PROLOG

In Umbri

Barbatul care-$i zicea Bo$, cel putin cata vreme se afla in

locul acela. rdnji, auzind goaptele infundue carc rasunau pdn in-

caperea boltit , precum un gagait incet de gaste. Cu toate aces-

tea gdmasa rarnase ascunsA in spatele maftii nege, de mAtase,

care-i acoperea fala - asa cum erau acoperite $i celelalte o suta

de chipuri din incdpere. O suta de maSti negre gi o suttr de pe-

rechi de ochi care incercau sa vada ce se ascundea in spatele lor.

Daci nu priveai cu atenlie, puteai clede ca te aflai intr-un pa-

lat - in camera uda$a erau camine inalte de mamura 9i lrmpi au-

rite care atAmau din tavanul rotunjit, tapiserii pline de culoare 9i

podele mozaicate, cu felurite modele. Dar asta numai daca nu pd-

veai cu atenlie - alfel, ai fi putut observq mai intai de toale, ca

nici un camin nu dadea catdura" Erau pline de busteni' gro$i cat

br4ul unui barbat, iar deasupra lor danluiau flacarile, dar !on[ ra-

m6nea rece. Perelii din spatele tapiseriilor $i taYanul carc se pier-

dea pe deasupra limpilor erau din piatra nevaLruita, aproape

neagra- Nu existau feresEe. Usi erau numai doua, cate una la fie-

care capat. S-ar fi spus ca cineva incercase sa faweasca o imitatie

a odaii de primire dintr-un palar, dar nu-gi daduse osteneala decat

s-o schifeze, adaugAnd cdteva aminunte ici $i colo.

IO ROBERT JORDAN

Barbatul care-gi zicea Bon nu gtia unde se alla acea$a inca-pere - probabil ca nici ceilalli nu gtiau. Nu-i facea nici o ptacerc

sa se gandeasca unde ar fi putut fi. Fusese chemat - $i asta era in-deajuns. Nici la asta nu voia sa se gandeasc4 dar unei asemeneachemari, pdna 9i el i s€ supusese.

Igi potrivi manti4 multunit ca flacadle nu incalzeau - aldel,ar fi fost mult prea cald pentru a mai prina ve5mAntul de Unaneagra care-l acoperea p6na la calcdie. Era tnbracat de sus fipdna jos in negnr. Falduri.te a.mple ale mantiei ii ascundeau co-coasa prefacutA - nu voia sa se gtie cAt era de inalt - Si nu lasau sa

se vadl daca era slab sau corpolent. $i nu era singurul de-acolocare-gi pusese pe el asemenea haine largi.

Isi pdvi tovafi$ii, fa$ sa spuna nici o vorba- De multe ori, inviat4 raMarca il calauzise. Daca ast€pta si pdvea indeajuns demult, rnai devreme sau mai tArziu cineva facea o g€Sealr" Din cate

observ4 multi dinue ba$a$i 9i femeile de acolo aveau acela6igdnd; priveau in jur 5i-i ascultau in tacer€ pe cei care nu se puteauabtine sa yorbeasca- Unii nu puteau indura a$teptareq sau ucere4asa ca hsau sa se vada mult mai multe deca gi dideau seama.

hinue oaspeti se su€cuau slujitorii, tineri zvelli, bdai carcle ofereau vin, facand plecaciurf ti zambind, fara si spuna nimic.Erdu $i fele, Si baieF care semanau foarte bine inEe ei, imbrAcaliin alb, cu pantaloni stramF $i cama$i la€i. Miscarile tuturor eraurulburator de gralioase. Fiecare parea imaginea rasffanta inoglinda a celorlalli - baielii erau la fel de chipegi pe cdt erau fe-tele de frumoase. Nu puteau fi deosebiti inue ei, nici micar de ci-neva care avea ochi buni gi tinea bine minte chipurile.

O faa zernbitoare, imbracata in alb, veni spre el cu o tava pecare se aflau pocale de cristal; lua unul, cu toate ca era hotardt sanu be4 daca n-a.r h primit pocalul, ar fi putut parca banuitor *sau 9i mai rau, ceea ce put€a fi monal, in locul in care se afla pen-mr ca intr-o bauhra putea fi pusi cu u$urinF o picaura de alt-ceva-.. Era limpede ca unii dintse tovar$ii sai ar fi fost bucurogisa vada ca numarul celor carc Se luptau pentsu putere se mic$or4oricare ar fi fost ghinioni5tii.

