S-Au Aurit a Toamna Padurile

8/16/2019 S-Au Aurit a Toamna Padurile

1/31

Nu acum

Nu acum, dragul meu, nu acum;

N-a venit încă timpul să-ţi iroseştiinocenţa.

Copilăria zboară cu futurii ei albi pesteamintiri

Şi-aşterne pace peste stncile !inţei ,

"este apele tulburi, peste g#eţari

$i peste toată lunga căutare a acesteilumi.

%i-aş dori să culeg iarăşi de pe

cmpurile copilăriei măruntele fori

Care m-au învăţat ce este &ericirea.

'e rog să le culegi c#iar tu pentru mine.

(poi ia-mă de mnă

)nvaţă-mă să stăvilesc nepotolireaapelor

$i să topesc g#eaţa de pe stncilesufetului meu

$i să-mi aduci aminte


2/31


3/31

*in gndurile unui copil...

$unt un om

Nimănui nu-i pasă

De ce simt sau de ce spun,

Nimeni nu mă-ntreabă

Cine sunt, de unde vin.

Sau chiar de m-ar f-ntrebat

Aş f spus: nu am nimic.

E durere suetească,

Sentimente care dor.


4/31

Dar cu vise şi sperane

Scapi de ea uşor, uşor.

Sunt un om, un simp!u om,

Ce "şi cată a!inare

#i a!ear$ă după ste!e

Să-şi a!un$e din durere.

Smău 5oader, clasa a 2I!a '


5/31


6/31


7/31

(notimpurile copilăriei...

N!am să pot uita niciodată )rumoasele6momente7 ale copilăriei. 8tiu că parcă

prima oară când m!am 6treit7 9aveamvreo trei anişori! stăteam pe pervaul dela geam şi priveam cum :umneeu cernede sus o mătase albă care îmbracă apoi)rumos copacii în straie de sărbătoare.

0ai târiu a venit 0oş răciun. 0i!a adusatunci un trenuleţ minunat şi ciocolată.

'ueam colindele de răciun şi vedeamcum bunica împarte colăcei şi nuci la

colindători. :e pe!atunci su;etul meu a învăţat să se umple debucurie.

'u trecut sărbătorile, a venit primăvara.


8/31

:esene= 5ănasă 0ădălina >lena , clasa a 2III!a ? , Spulbăr'drian, clasa a 2II!a

+eporta literar

"laiuri nemţene

Amurg de toamnă peste Piatra Neamt

%e chipu! ării, "n&o!dova, oraşu! %iatraNeam a păstrat

dintotdeauna trăsături!eunei 'rumusei care s-a"mp!init pe măsura treceriiveacuri!or. (impu! şi istoriaau )ămis!it aici- dinneast*mpăru! +istriei şi dinmăreia &uni!or St*nişoarei, din chemarea

străvechii curi şte'aniene şi mai nou a te!e$ondo!ei- o !ume cuaură de !e$endă.

Aşteptandu-mă cu o nemasurată risipă de 'rumusee,m*ndru! oraş este "mbrăişat acum, !a s'*rşit de octombrie, decovoru! pestri a! păduri!or mite, ce-! străuie de veacuri.n$eru! toamnei şi-a scuturat aripi!e-i aurii peste per!asuetu!ui meu, "mbrăc*nd-o "ntr-o haină mu!tico!oră.

/ă)ut de !a"nă!imea re!eu!ui, "ntre$u! peisa se des'ăşoarăodihnitor şi mo!com !a picioare!e me!e, netu!burat parcă de 'or'ota )i!nică şide )um)etu! de meta! a!

maşini!or, care s-a stins pemăsura urcuşu!ui0


9/31

tremur*nd parcă de 'ri$, doar apa +istriei !unecă cu murmur $răbit pe pietre!e reci de !a poa!a pădurii, pier)*ndu-şi cursu!"n taina departată a răsăritu!ui1

&ai sus, "n bătaia amur$u!ui tomnatic, ape!e !acu!ui+*tca Doamnei sc*nteia)ă orbitor, iar ori)ontu! "ns*n$erat se prăva!e "n umbre "n ad*ncuri!e tremur*nde1

2nstantaneu, topită"n )area arămie aapusu!ui cu aripi a!be, )ăresc o uriaşă 'urnică

roşie care se "ndreaptăcu paşi măruni şi si$urispre adăpostu! de seară 3e te!e$ondo!a, ce! mainou şi mai 'ascinant punct de atracie a!

oraşu!ui.

#i, iată că, printre cren$i!edo!dora de rodu! bo$at a! unuimăcies, )ăresc turnu! c!opotniei!ui #te'an ce! &are şi mă

$*ndesc că dacă va veni ovreme c*nd voi p!eca "n a!t ora,tot aşa ca şi e!, c*nd "n puine!e )i!e de !inişte şi pace se retră$ea!a Curtea Domnească, tot aşa şieu am să revin cu mare dra$ "noa)a de !inişte de !a poa!e!e%ietricicăi.

nchei prin a spune tuturor căoraşu! străuit de si!ueta so!itară


10/31

a %ietricicăi se "ntipăreşte cu 'ora !ocuri!or şi-i impunehotăr*rea de a reveni. Este o chemare frească i)vor*tă din pitorescu! !ocuri!or şi din ospita!itatea oameni!or.

