IMUNIZARE 3

5/16/2018 IMUNIZARE 3 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/imunizare-3 1/8

Săptămâna Europeană a Vaccinării – EIW

21 – 27 aprilie, 2012

Ideea unei Săptămâni Europeane a Vaccinării (SEV) îşi are originiel în 2004,consecinţă a eforturilor de a contracara stagnarea programelor de imunizare încontextual izbucnirilor sporadice dar importante de rujeola în mai multe ţări dinRegiunea europeană, OMS (EURO-OMS).

Rezultatele campaniilor pilot din 2005 au condus la instituirea SEV ca un evenimentanual celebrat în toate ţările regiunii EURO-OMS începând cu 2006. SEV 2012reprezintă a şaptea ediţie.

Sub sloganul generic „Să prevenim, să protejăm, să imunizăm”, campania SEV are cascop conştientizarea privind importanţa imunizării şi a creşterii acoperirii vaccinale acopiilor din grupurile defavorizate. Mesajul central subliniază că imunizarea fiecăruicopil este vitală pentru prevenirea bolilor infecţioase şi salvarea de vieţi .Date recenteprivind situaţia imunizărilor în regiunea EURO-OMS au arătat că, în ciuda progreselor substanţiale, există încă afecţiuni, grupuri şi subregiuni pentru care vaccinarea nuatinge acoperirea necesară.

Situaţia pe plan global

Conform estimărilor OMS - 2009, imunizarea salvează anual mai mult de 3 milioane devieţi în întreaga lume şi protejează multe alte milioane de persoane de suferinţa

generată de boli şi dizabilităţi pe parcursul vieţii. Beneficiile substanţiale în domeniulsănătăţii înregistrate în ultimele decenii sunt din păcate repartizate inegal. De exemplu,mortalitatea infantilă este de 17,68 decese la 1000 de născuţi vii în republicile din AsiaCentrală, în comparaţie cu 3,79 în UE ( European Health for All Database 2010 cf.).Descreşterea recentă a acoperirii vaccinale - cauzată paradoxal de progreseleimunizării şi ştergerea din memoria colectivă a flagelului reprezentat altădată de bolileinfecţioase - a fost urmată de reapari ia rujeolei, varicelei, tusei convulsive, difteriei i aț ș rubeolei. Astfel, rujeola are ponderea cea mai ridicată, urmată de Haemophilusinfluenza tip b (Hib), tusea convulsivă, tetanusul neonatal, tetanusul non-neonatal s.a.(polio, difteria, febra galbenă)

Date privind România

Legislaţie: baze şi actualităţi

Reglementările principale stricto-sensu privind imunizarea în România sunt OrdonanţaG.R. nr. 53/2000 privind obligativitatea raportării bolilor & a efectuării vaccinărilor şiLegea 95/2006, privind reforma în domeniul sănătăţii - care stipulează în titlul I, Cap.VII, art.38 obligaţiile persoanelor fizice şi juridice (în privinţa vaccinării); alte detaliiprivind cadrul legal au fost prezentate în Analiza de situaţie SEV 2011.



O noutate normativă importantă a fost instituirea Registrului Electronic Naţional alVaccinărilor (RENV), aprobat prin Ordin al Ministrului Sănătă ii, nr.1234 din 3 augustț 2011 privind instituirea metodologiei de raportare online în Registrul Unic de vaccinări.RENV este un instrument de lucru standardizat, care va oferi o imagine clară, în timp şispaţiu, a vaccinărilor efectuate tuturor copiilor. De asemenea RENV-ul va face

posibilăidentificarea şi recuperarea cât mai urgentă a restanţierilor şi evaluarea corectăa acoperirii vaccinale la nivel judeţean şi naţional, oferind informaţii privind copiiineînscrişi pe listele medicilor de familie. În momentul de faţă s-a instituit procedura deraportare online a situaţiei vaccinărilor de la medicii de familie către DSP-uri, urmând ca

în perioada următoare să înceapă centralizarea datelor la nivel judeţean.

