PHup Ynrucry

iN cRrzA or HARCe se mai aude cu vestea cea bund?

Editura Aqua ForteCluj-Napoca - 2019

Cuprins

PrefaliPart€a I - O lume lnsetati.

1. O uriagi pripastie2. Harul ln pericol3. Setea sufleteasci4. Revendicarea vegtii bune

Partea a II-a - Seminitotii harului5. Pelerinii6. Oamenii de acfune7. Artigtii

Partea a III-a - E, tntr-adevir, o veste buni?8. Are credinga vreo relevangi?

9. Mai e 9i altcineva? Cu privire la Dul4nezeu10. De ce suntem aici? Cu privire la oameni11. Cum ar trebui si triim? Cu privire la societate

Partea a W-a - Credinli gi culturi12. Parteneri suspiciogi: cres,tinii gi politica13. Sfinta subversiune

3

5

723

47

67

8385

105

127

r49151

173

r97219

239241,

261

I

Bitericile, in general,,, mi-au sugerat tnereu o relapie

cu Durnnezeu de genul celei dintre panourile publicitare ;i,bundoard, Coca-Col"t: if prouoacd setea, dat nu f-o potolesc.

- John Updike, O lund de duminici

O uriagi pripastie

in calitate de crqtin, sunt profund PreocuPat de modul ln care

ne facem cunoscuti propria credinli celorlal;i. Suntem chemati siimpirta;im vestea iertirii 9i sperangei, insi mi se aduc in permanenti

dovezi cum ci. mesajul nostru li se pare multora ca neavAnd, de fapt,

nimic in comun cu o veste buni.Am hoti.ri.t si scriu aceasti carte dupi ce afasem rezultatele unui

sondaj efectuat de Grupul George Barna. Citwa statistici griitoare

mi-au atras mai cu seami atenlia. in 1996, 85o/o dintre americanii

neafiliali vreunei confesiuni religioase lnci percepeau cre;tinismul

intr-o lumini favorabili. Tieisprezece ani mai tArziu, in 2009, doar

16% dintre tinerii ,,din afari" mai nutreau sentim€nte binevoitoare

faEi de crqtinism ;i doar 3% ii simpatizau pe evanghelici. Am ciutat,

prin urmare, si inleleg cirui fapt i se datoreazi aceasti dramatici

risturnare de perspectivi, surveniti totugi intr-un ristimp relativ

scurt. Cum au ajuns crestinii si stlrneasci o asemenea antipade - 9i ce

am putea face, daci mai e cazul, in aceasti privinti?Vreme de peste un deceniu, am avut posibilitatea si inteleg cite

ceva din modul in care secularismul modern ii percepe pe crestini

=

II

8 I in crizi de har: ce se mar Jude cu vesre, cel bund?

datoriti unui grup de lecturi din care fac parte. Printre acesti cititorideopotrivi educati gi umblagi prin lume se numiri un avocat specializat

in ecologie, un filosof alungat dinr-o universitate de stat din pricinaconvingerilor sale marxiste, un expert in dezvoltarea psihointelectualia copilului, un cercet;tor in farmacologie, un revizor contabil, un juristspecializat in probleme de insolvenli, un bibliotecar ;i un neurolog.

Aritea profesii gi specializiri sunt de naturi si. nasci. dezbateri dinrrecele mai aprinse.

Dupi ce dim tircoale cS.torva idei generate de una sau alta

dintre ci4ile proaspit citire, conversatia deviazi, ca de obicei, inspre

politici - un soi de religie-surogat, pe cit se pare. Togi tovar5.gii meide lecruri inclini vidit citre spectrul politic al stangii, exceplie Acendunul singur ale cirui opinii libertare il situeazi intr-o permanentiopozilie fagi de orice formi de guvernimint. in ce mi priveste, grupulvede in mine o sursi de informatii cu privire la un univers paralel aflatcu mult dincolo de sfera lor sociali. ,,ii cunotti pe evanghelici, nu-ia;a?" Dau din cap in semn ci da, ii cunosc. Dupi care vine o intrebarede genul urmitor: ,,Pogi si ne explici gi noui din c€ motiv sunt atat de

porniti impotriva cisitoriilor intre homosexuali?" Mi striduiesc pe cXt

por, insi. argumentele pe care le invoc citindu-i pe marii comentatorievanghelici nu dobindesc niciun sens in cadrul unui astfel de grup.

in urma realegerii din 2004 a lui George 1M Bush, profesorulmarxist a inceput si tune gi si fulgere imporriva evanghelicilor de

dreapta. ,,ii motiveazi ura - ura, pur si simplul" spunea el. Am sugerat,

ca varianti alternativi, teama, tearna de o societate a cirei diregiepoate fi, din punctul de vedere al unui conservatot ingrijori.toare.

