JeNr Goonerl

IN UMBRA OMULUI

Traducere din englezd deVeronica Focgeneanu

AEDITURAART

Jlun Gooonr,r,

Pentru observa;iile lui Henry W. Nissen, vezi,,A Field Study of theChimpanzee", in Comparative Psychology Monographs, Vol. 8, r93t,pp. L- 22.

Utilizarea uneltelor este discutati de Harry Beatty in ,,A Noteon the Behaviour of the Chimpanzee", ,,General Notes", lournal ofMamalogy,Yol.3z, r95r, p. u8, de Fred G. Merfield gi H. Millerin Gorillas Were My Neighbours (Longmans, Londra, 1956) gi deWolfgang Krihler (folosirea gi realizarea de unelte de citre grupuride cimpanzei captivi), The Menthlity ofApes (Harcourt, Brace, NewYork, r9z5).

Detaliile despre incapacitateaunui cimpanzeu dea folosi o toporigcipentru construirea unei unelte, cuprinse in Capitolul r9, provin din,,Formation and Highest Frontier of the Implemental Activity ofAnthropoids'| de H.F. Khroustov, studiu prezentat la al VIIlea Con-gres Internalional de $tiin;e Etologice qi Antropologice, Moscova,r.964.

Experienfele cu Washoe sunt relatate de R. Allen gi BeatriceGardner in ,,Teaching Sign Language to a Chimpanzee", Science,

Vol. 165, 1969, pp. 664 - 672.Povestea Rezervafiei Gombe Stream este prezentati de o mani-

eri diferiti in propria mea monografie, The Behaviour of Free-Iiving

Chimpanzees in the Gombe StrealnArea, publicati caVol. r, Partea 3,1968, pp. t6t - ztr, al Animal Behaviour Monographs.

Cuprins

Capitolul r:

Capitolul z:

Capitolul3:

Capitolul4:

Capitolul5:Capitolul6:

Capitolul T:

Capitolul S:

Capitolul g:

Capitolul ro:

Capitolul u:

Capitolul rz:

Capitolul 13:

Capitolul r4:

Capitolul 15:

Capitolul 16:

'qF

i

il1

,rll

Capitolul r7:

Capitolul r8:

Capitolul r9:

Capitolul zo:

Capitolul zr:

AnexaA:

Anexa B:

Anexa C:

Anexa D:

Anexa E:

Moartea ..................242

Mama gi puiul .........2;5j

In umbra omului...... .................266

Inumanitatea omului.. .............. z8o

Post-scriptum de familie ............................. 285

Stadiile dezvoltirii. ................... 298

Strigite gi expresii faciale .........3oo

Folosirea de arme gi unelte...............;....... ... jo4Dieta.........

Comportamentul cimpanzeilor gi

cel uman

Bibliografie ..............3r4

JeNn Gooolll

groaznice tragedie; moartea lui Ruth a insemnat o pierdere

foarte mare pentru toli cei care au cunoscut-o 9i' in mod deo-

setit, pentru logodnicul ei, Geza Teleki' A fost inmormAntati

in pu..nt nagiorial, in linutul pe care-l indrigise atAt de mult;

mormAntul ei este inconjurai de piduri ce risuni uneori de

strigitele cimpanzeilor care trec pe acolo'

Eeu -"i profundi admiralie 9i compasiune se indreapti

citre pirinlii lui Ruth, care au vizitat Gombe Stream pentru

prima oari cu ocazia acestui tragic eveniment' in ciuda dure-

,ii, ".r

avut totuqi tdria si ne spuni ci nu trebuie si purtim

po.r"r" u""rtui accident. Ruth ffeise in acel an' alituri de cim-

i"rrr"i, cea mai fericiti perioadi din viafa ei' pentru ci igi

aflase cu adevirat chemarea'