Actualităţi privind profilul imunizării

Cele de mai jos se bazează pe datele recente privind Profilul Imunologic al ţării noastrepe anul 2010 publicate de OMS/UNICEF în 3 octombrie 2011, România dispune de unplan generos de imunizare, cu acoperire vaccinală raportată în 2010 după cumurmează: MCV - 95 % (96% în 2009), Pol 3 -96% (96%), DTP 3 - 97% (97%), HepB3

98% (95%) şi BCG şi DTP1- 99% (99%). Faţă de 2009 acoperirea s-a ameliorat pentruHepB3, schiţează o tendinţă de scădere pentru MCV, iar în rest este staţionară. Situaţiadescrisă în Profilul Imunologic 2009 , nu s-a schimbat în datele ei esenţiale, cuurmătoarele excepţii:

- în 2010 s-a instituit un Consiliu consultativ naţional de imunizare constituit din experţi în sănătate publică şi boli infecţioase, epidemiologi, pediatri - care se întrunise de 3oripână la data raportării. Din păcate datele pentru 2010 privind performanţa sistemului(acoperirea vaccinală în diverse ecarturi procentuale) sunt lacunare.

- situaţia aprovizionării cu vaccinuri apare staţionară, cu excepţia BCG-ului care a

înregistrat deficienţe de aprovizionare la nivel naţional şi judeţean.- însfârşit, cheltuielile guvernamentale pentru vaccinare s-au mărit de la 40 mil RON în2009 la 72 mil RON în 2010. În privinţa majorităţii bolilor adresabile prin vaccinare,situaţia este staţionară sau ameliorată cu excepţia hepatitei A (2009 - 3258 , 2010 -3493 cazuri) şi a tusei convulsive (2009 - 10, 2010 - 29 , 2011 - 86 cazuri).

Probleme notabile ridică insă rujeola şi rubeola, care reflectă probabil reapariţia acestor boli în regiunea EURO-OMS în 2010 – 2011, cu precădere in vestul si centrulcontinentului.

Datele ce urmează privind anul 2011 se datorează Buletinului informativ lunar al INSP –

CNSCBT nr.1, ianuarie 2012. Astfel, în 2011 s-au confirmat în laborator 1823 cazuri de rujeolă din 4239 cazurisuspecte (un total de 4189 cazuri au fost confirmate prin laborator şi alte metode) , faţăde 193 cazuri confirmate în 2010 . Repartiţia numărului de cazuri şi incidenţa rujeolei pe

judeţe este prezentată în ; cazurile sunt concentrate în vestul şi nord-vestul ţării, judeţulcel mai afectat fiind Sălajul (141.9%000), urmat de Satul Mare (103.0%000),Bihorul(95.9%000) şi Maramureşul(83.8%000). Numărul cazurilor de rujeolă a crescutde la 131 în luna ianuarie, la 515 în luna mai; a urmat o tendinţă de scădere si



creşetere reluată începând cu luna octombrie. Cei mai afectaţi au fost copiii aparţinândgrupei de vârstă sub 1 an, cu o incidenţă de 301,9/100 000, apoi grupa de vârstă 1-4ani (196,9/100 000) şi grupa de vârstă 5-9 ani (81,9/100 000) .

Cel mai mare număr de cazuri - 79,6% - de rujeolă a apărut la nevaccinaţi. Dintreaceştia, numai 15,5% nu erau eligibili pentru vaccinarea cu RRO, având vârsta sub 12luni.

Cea mai importantă măsură de intervenţie în zonele afectate a fost campaniasuplimentară de vaccinare cu RRO a copiilor nevaccinaţi sau incomplet vaccinaţi cuvârste cuprinse între 7 luni – 7 ani; astfel, au fost vaccinaţi aproximativ 4500 de copii .

În privinţa rubeolei, faţă de 351 cazuri confirmate în laborator în 2010 , în 2011 au fostconfirmate în laborator 578 de cazuri din 3494 cazuri suspecte (din care 2626 au fostclasificate ca probabile)

Reamintim că în anul 2003 în România a avut loc o epidemie de rubeolă, fiind

înregistrate 119 259 cazuri şi o incidenţă de 548,7 la 100 000 locuitori. În anul 2004 afost introdus în programul naţional de imunizare vaccinul trivalent rujeolă-oreion-rubeolă(ROR) la copii cu vârsta de 12-15 luni, care a fost extins în anul 2005 la copii din clasaI-a (7 ani).

