SYLVAIN TESSON

'\!,IN PADURILESIBERIEI

6 luni pe malul lacului Baikal, singur,Ia25kmdepdrtare de primul vecin

- Edilia a ll:a -

Traducere din limba francezide Liviu Dascilu

phil.obio

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a RominieiTESSON, SYLVAIN

ln pidurile Siberiei: 5 luni pe malul lacului Baikal, singur,la 25 km depirtare de primul vecin / Sylvain Tesson; trad. din lb. francezi

de Liviu Dascilu. - Ed. a 2-a. - Bucuregti: Philobia,2015lsBN 978-606-8s60-41-O

l. Dascdlu, Liviu (trad.)

82I.133.7-992=135.1

Cet ouvroge, publid dons le cadre du Pragromme d'oide d Ia publication,,Nicolae lorga', o binificid du soutien de I'tnstitut frangais de Roumahie.

DANS LES FORCTS DE SIBERIE' FEVRIER-JUILLET 2o1o

SYLVAIN TESSON

Copyright @ Editions Gallimard, 2011

iw pAounlt-s srBERrEr6 LUNI PE MALIJL LACULUl BAIKAL, SINGUR,

LA 25 KM DEPARTARE DE PRIMUL VECIN

SYLVAIN TESSON

Credit foto coperti: @ Thomas Goisque

tsqN 978-606-8560-41-0

@ 2015 - Editura PHILOBIA

internet: www.philobia.come-mail: contact@philobia.com

Editor Bianca BiaginiTroducere: Liviu Dascilu

Redactare: Mihaela Toma 5i Raluca BibiriDIA Petronella AndreiCorecturd: Oana JiranuCopertd : Citilin Furtund

FEBRUARIEPddurea

MARTIETimpul

APRILIELacul

MAIAnimalele

IUNIEPlAnsetele

IULIEPacea

13

59

11s

1.47

189

223

Marca Heinz comercializeazdvreo cincisprezece feluri de

cosuri. Le gisegti pe toate la supermarketul din Irkulk, iar eu

nu gtiu ce si aleg. Am umplut deja gase cdrucioare cu paste gi

cu sos iute Tabasco. Afard md agteapti un camion albastru.

Mig4 goferul, n-a oprit motorul, sunt -32 de grade. MAine

vom pleca din Irkufk. Vom face trei zile pAni la cabanS" pe

malul vestic al lacului. Trebuie sd termin cumpdrdturile azi.

Aleg ,,sosul super hot" din gama Heinz. Iau optsprezece

eticlu(e: cAte trei pentru fiecare 1un5. Cincisprezece sortimente

de ketchup. $i cAnd te gAndegti cd astfel de lucruri m-au fdcut

sd fug de civilizafie.

9 februarieSunt pe strada Froletarilor, la Nina acasd. Mi-a inchiriat o

camerd. Stau intins in pat. imi plac numele strizilor de aici. insate, dai peste nume ca ,,strada Muncii", ,,strada Revolulieidin octombrie", ,,sttada Partizanilor" sau chiar ,,qoseaua En-

tuziasmului", clJ bunicule in haine cemite mergAnd pontAc-

gontAc.

Nina e cea mai bund gazdd din Irkufk. Odinioari, cAnta la

pian gi avea.concerte in toatd Uniunea Sovietici. in prezent,

tine o pensiune.Ieri mi-a spus: .N-aq frcrezutvreodati cd rni

15

Sylvain Tesson

voi transforma intr-o fabricd de fdcut cldtite". Pisica Ninei imitoarce pe burtd. Dacd ag fi pisicd, gtiu pe burta cui ag sta lacdldurX.

Sunt pe cale sd-mi realizez un vis vechi de qapte ani. in2003, am fost prima datd pe malul lacului Baikal.

inaintAnd de-a lungul malului, am descoperit cabane aflatela o distanli egald una de alt4 locuite de pustnici surprinzdtorde fericifi. GAndul de a md ascunde in mijlocul codrilor,singur, in linigtea lor, a incollit atunci in mintea mea. $apteani mai tdrziu, iati-m5 aici.

Trebuie sd-mi adun forlele gi sd alung mAga. E nevoie de oenergie colosald ca sd te ridici din pat. Mai ales pentru a-!ischimba viafa. Uneori, apare dorin{a de a face stAnga-mprejuratunci cAnd eqti pe cale sd oblii ceea ce-!i doregti. Unii facstAnga-mprejurin momentul crucial. Mi-e teamd ca nu cumvasd fac parte din aceasti categorie de oameni.