Ruth a murit ficAnd munca pe care a iubit-o' in silbiticia

mungilor pe care ii indrigise; studiul intreprins de ea cu atAta

migaie a iat la iveali unele aspecte ale personalit5lii cAtorva

din"tre cimpanzei. $tiu cI Ruth insiqi ar fi dorit si-mi inchei

,,Mult,umirile" aducAnd cimpanzeilor cuvenitul omagiu' aceste

creaturi superbe care ne pot invila atAt de multe lucruri des-

pre noi inqine, invreme ceviala lor devine pentru cercetitori

tot mai fascinanti. Le suntem mult indatorali in special lui

David Barbi Colilie qi lui Flo'

30

tinceputuri

Inci din zori urcasem qi coborAsem pantele repezi ale mun*1 ikrr' gi-mi croisem drum prin pidurile dese din vale. Mi opri-,;t'nr de nenumirate ori si ascult sau si privesc prin binoclu1 i r r rrtul in care mi aflam. Totugi nu vizusem, nici nu auzisemrrr.icar un singur cimpanzeu, cu toate ci se ficuse ora cinci.l't,ste doui ore terenul accidentat de la Rezervaqia GombeStlc'am va fi invdluit de ?ntuneric. M-am postat la locul meulrlt'fbrat de observagie, The Peak (Creasta), sperAnd si ziresc, r'l pufin un cimpanzeu pregitindu-gi culcuEul de noapte gi,r;tf i.l si-mi sfhrgesc ziua de lucru.

l)r'iveam o ceati de maimufe invalea impiduriti de dede-',rrlrl, cAnd deodati am auzit strigitul unui cimpanzeu tanir.Anr cercetat infrigurati cu binoclul copacii, dar sunetul se,,tinse inainte de a reugi s5-l localizez qi mi-au trebuit cAtevar r r i rr u te bune pAni s5-i ziresc pe cei patru cimpanzei. Cearta',r'ulti se isprSvise gi mAncau cu tofii in tihni nigte fructe gal-I rcr rc, ils€ITlinitoare prunelor.

l)istanfa dintre noi era prea mare ca si-i pot observa cu

' l(' .utr5nuntul, aga cd m-am hotirAt si incerc si mi apropii.'\rrr plivit cu atenfie copacii din jurul grupului: daci a; reuqi',,r rrri cafdr in smochinul cel mare, firi si-i sperii, imi spu-nr,.r nl eu, ag putea si am o perspectivi excelenti. Mi-au trebuit\ r('o zece minute sd stribat distanla. insi, in timp ce incon-,rr'.un cu bigare de seami trunchiul gros gi noduros al

31

Jewp Goonall

smochinului, mi-am dat seama ci cimpanzeii dispiruser5;

crengile pomului cu roade galbene erau goale' Mi cuprinse

u""lu*qi vechi sentiment de amir5ciune. Din nou cimpanzeii

plecaseri pe nesimlite la apropierea mea' Pe urmS' brusc'

inima mi se oPri Parci in loc.

La mai pufin de douizeci de metri de mine, doi cimpanzei

masculi stiteau pe pimAnt 9i mi priveau atent' Nu indriz-

neam si respir, aqteptAnd s-o ia la goani cuprinqi de o teami

brusci, aga cum se intAmpla de obicei cAnd mi pomeneam Pe

neagteptate fa$ in fa$ cu ei. Dar lucrurile s-au petrecut altfel.

AmAndoi au continuat si mi fixeze' M-am lisat jos foarte

incet gi, dupi cAteva clipe, cei doi au inceput si se purice unul

pe celilalt in tihni.ii priveam gi parci nu-mi venea si cred ci e adevirat' cAnd

am mai vizut doui capete de cimpanzei igindu-se peste iarba

de la capitul luminipului piduricii: o femeli 9i un pui' S-au

lisat repede in jos cAnd am intors capul, dar au reapirut cu-

rAnd, unul dupd altul, printre crengile lisate ale unui copac'

la vreo patruzeci de metri depirtare' Stiteau acolo, aproape

nemigcali, gi mi studiau.De mai bine de o jum5tate de an incercam si inving teama

fireasci a cimpanzeilor fa$ de mine, teami care ii ficea s5 dis-

pari in tufi;uri ori de cAte ori mi apropiam' La inceput'

tineinqeles, o zbugheau chiar dacd mi aflam la cinci sute de

metri depirtare, de partea cealalti a rApei' Acum, cei doi mas-

culi se aflau atAt de aproape, incAt parci-i auzeam respirAnd'