Cu g6ndurile aiure4 se infieba daca, dupa ac€a$a intahirc,slujitrii aveau sa fie ucigi. ,*A.gtia aud totul." Dar apoi privirea sa

fu cAutanencoruruLut llnralni ochii slujnicei, carc tocmai ddica frlmtea- Zmbetul ii ela

dd*-:;;;hi goi' inexPresivi ca de paPusa' Fara.ce.a TaiJ.a u. a A" "iula

in timi ce fata se indepana' para pludnd' el

ili.a po"Juf ru g".t Apoi isi dadu seama ce fac€a $i se opd''il-Ju.*ut

- oJnu din pricina a ceea ce i se facuse fetei' ci la

"at i"f

"r" de cate ori credea ca observa o slabiciune la cei pe

il-i .rujea o. ".uu

timp' vedea ca alrcineva i-o luase inainte $i

o iai d,."* t-:", cu o nemiloasa precizie care-l uimea 5i-l

irreriiota. pintotOdauna se calauzise dupa un singur gand: sa caute

sdbrciunite cetortAd - fiecare slabiciune era o desPicahra care

frutu "".""ta fatei si m0nui. Daca cei Pe care-i slujea acum 9i

oa'"ur. uu.u aa-i tnoi slujeasca o vreme nu aveau slabiciuni "' incnurtindu-se in spateb mastii. isi cdntari din priviri tovara-

sii. ia ei se obsenau o multirne de slabiciuni' Tulburarca ii da-

L ae got chiar si Pe cei care aveau indeajuns de multamintre

Denru a:si dne gun- Unul staea pr€a balos' alla isi pipaia fu$ele

iu rni**i *t-*u,.. Cam un sfeft dinhe ei' din cAte i se parea'

nu-iilatut".a "upor

sa se ascunda altminteri decat-cu ajutorul

;;. v;*t"cle lor dezvaluiau mult prea multe' in fata unei

oJreaii asu au u*iu sutea o femeie care vorbea cu o silueta cu

ilnri. ".nusi.

si gfoga trasa - barbat sau femeie' nu se putea 5ti'-6 J.tot ."aala" insa' era timPede ca alesese locul acela pen-

i, "a

tipi...iu t" porivea cu culoarea ve5mintelor sale' Mare

o.tJt.i "*ga "."qia asupn ei, caci rochia stacojie' foane de-

lofo,a p.n",iu f* cat mai mult la vedere' 5i nu foane lunga'

o.nt u u'nu-i **4" papucii aurii, arata ca era din lllian - o fe-

meie bosata, uobabil' poate chiar cu sdnge nobil'"'--Nu i.pi. a.

""a din lllian se afla alta femeie' singura si ta-

cuta- o incantale penru ochi. Avea gdtul subdre ca de-bbada 9i

oi.L A. * n"ou ."lipitor care i se unduiau pana la brau Sutea

i".ont"f" U oJr.t , observind torul in jur' Nu era tulburau" ci cu

totui supa"a p. sine. Da" era incanhtoare' dar pielea aramie sr

to"niu .i "t .,

"u guler inalt' care nu-i lasa la veder€ decat mai-

nile si totusi se mula plea sEans Pe trup si era aproape sravezte''dJt

d"u ton l ,a * ghiceasca. fara sa he dezvaluit' aratau la fel

a" fi-p"0" "a "tu

o ioarnna nobila, din Arad Doman' Avea 5i o

b,ralara lata, de aur, la incheietura rnainii $engi' incrusbta - era

12 ROBERT JORDAN

sigur - cu ins€mnele Casei sale. Cum nici un nobil din Domannu-5i calca vreodaa mandria in picioare pentu a purta pecelilealtei Case, Fobabil ca nici ea n-o facuse. Uriaga prostie.

hin multirne uecu un barbat imbracat cu un sutuc cu gulerinalt, albastru preJum cerul, din Shienar. cantari din cle$tetpdna-n talpi, din spatele mastii. Dupa cum se mi$c4 parea sol-dat; totul o dovedea - umerii la1i, ochii care i se tot rnigcau in-coace si incolo, bratul Fegatit sa insface sabia pe carc insa n-oayea la cingatoare. Nu-gi pierdu prea multa weme cu barbatulcare-gi zicea Bon. Umerii adugi 9i spatele incoyoiat nu par€au o

amenintare. Trecu mai departe, cu mina dreapta incle$tata si ca-ut6nd din ochi alte primejdii. Celalalt puftri. Putea sa-i recu-noasca pe bti, dupa Fra, dupa rang. Neguptori $i razboinici,oameni de rand $i nobili. Din Kandor Si Cairhien, Saldaea Si

