Imunitatea de Jurisdictie a Agentului Diplomatic

8/16/2019 Imunitatea de Jurisdictie a Agentului Diplomatic

http://slidepdf.com/reader/full/imunitatea-de-jurisdictie-a-agentului-diplomatic 1/9



"n principiu s$era jurisdicţiei teritoriale se suprapune cu acea a suveranităţii de stat() deaceea' orice excludere sau limitare a jurisdicţiei teritoriale contravine pre#umţiei desuveranitate' iar această excludere sau limitare nu poate $i presupusă ci tre%uie să $ie explicitmai mult' aceasta excludere sau limitare apare ca o excepţie şi tre%uie deci' să $ie interpretatărestrictiv!

Asemenea restrân eri pot $i $ăcute &n %a#a dreptului internaţional cutumiar' a tratateori &n temeiul principiilor enerale de drept recunoscute de state ! *rincipiul imunităţii estecomun tuturor sistemelor de drept+! "ntr-un proces care s-a &ntins pe parcursul a multor secole'dreptul imunităţilor diplomatice s-a de#voltat din practica sa$e-conduct ,%ilet de li%eră treceindividual care a $ost acordat' ajun ându-se la re ulile dreptului internaţional cutumiar care sau $ormat pe acest temei solid!

.e poate a$irma că &nsăşi a%senţa deci#iilor internaţionale atestă sta%ilitatea re ulilorrelevante ale dreptului internaţional ,ca#urile &n care /urtea Internaţională de 0ustiţie ar $i putut avea oca#ia să se pronunţe asupra anumitor aspecte ale dreptului diplomatic ! Deexemplu cau#a 1orc2 rave ,(345 dintre 1el ia şi .pania a $ost retrasă de la curte prin acordcomun!

(. Imunitatea de jurisdi !ie %ena#' a %ers$na#u#ui di%#$mati

A entul diplomatic este exceptat de la jurisdicţia penală a statului acreditar) ca atare elnu poate $i urmărit &n $aţa instanţelor penale ale statului acreditar şi nici să $ie jenat de vreoautoritate judiciară sau de politia acesteia!

Dacă a entul diplomatic comite o in$racţiune' doctrina şi practica dreptuluiinternaţional sunt de acord' &n pre#ent' că nu poate $i &n nici un ca# urmărit penal' judecat sacondamnat) &ntr-o asemenea situaţie) statul acreditar tre%uie să se limite#e la a atra e atenţi

1 ( "n cau#a 6otus ,(3+5 /urtea Internaţională de 0ustiţie a reţinut că &n limitele dreptuluiinternaţional' titlul statului de 7a exercita jurisdicţia' se %a#ea#ă pe suveranitatea sa8!

2 Diplomatic *rivile es Act din (59 prevedea' &n con$ormitate cu principiul comunităţii că 7 toateacţiunile şi procesele8 &mpotriva unui am%asador tre%uie să $ie 7complemente nule şi neavenite8' ia

/onvenţiei de codi$icare din (3;( i s-a dat e$ect prin Diplomatic *rivile e Act din (3;< careinlocuieşte orice re ulă anterioară!



statului acreditant şi a-i cere rec2emarea sau eventual condamnarea lui' dar nu poate trimite & judecată4!

Unii autori deduc autoritatea de jurisdicţie penală a a entului diplomatic din

inviola%ilitatea personală' a$irmând că cea mai importantă consecinţă a inviola%ilităţiitrimisului ar constitui-o dreptul sau de a $i exceptat de la jurisdicţia statului primitor &nmaterie penală< sau că imunitatea de jurisdicţie penală s-ar proiecta ca un corolar lo ic al principiului inviola%ilităţii personale=!