Nu mi indoiam ci aceasta era clipa cea mai importanti de

pAni acum. Fusesem acceptati de doui creaturi superbe care

s" p.rri.url in fala mea. ii gtiam pe amAndoi: David Barbi

Coiilie, ciruia ii fusese intotdeauna cel mai pufin teami de

mine, qi celilalt, Goliath, nu un uriaq dupi cum ar arita nu-

mele, ci un exemplar cu un fizic minunat 9i cu cea mai mare

autoritate intre togi masculii. Blana neagri avea un luciu mi-tisos in lurnina blAndi a serii.

32

In umbra omului

David Barbi Colilie qi Goliath au stat mai bine de zece mi-rrr-rte puricAndu-se. Apoi, exact inainte ca soarele si dispari laolizont, in spatele meu, David s-a ridicat gi m-a fixat cu pri-v i rea; gi, nu qtiu cum, umbra mea alungiti s-a proiectat asupraIui. Clipa aceasta mi-a rimas vie in amintire: emofia primeirnele intAlniri cu un cimpanzeu silbatic gi pura intAmplare carrrnbra mea si cadi asupra lui David exact cdnd pirea ci se

rriti direct in ochii mei. Mai tArziu, intAmplarea a cip5tat oscmnificafie aproape alegorici, pentru ci, dintre toate fiinfeletlin zilele noastre, numai omul, cu inteligenfa lui superioarS,

l)o.rte pune in umbri cimpanzeul. Numai omul poate aruncarrrnbra destinului asupra libertSlii cimpanzeilor din pidure,.'rr armele pe care le posedS, cu aqezirile;i ogoarele sale care se

irrtind tot mai mult. in acea clipi, totu;i, nu mi gAndeam la,rccste lucruri. Eram fermecati de David qi de Goliath.

Amiriciunea gi disperarea pe care le resimtisem de atAteaoli in lunile dinainte nu mai insemnau nimic pe lAngi ferici-r'(..r pe care o triiam cAnd grupul s-a indepirtat ?n cele dinr rlrr5, iar eu am coborit gribiti poteca intunecati, spre cortulrlc pe tirmul lacului Tanganyika...

'lbtul incepuse cu trei ani in urmi, cAnd l-am cunoscut pet lr l-ouis Leakey, vestitul antropolog gi paleontolog de la Nairobi.li.ru poate incepuse de mult, din fiagedi pruncie. N-aveamrn.ri mult de un an cAnd mama mi-a cumpirat un cimpanzeu,lt' jucirie, o pipu;i mare, migoasi, care celebra evenimentulrr.rlterii primului cimpanzeu in captivitate, la gridina zoolo-ylit i din Londra. Cei mai mulli dintre prietenii mamei au fostrrrgroziti de idee, pronosticAnd ci urAta creaturi o si-i pro-r,, r.rce copilagului cogmaruri; dar Jubilee (dupi numele real al, irrrpanzeului sirbitorit) a fost juciria cea mai dragd qi m-arrrsotit in toate cil5toriile din copilSrie. De fapt, gi astizi maip.isllez juciria cea veche.

in afari de Jubilee, inci de cAnd am invi;at si merg de-alrrrlilea am fost fascinati de animale. Una dintre cele mair ct lri amintiri este aceea a zilei cAnd m-am ascuns in cotetul