'ndrei :orica, clasa a 2III!a ?

Dacă ar trebui să-mi mai cresc încă o dată copilul

Dacă ar trebui să-mi mai cresc "ncă o dată copi!u!,

&i-aş 'o!osi de$etu! mai mu!t ca să picte) şi mai puin ca să arăt cue!.

Aş corecta mai puin şi aş "ncerca mai mu!t să construiesc o re!aie.

&i-aş !ua ochii de pe ceas şi i-aş 'o!osi ca să privesc.

&i-ar păsa mai puin să ştiu şi aş şti să-mi pese mai mu!t.

&-aş p!imba mai mu!t şi aş "nă!a mai mu!te )meie.

N-aş mai uca ro!u! serio)ităii şi m-aş uca cu serio)itatea.

Aş 'u$i mai mu!t pe c*mp şi aş privi ste!e!e.

Aş "mbrăişa mai mu!t şi aş impune mai puin.

Aş f dură mai rar şi aş "ncerca să mă 'ac "ne!easă mai des.

Aş construi stima 'aă de sine mai "nt*i şi apoi o casă.

Aş vorbi mai puin despre dra$ostea de putere şi mai mu!t despreputerea dra$ostei

Diane Loomans

@... Eu sunt copi!u!. (u ii "n m*ini!e ta!e destinu! meu.(u determini "n cea mai mare măsură, dacă voi reuşi sau voi eşua "n


11/31

viaă4Dă-mi, te ro$, ace!e !ucruri care să mă "ndrepte spre 'ericire.Educă-mă, te ro$, ca să pot f o binecuv*ntare pentru !ume@.

*:in C#ilds (ppeal, %amie ene Cole+

Ancepând cu anul şcolar "##%!"##B, în cadrul 8colii nr.11Piatra!Neamţ )uncţioneaă un cabinet logopedic interşcolar.

ogopedia *Ceducaţia vorbirii7+ are ca obiect prevenirea şicorectarea tulburărilor de limba-, precum şi, într!un sens mai larg,studierea evoluţiei limba-ului în conte(tul devoltării personalităţii.

imba-ul constituie o punte de legatură şi de comunicare între oa!meni. Damenii vorbesc ca să se înţeleagă, şi cu cât see(primă mai clar, mai precis, cu atât se înţeleg mai bine. D )ormularede)ectuoasă plictiseşte, displace sau este neinteligibilă pentru cei din -ur.

5ulburările de limba- nu se re)eră doar la o pronunţie

de)ectuoasă, ci au un spectru mult mai larg. >le se re)eră atât lacomunicarea verbală, cât şi la cea nonverbală e(primând toatedecienţele de înţelegere, de e(primare orală, de scriere şi citire, demimică şi gestică.

Specialiştii au clasicat tulburările de vorbire îmbinând criteriianatomo!iologice, lingvistice, etiologice şi psi3ologice, după cumurmeaă=

1. 5ulburări de pronunţie". 5ulburări de ritm şi ;uenţă.E. 5ulburări de voce.F. 5ulburări de citit!scris.G. 5ulburări comple(e de limba-.H. 5ulburări de devoltare a limba-ului.

ele mai )recvente tulburări sunt cele de pronunţie. :acăpână la vârsta de F ani, pronunţarea greşită a unor sunete constituieo mani)estare în limitele iologice ale normalului, care nu reclamă


12/31

e(erciţii logopedice speciale, după această vârstă decienţele delimba- sunt de natură de)ectologică şi necesită un tratamentlogopedic.

Cine este !o$opedu!5

ogopedul este specialistul care depisteaă tulburările de limba- şirealieaă terapia logopedică. :e regulă este absolvent depsi3ologie, pedagogie sau psi3opedagogie specială.Care sunt sarcini!e !o$opedu!ui5 depistarea şi diagnosticarea elevilor *copiilor+

elaborarea şi aplicarea programelor de recuperare şi terapielogopedică în )uncţie de diagnostic. stabilirea diagnosticului şi realiarea activităţilor de terapiecognitivă, ludoterapie, terapia psi3omotricităţii şi abilitate manuală,organiarea şi )ormarea autonomiei personale şi sociale.

asigurarea unui climat )avorabil devoltării şi stimulării

comunicăriiJ prevenirea cauelor care pot determina tulburările de limba-J cunoaşterea şi prevenirea e)ectelor negative ale tulburărilor delimba- asupra comportamentului şi personalităţii logopatuluiJ

pregătirea )amiliei şi a şcolii pentru a mani)esta înţelegere şispri-in )aţă de logopatJ

Cum e vi)ita !a !o$oped5

a prima viită, copilul va testat, pentru ca logopedul sădepistee ce problemă are. 5estul cuprinde anumite poeioare,cuvinte c3eie alese în )uncţie de problema pe care a observat!opărintele.

abinetul logopedic nu este un cabinet medical şi nu este

o sală de clasă. >ste un spaţiu special amena-at, propriu terapieilogopedice.