Ghealdan. Din toate coltudle lumii gi aproape loate semin(iile.Dinr-odat " stramba scarbit din nas - era pena $i un hibeagacolo, cu pantalonii sai de un verde-aprins Si sutucul galben, ti-pator. ,,Cand va veni ziva ceamarc, de a{ia ne putem lipsi."

Dar nici majoritatea celor deghizali nu erau mai breji, cutoate malhile gi hainele lor largi. Pe sub pulpana unei robe de unbrun-inchis, zari vArful incalgri.tor incrustate cu a€int ale Mari-lor Seniori din Tear. Sub alt4 pintenii aurii, cu cap de leu, putatinumai de ofiterii de rang inalt din Garda Reginei din Andor. Unbarbat zvelt - zvelt chiar 9i cu roba sa neagra, care-i atamapenA-n pamant, 9i cu o mantie cenuqie, fafa inseme, prinsa cuun ac simplu din argint - privea pe sub faldurile glugii largi. Pu-lea fi oricine, putea veni de oriunde... numai ca pe mana &eapta"intre degetul mare Si araabr, avea tatuata o stea in Sase colfuri.Era, agadar, din Semintia Marii $i atunci pe mena $anga avea

semnele clanului si neamului. Dar barbanrl care-gi zicea Bon nuse obosi sa incerce sa le vada- Dintr-odat4 ochii i se ingustara,oprindu-se asupra unei femei invaluite in negm, careia nu i se ve-deau decat degetele- Pe mana dreaptA avea un inel de aur, informa unui garpe carc-Si inghitea coada. Era Aes Sedai, sau celpqin o femeie instuita de Aes Sedai, in Tar Valon - p€ntnr el eratotuna" Nimeni altcineva nu ar fi putut puta inelul. Barbatul

iN CAUTAREA CoRNULUI 13

hloarse capul, inainte ca ea sa-si dea seama ca era priviu' si

dadu, apmape imediat, Peste o alt4 tot invaluita in negm din cap

$na-n picioarc 5i tot cu inelul pe deget Cele doua vrajitoarc nu

ladeau nici un semn ca s-ar fi cunoscut. in Tumul lor Alb' $a-

reau toat€ ca niSte paianjeni ascun$i in Panza' fagand sforile

care-i faceau pe regi si pe rcgine sa joac€ dupa cum li se canta'

amestecandu-ie mereu, in toate. ,Blestemate sa fie' Sa le ajunga

moartea vesnica!:' isi dadu seama ca scraL$nise tarc din dinli'

Numarul lor tebuia sa scada' inainte de ziua cea mare; era mu-

sai. Iar unii dinte ei erau 9i mai pulin importani decat Pribegii'

Se auzi un cloPot - un sunet tsemurator carc venea din toate

pa4ile 5i le taia pe toate celelalle. ca o lama de cutit' Usile de la

caparul indePafial al incaPerii se deschis€ra 5i inaunru pasira doi

*to"i. At *il" to. negre, care le atAmau pdna la genunchi' enu

impodobite cu lepi' Toala lumea se trase inapoi Chiar si barb*ul

care-gi zicea Bon. Erau cu un cap 5i c€va mai inalti decat cel mai

inalt barbat dinauntu, un amestec scarbos de om si hard" cu chi-

puri omenegti sfiambate 9i preschimbate' Unul avea un cioc

mare, incovoiat, in loc de gura $i nas, $i capul acoperit de pene'

nu de Par. Celalalt avea coPite, un bot Paros Si coame ca de tap

deasuira urechilor' Fara sa-i bage in seana pe oameni, nolocii se

intoarsera spre usa $i se plecafi umili, lnfricogatri' Penele unuia se

zbidisera, ca o creasa- Cazura in genunchi, cand inrc ei aParu

un Myrddraal. Pe l6nga negrul mantiei sale' care atama drept'