,,Nu, e uri!", s-a incrincenat el, ridicind vocea, cum nu-i stitea in fire,gi flcindu-se rogu la fati ca un rac.

,,Cunosti personal vreun evanghelic de dreapta?" l-am intrebat.

,,Nu chiar", a recunoscut el oarecum stingherit, degi cunoscuse, a

adiugat, destul de mulEi in tinerege. Asemeni celor mai mul$ dintremembrii grupului, crescuse, la rindul lui, intr-un mediu bisericesc,

mai exact in Biserica Adventisti de Ziua a $aptea.Numeroase asemenea conversatii miau dat de inteles ci religia

reprezinti o uriagi amenintare pentru cei ce se consideri membri ai

-

O uriaqi pripasrie

unei minorititi de agnostici intr-o tari. dominanti de credinciogi.

Necredinciosii tind si-i priveasci pe wanghelici ca pe o poligie amoravurilor hotiriri si le impuni cu orice prel propria idee despre

ce inseamni comportament acceptabil. Din punctul lor de vedere,

crestinii nu sunt decat cei ce se opun avortului, homosexualilor,feminismului * ;i, probabil, sexului, in general, daci tot veni vorba -,cei mai mulli preferind si-si educe copiii acasi pentru a-i feri de

necurigie.Poate ci mai contribuie la rezolvarea vreunei probleme sociale,

infiinti.nd cantine 9i adiposturi pentru oamenii strizii, insi, la o adici,nu sunr cu nimic diferi;i fali de fanaticii musulmani care nu pregetisi le bage pe gir celodalli legea islamici. Un grup de cercetitori dinPhoenix a fost surprins si constate pXni unde merge demonizarea

crestinilor, o atitudine care depiseste cu mult granigele unei simplediferen;e de opinie. Potrivit coordonatorului studiului,,,evangheliciiau fost llcu;i analfabegi, lacomi, psihopali, rasisti, prosti, ingusti,bigoEi, idiogi, fanadci, scrinti;i, descreieragi, deliran;i, nitingi,infumurati, cretini, n€milosi, tonti, monstri, asta ca si amintimdoar cigiva asemenea termeni... Unii habar nu au cine sunt de faptevanghelicii sau in ce cred ei *;tiu doar ci nu-i suporti'.

Vestea cea buni nu prea mai suni atit de bine astizi, cel pugin inurechile unora.

Miresme armestecate

RecurgAnd la o metafori inspirati, apostolul Pavel scrie despre

,,mireasma lui Hristos", al ci.rei efect e diferit in funqie de nasul care

o miroase: ....pentru acestia, o mireasmi de la moarte spre moarte;pentru aceia, o mireasmi de la viali spre viagi'. Drumurile melejurnalistice mi poarti deseori atit in locuri unde crestinii emanicel mai dulce parfum, cit 9i acolo unde mirosul lor i1i muti, pur ;isimplu, nasul din loc.

Statele Unite parcurg o perioadi de schimbiri semnificative ince privesre atitudinea fagi de religie, iar cregtinii din aceasti. tari. se

in crizi de har: ce se mai aud€ cu vestea cea buni?

vid pqi in fata unor noi provociri. Postarea bloggerului Marc Yoder,

,,10 motive surprinzitoare pentru care copiii nostri piri.sesc biserica",

6azat| pe un sondaj efectuat in Texas (un stat destul de religios incomparalie cu altele), a avut, cum se spune, un efect viral. De;i se

aqtepta la doar citeva sute de accesiri, s-a trezit cu peste o jumitatede milion. ,,N-o poli lndulci nicicum", scria Yoder, atingind, flriindoiali, un punct sensibil: ,,Biserica evanghelici americani a pierdut,

ii pierde gi va continua aproape cu certitudine si-si piardi. dnerii".lDaci nu ne adaptim rapid, cei cigiva rimagi vom sfir;i prin a vorbide unii singuri.

