chemat printr-o revolulie liberalS qi antienglezd, qi este adoptatd o Constitulie.Fiul sdu, Pedro, este proclamat, in 1822, impdrat aI Braziliei, care-gi oblineindependenfa.

In deceniile care urmeazd, Portugalia cunoaqte decenii de stagnareeconomicS, instabilitate politicd (detronlri). in 1910, pe fondul unor conflicteinterne, Portugalia devine republicS.

In primul Rdzboi Mondial, Portugaliaparlicipd aldturi de Antant6.

OIanda

in timpul RevolufieiEranceze gi e Epocii Napoleoniene, firile de Jos suntinvadate de trupele franceze, este creatd Republica Batavd (1795), devenitRegatul Olandei in 1806. in 1813 are loc insurecfia antifrancezd, iar Wilhelm de

Orania-Nassau este procl amat rege.Congresul de la Viena (1814-1815) contopeqte Provinciile Unite qi !6rile

de Jos belgiene intr-un regat unic. (in 1830 se produce separarea, formdndu-seRegatul Belgiei, care devine o monarhie constitulionalS ereditar[ sub Leopold Ide Saxa-Coburg-Gotha I 183 1 - 1 865/).

In secolul al XIX-lea, Olanda este un regat parlamentar constitulional -condus de Wilhelm al ll-lea (1840-1849), c0nd au loc mari transform6ridemocratice; de Wilhelm al III-lea (1849-1899) - se accentueazd dezvoltareacomerciali gi industrial5, este abolitd sclavia in colonii, creqte putereacatolicilor; regina Wilhelmina (1890-1948) se continua denroltareaeconomicd, paralel cuadoptarea unei legislalii sociale avansate.

in timpul Primului R5zboi Mondial este neutrd

Tema

ITALIAin

perioada 1815-1918

tn timpul R.evolufiei Frxrceze, Statul Papal, Regatul Neapole qi alte state

italiene participd la prima coalilie antifrancezd (1793), iar in perioada 1796-1799are loc prima campanie tn ltalia a lui Napoleon Bonaparte - finalizatd princonstituirea unei serii de republici - Republica Transpadand (Lombardia);Republica Cispadand (Modena, Reggio, Bologna, Ferrara), unite apoi inRepublica Cisalpin6; Republica LigurS; guvernul democratic al Veneliei (1797).

Prin Pacea de la Caarnpaoformio (octombrie 1797), Venelia este incredinlxIrAustriei. La Roma kanceziiintemeiazd republica Romand (1798), iar Papa Pius

al Vl-lea este gdzduit ?n Toscana, iar apoi in Franfa. La Neapole, iacobinii

46

intemeiaza Republica Partenope (1799), cdreia ii pune capdt, cu ajutor englez,

Ferdinand al Vl-lea de Bourbon. in uffna ocupdrii Piemontului de cdtre francezi,

Casa de Savoia reocupd Sardinia.in a doua campanie napoleoniand (1800-1801), austriecii sunt invinqi la

Marengo. Are loc reconstituirea unor republici - Republica Cisalpind (din 1802

R.epublica ltaliand); prin Pacea de la Lun6vi1le (1801), Piemontul, Parma qi

Poacenza sunt imcredinlate Fran{ei. Papa igi reia posesiunile (dar nu toate, f6rd

Ferrara, Bologna qi ravenna). Toscana este incredinlatd ducelui de Parma.

in 1805, Republica Itahand este transformatd in Regatul Italiei (ce

cuprindea Venelia gi Istria dela austrieci), iar Napoleon este incoronat la Milanoca rege al Italiei (iar vicerege este Eugen de Beauhamais, fiul sdu vitreg): Ligura

este anex atd direct Franfei; principatele Lucca gi Pombino revin unei surori a

impSratului, Elisain perioada 1806-1809, are loc extinderea autoritilii Franlei asupra

Regatului Neapole (rege sunt Joseph Boanaparte, respectiv Joachim Murat,

vechiul tovardq de arme al lui Napoleon), apoi al Roscanei (1807), , al Romei qi

Statului Papal (1808-1809) q.a.