Dinamica intra-anuală 2011 arată în privinţa rubeolei creşterea exponenţială a cazurilor începând cu august. Cele mai multe cazuri au fost înregistrate în rândul elevilor şistudenţilor astfel că majoritatea cazurilor - 66,6% au fost înregistrate la grupa de vârstăde 15-19 ani, cu o incidenţă de 233,25%000 la genul masculin şi de 150,5%000 lagenul feminin.

Doar un procent de 2,3% din totalul cazurilor de rubeolă a fost vaccinat în antecedente

cu o singură doză de vaccin ROR şi un procent de 0,5% şi cu a doua doză de vaccinROR

În urma focarelor înregistrate în rândul colectivităţilor de elevi, a fost suplimentatnumărul dozelor de vaccin ROR. Până la sfârşitul anului 2011 în focarele de rubeolăexistente au fost administrate 1998 doze ROR.

Deoarece în luna ianuarie 2012 a continuat apariţia cazurilor de rubeolă în zoneleafectate încă din anul 2011 s-a recomandat, prin intermediul direcţiilor de sănătatepublică, informarea populaţiei asupra riscului acestei boli, a modului de transmitere şi amăsurilor de prevenire. S-a recomandat vaccinarea ROR a copiilor şi a personaluluimedical nevaccinat care intră în contact cu posibilele cazuri de rubeolă

Grupuri defavorizate

Potrivit unui studiu din 2010 [10], 45,7% dintre minorii romi, conform declaraţiilor părinţilor, nu efectuaseră toate vaccinările incluse în Programul Naţional de Imunizare.Mai mult de jumătate dintre aceştia nu au efectuat nici unul din vaccinurile obligatorii şigratuite, ceea ce revine la faptul că 25% dintre minorii romi nu primiseră niciun fel devaccin. În cadrul aceleiaşi categorii cu vaccinări incomplete, s-a observat o rată ridicată



de nevaccinare împotriva hepatitei B (37,4%), tetanosului (34,4%), oreionului (30,1%) şirujeolei (29%).

Detalii privind situaţia vaccinării romilor se pot obţine operativ din Analiza de situaţieSEV2011

Autorii studiului considerau că remedierea situaţiei se poate face, printre altele, prin:

a) educaţia continuă a asistenţilor medicali comunitari şi mediatoarelor sanitare lucrând în comunităţile de romi;

b) înfiinţarea de servicii mobile servind obiective prioritare de sănătate publică precum îngrijirea mamă/copil (incluzând servicii de vaccinare;

c) organizarea de campanii IEC, susţinute incluzând elemente de cultură romă, ţintindschimbarea comportamentelor spre un stil de viaţă sănătos, cuprinzând toategeneraţiile dar cu accent pe grupele de vârstă mai mici.

Apelul EURO-OMS cu ocazia SEV 2012

Argumentele EURO-OMS pentru menţinerea acoperirii vaccinale şi acţiunilerecomandate sunt următoarele .

1. Imunizarea salvează vieţi.

2. Imunizarea este un drept fundamental şi o componentă strategică a programelor dereducere a sărăciei. Imunizarea nu constituie numai o intervenţie eficientă pentrureducereariscului de boală şi a decesului, ci poate fi folosită ca o strategie pentru

reducerea inegalităţilor dintre state în furnizarea de asistenţă medicală primară.3. Bolile ce pot fi prevenite prin vaccinare prezintă sunt încă prezente ca probleme desănătate publică.

4. Bolile pot fi controlate şi eliminate. Printr-o largă acoperire vaccinală, incidenţabolilor unor boli infecţioase grave poate scade substanţial. Printr-un efort susţinut, unele dintreacestea pot fi eradicate.

5. Imunizarea este cost-eficientă. Imunizarea constituie una dintre cele mai eficienterealizări din sănătatea publică modernă: costă puţin, dar oferă beneficii mari pentrusănătatea şi calitatea vieţii populaţiei.

6. Copiii depind de sistemele de sănătate care oferă imunizare sigură, eficientă şinecostisitoare. Programele susţinute de imunizare pot asigura fiecărui copil “dreptul lavaccinare la locul şi momentul potrivit "(Project Optimize, 2010 cf. [2[).

7. Fiecare copil trebuie vaccinat. Conceptul de imunizare universală poate inducepărinţilor un sentiment de securitate nejustificat – care-i poate determina să evitevaccinarea. Această percepţie greşită reduce eficacitatea imunizării în comunitate, iar fiecare copil nevaccinat creşte riscul de răspândire a bolii contagioase.