33

JaNn Goonall

strAmt qi inibugitor ca si vid cum fac giinile oui' CAnd am

ieqit de acolo, dupivreo cinci ore, triumfitoare, am descoperit

ci toati lumea mi ciuta disperati, iar mama sunase chiar la

polilie s5-mi anunfe disparilia.Abia dupivreo patru ani, cAnd implinisem opt ani, m-am

hotirAt ca atunci cAnd mi voi face mare si plec in Afiica qi sitriiesc printre animalele silbatice. Cu toate ci la optsprezece

ani, cAnd am absolvit gcoala, am urmat un curs pentru secre-

tare qi apoi am avut doui posturi diferite, simfeam foarte pu-

ternic dorinla de a cil5tori in Africa. intr-atAt de puternic,

incAt, atunci cAnd am primit o invitalie de la o prieteni dinqcoald si merg la ferma pirinlilor ei, in l(enya, mi-am dat demi-

sia chiar in aceeagi zi de la slujba fascinanti pe care o aveam

pe atunci la un studio de filme documentare qi m-am angajat

chelnerigiin sezonul estival la Bournemouth, oragul meu natal,

ca si pot cdgtiga banii pentru cilitorie. Mi costa mai pufindaci stiteam acasi.

,,Daci te intereseazi animalele", mi-a spus cineva la o lunidupi ce am ajuns in Africa, ,,ar trebui si faci cunoqtinfi cu

dr. Leakef' La vremea respectivi mi angajasem intr-o muncide birou plictisitoare, pentru ci nu am vrut si abuzez de fru-

moasa primire de la ferma prietenei mele. Eram innebunitisi fiu cAt mai aproape de animalele, care, pentru mine' repre-

zentau Africa. M-am dus si-l vid pe Louis Leakey la muzeul

de istorie naturali al cirui custode era pe atunci' Probabil a

simlit ci interesul meu pentru animale nu era o toand de mo-

ment, ci un lucru inridicinat in fiinla mea, pentru ci m-a

angajat pe loc ca asistent5-secretari.Am invilat multe cAt am lucrat la muzeu; personalul de

acolo se compunea numai din naturaligti pasionagi, plini de

entuziasm gi fericili s5-mi impirtigeasci din vastele Ior cu-

nogtinfe. Mai presus de toate, am avut $ansa ca, impreunicu incl o alti fati, si-i insofesc pe dr. Leakey 9i sogia lui,Mary, intr-una dintre expedigiile lor paleontologice anuale la

34 35

'In umbra omului

Olduvai Gorge*, pe cAmpiile Serengeti. Pe atunci, cAnd Seren-geti nu firsese incd deschisi tur$tilor, cAnd la Olduvai nu se

clescoperiseri Zinjanthropus (Spirgitorul de nuci) qi Homolrubilis, regiunea era absoiut izolati; nici pomeneali de dru-rnuri, autobuze turistice gi elicoptere care si treaci zilnic peacolo. Era ceea ce se numeqte o expedilie in ,,jungla Africii",n$a cum visasem eu de mic copil.

Sipiturile au fost de-a dreptul fascinante. CAti vreme amindepirtat vechi straturi de pimAnt sau de piatri de pe falia( )lduvai ca si dezgropim scheletele fiinlelor care triiserl curnilioane de ani in urm5, munca a fost de rutini. Dar, din cAndirr cAnd, pe neaqteptate, mi cuprindea un sentiment devcneratie la vederea sau atingerea vreunui os pe care-l fineamin mAni. Osul ista - chiar el - ficuse parte odati dintr-un.nimalviu, care respirase, mersese gi dormise;i-Ei perpetuasespecia. Oare cum aritase el de fapt? Ce culoare avusese, ce feltlc miros? Astfel de intrebiri imi treceau prin minte - intre-lrlili la care qtiinla probabil nu va putea rispunde niciodati.

in cele cAteva luni petrecute acolo, serile au avut un farmectlcosebit pentru mine. CAnd se termina munca grea de pestezi, in jurul orei gase, eu qi prietena rnea, Gillian, asistenti ca

r;i rnine, eram libere si ne intoarcem in tabiri traversind pla-toul arid, ars de soare, de deasupra defileului unde asudase-r,irn toati ziua. in anotimpul uscat Olduvai devine aproaperrrr desert, dar trecAnd pe lAngi tufigurile fepoase, ziream,lcseori dil<-dil<, acele antilope miniaturale gi grafioase, doar,'rr o idee mai mari decAt iepurii. Uneori intAlneam cAte otru'rni de gazele sau de girafe, iar de cAteva ori am vizut chiarr,;i cAte un rinocer negru mergAnd agale prin defileu. Odatin('-am pomenit fa15-n fa15 cu un leu tAnir: nu era mai departetlt'cirrcisprezece metri cAnd i-am auzit mirAitul surd gi l-amz,rlit de partea cealalti a tufiEurilor. Atunci am simqit pentruplirna dati in viafi ce inseamni ,,si-1i stea inima in loc". Eram

t-Lr"rit"r.rt Olduvai.