Doar Sardinia familiei de Savoia gi

au rdmas independente f4d de sistemul

timpul celor O Sutd de ZiIe (rnartie-iuniesd coagul eze patriotismul italian.

Prin hotdrdrile Congresului de la Viena (Actul Final din 9reinscdunali vechii suverani in st5tuletele din Peninsula ltalicd.

iunie), sunt

(Inffi c ar e a It ali ei (Risorgimento)Ita\ia a rdmas divizatd gi dominati de puteri strdine pdnS in secolul XIX.

Unificarea peninsulei a fost in cele din urm6 realizatd de doud elemente aparent

opuse - arar4amente politice calculate gi av6ntul revolufionar.

Dupd mai multe secole de slsbiciune,Italia s-a bucurat o vreme de

identitate politicd sub conducerea lui Napoleon Bonaparte. Apoi, dupd cddetea

lui Napoleon in 1814-1815, italienii au fost obligali sd accepte o restaurare

complet5 a vechii ordini. Feninsula a fost imparlitd intre nou.[ state, c5a.ma-i

*ur* parte intr6nd sub protec{ia Austriei, care domina in neod direct qi cele doud

provincii nordice, Lombardia qi Veneto, ale cdror capitale erau ora$ele istorice

Milano gi Venefia.Suprimarea libertSlilor gi dominalia strSini au f6cut ca liberalismul qi

nalionalismul sd, fie elementele debazdin Italia.Rezistenf a a apdrut prima datd in cadrul societililor secrete, cum erau

carbonarii, implicali in rdscoalele din Neapole (1820) gi Piemonte (1821). Insd

acestea, precum qi revoltele ulterioare din 1851, au fost suprimate de fo4ele

Sicilia (unde se refugiaserS Bourbonii)politico-teritorial al lui Napoleon. In1815), J. Murat incearcd, f5rd succes,

47

austriece. Eqecurile societililor secrete au generat eforturi de organizare maidisciplinat6.

Un personaj deosebit de important, care lucra in exil, a fost GiuseppeMazzini (1805-1872), fondatorul miqcarii Tdndra ltalie (1831). Propagandacontinui a Tinerei ltalii a avut o influenld considerabilil, insd rdscoaleie inspiratede aceasta nu au avut mai mult succes dec6t eforturile carbonarilor. PentruMazzini qi alli italieni, momentul oportun a venit in 1848 - anul revoluliiloreuropene. Tulbur5rile incepuserd sE se accentueze in Italia incd din 1846, c6ndun papi relativ liberal, Pius al IX-lea, a redus cenzura qi a introdus c6teva

reforme in statele papale, unele dintre cele mai prost guvernate qi inapoiateregiuni ale Peninsulei. O intervenlie austriacd nepotrivit6 in Ferrara, in nord-est,a kitat qi mai mult opinia publicd italiand, iar la inceputul anului 1848 agitaliarevolulionarilor i-a determinat pe majoritatea conducitorilor italieni s[recunoasc6 constituliile.

Austria fiind ocupatd cu tulbulirile revolulionare din Viena, locuitoriiLombardiei qi Veneliei s-au rdsculat in martie 1848. Opinia public6 dinPiemonte, unul dintre cele mai puternice state italiene, l-a ficut pe regele CarolAlbert sd treacd de p;av1sa revolufionarilor. Pentru un timp pdrea cE Piemonte vadeclanqa o migcare pentru pace qi independenla tuturor italienilor.

Dar in 1848-1849, austriecii qi-au revenit gi au infrdnt armata dinPiemonte: Carol Albert a fost nevoit s5 abdice in favoarea fiului s6u, VictorEmanuel. intre timp, papaplecase de la Roma, unde a fost intemeiatd RepublicaRoman6, cu Mazzini printre conducdtori. insd gi aceasta a fost suprimatd de

trupele frarrceze trimise de Ludovic-Napoleon Bonaparte, care incerca s6-qi

ionSolideze puterea gi dorea s5 cuterease6 opinia eatolicd din Franla. in cele dinurrna, in august 7849, dup[ ce au ocupat Lombardia, austriecii au zdrobitRepublica Venefiand gi au pus eapdt revolufieiitaliene.