"n acest sens s-a spus că' deoarece este exceptat de la măsurile de constrân ere directă'ar $i $ără rost să-l trimiţi pe a entul diplomatic &n judecată' atunci când se ştie dinainte căinstanţele locale nu ar $i &n măsură să aplice pedeapsa cuvenită pentru $apta săvârşită; ) e$ectulinviola%ilităţii ar $i acela de a %loca trimiterea &n $aţa instanţei penale şi ar avea ca re#ultatinutilitatea exercitării jurisdicţiei statului acreditar!

"n realitate' imunitatea de jurisdicţie a a entului diplomatic nu constituie câtuşi de puţin unul din e$ectele inviola%ilităţii' o urmare a acesteia' ci un tratament distinct de %ene$iciul inviola%ilităţii' un tratament care $ace super$luă excepţia de inviola%ilitate'deoarece' ne$iind admisă procedura urmăririi penale' nu se pune nici pro%lema aplicăriimăsurilor de constrân ere ,prin arestare' reţinere' etc! !

Instituţia imunităţii de jurisdicţie are $undamentul şi con$i uraţia proprie care nu poatenici măcar su era un asemenea raport de derivaţie din inviola%ilitate! >re%uie o%servat că &vreme ce inviola%ilitatea implică printre altele o%li aţia pentru autorităţile statului acreditar a nu &ntreprinde măsuri de reţinere' arestare sau constrân ere $aţă de a entul diplomatic'imunitatea de jurisdicţie exclude &nsăşi măsura de urmărire penală şi de judecată' deci &nsăşaplicarea procedurii &n %a#a căreia s-ar putea pronunţa o condamnare care ar presupune luarde măsuri privative de li%ertate!

Deci cea care apare a avea un rol complementar este inviola%ilitatea şi nu imunitateade jurisdicţie! Imunitatea de jurisdicţie penală apare ca o re ulă necesară pentru a evitaatin erea adusă li%ertăţii diplomatice prin acţiunea procedurilor penale5' promovată &n mod3 6! /avare' Le droit diplomatique contemporain ' +-eme ed! *aris' (3;<' pa ! +=!

4 1! .en ' A Diplomat’s Handbook of International Law and Practice ' Martinus Nij2o$$' ?a ue' (3;=' pa ! (9;

5 Riccato Monaco' Manuale di diritto internazionale publico ' >orino' U!>!@!>!' (3;9' pa ! 44 !

6 !@! do Nascimento e .ilva' Diplomacy in International Law ' A!B! .Ct2o$$-6eiden' (35+' pa !(+9

7 E/onnell' D!*!' International Law ' Fol! II' 6ondon' @d! .tevens' (3;=' pa ! 35;



constant de uverne şi &n practica tri%unalelor ) ea este de maximă importanţă pentru a entuldiplomatic şi ocupă &n cadrul sistemului de imunităţi' privile ii şi $acilităţi &n loc central!

*otrivit cutumei eneral G recunoscute' imunitatea de la jurisdicţia penală este

completă' şi numai imunitatea de la jurisdicţia civilă este supusă anumitor excepţii! /onvenţiade la Fiena con$irmă acest principiu' iar natura a%solută a acestei imunităţi apare evidentă dincompararea textelor &n care sunt stipulate imunitatea de jurisdicţie penală şi cea civilă!

Imunitatea unui a ent diplomatic de la jurisdicţia penală este recunoscută c2iar şi &nanumite ca#uri extreme' cum ar $i: complotarea &mpotriva securităţii statului acreditar sau amem%rilor uvernului' sau &n ca# de spionaj' când răspunderea &n mod ne&ndoielnic estedovedită! "n ca#ul &n care are loc ridicarea sau renunţarea la imunitate' nu mai există nici uno%stacol pentru ca a entul diplomatic să $ie judecat de către instanţele statului acreditar!