JeNp Goooall

jos, in defileu, unde vegetafia este ceva mai deasi pe pirfi;ne-am tras inapoi, indepirtAndu-ne incet, in timp ce el ne

urmirea cu prMrea gi zvAcnea din coadi. Apoi, din curiozitate

binuiesc, ne-a urmat, in timp ce noi traversam defileul, spre

intinderea firl arbori de pe partea cealalti, cu intengia de a

ieEi la loc deschis. CAnd am inceput si urcdm, a dispirut intufiguri qi nu l-am mai zirit.

Spre sfAr;itul qederii noastre la Olduvai, Louis Leakey a

inceput s5-mi vorbeasci despre un gruP de cimpanzei de pe

lirmul lacului Tanganyika'Cimpanzeii se gisesc numai inAfrica, unde se intAlnesc de

la zona de piduri ecuatoriale de pe coasta de vest pini la un

anumit punct, la est de lacul Tanganyika. Grupul la care se

referea Louis includea cimpanzei din varietatea estici sau cu

pir lung, Pan troglodytes schweinfurthii, dupi cum sunt

clasificali de taxonomigti. Louis le-a descris habitatul ca fiindmuntos, accidentat gi total izolat de civilizaqie. Mi-a vorbitdespre ribdarea gi pasiunea necesare celui care ar incerca sile studieze comportamentul.

Un singur om, mi-a spus Louis, incercase si faci un studiu

mai aprofundat al comportamentului cimpanzeilor in silbi-ticie. Dar dr. HenryW. Nissen, care f5cuse aceasti munci de

pionierat, nu putuse si rimAni decit doui luni 9i jumitate intabdrS, in Guineea francezi' Louis spunea ci nimeni nu se

a;teapti si obqini rezultate prea importante in decursul unuiinterval de timp atat de scurt; chiar gi doi ani abia daci erau

suficienfi. Mi-a mai spus multe atunci Louis, la prima noastridiscufie. il interesa in mod special grupul de cimpanzei care

triia pe malurile lacului pentru cd acolo fuseserd descoperite

fosile ale omului preistoric gi era posibil ca, inlelegAnd com-

portamentul cimpanzeilor de azi, si se mai limureasci cAte

ceva in legituri cu cel al strimoqilor no;tri.Pe misuri ce imi explica, cred ci mi-am dat seama unde

voia si ajungi; qi totuqi nu puteam crede cI vorbea serios,

cAnd, dupi o pauzi, m-a intrebat daci aq dori si-mi asum

36 onJT

in umbra omului

.rceasti sarcini. intr-adevir, degi era lucrul pe care il doreamcel mai mult, eram, firi indoiali, total necalificati si intre-prind un studiu gtiinlific asupra comportamentului anima-lelor.

Totuqi, Louis qtia exact ce face. Nu numai ci a simgit cd nu('ra necesari nicio pregitire academici, ci c5, intr-un fel, dacd

.r; fi avut-o, ar fi putut constitui un dezavantai. Avea nevoie

cle. o persoani cu o minte lipsiti de prejudecifle teoriilor, care

s.i faci un studiu pentru simplul motiv ci era impinsi de

tl<-rrinfa autentice de cunoagtere; in plus, ii trebuia cineva care

sir manifeste o infelegere plind de tact fa;5 de animale.in clipa in care am consimgit din toati inima 9i cu tot entu-

ziasmul si pornesc la lucru, Louis gi-a asumat dificila sarcinirlc a face rost de fondurile necesare. Nu numai ci trebuia siconvingd pe cineva de necesitatea studiului in sine, ci qi ci otiniri necalificati era persoana potriviti si-l intreprind5. int't'le din urmi, Fundafia Wilkie din Illinois, SUA, a fost de