2.6 Concluzii privind campania SEV 2012

România dispune de un program national de imunizare (a se compara de pildă cuschemele de imunizare din Polonia şi Ungaria) acoperind grupurile ţintă în proporţii între95% (Hep B3) şi 99% (BCG) la nivelul anului 2010.

În privinţa majorităţii bolilor adresabile prin vaccinare, situaţia este staţionară sauameliorată în 2010 faţă de 2009 cu excepţia hepatitei A şi a tusei convulsive, care auinregistrat fie o creştere moderată, fie una susţinută insă pe un fond relativ mic decazuri.

Poliomielita este considerată eradicată. Rata de paralizie flască acută nepoliomielitică afost raportată în 2010 – 2011 la 0,01- 1 la 100 000 de locuitori.

Probleme speciale au ridicat rujeola şi rubeola, dintre care situaţia rujeoleireflectăreapariţia acestor boli în regiunea EURO-OMS în 2010 – 2011. În 2011 cazurilede rujeolă confirmate în laborator a crescut cu un ordin de mărime faţă de 2010. În

privinţa rubeolei, numărul cazurilor confirmate în laborator a crescut cu circa 65% în2011 faţă de 2010.

Acoperirea vaccinală necorespunzătoare este înregistrată la comunităţile Roma unde25% dintre minorii romi nu primiseră niciun fel de vaccin in 2009.

Ţintele româneşti pentru campania IEC aferentă SEV 2011 vizează: menţinereanivelului mediu înalt de acoperire vaccinală potrivit schemei naţionale de imunizare;bilanţul măsurilor faţă de reizbucnirile rujeolei/rubeolei în 2011 şi planurile de acţiune inviitor;sporirea încrederii populaţiei privind siguranţa noilor vaccinuri şi creşterea ratei deacceptare;însfarşit un efort IEC susţinut adresat comunităţilor Roma.



Calendarul vaccinărilor

Tabelul A.1.

Sursa: Hotarirea Guvernului RM “privind aprobarea Programului National de Imunizari pentru anii 2011-2015” Nr. 1192 din 23 decembrie 2010

Virsta

efectuariivaccinarii

Imunizarea impotriva

Hepatitei virale

B

Tuberculozei

Poliomielitei

InfectieiHib

Difteriei,tetanosului, tusei

convulsive

Difterieitetanos

ului

Rujeolei,oreionul

ui,rubeolei

Infectiei cu

rotavir us

Infec

pneuco

HepB BCG VPO Hib DTP DT/Td ROR RV P24 ore HepB-02-5zile

BCG-1

2 luni HepB-1

VPO-1 Hib-1 DTP-1 RV-1 PC

4 luni HepB-2

VPO-2 Hib-2 DTP-2 RV-2 PC

6 luni HepB-3 VPO-3 Hib-3 DTP-3 RV-3 PC12 luni ROR-122-24luni

VPO-4 DTP-4

6-7 ani BCG-2 VPO-5 DT ROR-214-15

ani

VPO-6 Td ROR-3

Adultii: La20, 25,30, 35,40, 50si 60ani

Td



BIBLIOGRAFIE

• Asupra situaţiei în România”, Editat de Romani CRISS, Bucureşti, 2010

• Anuar Statistic al României, Bucureşti 2011

• http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0003/84279/SEV_overview_gener

al_2012.pdf

• http://apps.who.int/immunization_monitoring/en/globalsummary/countryprofileresult.cfm

• INSP – CNSCBT. Comunicare personală, martie 2012

• INSP – CNSCBT, Analiza epidemiologică descriptivă a cazurilor de tuse

• INSP – CRSCBT, Buletin informativ lunar nr.,1 ianuarie 2012

•

Intrate în sistemul de supraveghere în anul 2011, Bucureşti 2012• Site-ul EURO-OMS consacrat SEV 2012

• Seven Key Reasons. Why immunization must remain a priority in the WHOEuropean

• Negoescu R, Bălan C, Niţulescu D., Analiza de situaţie SEV 2011, PromoSan-CRSPB

• Wamsiedel M., Jitariu C., Barbu S., Cnab T. - „Sănătate şi Comunitatea romă:

Analiză

IMUNIZARE 3

Documents

Transcript of IMUNIZARE 3