). Imunitatea de jurisdi !ie i*i#' a %ers$na#u#ui di%#$mati

Imunitatea de la jurisdictia civilă a statului acreditar este' &ntr-un anumit sens' privile iul cel mai important de care se %ucură un or an diplomatic datorită numărului marede situaţii &n care a entul diplomatic ar putea $i adus &n $aţa instanţelor locale' &n condiţiil

care această imunitate este necesară pentru a-i permite să-şi &ndeplinească &n mod nestin 2e$uncţiile) imunitatea de la jurisdicţia civilă este su% acest aspect $oarte lar ă!

Re ula imunităţii de la jurisdicţia civilă impune o%li aţia statului acreditar de a nu-şiexercita jurisdicţia &n ca#urile civile &n care a entul diplomatic ar $i ura ca pârât! Nici oacţiune civilă cu privire la datoriile a entului diplomatic nu poate $i intentată &mpotriva lui &$aţa instanţelor civile ale statului acreditar) nu poate $i arestat pentru datorii' iar mo%ilierul'autoturismele şi alte %unuri care-i aparţin nu-i pot $i luate pentru datorii) nu poate $i&mpiedicat să părăsească ţara pentru că nu şi-a plătit datoriile3! /el care vrea să intente#e oacţiune civilă &mpotriva unui a ent diplomatic tre%uie să se adrese#e instanţelor judecătoreşale statului căreia &i aparţine a entul diplomatic' ori să determine intervenţia diplomatică a

uvernului propriu pentru a exercita' ori pentru a transmite plân erea către aceasta din urmă!

8 /a2ier' *2ilipe' Le droit diplomatique contemporain ' II-ieme' @d!' *aris (3;<' pa ! +<<

9 6! ppen2eim' International Law ' t2 ed!' vol!I' pa ! 533



*rincipiul imunităţii de jurisdicţie civilă a $ost de multă vreme consacrat demajoritatea jurisprudenţei tri%unalelor naţionale şi c2iar de anumite convenţii sau acorduriinternaţionale(9!

/aracterul imunităţii de la jurisdicţia civilă este $oarte controversat' opiniile exprimate&n materie $iind di$erite: imunitate de jurisdicţie a%solută ) imunitate de jurisdicţie limitată actele $uncţiunii' imunitate de jurisdicţie a%solută atenuată de unele excepţii ,&n aceste ca#uro%li aţia statului acreditar de a o excepta de la jurisdicţia sa civilă ne$iind a%solută cicomportând anumite excepţii(( !

"n literatură' unii autori au pledat pentru distincţie &ntre ca#ul imunităţii a%solute de jurisdicţie şi ca#ul imunităţii acordate numai &n le atură cu actele săvârşite &n exercitareaatri%uţiilor o$iciale) &n practica unor instanţe' s-a mers cu distincţia până şi la natura actuluio$icial!

Acceptarea uneia sau alteia dintre teorii ar putea la prima vedere să apară ca unnonsens' pentru că imunitatea ca atare se acordă numai &n consideraţie $uncţiei o$iciale' ast$eca o comparare a situaţiilor n-ar avea relevanţă! /u toate acestea' ipote#ele sunt distincte' su%raportul conţinutului a cate oriilor de persoane pe care le vi#ea#ă şi a duratei lor! "n primaipote#ă este vor%a de o imunitate de jurisdicţie a%solută' scoaterea de su% jurisdicţia statuluiacreditar o$erind atât pentru actele o$iciale cât şi pentru cele care nu au un asemenea caracter,de natură privată &n cea de-a doua ipote#ă este vor%a de o imunitate relativă' parţială şi$unctională' limitată la actele $uncţiei!

Imunitatea de jurisdicţie cu privire la actele săvârşite &n exercitarea atri%uţiilor o$iciadin prima ipote#ă este implicită şi apare ca o consecinţă dedusă din imunitatea de jurisdicţiea%solută) cea din a doua ipote#ă este expresă' directă şi speci$ic intitulată! "n ceea ce priveştesu%stanţa lor imunitatea de jurisdicţie a%solută este o cate orie care evocă neaplicarea doar a jurisdicţiei statului primitor' &n vreme ce &n ca#ul imunităţii cu privire la actele &ndeplinite exercitarea &ndatoririlor o$iciale' persoana respectivă se %ucură nu numai de imunitatea de l procedurile instanţelor' ci şi de la o%li aţiile prevă#ute de dreptul statului primitor ,exceptareatât de la jurisdicţie' cât şi de la le e !

