflat comoara cea mai scumpă şi mărgăritarul cel de mult preţ după ca

suspină creştinătatea.− +stă'i s-a aprins în lume iarăşi făclia lui Kristos, pe care o dorea de secole ;iserica sp

călău'ă.− +stă'i s-a găsit toiagul cel nebiruit care a 'drobit pe lucifer şi întru care toţi ne spriinim, c

numiţi cu numele Diului lui (umne'eu.− +stă'i s-a ă'ut semnul dumne'eieştii răscumpărări, cu care se înseamnă tot creştinul

păstrea'ă dreptarul credinţei strămoşeşti.− +stă'i s-a arătat steaua negrăitei bucurii care îndreptea'ă paşii pe urmele Marel

Mântuitor.

− +stă'i s-a descoperit sceptrul biruinţei lui Kristos, care biruieşte pe rămaşi, caîncununea'ă pe împăraţi, care smereşte pe cei mândri, care întăreşte pe cei asupriţi, caridică pe cei smeriţi.

− +stă'i s-a înălţat în lume Crucea, semnul împăcării, i'orul indurării, arma biruinţei, paăcredinţei, scara mântuirii, măsura iubirii, ancora nădedii, c1eia @aiului.

− +stă'i s-a ă'ut în lume Crucea, ;iserica cea ie şi masa ieţii, prestolul iertării, ăparugăciunii, podoaba creştinilor, întărirea mamelor, apărarea ăduelor, eselia copiiltoiagul bătrânilor, nădedea sărmanilor, bucuria călătorilor şi lauda muritorilor.

− +stă'i a răsărit în milocul lumii 9omul :ieţii, dintru care se îndestulea'ă săracii pământulu



− +stă'i s-a înălţat pe cerul ;isericii luceafărul cel luminos, care sfinţeşte sfintele lăcaşucasele noastre şi pe toţi creştinii praoslanici.

− +stă'i se bucură 4fânta lena cu toate popoarele, Ierusalimul cu toate marginile lumii.<eniţi dar$ toţi iubitorii de -ristos$ să vedem Crucea 2omnului cea stropită cu scump s"nele 8u<eniţi toate popoarele să privim cu evlavie semnul 5iului mului prin care neam împăcat 2umnezeu. <eniţi toţi credincioşii$ mici şi mari$ tineri şi bătr"ni$ bărbaţi şi femei$ să ne închinăSfintei Cruci şi sărut"ndo cu credinţă$ întrun las să striăm: @2oamne$ miluieşteB

#ubiţi credincioşi$ îndoit este praznicul de astăzi$ îndoit este şi înţelesul Sfintei Cruci. Crucea esmai înt"i semnul cel mai sf"nt al creştinităţii$ care sa stropit cu scump s"nele lui -ristos$ essteaul 9isericii creştine$ pe care îl poartă de douăzeci de veacuri şi în vremuri de pace şi în vremude furtună.

Crucea este primul prestol pe care Sa 6ertfit -ristos$ între biserică şi altar$ adică între păm"nt şi ceîntre om şi 2umnezeu$ săv"rşind astfel prima Sf"nta 8iturhie ca !iel şi !are Arhiereu.

− Crucea este tronul care a odi1nit pe (omnul când a fost loit de oameni.− Crucea este scara care suie sufletele creştinilor la cer.− ste scut în tot felul de ispite,− leac de indecare în boli,− armă de apărare împotria diaolilor, patimilor şi poftelor, pe care suntem datori să

cinstim, să o purtăm şi să o lăudăm cu toată elaia nu ca pe un c1ip cioplit sau ca pe ulemn de batocură, ci ca pe o armă de apărare şi de mântuire.

a aceasta ne îndeamnă şi marele 9ael când 'ice) Rar mie să nu-mi ie a mă lăuda ără numn Crucea 0mnului nstru isus rists" prin care lumea s-a răsti!nit pentru mine şi eu pentrlumeI (:al. 6" 1).

#ată în puţine cuvinte ce este Sf"nta Cruce. 0ar cine va putea spune cât de mare este puterea ei

Crucea sfinţeşte bisericile şi sfintele altare$crucea împodobeşte casele creştinilor$crucea străluceşte pe veşminte$ pe icoane$ pe sfintele lăcaşuri$crucea se odihneşte pe ruma6ii credincioşilor$crucea sfinţeşte cu însemnarea ei pe preoţi$ea pooară la noi 2uhul Sf"nt$cu semnul ei se prefac Sfintele 3aine$ se sfinţeşte untdelemnul$ aheasma$ icoanele$ caseloamenii şi toate cele de sus din cer.

>cl unde este ânta Cruce de aă este şi rists" iar unde lipseşte crucea lipseşte şi <nsu rists.

Crucea împacă popoarele,crucea pierde ră'boaiele,crucea linişteşte mările,crucea potoleşte furtunile,



înmulţeşte 1oldele, sporeşte sănătatea, alungă bolile, împerec1erile, tunetele şi toată răutatea.Crucea înalţă la cer şi coboară în iad,crucea înie pe cei smeriţi şi omoară pe rămaşii ei.

9e cei buni îi adună, pe cei răi îi risipeşte, pe 1ulitori îi de'bină, pe cei ce rabdă încununea'ă.Crucea naşte pe om, îl creşte, îl desăârşeşte.

Crucea îmbărbătea'ă, apără, pă'eşte, uneşte,crucea leagă cerul cu pământul.

#ată deci pentru ce semnul crucii se înt"lneşte peste tot: în m"inile păstorilor$ în inimile preoţilor$ s"nul mamelor$ la pieptul sărmanilor$ la căpăt"iul bolnavilor$ la răscrucea drumurilor$ la marinmormintelor.

1e aceasta o cinstea !aica 2omnului$ cu aceasta se lăuda marele 1avel /Lal. *$ %&0$ pe aceasta propovăduito şi au înfipto peste tot în lume Sfinţii lui -ristos$ Apostolii.

− Cu aceasta se însemnau mucenicii în ăpaia focului,− cu aceasta se îngrădeau cuioşii pustnici în noianul ispitelor,− cu aceasta se mângâiau străbunii noştri în remuri de dureri şi de restrişte.− Cu aceasta se însemnea'ă tata dimineaţa când pleacă la câmp să câştige pâinea cea de toa

'ilele.− Cu aceasta îşi îngrădeşte mama copilul pe care îl ţine culcat la pieptul ei.− Cu aceasta se întremea'ă călătorii când pleacă pe mare, departe.− Cu aceasta se însemnea'ă întotdeauna săracii, ăduele, orfanii, bolnaii şi toţi fiii ;iseric

lui Kristos.− Cu aceasta se cade să ne însemnăm şi noi credincioşii în orice reme şi în orice loc.− 9e aceasta se cade să o şi purtăm cu mare elaie la grumaii noştri, în casele noastre,

inimile noastre.− 9e aceasta cu credinţă să o sărutăm şi să o lăudăm, căci pentru aceasta ne-am şi adun

astă'i într-un număr mai mare, ca împreună să ne înc1inăm lemnului celui de iaţă dătătoal 4fintei Cruci.

2ar printre noi sunt unii ce se numesc cu numele lui -ristos şi care în loc de laudă în6ură Sf"nCruce. 9a$ ce este şi mai rav$ unii se leapădă de ea ca de un semn de bat6ocură. Aceştia su

sectanţii$ care sau întins prin toate satele şi oraşele. =oi însă să zicem cu Sf"ntul 1avel: RCuvântCrucii" pentru cei ce pier" este nebunieA iar pentru ni" cei ce ne mântuim" este puterea lu0umnezeu.I ( Cr. 1" 1). 7i chiar dacă unii din oameni o în6ură şi se leapădă de ea$ să nu uităm diavolii cred în ea şi se cutremură de puterea ei. 2e aceea$ acolo unde însemnează Sf"nta Cruce izonesc demonii$ se potolesc ispitele$ se liniştesc "ndurile$ slăbesc bolile$ saltă inimile.

Spun Sfinţii 1ărinţi că de nimic nu se tem diavolii ca de sabia Sfintei Cruci. 2e aceea două lucrunu pot ei să nălucească spre amăirea noastră: chipul !aicii 2omnului şi semnul Sfintei Cruci.



Am spus p"nă aici despre Cruce că este steaul cel nebiruit al creştinătăţii$ care revarsă peste tonenumăratele daruri şi puteri dumnezeieşti.

În al doilea înţeles însă$ Crucea este simbolul suferinţei în această viaţă pentru 2umnezeu$ pentdreptate$ pentru viaţa de veci. #ar calea crucii este sinura cale pe care trebuie să merem pentrune înt"lni cu -ristos$ după cum Însuşi ne spune: R0e vieşte cineva să vină după 8ine" să lepede de sine" să-şi ia crucea şi să-8i urmeze 8ieI (8arcu " 94). 1e această cale a mers m

înt"i Însuşi !"ntuitorul nostru$ duc"nd crucea şi suferind pentru noi.Aţi auzit Sf"nta ;vanhelie de astăzi. Cunoaşteţi desiur taina răscumpărării omului prin patimi2omnului Căci 5iul lui 2umnezeu a venit în lume să m"ntuiască lumea de păcat. Sa făcut toapentru noi. A propovăduit cu cuv"ntul$ cu fapta$ cu minunile. A învăţat$ a certat$ a vindecat$ a tărăutate$ a pus untdelemn pe rane. 3oate lea făcut bine. 2ar oamenii iubitori de păcat nu 8au primnu 8au ascultat. 8au izonit$ 8au leat$ 8au dus în adunările lor. 5iii casei lui #srael sau lepădde ;l şi 8au dat în m"inile romanilor.

1e cine vreţi să vă slobozesc întrebă 1ilat D pe -ristos sau pe <aravaF

1e <arava răspundeau iudeii.2ar ce să fac lui -ristos$ ce se zice #isusF D #a8$ ia8$ răstineşte8D 1e impăratul vostru să8 răstinescFD =oi avem împărat pe Cezarul. =u ne trebuie împărat pe fiul !ariei =u vrem împărat un pescalileean$ sărac şi desculţ 2ar ce rău a făcutF răspundea din nou 1ilat.#ar iudeii$ cu ochii îns"neraţi de furie$ răspundeau: Acesta ia sufletele noastre /#oan %G$ +&0. Acesmustră pe faţă ca nimeni altul fărădeleile noastre$ Acesta strică obiceiurile noastre$ Acesta vinde

pe bolnavi s"mbăta$ Acesta ne izoneşte cu funia din templul lui Solomon şi alună pe zarafi răstoarnă mesele cu baniH #ată c"te rele ne face şi de c"te pedepse este vrednic. 2eci$ o$ 1ilate$ mai sta pe "nduri$ ia8 din ochii noştri că nu8 mai putem suferiH @4ăstineşte8$ răstineşte8/#oan %,$ *0. 7i sa biruit de lasul lor pă"nul 1ilat şi sa lepădat de ;l şi 8a dat pe ;l în m"inlor$ ca pe o oaie spre 6unhiere şi #au făcut oamenii c"te au vrut 8au leat$ 8au scuipat$ 8abătut$ 8au dezbrăcat de hainele 8ui şi pun"ndu# o cruce rea în spate$ 8au scos afară de tabără să sufere acolo moarte de cruce pentru cei din tabără$ pentru oameni. 7i a stat acolo trei zile şi trnopţi$ pe cruce şi în morm"nt$ între cer şi păm"nt$ între noi şi 2umnezeu$ făc"nduSe priveaînerilor şi oamenilor şi demonilor$ m"ntuind astfel sufletele noastre.

ată deci isprăvile crucii" iată cât de mare este puterea suerinei% > suerit cu trupul rists şi a vindecat lume. > dus crucea ,l ntâi şi astăzi se dihnesc atâtea ppare sub braele mântuitare. 0ar nu ne vm putea bucura de ajutrul Crucii lui rists dacă nu ne vm sili ni să ducem n viaa aceasta cu smerenie şi răbdare" aşa cum a dus- ,l dimpreună cu tinii.

2esiur$ a ne închina Sfintei Cruci şi a o purta este prile6 de mare bucurie sufletească$ dar a ducrucea necazurilor$ a suferi pentru dreptate$ a răbda toate pentru -ristos este pricină de întristare$ lacrimi şi durere. 2eci precum #isus -ristos a m"ntuit lumea numai duc"nd crucea şi suferind pent



ea$ tot aşa şi noi$ nu ne vom putea m"ntui numai închin"ndune Sfintei Cruci$ dacă nu vom şi sufecrucea necazurilor păm"nteşti.

Să cinstim Sf"nta Cruce$ dar să o şi purtăm cu bucurie. Adică să facem ce a făcut 2omnul. Să unibucuria cu întristarea$ credinţa cu fapta bună. 7i să nu uităm că înt"i trebuie să suferim$ să chinuim$ să răbdăm ranele crucii şi numai la urmă să ne bucurăm de odihna şi de răsplata ei. os esdurerea$ osteneala$ iar bucuria şi pacea numai acolo sus pe Lolota sunt. 8a aceasta ne îndeamnă

Sf"ntul 1avel$ zic"nd: R?rmătri acei-vă mie" railr" precum şi eu lui ristsI ( Cr. 11" 1). 0ar are unde ne cheamă ântul 'avel 'e 5abr" să vedem lumina cea nenserată La nundin Cana :alileii" să bem vin ales au n pustie" să ne săturăm de peşte şi de pâine au ncheamă n altă parte =u$ fraţilor. !arele Apostol ne cheamă la suferinţă$ pe Lolota) acolo suspini$ cuie$ oţet şi fier$ căci şi el$ urm"nd pe 2omnul$ lea răbdat pe toate acestea. 7i de voiţi pildvoi aduce în mi6loc pilda trandafirului$ care are flori aşa de frumoase$ dar şi spini aşa de mul3randafirul închipuieşte Crucea lui -ristos. 5lorile crucii sunt darurile ei: vindecarea bolilizonirea dracilor$ înmulţirea roadelor$ m"ntuirea sufletelor. #ar spinii crucii sunt necazurile creşterea copiilor$ răbdarea bolilor$ a ocărilor pe nedrept$ sărăcia$ lipsa$ foamea$ postul şi toa

osteneala pentru -ristos.

ubii credincişi" ne!răită este cinstea intei Cruci şi n cer şi pe pământ. ,a străluceşte n a'reasintei 5reimi.

9e ea o lauda Maica (omnului. i i se înc1ină 4finţii toţi. 9e ea o înconoară îngerii. 9e ea o poartă 1eruimii şi serafimii.

9e ea o împodobeşte lumina soarelui. 9e ea o încununea'ă stelele.4ub braţele ei aleargă popoarele creştine.

9e ea o slăesc credincioşii. 9e ea o laudă preoţii. Jn faţa ei se pleacă tot genunc1iul omenesc.

3i dacă aşa de mare este slava intei Cruci şi de nelipsită puterea şi ajutrul ei" ce datrii aveni creştinii aă de ea

⇒ 4ă o cinstim ca pe cel mai de preţ odor al ;isericii,⇒ să ne înc1inăm ei cu toată elaia şi să o sărutăm în fiecare 'i cu credinţă/⇒ să o purtăm întotdeauna la gruma'ul nostru în locul altor obiecte nefolositoare.⇒ 4ă ne însemnăm cât mai des cu 4fânta cruce, în tot locul şi toată remea după 4fântul fre

4irul%, dimineaţa, peste 'i, seara, noaptea, la muncă, la masă, pe drum.⇒ 4ă facem drept semnul crucii pe feţele noastre, iar nu strâmb şi în grabă, aşa cum obişnui

noi.⇒ 4ă aem fiecare 4fânta cruce în casele noastre şi să-i citim când putem câte un acatist.



=oi însă ce facemF Nnii dintre noi în6ură Sf"nta Cruce$ ca nişte hulitori ai lui -ristos. Alţiisocotesc semn de bat6ocură$ ca ereticii. Alţii neli6ează să o poarte la pieptul şi în casele lor. Nnii ruşinează să o facă de ochii oamenilor$ iar alţii o fac$ dar repede şi str"mb$ spre a lor os"ndă. 7i dala aceasta mai adauă şi o viaţă păcătoasă$ desfr"nată$ plină de ură$ de răutate$ de pofte şi beţii$ apsă înţeleem de ce suferim aşa de mult sau de ce ne ruăm şi nu ne mai aude 2umnezeu.

#ar de voim să ne audă 3atăl Ceresc c"nd ne ruăm$ mai înt"i să ne pocăim de păcate$ apoi să n

ruăm cu multă evlavie şi stăruinţă. Să nu mai în6urăm Sf"nta Cruce$ ci să o însemnăm drept pfeţele noastre şi să înălţăm m"ini curate spre 2omnul$ asemenea lui !oise. Căci atunci c"nd !oiţinea m"inile sus la ruăciune$ în chipul crucii$ evreii îi biruiau pe amaleciţi în pustiul Arabiei) ic"nd lăsa m"inile 6os$ atunci Amalec învinea. 2eci a ţinut !oise m"inile în sus la ruăciune p"nc"nd poporul a biruit pe toţi amaleciţii. Aşadar$ să facem şi noi la fel c"nd ne încon6oară ispitel!oise închipuieşte pe fiecare creştin. !"inile întinse arată semnul crucii. Amalec este diavolul toate patimile lui. 1ustiul Arabiei este lumea aceasta pustie de draostea lui -ristos. 2eci c"nprime6diile şi patimile lui Amalec ne împresoară$ să alerăm ca !oise pe munte$ adică la Sf"n9iserică şi aici să ne ruăm în faţa Sfintei Cruci cu toată evlavia$ zic"nd: @2oamne$ armă asupdiavolilor crucea 3a o ai dat nouă$ că se scutură şi se cutremură nesuferind a căuta spre puterea ei.

/3roparul Sf"ntului !aslu0

=u ne lăsa dar să pierim în cursele vră6maşilor$ ci a6utăne cu puterea Crucii 3ale. =eam pus c"ndnăde6dea în tăria noastră. Am vrut să biruim fără a6utorul crucii. Am vrut să ne facem o viaţă fericipe păm"nt$ fără dureri şi lacrimi$ dar iată că nu am putut. =eau cuprins acum păcatele$ neau smebolile$ neam înrozit de frica morţii$ neam speriat de înfricoşatul Amalec. 2eci cădem acum 3ine D iartăne$ primeştene$ miluieştene pe noi$ fiii veacului acestuia$ căci pentru aceasta neaadunat astăzi la 9iserica 3a$ ca să ne mărturisim păcatele noastre şi împreună @Crucii 3ale să nînchinăm şi sf"ntă Învierea 3a să o lăudăm şi să o slăvim în veciB. Amin.



ărintele Iachint al utnei % Cuv(nt la )u$inica după Înălţarea Sfintei Cruci

RCel ce vieşte să vină după 8ine să se lepede de sine" să-şi ia crucea şi să-8i urmeze 8ie(8arcu " 94)

#ubiţi credincioşi$ !are este taina şi puterea Sfintei Cruci 2e la facerea omului şi p"nă la întrupar2omnului nostru #isus -ristos$ nu a fost cunoscut semnul Sfintei Cruci$ nu se ştia că prin ea se vm"ntui tot neamul omenesc. 9a$ din contră$ crucea era socotită ca un semn de ocară. Cu toaacestea$ crucea şi atunci făcea minuni. ;a şi atunci lucra în lume$ dar nu direct$ ci prin închipuirprin simboluri.

Simbolurile cele mai obişnuite ale Sfintei Cruci din <echiul 3estament sunt:− pomul cunoştinţei binelui şi răului, din milocul @aiului,− toiagul lui Moise, care prin întruc1iparea crucii a despărţit în două apele Mării @oşii/−

lemnul care a îndulcit apele cele amare ale mării din pustiul +rabiei/



− şarpele cel de aramă, care a fost înălţat pe stâlp înalt în milocul poporului,− toiagul lui +aron care odrăslise etc.

Semnul Sfintei Cruci a mai fost închipuit de #saac$ care a binecuv"ntat pe fiul său #acov cu m"inîncrucişate şi de !oise$ care a stat cu m"inile întinse la ruăciune$ în formă crucii$ p"nă ce evreii abiruit pe amaleciţi /#eşire0.

2ar taina crucii este ascunsă de la început în toată zidirea$ căci toate sunt făcute în chipul cructoate se mişcă în forma crucii. 7i pentru ce toate acesteaF 'entru că taina mântuirii lumii pe crucprin patimă" prin suerină" a st de la nceput rânduită de 0umnezeu şi ascunsă n iecaăptură.

Ce este altcea o pasăre care 'boară, dacă nu o cruce care înfruntă ânturile şi biruieşînălţimile ă'du1ului8Ce este un fir de iarbă sau o floare cu petalele desfăcute, dacă nu o cruce împodobită în mde culori8Ce este un copac cu crengi şi frun'e, dacă nu un turn înalt cu multe şi nenumărate cruci8Ce este cerul înstelat, dacă nu un coor minunat cusut cu cruci de stele de mâna neă'utul

(umne'eu, stele care se mişcă şi răspândesc ra'e de lumină numai în forma crucii8

2ar cel mai puternic simbol al crucii este însuşi omul. 2eci$ p"nă la întruparea 2omnului$ cruclucra în lume numai prin umbre şi închipuiri$ iar la înălţarea 2omnului pe Cruce ea sa sfinţit$primit puteri dumnezeieşti$ sa umplut de daruri$ a devenit scară către cer şi stea de biruinţă creştinătăţii. 0in clipa când crucea ca mamă L-a purtat pe rists pe braele ei şi L-a arătn!erilr şi amenilr" din clipa aceea crucea nseamnă Rlun!imea" lăimea şi nălimea dra!stlui 0umnezeuI aă de ni" amenii ( ântul :ri!rie de +Jssa).

#ar după alţi t"lcuitori$ crucea se poate înţelee şi altfel. Eraul vertical al crucii nseamnă putere0umnezeirii" care veşnic rămâne neschimbată şi stăpâneşte tate cele de sus şi cele de js" ibraul rizntal al crucii nseamnă tată lumea cea zidită" care atârnă de purtarea de !rijă a l0umnezeu. 3i acl unde se ntâlnesc braele crucii" acl se ntâlneşte 0umnezeu cu muacl se mprieteneşte cerul cu pământul" acl este altarul inimii meneşti" acl se nalEiserica dra!stei creştine" acl arde veşnic cul dumnezeieştii iubiri.

2upă patima cea de bunăvoie$ umbrele au dispărut$ tainele sau descoperit$ blestemul sa schimb

în binecuv"ntare$ moartea în izvor de apă nouă$ morm"ntul sa transformat în biserica creştină$ toiaul lui !oise sa înlocuit cu toiaul Crucii lui -ristos. #ată roadele draostei lui -ristos. #aisprăvile crucii de două mii de ani 7i primul care nea iubit at"t de mult a fost Cel care nea zidit$fost Cel care a dus înt"i crucea pentru noi$ adică #isus -ristos$ !"ntuitorul lumii.

0ar pentru mântuirea nastră nu a st numai atât" ⇒ ca Kristos să stea pe cruce şi noi pe scaune, l sus şi noi os,⇒ l să sufere pentru noi şi noi să ne desfătăm sub crucea ui,⇒ l să bea oţet şi fiere iar noi să ne îmbătăm de in,⇒

l să rabde spini şi suliţa pentru noi, iar noi să primim cununi de biruinţă,



⇒ l să prieg1e'e, iar noi să dormim,⇒ l să-şi dea iaţa pentru noi, iar noi să luăm iaţa şi cinstea semenilor noştri.

− (acă Kristos 'ideşte, iar noi dărâmăm, în 'adar mai trăim.− (acă Kristos adună, iar noi risipim, spre osândă ne-am născut.− (acă Kristos suferă, iar noi ne eselim, fără folos trăim, căci nu ne mântuim.

Ce trebuie dar să acem ca să ne mântuim Să facem ce a făcut şi #isus -ristos. Adică să ducecrucea vieţii noastre asemenea 8ui$ aşa cum ne vorbeşte ;vanhelia de astăzi. Auziţi ce zi2omnul: RCel ce vieşte să vină după 8ine să se lepede de sine" să-şi ia crucea şi ă-8i urmez8ieI (8arcu " 94). =u zice ca tot omul săşi ia crucea$ ci numai @cel ce voieşte să vină dup!ineB. ;edei cât de mare este vina şi libertatea mului +ici <nsuşi rists nu i- răpeşte. >pi# Rsă se lepede de sineI . Cum >dică să se lepede de ptele sale" de plăcerile trupului săde lăcmie" de z!ârcenie sau de haine scumpe" de vile sale" de truia vieii acestea şi de tpăcatul.

3i după aceea ce să mai acă Ră-şi ia crucea saI. =u spune să ia crucea lui -ristos$ ci fiecare a sa cruce şi so poarte. Căci -ristos sinur Îşi poartă crucea 8ui.

Adică cei căsătoriţi săşi ducă crucea vieţii de familie$ văduvele D crucea văduviei$ fecioarelecrucea fecioriei$ căluării D crucea pustniciei$ bolnavii D crucea suferinţei.

ar după ridicarea crucii" ce trebuie să mai acă creştinul Ră-8i urmeze 8ieI - zice 2omnNndeF 1e 3abor$ unde este at"ta bucurie şi luminăF =u Sau la malul 3iberiadei$ să se îndestuleze peşteF =u Sau în pustie$ să se sature din p"inile cele înmulţiteF =u 2ar unde să# urmeze -ristosF Acolo unde a mers şi ;l$ adică acolo$ pe Lolota sau în văzul lumii şi al înerilor. 7i ce

facă acoloF Să se odihnească de caleF =u Să facă ce a făcut şi 2omnul. Să se răstineasîmpreună cu ;l şi alături de ;l$ acolo$ afară de tabără$ ca să şi învieze o dată cu ;l. Adică să sufeocările oamenilor$ să sufere necazurile vieţii$ să biruiască ispitele trupului$ să primească palme spini pe frunte de la rude$ de la prieteni şi chiar de la copiii săi$ apoi să moară ru"nduse pentru eAcesta este drumul$ aceasta este calea m"ntuirii şi acesta este paharul lui -ristos.

0ar pate cineva mă va ntreba# Când peste tt cresc atâtea lri" când pământul este plin datâtea rade" de sare şi izvare" de lumină şi atâtea desătări" pentru ce mă sileşti să prt spate cruce atât de !rea" să suăr spini şi cuie n tată viaa mea Gare eu nu am acelaşi drep

la viaă" la ericire pe pământ ca şi ceilali ameni Gmule" nu-i ac ie strâmbătate% >cestea nsunt cuvintele mele" ci ale lui isus rists. 3i nici ,l nu te sileşte pe tine să sueri mpreună c,l şi să te răsti!neşti alături de ,l. Căci <l auzi ce zice# numai Rcela ce vieşte să vină dup8ineI. ,l nu-l sileşte pe m" ci numai l cheamă. +u-l tra!e de mână" dar viaă ntrea!ă aşteaptă să vină la pcăină. 0acă vieşti viaa" vin. 0acă iubeşti martea şi lumea" rămâi plc. 0acă crezi că nu vei muri şi că vei i ericit ără rists" mer!i pe calea cea lată a pierzăriar dacă Riubeşti-viaa şi dreşti să vezi zile buneI ('s. 99)" sileşte-te să mer!i pe calea cen!ustă a pcăinei.



>ltul pate iarăşi va ntreba# 0ar pentru ce atâta chin" suerină" cuie" spini şi cruce pentrists n tată viaa aceasta 1entru m"ntuirea sufletelor noastre$ căci auzi ce zice mai deparSf"nta ;vanhelie: RCine va vrea să-şi mântuiască suletul său M prin desătări M pierde-l-va eiar cine şi va pierde suletul său M prin necazuri M pentru 8ine şi pentru ,van!helie" acela se vmântui pe el. Căci ce va lsi mului de ar dbândi lumea şi-şi va pierde suletul său au ce vda mul n schimb pentru suletul săuI (8arcu " 9=-9*).

0eci tată steneala creştinului pe pământ este spre a-şi mântui suletul său şi a dbândi viaveşnică. uletul este scânteia lui 0umnezeu n trupul mului" este cmara ascunsă n arinacestei viei. 3i cine reuşeşte să ale această cmară" acela a alat ttul. Cine reuşeşte să ale prists n suletul său" prin credină şi apte bune" acela a dbândit suletul său şi se amştenitr al vieii de veci. uletul se primeşte de la 0umnezeu prin zămislire. e curăă dpăcatul strămşesc prin baia btezului" se păstrează curat prin pcăină şi apte bune.

5ericit cel ce ştie cum săşi m"ntuiască sufletul său. 5ericit cel ceşi duce cu răbdare crucea viesale. 5ericit cel ce voieşte şi se sileşte să meară pe calea cea str"mtă$ care duce la -ristos

#ubiţi credincioşi$ am auzit că 2omnul nostru #isus -ristos nea poruncit celor ce voim să8 urmăca fiecare săşi poarte crucea sa.3i care sunt cele mai bişnuite cruci pe care le partă amenii

⇒ Crucea căsniciei,⇒ crucea creşterii copiilor,⇒ crucea fecioarelor,⇒ crucea ăduelor,⇒ a bătrânilor,⇒ a bolnailor,⇒ a pustnicilor şi⇒ a tuturor necăiţilor.

Căci fiecare om îşi are pe păm"nt crucea sa de dus$ îşi are partea sa de suferinţă. #ar de felul cum îduce crucea sa depinde însăşi m"ntuirea sufletului său.

7i pentru că văd înaintea dvs at"ţia copilaşi care stau l"nă icoana !aicii 2omnului$ ca un buchet

crini$ voi căuta să vorbesc înt"i de crucea celor căsătoriţi. Cu adevărat$ rea şi nu uşoară este cruccăsniciei. Că cei în6uaţi cu taina nunţii sunt datori săşi ducă cu multă răbdare$ p"nă la moartcrucea familiei. Cei căsătoriţi sunt datori săşi păzească cinstea casei lor$ sunt datori să nască copiisăi crească în frica lui 2umnezeu. Sunt datori să rabde at"tea necazuri$ dureri$ lipsuri$ sărăcie$ bofrică$ prime6die pentru viaţa şi viitorul copiilor lor$ ba uneori săşi dea şi viaţa pentru salvarea lor.

=u uşoară este şi crucea celor ce şiau ales să trăiască în feciorie. Aceştia toată viaţa trebuie săpăzească simţurile lor$ să se lupte cu "ndurile rele$ săşi încină trupul cu crucea postului şi să roae neîncetat.



!ai rea este crucea căluărilor. Aceştia trebuie să se lupte direct cu diavolii. ;i şiau ales trăiască o viaţă străină de a tuturor. ;i trebuie să se lupte împotriva lor$ să răstoarne leile firii$ urmeze înerilor$ să imite pe -ristos$ săi a6ună din urmă pe Sfinţi. ;i au datoria să se roaneîncetat$ săşi facă buzele biserică şi inimile tron dumnezeiesc. ;i au datoria săşi înfr"neze trupumintea şi toate simţurile de la tot păcatul) adică săşi îmbl"nzească simţurile$ săşi stăp"neassăltările trupului şi săşi robească pe trup duhului. Să fie cu pl"nsul înlăuntru$ cu lacrimile în ochcu "ndul la moarte$ cu mintea în cer şi cu inima la 2umnezeu.

Lreu de dus este şi crucea bătr"neţii$ c"nd omul este părăsit de toate: şi de puteri şi de sănătate$ şi prieteni şi de bucuria vieţii. Atunci$ @c"nd vor pieri toate "ndurile luiB$ el trebuie să se lupte frica morţii$ cu mustrarea conştiinţei şi cu duhurile răutăţii care lau robit în viaţă.

2ar crucea suferinţei$ a bolilor$ cine o va putea purtaF Că cei ce zac pe patul suferinţei nu mdoresc nimic în viaţă$ dec"t c"te un pahar cu apă săşi răcorească arşiţa bolii. ;i nu mai năluceavere$ nu mai vor case frumoase$ nici cinste de la oameni. =u mai vor să se certe cu nimeni$ nici se 6udece$ nici să se desfăteze$ nici să se veselească. ;i nu pot să mai uste din dulceaţa acestei vieCi uscaţi de suferinţă$ arşi de focul durerii$ deznădă6duiţi de deşertăciunea acestei vieţi$ zac părăs

de toţi pe patul suferinţei$ aştept"nd o zi mai senină pentru ei. 7i aşa dorm puţin$ cu năde6dvindecării$ dar de multe ori soarele nu mai răsare pentru ei niciodată.

Lrea este şi crucea văduviei$ a sărmanilor şi orfanilor$ că toţi aceştia nu mai aud cuv"nt bun şi lde m"n"iere în casa lor. =u mai au p"ine caldă pe masa lor$ nu lemne la vreme în vatra lor$ nu bde prisos în m"na lor$ nu haină roasă în cuierul lor. 2e peste tot aud cuvinte de ocară$ de r"s şi necinste. 7i aşa$ cu durere îşi măn"ncă p"inea lor$ cu lacrimi îşi udă perna lor şi cu suspinuri îşi trzilele lor. =umai 2umnezeu îi m"n"ie şii întăreşte în drumul vieţii lor.3i aşa" railr" iecare creştin şi are de dus cruce n viaa aceasta. ar cine spune că nu sim

!reutatea crucii sale" acela mincins este şi rb al veacului acestuia. ar cine nu vrea să-şi crucea şi să urmeze lui rists" acela străin este de rists şi nu va vedea aa Lui n veac.

#ubiţi credincioşi$ sus să avem inimile. 2aca viaţa noastră este o cruce şi dacă numai prin cruputem a6une la 2umnezeu$ ne putem m"ntui$ apoi avem datoria să ne purtăm fiecare crucea viepe care nea r"nduito bunul nostru !"ntuitor. #ar cine vrea săşi uşureze crucea sau chiar să şilepede pe cale$ acela trădător este şi va fi 6udecat cu #uda$ v"nzătorul.

1ărinţii care vor săşi uşureze crucea căsniciei omor"nduşi pruncii lor$ aceia nu sunt creştini$

uciaşi şi cu aceştia vor fi 6udecaţi.

5ecioarele şi văduvele care îşi pierd răbdarea în focul ispitelor şişi leapădă crucea$ făc"ndse casădezmierdărilor mai înainte de leiuita nuntă$ acelea roabe sunt ale lumii$ iar nu mirese ale l-ristos.

9olnavii şi bătr"nii care se deznădă6duiesc de viaţa lor$ care c"rtesc în suferinţa lor$ care blesteamă în aşternutul lor$ care îşi doresc moartea şi nu se lasă în voia 2omnului$ aceia cu rmoarte se sf"rşesc şi nu vor scăpa de os"ndă.



1ăstorii şi pustnicii care nuşi păzesc dreătoria lor$ care îşi calcă 6urăm"ntul lor$ care dorm toieele lor$ care beau şi se veselesc$ în timp ce turma lor este sf"şiată de lup$ aceia mai rea os"ndec"t toţi oamenii vor lua. Căci @slua care cunoaşte mult$ mai mult se va bateB.

#ar dacă vrem să scăpăm de toate acestea$ să ne ducem cu răbdare şi credinţă crucea vieţii. 3ăcusmeriţi$ liniştiţi$ cu ruăciunea în minte şi cu privirile spre cer$ să merem pe urmele 2omnulu=imeni să nu se împuţineze$ nimeni să nu c"rtească. 1uţin mai avem de urcat şi vom a6une su

Acolo ne vom odihni.2umneavoastră$ părinţilor$ trudiţivă ziua şi noaptea pentru hrana şi buna creşte a copiilor) marăsplata veţi lua dacă veţi face din ei creştini buni şi fii credincioşi 9isericii şi societăţii. 8ăsacopiii$ c"t sunt mici$ să se 6oace$ să se bucure$ să slăvească pe 2umnezeu$ căci ei imită pe îneri. =le spuneţi necazurile pe care le aveţi. Ascundeţivă lacrimile de ochii lor. 7i aşa$ fiecare să urme2omnului nostru #isus -ristos. Cei bolnavi să ceară răbdare$ bătr"nii m"n"iere$ săracii hranvăduvele adăpost şi cu toţii m"ntuire. =imeni să nu fuă de l"nă 2omnul$ nimeni să nu se ruşinede crucea şi ranele 8ui. Căci m"ntuirea noastră şi a lumii numai prin cruce şi prin rane se va săv"rAmin.

(din# 'ărintele achint al 'utnei" ,ditura Eizantină" @77

r. rof. )r. Constantin ,aleriu Crucea este se$nul schi$1ului de iu1ire 7ntre )u$nezeu ş

noi



ertfă şi altar de 6ertfă$ crucea este în acelaşi timp @semnul lui -ristosB şi al creştinismului. ;stdupă Sf"nta Scriptură: @Semnul 5iului muluiB. R>tunci se va arăta pe cer semnul /iulGmuluiI spune !"ntuitorul însuşi Matei 66I:, #?%.

Eiserica a văzut n acest semn crucea 0mnului. Către această înţeleere ne conduc mărturisirSfintei Scripturi.

• Aşa de pildă$ Rsemnele săvârşite de 8ise prin tia!ul lui /#eşire #<$ >%>0$ care e preinchipuire a crucii.

• Sau semnul din viziunea lui #ezechil$ c"nd proorocul aude: @H5reci prin mijlcul cetă prin erusalim" şi nsemnează cu semnul tău D adică al crucii /litera @itauB în alfabetul vecrec avea exact forma crucii0$ pe runte" pe amenii care !em şi care plân! din caumultr ticălşii care se săvârşesc n mijlcul lr B /#ez. #U$ &0.