Ce se ascunde in spatele acestui cuts descendent? Am primirciteva limuriri din partea unui prieten din Chicago, fost lucritoral Bisericii Comunitare Sfillow Creek, una dintre cele mai mari

asemenea institugii din gari. Daniel Hill se angajase, totodati, ca

barman intr-unul dintre localurile Starbucks unde, isi di astizi seama,

avea si inceapi adevirata lui educalie pastorali.

,yA.tunci cind iti vorbesc, crettinii se poarti de parci ai fi un

robot", i-a mirturisit un client cu prilejul unei conversalii al cirei curs

codse la in moment dat spre religie. ,,Oamenii a;tia nu urmiresc decitsi-gi impuni punctul de vedere, iar daci se intimpli cumva si nu

fii de acord cu ei, atunci iti intorc pur;i simplu spatele". Tot asdel,

lui Hill i-a fost dat nu de puline ori si audi cum ci totul e ingiduit:

,,Nu sunt, personal, un adept al crestinismului, dar imi inchipui ci,la urma urmei, orice te face fericit meriti incercat". Altcineva declara:

,,Uite cum sti treaba, cu tolii ttim ci (Dumnezeu) e acolo pe undeva,

la un nivel sau altul, insi. nimeni nu are dreptul si le spuni celorlalgi

cum siJ vadi pe acest nDumnezeun. Avem, intr-adevi.r, libertatea de a

ne exprima, dar firi a-i forga pe ceilalgi si ne impirtigeasci opiniile".Pe parcursul perioadei petrecute ca angajat a1 cafenelei respective,

Daniel Hill avea si constate doui atitudini fali de credin;i.

,,Pre-crestinii" pireau deschigi. O persoani educati formal intr-unmediu catolic, o tXnirimami, un burlac insingurat pierdut in labirintuloragului - asemenea oameni manifestau mai pulini ostilitate si nu

I Porrivit sondajelor Barna, 6lolo dintre tinerii de astizi dugi la biserici inadolescenli au renunlar. inrre r imp. la orice formi de impJicare spirituali.

O uriagi pripastie 1t

cxcludeau posibilitatea de a avea o oar€care relalie cu biserica intr-ozi. Pe de alti parte, ,,post-crestinii" erau dominati de resentimente.

Unii erau bintui! de amintirile unor rini mai vechi: dezmembrarea

vreunei biserici, conducitori ai lucririlor cu tinerii sau preoti vinova;i

clc abuzuri sexuale, divorturi dureroase tratate llri chibzuinli de citrebiserici. Alli asimilaseri put gi simplu ster€otiPurile media negative

cu privire la fundamentaligtii inversunati 9i tele-evangheli;tii in jurulcirora se isci mereu cine stie ce scandal.

Ascultind pov€;dle lui Hill, mi-am amintit de analogia folosi-

ti de C.S. Lewis pentru a descrie impinfuirea credintei in Regatul

Unit. E ca si cum ai curta o femeie divortati in locul unei fecioare, iisr:ria Lewis unui prieten. O femeie trecuti printr-un divort nu se va

lisa vrijitd de dulcegiriile pretendentilor - le cunoagte prea bine - in-rirnpinind cu scepticism orice avans romantic. in America moderni,rrstimeazi Hill, aproximativ trei sferturi dintre tinerii ,,din afari' pot 6

ulificagi drept post-cr€$dni sau ,,divorla$" de credinEi.

Nu toati lumea intri neapirat ln categorii atit de clar delimitate,

rlcsigur, insi perspectiva lui Daniel Hill mi s-a pirut utili. Am inceput

si rrri gindesc la propriile mele relarii cu oameni flri convingeri

lcligioase. Triind eu insumi in ora;ul de ba;tini al lui Hill, Chicago,

t rdruie si. fiu de acord cu evaluarea sa referitoare la tinerii subculturiirrrlrane. Nimeni a]tcineva din complexul cu sase aPartamente unde

Iocrriam nu mergea la biserici gi majoritatea vecinilor mei li priveau pe

(:rcitini cu suspiciune. Grupul meu de lecturi din Colorado se inscria,

tlc ascmenea, in aceasti categorie a post-cregtinilor.