13/31

An cabinetul logopedului se a;ă oglini, pentru ca micuţul să seuite la propriile mişcări. Pentru a )ace terapia mai plăcută în )uncţieşi de vârsta copilului, logopedul va )olosi di)erite -ocuri, imagini,)orme, etc.

C*t durea)ă terapia5

Un aspect important în derularea terapiei este timpul. :urataprocesului de recuperare depinde de mai mulţi )actori *gravitateatulburării, nivelul devoltării intelectuale, vârsta, implicarea activă aparinţilor în procesul logopedic, gradul de implicare a copilului înrealiarea terapiei, etc+. 'st)el, terapia poate dura de la câtevasăptămâni, luni la câţiva ani.

ert este că tulburările de limba- nu dispar de la sine *doar încaul unor caue iologice 9 nematuriarea aparatului)onoarticulator şi a sistemelor cerebrale implicate în vorbire care serecupereaă de la sine la copii, până la vârsta de E ani+ de aceeaeste necesar un tratament logopedic. :e reţinut este )aptul că ceeace se lucreaă în cabinetul de logopedie trebuie repetat şi acasă.>ste )oarte important ca şi părinţii să colaboree cu logopedul pentru

ca reultatele terapiei sa e rapide si evidente.

>(istă un program anumit de recuperare pentru ecaretulburare în parte, de aceea se recomandă intervenţia specialiată alogopedului în recuperarea limba-ului.

D importanţă deosebită o are atitudinea părinţilor )aţă decopil, modul în care acesta se ocupă de devoltarea limba-ului.imba-ul simplu şi cât mai clar al adulţilor contribuie în cea mai maremăsură la înlăturarea particularităţilor trecătoare determinate devârstă ale pronunţării. >ste cu totul greşit ca persoanele din antura-ulcopilului să imite modul de e(primare in)antil, deoarece în acest )else consolideaă greşelile de pronunţare. :e asemenea este dăunătorsă se încerce obţinerea unor per)ormanţe verbale care depăşesccapacităţile copilului. Părinţii care )orţeaă copilul să rostească preade timpuriu consoanele comple(e, înainte de a avea devoltată

abilitatea motrică necesară, nu obţin decât sunete cu totulde)ormate.D altă greşeala se re)eră la insucienta stimulare a copilului sub


14/31

aspectul comunicării verbale.D altă cauă a declanşării tulburărilor de vorbire o

constituie bilingvismul. Părinţii trebuie să ştie că introducerea uneialte limbi este bine să se )acă numai după ce copilul stăpâneştelimba maternă, deşi acum sunt la modă creşe şi grădiniţe cu predare

în diverse limbi străine.

Pro)esor logoped 0ic3iuşcă0onica

Iluia este percepţia )alsă a unui obiect, care, spredeosebire de 3alucinaţie, are loc în preenţa obiectului.

5otuşi, percepţiile eronate sunt considerate iluii numaidacă sunt valabile pentru un număr )oarte mare deindivii. Iluiile comune tuturor indiviilor cu o starepsi3oiologică normală sunt determinate de înseşi legile)ormării percepţiilor. An cele ce urmeaă, ne vom apleca

asupra iluiilor optice.

Ke număr veiL

ei care văd bineculorile, pot observa E


15/31

culori de baă= roşu, verde şi albastru . An acest )el potvedea numărul $F . ei care su)eră de daltonism*con)undă roşul cu verde+, văd în acest ca numărul "1 .

K Motograa din stânga, denumită @camera'mes@, este o)otograe neretuşată.Mata din dreapta)otograei pare uriaşă

în comparaţie cu )emeia

din stânga, deşi ambele auaceeaşi înălţime înrealitate. Iluia reultă

din )aptul că cele două para la aceeaşi distanţă de aparatul de )otograat, când,de )apt, persoana @mai mică@ este mult mai îndepărtatădecât persoana @mai mare@. amera în sine este ast)el

construită încât induce oc3iul în eroare în privinţadistanţelor. olţul din stânga este mult mai îndepărtat deoc3i decât colţul din dreapta. :e asemenea, -umătateadin partea dreaptă a camerei este ridicată ast)el încâtpicioarele ambelor )emei să apăra la aceeaşi înălţime încâmpul viual. Iluia de mărime survine deoarece, în modnormal, dacă două persoane se a;ă la distanţe di)erite deoc3i, picioarele persoanei mai depărtate apar mai sus încâmpul viual. 'ceastă cameră neobişnuită a )ost creată

de o)talmologul american 'delbert'mes, prin anii 1BF#.