În =oul 3estament de asemenea$• dreptul Simeon înt"mpin"nd pe #isus în templu rosteşte către !aica 8ui$ 1rea Sf"n

5ecioară: R>cesta este ca un semn care va stârni mptrivireI /8uca ##$ '&0. @Semn

împotrivireB$ adică ceea ce va numi Sf"ntul 1avel : @sminteala cruciiB.• Către acelaşi înţeles ne conduc şi cuvintele 2omnului rostite în sinaoa din Capernaum. 8

întrebarea mulţimii: RCe semne arăi ca să credem n 5ine 'ărinii nştri au mâncmană n pustiePI #isus le răspunde: R,u sunt pâinea vieii. Cel ce mănâncă trupul 8eu bea sân!ele 8eu are viaa veşnicăPI /#oan <#$ 'G$ '%$ (&0. -rana 8ui era deci viaţa 8uviaţă de 6ertfă$ de cruce împărtăşită şi nouă prin trupul şi s"nele Său în Sf"nta ;uharistie.

• În sf"rşit$ tot at"t de evident aste @semnul lui #onaB. Cum istoriseşte Sf"ntul ;vanhel8uca ) în drum spre #erusalim$ #isus se adresează celor de faţă şi zice : @ +eamul acesta cesemn " dar semn nu i se va da" decât semnul prrcului na. Căci precum a st n



semn +inivitenilr" aşa va i şi /iul Gmului semn acestui neam B /8uoa U#$ +,'G3rimiterea$ încercarea prin care trecuse proorocul şi propovăduirea lui erau un @semnB pent

=iniviteni$ pentru pocăinţa lor. Cu at"t mai mult 5iul mului$ prin tot ceea ce este înfăptuieşte ;l$ este pentru noi @semnB$ şi fiinţă a semnului ) sursa a tuturor semnelor care călăuzit spre m"ntuire şi care toate duc ca şi către o culme a lor$ la cruce şi înviere. Căci mzice 2omnul : @ 'recum a st na n pântecele chitului trei zile şi trei npi aşa va i /iul Gmului n inima pământului" trei zile şi trei npi B /!atei U##$ &G0.

>stel această luminasă unitate a mărturisirilr intei cripturi arată crucea drept Remn/iului GmuluiI " semnul vieii" al iubirii" al slujirii Lui" a strălucirii şi puterii Lui creatare" căRn puterea cruciiI" a jertei" stă tăria creaiei şi a nnirii ei.

3"lcuind împreună cuvintele profetice ale 2omnului: @ arele se va ntuneca şi luna nu va mai dlumină ei" iar stelele vr cădea. 3i atunci se va arăta pe cer semnul /iului Gmului B /!atei UU#+,'G0$ ântul an :ură de >ur bservă cu adâncă pătrundere # R;ezi cât de mare este putersemnului crucii Crucea este mai strălucitare şi decât sarele şi decât lunaP 3i să nu minunezi că 0mnul vine purtând crucea % 0upă cum a ăcut cu 5ma arătându-i semn

cuielr şi rănileP tt astel şi atunci va arăta rănile şi crucea" ca să arate că >cesta a st Crăsti!nitI.

Semn al @5iului muluiB$ crucea este desiur şi semn al creştinului. ;a descoperind iubirea l-ristos trebuie să reveleze şi iubirea noastră ca chemare şi răspuns. ;ste semnul schimbului iubire între 2umnezeu şi noi. -ristos nu se ruşinează de crucea Sa$ pentru că nea m"ntuit prin enea iertat păcatele$ nea arătat astfel cea mai înaltă iubire a Sa faţă de noi$ dar prin aceasta neac"ştiato pe a noastră. 0e aceea n intele ,van!helii" se vrbeşte deptrivă de RCrucea lisusI şi de crucea celui ce-L urmează pe isus. Crucea este se$nul şi locul 7n care ne 7nt(lni

cu Iisus.'urtând şi numele lui rists" creştinul se nsemnează cu semnul crucii ca şi cu pecete a lrists" care arată că ace parte din trupul Lui" din Eiserică. Şi pecetluirea cu acest semn ;iserică începe încă din pruncie. 8a a opta zi după naştere$ c"nd în leea veche se făcea tăierea împre6ur$ acum preotul mer

şi binecuv"ntează pruncul în chipul crucii$ rostind asupra lui : Ră se nsemneze 0amnlumina eei 5ale peste rbul 5ău acestaP şi să se nsemneze crucea ?nuia-+ăscut /iul5ău n inimă şi n cu!etul luiI.

8a 9otez şi îndeosebi la unerea cu Sf"ntul !ir se însemnează toate simţurile şi încheieturi

rostinduse : R'ecetea darului ântului 0uhI ) a Sf"ntului 2uh care8 pecetluieşte -ristos în noi$ viaţa$ crucea şi învierea Sa. @ 'une-mă ca pecete pe inimăB invocă sufletulC"ntarea Cantărilor /<###$ *0.

Împărtăşirea însăşi cu trupul şi s"nele 2omnului este tot o mărturisire a crucii$ a 6ertfei. 7i apoi dealunul întreii vieţi$ creştinul dreptmăritor se însemnează cu acest sem

dumnezeiesc: c"nd începe ruăciunea$ în timpul ei$ şi c"nd o termină ) la ieşirea din casă$ plecarea în călătorie$ ca şi la întoarcere $ la începutul ca şi la sf"rşitul lucrului) înainte culcare$ pentru a ne încredinţa ri6ii lui 2umnezeu$ şi la trezirea din somn$ spre a ne aon



binecuv"ntarea 8ui$ în toată ziua $ c"nd ne aşezăm şi ne ridicăm de la masă) la vreme m"hnire$ prime6die sau "nduri releH

7i în at"tea împre6urări aşa cum făceau cei dint"i creştini$ după cum ne dă mărturie scriitrbisericesc 5ertulian (167-@47) care spune# Rnainte şi n timpul treburilr" intrând şi ieşinmbrăcându-ne" nainte de smn" n tate lucrările nastre" la iecare pas şi la iecare aptă" nne nsemnăm cu semnul sintei cruciI ('.L. " cl. 22).

<n chipul crucii pretul binecuvântează credincişiiA cu aceasta ncepe săvârşirea intel5aine" sineşte darurile aduse la >ltar" ca şi apa" hldele" zidirea tată.

3i tt crucea stă pe >ltar" ea nsăşi iind >ltar $ precum şi deasupra Sfintelor locaşuri$ cele mmulte fiind zidite în forma ei. Crucea se zurăveşte pe sfintele vase$ pe odă6dii$ pe cărţile de cult) vede ridicată la unele răsp"ntii de drumuri$ se aşează la căpăt"iul celor adormiţi intru năde6dînvierii şi a vieţii de veci.

Cuprinde astfel 7ntreg orizontul vieţii noastre este se$nul prin definiţie al creştinului drep

credincios şi aceasta pentru că esenţial e se$nul iu1irii.

Spun însă oarecare dintre credincioşi că totuşi$ nu ar fi cuviincios să ne închinăm 2omnului făc"nacest semn al crucii$ întruc"t !"ntuitorul a zis către femeia samarineancă: @ ;ine ceasul şi acueste" când adevăraii nchinătri se vr nchina 5atălui n duh şi n adevăr" că şi 5atăl asteldreşte pe cei ce se nchină Lui. 0uh este 0umnezeu şi cei ce se nchină trebuie să snchine n duh şi n adevăr B /#oan #<$ +'+&0.

#ar Apostolul învaţă că: R0umnezeuP nu este slujit de mâini meneşti" ca şi cum ar avea nev

de ceva" ,l dând tuturr viaă şi sulare şi tatePI /5apte U<##$ +(0.Aceste cuvinte ale Sfintelor Scripturi nu opresc însă$ în nici un chip semnul crucii. Cân8ântuitrul spune # RCei ce se nchină lui 0umnezeu trebuie să se nchine n duh şi n adevăne nvaă că ru!ăciunea" nchinarea" ntre! cultul şi ntrea!a nastră slujire trebuie să purceaddin adânc" din inima iinei nastre" din RduhI.

În vorbirea cu samarineanca$ 2omnul îi avea în vedere$ îndeosebi pe acei credincioşi din <echi3estament a căror închinare se transformase în forme oale$ uscate$ fără viaţă ) smchinul uscat era pildă /!atei UU#$ %,0. Încă şi 1rofetul spusese: @ 8ilă viesc" iar nu jertă şi cunaşterea l

0umnezeu mai mult decât arderile de ttI /sea <#$ *0. 1rin -ristos se încheie însă un =3estament de care vorbeşte Sf"ntul 1avel c"nd zice: R>cesta este 5estamentul pe care l vi ntcmcasei lui srael # pune-vi le!ile 8ele n cu!etul lr şi n inima lr le vi scriePI /;vrei <###$ %Cuvintele leii vechi fuseseră scrise pe piatră şi pecetluite cu s"nele animalelor) le!ea +ul5estament pecetluită cu sân!ele lui rists trebuie să se nscrie n inimă" n duhul nstr4uăciunea$ închinarea$ nu au sens şi putere dacă nu trec în interiorul conştiinţei$ în minte$ în inim=u există cult adevărat$ ziditor$ acolo unde conştiinţa e moartă. 'rin duhul cmunicăm 0umnezeu care este RduhIA el" duhul ne deschide circulaiei iubirii" harului.



!"ntuitorul mai atrae de asemenea atenţia femeii samarinence că această închinare adevărată mai este leată de un anumit loc /templu0 sau localitate$ nici numai de un anume neam /iudei ssamarinieni0. 0umnezeu este pretutindeni" iind RduhI" şi deci" nchinarea" slujirea Lui nu pai măr!inită de nimic. ,ste al tuturr şi cu e!ală iubire se deschide tuturr.

Cât priveşte nvăătura ântului 'avel că R0umnezeuP nu este slujit de mâini meneşti" ca cum ar avea nevie de cevaI " apare evident că aceste cuvinte nu au nici le!ătură cu acer

semnului crucii. <nelesul lr crect este acela că ni nuputem eri lui 0umnezeu cevRlucru al mâinilr nastre" care să- mplinească cumva RlipsaI" ntrucât ,l este plinătatea">bslutul.

Închinarea$ cultul extern şi intern$ sunt însă cu totul altceva) ţin de condiţia noastră de făptură!"ntuitorul însuşi Sa ruat. #ar această închinare trebuie să fie interală$ să cuprindă făptunoastră în totalitatea ei$ cum o arată Sf"ntul 1avel: R0uh" sulet şi trupI /# 3es. <$ +'0$ înc"t aşa cuîndeamnă acelaşi Apostol: Ră năişăm trupurile nastre ca pe jertă vie" sântă" bine plăcului 0umnezeu" ca nchinarea nastră cea duhvniceascăI /4om. U##$ %0. 2eci întreaa noastfiinţă trebuie să participe la actul de adorare.

1entru a pătrunde încă şi mai profund acest înţeles$ să observăm că !"ntuitorul$ în cuvintele rosticătre femeia samarineancă$ nu cere simplu închinarea în duh$ ci Rn duh şi n adevărI. 0adevărul viu este rists" este Cuvântul care s-a ăcut trup. 3i astel adevărul ni se descperă aunitatea deplină ntre cuvânt şi trup" ntre duh şi viaă" ntre credină şi aptă" ntre actel!esturile" semnele pe care le acem şi semniicaia" nelesul lr. untem sulet şi trup" nu duhuără trup. @ 'reamării dar pe 0umnezeu n trupul şi n duhul vstru" ca unele care sunt ale l0umnezeuB$ învaţă Apostolul /# Cor. <#$ +G0) pentru că toate trebuie să se sfinţească. 2e aceea nude conceput cultul intern al inimii$ al @duhuluiB fără cel extern$ al întreii noastre făpturi. 0ealt

ne stau pildă a unei astel de nchinări şi slujiri" 8ântuitrul" preii" apstlii. 8ântuitrulbinecuvântat cu mâinile ale pe cpii. @H 3i luându-i n brae i-a binecuvântat" punându-mâinile peste ei B Marcu 6, $>%. 7i de asemenea pe Sfinţii Apostoli: @H -a dus aară până spEetania şi" ridicându-şi mâinile" i-a binecuvântat B uca,6I:,<?%.

În 'echiul 4esta$ent$ patriarhul #acob a binecuv"ntat cu m"inile încrucişate pe fiii lui #osif$ acum citim: @ 3i a ntins srael (acb) mâna sa cea dreaptă şi a puspe capul lui ,raim" deacesta era mai mic" iar stân!a şi-a puspe capul lui 8anase. <nadins şi-a ncrucişat mâinildeşi 8anase era intâiul-născut. 3i i-a binecuvântatPB. Dac. 6:III, $2-$<%. Credincioşii atunci se ruau şi ei cu m"inile ridicate$ cum zice psalmistul: @ ă se ndrepteze ru!ăciunea mea"

tămâia naintea 5a" ridicarea mâinilr mele jertă de searăPB 9s. C6, !%.În =oul 4esta$ent$ Sfinţii Apostoli au ridicat diaconi$ preoţi$ episcopi$ prin punerea m"inilodeodată cu ruăciunea /5apte <#$ *) U#<$+') # 3im. #<$ %&0. Împărtăşirea Sf"ntului 2uh celbotezaţi se făcea de asemenea prin punerea m"inilor: R>tunci şi puneau mâinile peste ei şi lua0uh ântI /5apte <###$ %I ) U#U$ (*0. #ar pe credincioşi Sf"ntul 1avel îi învaţă: R;reau" aşadaca bărbaii să se ra!e n tt lcul" ridicând mâini curate" ără de mânie şi ără de !âlceavăI 3im. ##$ >0. #ată dar$ din Sf"nta Scriptură$ c"teva mărturii ale unei adevărate şi depline închinări.

emnul intei Cruci



2ar$ în sf"rşit$ să amintim acum puţin şi despre semnul însuşi al crucii şi despre mărturia pe caredă creştinul prin ea. 3tim că semnul sintei cruci se ace astel# mpreunăm primele trei de!ete amâinii drepte" iar celelalte duă le lipim de pdul palmeiA şi aşa" cu vârul celr trei de!ete unine nsemnăm la runte" la piept" pe umărul drept şi pe cel stân!" rstind dedată cu el# n nume5atălui şi al /iului şi al ântului 0uh" aminA şi anume# când zicem Rn numele 5atăluiI" nnsemnăm la runteA când zicem Rşi al /iuluiI" ne nsemnăm la pieptA când zicem Rşi al ântul0uhI" ne nsemnăm umărul drept şi api cel stân!" ncheind cu R>minI.

Săv"rşit astfel$ se poate spune că semnul crucii concentrează în el cum sa spus$ esenţa credinţnoastre$ @este oarecum o învăţătură pe scurt a leii creştineB. R/ăcându-mi dimineaa semnsintei cruci" spunea un credincis pretului lui" simt că mi mărturisesc ceea ce esundamental n credina nastră rtdFă şi mă simt Rprins n rists" n Eiserica Lui ca mlădin viăI.

Aceasta o simte orice creştin dreptmăritor$ fie făc"nduşi semnul crucii$ fie c"nd se închină în fachipului ei.

• 4imte legătura lui cu Kristos/• simte că prin (u1ul 4fânt se împărtăşeşte din iaţă, din lumină şi din iubirea lui (umne'

Care n marea- iubire de lume ne-a dăruit pe ?nul-+ăscut /iul ăuP Ioan III, $>%/• simte surparea distanţei, a despărţirii de (umne'eu proocată de păcat şi împăcarea pr

Cei ce Nne-a mpăcat prin cruceB fes. II, $>%/• simte credinciosul cu o nădede ie că în el însuşi, începând de la bote', de la Nnaşterea l

cea din apă şi din du1B şi prin oia statornică de a crucifica păcatul, egocentrismul, aces se biruie. NCei ce sunt ai lui rists isus şi-au răsti!nit trupul mpreună cu patimile şi c pteleB Eal. :, !2%/ şi

• se simte totdeauna întărit, pă'it de cel rău prin acest semn, după cum şi cântă ;isericaR0amne" armă asupra diavlului" crucea 5a ai dat nuăI /

• se simte tot mai mult părtaş (u1ului crucii lui Kristos, înnoirii prin ea ca o arună a înier şi îndemnat să iubească şi el cu iubirea lui Kristos, în c1ipul ui) şi înălţându-se căt (umne'eu şi dăruindu-se îmbrăţişând pe semeni, lumea, aşa cum îmbrăţişea'ă braţele cruc

3i tate aceste daruri şi puteri le simte venind din partea Crucii lui rists care sineşte penastră" aşa cum se şi ra!ă Eiserica la sinirea chipului crucii#

RCaută cu milstivire 0amne spre acest semn al crucii pe care credincişii rbii 5ăi" din sârdşi din credina cea tare şi dra!stea cea către 5ine" au ăcut- spre nsemnarea biruinei /iul5ăuP

Einecuvânteaz- şi" sineşte pe ea" şi umple de puterea şi binecuvântarea lemnului aceluipe care a st pirnit prea ântul 5rup al 0mnului nstru isus rists" ?nul-+ăscut /iul 5ăprin care puterea diavlului s-a călcat" şi ni pământenii slbzenie am dbândit şi vieii ne-anvrednicitI.



ărintele rotosinghel )r. 'asile 'asilache redică la Înălţarea Sfintei Cruci

5raţi creştini$ cu două mii de ani în urmă$ Sf. Apostol 1avel$ scriind micii comunităţi creştine d

4oma$ care plutea ca o frunză pe marea pă"nătăţii$ o încura6ează ca să nu se teamă că este cainsulă mică în oceanul vieţii pă"ne$ căci acolo Runde s-a nmulit păcatul a nceput a prissiharul B /4om. <$ +G0.

7i aşa a fost şi începutul izbăvirii în lume. !"ntuirea a venit tocmai c"nd viaţa omenirii întrei eîmpotmolită cu totul în ad"ncurile păcatului.

6a Mplinirea vre$ii Însuşi ?iul lui )u$nezeu venind 7n lu$e a fost silit de răutateoa$enilor să urce pe $untele cel $are al păcatelor pentru ca apoi să fie răstignit pe cruce piroanele vrăD$ăşiei.



<ă puteţi închipui c"t de mare şi de puternică era împărăţia păcatului$ ca pe cel nevinovat săbat6ocorească$ săl chinuie şi săl omoare în chip at"t de dureros

9iruinţa însă na fost cu ei$ căci mulţimea şi mărirea păcatului niciodată nu sf"rşeşte cu victorpentru el. 8ântuitrul" deşi numai unul era" ttuşi" /iul lui 0umnezeu iind" i-a biruit pe ti. api" deşi amenii păcatului L-au răsti!nit" ,l" prin puterea a cea dumnezeiască" a biruit

martea prin <nvierea cea de a treia zi. 3i aşa a ntemeiat mpărăia lumii creştine care ttdeaune victriasă n lupta cu mpărăiile păcatului" ricât de mari ar i ele.5raţilor$ în istoria omenirii$ 6ertfa izbăvirii$ 6ertfa dreptăţii$ 6ertfa tuturor libertăţilor şi a idealurilcreştine$ şi deci 6ertfa Crucii$ a apărut acolo unde prăpăstiile st"ncoase ale muntelui de păcaomeneşti$ ameninţau cu moartea viaţa lumii. 7i cu c"t acest munte al fărădeleilor era mai mare$ at"ta a fost mai mare şi 6ertfa vieţii celor buni$ pentru ca biruinţa Crucii să fie şi mai strălucitoare..

7i precum 6ertfa Crucii 2omnului intru început a fost adusă în tunete$ în sf"rtecări şi prăbuşiri alumii pă"ne de p"nă atunci$ tot aşa şi acuma 6ertfa Crucii creştine este adusă în bubuituri$ în sf"şişi în prăbuşirea lumii pă"ne de astăzi. 3i iarăşi" precum jerta Crucii 0mnului a st" este şi

i" temelia unei viei ni n menire" la el ricând" rice jertă a crucii" ca şi aceea din zilenastre" e nceputul unei viei de credină" de libertate a mralei creştine" de dreptate" de pace ericire chiar şi pentru păcătşi.

Aşa oric"nd vom privi în istoria lumii$ vom vedea că acl unde s-a nmulit păcatul" şi unărădele!ea a nceput să mpărăească" s-a nălat jerta Crucii" apărându-se libertăile idealurile de sinenie şi de ericire pentru rice m.

5raţi creştini$ astăzi şi oric"nd$ Sf"nta Cruce nu e cum încearcă unii so arate lumii$ că ar fi num

un semn$ un simbol şi o amintire. +u" ea nu e numai un semn sânt prin care ne cunaştem ni creştinii ntre ni şi ndesebim de pă!âni.

3i ea nu e numai un simbl al unui crez de credină. 3i" n sârşit" ea nu e numai un biect prin care să ni se aducă aminte de jert 8ântuitrului.

=u$ şi iarăşi nu. ;a pe l"nă toate acestea$ înfăţişează o realitate. 7i una dintre cele mai vii şi mtraice realităţi$ a vieţii !"ntuitorului şi a vieţii omeneşti. ;a înfăţişează omenirii opera criminalăpăcatului din trecut$ de acum şi de oric"nd.

1ăcatul şi astăzi ridică cruci. 2umnezeu şi astăzi e vră6măşit şi e hulit. 9iserica creştină şi astăzibat6ocorită şi e profanată. #ar creştinii şi astăzi sunt schiniuiţi şi răstiniţi chiar.... 7i aşa patim2omnului de pe Sf"nta Cruce nu sunt o amintire$ ci o realitate şi a zilelor noastre. Suferinţe9isericii şi ale creştinilor din împărăţia satanică a bolşevismului$ nu sunt dec"t suferinţele şi 6ertfeCrucii.



5raţilor$ pe aceşti munţi de păcate$ bolşevicii au m"nat cu ura lor la 6ertfa vieţii pentru Crucefloarea tineretului creştin din ;uropa. 3ineri ermani$ rom"ni$ finlandezi$ italieni şi tineretul altpopoare creştine$ astăzi urcă pe acest munte de păcate pă"ne ale bolşevicilor$ 6ertfa vieţii lor$ pentbiruinţa Crucii lui -ristos. Aceste păcate ale pă"nilor din 4usia sunt care răstinesc viaţa a zeci mii de oameni ce lupta numai şi numai pentru izbăvirea lor şi a omenirii din hearele împărăţsatanice...

9iruinţa însă$ va fi şi acuma ca şi intru început şi oric"nd$ cu cei ceşi 6ertfesc viaţa lor pentCrucea lui -ristos. 7i aşa se va prăbuşi prin puterea acestei 6ertfe a Crucii lumea pă"nă a ;uropşi deci lumea vră6maşă a credinţei creştine$ a Crucii lui -ristos şi deci a omenirii. Căci oric"nd$ istoria omenirii$ acei care prin păcatele lor au ridicat pe cei nevinovaţi la 6ertfa Crucii$ totdeauna pierit. Aşa sa prăbuşit 1ilat$ aşa sau prăbuşit fariseii$ aşa sau prăbuşit cărturarii$ irozii şi torăstinitorii 2omnului.

Aşa au pierit toţi pă"nii care au persecutat pe creştini şi Crucea 2omnului. Nnde mai e =eroF Nnmai e Comod împăratulF Nnde mai e 2eciu şi împăraţii SeveriF Nnde mai e 2iocleţian şi #uliApostatulF 3oţi sau prăbuşit de nu se mai ştiu nici locurile unde au fost înmorm"ntaţi.

9e când 4f. Cruce străluceşte în c1ip biruitor peste tot pământul şi peste toate eacurile atunci.... Aşa şi acum va fi$ duşmanii şi iudele din împărăţia bolşevică care au căutat să fr"nă SCruce şi să înăbuşe credinţă creştină$ se vor prăbuşi în ad"ncurile cele întunecate ale iadului$ undeaşteaptă chinurile cele veşnice. Iar pe eroii credinţei care şi-au ertfit iaţa pentru biruinţa Cruclui Kristos, îi aşteaptă în ceruri) strălucire, lumină, loc de odi1nă şi fericirea cea eşnică.

5raţi creştini$ în aceste realităţi$ necazuri şi 6ertfe sfinte$ trăind noi cei ce mărturisim credinţa

-ristos$ să nu deznădă6duim$ după cum spune psalmistul$ chiar dacă Hpământul se va cutremura se vr muta munii n inima mărilrI. /1s. &($'0. =u$ să nu ne descurajăm" căci prin puterCrucii şi a credinei n 0mnul" se aruncă munii de ură şi de păcate n marea cea mare dra!stei evan!helice. Căci ni avem . Cruce ca pe armă asupra vrăjmaşilr" şi prin jerta s-a biruit şi se biruie şi prile iadului. ,a este aceea care partă victria asupra ărădele!ilr. #6ertfa ei o purtăm nu din pricina ei$ ci din acea a păcatelor noastre şi ale oamenilor necredincioSă învinem$ fraţilor$ cu Sf"nta Cruce păcatele necredinţei de astăzi$ şi vom avea m"ine zile bune linişte$ de belşu$ de fericire$ de pace şi de lumină. Altfel$ de nu vom împlini astăzi 6ertfa Crucii$ fi vai şi iarăşi vai de omenirea peste care ar domni împărăţia satanică a păcatului. 7i aceasta nudorim pentru nimeni în lume.

M)oa$ne ar$ă asupra diavolului crucea 4a o ai dat nouă căci se scutură şi se cutre$urneput(nd a căuta spre puterea ei căci prin puterea Dertfei Sfintei Cruci $orţi ai sculat $oartea ai prădat pentru aceasta ne 7nchină$ 7ngropării şi 7nvierii 4ale.

A$i

('redică la <nălarea intei Cruci rstită la $adi $mânia n 14 septembrie 1241 de cătr'ărintele 'rtsin!hel 0r. ;asile ;asilache" predicatrul intei 'atriarhii ntre anii 1247-1244)



Ierodiacon 'isarion Iugulescu % redică la Înălţarea Sfintei Cruci



... şi s-a răstignit pentru noi, în 'ilele lui 9onţiu 9ilat... /Simbolul credinţei Crezul0

5raţi creştini$

Astăzi se arată şi se înalţă semnul cinstitei şi sfintei Cruci$ taina cea ascunsă de toate seminţiipăm"ntului$ dar care sa arătat spre m"ntuirea noastră$ căci ni creştinii" prin semnul sintei Crune aducem mereu aminte de binele ce ne-a ăcut 0umnezeu şi de mila pe care a avut- ,l pentr

ni păcătşii. 2e aceea$ prăznuim cu bucurie înălţarea sfintei Cruci şi ne închinăm cu frică şi veselie sufletească$ sărut"ndo.

Astăzi este bucurie în cer şi pe păm"nt) astăzi se veselesc înerii şi prăznuiesc oamenii credincioluminata şi sf"nta Cruce a lui -ristos.1rin această sf"ntă Cruce sa risipit împărădiavolului$blestemul sa călcat$moartea sa omor"t$iadul sa olit$morţii au înviat şi cerul sdeschis.

Astăzi sf"nta 9iserică ortodoxă închipuie raiul$ fiindcă aşa cum a fost în rai pomul cel de via

făcător care a omor"t pe Adam pentru reşelile lui$aşa este sf"nta 9iserică raiul cel vremelnic creştinilor care are cinstita Cruce$ lemnul vieţii care a înviat pe Adam prin moartea 2omnul-ristos. 'entru aceasta se nală sânta Cruce ca să ne acă să cunaştem că ea este ncepătunvierii a tată irea menească din păcatul lui >dam şi că ti cei ce cred n 0mnul rists cas-a răsti!nit pe ea vr i mântuii de păcatele lr.

#ată de ce astăzi ne veselim şi ne bucurăm$ dat totodată trebuie să suspinăm din inimă şi să vărsălacrimi fierbinţi aduc"ndune aminte de chinurile şi moartea cea amară a 2omnului #isus$ aduc"nd

ne aminte şi văz"nd cu ochii noştri sufleteşti şi trupeşti Crucea pe care a purtato pe umerii Smer"nd la răstinire ca un miel spre 6unhiere.

=ici un copil nu se bucură c"nd vede înaintea ochilor lui pe tatăl său mort$ mai ales c"nd ştie căeste vinovat de moartea tatălui său.2esiur$că tocmai atunci i se cade să pl"nă cu amar$căci pentreşeala lui a trebuit să moară părintele său dra. +şa şi noi, să plângem cu lacrimi amare, fiindpentru păcatele noastre a murit Dăcătorul nostru de bine Iisus Kristos, Diul lui (umne'eu.

Această sf"ntă Cruce a fost închipuită de la începutul lumii şi proorocită de toţi profeţii.Să ascultă

acum pe scurt nsemnătatea praznicului sintei Cruci şi cum s-a stabilit de sinii părini aceassărbătare imprtantă.

=ecredincioşii şi zavistnicii evrei nu ştiau cum să ascundă învierea 2omnului. ;i sau sfătuit mînt"i să pecetluiască morm"ntul ca nu cumva să învieze 2omnul -ristos. Sau dus repede la 1ilatiau spus: B+e-am adus aminte că nşelătrul acela a zis că după trei zile va nvia. 'runceşte ie păzit mrmântulB.



1ilat a trimis ostaşi pentru pază$ care au pecetluit morm"ntul cum au ştiut mai bine. 0uminidimineaa" pe când staşii străjuiau" >rhan!helul 8ihail s-a cbrât ca să-L primească p0mnul lavei cu smerenie.Gstaşii au adrmit şi au amrit" neputând privi lumina rbitare dla 8arele Luminătr al lumii" isus" dar au simit puterea şi nvierea Lui şi au spus cu !ură dc că isus a nviat cu adevărat.

<estea învierii a mers ca fulerul$ pe de o parte de la ostaşi$ iar pe de altă parte de la femei

mironosiţe$ în frunte cu !aria !adalena$ care au vestit ucenicilor că #isus a înviat. 8umina învielui #isus străbătea pretutindeni ca fulerul iar căpeteniile evreieşti turbau de supărare. =eav"nd ce mai facă$ sau sfătuit să cheme pe ostaşi şi$ d"ndule bani$ iau ruat să spună la lume că 8au furucenicii 8ui pe c"nd dormeau ei.

Nnii din ostaşi au făcut întocmai cum li sa cerut şi$ de aceea$ între evrei mere vorba şi astăzi #isus nu a înviat$ ci 8au furat ucenicii. Alţi ostaşi însă$ în frunte cu 8onhin sutaşul$ care a fost dfaţă$ nau primit bani$ ci au spus adevărul chiar cu preţul vieţii lor. Acest 8onhin a spus răspic

BCu adevărat"rists a nviat%B A susţinut cu tărie acest lucru p"nă a murit martir chinuit pă"ni.

3rec"nd timp de la învierea 2omnului iar ucenicii$ av"nd contact direct cu #isus cel înviat$ făceau ei multe minuni în numele 8ui. Astfel vindecau orbi şi oloi$ tămăduiau orice boală şi înviau chiarmorţii.;vreii necredincioşi scr"şneau cu dinţii de m"nie şii închideau pe ucenici în temniţele lobăt"ndui şi ameninţ"ndui cu moartea. ;i sau sfătuit apoi să ascundă locul unde a fost răstinitînropat 2omnul #isus ca oamenii să nu mai ştie nimic şi să uite.

;vreii socoteau că$ dacă oamenii vor vedea mereu Crucea$ roapa şi Lolota$ nu8 vor uita pe #isucişi vor aminti mereu de învăţăturile 8ui$ de minunile 8ui şi vor crede şi mai mult 2umnezeier8ui.#ată răutatea$ iată vră6măşie drăcească$ fiindcă tot iadul se răsculase împotriva lui #isus$ 5iul l2umnezeu.

Aţi auzit cum au zis: Wînşelătorul acelaW.$ 2oamne$ cum de nu sa despicat păm"ntul ca săi înhatunci c"nd 8au făcut pe 2umnezeu înşelător.2ar 2umnezeu le rabdă şi aşteaptă şi lasă toate ca se lămurească lumea. Aşa a fost$ aşa este şi aşa va fi p"nă la sf"rşit.Cei cu capul aiurit vor credminciuni.

2umnezeu ia lăsat însă săşi îndeplinească sfatul lor cel rău$fiindcă trebuia să se împlinească cespuse de 2omnul -ristos despre oraşul #erusalim$ că va fi ars cu foc şi va fi pustiit$ iar locuitortăiaţi şi omor"ţi şi duşi robi peste tot păm"ntul. 1entru îndrăzneala pe care au avuto asup2omnului -ristos au plătit şi plătesc şi astăzi$căci de atunci au pierdut patria şi împărăţia cereascăau fost împrăştiaţi pe toată faţa păm"ntului.

,vreii au n!rpat Crucea 0mnului" au n!rpat piranele Lui" au astupat tate lcurile de p

:l!ta" precum şi mrmântul unde a st n!rpat 0mnul.



>cestea tate au rămas ascunse până n anul 9@* n zilele marelui mpărat Cnstantin"cel dintmpărat creştin. >cest mpărat a primit credina şi reli!ia cea adevărată n isus rists printrminune dumnezeiască. ,l trebuia să intre n răzbi cu 8aFenie" mpăratul $mei" care aveamulime de staşi bine narmai"iar Cnstantin avea mult mai puini şi"de aceea"entristat.0ar"ntr- zi i se arată pe cer chipul sintei Cruci strălucind mai mult decât sarele pcare erau scrise aceste cuvinte# BCu acest semn vei birui%B

;ăzând acest semn" mpăratul Cnstantin a primit curaj şi pruncit să se acă cruci şi să ie puspe stea!uri.> plecat astel la răzbi pe care l-a câşti!at cu puina lui aste şi" după ce a lumpărăia $mei" s-a btezat n numele intei 5reimi şi a trimis api pe maica sa" ,lena" erusalim ca să caute ânta Cruce. ,ra n anul 9@*.

<mpărăteasa ,lena a st ntâmpinată de patriarhul 8acarie şi" cu tii" au nălat ru!ăciucătre 0umnezeu ca să li se descpere lcul de pe :l!ta" unde a st răsti!nit 0mnul rist<n urma ru!ăciunilr nălate au alat trei cruci" precum şi piranele cu care 0mnul use

intuit. 8are bucurie a avut ericita ,lena alând cinstita Cruce.

5t atunci s-a ăcut şi mare minune" căci murise de curând ată de neam mare iar patriarh8acarie a atins de trupul nensuleit"pe rând"cele trei cruci şi atunci când a st atinsă de crucpe care usese răsti!nit isus"ata a nviat şi" mulumind lui 0umnezeu" a nceput prpvăduiască cu !las mare puterea sintei Cruci.

$ăspândindu-se vestea că s-a alat ânta Cruce" s-a strâns ndată mulime mare de ppr cadrea să vadă cinstita Cruce. 0ar" pentru că nu ajun!eau cu tii s- pată vedea" patriarh

8acarie s-a suit pe un amvn şi"ridicând cinstita Cruce" tată mulimea" văzând-" a stri!at c!las mare# B0amne" miluieşte-ne%B

0e atunci şi până n zilele nastre se prăznuieşte această sărbătare <nălarea intei Cruci căn această zi sânta Cruce a st nălată n văzul tuturr spre bucuria a tată lumea creştină spre lauda şi cinstea 0mnului nstru isus rists. Acestea sunt$pe scurt$cele leate de praznicde astăzi şi bucurie mare a cuprins de atunci tot neamul creştinesc care sa închinat şi a sărutcinstita Cruce.

2ar$pentru că Sf. ;vanhelie de astăzi nea amintit despre suferinţele lui #isus$despre 6udecanedreaptă a lui 1ilat$despre Crucea şi răstinirea 8ui$care neau răscolit sufletul$să pornim şi noi urmele paşilor 8ui$pe drumul calvarului.

<eniţi să vedeţi în ce stare 6alnică au adus pe 2umnezeu m"inile neleiuite şi spurcate aomului.C"nd mă uit la cel răstinit pe Cruce$mă "ndesc şi la cel ce 8au răstinit.În moartea l2umnezeu săv"rşită cu nedreptate$ descopăr pe uciaşul de om.Cauza patimilor şi morţii lui esînsuşi omul$creatura m"inilor 8ui$acela care a fost înzestrat cu frumuseţe$împodobit cu nemuri

sufletească şi îndulcit cu at"tea bunătăţi de sus.



8tivul lacrimilr nastre acesta trebuie să ie" iubii creştini"pentru că ni L-am răsti!nit mrât pe 0umnezeu nstru"să plân!em" mai ales"că altcineva n-a pătimit pe lume mai mudecât a pătimit ,l.5rebuie să plân!em şi pentru patima Lui şi pentru irea nastră veşnnemulumită. ;enii" dar"să ne suim pe muntele 0mnului"pe vârul :l!tei şi să bservăpriveliştea cea nricşată"să privim ntunericul ce acperă aa pământului.

Lemnul cel cinstit să ne arate calea. ;in n aa nastră" ericite lemn al 0mnului" tu care

st strpit cu sân!ele cel dătătr de viaă al lui rists.

ântă Cruce" tu eşti masa pe care s-a plătit răscumpărarea menească%

ântă Cruce" tu eşti scaunul prea cinstit pe care a şezut nul <mpărat al lui srael%

ântă Cruce" tu eşti scara cerului care ne sui la rai%

ântă Cruce" tu eşti stâlpul de lumină care pvăuieşti pprul creştinesc la dumnezeiasc

ă!ăduină" la patria cerească%

ântă Cruce"a Eisercii nastre"ntărirea şi lauda nastră"tu eşti pricina mântuirii nastre

5raţi creştini$6udecătorii lui -ristos sunt doi arhierei: Anna şi Caiafa. C"nd 2omnul -ristrăspunde la întrebări$Anna porunceşte să fie lovit ca să tacă$ iar dacă nu vorbeşte$Caiafa se m"nie 8 6ură să vorbească.Ce trebuie să facăF 2acă vorbeşte$este condamnat$dacă tace$e socotit nebun.