Camionul lui Miga este plin ochi. Ca sd ajungem la lac,vom face un drum de cinci ore peste stepa inghefati, printrepiscurile gi prdpdstiile unei furtuni pe mare incremenite.Satele fumegdla poaiele colinelor, aidoma unor vapoare scu-fundate lAngd girm. in fala unor asemenea priveligti, Maleviciscria: ,,Cine a traversat Siberia nu va mai ndzui nicicAnd lafericire". Ajungi in vArful unei coline, vedem lacul. Ne oprimgi bem vodcd. Dupd cAteva pdhirele, md intreb: prin ce

minune au ajuns apa qi pdmAntul sd se ingemdneze atAt debine in linia firmului?

Iatd cAteva statistici. Lacul Baikal are o lungime de gapte

sute de kilometri gi un kilometru qi jumdtate adAncime. Aapdrut acum 25 de milioane de ani. larna, grosimea gheliimdsoard o sutd zece centimetri. Dar soarelui nu-i pasd detoate astea. El iqi revarsd iubirea peste intinderea albd. Norii

t6

in pddurile Siberiei

hltreazd razele, iar o turmd de lespezi de lumind luneci pe

ziryadd: pomelii cadavrului se insenineazd.

Camionul pornegte pe ghea{d. Sub ro!i, apa e adAncd de unkilometru. Daci nimerim in vreo crdpdtur5, magina se va

afunda in bezni. Corpurile vor cddea fdrd zgomot. Va ninge-ncet cu inecafi. Lacul este cavoul perfect pentru cei ce se temde putreziciune. James Dean voia sd moari lisAnd in urmd

,,un cadavru frumos". Micii creveli Epischura baikalensis ar

curdla corpurile ii24 de ore gi n-ar ldsa decAt fildegul oaselorpe fundul apei.

-10

februarieNe-am oprit peste noapte in satul Houjir, pe insula Olhon

(intr-unul dintre dialectele din nord se spune Olhraun), iarncum ne indreptdm spre nord. Miga nu scoate un cuvAnt.

Admir oamenii tacifurni, imi imaginez lucrurile la care se

g6ndesc.

Cilitoresc cdtre locul la care visez de atAta timp. Atmosferae sinistrd. Frigul gi-a slobozit pletele in v6nt. Fulgi lunguielidc nea zburdticesc in fala rofilor. Furtuna se strecoard in spa-

[iul strAmt dintre cer gi ghea{d. Privesc malul apei qi incerc sd

nu mi gAndesc cd voi trdi urmdtoarele gase luni in aceste pd-

duri mortuare. Gisegti aici toate elementele ce compunimaginea deportdrii in Siberia: spaliul imens, lumina palid[.Cheala are aspectul unui giulgiu. in urmd cu douizeci gi cincide ani, oameni nevinovali erau aruncafi in acest cogmar. inschimb, eu voi trdi aici de bundvoie. N-are rost sh md plAng.

Miga: ,,Ce loc posomorAt".Apoi, tdcere, pAnd a doua zi.

Cabana mea se afld la nord de rczervalia Baikal-Lena. E unfost addpost pentru geologi, construit ir anii '8Q pierdut

t7

Sylvain Tesson

intr-o poiand de cedri. Arborii au dat acestui loc numele cu

care e trecut pe harti: ,,Capul Cedrilor de Nord". Cedrii de

Nord sund ca un nume de azil pentru persoane in vArsti. PAn[la urm5, chiar asta e, un loc de refugiu.

S[ mergi cu rnagina pe lac este o incilcare a legilor firii.Doar zeiigi piianjenii pXgesc pe api. in viaga mea am avut doarin trei rAnduri impresia cd incalc un tabu. Prima dat[, contem-

plAnd fundul mdrii Araf care a secat din cauza oamenilor. Adoua oari, citind jurnalul intim al unei femei. A treia oard,

mergAnd cu rnagina peste apele lacului Baikal. De fiecare datiam avut impresia ci sfAgii un vdl. Cd md uit prin gaura cheii.

ii explic asta lui Miga. Nu spune nimic.Seara facem oprire la stalia qtiinlificd Pokoiniki, in inima

rezerva{iei.Serghei gi Nataga au griji de acest loc. Sunt frumogi ca

niqte zei greci, doar cd imbricali mai gros. Trdiesc aici de maibine de douizeci de ani, hdituindu-i pe braconieri. Cabana

mea e la cincizeci de km depirtare, citre nord. Md bucur cd-mi

sunt vecini. imi va face plicere si md gAndesc la ei. Iubirealor: o insuli in iama siberiand.