KD altă )ormă de iluie optice

survine la perceperea unui obiect care,deşi pare raţional, este imposibil de


16/31

construit. Migura din stânga nu poate e(ista în realitate.

DNU&S

Unele desene şi )orme pot percepute în maimulte moduri. >le se numesc guri ambigue şi nu suntiluii propriu!ise deoarece nu se produce nici o percepţie)alsaă Migurile ambigue lasă loc la două sau mai multe

interpretări, toate corecte. >(plicaţia lor constă îndicultatea observării simultane a celor doua imagini,deoarece sistemul viual uman pre)eră să ia ecareinterpretare în parte.

Identicaţi imaginile de mai -os.

1. Imaginea alăturată preintătrei )eţe umane *o bătrână,o )etiţă si un domn cumustaţă+. Puteţi să leidenticatiL

". Priviţi atent aceastăpoă. e vedeţiL Pare a un bătrân.

Per)ect adevărat, dar un oc3i atent


17/31

mai poate distinge si un cuplu ce se sărută. Uitati!vă înoc3ii moşului...

E. D bătrână sau o tânără, ce puteti distinge dinimaginea alăturatăL Poate bătrânaeste mai evidentă, dar nu văblocaţi mintea doar la ea. 2edeţi!işi @partea tânără@.

F.'r trebui să vedeţimai mult decât nişte ;ori. Anaceastă )otograe suntascunse E )eţe umane. e!aţigăsitL

G.?ila se a;ă în cub. ?a nu,bila se a;ă în e(teriorul cubului.D), m!am încurcatJ mă puteti

a-uta dvsL


18/31

'stept solutiile la cele G probleme. âştigătoriivor anunţaţi în următorul număr al revistei.

!2a urma!

0aterial realat de pro). 'nisoara 0arele

8tiaţi că...L

• Inima unei balene albastre este la )el de marecât o maşină.

• Un melc poate să doarmă )ără întreruperetimp de E ani şi să nu moară de )oame.

• Dc3iul struţului este mai mare decât creierulsău.

• Porumbelul voia-or este animalul domesticce posedă cel mai bun simţ al orientării. ând estetransportat spre o distanţă oarecare într!un vagon înc3isşi pe rute oricât de încâlcite, el, odată eliberat,regăseşte locul de unde a plecat c3iar şi la o distanţă de"### de m.

http://velicdragosmirel.sunphoto.ro/poze_cu_porumbei/YENBDGBKMZVXOPVQMWPhttp://animalici.ro/wp-content/uploads/2008/10/poze-struti.jpghttp://www.silviup.ro/wp-content/uploads/2008/04/dscn0759.jpghttp://www.util21.ro/relaxare/poze-pesti/poze-balena-pictures.htm


19/31

• âinii pot percepe mirosuri pe care leemană obiectele a;ate la 1G m sub pământ.

•

anarii au un al şaselea simţ. :evin )oarteagitaţi când presimt un pericol. In armată au )ost )olosiţipentru a detecta din timp cutremurele.

• angurul nu poate merge înapoiJ are o săriturămai lungă de 1" metri şi sare cu o viteă mai mare deH# mO3.

•

0unţii carpaţi din &omânia repreintă

căminul a peste G### de urşi bruni, mai mulţi decât înorice ţară europeană. el mai mare urs capturat în&omânia a cântărit F%# de g.

• Porcii mistreţi trăiesc în păduri şi se 3rănesccu aproape orice, c3iar şi cu şerpi veninoşi. olţii

şerpilor nu pot străpunge pielea groasă a mistreţilor.'nimalul are înălţimea de %# cm, dar poate cântări şi1%# de g.

• Ursul polar este stângaci. >l poate înota

continuu 1## de m. ?lana ursului polar este albăpentru că mi-locul rului de păr din blană este gol şi prinel se re;ectă lumina mai mult decât în ăpadă şi

http://mareste_poza%28%2783515ede97bc0aa2cc3e83d0fa358f78.jpg%27%29/http://mareste_poza%28%2783515ede97bc0aa2cc3e83d0fa358f78.jpg%27%29/http://www.iturism.ro/fotografii_mari.php?poza=17&ida=3263&album=Fauna%20australianahttp://www.funonline.ro/funpic_20830_Caini.html


20/31

g3eaţăJ iarna, blana lui se coloreaă în galben. Pieleaunui urs polar este neagră.

•

:elnii dorm cu un oc3i desc3is. Işi potmişca oc3ii separate unul de celălalt, uitându!se cu unul într!o direcţie şi cu celălalt în altă direcţie.

0aterial realiat de


21/31

8ie "n bu)unaru! de !a vestă,8ie "n 'aa ori "n spate!e haine!or,

Aneai cu o c!amă.

! argumentarea apartenenţei la genul liric9

0arin Sorescu este considerat unul dintre cei mai mariscriitori români contemporani.