Dup6 aceste evenimente, libertSlile italienilor au fost suprimate din nou.Doar Piemonte a rdmas un stat constitulional cu un parlament reprezentat de

grupurile instdrite ale comunitdlii.Un remarcabil conducator politic, contele Camillo Cavour (1810-1861) a

devenit prim-ministru gi gi-a inceput mandatul de creator principal al unitEliiitaliene.

Cavour a facut multe pentru transformarea regiunii Piemonte intr-un stat

liberal modern. El a recunoscut cE italienii nu erau destul de puternici pentru a-ialunga pe austrieci. De aceea a incercat sa imbundtdleascdpozilia internalionalda statului Piemonte, trimildnd un detaqament piemontez sd lupte alaturi de

Anglia gi Franla in Rdzboiul Crimeei.

Rdsplata lui Cavour a venit in 1858, cdnd Ludovic-Napoleon al III-lea al

Franlei a inceput sd fie interesat de cauza italienilor; nutrind o oarecare simpatiefald de ideile nalionaliste, el qi-a propus s6-i alunge pe austrieci din Italia gi sd

oblini victorii in favoarea Franfei. In cadrul unei intdlniri secrete la Plombidres,Napleon gi Cavour au cdztrt de comun acord ca Frarr\a sa lupte alSturi de

48

Piemonte impotriva Austriei. Rdzboiul a tzbucnit in 1859, dar Napoleon nu s-a

descurcat prea bine. Luptele de la Magenta qi Solferino au fost s6ngeroase,

favorizdndu-i doar parlialpe francezi. Napoleon era dornic si facd pace, dupd ce

a reuqit sd ob1in5 doar Lomb ardia, abandon6ndu-qi planurile ambilioase de

unificare a Italiei.insd impulsul revolulionar din Italia nu putea fi suprimat a$a ugor. in nord,

Toscana, Modena, Parma qi Romagna (o parte din statele papale) qi-au respins

conduc[torii qi qi-au manifestat dorinla de unificare cu regiunea Piemonte. Acest

eveniment a avut loc, deqi Cavour a trebuit s6-1 cumpere pe Napoleon al III-leacedAnd Franlei doui regiuni substanliale din Piemonte, Nisa 9i Savoia.

Expedilia celor,,O mie de cdmdqi roqii""Ulterior, in mai 1860, Giuseppe Garibaldi (1807-1882), impreunS cu o

mie de CEmSqi Roqii - o armatb mici de voluntari civili (circa 1. 150) -, an ajuns

in Sicilia. Garibaldi iqi demonstrase deja calitd4ile deosebite de conducator

militar in apararea R.epublicii Romane in 1848. Campania sa din Sicilia qi sudul

Italiei, indreptatd impotriva unui regim corupt, a entuziasmat populalia qi a avut

un maxe succes, duc6nd la cdderea regatului celor DouE Sicilii. Inci de lainceput, Cavour 1-a sprijinit in secret pe Garibaldi. in septembrie 1860, c6nd

liderul revolulionar se indrepta spre nord, Cavour a g6sit motiv de a trimite trupe

impotriva forlelor papale, care au fost infrdnte decisiv. Apoi, cele doub armate

de eliberare s-au unit, complet6nd cucerirea centrului qi sudului Italiei. La 7septembrie 1860, Garibaldi intri in Neapole. Roma, eare, apdratd de trupeie

frantceze, a rdmas sub control papal.La 17 martie 1 861, Victor Emanuel a fost proclamat rege al ltaliei (la U

martie,primul parlament al Italiei, intrunit la Torino, proclam6 regatul); trei lunimai tdrziu, Cavour moare2 dar ideile qale de uqificare qe vqr malertgliza in anii

urmdtori. Carnera voteazd ca Roma sd devind caprtala Italiei; raporturile cu

Biserica sunt reglate dupd formula cavouriani ,,Bisericd liberd in stat liber".Etapa urm[toare a Unificdrii se desfiqoar5 in 1866 (in 1865, capitala se

mutd la Florenla), cdnd ltalia, altei.;d cu Prusia, va participa la rdzboiul contra

Austriei. in urma infr6ngerii acesteia, provincia Veneto revine ltaliei.Ultima etapd a Unificdrii Italiei are loc in i870, cdnd trupele franceze sunt

retrase din Roma, iar aceasta devine, in 1 871, capitala Regatului ltaliei.