Ne-am petrecut seara cu doi dintre amicii lor, Saga gi lura,pescari siberieni care incarneazd doud tipuri dostoievskiene.

Saga e plin de vitalitate- ro$u-n obraji gi hipertensiv. Ochii luimongoloizi au o ciutdturi aspri. Iura e sumbru, rasputiniaryobignuit cu hrana adAncimilor, cu pegtele din mAl. Are pielea

palidd, precum locuitorii din Mordor, din scrierile lui Tolkien.Primul e destinat faptelor eroice, celdlalt - conspirafiilor. Iuran-a mai vdzut oragul de cincisprezece ani.

ll februarieDiminea!4 ne reludm mersul pe ghea(d. Pddurea se perin-

dd prin dreptul geamurilor maginii. CAnd aveam doisprezece

18

in pddurile Siberiei

ani, am fost la Verdun cu ai mei gi am vizitat Muzeul Rdzbo-

iului cel Mare. imi amintesc de sala Drumului Doamnelor.Soldalii francezi din Primul Rdzboi Mondial stdteauin tran$ee

bdgali in noroi p6nd la gat. Dimineaga asta, pddurea pare oarmatd scufundatd, din care nu ies la suprafa[d decAt baio-netele.

Gheala crapd. Plicile comprimate de migcarea mantaleiexplodeazd. I iniile de falie brdzdeazd cAmpia mercuriali,acuipAnd un haos de cristal. Dintr-o cripiturd de sticlH se

scurge un sAnge albastru.

,rE frumos", spune Miga.

$i nu mai spune nimic pAni seara.

La ora 19, se zdregte locul unde o sd stau. Capul Cedrilorde Nord. Cabana mea. Coordonatele GPS sunt N 54" 26'45.12" IE 108" 32'40.32".

Siluetele intunecate ale unor omuleli insolili de cAini ina-inteazi pe plajd pentru a ne intAmpina. Aratd precum liraniipictali de Bruegel. Iarna transformd totul intr-un tablou olan-dez: precis gi poleit.

Ninge, apoi se face seari gi tot acest alb devine un negruinfricogdtor.

L2 februarieVolodia T., inspector forestier, bdrbat la vreo cincizeci de

ani, trdiegte de peste un deceniu gi jumdtatein cabana Cedrilorde Nord cu solia s4 Ludmila. Are ochelari cu lentile fumuriiqi o figuri blAndi. Unii rugi aratd ca niqte brute, lui i-ai da in

15riji un ursule{. Volodia qi Ludmila vor sd se intoarcd la

lrkulk. Ludmila e bolnav6, are flebitd gi trebuie sd se trateze.

Pielea ei, precum a rusoaicelor imbibate de ceai, e la fel de

19

Sylvain Tesson

albd ca burta unei broagte: sistemul venos se confureazd ca

nigte fidelule sub pieli{a traslucidd. Md agteptau ca si poatd

apoi pleca.

Cabana scoate fumin mijlocul unui crAng de cedri. Pe aco-

perig, stratul de zdpadd parci e debezea, bArnele au culoarea

turtei dulci. Mi-e foame.

Cisu(a se sprijind de piciorul versanlilor i:ralgi de 2.000 de

metri. Taigaua urcd spre vArful muntelui, dar se dd bdtutd la

1.000 de metri. Mai sus, domnegte piafia, gheafa qi cerul.

Panta urcd brusc in spatele cabanei. Pot vedea malul lacului,

aflatla45O de metri altitudine, chiar de la ferestrele cabanei.

Aflali in subordinea lui Serghei, inspectorii rezervaliei

sunt adipostili in cabane, din treizeci in treizeci de kilometri.La nord, la Capul Ielogiry e vecinul meu Volodia. La sud, inmicul cdtun Zavarotnoe, alt Volodia. Mai tArziu, melancolic,

cAnd voi avea chef sd beau un pahar cu cineva, va fi de-ajuns

si merg cinci ore spre nord, sau o zi intreagi citre sud.

Serghei, qeful paznicilor, a venit cu noi de la Pokoiniki.