Pe de alti parte, contingente intregi de americani din Sud;itlin Vestul Mijlociu pistreazi o atitudine deschisi fali de credingi,

cllilicindu-se drept,,pre-crestini". Am crescut intr-un Sud imbibattlc lcligie ;i, ori de cite ori mi intorc acolo, sunt surprins si constat

r:ir <lc diferiti e atitudinea fati de religie in aceasti regiune. ,,Centurallihlicii' accepti in mare misuri. coordonatele Evangheliei. Existi un

l)rrrnnezeu (oare monedele noastre nu conin inscriPlia ,,In God We'litrst"?); am picituit (muzica czuntryt ne oferi, in acest sens, toate

rlctlliile lubrice de care avem nevoie); iar Isus deschide o cale pentru,r ic:rtir aceste picate (inci se mai pot citi cuvinte precum ,,Pocii1i-vi!"

in crizi de har: ce se mar aude cu vestea cea buni?

sau ,,Isus ne mentuieste!" pe hambarele gi panourile stradale de prinpirgile locului). Cauti un post de radio in timp ce conduci prin Sud gi

ai toate sansele si auzi mirturia vreunui ,,niscut din nou" a cirui viaEi

nibidiioasi de odinioari a fost transformati in urma unei convertiri.Cu prilejul cilitoriilor mele in alte pirti ale lumii - Africa,

America Latini, anumite zone din Asia - observ, de asemenea, cimesajul crestin i;i pistreazi, in esenti, atracdvitatea. Acolo, oameniiii asociazi. pe crestini cu misionarii care le sar in ajutor ca pastori,

profesori, doctori, asistente medicale, specialigti in agriculturi si

voluntari umanitari. Evanghelia rispunde la intrebiri legate de sensul

viegii, hrinegte nidejdea unei viegi de dincolo gi deschide posibilitateaexistengei unei comunirigi menite si slu.jeasci nevoiasilor. Multorainci le suni ca o veste buni, un Cuvint al lui Dumnezeu in misuri sirisipeasci bilbiiala sumbri a unei lumi cu mintile intunecate.

Revenind din aceste cilitorii, sunt Eocat si-i aud apoi pe compa-

trio;ii mei dAnd de pim6.ntcu crestinii. Post-cregtinii audaceeasi muzic5.,

insi fals, parci prin intermediul unor difuzoare sparte. Referindu-se la

picat, evangheligtii lasi. mai curind impresia unor bitiugi rli de guri:Ce le dd dreptul sd-mi judece comPortamentul, mai ales citd ureTne tnuQdinne ei sunt departe de a duce ei in;i;i o uia,t,i exemplard? invilituriprecum Tiinitatea, ispS4irea, picatul originar gi iadul par derutante,de nu chiar efectiv neinteligibile si, la urma urmei, cine poate spuneci detine, de fapt, adevirul? Locuitorii tirilor prospere, hotirigi si se

bucure cit pot de aceasti via;i, ignori aproape cu desivXrgire ideea

unei vieti de apoi. Ca si nu mai vorbim despre migcarea Noilor Atei,care condamni religia ln general ca veste rea, vizind in ea una dintreprincipalele cauze aLe fanatismului si rizboaielor (cineva vorbea, la

un moment dat, despre atrocitigile din 11 septembrie ca despre ,,o

ini;iativi bazati pe credingi'), gi de-abia agteapti ziua cind, in sllrgit,specia umand. isi va depigi nevoia de religie.

in Europa, centru al credingei crestine pe parcursul celei maiinsemnate pirgi a isroriei sale, pulini se mai gnndesc la religie. Doaro treime dintre respondentii francezi si britanici ai unor sondaje maicred ci Dumnezeu existi. in Franga, am avut ocazia de a sta de vorbicu un membru al organizat.iei Campus Crusade care participase la