Dpera lirică este opera în versuri sau în proă în careautorul îşi e(primă direct ideile, gândurile, sentimentele cua-utorul eului liric.

Migura de stil dominantă este personicarea, cu a-utorul

ei obiectele sunt umaniate. >ul liric îşi )ace apariţia prin pronumele personal ,,eu7. >ldevine un privitor al tabloului pe care îl descrie, nu )ace partedin el= ,,eu căutam oamenii7.

In lumea creată prin poeie locul oamenilor este luat de3aine. >le )ac tot ceea ce )ac oamenii= merg la serviciu,;ecăresc, ;irteaă. >ste ilustrată pregnant e(istenţa claselor

sociale şi legătura dintre ele= ,, o servietă importantă,ministerială,O Mlirta de o -umatate de ceasO u o poşetă de pielede şarpe7J ,,unele alergau să nu întârie la servici7.

Poetul învăluie tragicul situaţiei în plasa nă a ironiei,aceasta ind specicul viiunii sale asupra lumii. >l ne atrage într!un spectacol inteligent, unde lumea răsturnată esteimagine prin alegorie a lumii în care trăim, o lume

dependentă de supercialitate.

u a-utorul limba-ului simplu ne )ace sa intuimsemnicaţii mai adânci ale lumii noastre, )ără a le îmbrăca într!o 3aină solemnă. /luma lui, delicat tristă, dar ieşită dinamărăciune ne devăluie identitatea poetului în a gândi ideeade viaţă, arătându!ne nimicnicia omului în imensitatea acesteilumi= ,,ane(at cu o clamă7.


22/31

Poeia este structurata în nouăspreece versuri, rimaeste albă, însă această dispunere a te(tului dă senaţia depovestire, de trecere în revistă a ,,evenimentelor caremarc3eaă bunul mers al societăii obiectelor.

Indeplinind toate conditiile genului liric, opera ,,2iiune7de 0arin Sorescu este o opera lirică.

erinţă= Imagineaă!ţi că, într!o viită la mueu,te!a impresionat un tablou al pictorului 2lad 0ărgineanu,intitulat Noapte "n decembrie. Scrie o compunere în care săevidenţiei trăsăturile peisa-ului pe care le!ai remarcat înaceastă operă de artă.

/ noapte de iarnă într-un tablou

Stau şi privesc tabloul pictorului 2lad 0ărgineanu dinmueul oraşului meu.

5otul este de un alb impecabil. In prim!plan stă sos unbrad înalt ce parcă trosneşte sub greutatea ăpeii.

Sub lumina lunii argintii iarna cea cumplită cerne )ulgii

de nea. 5abloul este unul static, toată natura este amorţită. Unalb absolut acoperă întreaga natură.

In planul îndepărtat stă mândră luna cea rotundă,stelele argintii şi pădurea încărcată de ăpadă. 5otul este unocean de ninsoare. Norii ce stau în toată splendoarea lor înplanul îndepărtat par că se plimbă molateci deasupra pădurilorargintii. 0antia albă de nea îmbracă pământul şi ţine de caldseminţelor ce vor încolţi la anul. 5otul este adormit= apele sunt

îng3eţate, nu se mai aude şuietul lor cristalinJ iar păsările aupărăsit de mult aceste meleaguri.

5otul este îng3eţat, luna mare se oglindeşte în g3eaţacea rece şi clară. :ealurile, pădurile, braii!toţi dorm. Numailuna este treaă şi îi veg3eaă. >a aruncă o pală de luminăasupra tabloului tainic de iarnă.

e noapte de iarnă4 Se vede că pictorul 2lad0ărgineanu s!a întrecut pe sine în mânuirea penelului.

0iron 0elania, clasa a 2III!a ?


23/31

(*01)N( 2 (1)N( - originea numelui este @'dal@ *@nobil@ îngermana vec3e+.

(*+)(N( 2 (*+)(N - de la @Qadrianus@, nume de originelatină ce înseamnă @originar de lânga 0area 'driatică@.(103(N*+4 2 (103(N*+( - de la @'le(andros@ , numegrecesc care înseamnă @protector al bărbaţilor O al oamenilor@.(1%( - derivat din e(presia latinească însemnând @drăguţ Oamabil@.(%(1)( - nume vec3i germanic care înseamnă @muncă@.(%(N*( 2 (N01( 2 (N01)C( - de la @amanda Oamandus@, o )raă latinească însemnând @cea

care trebuie iubită@. 'cest nume a )ost un ad-ectiv latinesc,corespunând termenului masculin, angelicus. 'cest termeneste originar de la numele grecesc @angelos@, însemnând@mesager@. >(perţii nu sunt siguri dacă acest termen vec3ieste sursa modernului nume )eminin 'manda. Poate o simplăe(tindere a )amiliarului 'ngela, probabil in;uenţat de)ranţuescul 'ngeliRue, însemnand @angelic, dia)an@.(N( 2 (NC( 2 /(N( ! de la @c3anna3@, nume evreiesc care înseamnă @graţia )avorită@.