$arhiereule fără dar$de ce te 6uri$de ce cauţi mărturii mincinoase$pentru ce te tulburi ca să afli cin

este #isusF

<n curte este un ucenic al Lui"ntreabă-l şi acela va spune adevărul. ?nde eşti"'etre;in mărturiseşte tu.B+u cunsc pe mul acesta%B

Cum"'etre" tu nu mai cunşti pe 0umnezeul tău"pe nvăătrul al cărui ucenic eşti de pestrei ani"nu mai cunşti pe >cela care te-a ăcut din pescar căpetenia apstlilr

+u cunşti pe >cela care i-a spălat piciarele

+u este ,l"'etre" despre care tu ai zis că este /iul lui 0umnezeu

+u este >cesta despre care ai spus" cu câteva zile mai nainte" că mai bine preeri să mdecât să te despari de ,l

G"'etre"'etre"te juri n aa unei slujnice că nu-L cunşti pe mul acesta. +u vezi cum te mustrnsuşi 'ilat" cel care-L arată n aa pprului şi care spune#B+u !ăsesc n ,l nici vină%B



>h"isuse al meu"de ce spune 'etru că nu te mai cunaşte 'ate să aibă dreptate" iindcă eşti nerecunscut" pentru că Di-ai pierdut chipul şi rumuseea eei" aşa de mult au desi!uratpalmele" scuipările şi rănile sân!erânde. Cum să te mai cunască din atâtea răni !raznice atâtea semne pe trupul şi aa 5a

#ată un lucru nemaipomenit: 1ilat spune cu ura lui$poporului$că nu se ăseşte în 3ine nicivină.2ar cununa de spini pentru ce Eiau puso$dacă nuEi ăsesc nici o vinăF<ai1atimă$

adevărat$bat6ocură peste firea omenească2e aceea$ ziceai în rădina Lhetsimani:B<ntristat essuletul 8eu până la marteB.

?nde eşti"'etre 0ar 'etru s-a pcăit" i pare rău şi chii lui sunt acum duă izvare de lacrimamare.

ântă 8arie"mamă amărâtă" mai cunşti pe dulcele tău /iu0e unde să mai vadă de atâmbulzeală%

ă-L vezi 5u"'ărinte ceresc"vezi pe /iul 5ău"pe care L-ai născut mai nainte de luceaăr.0ar" vremea aceasta"şi 5atăl şi-a acperit ericiii ăi chi cu aripile seraimilr să nu mai vadpatima /iului ău.

8a vremea aceasta$apostolii şi ucenicii 8au lăsat şi au fuit.

Acum #isus este omul care nu mai are pe nimeni ca să i se facă milă de ;l. $ soare$ înfricoşeazăt#ar voi$ ceruri$ suspinaţi 2in toată această mulţime de popor nu se ăseşte nimeni căruia săi fmilă de ;l.3oţi doresc s"nele 8ui şi toţi striă: B$ăsti!neşte-L% $ăsti!neşte-L%B Cum să zici$#isuse: B<ntristat este suletul 8eu până la marteB%

!ielul lui 2umnezeu$ linişteşte3e puţin$ pentru că 1ilat mai încearcă o dată să te scape de moarte. 8a evrei erau un obicei ca de 1aşti să fie slobozit un condamnat la moarte pe care îl cerpoporul.;ra atunci un t"lhar vestit 9araba pe care poporul$îndemnat de căpeteniile preoţilor$a cersă fie eliberat$iar #isus să fie răstinit.1ilat stă pe "nduri şi nu ştie ce să facă.

$ 1ilate$ tu eliberezi pe 9araba$ dar acesta este un t"lhar$ un hoţ$ care a băat spaima în toa

#udeea. <ei hotărî răstinirea lui -ristosF 1ilat întreabă iarăşi pe #isus: BCe ai ăcut" pentru că" iatneamul 5ău 5e-au adus aici la mineB

$1ilate$de ce întrebi cea făcutF2eşi tu eşti străin în #erusalim$nu eşti însă străin de multe minupe care lea făcut.

Jntreabă pe toţi cei ce s-au folosit de mila şi autorul lui Iisus (umne'eu.

Jntreabă popoarele care s-au săturat de pâine/



întreabă pe samarineanca cea desfrânată

întreabă pe Maria Magdalena din care a scos şapte draci/

întreabă pe 0a1eu cel lacom,pe a'ăr cel mort de patru 'ile şi apoi îniat/

întreabă,9ilate,pe fiica lui Iair şi c1iar pe femeia ta,Claudia, care a fost de faţă când Iisus

îniat-o şi a dat-o părinţilor ei.

Jntreabă pruncii Ierusalimului, 9ilateG

Ce a făcutF2ar ce na făcut$o$1ilateF2acă ai avea minte să înţelei teoloia cea înaltă$ eu ţispune că acesta este Cuv"ntul cel mai înainte de veci care a făcut cerul şi păm"ntul$marea izvoarele$soarele şi luna$stelele şi lumina$ păsările$ animalele şi toate c"te se văd şi nu se văd. ?sin!ur lucru"nsă"n-a ăcut./iul lui 0umnezeu n-a ăcut păcatul şi"să ştii"'ilate"că de un sin!lucru nu ştie. +u ştie de rică. ,l este 0umnezeu adevărat şi"ntr- clipă"pate să vă piardă şi vă nimicească pe ti.

1ilat nu mai răspunde. Îi întoarce spatele$pentru că un cuv"nt al arhiereilor ia astupat ura urechile.#ată$acest cuv"nt striat de tot poporul:W 0e vei elibera pe isus"nu eşti prieten cezarului W. Astfel$ 6udecătorul 1ilat$ca să nuşi piardă scaunul şi postul lui$avanta6ele lui$nu mvede adevărul$poate să piardă toată lumea.;l îl os"ndeşte la moarte pe #isus şi dă sentinţa cerută iudei$ zic"nd:

*u, 9onţiu 9ilat, procuratorul din Imperiul roman, în sala înalţilor prinţi, condamn cu pedeapde moarte pe Cruce, pe numitul de popor Iisus 5a'arineanul, un ră'rătitor şi un răsculător contlegilor &iberiu,care este rege şi împărat al romanilor.Hrdon şi 1otărăsc soarta lui prin răstignire pCruce,dimpreună cu alţi doi,după obiceiul celor condamnaţi.Jnsărcine' pe primul meu căpitaComuto Corneliu,ca să- ţină legat în public, prin raionul Ierusalimului,apoi,bătându- îmbrăcându- cu o mantie roşie,să- încorone'e cu o coroană de spini pe cap.4ă fie obligat a-duce Crucea pe umeri spre a seri de exemplu pentru toţi tâl1arii şi împreună cu l să fie răstignşi alţi doi tâl1ari în locul numit al Căpăţânii Eolgota. +cela care a fi răstignit, să fie lăsat pCruce pentru sfidarea publicului, iar deasupra Crucii să fie scris în ereieşte,greceşte şi latineştIisus 5a'arineanul,regele iudeilor.Hrdon ca toţi subalternii mei să îndeplinească în grabă aceasdatorie a lor şi să execute întocmai cum am 1otărât eu,infailibilul,după legile romanilor. Ierusalim!# martie, <<?",de la creaţie*

Astfel sa săv"rşit asasinarea 5iului lui 2umnezeu$#isus -ristos.Cine poate spune cu deamănuntucu c"tă sete au sf"rşit trupul cel sf"nt şi curat al celui mai drept fiu al poporului iudeu după trup9ătăile cu biciul noduros cu plumb la v"rf$apoi coroana de spini pe care #au îndesato pe cap loviri pătrunde ad"nc să rupă carnea$ iar s"nele să cură peste ochi şi peste faţă.



3ot trupul 2omnului era o carne vie şi o masă roşie de s"ne.Călăii 8au acoperit cu o mantie$ casa lipit de s"nele ce curea şiroaie.Aşa bătut$ istovit$ v"năt la faţă$ cu ochii în lacrimi$ cu cunude spini căzută peste ochi$$ cu părul încurcat de palmele şi loviturile primite$ hulit şi insultat$ a mtrebuit ca pe umărul rănit săşi pună Crucea pe care să şio ducă sinur în plină arşiţă a soarelui$ dla 1retoriu p"nă sus pe Lolota$cale de un ceas.Acolo sus pe Lolota a suferit piroane reci ruinite şi alte multe suferinţe rele pentru noi şi pentru m"ntuirea noastră.

0ar"din durerile pe care Le-a suerit"cea mai !rea era aceea că 0mnul rists"ca 0umnezeadevărat"vedea de pe Cruce"de acl de sus"că pentru muli sueră n zadar"iindcă muli se vine" mai departe"tt de păcateAnu se vr trezi la viaă bună"nuă nu se vr ace mai buni"mblânzi"mai iertătri" mai răbdătri.'e muli i vr apuca martea nepre!ătii" nespvedii nempărtăşii"mpietrii şi nrăii"cu păcate mari de marte.'entru aceştia n zadar s-a răsti!nrists"căci iadul i mănâncă pe ti. ;ai nuă"dacă nu ne trezim n clipele acestea" dacă npunem nceput bun vieii nastre.

!ulţimea războaielor care au b"ntuit păm"ntul au făcut ca lemnul Crucii să fie împărţit şi răsp"ndîn mai multe locuri.

+şa se găseşte o parte la Ierusalim,

o parte prin Erecia,

într-o capelă din 9aris,capelă care are ârful cupolei ascuţit ca un spin şi unde se află

coroana de spini pe care a purtat-o (omnul Kristos în acele 'ile grele.

a @oma se păstrea'ă unul din piroanele răstignirii şi tot acolo se află scara din palatul l

9ilat pe care a că'ut Mântuitorul şi şi-a 'drobit picioarele şi mâinile,atunci când plin sânge a fost îmbrâncit afară.

− &ot la @oma se află o tăbliţă de lemn de cedru pe care au fost scrise în trei lim

cuintele)*Iisus 5a'arineanul regele iudeilor*.

− a @oma se mai află o 'ăbală făcută pentru calul împăratului Constantin, de mama

lena dintr-un piron găsit pe Eolgota, ca fiul său să fie apărat în ră'boaie.

a &orino există giulgiul sfânt, pân'a în care s-a imprimat întreaga ui figură.

(e asemenea, la o biserică, lângă 9aris, se află mantia plină de sânge şi 1aina lui Iisus.

Acest lucru înfricoşător îl descoperă chia şi ştiinţa înaintată a veacului al UUlea în urmcercetărilor făcute.



2upă aproape +GGG de ani de la răstinirea 2omnului sau fotorafiat şi împrăştiat în lumea întreachipul 2omnului de pe iuliu$ca să afle toţi şi să cunoască pe Cel ce sa 6ertfit pentru m"ntuirnoastră.Aşa au fost descoperite cu c"ţiva ani în urmă în arhivele cezarilor$nişte scrisori din vrem!"ntuitorului. #ată at"tea şi at"tea dovezi.

Să ne cercetă$decifiecare ad(ncul sufletului nostru şi să vede$ c(t sunte$ noi recunoscători faţă de <(ntuitorul nostrucare a păti$it at(t de $ult pentru $(ntuir

noastră ca să ne scape din ro1ia păcatelora diavolului şi a iadului. 2acă p"nă acum nu acunoscut ce a făcut ;l pentru noi$să începem de astăzi înainte o viaţă mai plăcută 8ui$să cunoaşteşi să# mulţumim pentru 6ertfa draostei 8ui$faţă de noi păcătoşii$căci pentru noi a murit.

#storia parcă se repetă cu fiecare eneraţie. >celaşi isus şi astăzi este prins"lvit şi bătut.<n anastră stă le!at şi scuipat.ă recunaştem jerta Lui"steneala Lui"căci ără plată ne mântuieştără să- dăm ceva" pentru că nu avem ce să- dăm.5t pământul şi cerul sunt ale Lui.,l usin!ur lucru ne cere suletul care este nemuritr.'entru acest sulet a ăcut acea jertă"a venit

ne nvee"să ne arate calea şi pentru acest sulet şi astăzi ne vrbeşte"căci cele ce vă spun nu sucuvintele mele"ci ale Lui.,l este 8ântuitrul",l este zbăvitrul.

Să8 cunoaştem$să8 credem$să8 ascultăm şi să facem ceea ce ne spune.Alt m"ntuitor nu vveni.3ot ;l va veni pe norii cerului să 6udece viii şi morţii şi să răsplătească fiecăruia după faptelui.Să lăsăm răutatea$să lăsăm păcatele$să ne stăp"nim urile$să vorbim mai puţin cu lumea şi vorbim mai mult cu 2umnezeu în ruăciune ca să fim scutiţi de rele şi să nu ne pierdem sufletul.

Să lăsăm iscodirile$ care fac mare rău sufletului.Cei care sunt iscoditori se aseamănă cu iscoade

care veneau la !"ntuitorul să8 ispitească$să8 prindă cu ceva$ca să aibă de ce să8 6udece.Cu acese vor chinui toţi iscoditorii şi iscoadele care seamănă z"zanie şi discordie.

>ugăciune

G" $ăsti!nitule isuse""dra!ste ără mar!ini"care pentru mântuirea nastră ai suerit atât dmult%

Cbară-5e de pe Cruce şi" cu ranele 5ale tămăduieşte rănile pe care ni le-au lăsat păcatenastre şi mpărăeşte 5u cu Crucea 5a cea sântă n suletele nastre"ca să im ai 5sinii"curai şi luminai.

ar tu"'ilate"să dai js tăblia pe care ai scris#Bisus +azarineanul"re!ele iudeilrB şi să scaşa#Bisus rists"<mpăratul creştinilrB.



>mi



r. )orin icioruş % redică la 7nălţarea Sfintei Cruci



#ubiţi fraţi şi surori întru 2omnul$ pe noi$ ortodocşii$ ne defineşte ontoloic şi comportamenSf"nta Cruce$ unită cu ruăciunea şi cu postul$ pentru că iubirea noastră pentru -ristos 2umnezeîncep"nd de la 9otezul nostru$ nu exclude Crucea Sa ci$ dimpotrivă$ implică suferinţa ei. 3i aceassuerină ascetică" pe care am nvăat- de la 0mnul şi de la ti inii ăi" ca renunare mişcările spre rău ale irii nastre" care este prezentă n rice clipă a vieii nastre e una care nnduhvniceşte" pentru că e suerină tel!ică.

#ar noi suntem cei care am murit şi am înviat cu -ristos$ prin 9otez$ la o viaţă nouă$ la o via

teoloică. 7i trăim teoloic$ vorbindu# şi slu6indu# 8ui 2umnezeu$ pentru că suntem făpturi norenăscute din apă şi din 2uh şi hrănite cu 3rupul şi S"nele 2omnului şi cu întreaa sfinţenie sacramentalitate a 9isericii.3ocmai de aceea urm"nd dumnezeiescului 1avel$ spunem şi noi$ că nu vrem să rămână ără puteCrucea lui rists J# Cor. %$ %IK$ ci vrem să explicităm în noi şi în lucrarea noastră bisericeascăcreştină$ de ce Crucea 2omnului e R puterea lui 0umnezeuB Jdinamis &eu) # Cor. %$ %>K.

3i ntr- zi ca aceasta" când" din punct de vedere istric" ne reamintim de redescperirea Cruc0mnului n seclul al ;-lea" de ânta <mpărăteasă ,lena şi de ridicarea ei spre nchinar

tuturr de către patriarhul 8acarie al erusalimului J Mineiul pe septembrie$ ed. %,>*$ p. %Icred că e cel mai potrivit lucru să vorbim despre Cruce ca despre puterea lui 2umnezeu în vianoastră şi a lumii întrei.

Căci dacă pentru cei care pier Crucea 0mnului e nebunie NmriaA bidemO" adirăscumpărarea nastră prin rists şi ntre!ul drum ascetic interir spre ndumnezeire" pentni 'atimile 0mnului şi nvăătura sântă a mdului cum să ne despătimim sunt calea spre cer



Aşa trebuie să înţeleem proiectul teoloic absolut esenţial al dumnezeiescului 2umitru Stănilode a traduce în rom"nă 5ilocalia sau ştiinţa sfintelor nevoinţe îndumnezeitoare ale Sfinţilor noştpentru că fără această ştiinţă$ adică fără crucea vieţii ascetice nu avem o reală viaţă ortodoxă.

#ar dacă credem că putem trăi ortodox$ fără citirea şi aprofundarea Scripturii$ a 5ilocaliei$ a <ieţilSfinţilor$ a domelor şi a canoanelor 9isericii şi a slu6belor noastre ortodoxe atunci trăim întro lumparalelă cu realitatea. 1entru că realitatea m"ntuirii e realitate ontoloică şi ea vizează ce ai şi ce

mişcă în suflet şi în trup.0acă eşti plin de patimi şi nu simi delc harul lui 0umnezeu" care te mpin!e la dra!stpentru 0umnezeu şi la asceză atunci eşti un rtdF nchipuit. ,şti un rtdF dar cu Etezprimit" dar ără să eFperimentezi calea crucii" a nevinei duhvniceşti" care duce la nvierduhvnicească# la vederea slavei lui 0umnezeu şi la simirea cntinuă a harului lui 0umnezen persana nastră.

#ar ca să ştii cum e un ortodox trebuie ca mai înt"i să citeşti aceste cărţi ale rtodoxiei$ cărţile reşi tămăduitoare ale 9isericii noastre$ pentru ca să afli adevărul despre tine şi despre Sfinţi. 7i c"n

cunoaştem adevărul nostru interior$ c"t de corupţi şi de păcătoşi suntem$ aflăm şi distanţa dintre nşi 2umnezeu şi dintre noi şi Sfinţi.

<nsă această distană a păcatului e umplută repede de cnsecinele pcăinei" ale schimbăvieii" ale ru!ăciunii şi ale pstului" prin harul lui 0umnezeu" apt pentru care" deşi până mai ienu ştiam ce să acem" cu harul lui 0umnezeu şi cu multă trudă" alăm" alăm din ce n ce mmult.

Aşa se înţelee definirea noastră ontoloică prin Cruce: venim de la 9otez$ unde ni sa sădit în n

viaţa lui 2umnezeu şi viaţa cu 2umnezeu şi pe aceasta$ adică viaţa în har$ o păstrăm cu muatenţie şi cu multă trudă. #ar multele şi desele noastre posturi$ zilnicul nostru proram de ruăciueclesială şi personală$ întreaa noastră viaţă ascetică e o trudă care ne umple de bucurie./iindcă suerina tel!ică a rtdcşilr nu i cbară n disperare ci i lămureşte interir" umple de atenie şi de răbdare" de blândee şi de bucurie dumnezeiască prundă. Însă ca a6uni la înviere şi la bucurie împreună cu -ristos$ de la un moment dat$ trebuie să îţi asumi cruceadică lupta continuă cu demonii$ cu toate închipuirile şi sentimentele lor$ cu toată înşelardemonică de care suferi.

3i cei care devin cnştieni că trebuie să se schimbe ncep să citească la ini despre schimbar

rtdFă cntinuă" adică despre cum trebuie să zdrbim n ni patimile şi păcatele" pentru a numple de tăria dumnezeiască a virtuilr rtdFe. 3i tt citind şi tt punând n practică" pmăsura nastră" ceea ce citim" se văd" n luni şi ani de zile" schimbări minunate n ni" creştertel!ică şi duhvnicească cntinuă" care ne ace să ne simim" pe iecare zi" ca şi când acum ancepe nevina.

#ar dacă astăzi postim post dureros$ deşi am postit şi în anii anteriori la %& septembrie şi dacă pfiecare zi începem de la început cu slu6bele zilei$ acestea toate se repetă tocmai pentru ca să nspună că suferinţa m"ntuitoare şi despătimitoare a Crucii e continuă şi nu pasaeră.



Citirile noastre$ ruăciunile$ munca pentru 9iserică şi pentru confraţii noştri$ milosteniile din muncinstită$ toată slu6ba şi slu6irea noastră sunt renunţări la confortul nostru şi la mintea noastră$ penta avea un alt ritm şi o altă înfăţişare interioară$ un alt chip$ din ce în ce mai mult al lui -ristos$ Cane dă şi ne schimbă după ;l continuu.

3i tate acestea sunt ridicarea Crucii 0mnului n persana nastră" bucuria mpreună cu ,l" cCel care ne ntăreşte prin 'atimile ale cele mântuitare. 3i eFperimentând n tate cele ale vie

nastre harul sau puterea lui 0umnezeu" atunci preerăm n md cnştient lupta cu păcatul privaiunile de tt elul" văzând că din pst şi din ru!ăciune şi din iertare şi din smerenie se naşmultă pace şi nelepciune dumnezeiască" pe când din lene şi din ipcrizie şi din răutate danelinişte şi secătuire suletească.

7i după acestea toate ne întoarcem la acvila rtodoxiei$ la dumnezeiescul 1avel$ Apostolul$ pentca să citim următoarele: Aiudeii cer semneTminuni NsimiaO" iar elinii caută nelepciune Nsiandar ni prpvăduim pe rists Cel răsti!nit B OI Cor. $, !!-!#F.

Adică iudeii cer minuni fără credinţă$ fără să aibă nevoie de dreapta credinţă$ pe c"nd eliniiZrec

caută înţelepciune în afara lui 2umnezeu$ care doar să înfumureze şi nu să m"ntuie. 'e când ncei iubitri de 0umnezeu" vrem pe Cel care ne-a iubit mai ntâi" pe când ni eram rbi păcatulşi de aceea <l prpvăduim pe 8ielul lui 0umnezeu" Care ridică păcatul lumii.

⇒ 5u rem să fim iudei, pentru că nu rem să credem în (umne'eu doar dacă ne arată că faminuni.

⇒ 5u rem să fim elini, pentru că nu rem să ştim doar să facem silogisme şi să orbim frumci rem să ne umplem de sfinţenia şi de înţelepciunea lui (umne'eu, ca urmare a luptnoastre cu păcatul şi cu demonii până la sânge.

⇒ ;rem să im adevărai rtdcşi" pentru că vrem să ne umplem de puterea lui ristmptriva demnilr şi a păcatului" de puterea cu care ,l ne ntăreşte n iecare clip pentru a birui" cu harul lui 0umnezeu" rice !ând al trupului şi al minii deşarte.

7i acest lucru nil spune această dumnezeiască zi: din multă evlavie şi dr după 0umnezeu" ân,lena a căutat şi a !ăsit Crucea 0mnului pe care iudeii ascunseseră n pământ" ntr-un lc necinste. 3i când a !ăsit Crucea 0mnului aceea a nviat emeie văduvă martă şi i-a umplpe ti de bucurie J Mineiul pe luna septembrie$ ed. %,>*$ p. %IIK.

0e aceea şi ni" cu bucurie" ne acem semnul intei Cruci şi cu bucurie multă simim puterelui 0umnezeu" care ne inundă interir" pentru că ne nchinăm 5atălui şi /iului şi ântului 0u0umnezeu n tată viaa nastră. 3i bucuria nastră de 0mnul e bucurie prin suerină penta i ini" pentru a i prprii celui 'reasânt.

ar sinenia" adică drumul de la Cruce spre <nviere mpreună cu 0mnul " e drumul GrtdFien care eFperimentăm iecare dintre ni cât de minunat e 0umnezeu ntru ni şi câte minune!răite ace cu ni" cu cei care ne trece de la marte la viaă cntinuu şi ne iartă din destul.



ă rămânem dar n iubirea Celui care ne-a iubit pe ni cu iubire ne!răită% 'entru că credina viaa nastră nu stau n vor1e goale ci n apte care vrbesc Rn dvada 0uhului şi a puterii BCor. +$ &K dumnezeieşti.

ar dacă ne luptăm cu patimile şi cu ptele din ni n md cntinuu" chiar dacă nimeni nu nnele!e sau nu ne ajută n acest drum !reu al nstru" bucuria care âşneşte din mijlcudurerilr nastre ne alină viaa şi ne umple de ericire dumnezeiască.

)u$nezeu să Se arate 1iruitor 7n noi acu$ şi pururea şi 7n vecii vecilor.

A$i



reot ,heorghe Sălăgian % redică la $arele raznic al Înălţării Sfintei Cruci

RCăci cuvântul crucii nebunie este pentru cei ce pierA dar pentru ni cei ce ne mântuim" es

puterea lui 0umnezeuI $ Corinteni $,$"%.

Cea mai veche şi mai importantă dintre sărbătorile ortodoxe închinate cinstiri Sfintei Cruci esÎnălţarea Sfintei Cruci /Stavrofania0$ la %& septembrie$ pe care$ unii /liturişti0 o numără întpraznicele împărăteşti. <n această zi" sărbătrim de apt amintirea a duă evenimente desebdin istria lemnului intei Cruci" şi anume#

$. +flarea Crucii pe care a fost răstignit Mântuitorul şi înălţarea ei solemnă în ă'ul poporul

de către episcopul Macarie al Ierusalimului, în 'iua de $2 septembrie ##</

!. +ducerea sau întoarcerea 4fintei Cruci de la perşii păgâni, la anul >!7, pe timpîmpăratului bi'antin Keraclius, care a depus-o cu multă cinste în biserica 4fântului Mormâa 4fintei Cruci% din Ierusalim, după ce patriar1ul 0a1aria a înălţat-o în ă'ul credincioşilola $2 septembrie >#?.

stricul alării intei Cruci pe care a st răsti!nit 8ântuitrul este următrul# 0ez!rpar



Crucii ri!inale a avut lc n anul 9@6 sau 9@* şi se datrează stăruinelr mpărătesei ,lenmama mpăratului Cnstantin cel 8are" cnrm unei tradiii piase cnsemnate de mulistrici bisericeşti" cum ar i# ,usebiu de Cezareea" ântul Chiril al erusalimului" ântu>mbrzie al 8ilanului" /er. ernim" etc. ;vreii au înropat crucea 2omnului$ precum şi piroane8ui$ morm"ntul$ etc. Acestea au rămas înropate p"nă în anul '+I$ în zilele marelui împărConstantin$ care a fost cel dint"i împărat creştin.

Acest împărat a primit reliia cea adevărată$ credinţa în #isus -ristos printro minune dumnezeiasc;l trebuia să intre în război cu !axenţiu$ împăratul 4omei$ care a avut mulţime de ostaşi binînarmaţi$ iar Constantin avea foarte puţini$ din care cauză era întristat şi se înspăim"nta cu "nduneştiind cum săl biruiască. <ntr- zi" i s-a arătat pe cer chipul intei Cruci" strălucind mai mudecât lumina sarelui şi pe acea cruce scria# Ren tut niVa M cu acest semn vei birui" sau pracest semn vei nvin!eI" n limba latină# Rin hc si!n vincesI.

Constantin c"nd a văzut acest semn sa veselit şi a prins cura6$ a poruncit să se facă cruci$ să le punpe steauri şi să pornească la război. 9ătălia sa dat la 1odul <ulturului de l"nă 4oma în data de octombrie '%+. Constantin avea +G.GGG de soldaţi$ iar !axenţiu %(G.GGG şi el devine împărat #mperiului roman. >juns mpărat" mama sa ,lena prneşte eFpediie n Dara ântă ca !ăsească ânta Cruce. ,a a st ntâmpinată de episcpul 8acarie al erusalimului. >cestaăcut ru!ăciuni către 0umnezeu" ca să i se descpere lcul unde a st răsti!nit 8ântuitrul" p

:l!ta. <n urma ru!ăciunilr s-a descperit lcul.

Conform celor relatate de istoricii bisericeşti$ pe locul unde a fost înropată Crucea 2omnluluicrucile celor doi t"lhari între care a fost răstinit #isus$ împăratul Adrian a zidit un templu pă"n$ care împărăteasa la dăr"mat şi în urma săpăturilor arheoloice$ sau ăsit trei cruci: una a 2omnuşi două a celor doi t"lhari. Au ăsit şi piroanele cu care #isus a fost pironit pe Cruce. 8are bucurieavut ânta ,lena când a !ăsit ânta Cruce" unde pe lc s-a şi prdus minune.

8urise de curând n erusalim ată de neam mare şi episcpul 8acarie a atins ânta Cruce ea" iar ata a nviat de ndată şi umbla sănătasă" mulumind lui 0umnezeu cu !las mare prpvăduind puterea intei Cruci. 2acă sa răsp"ndit vestea că sa aflat Sf"nta Cruce$ sau str"pelerini din toate părţile ca so vadă. <n urma acestr evenimente ânta Cruce a st nălată biserica ântului 8rmânt n ziua de 14 septembrie 99=.



2espre al doilea eveniment$ cel de la %& septembrie$ *'G am relatat înainte. ânta Cruce esinstrumentul binecuvântat al mântuirii nastre. biect de tortură pentru evrei: @ 0e va i-ntcineva păcat vrednic de marte şi-l vei sândi să mară spânzurat de cpac" trupul său să nrămână peste napte pe cpac" ci chiar n ziua aceea să-l n!rpai" de vreme ce blestemat este d0umnezeu tt cel spânzurat pe lemnA n elul acesta nu vei pân!ări pământul pe care 0mn

0umnezeul tău" i-l dă să-l mşteneşti B /2euteronom +%$+++'0)

@ rists ne-a răscumpărat din blestemul Le!ii" devenind ,l blestem de dra!ul nstru" pentru cscris este# Elestemat este tt cel spânzurat pe lemnB /Lalateni '$%'0$ Crucea a st sinită prsân!ele dumnezeiesc scurs pe ea şi a devenit instrument de mântuire.

În ciuda tuturor afirmaţiilor sectare împotriva cinstirii Sfintei Cruci$ Eiserica GrtdFă aduurmătarele ar!umente pentru cinstirea ei şi anume#

− BCăci cuvântul crucii nebunie este pentru cei ce pierA dar pentru ni cei ce ne mântuimeste puterea lui 0umnezeuB /% Corinteni %$%>0)

− B 0ar mie să nu-mi ie a mă lăuda decât numai n crucea 0mnului nstru isus rist prin care lumea este răsti!nită pentru mine şi eu pentru lumeB /Lalateni *$%&0)

− I/iindcă muli M despre care v-am vrbit adeseri " iar acum spun plân!ând M se parca duşmani ai crucii lui rists. ârşitul lr este 'ieireaI /5ilipeni '$%>%,0.

Să $edită$ ad(nc la cele relatate şi să şti$ că fără Cruce nu există <(ntuir

A$i



r. Conf. Fniv. )r. Constantin =ecula % redică la )u$inica Înălţării Sfintei Cruci



B8ântuieşte" 0amne" pprul 5ău...BCunoscut că 1raznicul Înălţării Sfintei Cruci$ hramul cel binecuv"ntat al acestei 2uminici este leîn primul r"nd$ de o altă lucrare pe care poor"rea cea plină de iconomie a 2uhului Sf"nt a înăduo Sfintei ;lena$ maica binecredinciosului împărat Constantin. Căci nu este vorba aici doar aflarea şi înălţarea Sfintei Cruci deasupra credincioşilor din #erusalim de către 1atriarhul acelor ziCăci nu pentru aceasta se deplasase cinstita maică p"nă la Cetatea de har luminată a Sionului. cruul sărbătorii Sfinţirii$ 3"rnosirii 9isericii Învierii 2omnului$ era momentul care marca prenaprezenta împărătesei păm"nteşti în cetatea Împăratului celui 4ăstinit.

>lată n acea vreme n călătrie n Dara ântă" ânta ,lena ajunsese acl cu duă scpuclare. 'e de parte" vizitarea lcurilr sinte şi de cer pmenitelr apte ale 0mnului ristdar şi ncununarea lucrărilr uneia din cele mai minunate alcătuiri de pământ şi cer din lumeEizanului dintâi - Eiserica <nvierii 0mnului. Ctitorind alte multe biserici /în oraşul de l"nColonia JYolnK în careşi avea dint"i sediul împăratul$ în 4oma$ în Constantinopol sau satul sudunărean unde se născuse ;lena0$ fericita maică vedea deacum împlininduse visul ei cbinecuv"ntat: un locaş de închinare în #erusalim /în aceeaşi perioadă construise altul la 9etleecinstind =aşterea lui -ristos0.

>cest praznic l cântăm lămurit n ziua de 19 septembrie" când Bnnindu-se dumnezeiescul lcal intei <nvieriB (sinaFar)$ lăudăm aceasta prin c"ntarea Condacului: WCa un cer mult lumins a arătat Eiserica" luminând pe ti credincişii" ntru care stri!ăm# >ceastă casă ntăreşte-0amne$W iar mai apoi$ rostiriilaolaltă cu #cosul: W;enind la ni Cuvântul după trup" scriin!răieşte /iul tunetului# ;ăzut-am luminat mărirea pe care avea /iul de la 5atăl ntru daradevăruluiA şi celr care cu credina L-au primit pe 0ânsul" ne-a dat tuturr stăpânire să nacem iii lui 0umnezeuA care nu din sân!iuiri" nici din vie trupească" ci de la 0uhul ânt nam născut şi casă de ru!ăciune am alcătuit stri!ând# >ceastă casă ntăreşte-.W



#ată dar cum prile6ul zidirii şi t"rnosirii 9isericii Învierii aduce în praznic Crucea. 8a fel cuodinioară -ristos pe Cruce răstininduSe$ din ad"ncul morm"ntului face să izbucnească W izvr<nvierii nastre" Eiserica cea vie a <nvierii nastreW.

Căci c"ntă biserica cea alcătuită din pietrele vii ale mărturiei: BCa ntr-un cuptr nu" primitr 0umnezeu" ntr-acest crt nu" ti cei ce suntem din sraelul cel duhvnicesc" rurai iinstri!ăm# Einecuvântat eşti n Eiserica slavei 5ale" 0amne sau BCei rănii de drul cel prea dul

şi dumnezeiesc" venii n această cămară de taină" să ne mpreunăm cu 8irele rists" stri!ânEine eşti cuvântat n Eiserica măririi 5ale" 0amne%B /C"ntările + şi ' ale celui deal ##lea Canal Cantării I$ Ntrenia %' sept0.

#coana acestei 9iserici în care mireasa noastră pentru Împărat este restaurată se arătă în chminunat prin cuvintele: W >stăzi cu haina cu!etătare" cusută de sus din dumnezeiescul daEiserica 5a" 0amne" ca mireasă s-a mpdbit şi cheamă spre veselie pe pprul său cel stri!ă# 5ate lucrurile 0mnului pe 0mnul lăudai-L şi-L prea nălai intru ti vecii B zidirdeacum fiind olinda plină de har a cortului celui vechi$ restaurat în -ristos: W >stăzi al dil>dam" rists" a arătat ca un rai nele!ătr acest crt nu care" n lcul lemnului cunştine

partă arma Crucii" cea de viaă aducătare /...0W /C"ntările %$+ şi ' ale celui deal ##lea CanonC"ntării >0.

!iezul de foc al 1raznicului trece uşor spre Cruce$ căreia i se c"ntă: WCa un sare luminezi crazele tale pe cei din ntuneric şi pe demni i arzi" prea mpdbită Cruce% W /C"ntarea &$ Can,0$ 8umin"nda Sărbătorii prăznuind în viersuire astfel: W <n :l!ta 0mnul <nălându-e de bunvie pe Cruce" a lucrat mântuirea nastră prin nnirea ăpturii" şi n !rapa cea de viaprimitare iind pus" a treia zi a nviat ca un 0umnezeu. 'entru aceasta" mpreună cu cetele ceără de trup" săvârşim ti nnirea luminatei şi cinstitei <nvieri W.

Căci numai ca miez de 9iserică$ miez pururea reinnoitor al sensurilor depline ale Învierii$ Cruceste păzitoarea a toată lumea$ Crucea podoaba 9isericii) Crucea stăp"nia împăraţilor) Crucîntărirea credincioşilor) Crucea mărirea înerilor şi demonilor rană /7i acum... a 8umin"ndei0.

Am insistat at"t de mult asupra acestei relaţii 9iserică Sf"ntă Cruce$ mai binezis Înviere 9iseri Sf"ntă Cruce$ pentru a ne lămuri asupra modului în care una se spri6ină pe cealaltă şi pentru a lămuri de ce duşmanii Crucii sunt şi duşmanii 9isericii şi prin aceasta$ oric"t sar da ei ai lui -ristosunt şi duşmanii Învierii. Căci numai pe aşezarea aceasta întreit luminoasă stă izvorul de lumicare ne ţine credinţa$ ne aprinde draostea şi ne sporeşte năde6dea$ p"nă la hotarul împlinirii

Împărăţie.

2e altfel$ c"ntarea 8audelor Ntreniei concentrează parcă mai vădit misterul de lumină al acestrelaţii: W >stăzi dumnezeiasca şi sinita casă a <nvierii lui rists luminat se nnieşte" dumnezeiescul mrmânt mparte lumii viaă" dând izvr de nemurire şi revărsând râuridarurilr şi apele minunilr" dăruind tămăduiri celr care cântă Lui cu credinăW /8auda praznicul cer"nd de la noi efortul duhovnicesc marcat de cea dea treia c"ntare din 8aude: W 0rina vedea sântul sceptru al Crucii" nălat din mijlcul pământului" să ne curăim mai nainsuletele şi să ne luminăm minile cu dumnezeiasca putere strălucindu-neA şi să-L lăudăm p



rists" Cel ce" prin cinstitul ău lemn" dă sinenie celr ce se ra!ă cu credină şi cu călducântă Lui W.

