Echipa 9Echipa 9padurile lumiipadurile lumii

PADURILE DIN AMERICA DE PADURILE DIN AMERICA DE SUD SI paduri de foioaseSUD SI paduri de foioase

PADUREA TROPICALAPADUREA TROPICALASub denumirea de Sub denumirea de Pădure tropicalăPădure tropicală se înţelege vegetaţia care creşte în zonele cu se înţelege vegetaţia care creşte în zonele cu climă tropicalăclimă tropicală umedă. umedă.

Caracteristic acestei vegetaţii este o vegetaţie foarte deasă aproape de nepătruns, cu o climă caldă şi umedă, Caracteristic acestei vegetaţii este o vegetaţie foarte deasă aproape de nepătruns, cu o climă caldă şi umedă, după atolul de corali urmează din punct de vedere a densităţii florei şi faunei pădurea tropicală. Regiunile după atolul de corali urmează din punct de vedere a densităţii florei şi faunei pădurea tropicală. Regiunile pădurilor tropicale cu o vegetaţie verde tot timpul anului, alcătuiesc un sistem ecologic adaptat la clima pădurilor tropicale cu o vegetaţie verde tot timpul anului, alcătuiesc un sistem ecologic adaptat la clima caldă cu o temperatură medie anuală de 25 °C, cu oscilaţii de temperatură medie anuală de 0,5 - 0,6 °C şi o caldă cu o temperatură medie anuală de 25 °C, cu oscilaţii de temperatură medie anuală de 0,5 - 0,6 °C şi o cantitate de precipitaţii de 2.500 mm.cantitate de precipitaţii de 2.500 mm.Intinderea pădurilor tropicale în prezent sunt în Intinderea pădurilor tropicale în prezent sunt în America de SudAmerica de Sud, , America CentralăAmerica Centrală, , AfricaAfrica, , Asia de SudAsia de Sud ca ca şi zona ecuatorială (10° latitudine nord şi sud de ecuator) a şi zona ecuatorială (10° latitudine nord şi sud de ecuator) a AustralieiAustraliei, în general zona de întinere a acestor , în general zona de întinere a acestor păduri sunt zona păduri sunt zona ecuatorialăecuatorială, excepţie făcând regiunea , excepţie făcând regiunea AmazonuluiAmazonului, regiunea , regiunea Anzilor CordilieriAnzilor Cordilieri prin prin evaporarea intensă a apei din evaporarea intensă a apei din Oceanul PacificOceanul Pacific care sub formă de ceaţă ajunge regiunea Anzilor, sau care sub formă de ceaţă ajunge regiunea Anzilor, sau regiunea Africi de est cauzat de efectul regiunea Africi de est cauzat de efectul PasatPasat - - MusonMuson. In anul . In anul 19501950 suprafaţa de întindere a pădurii suprafaţa de întindere a pădurii tropicale a fost apreciată la 16 - 17 Mio. km² ca 11 % din suprafaţa globului, până în anul 1980 50 % din tropicale a fost apreciată la 16 - 17 Mio. km² ca 11 % din suprafaţa globului, până în anul 1980 50 % din această suprafaţă a fost distrusă de către om. această suprafaţă a fost distrusă de către om.