.rcord si contribuie cu o sumi suficienti cAt si acopere chel-trrielile necesare - o barci mic5, un cort, costul transportului,rcrian, precum qi al primelor;ase luni detabiri. iivoi rimAnevt'snic nespus de recunoscitoare domnului Leighton Wilkiet .r le, increzAndu-se in rafionamentul lui Louis, mi-a dat gansa

:;.i mi. remarc.La vremea respectivi mi giseam in Anglia, dar curAnd,

,rrrzind vegtile, am ficut aranjamentele necesare si mi intorcrrr Africa. Oficialitilile de la I(igoma, in a cirei regiune urma:;,i lucrez, aprobaseri propunerea mea, dar nu erau de acord

, rr un lucru: nici nu voiau si audi ca o tAniri englezoaici sit liiasci singuri in silbiticie, firi un insolitor european. A;at .r rnama, Vanne Goodall, cate mai fusese inAfrica cAteva luni,,r .r oferit si mi insogeasci in noua mea aventuri.

CAnd am ajuns la Nairobi la inceput totul a decurs bine.li('zervalia de Cimpanzei de la Gombe Stream (acum Parcul

N.r I ional Gombe), ciminul grupului meu de cimpanzei, se afla,;r

r b jurisdicfia Departamentului de vAndtoare Tanganyika, iar

JaNn Goooall

paznicul-gef mi-a fost de mare aiutor, trimilAndu-mi autori-zafiile necesare ca si pot lucra in Rezervafie. Mi-a dat de ase-

menea multe informafii folositoare legate de condiliile de

acolo - altitudinea qi temperatura, felul terenului qi al vege-

tafiei, animalele pe care a$ putea si le intAlnesc. Primisem

vestea ci bircufa de aluminiu pe care o cumpirase Louis ajun-

sese cu bine la l(goma. Iar dr. Bernard Verdcourt, directorulCentrului de Studii Botanice din Africa de Est, s-a oferit si miduci impreuni cu Vanne la Ifigoma; putea si adune plante indrumul stribitut, cAt qi in regiunea IGgoma, prea pufin cu-

noscuti din punct de vedere botanic'Exact cAnd eram gata si plecim a apirut primul impedi-

ment. Comisarul districtual al regiunii IGgoma a trimis vorb5

ci printre pescarii africani de pe firmul rezervafiei de cim-panzei s-au iscat neinfelegeri. Paznicul devAnitoare al regiu-

nii se dusese acolo si lSmureasci lucrurile, aga ci deocamdatinu puteam sd mi apuc de lucru' Din fericire, pentru linigtea

mea sufleteascS, Louis mi-a sugerat pe dati si incerc si fac un

scurt studiu despre maimufele Cercopithecus pygerythrus de

pe o insuld din Lacul Victoria. Dupi o siptirnAni, Vanne Ei cu

mine inaintam leneg in galupa cu motor pe apele noroioase 9i

pulin adAnci ale lacului, spre insula nelocuiti Lolue. Cu noi

mai erau Hassan, cipitanul falupei, 9i ajutorul lui, amAndoi

africani din tribul lGkamega. Hassan, care mai tArziu avenitla rezervafia de cimpanzei, este un orn minunat' intotdeaunacalm qi pufin seme!, este de neinlocuit intr*o situafie criticigi, datoriti umorului gi inteligenfei, este un insoqitot gtozav'

Se afla in serviciul lui Louis de aproape treizeci de ani.