Îndemnul final este clar. Nnul la WînnoireW laolaltă cu toată firea şi curerea istoriei$ o facere<onahului Ioan consemn"nd: B<nnieşte-te" nnieşte-te" nule erusalime" căci i-a venit Lumina" şi slava 5atălui peste tine a răsărit. >ceastă casă 5atăl a ziditA această casă /iul ntăritA această casă 0uhul a nnit" a luminat şi a ntărit" sinind suletele nastreB. Acel

zic"nd$ ceva mai apoi$ trec"nd înnoirea din planul macrocosmic$ universal$ în cel microcosmicparticular: W;in-i n pricepere" mule" ă-te nu n lc de vechi şi prăznuieşte nnirile suletulpână când este vremea vieii" să se nniască ie calea a tată petrecerea. Cele de demult atrecut" iar tate s-au ăcut ni. Cu acest el de rd să prăznuieşti" cu bună schimbaschimbându-te. >şa se nnieşte mulA aşa să cinsteşti ziua nnirilr W.2eaici izvor"nd şi taina Sfinţirii apelor$ acelea care$ prin sfeştanie$ curăţă firea.Căci altfel Crucea nu se face vădită 7ii zadarnică prăznuirea fără 9iserică şi fără Crucea Învielui -ristos



Iero$onah Ioan Buliga Crucea - se$nul iu1irii lui )u$nezeu pentru lu$e



H0amne" armă asupra diavlului crucea 5a ai dat- nuăA că se n!rzeşte şi se cutremurnesuerind a căuta spre puterea eiI.

2iavolul are o aşa putere$ înc"t întro clipă near sfăr"ma de nu ar fi cu noi 2umnezeu$ însă$ cu cnoi ne depărtăm de buna vieţuire după 2umnezeu$ ne dăm sinuri în m"na diavolului.

Cu tii suntem ăptuitri ai uciderii pe care a ăcut- Cain asupra lui >bel cf. Dacerea 2, Cain a fost strămoşul fiilor oamenilor$ iar Abel era cel ce aducea 6ertfă bineplăcută lui 2umnezepreînchipuindu8 pe -ristos. Cu tii suntem autri ai acestei apte a lui Cain" căci pentrăutatea noastră a fost răstignit /ristos. Afl"ndune uciaşi de 2umnezeu$ vom spune: A+cum om face, căci (umne'eu era apărătorul nostru, acum diaolul ne a ucide când a rea elB. >şaspus Cain# ricine mă va ntâlni mă va ucide" nsă milstivul 0umnezeu a pus semn lui Cain ctt cel care l va ntâlni să nu-l mare Dacerea 2, $2-$<%. 2e aceea puterea celui rău este opr

de puterea acestui semn.



1roorocul #ezechiel ne spune că$ atunci c"nd #erusalimul a căzut în cele mai cumplite fărădelen!eri nimicitri aveau să ucidă ără cruare pe ti" n aară de cei nsemnai de n!erul l0umnezeu cf. Ie'ec1iel 7, 2->%.

8a fel$ Apocalipsa ne vorbeşte despre înerul care avea pecetea <iului 2umnezeu. Înerul a stricu las mare$ zic"nd: +u vătămai pământul" nici marea" nici cpacii" până ce nu vm pecetlui" p

runile lr" pe rbii 0umnezeului nstru +pocalipsa =, !-#%.

La 8irun!ere" cel btezat este nsemnat cu semnul intei Cruci" spunându-se# Hecetea darulSf(ntului )uh. 'rin Etez" este scs din blestemul strămşesc şi este niat de către 0umnezeuse pune nume şi de acum el ace parte din pprul lui 0umnezeu" este creştin" este chemat nunta mântuirii.

!oise cu toiaul a despărţit apele !ării 4oşii şi a scos poporul din ţara blestemului /cf. #eşirea %+%0. 0rumul nstru din ara rbiei" din ara păcatului şi până la pământul ă!ăduinei este nsăviaa nastră. ,l este presărat cu ncercări n care muli vr cădea. 8uli" cârtind n viaaceasta" nemulumii de ceea ce au" cad ntr- răutate ntunecată a minii" nseşi !ândurile lr stransrmă n şerpi otrăvitori care le ucid suletul 8cf. 5umerii !$, <->%. 2ar /iarăşi şi a c"oarăF0 2umnezeu nu ne părăseşte. 2umnezeu$ Care caută ca prin orice lucru să ne m"ntuiască

făcut un lucru de care sau mirat şi sau cutremurat toate puterile cereşti.

C"nd cineva se îndrăosteşte de altcineva$ spun tinerii$ vrea să fie băat în seamă$ să i se auvocea$ să apară în prim plan$ să se afişeze. 7i au iubit oamenii păcatul$ de aceea sa înălţat şarpele pustie pe un st"lp$ şarpele reprezent"nd păcatul$ sa înălţat ca o arătare a Rcomorii omeneştiBvalorii pe care o pui pe soclu. 1ăcatul a fost înălţat de oameni şi 2umnezeu Sa pus în locul lui.



Sa suit 2umnezeu pe Cruce$ Sa înălţat precum oarec"nd şarpele în pustie$ RSa afişatB în fatuturor ca un îndrăostit şi a spus: Hubii-8ă. ată" am capul plin de sân!e" părul vâlvi" mâininsân!erateA am aler!at după vi" străjerii m-au ntâlnit şi m-au rănit" vălul mi l-au luat cei cpăzesc zidulI Cânt. Cântărilor <, =%.

>tât de mult a iubit rists lumea" ncât"

Hn naptea n care a st vândut" mai vârts <nsuşi pe ine -a dat pentru viaa lumii# Luamâncai" acesta este 5rupul 8eu. (P) Eei dintru acesta ti" acesta este ân!ele 8euI.

>tât de mult a iubit rists lumea" ncât ne-a nsemnat n palmele ale cf. Isaia <7, $>%$ braele-a ntins spre ni n semn de mbrăişare" mbrăişare eternă.

'e Cruce a arătat rists cât de mult a iubit lumea" Crucea a st patul ău de dra!ste. culcat şi a drmit un smn !reu şi dintr- castă a a a ieşit viaa amenilr" mântuireamenilr" nua ,vă# Eiserica celr vii cf. Dacerea !, !$-!!/ #, !?%.

1entru aceea şi 0umnezeu L-a preanălat şi -a dăruit Lui nume care este mai presus de rinume /5ilipeni +$ >%G0. 4ăstinirea pe Cruce a fost lucrarea pentru care -ristos a fost slăvit

încununat. 2in tot ceea ce a făcut -ristos pe păm"nt$ acesta a fost punctul culminant$ prin acea6ertfă ni sau răscumpărat păcatele. uţin lucru este pentru Cel Atotputernic să facă $inunită$ăduiri 7ngerii nu s%au $irat de aceasta căci era ceva o1işnuit s%au $irat 7nsă atunci c(nau văzut pe Stăp(nul tuturor pe Cel Care ţinea toate şi avea putere peste toate s$erindu%Spe dru$ul Crucii Î$păratul fără coroană fără haina de 7$părat 1ătut şi 1atDocorit oa$eni.

1entru aceasta a venit -ristos pe păm"nt$ pentru a aduce această 6ertfă. >cum suletul 8eutulburat" şi ce vi zice 'ărinte" izbăveşte-8ă de ceasul acesta. 0ar pentru aceasta am venit ceasul acesta Ioan $!, !=%. 7i noi ne ruăm să ne izbăvească 2umnezeu din necazurile noastre$ dsc"rbe şi din boli$ dar pentru aceasta neam născut D ne-am născut pe acest pământ pentrupătimi" şi ni nu ne suntem de ajuns nuă nşine pentru a ne mântui" ci patima lui ristmplineşte" desăvârşeşte neputina nastră.



Crucea este lauda lui -ristos$ 6ertfa ce a aduso în draostea Sa pentru oameni. ,a nu este unealpe care a st trturat rists" aşa cum spun ereticii" ci este arma ce s-a ntrs mptriva celui mânuia" este laul n care s-a prins cel care l-a ntins" este !rapa n care a căzut cel care săpat-.

0iavlul nu pate să suere pentru că i aminteşte de cea mai mare nrân!ere a sa. Ce nebunM spune el M era un cpil" era n mâinile mele" cu arma mea ameninam tt pprul ău" şi iatmă la pământ cu capul tăiatP de un cpil" ce ruşine (c. $e!i 1*" =1). 2iavolul se cutremurăse îngro'eşte, nesuferind a mai edea vechea armă a sa$ căci cu ea a fost înfr"nt. )e aceea Cruceste se$nul 1ucuriei pentru creştini iar dacă la praznicul Înălţării Sfintei Cruci este post espentru că postul ne face $ai curaţi şi astfel prăznui$ aşa cu$ tre1uie acest praznic iar nu ospeţe şi 1eţii.

Înainte de a doua venire a lui /ristos se va arăta pe cer semnul /iului Gmului Matei !2, #Întrebaţii pe cei ce defaimă crucea care este acest semn. 1recum împăratul$ c"nd venea întrcetate$ înt"i trimitea sceptrul său ca să se vestească venirea sa$ aşa se va arăta acest sceptru al l-ristos vestind venirea Sa$ sceptru care mai ntâi a aparinut diavlului" dar care api a st lude rists ca un treu de răzbi şi aşezat la lc de cinste n Eiserică cf. I @egi !$, 7%.

Crucea este steaul creştinilor) proorocul #saia spune la capitolul %%$ versetul %+: ,l va ridica ste

pentru neamuri şi$ av"nd un trecut at"t de lorios$ care aduce slavă lui 2umnezeu$ ar i nebunsă ne ruşinăm a ace cruce. ;a este lauda lui -ristos$ aşa cum spune şi Apostolul iar mie să nu-mie a mă lăuda decât n crucea lui rists.

ar ni" aară de Crucea aceasta materială pe care purtăm la !ât" să purtăm cu demnitate pe cea spirituală" Crucea vieii , pe care ducem iecare la lcul nstru de trai#

Crucea călugărilor$ încon6uraţi în vremea noastră de tot felul de ispite$ întro vreme c"nd viaduhovnicească sa răcit şi m"n"ierile harului sunt tot mai rare)

Crucea căsătoriţilor$ confruntaţi cu necazuri fără ieşire: beţie$ certuri$ copii care sunt obraznoric"t iai educa$ pentru că sunt contaminaţi de ceilalţi şi de duhul de astăzi al vieţii destrăbălate)

Crucea tinerilor$ confruntaţi cu un asalt al destrăbălării$ c"nd$ dacă nu bei$ nu fumezi$ ndesfr"nezi$ nu te porţi violent$ îţi spun că eşti prostH dar proştii se numără la urmă$ atunci c"nd vieşi sufletul din trup)



Crucea 1ătr(nilor care în suferinţele bătr"neţii privesc nedumeriţi la o lume care parcă în vremlor nu era aşa$ era altfel.

Griunde ne-am duce M la şcli" n ări străine M să ne purtăm Crucea nastră aşa cum este" căciducem numai până la cimitir şi acl se termină drumul Crucii" se termină !reutăile vie

acesteia" şi să iubim această Cruce" pentru că" chiar dacă este !rea" ea ne mântuieşte.

(erm. an Euli!a" 0eşertăciunile lumii. ,diie cmpletă. ;lumele ---; ,d. 8ăn. Yacul $mânesc).

ărintele Iosif 4rifa % 6a picioarele Crucii se poate afla taina $(ntuirii sufleteşti

2in toate părţile primesc întrebări despre tainele m"ntuirii sufleteşti. 5aina cea mare a mântuisuleteşti se pate ala numai la piciarele Crucii. Înţelesul şi taina m"ntuirii sufleteşti nu stă aceea că îţi pui în "nd să ieşi mai înt"i din răutăţi ca să te faci un creştin bun$ ci taina cea marem"ntuirii sufleteşti stă tocmai în aceea ca păcatele şi răutăţile să te doboare la picioarele CruciiH



cazi la picioarele Crucii dobor"t de reutatea păcatelorH Să cazi pl"n"nd la picioarele Crucii$ acum eşti$ plin de răutăţi.

Carul mântuirii tale suleteşti atunci ncepe a prni la drum" când simi că te năbuşă răutăile caui scăpare" când simi pieire şi caui mântuire" când te simi ntr- prăpastie şi cauiieşire" când te simi n ntuneric şi dreşti lumină" când simi că te-a schildit păcatul" cânsimi că te-a rbit patima" când simi că nu mai pi sta şi umbla pe piciarele tale şi stri!i c

lacrimi din adâncul suletului# Hisuse 8ântuitrule" mântuieşte-mă şi mă tămăduieşte%I

Să cauţi mai înt"i să te faci bun şi apoi să pleci la 2omnul ar însemna să în6ui boii înapoia carulu

Începutul m"ntuirii tale se face atunci c"nd păcatele tale te pleacă şi te apleacă la picioarele Cruc2umnezeu Însuşi te atrae în diferite chipuri la picioarele Crucii. R 3i pe ti vă vi tra!e la 8inezicea !"ntuitorul către apostoli /#n %+$ '+0.

Când n tine se trezeşte drină de a ieşi din ticălşie" când n tine se trezeşte un susp

suletesc" când din chii tăi iese pe uriş câte lacrimă de durere pentru ticălşia ta" când atanecaz sseşte şi ppseşte la tine" atunci să ştii" dra!ă cititrule" că 0uhul lui 0umnezeu lucrean tine şi vrea să te aducă la piciarele Crucii. Însă c"nd 2uhul lui 2umnezeu începe a lucra în oatunci începe şi satana a lucra cu toate meşteşuurile lui$ pentru că se vede în prime6dia de apierde un credincios. <ocea diavolului e aceea care şopteşte unora: R;şti prea păcătos$ omule$ ca ai iertareH că doară nai omor"t pe nimeni să te faci pocăitTBH

=asculta$ draă cititorule$ nasculta de şoaptele şi amăirile diavolului$ ci lasă8 pe 2uhul

2umnezeu să te atraă tot mai mult la picioarele Crucii. 8asăte$ draă suflete$ lasăte atras cu totla picioarele Crucii$ căci numai acolo ţi se arată taina cea mare a vieţii şi a m"ntuirii sufleteş8inunea cea mare a schimbării unei vieii păcătase" minunea cea mare a nvierii păcătşilr viaă nuă" se petrece şi se pate petrece numai la piciarele Crucii.

Căzut la picioarele Crucii ţi se deschid ochii ca să vezi lu$ea şi să te vezi pe tine 7nsuţi lu$ina Evangheliei.

• a picioarele Crucii te afli pe tine însuţi şi rosturile ieţii tale.

• a picioarele Crucii afli cât de gro'a a fost păcatul tău, că a trebuit ca Jnsuşi Iisus, Diul l

(umne'eu, să moară pentru tine şi iertarea ta.

• a picioarele Crucii afli cu ce fel de dragoste te-a iubit (umne'eu &atăl, că pe Jnsuşi Di

4ău -a ertfit pentru tine.

• a picioarele Crucii afli că Iisus este un Mântuitor al tău, Care a murit pentru tine, pent

păcatele tale, pentru iubirea ta şi pentru scăparea ta.



• a picioarele Crucii ţi se desc1ide mintea şi gura ca să strigi îngro'it) AH, nebunul de min

cu câtă dragoste m-a iubit &atăl şi cu câtă ură l-am urât eu pe de aproapele/ cât a sufer Mântuitorul pentru mine şi eu am sărit în capul ecinului pentru toate nimicurile/ cu ce dm-a îmbiat Crucea şi eu l-am respinsGBL

• a picioarele Crucii afli că tu nu mai eşti al tău, ci eşti al lui isus rists" Care terăscumpărat cu un pre mareA eşti averea Celui răsti!nit I Cor >, $7-!?%.

0ar la piciarele Crucii nu i se deschid numai chii nele!erii" ci capei de sus şi un dar"putere" un ajutr să i schimbi viaa. tând la piciarele Crucii" putere de sus i schimbă inimi schimbă chii" i schimbă urechile" mâinile" vrbele şi purtările. Când ai alat cu adevărCrucea 8ântuitrului" nimeni nu te mai pate ridica de la piciarele ei. G viaă ntrea!ă petreci lân!ă Crucea 8ântuitrului şi sub darurile ce se revarsă din ea.

2raă cititorule -otăr"rea ta împotriva păcatelor nu a6une nimic dacă nai înenuncheat cu ea m

înt"i la picioarele Crucii) dacă nu stai mereu cu ea sub darurile ce izvorăsc din ertfa cea sf"ntăCrucii. 2iavolul încă nu se sperie c"nd te hotărăşti contra păcatelor$ căci ştie el că de la hotăr"p"nă la faptă este mult) diavolul nu se sperie nici chiar c"nd pui 6urăm"nt să ieşi din rele /şi pe urmmai afund te bai în ele0$ dar se înrozeşte satana şi tremură c"nd te ridici ca fiul cel pierdut$ devanhelie$ şi$ pl"n"nd cu amar ca şi în faţa Crucii !"ntuitorului$ cazi în braţele 3atălui Ceresc începi o viaţă nouă ca unul ce mort ai fost şi ai înviat$ pierdut ai fost şi teai aflat.

În imainea de la paina %( se vede calea cea str"mtă a vieţii. Această cale are la intrare numai o uînustă. 3oţi cei ce vor să apuce pe calea vieţii trebuie să intre prin această uşă înustă$ iar aceas

uşă este Crucea şi ertfa lui #isuR ,u sunt uşaA de va intra cineva prin 8ine se va mântui B /#n %G$ ,0$ a zis #isus.

>ceastă uşă e Crucea şi Yerta Lui cea sântă. +umai cine intră prin această uşă capătă dar putere de sus să nainteze tt mai sus" mai sus" spre culmile erusalimului suletesc" spre culmivieii şi ericirii veşnice.

('ret si 5ria din >dânciri n ,van!helia 8ântuitrulu



reot Sever =egrescu % =aşterea Crucii sau certitudinea Învierii

@2upă =aşterea !amei$ urmează =aşterea Crucii$ după trecerea =aşterii !aicii 2omnului$ iatÎnălţarea Sfintei Cruci a sosit. 2e cele mai multe ori calendarul face$ parcă$ un salt peste tot şi pestoate$ duc"ndune la esenţial. C"nd spunem Sf"nta Cruce$ personalizăm întreaa existenţă$ parcă aspune Sf"nta !aria$ sau Sf"nta Ana$ sau Sf"nta 1araschiva$ sau Sf"nta <ineri$ sau Sf"nta ;lena$ sasau$ sauH

8a %& septembrie$ prăznuim Înălţarea Sfintei Cruci. Nn an între facem$ ce facem şi pierdem Crucşi răscrucea vieţuirii$ adică sensul şi consensul existenţei) vine acum o Sf"ntă ;lena$ mamă dConstantin$ Împărat creştin şi ne reăseşte Sf"nta Cruce şi o înalţă şi noi$ în loc să striăm 2oammiluieştene$ iarăşi o pierdem. 1"nă c"ndF

'ână când ne dăm seama că ânta Cruce este izvrul sărbătrilr" taina tainelr. <n iecasărbătare eFistă ânta Cruce. /ără Cruce n-ar i eFistat <nviere" ără <nviere" zadarnică arcredina. În taina $(ntuirii fiecăruia dintre noi şi a lu$ii 7ntregi partea cea $ai ad(ncă es

Sf(nta Cruce.

1rin Cruce$ deşi născuţi pe păm"nt$ suntem înrădăcinaţi în cer) prin Cruce$ lumea devine o -orălaudelor pe care Sf"ntul Apostol 1avel o ţine înainte$ d"nd chiot: ă nu-mi ie a mă lăuda decât Crucea 0mnului nstru isus rists" prin care lumea este răsti!nită pentru mine şi eu pentrlume /Lalateni *$ %&0. ;xtraordinar striăt pe care nul mai auzim$ sau dacăl auzim din an în anul mai înţeleem: 6u$ea să fie răstignită pentru tine şi tu pentru lu$e2

Nit"nd să reaşezăm Crucea în inima creaţiei$ nu mai suntem creatori$ devenim nişte puncte D punccare aleară pe o coală albă de h"rtie către ultimul punct al disperării. r$ crucea este cea care a6ută$ ea înseamnă Înălţare$ ea este rezumatul m"ntuirii$ forma concisă a vieţii.

,ste atât de !reu să mbrăişăm Crucea când ea" ricum" ne mbrăişează şi" prin <nălarmară ceea ce este mai jsnic n ni" adică păcatele şi smintelile nastre%

> ajuns jenant să purtăm cruciuliă la piepturile nastre şi sântă Cruce n suletele nastcând ea" ricum" ne partă n brae cum mamă iubitare şi partă pruncii%



1rin intelienţă$ prin cercetări şi descoperiri$ putem înţelee orice taină /fără a o elucida0$ doar prtrăire ne putem lăsa înţeleşi de taina Crucii. Aceasta$ prin toate celelalte$ există şi pentru cei ce m"ntuiesc şi pentru cei ce pier. 'entru ultimii este nebunie" pentru primii este puterea l0umnezeu /# Corinteni %$ %>0.

ânta ,lena nu dar a cercetat lcul şi a descperit Crucea 8ântuitrului" dar a şi trăit-nălând-. Cu c"t suntem mai puţin trăitori ai Crucii$ cu at"t mai mult a6unem consumatori

îndoieli$ amăiri$ bănuieli. /ără a trăi Crucea lui rists" ne ndim şi ndim pe alii" amă!im ne lăsăm amă!ii" bănuim şi ne lăsăm bănuii.

Înălţarea Sintei Cruci sau =aşterea Sfintei Cruci 7n sufletul fiecărui o$ 7nsea$nă dincolo toate certitudinea Învierii.

)u$nezeu să ne 7nvrednicească de o astfel de =aştere2B

('ret ever +e!rescu" 'rl! din 'rla!e. Lecturi patristice dintr-un calendar uitat" ,ditu8itrplia Glteniei" @77)

ărintele =icolae 4ănase % redică la Înălţarea Sfintei Cruci



5iecare dintre noi suntem datori să purtăm Crucea de care se vorbeşte în Sf"nta ;vanhelie. Aobservat că se zice aşa acolo: R2acă va vrea cineva să se lepede de sine$ săşi ia crucea şi să!urmeze !ieB. R2acă va vrea...B D nu obliatoriu) dacă vrei să te m"ntuieşti$ leapădăte de tine$ iacrucea şi urmează lui -ristos. 7i du crucea cu ;l.

2e multe ori am scurtat din cruce. Să recunoaştem împreună că fiecare am dus şi ducem o cruce: oavem o cruce a căsătoriei$ ori avem o cruce a vieţuirii sinuri$ ori avem o cruce a vreunei boli$ oavem altă cruce$ a vreunei supărări.

Crucea trebuie dusă cu mulţumire. Crucea trebuie dusă fără c"rtire. Crucea trebuie dusă cu -risto

nu fără -ristos şi nici în alt sens dec"t Lolota. Adică Însuşi 2umnezeu Sa răstinit pe cruce) acosă a6unem noi.

7i de asemenea$ să recunoaştem împreună că de multe ori am scurtat din cruce$ am tot tăiat. Spexemplu$ poate mulţi ani am tăiat din crucea 1ostului şi am a6uns aproape de patimile 2omnului ccrucea ciuntită$ cu crucea neîntreaă.

1oate am scurtat din cruce c"rtind$ în ale căsătoriei$ spre exemplu$ sau în ale bolii sau în alt fel ascurtat din crucea noastră. 7i în felul acesta$ nu putem să a6unem cu crucea acolo unde sunte

întrebaţi ce fel de cruce am dus.=oi avem de dus doar crucea păcatelor noastre şi acelea de6a răscumpărate. 2umnezeu ne doreşte noi aducători de cruci pe Lolota. Cum ;l 7ia purtat crucea şi noi să ne purtăm crucea. ;l 7ipurtat o cruce rea. În crucea aceasta erau purtate toate păcatele noastre$ ale tuturor oamenilor$ dtoate timpurile.

#ar noi ne ducem doar crucea noastră$ a păcatelor noastre şi acelea răscumpărate prin #isus -risto2omnul.



8ibertatea aceasta pe care neo lasă 2umnezeu$ de a ne lua crucea şi a urma 8ui$ nu trebuie răînţeleasă. 1entru că de libertatea aceasta vom da c"ndva şi seamă. Ce am zice despre un om pe calam ăsi mort în casă de foame$ de fri$ el av"nd şi bani şi m"ncare şi lemne pentru sobă celelalteF 8am condamna şi am zice: de ce nu sa folosit de cele ce a avutF

Aşa şi noi vom fi condamnaţi: de ce nu neam folosit de ceea ce 2umnezeu nea dăruitF =ea dărucrucea 8ui$ 6ertfa 8ui$ S"nele 8ui$ Corpul 8ui$ din care să ne împărtăşim în chipul Sfint

Împărtăşanii din care$ m"nc"nd$ viaţă veşnică să avem. Amin.

IS Arhiepiscop =icolae Condrea % Cuv(nt la praznicul Înălţării Sfintei Cruci

'rea Cucernici 'ărini" iubii credincişi" începutul anului bisericesc este marcat în 9iserirtodoxă de sărbătoarea Înălţării Sfintei Cruci. 8a %& septembrie este propriuzisa sărbătoare$ darcele două duminici care încadrează această sărbătoare sunt închinate cinstirii Sfintei Cruci.

8a început de an bisericesc$ 9iserica ne aminteşte îndemnul !"ntuitorului: WGricine vieşte să vindupă 8ine" să se lepede de sine" să-şi ia crucea şi să-mi urmeze 8ie.W /!c. >$ '&0 ,ste un ndemadresat libertăii nastre de a-L urma pe Cel după chipul căruia am st zidii" pe Cel ce a venit restaureze acest chip. /iind chipul lui 0umnezeu" chiar ntunecat prin păcat" după cum spu'ărinii" mul ascultă ndemnul şi simte că Cel ce l adresează este cu adevărat >rhetip. ;stechemare la întoarcerea către 2umnezeu$ care ne tulbură fiinţa$ căci chemarea face să vibreprofunda noastră năzuinţă către absolut$ către desăv"rşire. -ristos$ 2umnezeu adevărat şi oadevărat$ se oferă model al acestei întoarceri în mai multe etape.



!ai înt"i$ lepădarea de sine$ de eoul care ne izolează de 2umnezeu şi de semeni$ lepădarea ceea ce considerăm că ne aparţine şi nu putem părăsi. 2ar -ristos însuşi$ W 0umnezeu iind n chin-a sctit răpire a i ,l ntcmai cu 0umnezeu" ci -a deşertat pe ine" chip de rb luânăcându-se asemenea amenilr .W /5ilip. +$ *I0.

!ai apoi$ luarea crucii$ asumarea propriei existenţe cu daruri şi neputinţe. 5iecare dintre noi napreciem calităţile cu care 2umnezeu nea înzestrat$ dar ne măsurăm şi slăbiciunile. Luarea cruc

nseamnă lupta de a cultiva darul şi de a diminua neputina. #ar apoi$ urmarea lui -ristos$ păşirpe calea pe care ;l a deschiso$ primirea filiaţiei divine şi a fraternităţii umane pe care aceastaimplică. Îndemnul revendicator al lui -ristos ne schimbă viaţa şi îi conferă un sens ce poaramprenta veşniciei$ a împlinirii umanităţii noastre în -ristos$ 2umnezeuomul.

Acest început de an bisericesc este şi cel al încercărilor pe care natura le revarsă asupra omului. ;smomentul exprimării acelei fraternităţi cu semenii noştri care suferă. 7i este poate încă un momesă considerăm viaţa noastră din perspectiva veşniciei$ a faptului că suntem numai trecători pe acepăm"nt. Suferinţa şi moartea ne amintesc valoarea vieţii de aici şi a celei veşnice.

8a acest început de an bisericesc$ doresc să adresez tuturor preoţilor şi credincioşilor Arhiepiscopnoastre pace şi bucurii$ împreună cu împliniri pastorale în noul an. Îl rugă$ pe )u$nezeu să 1inecuvinteze pe toţi şi să ne tri$ită harul Său.

IS Irineu op%Bistriţeanul % redică la Înălţarea Sfintei Cruci



2reptmăritori creştini$ în această sf"ntă zi$ ne amintim de acel eveniment din anul '+* d.-r.$ c"slăvita împărăteasă ;lena a aflat Crucea răstinirii$ care apoi a fost înălţată în faţa poporuldreptcredincios ca toţi să o vadă şi să o cinstească.

Crucea a fost descoperită sub colina Lolotei$ după luni şi rele cercetări şi alături de ea sau ăsşi crucile celor doi t"lhari. 2ar sa aflat care dintre ele este a 2omnului$ prin minunata înviere a unmort atins cu Sf"nta Cruce a lui #isus.

!ultă lume a alerat atunci să se închine Sfintei Cruci$ înc"t patriarhul #erusalimului !acarie a fonevoit să o înalţe deasupra amvonului$ în văzul tuturor. 1oporul a înenuncheat în faţa ei$ stri"n

Yirie eleison /2oamne$ miluieşte0.

În amintirea acestei înt"mplări$ 9iserica a r"nduit sărbătoarea Înălţării Sfintei Cruci. 2e atunînainte$ cinstitul 8emn a devenit una dintre cele mai preţioase relicve ale creştinătăţii$ a devensteaul şi monumentul lorios al reliiei creştine.

#ubiţi credincioşi$ din clipa în care 5iul lui 2umnezeu a murit pe Cruce$ acest instrument de torturaceastă unealtă a ruşinii pentru răufăcători reprezintă pentru noi obiect de mare onoare$ armă dbiruinţă împotriva răului$ Rpăzitoarea a toată lumea$ frumuseţea 9isericii$ lauda înerilor şi ra

diavolilorB.1rin ertfa lui -ristos$ Sf"nta Cruce ni sa arătat drept semn al draostei dumnezeieşti şi al împăcănoastre cu Creatorul.

2e aceea$ Sf"ntul Apostol 1avel zice: RCuv"ntul crucii$ pentru noi$ cei ce ne m"ntuim$ este puterlui 2umnezeuB /# Cor. %$ %>0.

Crucea este esenţa misiunii lui -ristos$ a lui !esia$ pe acest păm"nt. 8a Cruce se referea 2omnori de c"te ori făcea aluzie la menirea 8ui$ la botezul cu care trebuia să Se boteze$ la paharul pe catrebuia săl bea. 3otul în cuvintele$ tăcerile şi vestirile Sale duce spre punctul final al Lolotei.



'rin Cruce" 8ântuitrul a biruit păcatul" a nrânt martea şi ne-a deschis $aiul. HCruceaairmă ântul an 0amaschin - este chiar $aiul" prin depărtarea tuturr relelr şi nceputtuturr bunurilrI. Crucea este pentru creştin simblul intererenei cerului cu pământul"spiritului cu materia.

Crucea este sinurul tipar care ne înăduie să înţeleem taina lumii şi a vieţii$ e sinura cheie

care dispunem spre a intra în Împărăţia învierii. 'rin Cruce a venit răscumpărarea - zice ânt:ri!rie de +Jssa - arătând că nsăşi rma Crucii" plecând dintr-un punct central ndreptându-se n patru puncte puse" reprezintă universala revărsare a puterii şi bunătăii Celrăsti!nit pe ea.

Sf"nta Cruce e semnul pe care !"ntuitorul la sădit ad"nc în păm"nt ca dovadă că nea iubit şi că iubeşte$ aşa cum numai 2umnezeu iubeşte$ adică fără marini şi peste fire.

H'rivii ânta Cruce - zice /ericitul >u!ustin. 8ântuitrul are capul plecat spre a-i săruta pameniA inima deschisă pentru a-i primi n eaA braele ntinse pentru a-i mbrăişaA crpul ntin

pentru a-i răscumpăra. :ândii-vă cât de mari sunt aceste dvezi de iubireA cântării-le ccântarul inimilr vastre" pentru ca" n ntre!ime" să vi e imprime n inimă Cel Ce" n ntre!ima st pirnit pe cruceI.

Crucea este marea carte a iubirii lui 0umnezeu pentru ameniA este leacul cel mai bun pentrsănătatea nastră mralăA este cea mai bună şcală a virtuiiA este cartea scrisă cu literele Yertdivine" n care pate citi rice sulet binecredincis şi izvrul de unde vine creştinului taputerea de a birui rele răului" ale păcatului.

ântul an :ură de >ur spune# HCrucea a deschis 'aradisul" l-a primit pe tâlhar şi a cndneamul menesc de la dezastrul ameninătr spre <mpărăia lui 0umnezeuI. Crucea este remediu în neputinţa noastră. 1rin Cruce$ cel slab ăseşte întărire$ cel ispitit ăseşte har pentrubirui ispita) prin Cruce$ cel descura6at află năde6de) prin ea$ se alună toate uneltirile vicleanudiavol) prin Cruce$ cel credincios ăseşte reazem şi îmbărbătare spre izb"ndă.

Aceasta o exprimă frumos poetul <asile <oiculescu$ în versurile sale:AMi-ai rămas &u singur, &u Cel fărP de pri1ană,

Jmpunsule în coastă, ;ătutule în cuie,&u ştii ce-i c1inul) ia-mă, pe Crucea &a mă suie

Ca (u1ul Crucii &ale să-mi ardă crunta ranăB.

astfel de încredere în puterea Sfintei Cruci a nutrit şi scriitorul rus Alexandru Sol6eniţ"n carafl"nduse întrun laăr de concentrare şi simţinduse sinur$ a vrut întro zi să se sinucidă. 2eodal"nă el a apărut de undeva un om şi a şezut alături. ;l nu avea voie să vorbească$ aşa că omul a luun băţ şi a făcut semnul Crucii pe duşumeaua murdară. Apoi a şters pentru ca să nul vadă ardianA fost tocmai elementul de care avea nevoie Sol6eniţ"n în acea clipă. Crucea ia amintit de iubirpersonală a lui 2umnezeu pentru el şi astfel$ a prins cura6 să continue calvarul încercărilor.



2e aceea$ prezenţa Sfintei Cruci pe altarele creştine este necesară. ;a creează climatul de puritalinişte şi armonie$ necesar vieţuirii noastre creştineşti. ;a ne stră6uieşte de la naştere şi p"nă moarte$ sfinţindune fiinţa$ îmbunătăţindune firea şi binecuv"nt"ndune traiul individual şi social.

riunde se află Crucea$ este o atmosferă de vra6ă cerească şi de tărie morală$ de respect şi biruinţă. 1entru acest motiv$ la <ecernia sărbătorii Sfintei Cruci$ o aclamăm cu astfel de cuvinR9ucurăte$ de viaţă purtătoare Cruce$ biruinţa creştinilor$ lauda mucenicilor$ podoaba cuvioşilo

limanul m"ntuirii$ care dăruieşti lumii mare milăB.#ubiţii mei$ se spune despre un bărbat cu rol însemnat în viaţa reliioasă a Lermaniei că$ la începua avut o trăire duhovnicească mai şubredă. dată a văzut întro alerie de artă de la 2[sseldoicoana !"ntuitorului răstinit pe cruce. 2edesubt$ stăteau cuvintele lui #isus: RAceasta am făcut;u pentru tine 3u ce faci pentru !ineFB. 2e atunci$ omul a vieţuit ca un prieten al Celui răstinital Crucii.

Cuet"nd acum la preţul imens al răscumpărării noastre /# 1t. %$ %>+G0$ se cuvine să iubim Sf"nCruce a !"ntuitorului$ pentru că în ea ăsim iertarea lui 2umnezeu pentru vina noastră$ pacea 8

pentru tulburarea noastră$ puterea 8ui pentru slăbiciunea noastră$ cura6ul 8ui pentru frica noastiubirea 8ui pentru răutatea noastră şi victoria 8ui pentru înfr"nerea noastră.

5lorile care împodobesc Sf"nta Cruce$ de praznicul Înălţării ei$ exprimă prospeţimea şi m"n"ieracestui dor de viaţă dătător. Aceste flori arată că Crucea lui -ristos ne aduce o viaţă nouă frumuseţe şi mireasmă sublimă$ făc"ndul pe fiecare credincios adevărat Rbună mireasmă a l-ristos între cei ce se m"ntuiescB /## Cor. +$ %(0.

Cinstind Sf"nta Cruce$ însemn"ndune chipul cu acest semn binecuv"ntat şi suferind toate pent

numele 2omnului$ noi mărturisim puternic credinţa în -ristos$ Care trec"nd prin ertfa Crucii$adus o măreaţă Înviere pentru ;l şi pentru toţi care Îl urmează cu credincioşie.

4ecunoscători că prin Crucea Lolotei a venit bucurie la toată lumea$ veniţi astăzi să ne plecăfrunţile şi în adoraţie sf"ntă$ să c"ntăm: RCrucii 3ale ne închinăm$ Stăp"ne şi sf"ntă Învierea 3alăudăm şi o slăvimB. Amin.