O uriagi pripasrie

actiuni cu scop misionar in Florida inainte de a se muta in Europa- Cu

tn clipboardin mini, ii aborda pe trecitori, intrebindu-i: ,,Daci, dupice v€ti muri, Dumnezeu v-al cere si.-i spunegi de ce ar trebui si vi lase

in rai, ce i-agi rispunde?" in Florida, a avut parte de reactii dintre cele

mai variate, pe cAnd in Franga a fost intS.mpinat cu nedumerire; ar fipurut la fel de bine si vorbeasci in limba urdu. Obisnuia si continue

conversatia cu intrebarea: ,,Crede;i in Dumnezeu?", la care rispunsultipic al francezilor era: ,,Fascinantl Si mi gindesc. Nu mi-a trecut

niciodati apa ceva prin minte".Cilitorind prin lume, mi. simt ca un nav€tist intre societilile

posr-crestine si pre-crestine. Pripasda culturali e evidenti in Statele

Unite, unde cregdnii riman totugi o fo4i considerabili. Unii crestini

reactioneazd la acest clivaj judecindu-i cu asprime pe cei cu care nusunt de acord - unul dintre principalele motive ale reputatiei nutocmai migulitoare de care se bucuri evanghelicii. Mi crispez cindaud asemenea vorbe gi reacgionez de cele mai multe ori pistrAnd

ticerea. Nici una dintre cele doui atitudini nu e sinitoasi.Isus le-a acordat credincio;ilor Sii privilegiul imens de a impirtd;i

harul lui Dumnezeu unei lumi insetate. Ca unul care am gustat dinac€st har cu asupra de misuri, caut, la rindul meu, siJ ofer acestei

lumi ri.ticite. Cum putem fi mesagerii unei vesti cu adev5.rat bune

intr-o culturi hotiriti si-gi astupe urechile?

Vestea cea buni in miinile risipitorilor

Quakerii au o vorbi: ,,Du;manul e cel a cirui poveste n-o

cunoaqtem". Pentru a putea stabili o cale de comunicare cu

post-creftinii, trebuie si le ascult, mai intii, povegtile ca si. adun citmai multe indicii despre modul in care inleleg acestia lumea ;i-i percep

pe oamenii ca mine. Titlul acestei cirEi mi-a fost sugerat tocmai de

asemenea conversalii. Degi harul lui Dumnezeu e la fel de coplqitorca intotdeauna, tara noastri erodati de diviziuni e, sub acest aspect,

in crizi..

Am intrebat deopotrivi striini si cunostinEe intimplitoare: ,,Dec€ starnesc crestinii as€menea sentimente negative?" Unii aduc in

in crizi de har: ce se mai aude cu vestea cea buni?

discutie atrocitili din trecut, impirtigind larg rispindita convingere

potrivit cireia Biserica ar fi executat opt sau noui milioane de

vrijitoare (o cifri pe care istoricii seriosi o socotesc umfati cu 99%o).

Am auzit, apoi, nemultumiri legate de severitatea gcolilor protestante

sau catolice, precum si de intoleranla clerului - n-a fost John Lennon

exmatriculat dintr-o asemenea gcoali penru ci izbucnise in r6s la

momentul nepotrivit? Allii relateazi povesti similare cu cea a lui Stcve

Jobs, care a pirisit biserica atunci cind pastorul s-a dovedit incapabil

si-i rispundi la intrebirile legate de Dumnezeu gi de foametea copiilordin Africa. Actriga de comedie Cathy Ladman exprimi un punct de

vedere comun: ,,Toate religiile sunt la fel: ne creeazi, pracdc, acelasi

sentimenr de vinovile, doar ci ne pun sil sirbitorim la date diferite".ComunitS.ti care primeau pe vremuri cu bucurie biserici

in mijlocul lor, acum le dau in judecati, si nu doar din pricinaproblemelor de trafic sau a locurilor de parcare, cit mai ales pentru ci,,Nu ne trebuie o biserici in zoni!" Spaliul public se infierbAnti atunci

cXnd un sportiv celebru, si zicem, nu se sfieste si vorbeasci despre

credinta sa. Cu cigiva ani in urmi, funda;ul Tim Tebow ;i apiri.torulNBAJeremy Lin au fost liudagi de crestini pentru curigia modului lorde viagi gi pentru disponibilitatea de a-si mirturisi convingerile. Totatunci, emisiunile radio sportive, paginile de internet, blogurile sau

programele nocturne ale unor comici i-au luat f)ri mili in deridere.Spre rusinea noastri, biserica sau, mai exact, fiefi.rri ale acesteia de

ici 9i colo, justifici nu de pugine ori o asemenea aversiune. in u..-.ce scriam acest capitol, am luat o pauzi s,i, deschizind televizorul pe