(N*+00( 2 (N*+0) - de la @'ndreas@, nume masculin grecesccare înseamnă @raboinic@.(N'/N)( 2 (N'/N - de la @'ntoniu@ *nume de origine latinăcare înseamnă @a )ost pierdut@+ sau de la cuvântul latin @antius@*@avangar!distul@ +.('(N($)0 *gr. @at3anasius@ + ! @nemuritorul@ .(44$'( 2 (44$')N( 2 (44$')N ! de la cuvântul latin@revenit@.(4+01)( 2 (4+01 - de la @'urelius@, nume de origine latină ,

însemnând @aurita O auritul@.(4+/+( 2 (4+)C( - în limba latină înseamnă @ori O răsă[email protected]('+)C0 - de la @viatri(@, nume latin ce înseamnă @voia-or O


24/31

călă[email protected])(NC( - provine din cuvântul @blanc@ *din )rancea vec3e+, ce înseamnă @[email protected]/*(N - de la @bogdan@, o )raă slavă ce înseamnă @darul Ocadoul lui :[email protected])N - prenume tipic românesc probabil din lumea vegetală.

@ălinul@ *2iburnum opulus+ este un arbust răspândit şi la noi.C(%01)( - de la o e(presie din latină ce înseamnă @[email protected](+%0N - de la @ armel @, nume evreiesc ce înseamnă@[email protected](+/1)N( 2 C(+/1 - de la @ceorl@, cuvânt antic german ce înseamnă @proprietar@ .C6'61)N( 2 0C('0+)N( 2 C6'61)N - de la @aiaterine@ ,nume grec ce înseamnă @pur@. :ar nu toţi e(perţii sunt de

acord. Unii spun că numele este derivat din cuvântul grec@at3aros@. 'lţii, că se trage din numele lui Qecate, eiţagreacă a magiei. D altă sursă posibilă este @aterina@, uncuvânt grec pentru @tortură@.C07(+ - de la @caesarius@, nume latin ce înseamnă @şe)[email protected])"+)(N - de la @cprianus@, nume latin ce înseamnă @originardin [email protected](+( - de la e(presia latină ce înseamnă @[email protected]%0N')N( - de la @clementia@, nume latin ce înseamnă

@plin de milă O [email protected]/"('+( - de la @leopatra@, nume grec ce înseamnă@mândria tată[email protected]/N$'(N')N - de la @constans@, nume latin care înseamnă@constant O [email protected]/+)N( - de la @ore@, nume grec ce înseamnă @)ecioară@.C/+N01)( 2 C/+N01 - cuvântul de origine este @cornu@,ec3ivalentul latin pentru @[email protected]/$%)N - probabil o )ormă derivată de la @oma@ *în limba

turcă @o@ înseamnă @)rumos@+.C+)$')N( 2 C+)$')(N - de la @c3ristiana@ , nume latin ce înseamnă @cel care îl urmeaă pe ristos@.*(N( 2 *(N)01( 2 */)N( 2 *(N 2 *(N)01 - de la e(presiagermanică @locuitor al :anemarcei@.*(N în ebraică, înseamnă -udecator*(8)* - originea cuvântului vine din ebraică şi înseamnă @deiubit@.*elia *gr.+ ! @cea de pe insula :elos @ */recia+.

*)(N( - de la @diviana@, nume latin pentru @eiţă@.*/%)N)C - de la cuvantul latin însemnând @lord@.*/+)C( 2 */+)N ! prenume de origina greacă= a+ apartenenţa


25/31

la grupul etnic al @:orilor@, sau b+ derivat din @t3eodor@ *@darul:omnului@+.*+(/$ - îşi are originea în cuvântul slav, care înseamnă@dulce glorie@.*4%)'+4 - corespunde eului grec @:emetrius@, eulagriculturii.

'ndrei :orica, clasa a 2III!a ?

! va urma!

$9:N'41 )/(N 4+6 *0 (4+

Nimic nu laudă şi iubeşte atâta :umneeu ca su;etul blând,smerit şi recunoscător.

0ulţi creştini, nedând o prea mare importanţă postului, îl ţin)ără tragere de inimă sau nu îl ţin deloc. 8i totuşi, trebuie săprimim postul cu bucurie, nu cu )rică şi părere de rău, căci nueste în)ricoşător pentru noi, ci pentru diavoli. An cauldemoniaţilor, mult poate )ace postul, mai ales când este însoţit de sora sa bună, care este rugăciunea. :e aceea,

Qristos a spus= 'cest neam de demoni nu iese decât numai curugăciune şi cu post *0at. 1$, "1+.