Am petrecut trei siptimAni incAntitoare pAni si primimmesajui radio si ne intoarcem la Nairobi. Noaptea dormeam

in qalupa ancorati la o oarecare depirtare de insuli, leginafide miEcarea blAndi a lacului. in fiecare dimineafi, chiar ina-

inte de risirit, Hassan mi ducea cu barca cea mici pAni lainsulS gi eu rimAneam acolo, observAnd maimulele pAni inamurg - sau chiar mai tArziu, in serile cAnd era luni plini'

38 39

in umbra omului

l)e urmi il intAlneam pe Hassan pe lermul lacului 9i el mirlucea inapoi la ;alupi. La masa frugali, care de obicei se com-

l)unea din fasole fiartS, oui sau cArnafi din conserve, Vanne

;i cu mine schimbam noutifile zilei.Acest scurt studiu m-a invigat multe - cum si iau notife in

tirnpul observaqiei pe teren, ce haine si port, ce miEciri tole-lt'azi sau nu maimufa silbaticd din partea observatoruluir t nran. $i cu toate ci cimpanzeii au reacfionat in multe prMnler'.it se poate de diferit, totugi cele invifate la Lolue mi-au fost

tlt' mare folos cAnd m-am apucat de lucru la Gombe Stream.

intr-un fel, parci regretam ci sosise mesajul mult agteptat,

, .ici lucrul acesta insemna si las balti indivizii Cercopithecus

py<lerythrus tocmai cAnd incepusem si le deprind obiceiurile,,;i si mi familiarizez cu ei. Nu e niciodati plicut si laqi unlrrclu ficut pe jumitate. Totuqi, cAnd am ajuns la Nairobi, nun I am mai putut gAndi la nimic altceva decAt la emolia cu care

,r:,jleptam drumul lung de o mie opt sute de mile p6ni lal(igoma gi la cimpanzei. Aveam aproape totul pregitit incirrr,rinte de a pleca pe insula Lolue, aqa ci nu ne-au trebuit,lct'.it cAteva zile pAni si pornim impreuni cu Bernard Verd-( oult spre Kigoma.

l)rumul in sine s-a desfigurat destul de monoton, cu toater ,r .rm avut trei pene de motor minore, iar Land Rover-ul era

,rt,it cle incircat cu toate cele trebuincioase taberei, incAt se

I r,rl.rnsa primejdios daci miream viteza. CAnd am ajuns insil,r l(igoma, prifuili din cap pAnd in picioare, dupi trei zile de

,llrrnl, am gdsit oragul intr-o stare de haos: de cAnd plecase-

r,rnr t[e Ia Nairobi, in Congo, care se afla la vreo douizeci 9ir rr('i de mile vest de Kigoma, de partea cealalti a laculuil,rrrg.rnyika, izbucniseri virsiri de sAnge 9i alte acte de vio-l,'r r t ,i. Kigoma era plini de refugiagi belgieni sosili cu bircile.. \ rr r in trat pe drumul striiuit de mangotieri, care reprezinti 9i'.tr.rrl.r principali a Kigomei, duminici. Totul era inchis gi

rr ,rrrr gisit nicio persoani oficiali care si ne ajute.

Jewn Goooali,

PAni la urmi am dat de comisarul districtual qi el ne-a

explicat, cu pirere de riu, dar ferm, ci nu aveam nicio gansisi mergem la rezervafia de cimpanzei. Mai intii era nevoie siagteptim sd vedem cum vor reacliona localnicii din regiunea

ICgoma fa15 de tulburirile din Congo. A fost o veste neplicuti,dar nu prea aveam ce face.

Am inchiriat fiecare cAte o cameri la unul dintre cele douihoteluri existente, dar n-am avut parte prea mult de acest lux.

Chiar in seara aceea a sosit un transport de refugiagi gi a fostnevoie de toate locurile pe care le puteau pune la dispozilie. Eu

gi Vanne ne-am inghesuit in spagiul strAmt care ne mai rimi-sese dupi ce depozitaserim tot calabalAcul din Land Rover.

Bernard impirfea camera cu o familie de belgieni rimagi firiadipost, ba chiar i-am imprumutat proprietarului hotelului,hirfuit ca vai de lume, cele trei paturi de campanie pe care le

aveam. Toate camerele erau pline, dar refugiagii de aici triiauca in rai fagi de cei gizduili temporar intr-un hambar uriag,

care in mod normal era intrebuinfat pentru depozitarea mdr-furilor in drum spre sau dinspre Congo. Acolo dormeau cu

tofii unul lAngi altul, pe saltele sau doar pe pituri, gi se inqi-ruiau in cozi de sute de persoane aqteptAnd pufina mAncarepe care era in stare l(goma si le-o ofere.