CoborAnd din camiory am privit amAndoi la frumuselea dinjw fdrd.si scoatem un cpvAnt, apoi mi-a spus, atingAndu-gi cu

mAna tAmpla: ,,Locul dsta e perfect pentru cine vrea sd-gi

curme zllele". Am plecat de la Irku{k cu prietenul meu

Amaud, care a rdmas si mi agtepte in camion. A trdit acolo

ultimii cincisprezece ani. S-a insurat cu cea mai frumoasdfemeie din orag. Ea visa la bulevardul Montaigne gi la Cannes.

CAnd a inleles cd Arnaud voia doar si hoin[reascd prin taiga,

l-a pdrisit.in zilele care urmea zE, vomface impreund pregdtirile pen-

tru gederea mea. Apoi, prietenii vor pleca, lisAndu-md singur.Deocamdat6, ocupalia noastrd e sd descdrcdm lucrurile dincamion.

20

in pddurile Siberiei

MATERIALE NECESAREcA sA rRArE$Tr 9ASE LUNI iN pAnunn

Topor gi toporiqcd

Prelatd

Sac de iutd

HArle! gi ciocan pentru spart gheala

Patine

Rachetd de zdpadd

Caiac Ai pagaie

Undifd, fir, plumb, mugte gi lingurild

Ustensile de bucdtdrie

Ceainic

Bomfaier manual de gdurit gheala

FrAnghie

SatAr gi culit elvelian

Piatrd de ascufit

Lampd cu ulei

Kerosen

LumAndri

GPS, busold, hartd

Panouri solare, cabluri gi baterii reircdrcabile

Chibrituri gi brichete

Rucsac de munte

Saci militari

Carpete plugate

Saci de dormit

Echipament de alpinism

Plasd de protec{ie impotriva lAnfarilor, pentru fald

21

Sylvain Tesson

Mdnuqi

Cizme de fetru

Piolet

Crampoane

Medicamente(10 cutii de paracetamol ca si lupfi cu efectele vodcii)

Ferdstrdu

Ciocan, cuie, guruburi, pild

Drapel francez pentru 14 iulie

Dispozitive anti-urs, tip fumigend

Pistol de semnalizare cu rachete

Manta de ploaie

Grdtar

Feristriu pliant

Cort

Covor impermeabil de camping

Lantemi de frunte

Sac de dormit pentru temperaturi mai mici de -40"C

GeacX tip poli$a cdlare canadiani

Sanie de plastic

Crampoane

Cizme cu jambiere

Vodcd gi sticle de alcool

Alcool de 90 de grade pentru a compensalipsa articolului precedent

Bibliotecd personald

Trabucuri, ligarete de foi, hArtie de Armeniagi cutie Tupperware pentru a servi drept umidifiant

22

ln pidurile Siberiei

Icoane (sfAntul Serafin de Sarov, sfantul Nicolae,familia imperiald a ultimilor Romanovi,larul Nicolae al Il-lea Fecioara Neagrd)

Cufere de lemn

Binoclu

Aparate electronice

Caiete gi stilouri

Alimente (paste, orez, Tabascg pesmeti, cutii cu fructe,ardei iute, piper, sare, cafe4 miere gi ceai pentru gase luni)

E chiar amuzant, te hotdrigti si triiegti intr-o caban6, ililmaginezi cum o sd fumezi, privind ceruf pierdutinmeditagii,pl te trezegti bifAnd liste de aprovizionare intr-un caiet de

rurcini. Viata, o listd de cumpirdturi.tmping uqa cabanei. in Rusia triumfd coloranlii artificiali.

liuptezeci de ani de materialism istoric le-au distrus rugilor()rice simt estetic. Care o fi originea prosfului-gust? De ce sd

puilinoleum, in loc sd lagi gol? Cum a ajuns kitschul sd punirtdpAnire pe lume? Goana popoarelor dupi urAt e principalamnnifestare a globalizirii. Ca sd te convingi ci-i uga e suficientrd te plimbi printr-un orag chinezesc, sd observi noul stil deco-

rrrtiv al Pogtei franceze sau imbricimintea turigtilor. Prostul-

Hust este numitorul comun al umanitdfii.Timp de doud zile, ajutat de Arnaud, inldtur linoleumul,

ntupamalele, husele de poliester gi tapetul de plastic de pe

pereti. Scoatem cu cle$tele cofrajul de carton, dAnd la ivealigrinzile de lemn perlate de rdgind gi parchetul de un galben

pulid, culoarea camerei lui Van Gogh de la Arles. Volodia ne

privegte uimit. El nu zsede cd lemnul gol, de culoarea ambrei,

Sylvain Tesson

este mai pldcut ochiului decAt pAnza ceruitd. Mi ascultd cAnd

incerc sd-i explic asta. Un burghez care-i spune cd parchetul e

mai bun decAt linoleumul. Estetismul este o deviatie reac-

(ionard.