'şadar, dat ind )aptul căpostul îi alungă departe pevrăşmaşii mântuirii noastre,trebuie să îl iubim, nu să netemem de el. 5rebuie maidegrabă să ne temem demâncarea multă, mai alesatunci când este însoţită debeţie, pentru că ea ne supunepatimilor, în vreme ce postul,dimpotrivă, ne scapă de patimişi ne dăruieşte libertateadu3ovnicească. :e ce dovadă abine)acerilor postului mai avemnevoie, atunci când ştim că elluptă împotriva diavolului şi neibăveşte de robia păcatuluiL

http://www.ioanguradeaur.ro/http://www.ioanguradeaur.ro/


26/31

Nu numai călugării cu viaţă îngerească sunt însoţiţi de putereapostului, dar şi unii mireni, care boară pe aripile lui până la înălţimile cugetării snte.

2ă amintesc că cei doi mari prooroci ai 2ec3iului 5estament,0oise şi Ilie, cu toate că aveau mare îndrăneală la :umneeu,

prin virtuţile lor, posteau adesea, iar postul îi apropia de:umneeu.

3iar şi cu mult înainte de ei, la începuturile creaţiei, atuncicând :umneeu l!a plăsmuit pe om, i!a dat deîndată poruncasă postească. :acă 'dam împlinea această poruncă, avea săse mântuiască. :in toţi pomii din rai poţi să mănânci, iar dinpomul cunoştinţei binelui şi răului să nu mănânci, căci, în iua în care vei mânca din el, vei muri negreşit4 *Macerea ", 1H!1$+.'ceasta nu era alta decât porunca de a posti. :acă şi în Paradisera nevoie de post, cu atât mai mult este nevoie în a)ara sa.:acă înainte ca omul să e rănit su;eteşte, postul era pentru elmedicament, cu atât mai mult este medicament acum, cândsu;etul său este rănit de păcat. :acă înainte să înceapărăboiul po)telor, era absolută nevoie de post, cu atât maimultă nevoie este acum, când suntem în răboi cu diavolul.:acă 'dam se supunea acestei porunci, nu ar mai auitcuvintele= pământ eşti şi în pământ te vei întoarce *Macerea E,1B+. Pentru că 'dam nu s!a supus, au urmat moartea, gri-ile,su)erinţele şi o viaţă mai grea decât orice moarte.

2edeţi cum :umneeu Se supără atunci când postul estedispreţuitL 8i nu puteţi să vă înc3ipuiţi cât Se bucură >l cândţinem post. 0oartea a intrat în om pentru că a nesocotit postulşi este scoasă din el prin post. 'st)el s!a întâmplat şi cuninivitenii.

8i a )ost cuvântul :omnului către Iona, ul lui 'mitai, icând=CScoală!te şi du!te în cetatea cea mare a Ninivei şipropovăduieşte acolo, căci )ărădelegile lor au a-uns până în)ata 0ea47 *Iona 1, 1!"+. :upă mai multe peripeţii *Iona 1, E!",11+, Iona s!a dus la niniviteni şi le!a spus că cetatea lor urma săe distrusă= Patrueci de ile mai sunt, şi Ninive va distrusă4*Iona E, F+. ând au auit aceste cuvinte, oamenii din Ninive nus!au arătat dispreţuitori şi indi)erenţi. u toţii 9 bărbaţi, )emei,

stăpâni, robi, copii şi bătrâni 9 au început să postească. ?a şipe animale le!au pus să postească. Iată de ce am spus mai înainte că de mâncarea multă şi de băutură ar trebui să ne


27/31

temem, nu de post= mâncarea şi băutura au )ost aproape sădistrugă cetatea, pe când postul a ibă!vit!o.

Proorocul :aniel a )ost aruncat în groapa leilor, dar pentru căpostise, a ieşit nevătămat, ca şi cum ar )ost aruncat între oi*:an. H, 1H!"E+. :ar şi cei trei tineri, care au postit la rândul lor,

au )ost aruncaţi în )oc şi au ieşit de acolo cu trupurileluminoase şi neatinse de ;ăcări *:an. E, 1B!"$+. :acă )ocul a)ost adevărat, atunci cum de nu i!a ars pe aceşti oameniL :acătrupurile lor erau adevărate, cum de nu au )ost vătămateLumL Antreabă postul să!ţi spună. >l o să te lămurească înlegătură cu această taină, pentru că taină este, cu adevărat, catrupurile să e date arelor sălbatice sau )ocului şi să nupăţească nimic. 2ei ce luptă peste re şi apoi ce biruinţă pestereL 'du!ţi aminte mereu de puterea postului şi primeşte!l cu

su;etul desc3is, pentru că este nebunie curată să ne îndepărtăm de el, atunci când şi de colţii leilor )ereşte, şi de )ocscapă, şi pe diavoli îi îndepărteaă, potolind văpaia patimilor,liniştindu!ne gândul şi aducându!ne alte şi alte bine)aceri.