Nu peste mult timp, Vanne, Bernard gi cu mine am ficutcunogtinfi cu un numir de rezidenfi din I(goma. Bineinleles,ne-am oferit si-i ajutim cu ce puteam gi au acceptat plini de

recunogtinqi. in a doua seari petrecuti la I(igoma, noi trei 9ialli cAgiva am flcut doui mii de sandviciuri cu pasti de carne'Le-au depozitat pe niqte pAnze umede in cutii mari de tablS

gi le-au transportat in hambar. Mai tArziu, i-am ajutat si leimparti refugiagilor sup5, fructe gi ciocolati, figiri qi biuturi.De atunci pAni azi n-am mai fost in stare si mi mai uit la o

cutie cu pasti de carne!Doui seri mai tArziu, cei mai mulli dintre refugiagi au

plecat, cu diverse trenuri suplimentare, spre Dar es Salaam.

Agitalia cea mare se terminase, dar noi tot n-am primit

40 4T

I

i

in umbra omului

pcrmisiunea si plecim la rezervafia de cimpanzei' Ne simfeam

t'u tolii cam deprimaqi. Fondurile pe care le aveam la dispozilie

nu ne permiteau, mie ;i lui Vanne' si stim la hotel, aqa cinc-am hotirat si ne instalim cortul undeva pentru o perioada

rlc timp. Cind am intrebat unde anume aveam voie, am fost

irrclrumate spre terenul inchisorii din Kigoma! De fapt, nu era

chiar atAt de sinistru pe cAt p5rea, pentru ci terenul de acolo

t.m floarte bine intrefinut, cu vederea spre lac qi, in acea peri-

.r,rcli a anului, citricii din jur se aplecau de greutatea portoca-

It'lor Ei a mandarinelor parfumate. Totuqi, lAnlarii erau cumpligi

no.tptea.ii, u."rt interval de inactivitate impusi ne-am familiarizat

ltr oriqelul lCgoma - semina cu un sat dupi tiparul american

ri,ru european. Centrul activitifilor se gisea pe firm, unde

1r,r'tul .ratural oferea locuri de ancorare vaselor care stribi-tr'.ru lacul spre Burundi, Zambia, Malawi qi-l traversau spre

\,(,st, spfe Congo. LAngi lac se aflau;i birourile administrative

llrvernamentale, secfia de polilie, gara;i poqta'

Unul dintre aspectele cele mai fascinante ale oricSrui ori-.,,,,1 .rfi.ican este piafaviu colorati de fructe qi zarzavaturi, unde

rrr.'lrfurile se vand in grimezi mici, fiecare dintre ele fiindrrrrmirate gi socotite cu strictefe. In piafa din lGgoma am

olrservat ci negustorii mai instirili stiteau la umbra unor

. (,lrcrtine intinse intre stAlpi de piatri; ceilalli stiteau direct

lrr' pimAntul ro;iatic din mijlocul pielei, cu mirfurile ordonat

,,rliruite pe pAnzi de sac sau chiar pe ios' Se giseau din

.rl,rrrrdenli binane, portocale galbene qi verzi, roqcove zbAr-

r rlc si viginii, sticle gi cini cu ulei de gitit rogiatic 9i lucios,

.r I r'.rS din fructele palmierilor.l(igoma se mAndre;te cu o singuri stradi principali care

',,r'r'puieqte urcind de la centrul administrativ spre partea

r r r r ;rortanti a oragului. De ambele pirf i este strijuiti de man-

llrticri inalqi gi nenumirate privilioare sau dukas, cum se

nunresc ele in toati Africa de Est. Am rimas uluili, plim-

lr.irrclu-ne prin lGgoma, cum de rezisti toate aceste magazine