10 6! /avare' op!cit!' pa ! +;' BestlaHe' *rivate International 6a ' 5 t2 ed!' (3+=' pa ! +;;-+ 9

11 M! iuliano a$irma că principiul care este descris ca o imunitate a%soluta şi nelimitată a

repre#entantului diplomatic de la jurisdicţia civilă nu există şi nici nu a existat &n dreptul internaţiona,op!cit!' pa ! 4



Deşi imunitatea de jurisdicţie durea#ă' &n pincipiu atât timp cât şi a entul diplomaticocupă postul său şi &ncetea#ă odată cu plecarea lui' imunitatea &n le atură cu actele o$icialeeste supusă la o asemenea limitare &n timp!

*rin urmare' pre#intă interes să se sta%ilească dacă un act a $ost &ndeplinit &nexercitarea $uncţiilor o$iciale' pentru că' numai &n acest ca#' instanţei statului acreditar nu-imai revine calitatea de a se ocupa de o cau#ă ! @xistă &nsă o serie de di$icultăţi atât &n ceea priveşte modul &n care s-ar cuveni administrată dovada cu privire la caracterul o$icial alactului' cât şi &n ceea ce priveşte &ntinderea imunităţii acordate!

Distincţia &ntre actele &ndeplinite &n exercitarea $uncţiilor şi cele săvârşite &n calita privată este &n practică reu de $ăcut! .e pune pro%lema cine ar urma să decidă dacă un acteste o$icial sau privat) dacă misiunea ar $i cea care ar tre%ui s-o $acă' există riscul ca a entulsă $ie acoperit &n toate ca#urile) dacă această sarcină ar reveni tri%unalelor' s-ar putea ajunla a%u#uri!

"n ceea ce priveşte practica statelor şi deci#iile instanţelor naţionale re ula exceptăriide la jurisdicţia civilă a repre#entanţilor diplomatici străini pare să se %a#e#e pe aplicarea şi punerea &n vi oare a re ulilor de drept internaţional) dar &n multe ţări' aceste re uli au $ost puse pe o %a#ă statuară' prin le ile pe care le-au edictat sau convenţiile pe care le-au &nc2eia

Această imunitate de jurisdicţie civilă G care nu $ace distrincţia &ntre actele o$iciale şcele private G a $ost recunoscută şi &n lucrările Naţiunilor Unite &n materie de codi$icare adreptului internaţional(+' de Institutul de drept internaţional &n ( 3= şi de acelaşi institut &n(3+3 ' &n *roiectul de la ?arvard 6a .c2ool' precum şi prin /onvenţia de la ?arvard din(3+ privind $uncţionarii pu%lici !

"n ceea ce priveşte /onvenţia de la Fiena' art!4( prevede: 8J!el se %ucură deasemenea de imunitate de la juridicţia sa civilă şi administrativă8(4!

Din punctul de vedere al cate orilor de persoane care %ene$icia#ă de imunitate de jurisdicţie civila' /onvenţia este vă#ută ca o soluţie de compromis' %a#ată pe o di$erenţiere pronunţată &ntre persoanele privile iate ,cate oriile de personal calitatea de mem%ru al$amiliei cetăţeni ai statului acreditant' etc !