VEGETATIA VEGETATIA Copacii în pădurea tropicală cresc sub formă de etaje, Copacii în pădurea tropicală cresc sub formă de etaje, astfel se pot aminti şase etaje de vegetaţie care nu se pot astfel se pot aminti şase etaje de vegetaţie care nu se pot delimita clar, - pe sol sunt plantele ierboase, tufişuri, delimita clar, - pe sol sunt plantele ierboase, tufişuri, arbuşti. Solul are un strat subţire de humus cu o capacitate arbuşti. Solul are un strat subţire de humus cu o capacitate redusă de hrană, de aceea un rol important joacă în redusă de hrană, de aceea un rol important joacă în asigurare cu hrană asigurare cu hrană Mykorrhiza..Procesele de transformare a substanţelor sunt accelerate în Procesele de transformare a substanţelor sunt accelerate în această regiune din cauza climei calde şi umede, prin această regiune din cauza climei calde şi umede, prin desişul de rădăcini absorbţia hranei e rapidă cu o desişul de rădăcini absorbţia hranei e rapidă cu o fotosinteză intensă.fotosinteză intensă.Dar numai 5 % din hrană sunt absorbite din sol de către Dar numai 5 % din hrană sunt absorbite din sol de către plante, o parte din sursa de hrană cade ca materii în plante, o parte din sursa de hrană cade ca materii în descompunere pe frunziş, sau pe sol, prin lipsa descompunere pe frunziş, sau pe sol, prin lipsa anotimpurilor există tot timpul anului frunze căzute care anotimpurilor există tot timpul anului frunze căzute care sunt supuse imediat unor procese de descompunere, prin sunt supuse imediat unor procese de descompunere, prin capacitatea redusă de depozitare a stratului subţire de capacitatea redusă de depozitare a stratului subţire de humus, aceste substanţe în descompunere sunt imediat humus, aceste substanţe în descompunere sunt imediat absorbite de plante.absorbite de plante.Furnicile şi termitele joacă un rol important în aceste Furnicile şi termitele joacă un rol important în aceste procese complexe de simbioză, şi de transformare a procese complexe de simbioză, şi de transformare a biomasei vegetale în proteină animală, fiind intermediari biomasei vegetale în proteină animală, fiind intermediari între producător şi consumator, în prezent se cercetează între producător şi consumator, în prezent se cercetează procesele de transformare care au loc în coroana arborilor procesele de transformare care au loc în coroana arborilor din etajele superioare a pădurii tropicale.din etajele superioare a pădurii tropicale.O categorie însemnată (80 %) din vegetaţia regiunii o O categorie însemnată (80 %) din vegetaţia regiunii o constituie plantele agăţătoare (lianele) şi epifiţii ca constituie plantele agăţătoare (lianele) şi epifiţii ca ferigile, ciupercile, muşchii, orhidee, bromelii , care ferigile, ciupercile, muşchii, orhidee, bromelii , care contribuie la îmbogăţirea humusului.contribuie la îmbogăţirea humusului.

PADUREA TROPICALEPADUREA TROPICALE

Paduri de foioasePaduri de foioasePădurile de foioasePădurile de foioase sunt zone de vegetație în care predomină vegetația arboricolă și angiospermică. Ele sunt prezente atât în zonele sunt zone de vegetație în care predomină vegetația arboricolă și angiospermică. Ele sunt prezente atât în zonele

temperate, cât și în cele subtropicale și tropicale.temperate, cât și în cele subtropicale și tropicale.Limita între pădurile de foioase și cele de Limita între pădurile de foioase și cele de rășinoaserășinoase se situează între altitudinile de 600-1300 m, în funcție de relief, substrat și se situează între altitudinile de 600-1300 m, în funcție de relief, substrat și

microclimat, care duc uneori și la inversiuni de vegetațiemicroclimat, care duc uneori și la inversiuni de vegetațieArborii pădurilor de foioase sunt: Arborii pădurilor de foioase sunt: salciasalcia, , teiulteiul, , castanulcastanul, , aninulaninul, , acaciaacacia, , sicomorulsicomorul, , plopulplopul, , magnoliamagnolia, , stejarulstejarul, , fagulfagul, , mesteacănulmesteacănul, ,