60i!e )rică de post pentru că strică şi slăbeşte trupul7, poate căspui tu. :ar să ştii că pe cât se strică materia omului, pe atâtse înnoieşte su;etul său *vei " or. F, 1H+. Pe de altă parte,dacă vrei să cercetei bine lucrurile, vei vedea că postul aregri-ă de sănătatea trupului. Iar dacă nu crei cuvintele mele, întreabă!i pe doctori, să!ţi ică ei mai bine. 'ceştia spun căsănătatea este menţinută prin cumpătare la mâncare, pe cândlăcomia duce la tot )elul de boli, care distrug trupul.

(şadar, să nu ne temem săpostim, căci postul ne scoate dinmulte rele. 0ai văd oameni care înainte şi după post se îmbuibă cu3rană şi cu băutură, pierând ast)el)olosul postului. >ste ca şi cum trupulnostru abia şi!ar reveni dintr!o boalăşi când ar da să se ridice din pat,cineva l!ar lovi tare cu piciorul şi l!ar îmbolnăvi şi mai tare. evaasemănător se întâmplă şi cu su;etulnostru atunci când înainte şi dupăpost nu suntem cumpătaţi.

:ar şi când postim, nu a-unge să ne abţinem de la di)eritemâncăruri, ci trebuie să postim şi su;eteşte. >(istă prime-dia


28/31

ca ţinând posturile rânduite de ?iserică, să nu avem nici un)olos. :in ce cauăL Pentru că ne ţinem departe de mâncăruri,dar nu ne ţinem departe de păcatJ nu mâncăm carne, darmâncăm su;etele celor săraciJ nu ne îmbătăm cu vin, dar ne îmbătăm cu po)te trupeştiJ petrecem iua în post, dar ne uitămla lucruri ruşinoase. An )elul acesta, pierdem )olosul postului. :e

aceea, postul de mâncare trebuie însoţit de îndepărtarea deorice păcat, trebuie însoţit de rugăciune şi de luptădu3ovnicească. Numai ast)el vei aduce -ert)ă bine!plăcută:omnului şi vei avea mult )olos.

Preot pro). Ungurianu Dvidiu

5ora 5ora

:eşi măsoară numai H,Gm lungime şi F m lăţime, ?ora?ora este recunoscută drept celmai )rumos şi mai romantic loc depe Pământ. Superlativele nu suntsuciente pentru a descrieincredibila )rumuseţe a 6PerleiPacicului7 şi a lagunelor de

culoarea turcoaelor ce o încon-oară.lima este şi eaper)ectă= între "F şi "% gradeelsius, temperate de briaproaspătă dinspre răsărit.Incon)undabilele lagune şireci)e de coral s!au născutprin stingerea treptată avulcanului Dtemanu.Ampânite 3aotic cu stânciabrupte şi abisuri verticale, pantele muntoase sunt astăi îmbrăcate într!o lu(uriantă vegetaţie tropicală.

Colorado


29/31

:upă con;uenţa cu ittleolorado, ;uviul olorado)ormeaă cel mai mare caniondin lume */rand anon+ situat între podişurile secundare

Taibab şi &ed ?utte. 0arele anion cu o lungime

de EG# m este cel mai renumitcanion dintre toate văile din Podişul olorado, un podiş cu o înăltime de 1 %## până la E ### mJ el atrage anual mulţi turiştiind declarat parc naţional.

An bainul râuluiolorado se întâlnesc regiunie(trem de variate= de la munţi înalţi de peste F. ### m,acoperiţi cu ăpei, păduri,podişuri în care râurile au săpatcanioane adânci, la regiuni

deşertice, cu )orme de relie) caracteristice, cu acele tipuri speciale de locuinţe! grotă săpatede indieni.

as#mir

Tas3mir *asmir+ este unteritoriu controversat din

Qimalaa. Indul, cel mai lungcurs de apă din 'sia de Sudşerpuieşte pe teritoriulbrădat de râpe adânci al)ostului &egat al Tas3mirului * în preent disputat de India şi

http://www.lazy.ro/comunitate/antofagasta/poze/show/18/808/Padurea-Amazoniana.html


30/31

Paistan+, care aparţine acum în mare măsură Indiei. a graniţadintre cele două state se strecoară printre 0unţii Qinduus3 şi0unţii Qimalaa şi ocoleşte pe la nord 2âr)ul Nanga Parbat*%.1"G m+, spaima tuturor alpiniştilor. Se spune că acesta estecel mai )rumos loc din lume.

Norvegia

&egatul Norvegiei estesituat în nordul >uropei

ocupând partea de vest aScandinaviei. oastele întinseale ţării o)eră acces în Nordcătre 0area ?arent, în 2estcătre 0area Norvegiei, iar înSud este Stramtoarea

Sagerra care desparte ţara de :anemarca şi 0area Nordului.apitala şi cel mai mare oraş este Dslo .


31/31

0aterial realiat de pro). 5atu, pro). :iana Ungureanu

In numărul următor ! Ce!e mai 'rumoase oraşe din Europa.'şteptăm colaboratori din rândul elevilor4

! va urma!

S-Au Aurit a Toamna Padurile

Documents

Transcript of S-Au Aurit a Toamna Padurile