+. Imunitatea de e,e utare a %ers$na#u#ui di%#$mati

12 Annuaire de la Commission du droit international ' vol! II' (3=;' pa ! (<(' no! =

13 1! .en ' A Diplomat’s Handbook of International Law and Practice ' Martinus Nij2o$$' ?a ue'(3;=' pa ! (+(



1unurile pe care a entul diplomatic le posedă &n numele său' sau &n numele misiunii$iind necesare &ndeplinirii misiunii sale' nu pot $ace o%iectul nici unei măsuri de sec2estrare

judiciară sau administrativă!/2iar dacă un a ent diplomatic ar renunţa la imunitate şi s-ar pune su% jurisdicţia

locală' această renunţare nu este su$icientă pentru a autori#a instanţele sau autorităţileexecutive să procede#e la executarea unei 2otărâri care a $ost dată &mpotriva lui!(<

/a atare' dacă un a ent diplomatic a pierdut &ntr-o acţiune &n care renunţase laimunitatea de jurisdicţie' iar 2otărârea se dă &mpotriva lui' nu pot $i luate măsuri decât dacărenunţă şi la imunitatea de jurisdicţie' tre%uie să existe şi o renunţare separată la imunitatea de

executare(=

!Renunţarea la imunitatea de executare tre%uie să $ie $ăcută &n mod expres &n le atu

cu acţiunea de executare) ast$el instanţele sau autorităţile nu au jurisdicţie asupra pro%lemei!@xistă o du%lă raţiune pentru această soluţie) mai &ntâi procedurile de executare sunt privitemulte ţări ca $iind separate de procesul prin care s-a o%ţinut 2otărârea ce se caută a $i pusă &executare) &n al doilea rând' executarea unei 2otărâri judiciare sau administrative poate a$ectimunităţile unui a ent diplomatic &ntr-o măsură mult mai mare şi &n domenii mult maisensi%ile dacât o acţiune &n justiţie ,inviola%ilitatea persoanei şi a reşedinţei sale sunt ipote#&n care &ndeplinirea &ndatoririlor ce revin ar $i mult mai rav compromise(; !

Această opinie a $ost &n mod consecvent acceptată de instanţele naţionale şi&m%răţişată de /omisia de drept internaţional' $iind &ncorporată &n /onvenţia de la Fiena din(3;(' care &n art! 4+ alin < stipulea#ă că: 7Renunţarea la imunitatea de jurisdicţie pentru oacţiune civilă sau administrativă nu este considerată ca implicând renunţarea la imunitatea privind măsurile de executare a 2otărârii' pentru care este necesară o renunţare distinctă8! *rinaceastă dispo#iţie' s-a sta%ilit clar că renunţarea la imunitatea de jurisdicţie şi renunţarea laimunitatea de executare sunt două lucruri distincte şi nu poate $i dedusă una din alta) &n speţătre%uie o renunţare specială pentru executare &n ca#ul &n care pe %a#a renunţării la imunitade jurisdicţie' s-a dat o 2otărâre a cărei executare se pune!

14 1! .en ' A Diplomat’s Handbook of International Law and Practice ' Martinus Nij2o$$' ?a ue'(3;=' p! (4+)

15 A! Maresca' La missione diplomatica ' Milano (3;5' p!+=9

16 1! .en ' A Diplomat’s Handbook of International Law and Practice ' Martinus Nij2o$$' ?a ue'(3;=' p! (44



/u toate acestea' era reu de susţinut imunitatea de executare cu privire la actele pentru care se admisese execepţia imunităţii de la jurisdicţia civilă! *entru a ţine seama deaceste soluţii' dar şi pentru a &ntări principiul imunităţii &nsăşi &n art! 4( şi 4 se prevede că:8Nu poate $i luată nici o măsură de executare $aţă de a entul diplomatic' &n a$ară de ca#uril prevă#ute la aliniatele a' %' c de la para ra$ul ( din pre#entul articol' şi numai dacă executarea poate avea loc $ară a se aduce o atin ere inviola%ilităţii persoanei sale sau a locuinţei sale8!