Regi qi prim-ministri ai ltaliei moderne'

Victor Emmanuel It (1820-1878; rege 186i-1878)Victor Emmam,rel a fost rege a1 Piemontului (practic, succedAndu-l pe

tat51 s5u, Victor Emmanuel I, ca rege al Sardiniei) din 1849. Piernontul era un

stat constitulional, iar guvernul era condus de contele Camillo Cavour (181C

1861; prim-ministru al Piemontutui 1852-1861; al Italiei 1861), infEptuitorul

alianlei cu Fran[a care in 1859 i-a inlSturat pe austrieci din Lombardia

Revoluliile din Italia Centrala, o expedilie impotriva regiunilor Napoli qi Sicilia,

condupi de Giuseppe Garibaldi (1807-1882), gi stabilirea trupelor piemontezein

49

statele papale au creat un regat al Italiei (1861). Alian[a Italiei cu Prusia a ajfiat-o s5 dobdndeasc6 Venefia (1866) qi, in 1870, dupi retragereaprotecliei frarrceze,trupele annate italiene au luat cu asalt Roma.(Jmberto I (t844-1900; rege tS78-I900)

Politica italiand era dorninatd de Agostino Depretis (1813-1887; de trei oriprim-ministru intre 187 6 gi 1887) qi Francesco Crispi ( 1 8 19- 190 1 ; prim-ministru1887-1891, 1893-1896). Politica imperialista a lui Crispi din Africa a dus iaumilirea fo4elor militare italiene de c6tre cele etiopiene in bdtillia din 1896 de laAdua. Sf6rqitul anilor 1890 a fost marcat de tulburiri violente qi ciocniri intredreapta gi st6nga. Umberto a fost asasinat de un anarhist.

Victor Emmanuel flf Q869-1947; rege 1900-1946). Sub domnia lui, celmai importantpersonaj politic a fost Giovanni Giolitti (1842-1928), de cinci oriprim-ministru inainte de cel Primul Rdzboi Mondial (perioada de tulburiri). Subguvernarea sa din 1911-79t4, aripa dreapta ce avea s5 fie votat[ s-a extinsconsiderabil qi Italia a invins Turcia gi a ocupat Tripoli (astazi Libia). in 1915,Italia condusd de Antonio Salandra (7853-1931, prim-ministru 19L4-1916) a

intrat in Primul Rizboi Mondial impotriva Austro-Ungariei gi mai tdrzht (1916)impotriva Germaniei.

Re c omanddr i b ib I i o gr afi c e

Guichonnet, Paul, Istoria Italiei- Traducere Si note: Iina Cristea. Prefay,i: Alexandru-Murad Miroruou, Corlnt (col. Microsintery 50), Bucurepti, 2002 /136 pp./ .

Procacci, Giuliano, Istoria italienilor. Cuudnt iruainte Si control Stiinytfc {erbanPapacostea f Tradncere din limha italian,i de Dunzitru Trancd/; Editura Politicd,Bucurepti, 197 5 / 504 pp. /, pp. 27 5-295.

Tema

INDIA, CHINA, JAPONIAIn

perfoada 1815-1918

Indiain zorii epocii modruaq Brdia e divizatd atdt politi c cdt gi religios.Marea Britanie se ?@seqte, treptat, total in India (in 7773, Parlamentul

instituie guvernarea gen*a- asupra teritoriilor Companiei Indiene, al c6ruimonopol este abolit in 1833)-

50

La jumdtatea secolului al XIX-lea (1857-1858), este reprimat5 rdscoala

Sipailor; este desfiin[atd Compania Indiilor, Coroana BritanicE asumdndu-giintreaga suveranitate a Indiei. in 1861, guvemareaacesteia este ?ncredin{atd unuivicerege, asistat de un consiliu legislaiiv qi de unul executiv. in 1,87; , reginaVictoria este proclamatd impSrdteasd a Indiei.