Înaltpreasfin itul 4eofan <itropolitul <oldovei i Bucovinei % <o$entul 7ntre1ărilor de sufț ș

% fa ă 7n fa ă cu Sf(nta Cruceț ț

C"nd vedem o cruce pe turla unei biserici$ la o răsp"ntie de drumuri$ ne aduce aminte de un sinlucru: că suntem cre tini ortodoc i. ric"nd vede i o Sf"ntă Cruce$ să vă aduce i aminte de faptul ș ș ț ț

a i fost boteza i în această credin ă$ că na ii dumneavoastră au rostit Crezul$ că acel copil$ caț ț ț ș

sunte i dumneavoastră acum$ trebuie să ave i o via ă c"t mai aproape de ceea ce înseamnă cre tinț ț ț șortodox. riunde vede i această cruce$ să spune i: R!ama mea este 9iserica rtodoxă$ tatăl mț ț

este #isus -ristos$ sora mea este !aica 2omnuluiB D a a familie binecuv"ntată nea dărș

2umnezeu

ri de c"te ori vede i semnul Sfintei Cruci$ să vă întreba i: R;u diminea ă mam ruatF Sau nu maț ț ț

ruatFB. C"nd vede i semnul Sfintei Cruci$ să zice i: R;u 2uminica trecută$ la slu6bă am fostF Sț ț

nu am fostFB. C"nd vede i semnul Sfintei Cruci i e zi de miercuri sau de vineri$ să vă întrebaț ș

R2ar eu postesc astăziF Sau nu postescFB. C"nd vede i semnul Sfintei Cruci$ să vă întreba i: R;u ț ț

c"nd milostenie nam mai făcutF C"nd am dat eu ultima bucată de p"ine unui săracF C"nd am dat un caiet$ toamna$ la coală$ pentru o familie cu mul i copii care nu are cu ce să i cumpere un creioș ț ș

un penar$ o umă$ un caietF Aceasta este semnifica ia Sfintei Cruci =oi o a ezăm aici frumos$ ț ș

turla bisericii$ tocmai ca ea să ne aducă aminte de acest lucru: că suntem cre tini ortodoc iș ș

<a rua mult$ c"nd mere i la ora $ la sat$ i vede i semnul Sfintei Cruci$ să vă opri i o clipă$ să ș ț ș ș ț ț

însemna i cu semnul Sfintei Cruci. 2acă sunte i parte bărbătească$ să vă descoperi i capul i să zicț ț ț ș

R!ă$ eu sunt cre tin ortodox ;u sunt cre tin ortodoxB. i$ cu siuran ă$ "ndinduvă la acest lucrș ș Ș ț

se va strecura pu in c"te pu in i în via a dumneavoastră$ a celor care sunte i mai aproape sau mț ț ș ț ț



departe de Sf"nta 9iserică$ această voin ă: să mă ro$ să postesc$ să mă spovedesc$ să mer ț

8iturhie$ să fac milostenie i toate cele care sunt leate de via a noastră ortodoxă.ș ț

(Cuvânt rstit 0uminică" @9 au!ust" la sâr itul slujbei de sin ire a tri ei din 'arhia Hânt ș ț ț

8are 8ucenic :her!heR din satul 5pile" cmuna ;alea eacă" 'rtppiatul 'aşcani)

@Iu1irea ne1ună a lui )u$nezeu şi taina sluDirii @A te dărui fără să te i$pui. ărinteStăniloae despre sensul crucii ca 7$preună păti$ire odihnitoare că @=u$ai Crucea dăr($

zidulG Biserica stă pe iu1irea răstignită



4eluăm$ în lumina sărbătorii închinate Sfintei Cruci$ framente dintro carte minunată$ dar prpuţin cunoscută: @1r. !. Costa de 9eaureard şi 1r. 2umitru Stăniloae. !ica domatică vorbi2ialouri la Cernica@$ tradusă după oriinalul francez cu titlul mult mai inspirat: @se comprend\ue e t]aimeB /@Îndrăzneşte să înţelei că ;u$ 2umnezeu$ te iubesc@0 şi reeditată în +GGI ;ditura 2eisis.

;ste o carte prin care dialoul celor doi teoloi şi trăitori face ca 2omele şi 3ainele 9isericii devină nu doar ceva mai puţin abstract$ mai puţin @ezotericB şi ermetic$ nu doar ca acestea să f@traduseB întrun limba6 accesibil creştinului obişnuit$ ci chiar să dob"ndească cea mai vie$ mconcretă$ mai caldă şi mai @dulceB expresie. Cu deosebire primul capitol de mai 6os /intitul@Compasiunea dumnezeiască@ în oriinal0 ne face prezentă şi vie întrun chip inealabil 3ai#ubirii @nebuneB a lui 2umnezeu$ care Sa dăruit oamenilor pe Cruce şi ne arată care ar trebui să fconsecinţele acesteia asupra relaţiilor dintre oameni.



Sa spus adeseori că 1ărintele Stăniloae a fost un teolo prin excelenţă al iubirii şi al delicateţii$inăşiei /cuvinte recurente în discursul său obişnuit0$ dar toate acestea sunt roade ale 2uhullucrător cu putere în inimă şi în scrisul său. ;i bine$ eneriile harice izvor"te din 2uhul Sf"nt aş zică pot fi @pipăiteB cu uşurinţă printro lectură răbdătoare şi evlavioasă a cuvintelor de mai 6os$ idupă asimilarea lor cu reu mai poate cineva$ credem$ să nu poată să @înţeleaăB cum anume niubeşte 2umnezeu pe noi 1entru că prin darul extraordinar al Cuv"ntului şi al delicateţii pe care l

a primit şi cultivat$ 1ărintele 2umitru Stăniloae izbuteşte să8 facă pe 2umnezeu @transparen/cum îi plăcea să se exprime adesea0 în plenitudinea sa chiar şi numai printrun text.

RCrucea 5a" 0amne" s-a preaslăvit cu puterea 5a nespusă" că smerenia 5a mai presus dectată puterea s-a arătat" prin care cei puternici s-au zdrbit de 'ământ şi săracii la cer s-aridicatI (Gctihul" !las 1" duminică" cântarea 2).

Crucea este ermenul oricărei împăcări$ poarta comuniunii dintre toţi oamenii$ depăşirea întresinurătăţi.

RCrucii 5ale ne nchinăm" tăpâne" şi sânta <nvierea 5a cântăm şi mărim%I (<nălareintei Cruci" 14 septembrie).

R5rebuie restaurată cmunicarea dintre ameni. >cest lucru este cu putină numai prcmpasiune" suerind pentru ei" jertindu-ne pentru eiA dar astel pi deschide parta celuilaGamenii sunt arte nencrezătri. +umai dvadă de iubire care mer!e până la jertă prin camul se dăruie celuilalt pate câşti!a inima celuilalt. >tunci nsă <l imităm pe ristsR. 0aaceastă RimitaieI a lui rists este unire cu ,lA trebuie ca rists să e ncrpreze n ni să ne reacă n ine după ,l" 8delul nstru ri!inar.

lava Crucii

Crucea este uşa Împărăţiei cerurilor. 3rebuie să reăsim sensul Crucii ca biruinţă asupra morspirituale$ biruinţă a iubirii. @Avem adeseori o reprezentare parţială despre Cruce şi despre taina redusă la faptul de a suporta o asceză$ de a ne înfr"na de la plăceri$ de la tot felul de satisfacţ;xistă însă şi un alt sens al Crucii: compasiunea pentru celălalt. Cu siuranţă însă nu putem fatotul pentru celălalt dacă ţinem la plăcerile noastre eoiste$ dacă omul este leat de lăcomie$ pofta stăp"nire$ m"ndrie. Aceasta arată însă numai aspectul neativ al Crucii. 1ot să mă apropii de celălfără săi vorbesc despre Cruce$ arăt"ndui însă că sunt ata la toate sacrificiile pentru el. 2acă es

bolnav$ mă voi duce la el$ voi răm"ne împreună cu el. Celălalt poate suporta el însuşi reutăpersecuţii$ şoma6H #ar eu pot să port împreună cu el această Cruce.

#nima celuilalt poate fi mişcată dacă vede că eu port o Cruce pentru el. Atunci el va înţelee sensCrucii fără ca eu să îi spun că tocmai Crucea este cea care mă împine să fac aceasta. fac pursimplu.

Să nu le predicăm doar oamenilor săşi ia Crucea$ ci să o luăm noi înşine a6ut"ndui pe ceilalţi. <a6une astfel la convinerea că această Cruce nu este o suferinţă pentru mine. Sufăr pentru celăla

dar această suferinţă pentru el mă bucură$ mă odihneşte$ cum spune un monah de la Athos.



2acă trec pe l"nă el$ dacă nu răm"n împreună cu el$ dacă nul a6ut$ voi suferi toată viaţa. 1oate el se va pierde pentru totdeauna. <a spune: @Ce fel de preot e acestaF Ce fel de creştin e acestaAstfel$ atunci c"nd sufăr pentru el sunt mulţumit. 2e aceea -ristos pe Cruce e liniştit) Sf"ntul Chial Alexandriei spune că ;l a adormitB.

Rmn nvietr n mrmânt drmind" ristase 0amne" din cel !reu smn al păcatului ai scul

tt neamul menesc cel păcătsI (âmbătă 8are" 'rhdul" starea a @-a).2esiur$ pe Cruce -ristos spune şi cuv"ntul: R0umnezeul meu" pentru ce 8-ai părăsitI (8c 194). 2umnezeu trăieşte împreună cu mine$ omul$ faptul de a se simţi părăsit de 2umnezeu. SlavEie$ -ristoase 2umnezeul nostru$ Care ai vrut să împini tăăduirea de sine p"nă întracolo@-ristos a vrut să dea oamenilor asiurarea faptului că 2umnezeu nu vrea să intervină pentru 5Său) nu vrea să8 răzbune. 2umnezeu e lipsit de apărare în faţa respinerii oamenilor) nu Se apăpe Sine Însuşi. 1utea interveni$ dar nu vrea să o facă. <rea să dea exemplu suferind pentru oamennecomport"nduse ca un om$ nefiind supus reacţiilor.B Îşi iubeşte 5iul$ dar nu8 preferă oamenilorlasă în suferinţă.

C"nd -ristos spune: @2umnezeul meu$ 2umnezeul meuB$ ;l afirmă că 2umnezeu există: @;l spuatunci oamenilor: ^^3atăl !eu nu vrea să reacţioneze împotriva răutăţii voastre: nu vrea să pedepsească nici chiar pentru a8 apăra pe 5iul Său__. 2umnezeu preferă m"ntuirea oamenilodihnei 5iului Său.@

>ceastă dimensiune a Riubirii nebuneI a lui 0umnezeu pentru ameni a st subliniată +iclae Cabasila n seclul al Q;-lea. >cest autr duhvnicesc bizantin scrie că trebuia 0umnezeu Rsă acă să nu ie trecută cu vederea această iubire" arătându-i nemăr!inirea

cnvin!ându-ne că ne iubeşte cu iubire neasemănată. >tunci !ăseşte această lepădare de ine străduieşte şi e lasă să ndure rele şi ncercări pentru a-i atra!e" după ce i-a cnvins iubirea a pe cei pentru care a suerit" chiar pe amenii care u!eau de Eunătatea preFcelenă" cnvinşi că erau urâiR. (;iaa n rists)

amenii cred că 2umnezeu este indiferent$ incapabil de a suferi pentru ei. Satana$ care este @tatminciuniiB /În >$ &&0$ Îl calomniază pe 2umnezeu în faţa oamenilor. 'entru a-3i arăta bunătateaiubirea a de ameni" 0umnezeu li se năişează lipsit de apărare şi sueră pentru ei. R8uspun# eFistă un 0umnezeu" dar ,l nu este bun" pentru că n!ăduie suerină. , un lucru dneneles pentru lume. <n taina Crucii se maniestă bunătatea lui 0umnezeu. ,l nu pedepseş

nu reacinează" acceptă ttul" chiar suerina" chiar martea /iului ău din iubire pentrameni. 0acă mul nu se mântuieşte" e pentru că rămâne indierent la aceasta.I

;alarea persanei

@<aloarea persoanei este veşnică. 2acă o diminuăm în 2umnezeu$ o diminuăm şi în om. Aici arată valoarea numelui. În fiecare Sf"ntă 3aină persoana este numită cu numele ei$ fiind astfel puîn valoare pentru totdeauna. 2acă persoana are o valoare pentru 2umnezeu$ ea are o valoaveşnică. C"tă vreme nu luăm în serios persoana$ nu suntem cu adevărat oameni şi8 dispreţuim p

2umnezeu ca 1ersoană. !"ntuirea nu priveşte specia umană$ ci persoanele. Creştinismul ve



valoarea veşnică a omului pentru că vede importanţa persoanelor. 1ersoana nu se lasă cunoscută întreime în actele ei de iubire şi de libertate$ ea este totdeauna surprinzătoare$ totdeauna nouă. =este un obiect. ; mai aproape de noi dec"t un obiect şi în acelaşi timp$ răm"ne extrem misterioasă. 1e măsură ce o cunosc$ îşi dezvăluie profunzimile$ posibilităţile ei surprinzătoare. ad"nceşte. 2umnezeu e simţit ca o persoană foarte apropiată$ Care vine la noi şi Se înri6eşte de no

1ersoana nu poate fi izolată. ;a nu există dec"t în comuniune. Se realizează pe măsura interesului

pentru celălalt şi a interesului celuilalt pentru ea. ; taina Sfintei 3reimi. -ristos arată valoarveşnică a persoanei umane făc"nduse omul personal$ cum spune Sf"ntul 3eodor Studitul. În -ristavem adevărata umanitate$ o umanitate c"t se poate de personală şi avem de asemenea revelaţ=umelor personale ale lui 2umnezeu: 3atăl$ 5iul şi Sf"ntul 2uh$ întru Care e botezat orice creşti2umnezeu este numit şi omul este numit. =umele aparţine relaţiei bipersonale. 2umnezeu Îdescoperă =umele Său şi invocă numele persoanei umane dăruinduise.

, aici le!ătura ntre 5aina Crucii şi 5aina persanei. 'e pământ mul trece prin multe ncercăr/iecare sueră cruce. ,a este !rea şi lipsită de semniicaie pentru cel care nu are pe cineva sl mân!âie. 0acă ar !ăsi alături de sine astel de persană" Crucea i-ar deveni mai uşr d

suprtat descperindu-i-se nsuşi sensul Crucii. Sensul pozitiv al Crucii este acela de a ne înădsă ne realizăm ca oameni.

R;enii la 8ine ti cei stenii şi mpvărai şi ,u vă vi dihni pe viP. Căci ju!ul 8eu e uşşi sarcina 8ea este uşarăR (8t @" @-97)

R+u ne putem realiza ără cmunicarea nastră celuilalt. +u putem deschide parta celuilalt" nputem dărâma zidul care-l nchide pe celălalt şi zidul care ne nchide pe ni nşine" ăeFperiena Crucii. rists a dărâmat zidul despăritr. +umai Crucea dărâmă zidul. ntrăm

viaă prin cmunicarea cu celălalt. ntrăm la 0umnezeu prin Cruce" primind de la ristputerea de a-L nsi. Civilizaia de astăzi sueră de această izlare a mului.

Am văzut un spital modern. Am fost izbit de tehnicile extraordinare. 2in înt"mplare$ am observprintro uşă deschisă două femei întinse$ aproape epuizate$ neput"nd săşi ţină ochii deschişi. =icipersoană alături de ele să le spună un cuv"ntH.=u putem înlocui persoana prin tehnică. 1refer să răm"n în sărăcia mea$ dar să fiu împreună cu soşi fiica mea. 1entru aceasta e nevoie de iubire$ e nevoie de dăruire. 8ucru reu$ fiindcămi 6eneacomoditatea. 2ar dacă evit să fiu aproape de celălalt$ atunci voi suferi poate chinuri veşnice. Cruccare mă mântuieşte nu este suerina mea" ci suerina celuilaltA sueră el pentru mine sau suă

eu pentru el. rists a suerit pe Cruce pentru ceilali - nu pentru ine <nsuşi sau pentru un !ruanume n dispreul unui alt !rup.I

RGmul pate ndura bala" dar duhul abătut cine-l va ridicaI ('ilde 1" 14)

Cine este celălalt

@;ste omul. 2ar nu există separaţie între 2umnezeu şi ceilalţi. 1entru că dacă intr"nd în comuniucu celălalt ăsesc viaţa$ ăsesc atunci viaţa veşnică. Această iubire cu celălalt durează veşnic. 2

iubirea nu durează dec"t prin 2umnezeu: 1rezenţa lui 2umnezeu în iubirea mea pentru celălalt îm



dă o responsabilitate extraordinară) iubirea mea se va ad"nci şi va dăinui. Aceasta arată că trebuie asemenea să mă deschid tot mai mult 3atălui ceresc$ iubindu8. În fiecare semen trebuie să văd p5iul lui 2umnezeu. 2acă nu mă deschid 3atălui depăşindumi m"ndria$ numi pot depăşi m"ndrnici faţă de celălalt.

0amne isuse ristase" dă-mi iubirea şi smerenia 5a%

@=u e cu putinţă ca omul să fie uman fără 2umnezeu. umanitate în afara lui 2umnezeu ndurează$ nu rezistă. =u putem răm"ne în iubire fără 2umnezeu. 3rebuie să simţim că această iubine vine de la 2umnezeu$ că avem o responsabilitate faţă de celălalt$ că suntem responsabili faţă el înaintea lui 2umnezeu) dacă o simte aşa$ celălalt nu va putea rezista iubirii. 2ar iubirea meaextrem de ameninţată: fiecare interes propriu$ fiecare impuls eoist slăbeşte iubirea mea pentcelălalt. 0acă acela care mă iubeşte se simte respnsabil de mine n aa lui 0umnezeu" atunci trezeşte şi prpria mea respnsabilitate. 't avea sentimentul că 0umnezeu este Cel care vreaceasta. 0ar şi eu am respnsabilitate pentru el n aa lui 0umnezeu. +u !ăsesc n mine respnsabilitate ttală aă de celălalt pe care-l iubesc decât dacă este prezent 0umnezeu#nevie de un al treilea" de un martr care ne iubeşte. 0umnezeu este acest martr. ,l mi ara

valarea veşnică a celui pe care l iubesc.

=ul putem iubi pe om fără 2umnezeu. Altminteri este vorba de o filantropie lipsită de lumină care numai 2umnezeu o poate da iubirii noastre. Celălalt pe carel iubesc e iubit de 2umnezeu$scopul lucrării divine$ scopul Crucii lui #isus. #isus a murit pentru el) iar aceasta dezvăluie valoarlui veşnică în ochii lui 2umnezeu.B

0bândirea iubirii

Cum să dbândim iubirea Ce-i de ăcut atunci când descperim că nu iubim Cum să ndeznădăjduim de iubire

0amne isuse ristase" iubire ininit cmpătimitare" ără lipsuri şi nevi şi dăruitare" dă-niubirea 5a de ameni. 0ă-ne să-i iubim pe cei pe care-i iubim aşa cum i iubeşti 5u" isuse% >mi

@3rebuie să ne împărtăşim D să ne dăruim împărtăşindune celuilalt. !ulţi spun: nam răbdare ruăciune) îmi vin tot felul de "nduri. 2ar dacă ne aducem aminte de celălalt în ruăciune$ îndaruăciunea primeşte în acest fel putere.

2oamne 2umnezeul meu$ 3e ro a6utămi) 3e ro însă şi pentru fiul şi fiica mea$ pentru nevasta prietenul meu. 2umnezeu răm"ne prezent în ruăciunea mea atunci c"nd mă "ndesc la celălalt case ăseşte în nevoi$ simţindumă responsabil pentru el.

2acă pe 2umnezeu Îl cunosc ca 1ersoană$ atunci persoana umană are o valoare. 2acă ştiu că aceom are o valoare veşnică$ trebuie să tra concluzia că fericirea lui veşnică depinde şi de minAceasta înnobilează relaţiile noastre. Altfel mă port dacă ştiu că nu am dea face cu un individ dino specie de care pot sămi bat 6oc pentru că un altul ar putea săi ia locul.



>ceastă persană are valare unicăA dar depinde şi de mine" care mă mpărtăşesc lui" ca el devină m şi să se mântuiască. >tunci vi simi mereu mare respnsabilitate aă de iecare. 8vi purta cu mare delicatee aă de iecare" vi căuta prin tate mijlacele să-i ajut să devinameni. 5ema ndumnezeirii este n realitate tema umanizării mului prin iubirea divină.I

R0amne" 5u ştii că 5e iubesc. ar isus i-a zis# 'aste mieluşeii 8ei%I (<n @1" 1*).

0amne" isuse ristase" Care 5e-ai ăcut m din dra!ste pentru ni" amenii" dă-numanitatea 5a divină" ca să devenim mai umani. >min%

@C"nd ştiu valoarea veşnică pe care o are persoană pentru 2umnezeu$ c"nd simt cum -ristos pCruce Îşi dă viaţa pentru persoana umană$ atunci mi se impune un cu totul alt comportament deccel pe carel aveam p"nă atunci. Sufăr pentru toate obstacolele carel împiedică pe celălalt să realizeze ca om şi prin aceasta să dob"ndească viaţa veşnică.

!ărturia faţă de ;vanhelie stă în calitatea umanităţii noastre. 2acă cineva poate ăsi în mine uom adevărat$ acest lucru îl poate mişca$ încura6a$ şii poate da speranţă că există un 2umnezeu Car

l iubeşte. 3oţi convertiţii sau convertit pentru că au ăsit un creştin adevărat. 1rin umanitaa6unem la 2umnezeu. Înainte de a8 fi văzut ca 2umnezeu$ apostolii şi ucenicii au văzut mai întumanitatea lui -ristos. Au văzut un om uman$ mer"nd pe drumuri în sandale$ neav"nd unde doarmă. ;ra împreună cu toţi oamenii$ mer"nd la cei boaţi ca şi la cei săraci$ m"nc"nd împreuncu ei$ ascult"ndui$ vindec"ndui din milă$ nu pentru aşi arăta puterea.B

1entru a fi martori ai ;vanheliei în lume$ în societate$ e de a6uns să fim oameni. @2oar astfel voputea atrae atenţia oamenilor) nu numai predic"nd@.

Le!ătura 0ra!stei @Sf"ntul 2uh face din noi doi o unitate) ;l nu lasă nici o separaţie între noi. 2uhul este o 1ersoancare# leaă între ;i pe 3atăl şi pe 5iul$ fără a# confunda şi fără a se confunda ;l însuşi cu ;3rebuie să înţeleem întrun mod foarte real ce spune #isus atunci c"nd zice: ceea ce faceţi unbolnav !ie îmi faceţi. ;l se identifică cu bolnavul$ fără a deveni ;l Însuşi bolnavul) în acest cabolnavul nar mai simţi că un altul este cel care îl m"n"ie: identificare deci$ dar nu confuzie.

2uhul este Cel care face aceasta: ;l ne identifică fără a ne confunda. În 2umnezeu$ ;l îi uneşdesăv"rşit pe 3atăl şi pe 5iul fără a# confunda. ;l nu face din 3atăl şi din 5iul aceeaşi persoană. 2

are acest rol de unitate$ de leătură a iubirii în 3reime.

=u mă pot bucura de un altul fără a asocia bucuriei mele o a treia persoană. 5aptul de a o vedbucur"nduse mă confirmă în iubirea faţă de celălalt. ;xistă întotdeauna nevoie de o a trepersoană$ pe care să o pot lua drept martor al bunătăţii şi frumuseţii celuilalt. #ubirea adevărată esîntotdeauna între trei) nu numai eu şi tu. Are un ecou$ are nevoie de o ambianţă$ de o simfonlărită$ mai boată. 2umnezeu este Cel care ne leaă unii de alţii. 2e aceea$ Îl putem lua neîncetdrept martor al iubirii noastre.ubirea e dra!stea desăvârşită pe care numai ântul 0uh prduce. ,a este le!ată de credin

/ără credina ntr-un izvr divin" iubirea n-are prunzime. 5rebuie să credem n 0umneze



/ără credină nu ajun!em la Cruce" Crucea nu ajun!e la practicare" la viaă. ântul 0uh e ccare realizează iubirea" care nseşte credina. La nceput este credina. 0upă care vine putereacestei iubiri. 8ă simt atunci biectul acestei iubiri" după care simt eu nsumi iubire aă d,l.5rebuie să ajun!em să simim iubirea lui 0umnezeu şi atunci vm simi iubirea nastpentru ,l. 5rebuie să ne ru!ăm cu stăruină şi râvnă ca să primim acest sentiment de iubire ru!ăciune. >tunci ni se vr deschide chii.I

(,Ftras din# 'r. 0umitru tănilae# Cmpasiune şi iertare Eiserica" ppr slujitr

Această slu6ire iubitoare a lui -ristos faţă de 2umnezeu şi faţă de oameni este temeiul 9isericii. ;este întemeiată pe iubirea lui 2umnezeu pentru oameni$ iubire care la r"ndul său face pe orice oresponsabil în faţa lui 2umnezeu şi în faţa oamenilor. 2e aceea$ 9iserica este un popor de slu6itoun popor responsabil în istorie.

;xistă o ad"ncă unire între noi$ cei botezaţi. Simţim profund dependenţa noastră$ obliaţia noastră

unora faţă de alţii. Încercăm să ad"ncim această solidaritate$ unitatea noastră în 2umnezeu. Aceasne vine de la -ristos: ad"ncirea 9isericii ca unitate este leată de 6ertfa lui -ristos$ responsabilitatea lui -ristos.

,l nu a suerit numai pentru că amenii sunt n nenrciri" pentru că sunt păcătşi şi neerici,l a suerit pe Cruce" cnstatând că amenii nu-L iubesc. 0eşi le-a dat atâtea dvezi ale iubiale" a st părăsit de ameni. 'prul 8eu" ce am ăcut ,u vuă au cu ce v-am supăratP cu ce mi-ai răsplătit <n lc să 8ă iubii" pe Cruce 8-ai pirnit% (;inerea 8are" antin 1@" !l).

;l a trăit nu numai părăsirea 3atălui$ dar şi părăsirea oamenilor. 1ărăsit de 2umnezeu şi oameniH

Credinţa creştină păstrează încă at"ta ad"ncime pe care teoloii trebuie să o pună în valoare

RCât de mare trebuie să i st suerina 8aicii 0mnului" când stătea la piciarele Crucii%P0acă vm spune (cum a spus ea)# ZZată raba 0mnului" ie via 5a[[" atunci cuvântul l0umnezeu se va sălăşlui n suletul nstru şi lumea se va umple de iubirea lui 0umnezeuP 0amenii nu nele! şi nu vr s- primeascăI ( ântul iluan" <nsemnări duhvniceşti).

Cuv"ntul a devenit pe deplin eficace în noi$ provoc"nd un răspuns pe măsura lui.3aina Crucii lui -ristos se poate exprima ca taină a iubirii inorate sau chiar respinse. 2ar în aceasrespinere$ iubirea se verifică încă o dată mai mult$ în ratuitatea şi în absolutul ei. Căci acest lucpresupune o suferinţă$ care ea însăşi este şi un semn de măreţie a iubirii. Cum să ştii dacă iubeşti cadevărat pe cineva" dacă nu ai suerit pentru el Câtă vreme n-am suerit pentru tine" cum putea ndrăzni să spun că te iubesc uerina mea este n acelaşi timp bucurie pentru că prin ese arată măreia iubirii. ,ste Rntristarea care naşte bucurieI ( ântul an cărarul" car5reaptă a ;-a).



9iserica stă pe iubirea răstinită. ;a stă pe iubirea lui 2umnezeu Care Se dăruie total$ dăruire sine care suferă chiar şi respinere. Această iubire este o formă de a se dărui$ retră"nduse$ formcare respectă total libertataea celuilalt. > te dărui" ără să te impui# iată slujirea. >-i ajuta pameni" a te ru!a pentru ameni" a le salva viaa" dar ără a le supune libertatea" ără aMi lipsi dlibertatea lr# iată respnsabilitatea. /iindcă mul nu pate creşte decât dacă este liber.

0amne 0umnezeul nstru" dă-le 0uhul 5ău cel ânt ca ei să 5e cunască prin 0uhul ân

'leacă-le vina către 5ine.9iserica este unirea bărbaţilor şi femeilor$ în care conştiinţa responsabilităţii lor în -ristos a atins rad mai mare de limpezire. ;i sunt în drum spre o conştiinţă din ce în ce mai înaltăresponsabilităţii lor faţă de lume$ faţă de toţi oamenii şi nu numai faţă de membrii 9isericii: poate numai astfel îi putem deschide pe ceilalţi ;vanheliei. Apostolii şi urmaşii lor imediaţi din primeveacuri au c"ştiat at"ta lume Acum doar înt"mplător mai c"ştiăm pe unul sau altul. =u mai aveacel foc al responsabilităţii$ acel foc care vine de la 2uhul Sf"nt$ dat 5iului şi prin care 5iul Sdăruie 3atălui) 2uh prin care -ristos a acceptat să Se 6ertfească pentru noi şi prin care a insuflatsădit în noi această responsabilitate.

Această responsabilitate trebuie leată de lucrarea Sf"ntului 2uh. ;ste focul$ nerăbdarea de a fapentru ceilalţi$ de a te dărui celorlalţi$ de a te dărui lui 2umnezeu. În acest sens$ nu puterecunoaşte în 9iserică 3rupul lui -ristos$ dec"t dacă ea se dăruie. Acest trup primeşte de la -ristfocul responsabilităţii prin care cei botezaţi sunt leaţi unii de alţii şi pe care o revarsă în 6urul lor.

Astăzi$ printre creştini$ există uneori un activism social foarte sincer$ dar lipsit de fundament. Aveconferinţe în care se vorbeşte mult despre evanhelizare şi misiune. Se vorbeşte mult despresponsabilitate$ de faptul de a fi alături de cei care suferă$ de exemplu$ în lumea a treia. 2ar nu

spune aproape nimic despre rădăcina responsabilităţii în -ristos. 8ipseşte o teoloie responsabilităţii. amenii ăsesc o ameliorare materială a vieţii lor$ dar răm"n necredincioşi$ pentcă nu lea fost transmis focul responsabilităţii în -ristos.

$espnsabilitatea Eisericii este de a-i ajuta pe ameni să-L ntâlnească pe 0umnezeu n mpersnal. >melirarea dar materială a cndiiei umane nu e de ajuns. 5rebuie ca ea să eFpresia iubirii" a iubirii lui 0umnezeu pentru ameni" a iubirii amenilr hărăzii vieii veşnicCe câşti!ă mul dacă nu-L ntâlneşte pe 0umnezeu" dacă nu-L ntâlneşte pe 5atăl său cu iubireLui veşnică

2acă un copil pl"ne$ mama îi poate potoli lacrimile printrun cadou. 2ar ceea ce îi cerea copileste de fapt iubirea. #atăl frustrat de lacrimile sale: cinel va m"n"iaF

mul se dezvoltă în această responsabilitate. 3rebuie să ne desăv"rşim prin exerciţiul acestresponsabilităţi$ nesepar"nd realizarea de noi înşine de unirea noastră$ de iubirea noastră reciprocdesăv"rşită$ în veşnicie. Astfel putem face sinteza între credinţa în -ristos şi ana6amentul sociputem da un temei foarte serios$ foarte puternic$ plin de foc acţiunii noastre. Altfel$ fără înrădăcinare foarte riuroasă în iubirea lui -ristos$ ne p"ndeşte spiritul de dominaţie.



0acă ti şi simt respnsabilitatea n aa lui rists Care trăieşte n ei şi n istrie" eFistă atun psibilitate de a creşte n cmuniunea reală" ntr- iubire sinceră. 'utem atunci să ne simimntr- deplină evidenă" n cmuniune cu 5atăl" putem să ne simim ii ai 5atălui şi rai ai lrists. , semnul unei adevărate raternităi" a unei adevărate nieri divine. >cesta este scpunu numai satisacie materială" ci satisacia care vine dintr- cmuniune spirituadesăvârşită" care i prcură mului viaa adevărată.

Ca văzând ei aptele nastre" să-L prea mărească pe 0umnezeu%2acă se vor alipi de -ristos$ întro zi toată dezbinarea dintre oameni$ toată oscilaţia în iubirea ltoată îndoiala vor dispărea. amenii vor fi cu adevărat întro comuniune totală. =u va mai fi niciseparaţie între celălalt şi mine$ între -ristos şi mine. <om avea pe -ristos ca frate$ pe 3atăl ca tat<a fi revărsarea tuturor boăţiilor spirituale ale lui 2umnezeu$ a iubirii lui 2umnezeu. <a fi viaîntro boăţie$ întro deplinătate nesf"rşită. Acum trăim întro sărăcie nu doar materială$ dar şi întrsărăcie spirituală$ întro foarte mare str"mtorare spirituală.

Atunci vom avea o boăţie care va creşte continuu$ o deplinătate nemărinită$ o lumină nesf"rşită

boăţie spirituală$ o ad"ncime de sens în iubirea nesf"rşită. Ceva cu neputinţă de zurăvit.

1are de necrezut că asemenea cuvinte pot fi pronunţate. 2ar ne putem întreba şi dacă o iubivrednică de acest nume se poate lipsi de o dimensiune profetică. A iubi presupune credinţa întrcreştere infinită$ o perfectibilitate infinită a fiinţei iubitoare şi iubite. Întruc"t iubirea implică întrumod indisociabil o dimensiune profetică a credinţei$ oricine iubeşte cu adevărat crede perfecţiunea viitoare a fiinţei iubite. A iubi pe cineva înseamnă a profetiza asupra lui$ înseamnă vedea în pefecţiunea sa viitoare$ în desăv"rşirea sa.

1entru că este întruparea şi expresia iubirii lui 2umnezeu pentru oameni$ 9iserica are cura6ul profetizeze în istorie. Credinţa în @întoarcerea în slavăB a lui -ristos este credinţa în realizarplenară a făăduinţelor pe care le conţine ;vanhelia.

3rebuie să existe printre noi$ creştinii$ fiinţe care realizează pe o treaptă foarte înaltă aceaschemare. În acelaşi timp$ ei îşi pot mărturisi mereu nea6unsurile. ;xistă fiinţe nesatisfăcute$ cacaută să meară mereu mai departe în împlinirea ;vanheliei$ smerinduse$ cer"nd iertare pentnedesăv"rşirile lor$ pentru radul nesatisfăcător la care au a6uns. Aceştia mer întro tensiucontinuă spre o treaptă mereu mai înaltă. A tinde cu adevărat$ unii mai mult$ alţii mai puţin$ a îndemna reciproc către această desăv"rşire$ acesta este conţinutul chemării lui -ristos. ;l creează

noi această tensiune$ chem"ndune la ;l.

1utem trăi în această tensiune cum o făceau creştinii din primele veacuri. !ulţi dintre ei mereau bună voie la martiriu. Apoi$ c"nd 9iserica a devenit în mod oficial acceptată de către stat$ problemmartiriului sa pus altfel) se pleca în deşert$ se abandona totul$ se dăruia totul. 7i astăzi putemanifesta această tensiune în viaţa noastră$ nefiind ca oamenii din lume$ care propovăduiescideoloie şi răm"n ca toţi ceilalţi.

=u trebuie să spunem că avem o viaţă diferită$ ci trebuie să facem evident acest lucru$ fără a

felicita pentru a uimi pe alţii.



!ulţi scriitori şi intelectuali îşi bat 6oc de membrii 9isericii) dar$ dacă văd un creştin adevărat$ preot adevărat$ îl caută$ îl respectă: @cum poate fi astfelF Să facem şi noi aşaB =u este vorba numde chestiunea de a ăsi cuv"ntul bun$ de a pune în evidenţă spiritualitatea învăţăturii noastr3rebuie mai cu seamă să fim altfel pentru ceilalţi$ fără a pretinde că am şi reuşit să fim.

ă avem curajul de a urma lui ristsP

R<n aceasta vr cunaşte amenii că suntei ucenicii 8ei" de vei avea dra!ste unii aă de ali(an 19" 9=).

$ prietenilor$ vedeţi ca frica să nu vă despartă de !ine Că deşi pătimesc$ dar pentru lumpătimesc Să nu vă smintiţi deci întru !ine$ că nam venit să!i slu6ească !ie cineva$ ci ca ;u slu6esc şi să!i pun sufletul răscumpărare pentru lume. Ci$ de!i sunteţi prieteni$ urmaţi !ie: Cce voieşte să fie mai mare$ să fie mai mic) stăp"nul ca şi slua. R'etrecei ntru 8ine" ca să aducestru!uri" că eu sunt ;ia vieiiI (Yia 8are" stihira" !las =).

0amne" 0umnezeul meu" zi suletului meu# scală-te" vin şi urmează mie% /ii ndelun

răbdătr cu mine" căci dresc să slujesc mpreună cu 5ine" ubitrule de ameni" slavă Die%I

(n# R8ica 0!matică vrbită. 0ial!uri la CernicaI - 'ărintele 0umitru tănilae n dial! cpr. 8arc->ntine Csta de Eeaure!ard)

Iero$onah 6uca <irea - 4aina iu1irii ascunsă 7n verticală şi orizontala crucii



@mul a fost plămădit întru slu6ire şi spre slu6ire$ după pilda 5ăcătorului său$ Care necontenlucrează. Slu6irea izvorăşte din iubire$ astfel că omul$ în mod firesc$ îşi slu6eşte at"t luişi$ c"t aproapelui$ dar adevărata draoste$ care izvorăşte dinlăuntrul lui spre slu6irea semenului$ ţinnecontenit de felul în care omul slu6eşte nemi6locit lui 2umnezeu şi care se olindeşte în chipCrucii.

Astfel$ atunci c"nd vrem să construim o cruce$ primul element pe carel aşezăm este verticală$ dupcare pe ea se va spri6ini şi orizonatala. ;erticala crucii reprezintă slujirea" nevina persnalămului de a se uni cu &iditrul său" Care este ubirea vecinică. Această nevoinţă /a omului de a uni cu 2umnezeu0 este de fapt o ridicareH prin poor"re intru pocăinţă. 2umnezeu Însuşi l

învăţat pe om să se înalţe. 1recum ;l Însuşi Sa poor"t pe Sine$ ca săl ridice pe om$ slu6induomului$ asemenea şi omul este chemat să se pooare$ să se smerească pe sine$ după pilda ce ia fodată de ?iditorul său$ pentru a se putea înălţa.