-. Renun!area #a imunitate de 'tre %ers$na#u# di%#$mati

Acordarea imunităţii de jurisdicţie corespunde unor necesităţi de netă ăduit şi temeiul

ei este indiscuta%il) nu este &nsă mai puţin adevărat că dând urmare unui imperativ major' caacel al asi urării exercitării $uncţiei' se poate ajun e uneori la inconvenienţe care nu pot $inici ele trecute cu vederea mai ales când acestea ar &m%răca $orma unei stânjeniri aadministrării justiţiei!

*entru a atenua di$icultăţile care pot surveni ca urmare a modului &n care se $oloseşteimunitatea de jurisdicţie' practica a promovat soluţii care se pre#intă $ie su% $orma uneiridicări a imunităţii de jurisdicţie' $ie a renuntării la această imunitate!

-.1. Ridi area imunit '!ii de jurisdi !ie a %ers$na#u#ui di%#$mati

"n ca#ul unei reclamaţii &mpotriva unui a ent diplomatic' procedeul cel mai lesniciosla care adesea se apelea#ă este că persoana &n cau#ă să se adrese#e Ministerului A$acerilor@xterne al statului acreditar care &n ca#ul &n care ăseşte plân erea &ntemeiată' se va adremisiunii diplomatice al cărui mem%ru este acel a ent diplomatic' sau uvernului statului

acreditant &n ca# că plân erea vi#ea#ă pe şe$ul misiunii' &n intenţia de a se ajun e la osoluţionare a plân erii pe cale amia%ilă) &n ca# că aceste demersuri nu dau re#ultate' se poatcere statului acreditant ridicarea imunităţii de la jurisdicţia de care se %ucură a entuldiplomatic!

/ererea de ridicare a imunităţii se adresea#ă Miniserului A$acerilor @xterne al statuluiacreditar' iar statul acreditar ţinând seama de situaţie poate da urmare cererii procedând laridicarea acestui %ene$iciu! dată ridicată imunitatea de jurisdicţie' instanţele locale redevincompetente! De cele mai multe ori' statul acreditant nu re$u#ă să ridice imunitatea unui a ent



diplomatic &n ca#ul &n care este vor%a de o $aptă preva#ută de le ea penală) mani$estă &nreticenţă când este vor%a de o acţiune civilă!

"n literatura de specialitate s-au adus critici &n le ătură cu $aptul că nici /omisia de

drept internaţional şi nici /on$erinţa de la Fiena n-au pus mai mult accentul pe principiul potrivit căruia statele au o%li aţia de a ridica imunitatea a enţilor lor diplomatici atunci cândaceastă măsură nu ar $i de natură să &mpiedice &ndeplinirea $uncţiilor lor !(5

"ntrucât textul &n cau#ă din /onvenţie ,art! 4+ si ( prevedea doar principiul renunţării,K.tatul acreditant poate renunţa la imunitatea de jurisdicţie a a enţilor diplomatici şi a persoanelor care %ene$icia#ă de imunitate &n %a#a art! 458 ' a $ost considerat că nu vine &&ntâmpinarea preocupărilor exprimate' /on$erinţa a apro%at Re#oluţia prin care se $ăcearecomandarea că statul acreditant să renunţe la imunitatea misiunilor diplomatice &n ceea ce priveşte acţiunile civile intentate de persoane &n statul acreditar atunci când o parte $ace $ărăca aceasta să stânjenească &ndeplinirea $uncţiilor misiunii' iar atunci când nu renunţă laimunitate statul acreditant să depună toate e$orturile pentru a o%ţine o soluţionare ec2ita%ilăliti iului! Această re#oluţie nu este considerată satis$ăcătoare pentru că nu constituie decât unde#iderat şi nu lea ă cu nimic statele!

17 /a2ier' *2ilipe' Le droit diplomatique contemporain ' II-ieme' @d!' *aris (3;<' p! +;5

Imunitatea de Jurisdictie a Agentului Diplomatic

Documents

Transcript of Imunitatea de Jurisdictie a Agentului Diplomatic