Spre sffirgitul secolului al XIX-lea, are loc infiinlarea PartiduluiCongresului Nalional Indian (cu orientare moderatad), iar in 19A6, a LigiiMusulmane (a nalionaligtilor musulmani). in I9O9 la alegeri, participi in modseparat, hindugii gi musulmanii

ChinaDinastia Ming, apdrutil in urma revoltei nalionale impotriva mongolilor,

domneqte din 1368 pdnd in 1644. Secolul al XV-lea aduce constituirea unuiimperiu cerfir alizat inj urul noii capitale, Pekin.

China se bucurd in acest moment de prosperitate economic[ qi stabilitatepoliticd. Imperiul nu reu$e$te totuqi cd creeze un sistem fiscal satisf[cdtor, gi

ultimii impdra{i aidinastsiei Ming (1368-1644), dominali de fac,tiunile rivale,sunt mult prea neprfiinciogi in fa[a revoltelor antifiscale ce izbucnesc.

Invaziile manciuriene (chemafi ?n ajutor pentru a potolo 5 r[scoal6

lSrdneascS) sunt Ia originea unei noi dinastii, Tsing,in 1644 (pa"e in 1911).impdratul K'ang-Hsi (1661-1722) este cei mai importarfi suveran rnanciurian.Pune capdt rebeliunilor din provincii, ii supune pe mongoli gi tibetani qi

cucereqte Taiwanul. Reformele lui administrative duc la micgorarea rmpozitelor.Imperiul se deschide exteriorului qi stabilegte legituri cu Rusia.

in piima ju*atut. a secolului al XIX-lea, are l,oc primul rdzboi al opiului(1839-1842) impotriva Marii Britanii; prin Tratatul de la Nankin, China trebuiesE deschidi 5 porturi comeflului britanic, cu tafife Breferenliale, gi s6-i cedezeHong Kong. in 1844, concesii a'semdnitoare oblin gi SUA gi Franla.

a .. --In anii '50-'60 are loc o mare riscoal6 antimanciurianS, (a taipinilor),in[bugitd de impdrat prin interven[iaanglo-americanS. in u.ma celui de-al doileardzboi al opiulu, (1856-1860), Franla, Marea Britanie qi Rusia oblin noi piefecomerciale gi un statut privilegiat pentru cet5lenii lor stabilili aici-

Spre sffi4itul secolului, interesele Marilor Puteri acaparcazil noi pozilii peseama Chinei. In 1884-1885, ?n urma unei confiunt6ri cu Franla, China renunlila protectoratul asupra regiunii Annam; in urma rdzboiului (189+1895) chino-japonez, ea cedeazitaiwanul qi insulele Pescadores qi renunle ft? m*d f,ormal laprotectoratul asupra Coreii; in 1898 - are lac tmpdrlirea Chiruei fn zone de

influenld, ale Germaniei, Rusiei, Fran{ei gi Marii Britanii; pentru cE ssfie exclus[,SUA cere politica ,,uqilor deschise" (respectiv, libertate de rers ln toateporturile). O incercare de modernizare a ldrii intreprinsd de fupIrat este

intreruptd de impdrdteasa-vdduvd.La inceputul secolului al XX-Ia€8ffi0-1901),o miqcare ldrdneasci gi populari antidinastic6 gi nafionalisE {rdascoala,,boxerilor") este crunt reprimatd de un cotp expedilionar comptx din soldafii

51

Marilor Puteri europene (plus SUA). in urma rdzboiului ruso-jap onez (lg}4-1905), Japonia ia locul Rusiei in ceea ce priveqte drepturile asupra Manciuriei.