Am adus cu noi de la Irku(k o fereastrd din lemn de brad

galben cu geam dublu, pentru a o inlocui pe cea veche, care

rdspAndegte in caband o lumind de comisariat. Ca sh poatd

monta fereastra, Serghei imi decupeazd cu drujba o deschi-

zdtard.in peretele format din bugteni. Muncegte cu nerv, fdrd

sd se odihneascl, fdr6 sd calculeze unghiurile, corectAndu-gi

greqelile din mers. Rugii fac mereu lucrurile in mare grabd, de

parci s-ar aqtepta sd fie atacafi de fascigti dintr-un minut inaltul.

in satele risipite de-a lungul acestor tinuturi, rugii trdiesc

cu congtiinfa fragilitd,tii condifiei lor. Nici purcelugul din po-

veste nu are mai multd siguranfd ir casa lui de paie. Via{a

intre patru pereli de lemn in mijlocul'mlagtinilor inghefate te

face modest. C[funele nu sunt construite pentru posteritate.

Sunt doar nigte biete adun[turi de bojdeuci care trosnesc sub

puterea vAntului din nord. Romanii construiau pentru o mie

de ani. Pentru rugi, important e sd rdzbeascd peste iarn[.in fala violen{ei furtunilor de aici, cabana pare o cutie de

chibrituri. Fiici a pddurii, destinatd putreziciunii: bugtenii dincare sunt alcdtuili perefii sii au fost odinioarh copaci inpoiand. Se va intoarce in humd atunci cAnd proprietarul o va

lisa in plata Domnului. in simplitatea s4 te ap5rd cum nu se

poate mai bine de frigul iernii. Nu urAlegte prin nimic petecul

de naturi care o addpostegte. Alituri de iurtd gi iglu, cabana

mea e printre cele mai frumoase rdspunsuri ale omuluiin fa{a

adversitdlii mediului.

24 25

ln pddurile Siberiei

Ii februnrieDedicim zece ore strAngerii gunoaielor adunate in poian6.

('urd!dm, ca duhul locului sd poatd reveni. Rugii fac tabula

rrtsn cu trecuful lor, niciodatd cu degeurile. Sd arunce ei ceva?

Mnibine mor,ii auzi spunAnd. De ce sd dai un motor de tractorrlin al cdrui piston ai putea face un stativ? Teritoriul fosteiUniuni Sovietice e presirat cu excrementele planurilor cinci-ttrle: uzine iir ruind, maqini-utilaje, carcase de avion. Mulgiruqi trdiesc tn locuri care aratd mai degrabd a qantiere sau acimitire de magini. Einuadd degeurile.Ignord spectacolul deriub ochii lor. Verbul abstractirouauit, a face abstraclie, este cu-vintul de ordine atunci cAnd trdieqti intr-un cAmp de gunoaie.

l4 februarieUltima ladd e o ladi cu cdrfi. Daci m-ar intreba cineva de

('(, am ales si md izolez aici, i-ag spune cd sunt in urmd cut'ititul. Batin cuie, deasupra patului, o poligd din pin pe care-mirrgcz cdr{ile. Mi-am adus vreo gaizeci. La Paris, intocmisem cugrijd o listd ideald. CAnd incepi sd sim(i cd viala ta interioaritlt.vine din ce in ce mai siracd, e caztrl si iei cu tine cAteva cdrliItune, ca sd ai cu ce sd umpli vidul dinduntru. Ar fi insd o gre-y'nld sd alegi doar lecturi grele, gAndindu-te ci viala in pidu-rt'ifi menline un grad foarte inalt al temperaturii spirituale. intlupi-amiezele cAnd ninge gi nu-l ai la indemAnd decdt pe

I lt'gel, timpul trece greu.

tnainte de plecare, un prieten m-a sfdtuit si iau cu mineMtmoriile cardinalului ReE gi Fouquet, de Morand. $tiam deja

t'il ar fi o gregeali sd am in bagaje cdrfi care evoci locul detltrtina{ie. CAnd egti la Venefi4 citegte Lermontov, iar pe

tnalul lacului Baikal, Byron.