Întruparea Cuv"ntului lui 2umnezeu reprezintă pilda desăv"rşită a tainei #ubirii şi a Smereniei$ caeste totodată începutul m"ntuirii omului.

0umnezeu ni -a descperit ca iind ubire" dearece prin jerta şi iubirea a nemăr!inită leunit pe cele de sus cu cele de js" cerul cu pământul" vecinicia cu vremelnicia.

Însă înţelesul deplin al Crucii îl aflăm în r"nduirea celor două elemente$ verticală şi orizontală$ case înt"lnesc şi se spri6ină în inima omului. 1e măsură ce iubirea omului pentru 2umnezeu creşte se desăv"rşeşte$ form"nduse astfel verticala Crucii$ inima lui se lăreşte$ ca să8 primească pe Cneîncăput. 7i de îndată ce 2umnezeu Se naşte prin iubire în inima omului$ iubirea de 2umnezeu revarsă în iubirea pentru aproapele şi pentru întreaa zidire$ întruchip"nd orizontala Crucii. Astfeomul a6une să îmbrăţişeze$ în iubire$ toată zidirea$ iubire care îl răstineşte$ dar în acelaşi timpadună şi îl desăv"rşeşte.



2in nesocotinţă$ astăzi împlinim slu6irea noastră anapoda$ încep"nd cu orizontala Crucconsum"ndune eneria în a face @misiuneB şi neînţele"nd că misiunea noastră este întărită desăv"rşită de verticala Crucii$ care este unirea cu 2umnezeu.

1ărinţii neau atras atenţia să nu ne asemănăm lucrătorilor care au construit corabia lui =oe$ dar$ dpăcate$ au rămas pe dinafară$ pierz"nduse: RCă ce lseşte mului dacă va câşti!a lumea tatiar pe sine se va pierde sau se va pă!ubiI (Luca 2" @=).

(ermnah Luca 8irea" RCrâmpeie de !ând şi cuvântI" ,ditura 'redania" Eucureşti" @711)

H$ul 7n faţa Crucii % redici $işcătoare şi trezitoare la Înălţarea Sfintei Cruci @<areatragedie a o$enirii este ne7nţelegerea Crucii



Crucea - <mbrăişarea lui 0umnezeu

@Starea aceasta este de răstinire a 2omnului este numităH #ubirea nebună a lui 2umnezeu. 2e-ristos stă încă în aceeaşi poziţie$ răstinit$ cu m"inile întinse$ aştept"nd întreaa omeniAştept"ndumă pe mine$ aştept"ndute pe tine$ ca la o îmbrăţişare. -ristos vrea să ne îmbrăţişeze fiecare dintre noi$ de aceea stă cu m"inile întinse. Încă nu a venit ca un udecător. 2e aceea nime

nu trebuie să se teamă să se apropie de CruceB.

Arhi$. Andrei Coroian % H$ul 7n faţa Sfintei Cruci

@1rivind Sf"nta Cruce şi pe -ristos răstinit pe ea$ un necreştin sau un necunoscător în cele a

duhovniciei va privi cu mirare şi va spune: aici sa petrecut o mare şi neînţeleasă taină. 1rivindo ucreştin iniţiat se va închina în faţa ei cu bucurie$ exclam"nd: aici sa lucrat m"ntuirea mea ;a esizvorul vieţii şi al fericirii mele

Crucea este lucrarea cea mare a puterii lui 0umnezeu. 'e Cruce s-a arătat iubirea desăvârşidintre 'ersanele intei 5reimi" revărsată peste ni amenii şi peste ntrea!a creaie" pr0umnezeu-Gmul care se jereşte pentru ni" de dra!ul nstru asumându-şi vina păcatelnastre.



+ici se reali'ea'ă în iubire desăârşită începutul unirii dintre (umne'eu şi oameni, dint (umne'eu şi lumea ă'ută, dintre lumea cerească şi lumea pământească. +ici se arată cutremurător gria iubitoare a 9ărintelui ceresc, Care erfeşte pe 3nicul 4ă Diu pentru omul păcătos şi ră'rătit, spre a-l readuce în braţele părinteşti, înfiindu-l.

În faţa şi în lumina Crucii omul credincios îşi înţelee mai limpede vocaţia sa$ destinul său$ calea sdrumul său de la chip la asemănare$ pe care trebuie neapărat săl parcură$ asum"ndul cu bucurie

mulţumire sau cel puţin cu resemnare. Înţelee de asemenea că orice evitare$ ezitare sau eschivade la drumul său$ de la asumarea crucii sale îi aduce mai multă suferinţă$ nemulţumire$ anoascare uneori preluninduse ca durată$ poate cădea sub domeniul absurdului$ lipsit de orice licăr lumină sau rază de speranţă.

1rezenţa noastră în faţa Sfintei Cruci$ indiferent de radul nostru de cunoaştere şi de trăire$ trebusă fie mereu spre luminarea minţii şi învăpăierea inimii) spre sporirea şi consolidarea cunoştinţeimultiplelor înţelesuri tainice$ care personal ni se revelează treptat$ pe măsura apropierii noastre 2umnezeu) spre sporirea şi întărirea draostei dumnezeieşti$ care se aprinde din recunoştinţa faţă iubirea$ mila şi dărnicia Sa$ precum şi din împlinirea cu consecvenţă a poruncilor 8ui.

Cred că la trei lucruri esenţiale trebuie să mediteze şi să reflecteze omul$ creştinul mai ales$ pentaşi spori şi consolida cunoştinţa şi tăirea duhovnicească:

$. Modul în care (umne'eu Jşi poartă Crucea O...F!. 5ecesitatea asumării ieţii, a purtării crucii pentru om, precum şi necesitatea conlucrării l

cu (umne'eu, ca o condiţie a fericirii şi împlinirii sale.#. (arurile nesfârşite ale lui (umne'eu reărsate prin Qertfa 4a în ;iserică, precum

pedeapsa refu'ului lor.

4elu"nd:

l%. !ai înt"i de toate modul în care 2umnezeu Îşi poartă Crucea şi JSe dăruieşteK faţă de creaţie esadmirabil. 3oate cele trei 1ersoane ale Sfintei 3reimi$ din iubire dezinteresată plănuiesc şi lucreacu măiestrie creaţia$ frumoasă şi bună foarte /5ac. %$ '%0.

mul este plăsmuit cu o atenţie specială$ înrudit cu 2umnezeu prin duh /5ac. +$ I0 t"năr$ frumosănătos$ nemuritor. C"nd omul$ neascult"nd de porunca Creatorului$ nerespect"nd proramul pus Acesta$ care lar fi dus treptat la mult dorita îndumnezeire$ a produs dezastrul căderii din 1arad

totuşi na fost părăsit cu desăv"rşire. În această stare naturală de omanimal O4fântul 5icol:elimiroici deosebeşte trei stări ale omului) om-dumne'eu, om-animal, om-demon. &aina semnificaţia bătăliei de la Rosoo, ditura +nestis, !??<, pag. =".F care măn"ncă$ munceşte ca trăiască$ se reproduce$ 2umnezeu la cercetat$ ia făcut promisiuni$ ia dat năde6di. C"nd a căzut viaţa mai pre6os de fire sau împotriva ei$ 2umnezeu salvează spiţa omului prin =oe şi familia /5ac. I$ %0$ arăt"nd clar în corabie$ chipul m"ntuirii în 9iserică arătat mai t"rziu. Apoi încecomunicarea cu Avraam$ cu #saac şi cu #acov$ aceste caractere admirabile şi oameni minunaţi$ careascultă şi# împlinesc poruncile cu neînchipuit zel$ întro lume oarbă$ idolatră şi ostilă$ expun"ndula iminente şi multiple pericole. !ai t"rziu va arăta prin marele prooroc !oise chipul m"ntuirii

instaurarea 8eii -arului. 1rin toiaul de minuni făcător şi mai ales prin şarpele de aramă /=um. +



se va arăta limpede m"ntuirea venită prin -risos Cel răstinit pe Cruce$ iar prin cortul mărturichipul 9isericii celei adevărate.

C"nd omenirea petrecea închisă în ceaţa şi întunericul ei şi doar luminarea proorocilor trezea întrmediu restr"ns dorinţa şi posibilitatea de a vedea lumină$ a venit -ristos$ însăşi 8umina cadevărată. În ;l vedem$ auzim şi pipăim prezenţa lui 2umnezeu între noi oamenii şi pentru noi. viaţa Sa istorică nea arătat desăv"rşita dăruire şi draoste pe care o are 2umnezeu spre noi. C

0umnezeu" ne nvaă" ne luminează" ne sprijineşte" ne ntăreşte" ne eliberează" ne vindecă" nnviază" ne nală. ar ca Gm mdel" lucrează cu timp şi ără timp binele" miluieşte" ajută" <pune viaa pentru prietenii ăi" dvedindu-e adevăratul 'rieten al mului. <iaţa Sa tainicontinuă în 9iserică şi în lume$ p"nă la a 2oua Sa venire. 1rin 1ersoana 2uhului Sf"nt$ tot celucrat ca 2umnezeu şi m în viaţa Sa istorică$ acum lucrează la o scară universală. 2e aceea Sf"nta Cruce pe care Sa răstinit a devenit un simbol$ un semn biruitor şi o putere de sinstătătoare. C"nd aceasta a fost înropată în păm"nt$ ea sa arătat pe cer Sf"ntului ÎmpărConstantin$ d"nd a înţelee că ea este temelia şi steaul creştinătăţii. Că prin puterea ei orice răuputem învine şi de orice duşman înverşunat putem fi apăraţi$ pentru că ea$ Sf"nta Cruce$ este cmai importantă relicvă şi cea mai sf"ntă armă a 9isericii creştine.

+. În al doliea r"nd$ Crucea este indipensabilă şi absolut necesară$ ca o condiţie a vieţii asumate. ea se vădeşte pulsul şi dinamismul vieţii at"t pentru 2umnezeu$ c"t şi pentru om. Crucea estemeiul şi baza creaţiei şi a relaţiei fericite dintre făptură şi 5ăcător. 2acă 2umnezeu făureştdăruieşte$ înri6eşte cu o iubire nemărinită şi dezinteresată$ este firesc să aştepte în acelaşi chipaportul omului.

8umea această frumoasă şi benefică$ bună foarte$ a fost "ndită de 2umnezeu ca o rădină a 4aiucu doi stăp"ni asociaţi întro conlucrare armonioasă$ fiecare av"nduşi aportul său. 2umnezeu$

calitate de Creator$ este desiur Stăp"nul de drept al rădinii. 2ar a fost voinţa Sa mărinimoasă caomulfăptură să aibă calitatea de stăp"n asociat şi beneficiar$ cu deplină libertate de acţiunrespect"nd însă normele de bază ale @proiectuluiB şi ale @contractuluiB$ am putea spune$ ceea omul din nefericire nu a făcut. 3ocmai această lipsă de conlucrare a omului cu 2umnezeu$ a dus încă mai duce la starea nefericită$ traică a omului.

Întro frumoasă carte$ de ad"ncă meditaţie şi reflecţie OCaietele preacuiosului (aniil de la @ară&aina 4fintei Cruci, ditura Cristiana, ;ucureşti, !??$, pag. >$.F despre sensul şi puterea SfinCruci$ cuvisul părinte 0aniil (andu) 5udr" scrie# \\5tul este ăurit prin Cruce" ttul esteprei!urare a Crucii. Crucea este temeiul lumilr" ni nşine suntem ăcui n Cruce. Crucea es

taina lumii. Căderea mului este abatere" i!nrare a Crucii" tă!ăduire a ei. 8area tra!eda menirii este nenele!erea Crucii" adică neputina nele!erii rstului jertei persnaleP Gmtă!ăduitr s-a pus de-a curmezişul lui 0umnezeu şi (ără să vrea) naşte crucea pe care via să nimicească\\.

'. 8a o evaluare dreaptă în relaţia dintre 2umnezeu şi om dea lunul istoriei$ 2umnezeu a dăruitdăruieşte din ce în ce mai mult$ iar omul devine tot mai îndatorat. 2in lene şi comoditate omul şifăurit un proam care 8a exclus pe 2umnezeu.



− (umne'eu dă ploi şi soare la reme, dar omul nu mai rea să lucre'e pământul, semănândl.

− (umne'eu dă bogăţie ca omul să poată trăi în bunăstare şi cumpătare specialiştii apone spun că planeta noastră ar putea 1răni de şase ori populaţia existentă%, dar omul trăieşlacom, aar şi destrăbălat, iar alte milioane mor subnutriţi.

− (umne'eu dă linişte şi pace, ca iaţa să fie frumoasă, fericită şi mulţumitoare, dar omul rră'boi, asuprire militară sau economică, pentru ca iaţa să fie silnică sau uneo

insuportabilă.− (umne'eu dă iubire şi iaţă ca oamenii să fie mulţi, puternici şi sănătoşi, dar omul r

plăcere, sclaie şi ucidere, iar oamenii aung puţini şi bolnai.− (umne'eu dă tinerilor curăţia, ca ei să preînc1ipuie trăirea @aiului, iar ei, alegân

necurăţia, gustă de aici c1inurile iadului.− (umne'eu dă părinţilor fericirea de a naşte şi creşte copii, ca sufletul lor să deină @ai sâ

al lui +raam%, iar ei îi ucid făcând din sufletele lor iad.− (umne'eu dă unora mai mulţi talanţi, capacitate şi talent, ca să fie altora modele, lumină

sfântă încântare, dar ei idolatri'ându-se pe sine dein pentru mulţimi i'or de pier'areL

Chiar şi în această situaţie traică /pentru noi oamenii0 2umnezeul iubirii propune din nîmpăcare$ reconciliere$ reluarea relaţiilor de normalitate între noi şi ;l$ între noi fiecare.

4eluarea cu consecvenţă a practicării credinţei$ a postului$ a ruăciunii$ a studiului textelor sfintea6utorării celor lipsiţi$ acestea sunt crucea noastră$ aportul nostru în curerea vieţii) a muncii cinstia întemeierii familiei$ care este biserică şi 4ai) a vieţii îndreptate în Sus$ acolo unde suntem chemaşi aşteptaţi cu at"ta dor de 2umnezeu$ de !"ntuitorul #isus -ristos$ de !aica 2omnului$ de Sfinde moşii şi strămoşii noştri purtători de cruce D av"nd Sf"nta Cruce care stră6uieşte altarele bisericile noastre unde Îl primim pe dulcele -ristos$ tainic şi real în 3rupul şi S"nele Său$ dSf"nta Împărtăşanie) unde spiritual ne împărtăşim prin ruăciune şi c"ntare.

Crucea$ care este cheia 4aiului$ armă nebiruită împotriva diavolului şi păzitoare a creştinilor. Av"Sf"nta Cruce prin care vin toate darurile lui 2umnezeu$ toate darurile lui -ristos şi ale 2uhulSf"nt$ spune acatistul$ ar trebui să ne deschidem inimile$ să întindem m"inile la ruăciune şi primidarul lui 2umnezeu$ să conlucrăm cu ;l spre slava şi bucuria 8ui$ dar mai ales spre binele m"ntuirea noastră.

4uăciunea$ starea înaintea lui 2umnezeu şin faţa Crucii$ ne învaţă cum să trăim$ să ne comportăm

Cum pot să fu de chinuri$ de dureri$ de reutăţi$ de ispite$ văz"nd pe Stăp"nul -ristos că iubeşteF$ spune ruăciunea de <ineri. Că Îi era dor de Cruce$ de suferinţă$ de Lolota$ pentaceasta a venit pe păm"nt$ iar noi$ oamenii$ fuim de poveri$ amăindune cu false plăceri.

ă nvăăm n aa intei Cruci cum să trăim viaa asumând- şi cum să ne ru!ăm" nu cerândului 0umnezeu lucruri sau avruri pământeşti" ci cerându- să ne dea nelepciune şi putere snele!em şi să lucrăm via Lui.

frumoasă ruăciune anonimă$ spune:



Si-am cerut, (oamne, putere ca să am succes în iaţă, dar m-ai făcut neputincios, ca să înăţ să msupun.

Si-am cerut, (oamne, sănătate ca să pot să înfăptuiesc lucruri mari, dar am auns infirm ca să pface lucruri şi mai mari.

Si-am cerut bogăţie ca să fiu fericit, dar m-ai făcut sărac să fiu smerit.Si-am cerut stăpânire ca să fiu preţuit de oameni, dar am primit neputinţa ca să am mereu neode &ine.Si-am cerut prietenia celorlalţi ca să nu trăiesc singur, dar &u mi-ai dat o inimă să-i iubesc ptoţiL ş.a.m.d.

Întrun asemenea fel ar trebui să "ndim şi să trăim viaţa noastră$ să facem ruăciunile noastrAv"nd întotdeauna inima deschisă spre comunicare şi comuniune cu 2umnezeu$ d"ndu# înt"ietatcuvenită ca unuia mai Înţelept$ mai 1uternic$ mai iubitorB.



ărintele Claudiu <elean 8CluD9 % redică la Înălţarea Sfintei Cruci 803"&9

@-ristos vrea ca inima noastră împietrită să fie străpunsă. =u a avut altă soluţie să a6ună la inimomului dec"t Crucea. Crucea trebuie să fie înfiptă în inimile noastreB

@H Cu at"t mai rav este păcatul nostru dacă nu conştientizăm ceea ce a făcut 2omnul pentnoiB.

@Aţi face semnul crucii este o mărturie$ este ca un indicator pe care tu$ ca şi creştin$ îl dcelorlalţi oameni. 2acă şi noi ne ruşinăm de Sf"nta cruce$ cum o vor cinsti ceilalţiFB

- R0iavlul nu se teme de semnul !l al crucii" când ne- acem repede. e teme atunci când ncnştientizăm că ăcându-ne semnul Crucii" ne pecetluim cu biruina lui rists. <l aşezăm prists n inima nastrăR.

- Rtarea aceasta este de răsti!nire a 0mnului ] ubirea nebună a lui 0umnezeu. 0eci riststă ncă n aceeaşi pziie" răsti!nit" cu mâinile ntinse" aşteptând ntrea!a menire. >şteptând

mă pe mine" aşteptându-te pe tine" ca la mbrăişare. rists vrea să ne mbrăişeze pe iecadintre ni" de aceea stă cu mâinile ntinse. <ncă nu a venit ca un Yudecătr. 0e aceea nimeni ntrebuie să se teamă să se aprpie de Cruce. 'ractic" ti creştinii adevărai nu sunt decât nişpăcătşi care au căzut la piciarele Crucii şi au neles taina Crucii.

7i să ştiţi că de aici începe lucrarea de m"ntuire a fiecărui om. 1oţi să faci lucruri iantice$ dar danu cazi la picioarele Crucii 2omnului #isus -ristos cu pocăinţă şi să# spui: 2oamne$ acum înţelcă 3u pentru păcatele mele ai murit şi vreau săEi preţuiesc această 6ertfă şi vreau ca de fiecare dac"nd mă închin$ sămi aduc aminte şi inima mea să fie străpunsă de 6ertfa 3a. 7i de fiecare dată c"nîmi aduc aminte D şi vreau sămi aduc aminte cel puţin de c"teva ori de 6ertfa Crucii D să spu



@2oamne$ nu mai vreau să 3e supăr$ nu mai vreau să 3e răstinesc$ nu mai vreau să 3e împun cpăcatele mele$ nu mai vreau să 3e pălmuiesc cu vorbele !ele$ nu mai vreau să 3e chinuiesc cu toafărădeleile meleHB. Asta trebuie să fie înţelesul Crucii. 7i c"nd omul lăcrimează la picioareCrucii şi atunci diavolii cu adevărat diavolii se cutremură şi fuB.

ărintele Ciprian =egreanu % redică la )u$inica Înălţării Sfintei Cruci - 803"09 )u$nezenu este doar $(na care ne scoate din necaz2 Suferinţa lui )u$nezeu pentru că o$ul nu vre

să%6 cunoască

5rament transcris /de la min. +,:&G0:

@J...K 7i viaţa noastră este tot ca a Sfintei Împărătese ;lena. 4odul cel mare$ -ristos 2umnezeu$ n8 dob"ndim direct de la început$ ci trebuie cumva să urcăm$ să recapitulăm viaţa 8ui şi ;l să n

recapituleze nouă viaţa şi să urcăm încetul cu încetul$ să înţeleem toate$ că nu8 putem privi p2umnezeu numai dintro perspectivă. Că 2umnezeu are at"tea perspective$ at"tea nuanțe$ at"tfineţuri$ că ne învaţă prin 2uhul Său cel Sf"nt cum să8 cinstim$ cum să8 iubim$ cum să ne ruă8ui şi are at"tea chipuri prin care ni Se poate descoperi$ de o frumuseţe fără seamăn.

8a început ştiţi cum Îl vedem pe -ristos întinde m"na lui 1etru scufundat în mare 2umnezeu D deaia Îi şi spunem: !"ntuitorF 8a început îl vedem pe 2umnezeu aşa: suntem ca nişte înecaţi$ nişte oameni pe cale să se înece şi care striă şi urlă şi încearcă să se prindă de ceva. Aşa sunteatunci c"nd suntem înropaţi$ înlodaţi în păcat şi nu mai ăsim nici o cale de ieşire. 7i asta c"nd nînfundă şi ne îneacă păcatul$ nu c"nd încă mai stăm în păcat şi ne simţim bine$ ci atunci c"nd chi



ne îneacă şi simţim că pierim ca suflete 7i mulţi$ poate ma6oritatea dintre noi am simţit aceasta înun anumit moment. 7i atunci$ încerc"nd să ne prindem de ceva$ am striat 2oamne$ a6utămă$ 1etru care se afunda în mare şi atunci !"ntuitorul a întins m"na şi la prins. Aşa$ cumva$ noi 8acunoscut la început pe 2umnezeu doar ca acea m"nă care ne prinde și ne scoate.

7i Îi zicem !"ntuitor. 2ar este 2umnezeu. Nn om care te a6ută să ieşi este numai at"t$ o m"nă cate scoateF C"nd iubeşti un om care tea salvat$ îl iubeşti numai pentru m"na aia care tea scos d

acoloF Sau c"nd cunoşti un om este doar at"t$ o m"năF 2umnezeu este doar m"na care ma salva7i foarte mulţi dintre noi răm"nem la această viziune$ vedere asupra lui 2umnezeu: ;l este m"ncare vine din c"nd în c"nd şi mă scoate$ impersonal$ c"nd sunt la necaz.

Nn fel de !"nă$ un zeu al popoarelor din America de Sud$ popoare care se închinau la diferiţi zc"nd aveau vreo problemă: zeului mării c"nd aveau probleme cu peştii$ se închinau şi aduceau 6ertzeului v"ntului c"nd aveau probleme cu v"ntul$ dar atunci c"nd nici o 6ertfă nu mai avea niciputere$ îşi aduceau aminte că există un zeu$ !"na îi ziceau ei şi i se închinau aceluia.

astfel de idee avem noi de multe ori despre 2umnezeu$ în sensul că ne vedem de treburile noast

apelăm la tot felul de a6utoare$ încercăm în toate felurile$ ne punem în funcţiune toţi cunoscuţtoate cunoştinţele$ iar în cazul în care nu mai mere nimic$ nimic$ nimic$ ne aducem aminte şi ndin an în 1aste că mai este şi 2umnezeu şi numai ;l ne poate a6uta şi repederepede striăm2oamne$ a6utăne 7i$ de multe ori$ pentru noi$ 2umnezeu are acest chip al m"inii salvatoare cavine şi te scoate dintrun necaz. 7i după aceea îţi vezi de treabă$ m"na se retrae iar în cer şi tuvezi de treburile tale p"nă c"nd iar va trebui să strii să te scoată. 2ar 2umnezeu e mult mai mudec"t o m"nă care vine să te scoată

Ce minunat e să vezi mult mai mult dec"t m"na aceea$ să vezi că m"na aceea e completă$ că a

haină albă$ strălucitoare$ că are un trup$ că fiecare est al său semnifică ceva. Ca şi un om pe carecunoşti. Are o frumuseţe$ spune ceva$ vorbeşte ceva. 2acă acel om a avut milostivirea să te scoadin apă$ merită săl şi asculţi 1oate cuvintele lui sunt mult mai mult dec"t numai că tea scos dapa aceea. 1oate că ceea ce spune e mult mai valoros. =u numai că te scoate dintrun necvremelnic$ dar te poate scoate din necazul veşnic$ din moartea veşnică

5oarte puţini dintre noi a6unem să8 cunoaştem pe 2umnezeu la măsura aceasta deplină$ răm"nem la o cunoaştere D pe care noi o dorim D formală$ minimală: @2oamne$ 3u a6utămă c"nam un necaz. 4estul D nu 3e prea băa în viaţa mea$ că am treburiHB 7i iar te întorci în ale taleapoi iarăşi întinzi m"na şi iarăşi şi c"nd nuţi dă vreodată m"na chiar te superi: @1ăi 3u eşti Cel ca

trebuie să mă a6uteB 7i Îl şi definim pe 2umnezeu Rm"naB Adică Cel care trebuie să ne a6ute Cuzicea părintele =ecula: el este la hişeul de pl"neri şi cereri şi trebuie să te asculte. Aşa avem nideea despre ;l.

0ar nu e vrba că 0umnezeu n-ar avea milă sau nu vrea să te ajute" ci 0umnezeu vrea mult mmult să-L şi cunaştem% Că aceasta este viaa veşnică# să 5e cunască pe 5ine 0umnezeul Cadevărat%

Gr nu prea vrem această cunaştereP >ceastă cunaştere deplină a lui rists a nvăat-

ânta <mpărăteasă ,lena" care a nvăat să-L cunască n tate ale Lui" n tate nvăăturile"



tată ,van!helia" până să primească $dul cel mare şi să se pată bucura şi să-L pată nele!e.

<ă daţi seama că mer"nd în toate locurile unde a vorbit !"ntuitorul$ unde a făcut minuni$ de învierea lui 8azăr la orice loc unde a ridicat ea biserică şi loc de închinare şi a cinstit acele locuri$ şia adus aminte acele lucruri şi lea asumat$ lea trăit altfel$ ca după aceea$ la sf"rşit$ să înţeleamăsura şi măreţia Crucii şi lucrarea lui 2umnezeu p"nă la Cruce.

=ici Crucea lui -ristos răstinit nuşi arată adevărata ei putere dacă nu înţeleem ceea ce a însemn-ristos şi ce a făcut -ristos p"nă la Cruce.

Aşa şi noi: dacă răm"nem numai la o astfel de relaţie cu 2umnezeu e o relaţie dureroasă pent2umnezeu. 1entru noi poate e profitabilă vremelnic$ pe păm"nt$ că ne vedem de treburile noastrdar să ştiţi că şi pentru sufletele noastre este dureroasă$ adică handicapată această relaţie. C"nd o ieşim dincolo şi o să vedem la c"t neam limitatH

La un mment dat criptura ne spune că atunci când se vr năişa naintea lui 0umnezeu ta

neamurile şi-L vr vedea" ti vr plân!e. 3i să ştii că plânsul acesta e cu si!urană pentru că vedem n adevărata Lui rumusee şi la măsura Lui dumnezeiască" pe care ni nu ne- puteima!inaA ni până atunci aveam nevie dar de mâna Lui" să ne ajute cu ceva şi ne vedeam dtreburi. 0ar când <l vezi n rumuseea Lui" câte putea să-i spună" cum putea să ie călătr ctine pe drum" cum putea şi via să-i ie sprijin şi a stat la uşă - ată" ,u stau la uşă şi batPcâte putea să te sătuiască şi tu cât te-ai chinuit să !ăseşti uşa prin care să ieşi şi numai dacascultai sin!ură vrbă a Lui sau dacă <l bă!ai n seamă şi alai că ,l este nu numai mâncare te ajută din când n când" ci e mult mai mult de atât şi că cuvintele Lui sunt de c adevărate şi merită să ie urmateP% 3i numai dacă <i ascultai sin!ură dată cuvântul" ceea

n-ai putut n ani de zile ăceai ntr- clipă% 3i tu ai pierdut atâia ani ca să te dumireşti cu nişlucruri şi n-ai nvăat aprape nimic şi ai rămas la aceeaşi măsură mică şi n!ustăP%

Aceste lucruri$ pe care le vom vedea la a doua <enire în faţa udecătorului$ în faţa !ielului l2umnezeu$ de fapt$ în faţa frumuseţii de nespus a lui 2umnezeu care se va dezveli atunci$ se descoperi atunci$ cum să nu pl"nă toate neamurile păm"ntuluiF Cum să nu pl"nem toţi atunci nam făcut mai multF

>şa cum ânta ,uimia" mare ântă muceniă" vrbind cu cineva căruia i se arătase după mde ani de la mucenicia sa" iar acesta ntrebând-# R>cl" n $ai este vre părere de răuI" ea i

spus# R,ste sin!ură părere de rău# aceea că n-am ăcut mai multI.

2upă ce vezi că 2umnezeu a preătit celor ce8 iubesc pe ;l ceea ce ochiul nu a văzut$ ceea urechea nu a auzit şi la inima omului nu sa suit$ îţi pare rău că nai făcut mai mult$ dar ce mai pofaceF Ce mai poţi faceF Ce mai poţi întoarceF

2e aceea$ aşa cum spune ;vanhelia de la Ntrenia de astăzi: at"ta timp c"t este lumina cu voumblaţi c"t este lumină$ căci vine noaptea c"nd nimeni nu va mai putea să facă nimic.

2umnezeu să ne a6ute$ să ne întăreascăB.



ărintele Ciprian =egreanu % redică la Înălţarea Sfintei Cruci 803"&9 % Ce vrea să spunăacest praznic al Înălţării Sfintei Cruci cu$ ne vor1eşte nouă personal;

@În numele 3atălui şi al 5iului şi al Sf"ntului 2uh. Amin.

Suntem în ziua 1raznicului împărătesc al Înălţării Sfintei Cruci$ o sărbătoare mai puţin cunoscumai puţin înţeleasă$ deşi este praznic împărătesc$ dintre cele douăsprezece praznice a!"ntuitorului$ cele mai importante din an. 7i o vedem pictată pe toate catapetesmele.

!a6oritatea$ însă$ ştim despre ce e vorba: despre căutarea ani de zile a Crucii 8ântuitrului erusalim şi după aceea călătria" căutare cumva mai clită a Crucii şi n tată :alileea" udeea şi n amaria" pe unde a umblat ânta <mpărăteasă ,lena" prima dată căutând Crucn erusalim" ne!ăsind- şi după aceea nele!ând că" pentru a descperi Crucea" trebuie mear!ă pe urmele 8ântuitrului" de zămislirea Lui la Eunavestire" de la naşterea Lui" de la u!Lui n ,!ipt" de la cpilăria n +azaret" până la btez şi după aceea prin tate evenimentele prcare a trecut 8ântuitrul ca să ajun!ă la $ăsti!nire şi după aceea la <nviere. 3i aşa a ăcut şinceput să caute pe rând tate lcurile pe care le-a sinit prin prezena a 8ântuitrul şi pe carle-a ncărcat cu putere şi cu amintire şi cu !ând de c" dar şi prin prezena n sens prpriu" pratin!erea a" iar ânta ,lena peste tt pe unde amenii şi aduceau aminte sau ştiau din tradică acl a st" a ridicat biserici" mănăstiri" lcaşuri de nchinare" spre aducere-aminte veşnic'este ele" mai târziu" se vr rezidi alte şi alte biserici. Nna dintre ultimele rămase în picioare din vremea Împărătesei ;lena este biserica =aşterii d9etleem$ care e chiar biserica cea veche zidită de Împărăteasa ;lena$ zidurile au rămas aproaintacte în picioare după at"tea valuri şi valuri de pă"ni$ de înv"rtoşaţi$ de cei despre care Scriptuzice: <a veni vremea c"nd toţi cei care vă vor ucide vor crede că aduc slavă lui 2umnezeu. Au trectoate neamurile păm"ntului pe acolo$ dar această biserică a rămas în picioare. #ar din celelalte rămas măcar urme sau ziduri sau se descoperă acum mozaicuri$ podeaua$ sa ăsit la locul unde s



Constantinopol$ în loc să se lupte cu cei care încon6urau cetatea$ străpune împresurarea şi trece tmai departe$ prin Asia mică$ neoprinduse la nici o cetate ocupată de6a de perşi$ ci a a6uns în inim#mperiului 1ersan şi a cucerit capitala. 1erşii au rămas$ împreună cu avarii şi ruşii$ să asedieConstantinopolul. #ar -eraclie a făcut această nebunie militară ca să recupereze Sf"nta Cruce. 7irecuperato atunci.

Între timp sa înt"mplat acea minune a izbăvirii Constantinopolului din m"inile asediatorilor pr

minunea !aicii 2omnului$ moment în care împăratul Serhie şi ceilalţi comandanţi ai armatei$ carămăseseră puţini şi cu neputinţă de a rezista în faţa unui asemenea atac sunt$ cumva$ salvaţi d!aica 2omnului prin arătarea ei$ se ridică asediul din 6urul Constantinopolul şi asediatorii fu pursimplu din faţa zidurilor de frica !aicii 2omnului. 2e atunci se aduce ca cinstire !aicii 2omnulula marea biserică$ <laherne$ din Constantinopol$ imnul acatist al 9uneivestiri$ primul imn acatidupă modelul căruia se fac toate imnurile acatist de mai t"rziu. În noaptea aceea tot poporul sadunat$ în frunte cu maimarii şi au c"ntat imnul acatist al !aicii 2omnului obicei pe care lapăstrat împăraţii bizantini$ în fiecare săptăm"nă venind în biserica din <laherne şi ru"nduse în faicoanei !aicii 2omnului$ care venise săi izbăvească) p"nă$ se pare$ în ultimele zile aConstantinopolului sa obişnuit această venire a împăraţilor în biserica din <laherne în fieca

săptăm"nă$ în noaptea de vineri spre s"mbătă.

Ce vrea să spună" nsă" acest praznic al <nălării intei Cruci" cum ne vrbeşte nuă" persnaCăci importanţa lui personală e mai mare dec"t cea istorică$ pentru că$ p"nă la urmă$ istoria SfinCruci$ a creştinismului$ este istoria noastră personală. #storia lumii ar trebui să fie istoria noastpersonală$ este copilăria noastră$ a fiecăruia. Lreşelile şi păcatele celorlalţi$ izb"nzile D ele suntale noastre$ sunt tristeţile şi bucuriile noastre. =u suntem desprinşi de lume$ nu privim de undevdin exterior$ 6udec"nd cu asprime. #spitele şi căderile$ izb"nzile lor$ înălţările lor$ credinţa lor tarnăde6dea lor$ ale creştinilor și ale întreii lumi dinaintea noastră sunt şi ale noastre şi se arată viu

lucrarea ruăciunii de acum adică cei care au izb"ndit atunci şi au trecut dincolo şi au fost primîn locaşurile celor drepţi ne a6ută şi pe noi acum şi ne sunt ocrotitori şi a6utători$ apropiaţi$ fraţi întcredinţă. Întrun fel$ istoria credinţei creştine$ istoria lumii în eneral$ este istoria copilăriei noastre

Cine nu poate privi aşa se află întro ruptură dureroasă şi calcă cuv"ntul poruncii a cincea: Cinsteşpe tatăl tău şi pe mama ta ca bine săţi fie şi să trăieşti mulţi ani pe păm"nt şi care are un înţeles mmai lar dec"t la prima vedere.

Cinstirea celor care au fost înaintea noastră$ indiferent cum au fost ei şi nu vorbesc numai deneraţiile p"nă la bunicii şi străbunicii noştri$ ci vorbesc de toţi creştinii şi mai ales de aceas

filiaţie duhovnicească la care ne referim c"nd spunem: 1entru ruăciunile Sfinţilor 1ărinţilnoştriH$ ale tuturor care$ duhovniceşte$ au fost înainte de noi şi neau fost părinţi duhovniceşti prstrădania lor$ prin faptele lor$ prin faptul că au dus p"nă la noi credinţa ca un fir roşu$ ţinut din neaîn neam$ din om în om$ din eneraţie în eneraţie$ întărită din c"nd în c"nd de Sfinţi D aceştia sunt nouă părinţi duhovniceşti şi sunt mai importanţi dec"t părinţii trupeşti pe care a binevo2umnezeu să nii dea. 5ără această filiaţie duhovnicească nu sar fi păstrat credinţa aici. Aşa cusufletul e mai important ca trupul$ trebuie să privim duhovniceşte la aceşti fraţi ai noştri creştini$ mcu os"rdie şi mai cu atenţie dec"t la filiaţia noastră de s"ne şi săi cinstim mai mult pe aceştia şi pSfinţii lui 2umnezeu şi pe toţi care au fost mai înainte de noi şi care ne sunt părinţi sufleteşti dec

toată filiaţia noastră trupească.



'e lân!ă acestea" cum putem să ne lsim de acest praznic n viaa nastră Ce le!ătură vie ael cu viaa nastră !ama Sf"ntului Împărat Constantin$ Sf"nta Împărăteasă ;lena$ a ridicat #erusalim Crucea$ obiectul de tortură pe care a fost ucis -ristos$ dar care$ prin faptul că #a fost altlui -ristos$ a devenit$ din cel mai ur"t$ cel mai înrozitor semn de p"nă atunci$ altar şi loc iubit creştini$ locul tămăduirii şi m"ntuirii noastre$ locul izbăvirii noastre din hearele călăului dvechime$ ale şarpelui din ad"ncuri$ ale celui care nu are milă D diavolul. A devenit locul în care n

am scăpat. 7i întorc"ndune spre el şi aduc"ndune aminte de el$ ne readucem aminte că noi am foşi suntem scăpaţi prin credinţă de acest călău.