Spre sffirqitul primului deceniu, miqcarea nalionald pentru democratizareaChinei ia o tot mai mare consistenfd; in 1908, dr. Sun Yat-sen intemeiazd Liga(Jniunii revolu{ionarilor, pe baza celor ,,trei principii ale poporului" -nafionalism, democra[ie, dreptate social6. in 191 1, este proclamatd republica,avdndu-l ca lider provizoriu pe Sun Yat-sen; in anul urmitor, abdicd ultimulimpdrat, Pu Yi, dr. Sun Yat-sen cedeazd,pregedinfia republicii generalului Yuan$ih Kai gi intemeiazd" un nou partid - Kuomintangul (Partidul Nalional alPoporului). Urmeazd o perioad6 de lupte civile (intre ,,seniorii r6zboiului"), incondiliile in care, in 1915, Japonia impune guvernului de la Bejing tratatul celor,,2 1 de- solicitiri", ce march eazd pier derea suveranitilii chineze.

in 1918, dr. Sun Yat-sen formeazd.,la Canton, un guvern nalionalist inopozilie cu cel de la Beijing. Prin Tratatul de la Versailles (1919), esterecunoscuti preluarea de cdtte Japonia a drepturilor Germaniei asupraconcesiunilor in China.

JaponiaDupd dou6 secole de rdzboaie civile intre qefii de clanuri (daimyo) avizi

de autonomie teritorial[, se deschide in 1603 era Tokugawa; pdnd, in 1868qogunul va fr ales exclusiv din aceastS familie, impdratului rezervdndu-i-se unrol pur decorativ.

Primul qogun dit dinast-ie, Tolaryawa Ieyasu (1603-1616), stabileqtecapitala la Edo, pe amplasamentul actual al oragului Tokyo. Structurile politicepe care le construiegte sunt deosebit de eficiente gi nu dispar decAt o datd curevolulia Meiji (,,givemarea iluminat[", dupi numele aSumat al imp6ratuluiMutzuhito 11867-19121 din 1867). impdratului Si nobilimii imperiale li serezervd un rol in primul rdnd ceremonial; Supunerea nobilimii feudale asigurdqogunului autoritate asupra intregului arhipelag. in 1639 este interzis6 striinilorintrarea in Japonia (primii europeni ce debarcb aici sunt porfughezii), in 1542-1543).gi a japonezilor sE o pirdseascd.

In epoca Tokugava se defrnitiveazd sistemul politic al Japonieitradifionale {se va men,tine pdnd in 1868); gogunului i se supuneau circa 250 demari seniori {daimyo), stdpdni ereditari ai marilor domenii qi at lSranilorrespectivi; smrurraii (c6teva sute de mii) formau clasa militarE" fiind singurii careaveau dreptr:I de a purta afine.

In c{*s &u5 secole de autoizolare (1639-1854), au loc, totuqi, progreseeconomice- fo agricultur6 (sporegte produclia de orez), industrie casnic5, creqtepopulalia, S#$I de urbanizare; cregte num5rul samurailor firi stdp6n) ceea ceva furniza kpiratului Mutsuhito un prelios suport social atunci c6nd vadeclanq4 ?E E858, acliunea de modernizare a Japoniei.

52

in 1853 - aparilia escadrei navale comerciale nord-americane, comandat6de contraamiralul Perryr, in ruda portului japonez Uraga reclamd, deschiderea

!5rii Occidentului. Prin Tratatul de la Kanagawa (1854), semnat de qogunulIesada (cu toati opozilia daimyoilor), porturile Shimoda qi Hakodate suntdeschse pentru navele SUA; tratate analoage vor fi semnate qi cu MareaBritanie, Fran[a, Rusia gi Olanda. in 1867-1868, ultimul gogun din familiaTokugawa iqi pred[ func]ia qi puterile in mdinile irnpdratului Mutsuhito (1852-l9l2; impirat din 1867).