CNN, mi-a fost dat si urmi.resc un reportaj despre un pastor dinCarolina de Nord care propun€a si minim ,,lesbienele fi pederagtii"

intr-un tarc urias, de vreo doui sute de kilometri pitrati, poate, unde

si le para;utim hrana din avioane. in cele din urmi, jubila el, vordispirea pe cale naturali. de vreme ce nu s€ pot reproduce. in aceeasi

siptimini, o congregatie din Indiana aplauda furtunos cintecul unuibiiat in virsti de sapte ani: ,,Niciun homo n-o s-ajungi-n rai". Iar

dupi atacul armat de la ;coala Sandy Hook din Connecticut, unimportant purtitor de cuvAnt evanghelic a dat vina pe homosexuali, pe

-

O uriagi pripastie l5

iPod-duri, pe evolutionism gi pe sentinlele Curgii Supreme impotrivarugiciunilor in gcoli.

Am primit de curind o scrisoare de la o prieteni agnosticifurioasi pe comportamentul crestinilor la inmorm6.ntarea mamei sale.

Vorbea despre ,,prozelitismul din amvon menit si inspire frici de gen

venili-la-Isus-acuni' al unui pastor de la ,,Megabiserica Nu-$tiu-CireiComunitili a Harului (poftim, ironie!)". ,,Singurul motii', adiugacal ,,pentru care n-am luat-o peste strane ca s-o sterg de-acolo a fostrespectul pentru credinla evanghelici a mamei mele". Ba chiar s-au

glsit cigiva dintre cei prezenli la inmormintare si-i spuni: ,,Daci fiesi doar o singuri persoani l-a acceptat pe Hristos ln timpul acesrei

slujbe, atunci mama ta n-a murit in zadar".

Pelicula Saued! (vers. rom.: Saluat'd!) din 2004 ne oferi o

perspectivi asupra modului in care sunt perceputi, in general, cregtiniiin ambientul cultural de astizi. Regizat de Brian Dannelly, exmatriculatcu succes ca elev deopotrivi dintr-o gcoali catolici si dintr-un liceubaptist, filmul oscileazi intre registrul acid al satirei gi cel al comiculuispumos. Hilary Faye, o credincioasi ingusti;i afectatl, conduce ungrup muzical, The Christian Jewels (Giuvaerele crqtine), ai cireimembri obisnuiesc si-i ripeasci pe potenlialii convertili pentru a le

cxorciza, chipurile, demonii. Singura elevi de origine evreiasci dinscoali, o rebeli, de dtminteri, se preface ci vorbeste in limbi gi-;i sffuie

bluza pe parcursul unei slujbe religioase. Un adolescent homosexual e

internat de piringi intr-un centru de reabilitare - a cirui denumire, maicurind improprie, e aceea de Merry House (Casa induririi) - pentrul Ii supus unui regim de tratament vreme de un an. intre timp, Mary,care il sedusese in lncercarea de a-l vindeca de homosexualitate, afli cia rimas insircinati. Cursul evenimentelor ni-i dezviluie pe ctqtini ca

pe o specie de ipocri;i, in frunte cu Hilary Faye si cu pastorul acesteia,

a cirui frivolitate il plaseazi gi pe el nu departe de capul listei.in scena finali, personajul homosexual reuseste si evadeze din

centrul de reabilitare penffu a li se alitura celorlalli in salonul luiMary dupi ce aceasta niscuse. Pini gi {iiarnicii plini de sine incep siccdeze. Mesa.jul e limpede. De ce nu n€ putem accepta diferengele - in

in crizi de har: ce se mai aude cu vestea cea bunii

convingeri, moralitate, preferinle sexuale ti orice altceva? De ce nuputem fi, pur si simplu, prieteni?