Cum zicea părintele >rsenie Eca unui m care l ntreba# R'ărinte" are nu sunt blestemat" am vrăjiI şi părintele a zis# HDine-te" mă" de credină" aşa cum trebuie şi de nvăătură şi merla biserică şi sută de draci de ar veni asupra ta n-au putere nici să te atin!ă%I

Adică credinţa în 2umnezeu cu tot sufletul nostru$ cum putem$ ţin"ndo consecvent și constant şi toate r"nduielile noastre ne fac pe noi să scăpăm din hearele și din m"na călăului celui fără de mcare este diavolul şi nu se pot atine de noi$ oric"t ar vrea.

Crucea$ din obiect de tortură$ a devenit pentru noi chip al m"ntuirii şi bucurie numai so vedem2eci aceea o şi ţinem la piept$ de aceea unii se şi culcă cu ea în m"nă$ alţii o pun pe perete deasupcapului lor$ o punem şi deasupra mormintelor noastre ca şi semn al năde6dii noastre că nu murim tot$ ci adormim doar o vreme$ că moartea a fost biruită prin Cruce. În mintea noastră mică şi înusne mai e şi frică atunci c"nd vedem Crucea$ pentru că ne aduce aminte de cimitire$ dar ea tocmai aceea e pusă în cimitire$ ca să ne aducă aminte de înviere şi de veşnicie$ că nu suntem sortveacului acestuia$ că nu suntem pentru lumea aceasta$ ci pentru o altă lume şi trupul va învia şi el.

Aşa cum atunci Crucea$ din ceea ce era$ un blestem$ un obiect rău famat$ de nedorit$ a devenit sembinecuv"ntat$ desăv"r șit$ binefăcător$ dorit$ căutat$ iubit.

<nainte de a i aprpiai de 0umnezeu" ce ne-a adus pe ni n Eiserică 1e cei mai mulţi$ fricitemerile$ roaza în faţa morţii aproapelui nostru$ a unei rude$ frica de ceea ce va urma. 2e multe one apropiem de 2umnezeu pentru frică. Cui să te r!i să te ajute când amenii nu te mai pajuta În faţa bolilor$ în faţa necazurilor$ frica$ roaza neau adus la credinţă. Cei mai mulţi aa6uns datorită fricii. >cestea au st ca nişte cruci pentru ni n !eneralA ele sunt ca nişte crunedrite# cine-şi dreşte să trăiască n rică" n !rază" n neputină" n durereP 2ar acestsunt cele care neau adus pe noi la 2umnezeu$ ori prin boli$ ori prin necazuri$ ori prin încercări$ o

prin fricăH 3oate acestea neau adus pe noi la 2umnezeu.

3i acum vine vrba# bine" acestea ne-au ntrs pe ni la 0umnezeu" dar nu mai vrem să ştim ele% +u mai vrem să ştim de rică" de durere" de neputină" de plân!ere% >m trăit ca prin iaaceste lucruri şi L-am descperit pe 0umnezeu ca sin!ura uşă de scăpare" ca sin!ura cale. 0upcare L-am cunscut i altel i nu mai stăm cu ,l dar de rică" nu mai stăm lân!ă ,l dar ca ș ș

nu mai păim ceva şi ca să ne crtească" ci stăm lân!ă ,l pentru că ne este dra! de ,l" pentru cL-am cunscut" <l ştim" pentru că nu mai vrem să im n alt lc. 0ar putem să mai lsim cumvrica" durerea" neputina care ne-au adus la rists >u ele undeva un rst >u% >şa cu

Crucea a st ridicată şi este cinstită şi n casele nastre şi n suletele nastre şi este de l



mare" aşa şi acestea" durerea" rica" neputina" care ne-au adus n Eiserică sunt şi acum de mals" nsă preschimbate" transrmateA nu mai este rica animalică de marte şi de durere" rica de 0umnezeu.

3oate acestea trebuie săşi schimbe chipul$ dar ele trebuie să răm"nă ca să se păstreze vie credinţa-ristos$ ca să Îl redescoperim mereu pe 2umnezeu$ tot timpul trebuie să ne întoarcem spre Crucpe care este răstinit -ristos că să ne tămăduim de otrava sufletească cu care ne otrăveşte diavolu

şarpele care ne muşcă.Această întoarcere spre Cruce are ceva cu întoarcerea pe care am avuto înainte$ c"nd eram pă"nc"nd eram necredincioşi$ c"nd eram neştiutori sau nepăsători. Sa schimbat$ însă$ înţelesul fricînţelesul neputinţei şi al pl"nsului şi al durerii. =u mai există complexe şi durere că de ce ma făc2umnezeu aşa şi de ce nu altfel și nu mai pl"nem pentru tot felul de nimicuri$ pentru că altulreuşit să ia partea mai mare şi eu partea mai mică$ nu mai este durere numai pentru durerea trupulunu mai este pl"nere numai pentru lucrurile acestea. 5rica se transfiurează$ devine frică 2umnezeu$ nu mai e o frică animalică$ cum aveam înainte$ ci e o frică cu cutremur al inimii$ ctotuşi$ cum zicea un părinte$ @cu 2umnezeu nu te baţi pe umăr ca şi cu un băiatB$ ci ;l e foc arzăto

înfricoşător. În bunătatea 8ui şi în draostea 8ui şi în frumuseţea 8ui şi în măreţia 8ui$ darînfricoşător 3rebuie să avem teamă de 2umnezeu$ fără această frică de 2umnezeu intrăm întrfamiliaritate obraznică$ care este mortală. !ortală

5oarte puţine sunt păcatele de care 1ărinţii vorbesc cu at"ta asprime ca de familiaritatea aceasobraznică cu 2umnezeu$ de acest fel de a fi familiar$ nepăsător$ de a8 lua pe 2umnezeu pespicior$ a vorbi cu el la per tu. Acest lucru$ pentru oamenii 2uhului$ pentru Sfinţii lui 2umnezeu$ eînceputul morţii sufleteşti. În faţa lui 2umnezeu trebuie să ne păstrăm cutremurul$ frica$ pentru căa6une la un fel de familiaritate obraznică cu 2umnezeu nu denotă dec"t necunoaşterea absolută

lui 2umnezeu =u poţi să fii cu 2umnezeu oricum. În faţa unui om deosebit$ a unui om de ensau a unui om sf"nt nui ăseşti sf"rşitul "ndurilor lui$ nu poţi să zici @lasă căl cunosc eu păsta..B$ nu poţi să fii ironic$ pentru că îţi dai seama că e mult mai mult în omul acela$ că el e mumai presus și ai un respect şi o stimă$ darămite în faţa lui 2umnezeu A fi altfel înseamnă că nucunoşti deloc pe 2umnezeu$ teai îndepărtat de ;l$ te îndepărtezi de ;l cu paşi repezi. 7i atuntrebuie să răm"i în această frică de 2umnezeu.

#ar a doua frică pe care trebuie so păstrăm este frica de noi înşine$ mai mult dec"t de diavol pentcă nimeni nu ne poate face nimic dec"t dacă noi ne dăm leaţi în m"inile diavolului. =oi putem ne facem cel mai mare rău$ noi putem să ne lăsăm "ndurile întinate$ noi putem să ne înfricoşăm

să lăsăm această înfricoşare de rău şi de diavol$ noi putem să facem toate relele şi să ne dăm leîn m"inile diavolului. 2e noi trebuie să ne fie frică mai mult dec"t de orice şi să fim cu nprevăzători şi atenţi aşa cum am fi cu un prieten despre care ştim că este cleptoman şi hoţ şi pe carc"nd îl primim în viaţa noastră$ stăm cu el tot timpul ca nu cumva să ne mai ia ceva. Aşa să stai catenţie la tine însuţi şi să nu te creditezi prea mult. Să stai cu ochii aţintiţi spre tine cu fric@ric"nd sunt ata să cad 2acă 2umnezeu mă lasă$ voi cădeaB 3rebuie să fiu atent la mine$ să nmă las cu uşurelul$ pentru că imediat o iau pe panta reşelilor şi ur"ciunilor şi a nepăsării şineştiinţei.



7i durerea trebuie să fie durerea căutării lui 2umnezeu$ nu numai durerea veacului acestuia$ nnumai durerile cele de acum$ care se îndulcesc dacă ai durerea căutării lui 2umnezeu$ durerea că n8ai dob"ndit destul$ că nu8 iubeşti destul şi nu faci poruncile lui 2umnezeu. 2urerea să fie pent2umnezeu şi pentru aproapele și pentru durerea lui. 7i toate acestea pe care le auziţi toată zimărturisite de 1ărinţi: căutaţi pocăinţa$ căutaţi lacrimile$ căutaţi durerea inimii D acestea sunt Crucla care noi trebuie să ne întoarcem totdeauna pentru a8 dob"ndi pe 2umnezeu$ aceasta este calCrucii$ pe care nea învăţat 2umnezeu so luăm încă dinainte de a şti noi şi de a înţelee ceva$ că t

prin ea am venit la 2umnezeu.Asta a fost Crucea care nea adus la 2umnezeu: durerea$ suferinţa$ lacrimile$ sinurătatea$ neputinacestea neau adus la 2umnezeu şi acestea răm"n căi de a8 cunoaște pe 2umnezeu şi de acunoaşte puterea şi lucrarea în continuare. =u sunt lepădate aceste căi$ nau fost doar o vreme acum nu sunt$ ci au acum alt înţeles şi altă valoare şi sunt transfiurate$ dar trebuie neîncetat să nîntoarcem spre ele$ spre lacrima pentru durerea aproapelui$ la pl"nsul despre care !"ntuitorul spu5ericiţi cei ce pl"n$ că aceia se vor m"n"ia D pl"nsul după 2umnezeu$ neîncetat să ne întoarcemdurerea inimii$ la pl"nsul după 2umnezeu şi la ceea ce puteam să facem şi nam făcut$ deşi ştiam trebuie să facem şi la toate celelalte de care vam spus şi care redob"ndesc şi recapată şi as

înseamnă ridicarea Crucii în inima noastră$ p"nă la urmă şi Înălţarea Sfintei Cruci şi în inimnoastră şi prin această înălţare vine şi -ristos 2umnezeul nostru şi nu ne lasă sinuri. AminB.



Sf(ntul aisie de la =ea$ţ % Se$nul Sfintei Cruci % datina apostolicească

Acest nescris obicei este primul şi cel mai de obşte.

Semnul cinstitei Cruci$ cu care fiecare creştin ortodox se cuvine a se însemna$ este o datin

apostolicească nescrisă$ pe care Sf"ntul <asile cel mare$ în cap. +I$ despre Sf"ntul 2uh$ numeşprima predanie de obşte zic"nd: ``Anume că prima şi cea mai de obşte datină voi pomeni mai înChipul Crucii$ cu care nădă6duiesc la numele 2omnului nostru #isus -ristos$ se însemnează cisunt$ de Scriptură fiind învăţaţi``.

#ată acest de 2umnezeu purtător părinte făţiş mărturiseşte cum că pentru aceea creştinii ortodocşi se însemneze cu Chipul Crucii învăţătura în Sf"nta Scriptură nu se află$ dar acest nescris obicei esprimul şi cel mai de obşte.

#ară despre deetele cu care se însemnează asupra sa Chipul Crucii de către creştinii ortodocşi despre un lucru prea ştiut$ nici acesta /Sf"ntul <asile cel mare0$ nici altul careva dintre purtătorii d2umnezeu părinţi de demult nau pomenit$ pentru că nu a urmat nici o nevoie să se scrie despaceasta$ deoarece toţi creştinii ortodocşi în toată lumea$ după nescrisa datină a Apostolilor$ primele trei deete ale dreptei Chipului Crucii asupra sa însemnează fără nici o schimbare$ carep"nă acum în toată Sf"nta 9iserică a 4ăsăritului$ cu darul lui -ristos$ se păstrează neschimbată şi fi păstrată p"nă la sf"rşitul lumii.(ântul 'aisie de la +eam" Cuvinte şi scrisri duhvniceşti " ,ditura 5ip!raia Central122" p. 144)



r. 'alentin <ordasov % Crucii 4ale ne 7nchină$ /ristoase Înălţarea Sfintei Cruci



@Slavă$ 2oamne$ cinstitei Crucii 3ale Înălţarea Crucii 2omnului este una dintre cele mai masărbători.

8a 9otez$ omul primeşte cruce) c"nd moare$ de asemenea primeşte cruce. 1e biserici se pune cruc3oate Sfintele 3aine se săv"rşesc cu a6utorul crucii: !irunerea$ Spovedania$ !aslul etc.

1rin ce ne deosebim noi de cei necredincioşiF C"nd ne însemnăm cu semnul crucii$ ne unim pr#isus -ristos cu 3atăl Ceresc şi ni se iartă păcatele prin mărturisire. !ulţi se ruşinează să poarcruce /o cos la haină$ o ascund0$ neruşin"nduse în acelaşi timp de desfr"nare şi alte păcate.

dată$ o femeie credincioasă şia scos crucea c"nd a făcut baie. Alături se spăla o vră6itoare carobserv"nd acest lucru$ sa oferit să o spele pe spate. 2upă aceea$ femeia credincioasă a zăcut dozile fără să se poată mişca.

Acum este periculos să răm"i fără cruce chiar şi pentru o clipă. !"ncarea fără cruce şi făruăciune poate deveni otravă. Semnul crucii trebuie făcut cu atenţie$ evlavios.

ântul an :ură de >ur spune că de cel care şi ace semnul crucii luturând mâna n !rabbucură diavlii" iar crucea ăcută crect i bucură pe n!eri.

8umineazăte şi insemneazăte în fiecare dimineaţă şi seară cu semnul crucii$ cu 4uăciunea l#isus$ de trei ori$ în numele 3atălui şi al 5iului şi al Sf"ntului 2uh.

Aşadar acum ştim: cine vrea să dob"ndească Împărăţia cerurilor trebuie să cinstească Cruc2omnuluiB.

(0in# 'r. ;alentin 8rdasv" duhvnicul de la 'sVv# <nvăături şi ntâmplări minunate" ,dituphia" @711)



ărintele )a$aschin de la Sihăstria utnei % redică la praznicul Înălţării Sfintei Cruci 803"



fragment%)

JHK

Nna dintre cele mai frumoase r"nduieli de slu6bă din între anul bisericesc D aş pune aceasr"nduială de slu6bă chiar alături de slu6ba 1rohodului sau de cea a Sfintei Învieri este slu6ba care a săv"rşit la sf"rşitul priveherii pentru Înălţarea Sfintei Cruci. În r"ndurile monahilor aceasr"nduială este una cu totul i cu totul mişcătoare de suflet. Ce se înt"mplă acoloF Această Cruș

împodobită pusă spre închinare$ este preătită în felul acesta înainte de începerea priveherii. ;a saşa cum ne învaţă r"nduiala$ la proscomidiar$ o făclie trebuie să ardă tot timpul în faţa ei$ se aduapoi şi se pune pe Sf"nta !asă$ în locul Sfintei ;vanhelii$ iar la sf"rşitul slu6bei$ spre sf"rşitdoxoloiei$ mai precis$ preotul iese îmbrăcat cu toate veşmintele$ aşa cum suntem în timpul Sfin8iturhii$ deşi în timpul priveherii nu este îmbrăcat în toate veşmintele$ ci numai cu epitrahil i ș

felon$ deci iese îmbrăcat pe uşă$ purt"nd semnul Sfintei Cruci deasupra capului. <ine în mi6locbisericii$ unde este preătit analoul$ şi urmează o r"nduială de slu6bă foarte mişcătoare. În timp la strană se c"ntă 2oamne$ miluieşte de patru ori c"te o sută$ în timpul unei sute de 2oamnmiluieşte c"ntate recitativ$ preotul care poartă această Cruce pe fruntea lui se pooară întrun ritîncet$ p"nă c"nd atine cu această Cruce frumos împodobită păm"ntul. 7i în acelaşi ritm foarte înc

se ridică de la păm"nt cu semnul Sfintei Cruci pus deasupra creştetului său$ în cele patru colţuri aanaloului şi apoi$ iarăşi$ în faţă.

Această slu6bă este întrun mod diferit de cum sa înt"mplat cu patriarhul ?aharia şi cu patriarh!acarie$ o altfel de înălţare a Sfintei Cruci$ după ce mai înainte a fost poor"tă$ dacă vreţi. 2e daaceasta Sf"nta Cruce ne este arătată nouă i ne vorbeşte nouă pe limba6ul nostru aşa cum atunci leș

vorbit acelora pe limba6ul lor. amenii din acele timpuri aveau nevoie de o foarte mare întărir3rebuiau să vadă în semnul Sfintei Cruci puterea lui 2umnezeu care a biruit$ care a biruit asuppă"nilor$ i nu ia lăsat pe creştini să fie pentru mult timp asupriţi. Crucea pe care Sa răstinș



!"ntuitorul #isus -ristos a devenit atunci stindardul$ steaul creştinilor care na rămas pe vecfurat$ na rămas pe vecie în m"inile celor care nu cred în 2umnezeu.

Astăzi$ însă$ în timpurile noastre$ de folos au socotit 1ărinţii că ne este să ne fie prezentat semnSfintei Cruci în felul acesta$ adică să ne arate că atunci c"nd păcatul sau necazul$ viaţa noastră rne încovoiază$ ne pooară 6os$ ne fac una cu păm"ntul D uneori păcatele ne fac mai răi decnecuv"ntătoarele care se t"răsc pe păm"nt această poor"re$ şi apoi această ridicare a Sfintei Cru

de la păm"nt$ vrea să ne spună fiecăruia dintre creştini că: iată$ aşa cum eşti tu$ -ristos care Srăstinit pe Cruce pooară cu tine i nu vrea să te lase acolo$ ci vrea să te ridice din starea aceastaș

care ai a6uns tu.

-ristos vrea să ne spună$ atunci c"nd noi ne "ndim la Sf"nta Cruce$ că purtarea Crucii noi nuputem face cu propriile noastre puteri. Sau$ dacă încercăm so facem baz"ndune numai pe ceea putem noi$ pe ceea ce credem noi$ de cele mai multe ori e uăm. 7i atunci ;l vrea să ne spună: @;ș

ştiu ce înseamnă să porţi Crucea i o ştiu mai bine dec"t tineB 7i atunci c"nd tu eşti împovărat ș

această cruce pe care o duci D fiecare dintre noi avem o cruce a noastră: a căluăriei$ a preoţiei$creşterii copiilor$ a unei boli$ sunt cruci foarte rele de dus D dar -ristos vrea să ne spună: @=u eş

sinur atunci c"nd îţi duci crucea ;u nu vreau să te las sinur Nn sinur lucru cer de la tincheamă!ă$ ca atunci c"nd îţi ridici tu crucea să te a6ut să ţio ridici ;u@

2e ce face 2omnul -ristos lucrul acestaF 2intrun sentiment de mare recunoştinţă faţă de om. =ua citit astăzi din Sf"nta ;vanhelie după #oan$ care nea arătat evenimentul 4ăstinirii 2omnul-ristos$ dar în alte Sfinte ;vanhelii este un pasa6 de mare sensibilitate pentru Însuşi 2umneze2omnul -ristos$ c"nd a pornit din pretoriu spre Lolota$ duc"ndu7i crucea$ nu era bine preăJfizicK pentru lucrul acesta. =u m"ncase i era ostenit de drumurile făcute$ era nem"ncat$ nebăuș

nedormit$ ba$ mai mult$ crucea aceea era una extrem de rea$ extrem de rea. Nn om sănătos abia

putea duce$ darămite un om at"t de neputincios$ cum era ;l în acele clipe. 7i a căzut de trei ori supovara crucii. staşii 8au bătut prima şi a doua oară ca să7i ducă sinur crucea$ dar apoi şiau di ei seama că nu poate să o ducă sinur. 7i au silit$ zice ;vanhelia$ pe un trecător$ pe Simon dș

Cirene$ ca împreună cu el să ducă crucea pe Lolota. 7i pentru 2umnezeu acest semn$ c"nd un ompus umărul împreună cu ;l$ ca să ducă crucea împreună cu ;l$ 2umnezeumul$ pentru 2umnezacest lucru a rămas întipărit în inima 8ui$ dacă ne permite 2umnezeu să zicem aceasta$ pe vecie. 7în semn de recunoştinţă faţă de un om căruia ia păsat de chinurile 8ui$ ;l Se simte dator ca pentorice om care cade$ aşa cum a căzut ;l sub povara crucii$ să vină ;l acolo$ cu puterea 8ui 2umnezeu biruitor acum$ i să ridice crucea împreună cu omul care8 cheamă.ș

2e aceea ne este arătată nouă Crucea 2e aceea a zis Apostolul că semnul Crucii pentru cei care peste nebunie$ dar pentru noi$ cei care ne m"ntuim$ cei care credem în acest 2umnezeu Care Srăstinit i apoi a înviat$ este puterea lui 2umnezeu. 2e aceea noi nu ne simţim ru ina i atunci c"nș ș ț

avem un 2umnezeu Care$ cum ni Se prezintă de cele mai multe oriF 2e cele mai multe odumneavoastră vedeţi în faţă icoana ÎnvieriiF 2e cele mai multe ori noi avem în faţă icoana Cruc2e cele mai multe ori noi Îl vedem pe 2umnezeu răstinit pe Sf"nta Cruce$ dar aşa a biruit ;l$ nîntralt chip. 7i după chipul acesta noi suntem datori să biruim cele ale lumii. 7i îndemnul 8ui$ davreţi$ pl"nsul 8ui$ t"n6irea 8ui pentru fiecare dintre oamenii careşi duc crucea pe acest păm"nt esacesta pe care îl ăsim la ;vanhelia după !atei: ;enii la 8ine ti cei stenii i mpvărai şi , ș



vă vi dihni pe vi. Luai ju!ul 8eu asupra vastră şi nvăai-vă de la 8ine" că sunt blând smerit cu inima şi vei !ăsi dihnă suletelr vastre.

Aceasta este toată taina purtării Sfintei Cruci 2acă noi am pune la inimă aceste cuvinte$ dacă nam pătrunde în profunzimea lor$ am învăţa cum putem să ne ducem crucea$ astfel înc"t să o ducecu demnitate şi so ducem spre m"ntuire$ nu spre pierzanie. 8uaţi 6uul !eu asupra voastră şi învăţaţi de la !ine$ că ;u nam c"rtit c"nd am luat Crucea asupra !ea. Sau lepădat de !ine p"n

şi cei mai apropiaţi ai !ei$ #uda$ unul din cei %+$ sa împărtăşit cu c"teva ceasuri înainte. #am d3rupul !eu$ iam dat S"nele !eu) era purtător de 2umnezeu. 7i purt"nd în trupul lui 3rupul !eşi S"nele !eu sa dus şi !a v"ndut pe 'G de arinţi. i ;u nu lam lepădat de la faţa !ea. 9Ș

spun 1ărinţii că at"ta milă a avut 2omnul -ristos de #uda$ care 8a v"ndut$ înc"t a stat pe Crurăstinit aştept"nd ca #uda să se întoarcă şi să vină acolo$ la picioarele Crucii$ să# sărute picioarelacum ţintuite D picioarele lui #uda au fost spălate de către m"inile !"ntuitorului D să vină #uda săsărute picioarele Celui pe Care 8a v"ndut$ să# ceară iertare şi după ce avea săl ierte pe #uda sădea 2umnezeu sufletul. 7i$ ne învaţă 1ărinţii$ că -ristos şia dat sufletul şi a spus Săv"rşitusa dabia după ce #uda sa sp"nzurat. 9a mai mult$ 1etru$ unul dintre cei mai înfoca i Apostoli ț

2omnului -ristos$ şi el sa lepădat. 7i toţi Apostolii au fuit de l"nă ;l$ numai !aica 2omnulu

rămas l"nă Cruce. 7i 2omnul na c"rtit. 7tia că este rea crucea$ că este 2umnezeu atotcunoscătoşi în rădina Lhetsimani a spus: 3ată$ dacă este cu putinţă să treacă de la !ine paharul acesta$ că ;ştiu ce înseamnă să porţi păcatele întreii lumi pe cruce

=oi nu experimentăm$ fraţilor i surorilor$ dec"t durerea pricinuită de păcatul nostru. 7i$ uneoș

cădem întro deznăde6de$ întrun sentiment de părăsire de nu ne putem vedea nici măcar în olind2ar ;l a purtat păcatele tuturor oamenilor$ pe toate lea purtat 7i dacă este reu săţi porţi păcattău$ de nerăit este să porţi păcatele întreii lumi. 2ar a spus: =u precum voiesc ;u$ 2oamne$ precum 3u voieşti 2eci na c"rtit. 7tia ce8 aşteaptă şi ştia cum săl ducă. 2e aceea a zis: 8u

6uul !eu asupra voastră D că doar aşa vă puteţi m"ntui D dar învăţaţivă de la !ine că ;u subl"nd i smerit cu inima şi numai aşa veţi ăsi odihnă sufletelor voastre.ș

!ulţi oameni$ care au primit$ prin înăduinţa lui 2umnezeu D că 2umnezeu nu vrea chinuri pentoameni D o cruce rea de purtat$ la început sau răzvrătit$ la început au c"rtit$ nu sau simţit bine postura aceasta. 2ar$ după ce sau leat de 2omnul -ristos$ după ce sau apropiat de ;l$ după ce au chemat în viaţa lor$ după ce 2omnul a venit şi au ridicat împreună crucea$ şiau schimbat întreaatitudine faţa de ceea ce aveau.

A fost acum c"tva timp o femeie care avea un copil de +' de ani$ bolnav de distrofie musculară$ ca

nu mai putea nici măcar m"na să şio mişte$ era în faza de final a bolii$ care$ în cazul lui$ a evolufoarte rav) sunt i cazuri mai uşoare. Coloana lui$ dacă vreţi să vă închipuiţi$ nu mai era dreaptă$ș

era în partea st"nă$ pe la şold$ acolo era coloana lui$ deci era un chin între. 2ar femeia aceastaspus că at"ta putere a primit de la 2umnezeu ca săşi înri6ească băiatul$ cum nici nuşi închipu9ăiatul acesta noaptea nu se putea întoarce de pe o parte pe alta i atunci din c"nd în c"nd o striș

pe mama să vină. ;a lucra de dimineaţa p"nă seara şi a spus că în timpul nopţii$ c"nd o trezea$ atde reu îi era să se ridice din pat$ înc"t i se părea că ameţeşte şi cade 6os imediat. 1este zi ea nu odihnea şi noaptea somnul ei era framentat de cerinţa băiatului să se mai întoarcă. 7i a spus că înse rua lui 2umnezeu înainte de a se ridica din pat: @2oamne$ măcar să nu cad i eu acum$ înainș

de al ridica pe băiat@ 7i a murit băiatul ei i a spus: R1ărinte$ este întradevăr o uşurare faptul căș



plecat la 2omnul$ dar eu Îi mulţumesc lui 2umnezeu că ceea ce am învăţat în timpul în care apurtat această cruce a înri6irii unui copil$ care i el avea crucea lui$ naş fi învăţat oric"te daruri ș

bunătăţi aş fi avut în lumea aceasta.B

Cu năde6dea în mila lui 2umnezeu$ Care nu ne lasă pe nici unul dintre noi$ cu ochii inimii aţintasupra Crucii 8ui şi asupra puterii 8ui$ să ne ducem şi noi$ fiecare$ crucea pe care o avem$ muşoară sau mai rea$ aşa cum nea dato 2umnezeu ştiind puterile noastre$ să nu c"rtim sau dacă a

c"rtit$ să ne pară rău că am făcuto$ să ne apropiem de ;l şi astfel duc"ndo$ să avem încredere năde6de că vom intra şi în Împărăţia 8ui$ unde Îl vom slăvi împreună cu toţi sfinţii$ în veci. AminB

?iecare zi un dar al lui )u$nezeu - &** Cuvinte de folos pentru toate zilele anului % Crucea 7nvierea noastră respingerea răului



Crucea şi nvierea nastrăCrucii 5ale ne nchinăm" tăpâne şi ântă nvierea 5a lăudam şi slăvim.

=u există viaţă de om care să fie lipsită de încercări$ de luptă$ de suferinţă. 7i nimeni nu poatesiur că acestea îl vor ocoli. Se cuvine să primim din tot sufletul încercările$ nu numai să le răbdămci să ne şi supunem lor$ ca unele care vin de la 2umnezeu$ dar şi să ne RînchinămB crucii noastradică să neo purtăm cu draoste$ cu ochii şi cu "ndul la crucea !"ntuitorului$ prin care adob"ndit răscumpărarea.

C"nd răsună în biserică troparul Sfintei Cruci$ mi se pare că$ închin"ndune cu smerenie înaintea trebuie să neo asumăm întrutotul$ în prezent şi în viitor$ cunosc"nd că 2omnul nea dato săpurtăm. 1urt"ndune crucea fără cr"cnire$ să nu uităm că după cruce a urmat învierea lui -ristosuprema bucurie pe care neo vesteşte ;vanhelia. Crucea ne duce la biruinţă$ la învierea simţurilnoastre amorţite$ a puterii noastre lancez"nde.

$espin!erea răului

'e care-L iubii" ără să-L i văzut ( 'etru 1" )

Care este scopul vieţii creştineF În sensul cel mai profund$ el constă întro str"nsă leătură cu #is2omnul$ @pe Care8 iubim$ fără să8 fi văzut@. =e este cunoscută însă voia lui 2umnezeu$ pe CaÎl cunoaştem$ fără să8 fi văzut.

1rima consecinţă a acestei relaţii va fi$ neîndoielnic$ deplina înscăunare a Împăratului 2umnezeului nostru în sufletul nostru$ acolo unde mai înainte împărăţea iubirea de sine. Apoi$ chip firesc trebuie să apară o repulsie faţă de tot păcatul$ p"nă la cel mai mărunt$ efortul de a nconştientiza păcatele$ de a st"rpi rădăcina răului din suflet$ cu puterea 2uhului lui 2umnezeu.



=umai atunci ne vom atine scopul$ c"nd ;l va fi mereu cu noi$ c"nd vom răm"ne în ;l în tot ceasşi c"nd şi cuv"ntul Său se vor sălăşlui în noi. 3rebuie să8 iubim pe 2omnul din toată inima şi cu tcuetul şi săl iubim pe aproapele nostru ca pe noi înşine. 7i nu doar în vorbe$ în buchea leii$ ci dtot sufletul.În măsura în care am fost robii păcatului$ în aceeaşi măsură trebuie să ne facem robii lui -ristoSpun"ndu# 8ui orice mişcare a vieţii noastre lăuntrice$ să ne asumăm în deplină libertate supunerfaţă de voinţa Sa.

;vident$ şi în viaţa exterioară scopul trebuie să fie acelaşi$ iar strădania de al atine$ totală permanentă. 8imita dintre bine şi rău trebuie să fie fermă şi de neschimbat. pţiunea noastră trebusă fie decisivă$ să nu ne înăduim atitudini superficiale$ RpoorăminteB faţă de respectul leii divinsă sancţionăm cu asprime orice neadevăr şi necurăţie. Să îndeplinim fără abatere voinţa 2umnezeu$ să nu ne lepădăm de numele 8ui.

5ie ca în toate problemele vieţii morale să domine respinerea cateorică şi severă a oricărui răCredinciosul nuşi aparţine. ;l a fost răscumpărat cu Rpreţ scumpB şi are un faţă un scop clar: săurmeze fără abatere pe 1reaiubitul său Stăp"n$ înfrunt"nd toate piedicile$ oricare ar fi ele.

(din# R/iecare zi" un dar al lui 0umnezeu M 966 Cuvinte de ls pentru tate zilele anului,ditura phia" @77)

Iero$onahul ,herasi$ S$rnJKis % Scurtă istorie a 1ucăţilor 7n care a fost 7$părţită cinstitCruce



2upă cum ştim de la scriitorii bisericeşti: Socrate$ 3eodorit$ Sozomen$ 4ufin$ #eronim$ SupliciAmbrozie$ care relatează identic detaliile istorice cu privire la descoperirea Cruci$ aceasta a fodescoperită la anul '+( d.-r. de către împărăteasa 9izanţului$ Sf"nta ;lena. ceasta$ venind #erusalim$ a distrus templul Afroditei care fusese construit peste !orm"ntul 2omnului şi a curăţlocul de necurăţiile şi mulţimea statuilor$ a distrus de asemenea şi idolul lui ?eus care fusese ridicpe vremea împăratului Adrian Aelius /%%I%'> d.-r.0.

1e acest loc$ unde a ăsit Crucea şi !orm"ntul 2omnului nostru #isus -ristos$ Împărăteasa ;lenazidit din temelii Sf"nta 9iserică a dumnezeieştii Învieri a lui -ristos$ la porunca fiului ei Constantcăruia îi vestise îndată despre aceste descoperiri.

1e atunci episcop al #erusalimului era !acarie$ pe care la +( de ani de la descoperirea Crucii$ lurmat episcopul Chiril.

2upă această ăsire a Crucii$ o parte a cinstitului 8emn a fost adusă la Constantinopol spbinecuv"ntare$ în timp ce altă bucată a fost aşezată la #erusalim întro raclă de arint şi încredinţaepiscopului !acarie de către mama împăratului$ ;lena. Această bucată a cinstitului 8emn a fo

păstrată acolo p"nă la anul *%&$ atunci c"nd perşii$ 6efuind 1alestina$ au răpito şi au luato în patrlor în ziua de ++ ianuarie *%&.;ste de asemenea îndeobşte cunoscută ceremonia prăznuirii preaslăvitei Înălţări a cinstitei Crucare se săv"rşeşte pe %& septembrie spre pomenirea ceremoniei săv"rşite în vremea episcopul#erusalimului !acarie: pentru că venise o mare mulţime de oameni şi nu puteau să se apropie vadă şi să se închine Crucii celei de viaţă făcătoare$ a ridicato pe un loc înalt$ unde văz"ndpoporul a striat B2oamne$ miluieşteB.

;ste$ de asemenea$ cunoscut faptul că în anul *+& împăratul bizantin -eraclie a întreprins

campanie militară împotriva împăratului perşilor$ Chosroe cel t"năr$ întorc"nduse biruitor Constantinopol în anul *+>$ fiind purtat în carul său de biruinţă tras de patru elefanţi$ iar înaintea mer"nd ostaşi ce purtau Crucea$ pe care o salvase de la profanarea perşilor şi care$ desiur$ esocotită cel mai slăvit trofeu.

8itania care se săv"rşeşte după doxoloia utreniei ne aminteşte de litania săv"rşită de -eraclatunci c"nd$ în primăvara anului *+,$ sa dus în 1alestina aduc"nd cu sine Crucea pe care$ în urmcu %& ani$ o răpiseră barbarii şi venind desculţ şi îmbrăcat sărăcăcios$ binecredinciosul împărataşezato în prea cinstita 9iserică a Învierii. Atunci la reaşezat pe tron şi pe ?aharia al #erusalimulcare fusese luat şi el ostatic de către războinicii perşi în urmă cu %& ani şi ia predat acestuia pre

cinstitul simbol nevătămat$ fără că barbarii să îi fi adus vreo stricăciune.

1otrivit tradiţiei$ Crucea avea lunimea de %( picioare şi lăţimea Jadică lemnul transversalK de opicioare. 1otrivit dumnezeiescului Chiril /&&&0$ cinstită Cruce a fost ulterior împărţită în bucăB3oată lumea sa umplut cu 8emnul Crucii$ care a fost împărţit în bucăţi şi răsp"ndit peste tpăm"ntulB.

>ceeaşi mărturie dă şi dumnezeiescul :ură de >ur (47*) care scrie# I>cest lemn" de cânântul 5rup a st ntins pe el şi străpuns de cuie" cum a ajuns el să ie armă mptriva tutur

răutăilr 3i de aceea" muli răpesc din el părticică cât sămână de mică şi năşară c



aur şi a!aă la !âturile lr" deptrivă bărbai şi emei şi se mpdbesc cu aceasta şi ntadevăr" Lemnul acesta Nli se ace astelO spre sândă şi pedeapsăI.

Astfel$ din cele două bucăţi ale cinstitei Cruci$ cea de la #erusalim şi cea de la Constantinopol$ fost tăiate părticele care au fost dăruite credincioşilor spre sfinţire.

2in anul *'*$ pentru ca nu cumva cele două bucăţi ale cinstitei Cruci din cele două oraşe menţiona

să fie răpite din nou de către necredincioşi sau distruse$ au fost împărţite în nouă$ respectiv în zepărţi$ dintre care trei a luat Constantinopolul$ două Ciprul$ trei Antiohia$ una Creta$ una ;desspatru #erusalimul$ două Leoria$ una Alexandria$ una Ascalonul /din #dumeea superioară$ 1alestinşi una 2amascul.

4ebault de 5ler a calculat volumul iniţial al cinstitului 8emn la aproximativ %I>.GGG.GGG mm4ealiz"nd o măsurătoare exactă a tuturor părticelelor cinstitei Cruci care există la creştini în ziua azi$ a descoperit că volumul cinstitului 8emn care se păstrează p"nă azi este de aproximat'.,&+.GGG mm'. 2in acest calcul traem concluzia că cea mai mare parte a cinstitului 8emn spierdut în diferite circumstanţe istorice.