fara sa fluture, armurile uolocilor 9i ma5tile oamenilor pareau

de-a drephi sFalucitoarc. Se miSca gerpuit' ca o vipera' Barbatul

care-si zicea Bors isi,sirnii buzele sringandu-se' Pe jurnabte de

sila si pe jumala&, rccunoscu cu rusine, de ftica' Mlrdraalul avea

chipui discoperit - avea o fala alba ca varul, o fala de om' dar

fara ochi, ca o coaja de ou sau ca un vierme de mommnt Se in-

toa$e incoace gi incolo, Parand sa-i cantfieascA P€ toti' Oamenii

se infiora$, arrmci cand privkea tainica pluti Pe deasupra lor' Bu-

zele subliri, palide, se rasucira - Myrd&aalul parea a z6mbi' pe

marsura ce, unul dupa altul, oarnenii cu masca incercara sa se pl-

arda in mutlime. fugind de el. inc€t' incel ii randui pe toti intr-un

semicerc, cu ochii la u$a-

14 ROBERT JORDAN

Barbatul care-si zicea Bon inghiti in sec. ,,Va veni o zi, Ju-m4e-Om...-cand Marele Stapan al lmmericului se va_ntoarce, isiva alege noi Sapani ai Spaimei, iar voi va ye6 culca la pamani in-fala lor.. a,'nor oameni. in fap mea! O"

""nu uort"itii llu t"

mai uita la mine 9i vorbegte!.,

- Sose$te Stapenul vosfu. rosti Mlrddmalul, cu un glas asprucapielea uscad de $arpe care se far6ma. pe burfi, uiemiitortt"_pul jos, daca nu !rcli ca stralucirea lui sa va arda si sa va olbeasca!

. $i tonul, gi vorbele it umplura de manle pe Uartarut care_iizcea Bors. dar apoi vazduhul de deasupm tui iumarc-Om incepusa sclipeasca, iar el igi dadu seama de ceea ce auzise. ,gri'sepoate! Nu se poa!e!.. Trolocii se intinsesera deja pe pode4 tremu-rand, de parca voiau sa scurme prin piata-

Fa$ sa mai a$tepE sa vada daca ceilati fac ueo miqcare, barba_lrl care-si zicea Bon se arunca cu fala la pode4 tovinau-se Oe piafa.Incefu sa murmure, o yraja irnpodva pericolului _ o vraja la?el desubqire ca o trestie in fala a c€ea ce il inspaimarua _ S, utun"l u_isute de alte voci spunatd^ ac€leari cuvintecu fa{a spre podea.

. - Marele Sapin al intunericului este Seniorul meu 9i il slu_jesc din toata inima, pana h ultima fadrna a" .un"t, irr""pu

"f,dar in strafi.rndurile. mintu auzi un alt glas. i"gana"a sperlai:,.Lel htunecat Si rod Ratacidi sunt ferecafi...,. Tremuind, il silisa taca - de multa vreme nu.l mai asculta priviti cu tofii, itapa_mrl m€u este Regele Mo4ii. Fara indoieli, il slulesc pana in ziuaVenirii sale, dar il slujesc in nadejdea nezdruncinata ii neabarutaa vlep vesnrc€ ,....tereca1i in Shayol Ghul de mana Crearorului,in clipa zidirii Nu, acum slujesc unui alt stapa".- ln to_", Lldinciogii vor.fi negregit acoperigi de slavi.

"tirifi rnA pr"ru" a"

n€fiedincio9i, mai presus de cei ce stau pe tmnuri, $i totuii eu ilslujesc cu urnilin@ pdna h ziua Venirii. ,B*f,rf Cr.uto"rfui n"aprra $i Lumina ne adaposte$te de Umb,ra. Nu, nu, un at stfpan:lFi€ ca iute sa rasara ziua Venirii Si, odaa cu ea Marele Stap'6n alIntunericului sa ne calauzeasca $i sa donneasca asupra lGnii-ilvecii vecilor.

igi smrgi Crezul gdfiind, ca 9i cum ar fi alergat gi cei din jurrasuflau intetaiat - deci nu fusese singurul.