Astizi, principiul tolerangei le surclaseazi pe toate celelalte;i orice

religie care indriznqte si-9i revendice o {irimi de adevir e privitinumaidecit cu suspiciune. Daci mai adaugi gi reputalia creftinilor de

judecitori ai comportamentului altora, nu e de mirare ci toati lumea

sare ca arsi. Dupi cum remarca un critic: ,,Majoritatea celor pe care iiintilnesc presupun ci a fi crestin inseamni imperialism conservator,

ingust, intolerant, violent gi ilogic fie ci e vorba despre homosexuali oriavorturi; cregtinii cauti s;. converteasci pe toati lumea gi, in general,

nu pot trii pagnic alituri de cei ce refuzi si creadi in aceleagi lucruri".Isus nu ne-a poruncit si dim neapirat bine in sondajele de

opinie, insi, cu gandul la lista de termeni folosili pentru a-i descrie

p€ crestini, mi intreb in ce misuri mai putem sluji ca sare gi drojdieintr-o societate lnclinati si ne vadi intr-o lumini atit de nefavorabili.

Samaria moderni

Exagerez, oare? Mi gindeam, la un moment dat, ci sentimentele

negative fali de religie sunt, poate, doar un fenomen loca1, pentruca apoi si dau peste o statistici ob;inuti in urma intervievirii unui€santion alcituit din 18.000 de subiecgi din doMzeci ;i trei de 1iri.Pregitind, in 2010, o dezbatere intre fostul premier britanicTony Blairgi ateul Christopher Hitchens, sponsorii din Toronto au comandatun sondaj cit se poate de simplu. Iati care au fost rispunsurile laintrebarea: ,,Considerali ci religia are o influengi benefici asupra

societitii?"in totaf, 52o/o dintre cei intervieva$ au socotit ci religia face mai

mult ri.u decit bine. Dqi sondajul n-a ciutat si afe si ce se ascunde

in spatele unei asemenea opliuni, mi-a sirit in ochi faptul ci tiri cu o

bogati istorie crestini - din Europa, mai cu seami - sunt si cele underespectul faEi de religie inregistreazi cele mai scizute cote. Pe de altiparte, in ciuda politicii de reprimare a religiei impuse de liderii siiatei pe parcursul ultimului secol, procentajul rispunsurilor pozitive incazul Rusiei a fost mai mare. Am observat, de asemenea, ci sondajul

O uriasi pripastie

T*i o/o rispunsuri pozitive

t7

Arabia SauditiIndonczia

IndiaStatele Unite

Marea Britanie

JaponiaFranta

9r69

65

Rusia

ItaIia

TirrciaCanada

Australia

59

50

43

36

32

29?q

Belgia 2lSuedia 19

nu include 9i liri din Africa sau America de Sud, unde se inregistreaziun reviriment al credinEei religioase.

Statele Unite continue si manifeste un respect elementar fagi detcligie, degi se prea poate ca tendint€le europ€ne si. giseasci si aicirur teren prielnie sondajele arati o crestere constanti a numirului de,,ncutri" (ln prezent, o treime dintre persoanele sub treizeci de ani),rcspectiv a celor care nu-9i asumi nicio religie, o categorie mai cu-

1>rinzitoare decit episcopalienii, prezbiterienii, metodigtii si luteraniih un loc.

Meditdnd la rezultatele sondajului, mi-am amintit de articolulscris de Tim Stafford acum cXfva ani pentru Christianiry %dayl{ccurgXnd la o paraleli cu vremurile biblice, autorul spunea ci,uneori, crestinii din Statele Unite se simt de parci ar trii in Babilon carcfugiagi sub asediul unei culturi care trXmbiteazi valori ostile credinreitroastre (si ne gindim, de pildi, la produc$ile hollywoodiene). Defirpt, triim in ceva ce aduce mai curdnd cu Samaria. pe vremea luiIsus, samaritenii locuiau ln yecinitatea iudeilor, verii lor, qi, ln ciuda(uturor lucrurilor pe care le aveau ln comun, cele doui comunititinu r€ugeau nicidecum si se inleleagi. Asemeni unor rude lnstriinate,