4ebault de 5ler$ maisus menţionat$ a avut răbdarea să supună unei examinări microscopidiferitele părţi ale Crucii celei de viaţă făcătoare$ în urma căreia a tras concluzia că aceasta a fofăcută fie din lemn de pin sau din alt lemn înrudit. 'trivit tradiiei nastre şi ptrivit intelcripturi" cinstita Cruce era de pin" cedru şi chipars" de aceea şi 'rrcul saia eFclamI8ărirea Libanului" chiparsul" pinul şi cedrul la tine vr veni" cu tii lalaltă" ca mpdbească lcaşul cel sânt al 8eu şi ,u vi slăvi lcul unde se dihnesc piciarele 8ele(saia 67#19).

2intre părticele din cinstitul 8emn care au fost salvate p"nă azi$ în Sf"ntul !unte se păstrea>IG.I*G de mm'$ la 4oma ('I.(>I de mm'$ la 9ruxelles (%*.G,G de mm'$ la <eneţia &&(.(>+ mm'$ la Lent /5landra de 4ăsărit0 &'*.&(* de mm'$ iar la 1aris$ +'I.I'% de mm'.

(ursa# ermnahul :herasim mJrn^Vis esi!menitul" 5 _!in `rs" >tena" 1279.)

6e$nul Sfintei Cruci de la <ănăstirea Liropota$u - Athos



!ănăstirea Uiropotamu din !untele Athos păstrează p"nă astăzi a doua cea mai mare bucată dlemnul Sfintei Cruci$ cu urmele unui piron cu care a fost răstinit !"ntuitorul nostru #isus -ristos.

5ixat întro raclă din aur$ cinstitul 8emn este descoperit pe o porţiune lună de o palmă şi lată ca ddouă deete prin care se poate vedea şi aura pironului. rice credincios va săruta Sf"nta Cruce evlavie va simţi o mireasmă nespus de plăcută.

Acest frament din Sf"nta Cruce este cel care$ de obicei$ este scos din !untele Athos atunci c"nd face o invitaţie din partea unei parohii$ mănăstire sau catedrală pentru sfinţirea credincioşilor.

Această raclă de la mănăstirea Uiropotamu cuprinde$ de asemenea$ mici bucăţi din sfintele moaşale Sfinţilor patruzeci de !ucenici din Sevastia /ocrotitorii mănăstirii0 şi Sf"ntul !ucenic !ode/%> decembrie0$ patronul spiritual al aricultorilor.



traducere şi adaptare# ilviu Clusursa# http#TTleipsanthiVi.bl!spt.

<inunea re7nnoirii aluatului la raznicul Înălţării cinstitei Cruci la $ănăstirea )ionisiu

Aceasta este o minune care se săv"rşeşte în fiecare an$ de veacuri$ dar pe care puţini o cunosc.



În timpul sărbătoririi Înălţării cinstitei Cruci$ după doxoloie$ preotul ţine în m"ini cinstita Cruceiese prin uşa diaconească de miazănoapte$ în urma paracliserilor care poartă lum"nări aprinse.

În anul %,(,$ la mănăstirea 2ionisiu din Sf"ntul !unte Athos$ după ce sa rostit prima ectenieslu6bei tradiţionale a Înălţării Cinstitei Cruci$ care se săv"rşeşte în mi6locul bisericii$ c"nd preotul îndrepta spre partea cealaltă a analoului ca să rostească ectenia a doua$ sa apropiat de el brutar

mănăstirii$ părintele Arsenie$ ţin"nd în m"nă un vas cu puţin aluat făcut din făină şi apă$ pe care lpus sub discul cu cinstita Cruce.

<ăz"nd aceasta$ unul din bătr"nii cu care stăteam la strana dreaptă$ sa supărat şi mia spus cu lşoptit:

D 1ărinte 8azăre$ ce face nerodul acelaF 2e ce încurcă slu6baF

D A uitat să pună aluatul la vremea potrivită şi de aceea se sileşte acum săl pună sub cinstita Cruc3rebuia săl pună din timp$ fără să deran6eze$ dar şi acum harul cinstitei Cruci va lucra ca aluatul

devină maia /dro6die0 nouă.

Aceasta este o minune care se săv"rşeşte în fiecare an$ de veacuri$ dar pe care puţini o cunosc.

Afl"nd acestea$ bătr"nul care îl dispreţuise pe părintele Arsenie$ a rămas uimit şi se minuna dlucrarea cinstitei Cruci. Apoi iau mai povestit despre această minune şi alţi monahi şi mai alprescurarul mănăstirii$ monahul Sofronie$ care ia mărturisit că$ atunci$ c"nd pentru prima dată a paluatul sub cinstita Cruce$ a fost cuprins de multă neîncredere şi sa îndoit că va creşte şi se va famaia nouă.

RÎnsă$ o$ străină minune D părintele meu$ ia spus acela$ spre deplina mea încredinţare$ în aceeazi$ după ce sa terminat 2umnezeiasca 8iturhie$ am mers la prescurărie$ unde pusesem aluatuldescoperind cu multă neîncredere şi îndoială vasul$ am văzut că este plin şi se revărsa şi în afarAtunci mam minunat$ miam făcut semnul crucii şi am slăvit pe 2omnul$ Căruia #am cerut iertapentru necredinţa mea de mai înainte.

#ar aceasta sa făcut în mod deosebit pentru necredinţa mea$ deoarece$ aşa cum miau spus monahcare ştiau ce se înt"mplă de obicei$ în prima zi creşte numai foarte puţin. Apoi o frăm"ntă cu alfăină$ iar a doua zi creşte at"t de mult$ înc"t se revarsă din vasB.

Am amintit această minune$ deşi multora le este cunoscută$ pentru că dintotdeauna au existoameni ca 3oma necredinciosul$ dar şi pentru a afla despre ea şi eneraţiile viitoare$ a căror credinnumai 2umnezeu ştie c"t de fierbinte va fi.

minune asemănătoare se petrece în fiecare an şi la mănăstirea <atoped.

(8nahul Lazăr" dinisiatul" 'vestiri 0inisiate" traducere de ierschim. 3tean +uesceditura ,van!helisms" Eucureşti" @71@" pp. 16-162)



Silviu Cluci % <inunea re7nnoirii aluatului la raznicul Înălţării Cinstitei Cruci la $ănăstire'atoped

Acest amestec mort primeşte viaţă de la Sf"nta Cruce şi la sf"rşitul 8iturhiei e de6a frăm"ntătucare creşte şi este folosită de părinţii mănăstirii pentru facerea p"inii şi a prescurilor p"nă următoarea sărbătoare a Sfintei Cruci.

8a !ănăstirea <atoped din Sf"ntul !unte Athos sunt păstrate mai multe bucăţi din Sf"nta Cruce care 2omnul nostru #isus -ristos Sa răstinit.

În fiecare an$ în ziua Înălţării Sfintei Cruci$ o cruce av"nd încastrată una dintre aceste bucăţi dlemnul Sfintei Cruci este scoasă din Sf"ntul Altar.



2upă închinare$ la sf"rşitul priveherii$ sub Sf"nta Cruce se pune un amestec din apă şi făină. Aceamestec mort primeşte viaţă de la Sf"nta Cruce şi la sf"rşitul 8iturhiei e de6a frăm"ntătură cacreşte şi este folosită de părinţii mănăstirii pentru facerea p"inii şi a prescurilor p"nă la următoarsărbătoare a Sfintei Cruci.

2eci p"inea şi prescurile sunt făcute la <atoped fără dro6die.

)e ce prăznui$ Înălţarea cinstitei Cruci;

În ziua de %& septembrie toată rtodoxia cinsteşte Crucea 2omnului nostru #isus -ristos$ Care esBlaudaB şi BslavaB 9isericii.



Cruce" tempera pe lemn" 8ănăstirea intei ,caterina" inai" sec. al Q-lea

1raznicul Înălţării a fost probabil consacrat de acelaşi Constantin cel mare$ la îndemnul maicii sa;lena$ desiur$ îndată după ăsirea cinstitului 8emn la #erusalim$ pe la anul ''G.

Cinstirea lemnului Crucii sa înfiripat din anii apostolici. ;pistolele Apostolului 1avel sunt pline citate în care este subliniat rolul Crucii pentru m"ntuirea lumii.

5aptul că sunt pline catacombele de scri6elituri cu Sf"nta Cruce arată cum creştinii persecutaţi considerau următori ai 2omnului #isus -ristos$ Cel care a pătimit pe nedrept. Acest sf"nt simbolînsufleţea şi le dădea puterea martiriului.

'uterea de minuni ăcătare a Crucii 1uterea cinstitei Cruci sa arătat în vederea minunată a marelui Constantin$ la anul '%+$ pe c"nmerea la luptă împotriva lui !axenţiu$ aproape de 4oma. #storicii epocii menţionează că împărat

a văzut pe cer$ ziua la amiază$ semnul crucii format din stele şi inscripţia BÎntru aceasta vei birude asemenea scrisă cu stele.;ra +> octombrie '%+. În acel ceas a dat ordin ca acest semn să devină simbolul armatei sal2uşmanul a fost zdrobit şi Constantin a devenit unicul împărat al imensului stat. =u avea nici cmai mică îndoială că puterea Crucii ia dăruit această strălucită biruinţă$ de aceea a şi îmbrăţişcreştinismul.

:ăsirea cinstitei Cruci



În '+* evlavioasa mamă creştină$ Sf"nta ;lena$ a plecat la Sfintele 8ocuri şi a început să zideasstrălucite biserici. ;picentrul era !orm"nt al 2omnului.

În acest loc$ împăratul Adrian construise în anul %'($ după a doua dăr"mare a #erusalimului$ utemplu închinat Afroditei. Sf"nta ;lena na precupeţit nici un efort în ăsirea cinstitei Cruci. 2usăpături asidue$ în cele din urmă sau ăsit trei cruci$ a 2omnului şi a celor doi t"lhari.

Credincioasa mamă a împăratului$ cu lacrimi în ochi$ a predat cinstita Cruce 1atriarhului !acarcare pe %& septembrie a anului ''( a înălţato pe Lolota şi a aşezato în 9iserica Învierii$ pe careconstruise ;lena pe 1reasf"ntul !orm"nt şi care se păstrează p"nă azi.

<nălarea intei Cruci" rescă" 8ănăstirea :raciania" sec. al Q;-lea

$ecuperarea cinstitei Cruci

În această sf"ntă zi de %& septembrie prăznuim şi a doua înălţare a cinstitei Cruci. În *%'$ perşii pus stăp"nire pe 1alestina$ au t"lhărit şi au distrus sfintele locuri de închinare şi au luat ca pracinstita Cruce şi au duso în 1ersia.

2in pricina minunilor care se săv"rşeau prin harul cinstitei Cruci$ perşii o considerau maică şi aceea o sărutau şi se închinau ei$ fără să îi cunoască însă adevărata natură şi însuşire

Împăratul #raclie$ după biruinţa împotriva perşilor$ a luat cinstita Cruce şi a aduso la #erusalim1atriarhul ?aharia a înălţato din nou în 9iserica Învierii. ;ra tot %& septembrie$ *+*.

Comunitatea din #erusalim a socotit că Crucea lui -ristos aparţine întreii creştinătăţi şi de aceeahotăr"t să împartă în bucăţi cinstitul 8emn şi să îl răsp"ndească în întreaa 9iserică.

Astfel sau salvat p"nă azi multe părticele$ care se păstrează ca odoare preţioase.



Adrian Cocoşilă % Înălţarea Sfintei Cruci 8zi de post9

1e %& septembrie$ în cursul fiecărui an bisericesc$ prăznuim Înălţarea Sfintei Cruci. <n această sărbătrim alarea Crucii pe care -a jertit rists şi nălarea ei de către episcpul 8acarie erusalimului n aa pprului" la 14 septembrie 99=. ?n alt eveniment pe care l sărbătrim

această zi este şi aducerea intei Cruci de la perşi la erusalim" n anul 6@2" de către mpărateraclius.

1otrivit 3radiţiei$ în vremea împăratului Constantin au fost descoperite trei cruci. =eştiinduse caeste Crucea lui -ristos$ acestea au fost atinse de trupul unei femei moarte. Aceasta a înviat$ atunc"nd a fost atinsă cu Sf"nta Cruce.

8a început$ sărbătoarea Înălţării Sfintei Cruci avea un caracter local$ serbarea ei fiind limitată dola #erusalim. Cu timpul$ sărbătoarea sa eneralizat$ înc"t în secolul al <# lea este înt"lnită în toa9iserică de 4ăsărit.



emnul intei Cruci

Jn secolul al doilea crucea era făcută pe frunte cu un singur deget cel mare%. 4e crede că deriă din semnul t1au, cu care erau pecetluiţi membrii comunităţii mesianice în i'iunea l

Ie'ec1iel 7, 2->%. Jncepând cu secolul al I: lea, întâlnim obiceiul de a se însemna cu sfânta cruce fruntea, gu

şi inima. &endinţa de a înmulţi însemnarea cu mici cruci peste tot trupul, poate prefigurarea unui singur semn, mare, al crucii pe care îl facem astă'i. 9entru a-i combate pe ereticii monofi'iţi şi monoteliţi care inocau facerea semnului cruccu un singur deget ca expresie a înăţăturii lor Kristos a aut o singură fire şi o singuroinţă%, s-a stabilit ca semnul să fie făcut cu două degete, ca expresie a faptului că în Krist

sunt două firi şi două oinţe. (upă secolul al :II lea, ;iserică a rânduit ca înc1inarea să fie făcută cu trei degete, numele 4fintei &reimi.

Se$nul sfintei cruci se face astfel 7$preună$ pri$ele trei degete ale $(inii drepte icelelalte două le lipi$ de podul pal$ei. Astfel cu v(rful celor trei degete unite ne 7nse$nă$ frunte la piept pe u$ărul drept şi pe cel st(ng rostind deodată cu el 7n nu$ele 4atălui şi ?iului şi al Sf(ntului )uh A$in. C(nd zice$ @7n nu$ele 4atălui ne 7nse$nă$ la fruntec(nd spune$ @şi al ?iului ne 7nse$nă$ la pieptG c(nd rosti$ @şi al Sf(ntului )uh n7nse$nă$ u$ărul drept şi apoi cel st(ng 7ncheind cu @A$in.

rin acest se$n creştinul pri$eşte 7ntr%un $od tainic puterea lui /ristos cu care El a 1iru$oartea ca şi el să poată 1irui pati$ile. Se si$te totdeauna 7ntărit păzit de cel rău prin acese$n$ după cum şi c"ntă 9iserica: R0amne" armă asupra diavlului" crucea 5a ai dat nuăI.

1ecetluirea cu acest semn în 9iserică începe încă din pruncie. 8a a opta zi după naştere$ preotbinecuv"ntează pruncul în chipul crucii$ rostind asupra lui: Ră se nsemneze 0amne lumina e5ale peste rbul 5ău acestaP şi să se nsemneze crucea ?nuia-+ăscut /iului 5ău n inima şi cu!etul luiR. 8a 9otez şi la unerea cu Sf"ntul !ir se însemnează în chipul crucii toate simţurileîncheieturile$ rostinduse: @ecetea darului Sf(ntului )uh@.

În chipul crucii preotul binecuv"ntează credincioşii) cu aceasta începe săv"rşirea Sfintelor 3ainsfinţeşte darurile aduse la Altar şi toată zidirea. Crucea cuprinde întreul orizont al vieţii noastre: zurăveşte pe sfintele vase$ pe veşminte$ pe cărţile de cult) se vede ridicată la unele răsp"ntii ddrumuri şi se aşează la căpăt"iul celor adormiţi.

stria intei Cruci

<n anul 614" racla cu lemnul intei Cruci a st urată de perşi şi dusă la Ctesin. <mpărateraclie readuce la erusalim" n martie 697 şi depune n Eiserica ântului 8rmân<ncepând cu anul 11*" când episcpul Eethleemului ia ânta Cruce n bătălia de la attin" nmai avem inrmaii despre ea.



Astăzi$ din Sf"nta Cruce se mai păstrează framente în 9iserica Sf"ntului !orm"nt din #erusalim$4oma$ în 5ranţa /Saint Sernin de 3oulouse) Capela @8a <raieCroixB din !orbihan$ 9retaniAn6ou0$ <eneţia$ Constantinopol$ Lermania /8imbur an der 8ahn0$ 9elia /Coleiul @Sf"nta Crucdin 8iee0$ Spania /Santo 3oribio de 8iebana0 etc. +u trebuie uitat că ra!mentul cel mai mare dânta Cruce se ală la 8ănăstirea Qirptamu din 8untele >ths" ra!ment care a st adspre nchinare n anul 122@ şi n $mânia.

Înălţarea Sfintei Cruci se serbează cu post$ pentru că ea ne aduce aminte de patimile şi moart!"ntuitorului.

Înălţarea Sfintei Cruci 8iua Crucii9 - ": septe$1rie



;ste una dintre marile sărbători creştine. G zi nchinată cinstirii Crucii 0mnului - altarul Yertmântuirii nastre.

Începutul acestei vechi sărbători creştine se leaă de numele marilor Împăraţi creştini: Constantcel !are şi mama sa ;lena$ cei care au dat libertatea de credinţă tuturor creştinilor din #mperi4oman /;dictul de la !ilano din '%'0.

5radiia creştină spune că <mpăratul Cnstantin a avut viziune desebită n ajunul bătăliei dla prile $mei" mptriva rivalului său 8aFeniu. >tunci i s-a arătat pe cer cruce sub cascria HIn hoc signo vincesI (Hn acest semn vei nvin!eI).

Cnstantin ar i dat rdin ca sldaii să deseneze semnul Crucii pe scuturile lr. Eătălia s

ncheiat cu victria lui Cnstantin" care a ajuns astel <mpărat al ntre!ului imperiu. +u a uitajutrul divin pe care l-a primit n acel mment crucial al vieii sale.

2e aceea$ una dintre primele măsuri pe care lea luat$ a fost acel extraordinar dict de la Mila/'%'0$ prin care a dăruit libertate creştinilor$ pun"nd astfel capăt unui lun şir de persecuţii nedrepcărora leau căzut victime enorm de mulţi martiri ai creştinătăţii$ pe care 9iserica îi pomeneşte p"nastăzi.



Acesta a fost doar începutul convertirii unuia dintre cei mai de seamă împăraţi romani$ care a făcat"t de mult bine creştinilor. A căutat să repare nedreptăţile făcute de împăraţii persecutori de p"năd"nsul.

8ama sa ,lena" pe care istria cnsemnează ca pe emeie arte credinciasă" a avut drin

eFpresă de a vedea locurile sfinte " pe unde şi-a purtat paşii 8ântuitrul. 8ai mult" a drit !ăsească şi lcul mrmântului 0mnului şi Crucea a" pe care -a jertit spre mântuirea lumii.

3recuseră c"teva veacuri de la acele evenimente. #storia ştersese multe dintre urmele acelmomente cutremurătoare. 0in mărturiile lcalnicilr" printr- stăruină eFtrardinarmpărăteasa ,lena avea să !ăsească lcul 8rmântului 0mnului" precum şi Crucea a.

<n ziua de 14 septembrie a anului 99=" patriarhul 8acarie al erusalimului a nălat n bisericCrucea 0mnului" naintea tuturr credincişilr" ca să ie spre nchinare şi cinstire celr cmărturiseau credina creştină. 2e atunci a început să fie sărbătorită în această zi de %& septembrJnălţarea 4fintei Cruci .

Crucea )o$nului este si$1olul credinţei creştine. Este stema Bisericii lui /ristos2 Chiar daea ne va aminti de-a pururea de suerina şi de martea n chinuri !raznice a 8ântuitrulrists" creştinii cinstesc pentru că ea este altarul pe care isus 0mnul ne-a câşti!mântuirea" salvarea" izbăvirea din rbia păcatului" a mrii" a distru!erii spre care menirea ndrepta din pricina căderii n păcat. /ără Cruce nu ar i eFistat Yerta şi nici <nvierea% =u poate $(ntuire fără Cruce. 6a $(ntuire nu pute$ aDunge dec(t prin Cruce2 Cuv"n!"ntuitorului ne descoperă mai multe sensuri ale Crucii: RCel ce voieşte să vină după <ine să lepede de sine să%şi ia crucea şi să ur$eze <ie2 Marcu ",#2%.

0espre care Cruce vrbeşte 0mnul aici

ri$ul 7nţeles al cuv(ntului Cruce este acela al le$nului pe care )o$nul şi%a vărss(ngele şi şi%a dat viaţa pentru noi. =umai ;l$ 5iul lui 2umnezeu întrupat$ a putut transforme acest obiect de ocară în obiect de cinstire. Nn act eneros$ unic$ dumnezeiesc$



transformat unealta călăilor în unealtă a mântuirii oamenilor$ în obiect de cinstire şi sfinţire. Crucea este semnul Yertei 8ântuitrului%

• Al doilea 7nţeles al Crucii este cel de destin persnal . <orbim de Rcrucea vieţiiB$ dar nu

sensul de predestinare /Rce ţie scris în frunte ţie pusB D concepţie populară eronată2umnezeu a r"nduit oamenilor nişte coordonate în care se înscrie viaţa fiecărui om /timpc"nd ne naştem$ locul$ familia$ ţara$ ş.a.0. 2ar nu sunt toate acestea coordonatele vieţii unom. Acesta este doar destinul brut $ pe care omul$ fiinţă liberă$ creat după chipul şi asemănarlui 2umnezeu$ este chemat săl perfecţioneze$ săl desăv"rşească. M/ii desăvârşii" precu5atăl vstru cel ceresc desăvârşit este% /!atei ($&>0. untem chemai să acem ttul ca ne desăvârşim" să tindem spre sinenie" spre viaa n cmuniune cu 0umnezeu% >ceseste adevăratul destin al vieii nastre%

• Crucea $ai 7nsea$nă şi 7ncercările vieţii noastre suferinţele durerile greutăţile eşecurile prin care toţi trece$. ;le sunt pietre de 1otar care ne călăuzesc spre m"ntuire. A

cum !"ntuitorul a îndurat din #ubire at"tea suferinţe pentru noi$ oamenii$ şi noi suntechemaţi să acceptăm cu tărie$ cu credinţă$ cu încredere$ toate încercările vieţii noastre. ;sunt crucea noastră. ?iecare o$ are crucea lui care nu sea$ănă cu a celorlalţi. Estecruce unică2 Qi tre1uie să o purtă$.

>-i lua crucea $ai 7nsea$nă şi altceva a 7nţelege şi a accepta că destinul fiecărui o$ este acelaşi ti$p pământesc şi ceresc. Avem de împlinit o misiune aici$ pe păm"nt$ dar în acelaşi tim

trăim pentru iaţa cerească$ pentru Împărăţia lui 2umnezeu 2e aceea Crucea este interpretată o intersectare a axei orizontale a vieţii pă$(nteşti cu axa verticală a vieţii du$nezeieşti.

entru creştini Crucea este şi un mijlc de mărturisire a credinţei creştine. biceiul străvecde a ne însemna cu semnul Sfintei Cruci este un mod văzut de a mărturisi că suntem creştini$ cămărturisim pe #isus ca 2omn şi !"ntuitor. Spun(nd M <n numele 5atălui şi al /iului şi al ântul0uh D formula care se rosteşte de către preot la 9otez$ este ca şi cu$ a$ recunoaşte de fiecadată credinţa noastră 7n Sf(nta 4rei$e reactualiz(nd spiritual Botezul. Este şi o cerere prcare Îi cere$ lui )u$nezeu iu1irea Sa ocrotirea aDutorul.

Crucea $ai este 7nţeleasă şi ca armă spirituală 7$potriva răului a puterilor de$onicÎnse$n(ndu%ne cu si$1olul Crucii ne 7ncredinţă$ lui )u$nezeu şi ocrotirii 6ui.



=u putem să nu cinstim Crucea 2omnului Însuşi Sf"ntul Apostol 1avel amintea despre cei cabat6ocoreau acest simbol sf"nt al tuturor creştinilor: Hcuv(ntul Crucii este ne1unie pentru cei sunt pe calea pierzării dar pentru noi ce ce ne $(ntui$ este puterea lui )u$nezeuCor.$,$"%.

În amintirea momentului din anul ''($ an de an$ în fiecare biserică este aşezată Sf"nta Cruce mi6locul sf"ntului locaş$ iar creştinii o împodobesc cu flori şi se închină.

,ste zi de pst" zi n care suntem chemai să medităm la Yerta 8ântuitrului" la suerinendurate pentru ni" amenii. Slu6bele şi c"ntările bisericeşti subliniază tocmai importanţa Cruciiviaţa creştinilor:

HCrucea erilrI de pe 8untele Caraiman



entru copii % Înălţarea cinstitei Cruci



Sf"ntul şi marele Constantin$ cel întocmai cu Apostolii$ înainte de a deveni sinur stăp"nitor #mperiului 4oman$ se afla în război cu cei împreună cu care domnea. dată$ înaintea unei bătăimportante$ ştiind că forţele lui sunt mai slabe dec"t cele ale adversarului său$ se "ndea ce ar trebsă facă. Atunci$ ziuan amiaza mare$ a apărut pe cer semnul Sfintei Cruci alcătuit din stele$ iar 6urîmpre6ur scria R;n toto nQaB$ adică RÎntru aceasta vei învineB: cu puterea Sfintei Cruci$ putere dumnezeiască$ nu cu puterea ta$ vei învine. 2upă această minune$ Constantin a primit curA poruncit să se facă o cruce din aur asemănătoare celei care i se arătase şi care să fie purtaîntotdeauna de armata sa. 5oarte cur"nd după aceea$ sa av"ntat în luptă şi ia zdrobit pe vră6masăi.

2upă vedenia dumnezeiască şi victoria nesperată pe care o obţinuse cu puterea Sfintei Cruci$crezut din tot sufletul în -ristos şi aştepta momentul potrivit ca să se boteze. Atunci a trimiso şi pmama sa$ Sf"nta ;lena la #erusalim$ împreună cu oameni potriviţi şi mulţime de bani$ ca să caute



să ăsească cinstitul 8emn al Crucii pe care fusese ţintuit în cuie 1reasf"ntul 3rup al lui -ristos şi care a curs Cinstitul Său S"ne$ pentru păcatele noastre$ ale oamenilor. 2atorită persecuţiilcreştinilor care avuseseră loc vreme de aproape trei sute de ani$ Crucea era pierdută şi înropată.

8ucrarea era rea şi istovitoare. 3radiţia spune că plante frumos mirositoare şi busuioc din belşuau arătat Sfintei ;lena locul potrivit unde să sape. Au fost ăsite trei cruci$ a lui -ristos şi a celor dt"lhari. #arăşi$ conform tradiţiei$ cinstita Cruce a fost recunoscută după ce au atins de ea o feme

moartă i care îndată după atinere$ a înviat.ș

Sf"nta ;lena şi toţi demnitarii care erau împreună cu ea sau închinat atunci Sfintei Cruci$ cu mulcredinţă şi evlavie$ iar poporul a cerut cu multă r"vnă să vadă şi să se închine Crucii !"ntuitorulu1atriarhul #erusalimului$ !acarie$ a considerat că aceasta este o bună ocazie pentru ca Sf"nta Crusă fie aşezată spre închinare la sfinţirea 9isericii Învierii pe care Sf"nta ;lena o ridicase deasup1reasf"ntului !orm"nt$ l"nă locul răstinirii de pe Loloth. 7i$ întradevăr$ pe %' septembrziua inauurării$ sa adunat în #erusalim mulţime mare de oameni. A doua zi$ pe %& septembr1atriarhul a înăl at Crucea sus$ să o vadă toţi creştinii. 8a vederea acesteia creştinii au început ț

strie Yrie elgison$ adică 2oamne miluieşte multă vreme.

2e atunci a fost r"nduită de către 1ărinţii 9isericii această mare sărbătoare$ care aminteşte$ însă şia doua înălţare a Sfintei Cruci$ ce a avut loc aproape trei sute de ani mai t"rziu. În anul *%& d. -perşii cuceriseră #erusalimul şi furaseră Sf"nta Cruce. C"ţiva ani mai t"rziu$ în anul *+> d.-



împăratul #rQleios ia înfr"nt pe perşi a adus înapoi Sf"nta Cruce. Se spune că mai t"rziu cinstiCruce a fost desfăcută în două cruci mai mici. Nna a rămas la #erusalim$ iar cealaltă a fost dusîmpreună cu piroanele$ la Constantinopol$ spre binecuv"ntare. 3ot pentru ca so aibă binecuv"ntare$ creştinii care vizitau Sfintele 8ocuri luau chiar şi o mică părticică din cinstita Cruc2e aceea$ Crucea !"ntuitorului nu se păstrează întreaă astăzi. Cele mai mari bucăţi se păstrează #erusalim$ în sacristia 1atriarhiei$ sub Loloth$ şi în Sf"ntul !unte Athos.

Înălţarea cinstitei Cruci este o foarte mare sărbătoare$ asemeni <inerii !ari$ de aceea$ în aceastăse ţine post$ în cazul în care nu se înt"mplă să cadă s"mbăta sau duminica$ în care caz se dezleaăm"ncăruri cu ulei.

Crucea !"ntuitorului are o foarte mare putere$ căci pe ea a fost pironit 1reasf"ntul 3rup al l-ristos şi a curs 1reasf"ntul Său S"ne$ pentru m"ntuirea întreii lumi. 1rin Cruce$ -ristos lînşelat$ la învins şi la ruşinat pe diavol$ care credea că 8a învins$ 8a omor"t şi a scăpat cu tot



de -ristos. 2e aceea$ diavolul nu îndură să vadă acest sf"nt simbol şi fue departe. Să nu ne tememdeci$ să ne facem cruce corect şi cu evlavie. Să purtăm asupra noastră cruce$ nu neapărat din aur sarint$ şi mai ales să credem în puterea ;i$ în atotputerea lui -ristos.În această zi se c"ntă următorul tropar: !"ntuie te$ 2oamne$ poporul 3ău i binecuv"nteaș ș

mo tenirea 3a. 9iruin ă binecredincio ilor cre tini asupra celor potrivnici dăruie te$ i cu Crucea ș ț ș ș ș ș

păze te pe poporul 3ău.ș



ovestea celor trei copaci



A fost odată ca niciodată un deal. 1e dealul acesta creşteau trei copaci înalţi. Cum e vorba depoveste$ copacii aveau şi ei visurile lor$ pe care şi le povesteau unul altuia.

1rimul a spus: ;u vreau să fiu transformat în corabie$ să duc pe mare prinţii şi prinţesele lumii.

;u$ a zis al doilea copac$ aş vrea să fiu transformat întrun sipet care să ţină comorile cele mai maale lumii.

;u$ zise ultimul copac$ vreau să a6un cel mai mare şi mai falnic copac de pe dealul ăsta şi să uite cu respect spre mine toţi oamenii.

Întro zi au venit acolo tăietorii de lemne.

1rimul copac 6ubila c"nd a fost tăiat$ căci se vedea cea mai mare corabie construită vreodată.

Al doilea la fel$ căci se vedea o ladă plină de aur curat.

Al treilea era înrozit$ dar a fost şi el tăiat.1rimul copac a fost dus întrun sat de pescari şi transformat în c"teva bărci de pescuit.

Al doilea$ în loc de ladă cu comori$ a fost făcut iesle pentru animale.

Al treilea a fost tăiat în două bucăţi şi lăsat întrun ra6d$ vreme de mulţi ani.

<isurile copacilor păreau să fi fost sfăr"mate. Corăbiile$ comorile şi semeţia păreau acum at"t departe.



2ar... 1este ani$ o femeie însărcinată nu a avut unde să nască şi a născut în ieslea făcută dtrunchiul primului copac.

!ai t"rziu$ fiul ei a ieşit pe mare întro zi cu bărcile făcute din cel deal doilea copac şi sa făcfurtună mare. ;l a spus furtunii să stea şi furtuna 8a ascultat.

2upă o vreme$ omul acela a cărat în spate lemnele făcute din cel deal treilea copac şi a fost răstipe o cruce făcută din lemnul acestuia.

iesle poate să ţină cea mai mare comoară$ o barcă de pescuit poate să îl transporte pe cel mai maree$ iar două lemne pot fi crucea celui pe care nici cerurile nul încap$ !"ntuitorul nostru #is-ristos.



Amin şi lui 2umnezeu slav

4ăcerea lui )u$nezeu

veche leendă norveiană povesteşte despre un om pe nume -aaQon care privea mereu imainlui -ristos răstinit. Crucea era foarte veche şi acolo veneau mulţi oameni să se roae cu evlav

!ulţi veneau aici pentru a cere c"te o minune.

Întro zi şi -aaQon sa "ndit să ceară o favoare. Împins de un sentiment eneros$ a înenuncheat faţa crucii şi a spus:@ 2oamne$ vreau să fiu în locul 3ău. 8asămă să stau în locul 3ău pe cruceW.7i rămase cu privirea aţintită asupra crucii$ parcă aştept"nd un răspuns.

2omnul vorbi$ iar vorbele 8ui căzură din înalt şoptitoare dar ferme.@ 5iule$ îţi voi îndeplini dorinţa$ dar cu o condiţieW.



@ Care$ 2oamneFB întrebă -aaQon.

@ ;ste o condiţie reu de îndeplinitF Sunt dispus să mio asum şi cu a6utorul 3ău$ 2oamne$ vreuşiB

@ Ascultă... rice ar fi să se înt"mple şi orice ar fi să vezi$ trebuie să păstrezi tăcere penttotdeaunaB.

-aaQon răspunse:@ Îţi promit$ 2oamneB7i schimbul se făcu.

=imeni nu observă schimbarea. =imeni nul recunoscu pe -aaQon bătut în cuie pe cruce. Între tim2omnul ţinea locul lui -aaQon. 7i pentru mult timp fu astfel şi nimeni nu observă nimic.

2ar întro zi veni un om boat şi după ce se ruă plecă uit"nduşi portofelul l"nă cruce. -aaQovăzu şi tăcu.

=u spuse nimic nici c"nd un sărac$ care veni c"teva ore mai t"rziu$ fură portofelul uitat de boătaş

7i nu spuse nimic nici c"nd un băiat veni să se roae pentru binecuv"ntare înainte de a face o luncălătorie.

2ar în acel moment se întoarse boătaşul în căutarea portofelului. 5ără să stea pe "nduri se "ncă băiatul furase portofelul.

9oătaşul se apropie de băiat şii spuse furios:

@ 2ămi înapoi portofelul pe care mi lai furatB3"nărul replică surprins:@ ;u nu am furat nici un portofelB

@ =u minţi şi dămil înapoi imediatB

@ <ă repet că nu am luat nici un portofelB răspunse băiatul.

9oătaşul furios începu săl lovească pe t"năr. Atunci se auzi o voce puternică:

@ preşteteB

9oătaşul privi în sus şi văzu că imainea de pe cruce îi vorbise.

-aaQon care nu mai putuse păstra tăcerea$ striă apăr"ndul pe t"năr şi acuz"ndul pe boătaş pentfalsele învinuiri pe care i le aducea. Acesta rămase uimit şi ieşi din locul de ruăciune. 3"nărul plede asemenea fiindcă se răbea să plece în călătorie.

C"nd cei doi plecară$ -ristos îi spuse credinciosului:

@ Coboară de pe cruce. =u poţi sămi ocupi locul. =u ai fost în stare să păstrezi tăcere.B



@ 2ar$ 2oamne... spuse -aaQon cum puteam să permit o asemenea nedreptateFW

8ocurile se schimbară$ #isus se întoarse pe cruce şi credinciosul în faţa acesteia.

2umnezeu continuă să vorbească:W 3u nu ştiai că a fost bine ca boătaşul să piardă portofelul fiindcă avea în el banii pentru

cumpăra virinitatea unei tinere. În schimb săracul avea nevoie de banii aceia şi a fost foarte bine ia luat. #ar băiatului ia prins bine bătaia primită fiindcă din cauza rănilor nu a mai putut pleca acea călătorie... 1entru că doar acum c"teva minute sa scufundat vaporul cu care ar fi trebuit plece...3u nu ştiai nimic. ;u$ da. 2e aceea tacB.

7i 2omnul se afundă din nou în tăcere.

0e multe ri ne ntrebăm# 0e ce 0umnezeu nu ne răspunde 0e ce 0umnezeu păstreatăcerea !ulţi şiar dori ca 2umnezeu să ne răspundă ceea ce doresc ei să audă... 2ar nu este aşa.

0umnezeu ne răspunde chiar şi prin tăcere% 5rebuie să nvăăm să ascultăm. 5ăcerea Lui divineste menită să ne spună" ără cuvinte" că ,l ştie ce ace.

3i n tăcerea a ne spune cu iubire# >i ncredere n mine... 3tiu bine ce am de ăcut%

Icoane

Conform ;rminiei lui 2ionisie din 5urna /;d. Sophia$ 9ucureşti$ +GGG$ p. +%>0$ Înălţarea SfinCruci se reprezintă astfel: Ro 9iserică şi întrînsa JunK amvon) şi sus pe amvon st"nd Sf"nt!acarie$ patriarhul #erusalimului$ ţin"nd cinstita Cruce a lui -ristos$ şi l"nă d"nsul un diacoţin"nd o cădelniţă) l"nă amvon sf"nta ;lena împărăteasa şi cu d"nsa mulţi boieri şi mulţime popor$ uit"nduse în sus la cinstita cruce$ şi av"nduşi toţi m"inile înălţate spre amvonB.

Înălţarea Sfintei Cruci – cuvinte şi predici preţioase (14 septembrie)

Documents

Transcript of Înălţarea Sfintei Cruci – cuvinte şi predici preţioase (14 septembrie)