- Ridicati-va cu tofii. Ridicali_vi.

iN CAUTAREA CORNULUI

Glasul melodios il surprinse. Era limpede ci nici unul dinfrepi a'{tii sai, intinsi pe burta; cu chipurile mascate lipite de pode4

rr putea sa fi vorbi! dar nu era glasul pe care-l a$tepta de la.. Cu33re gdja, i$i ddica fruntea ca sa Poala privi cu un ochi. ln vrz-irh. pe deasupra Mlrddraalului, plutea si.lueta unui barbat cu

:cba rogie ca s6ngele. Poalele ei atAmau la o PalmA de qe$tetul luiJumate-Om. Puna o.masca ro$ie. Oare era cu putinla ca Marele

Srap6n al intuneripului sa li se infaF$eze in chip de om? $i cu

aara, pe deasupra? $i totu$i, Mlrdraalul parea o imagine a spai-

aL Eemura si aproape ca se prabusise in locul in care state4 inobra celuilalt. Barbatul care-$i zicea Bon se chinui sa gaseasca

in raspuns pe care mintea sa nu-l Putea cupdnde fan sa se rupa in

.rrua Poate ca era rmul dintre Ratacid - gandul era mai pulin du-

;rros, dar numai pu1in. Chiar si a$a, insemna cd ziua Venirii Celuiinrunecat era aproape, daca unul dinse Ratacid se eliberase.

Ratacitrii, tseisgezece dinfe cei mai inzestrali oameni care se

:bloseau de Put€rca Suprem4 inf-o VaISta cand acestia erau inDumar mare, fusesera ferecali in Shayol Ghul irnpreuna cu Cel in-ornecat, atungali din lume de Dragon 5i cei O Sua de bvara$i ai

sai. Din pricina lor, jumahtea ba$ateasca a Adevaratului lzvor fu-

sese pingarita si tofi barbalii Aes Sedai, blestemalii, cei care folo-

seau Puterea innebunisera si fifns€sera lurnea, o faausera bucaFle

precum un vas de lut sfaramat de stanci, punand capat VaIStei Ir-gendelor inainte sa moara, pufezind inca din timpul vietii.O moarte potrivita pentu Aes Sedai - dupa pirerea lui. Prea

buna. chiar. Nu-i parca rau decat ca femeile fusesera cruFte.

incet si chinuit, se sili sa-si alunge frica nevolnica, s-o prindl

si s-o Una bine, cu toate ca se zbatea sa scape. Era cel mai bun lu-

cru pe carc-l putea face. Nimeni nu se ridicase inca, si doar citivaindraznisera sa-si ridice capul.

- Ridicali-v4 glasui iarasi ba$atul cu masca. ceva mai aspru

si fluturandu-Si bratele. Sus!

Barbanrl care-si zicea Bors se ridica imPleticindu-se; nu era

inca in picioarc cend se opri. Miinile pe care le Yazuse erau lnfrico-

5atoare, arse, pline de rani negre, prin care se vedea camea ro$ie ca

roba pe care-o purta barbanrl. ,,Oare Cel intunecat s-ar putea infa-

fisa asdel? Sau chiar unul dinfie Raacid?' Masca singerie se

16 ROBERT JORDAN

intoarse spre el, incet, facandu-l sa se indrcpte intt-o clipa. I se pa-rca ca simte, in privirca ac€ea, a$ita unui cuplor deschis. Ceilahi se

supusera $i ei poruncii, la fel de s6ngaci in miscari si de tematori.Dupa ce-i vazu pe loti in picioare, silueta plutiioare vorbi:

- Am fost chemat cu multe nume, dar voi ma ved cunoa$ledrept Ba'alzamon.

Barbatul carc-Si zicea Bon i$i inclega falcile ca sa nu-iclanFne dintii. Ba'alzamon. in limba rolocilor insemna,Jnimainnnericutui" gi pana Si nesedinciosii ltiau ca era numele dal deEoloci pentru Marcle Sapen al intunericului, Cel al cArui Numenu tebuia Rostit. Nu era Shai'tan, Adevaratul Nume, dar era ori-cum neingaduiq mai ales pentu cei adunali aici, pi penuu a.lfi ase-menea lor, em o blasfemie sa le rcsteasc4 mudrdndule cu graiullor omenesc. Rasufla greu gi-i auzi 9i pe cei din jur gAfhind.Slujtodi disparus€rA, la fel ca gi tolocii, fara ca el sa vada asta.