alunul, alunul, arțarularțarul, , frasinulfrasinul, etc., etc.Toamna, când arborilor le cad frunzele, funcția lor de Toamna, când arborilor le cad frunzele, funcția lor de fotosintezăfotosinteză încetează. încetează.Condiții ecologiceCondiții ecologiceclimat răcoros, cu ierni nici prea severe nici prea lungi, cu veri scurte și moderate sub raport termic. climat răcoros, cu ierni nici prea severe nici prea lungi, cu veri scurte și moderate sub raport termic. anotimpurile de tranziție, respectiv primăvara și toamna, caracterizate prin coup de frig, joacă un rol capital. anotimpurile de tranziție, respectiv primăvara și toamna, caracterizate prin coup de frig, joacă un rol capital. perioadele marcante de secetă sunt inexistente perioadele marcante de secetă sunt inexistente precipitațiile sunt abundente (cca 500 mm/an) și repartizate uniform pe parcursul anului precipitațiile sunt abundente (cca 500 mm/an) și repartizate uniform pe parcursul anului solurile sunt brune de pădure, mai mult sau mai puțin levigate; în funcție de gradul de aciditate și de umiditate, ele corespund unor solurile sunt brune de pădure, mai mult sau mai puțin levigate; în funcție de gradul de aciditate și de umiditate, ele corespund unor

asociații vegetale clar diferențiate asociații vegetale clar diferențiate În aceste păduri trăiesc: În aceste păduri trăiesc: lupullupul, , vulpeavulpea, , căprioaracăprioara, , mistrețulmistrețul, , jderuljderul, , veverițaveverița, , pisica sălbaticăpisica sălbatică, , sturzulsturzul, , mierlamierla, , cuculcucul, , ciocănitoareaciocănitoarea, ,

sticletelesticletele..forma coronamentului este funcție de locul de creștere: arborii izolați au coroana în formă de cupolă sau de sferă, în timp ce, în cadrul forma coronamentului este funcție de locul de creștere: arborii izolați au coroana în formă de cupolă sau de sferă, în timp ce, în cadrul

masivelor forestiere, dezvoltarea acesteia este limitată masivelor forestiere, dezvoltarea acesteia este limitată în funcție de intensitatea luminii, frunzele prezintă caracteristici anatomo-morfologice și fiziologice diferite:frunzele de lumină sunt în funcție de intensitatea luminii, frunzele prezintă caracteristici anatomo-morfologice și fiziologice diferite:frunzele de lumină sunt

mai mici, mai groase, cu o rețea de nervuri mai densă și stomate mai numeroase, comparativ cu cele de umbră mai mici, mai groase, cu o rețea de nervuri mai densă și stomate mai numeroase, comparativ cu cele de umbră indicele suptrafeței foliare (ISF) depinde de valoarea aprovizionării cu apă și cu substanțe minerale; el se micșorează în cazul unei indicele suptrafeței foliare (ISF) depinde de valoarea aprovizionării cu apă și cu substanțe minerale; el se micșorează în cazul unei

aprovizionări insuficiente cu apă și substanțe minerale; la pădurile pure de stejar ISF= 5 (în anii umezi poate fi mai mare), iar în aprovizionări insuficiente cu apă și substanțe minerale; la pădurile pure de stejar ISF= 5 (în anii umezi poate fi mai mare), iar în arboretele amestecate de pe soluri reavene, ISF poate depăși 8, pentru toate speciile, inclusiv arbustive (H. Walter, 1974) arboretele amestecate de pe soluri reavene, ISF poate depăși 8, pentru toate speciile, inclusiv arbustive (H. Walter, 1974)

singura formă de adaptare a speciilor vegetale împotriva temperaturilor scăzute din timpul iernii o reprezintă călirea (modificări fizico-singura formă de adaptare a speciilor vegetale împotriva temperaturilor scăzute din timpul iernii o reprezintă călirea (modificări fizico-chimice în protoplasmă), proces fiziologic care se produce toamna; prin călire, rezistența la frig a mugurilor arborilor poate crește chimice în protoplasmă), proces fiziologic care se produce toamna; prin călire, rezistența la frig a mugurilor arborilor poate crește de la -50 C în toamnă, până la -250C și chiar -350C iarnă; prin călire, arborii care cresc la latitudini medii sunt protejați împotriva de la -50 C în toamnă, până la -250C și chiar -350C iarnă; prin călire, arborii care cresc la latitudini medii sunt protejați împotriva vătămărilor provocate de ger; decălirea se produce primăvara, odată cu încălzirea aerului vătămărilor provocate de ger; decălirea se produce primăvara, odată cu încălzirea aerului