- Acest loc se afla apmape de Shayol Ghul, spuse barbatul,iscand multe gemete; cel care-gi zicea Bors nu era sigur daci nucunva gemuse gi el. in glasul lui Ba'alzamon se suecura o urmade ceva ce aducea a batjocu$; i$i desfacu larg bralele ri continua:Nu va teme6, caci ziua Venirii Sgpanului vostru in lume este

aproape. Zisa Reintoarcerii. Nu va dad seama de a$4 vazan-du-ma aici, in fata voasffi, a pulinilor carc au parte de acest no-roc dinre atada altii? in curind, Roata Timpului se va fi€nge.Marele $arpe va muri Si cu puterea acelei mo4i, a mo4ii Timpu-lui insusi, Stapanul vosau va cladi iarasi lumea dupa chipul sau,in aceasta Varsta si in cele carc vor sa vina- Iar cei care ma slu-i:sc, cei cndinciosi si d6rzi, vor sta la picioarele mele mai presusde stelele de pe cer Si vor $apani pentsu vecie lumea oamenilor.Asa am fagaduit si a$a va fi, o data pentru totdeauna. Veli trai giveli domni vegnic.

AscultAtorii fumatara de incentue. iar unii dintre ei inaintalaca$va pasi catne silueta plutitoare, stacojie, cu ochii la e4 uajifi.Pdna gi barbanrl care-si zicea Bon simli ispita acetei fagaduinte,pentru car€ igi pusese suflenrl gaj, de sute de ori.

- Zua Venirii se apropie, spuse Ba'alzamon. Dar sunt incamulre de facul Multe-

h{ CAUTAREA CoRNULUI r7

La st6nga lui, vazduhul sclipi, se inchega $i aparu silueta

unui tanar, ceva mai jos de locul in care se afla Ba'alzamon' Fag

ulra vie sau nu, barbatul carc-si zicea Bon nu-5i putu da seama"

Dupa ve5minte, em un flacau de la tar4 cu o scliPl€ obrazfca in

ochii caprui si cu umbra unui surhs pe buze, de Parca-si amintea

sau pun-ea la cale rreo n&drAvanie' Trupul sau Parca cald' dar

oieonrl nu i se ridica $i ochii nu ctiPeau'

$i la &€aPta ld Ba'alzamon vazduhul uemura" parca din Pri-

cina caldurii, si aparu o a doua silueta' in vegminte simple' la ace-

€a5i inal$me cu prima. Un €nar cu Parul cret, Putemic ca un

frerar. Ca o ciudaFnie, la br6u ii atAma o secule de lupta' o

s€miluna marc de otel Prinsa de o tepusa ascudta' Barbatul

carc-$i zicea Bors se aPleca in fat4 observand ceva inca $i mai

neobi$uit. Tanarul avea ochii galbeni'

Pentu a u€i oara, din vazduh se intsuPa un tan'r' de aceastA

dau chiar sub privirile lui Ba'alzamon, aproape la picioarele lui'

Era inall cu oc'hii cend cenugii. c6nd aproape alba5tri' dupa cum

c€dea lurnina, si cu Parul rcSu-inchis' Tot un om de la [ara' sau un

f"r-io. Satbutd *;-ti zicea Bon ra, nase cu gura cascara' inca o

ciudaFnie - cu toat€ ca se inheba de ce-ar fi tebuit sa se aste$e la

lucnui fircsti, tocmai aici. Tdnarul avea la cingatoarc o sabie' cu un

M ur de bronz pe teaca 9i a!tulincrustat pe plaselele lungi' facfie

sa fie apucale cu doua maini. ,,Un baiat de la Fra cu o asemenea

larna? tu neputi{a! Ceo fi insemnind? $i celalalt' cu ochii sai

galbeni." Olx€rva ca Myrddmal ii privea pe cei tei' uemuland' dar

iu de ftica - de-acum, temum de ura- lmprejur se lasase tacerea'

oe care Ba'alzamon o lasa sa s€ adanceasca. inainte sa sPunr

- in lume este acum un om care a fost si va fi' dar inca n-a

ajuns sa fie, Drugonul.

Ascul6todi sai scoasera un murmur de uimire'

- Dmgonul Renascut? Trebuie sa-l ucidem, Marib Senior?

ingaimr b-arbatul din Shienar, cu m6na incleghta la sold' nerab-

datoare, acolo unde ar fi uebuit sa-i atame sabia'

- Poate ca d4 rasPunse silnplu Ba'alzamon' Dar poate ca nu'

Poate ca se Ya lasa isPitit sa ma slujeasca" Mai devrcme sau mai

tarziu a5a va fi, in Varsta a$4 sau intr-aha