Era ,,Meiji" (guvemare ,,luminatd", ,,conducere ilustr[") (1868-7912; era

,,Taisho" : 19 12-1926).Este perioada, fertild, de fructuoasi operd de modernizare a Japoniei -

marii feudali renunld la pdm6nturi, este organizat un guvern qi un sistem deimpozitare centralizat; incepe un regim parlamentar (1885); promulgarea uneiConstitulii (1889) (dupi modelul german); rdzboiul victorios impotriva Chinei(1894-1895); revinirea tratatelor umilitoare cu puterile occidentale (1899),victoriosul rdzboi impotriva Rusiei (1904-1905). Institu{ia imperiald rimAne de

necontestat.

in Primul Rdzboi Mondial, Japonia participdde partea Antantei gi ocup6bazeie geffnane din China; in 1915, ea ia de Ia China Shantungul gi oblineinshirierea pe 99 de ani a zonei Port Arthur, precum qi dreptul de investifii gi

explordri miniere Mongolia gi Manciuria.Prin Tratatul de la Versailles (1919), Japonia obline insulele Carolile,

Marshali. Mariane gi recunoagterea oropriilor poziltiin China.

Imperialismul japonez

Obiectivele modernizdrii par sdfifost qtinse tn l9I4: suveranitatea, prinabolirea tratatelor inegale (189a-l9l I); securitotea, prin controlul asuprainsulelor Si teritoriilor continentale apropiate; egalitatea cu marile puteri,printr-un tratat de alianld cu Marea Britanie. Dar imperialismul japonez este

integrat celui occidental.El 4i datoreazd primul succes construirii Transsiberianului: Japonia

inclind spre Marea Britanie la negociereo unui w*i tratat comercial (1894).

Rdzboiul sino-japonez a urrnat scurt timp dffi e*eea (august l994-aprilief S95). Tulburdrile din Coreea, expedilia unei mici s'rnate chineze provoacd o

debsrcare japonezd. Japonia ia iniliativa tn conflict: ,respingdnd principiul uneineatralitdli a Coreei care ar fi ldsat sd persiste m,fu fuordinile, cdt Si vestigiileunei suzeranitdli chineze, ea propune un plan de r@rne, apoi il impune.

Se pare cd incearcd mai pulin sd inviryE {hina cdt sd tmpiedice oimixtiune britanicd sau rusd. Prin tratatul de Io ffiimonoseki, japonezii ob\inindependen{ei Coreei, cedarea Taiwan-ului f, a peninsulei Liao-Toung,

53

egalitatea cu occidentalii tn China. La gase zile dupd tncheierea tratatului,Rusia, Franla qi Germania au obligat Japonia sd retrocedeze Liao-Toung: eqecparlial, pe care conducdtorii sdil-au interpretat ca fiind rezultatul unei ambiyiiexcesive datorate victoriei. De aici rezultd prudenla lor atunci cdnd seintensificd presiunea rusd in Manciuria Si tn Coreea, fenomen prin caredeb uteazd /dr dmi! area C hinei.

In 1896, tmpreund cu Rusia, ei se mulyumesc cu o tmpdrlire a i.nfluen{ei tnCoreea. Cdnd ruSii se instaleazd la Port-Arthur (1898), englezii la Wei Hai Wei(ocupat de cdtre japonezi tn 1895), ei se mulyumesc sd oblind neutralitatearegiunii de coastd Fukien, aflatd tn faya Taiwan-ului. Abandoneazd tn mdinileruSilor Manciuria Ei Liao-Toung (prin protocolul Nishi Rosen). Aceeasimoderalie o constatdm Si tn timpul Revoltei Boxerilor /membrii unei societdlisecrete chineze, nalionalistd Si antioccidentald, cere, cu aprobqrea tacitd aimpdrdtesei Ci xi, a tncercat, fncepdnd cu 1895, sd tnldture dominalia strdinilortn China; tn 1900, ei sunt invinsi de cdtre trupele expedilionare europene, iarChina este obligatd sd pldteascd despdgabiri uriase/: Japonia furnizeazd otreime din contingentul internalional, dar ezitd sd se angajeze. i, 1901,consolidatd tn Manciuria (prin realizarea cdii de fier ce unea estul chinez cusudul manciurian), expansiunea rusd se extinde asupra Coreei. Rdzboiul era laorizont. Rivalitatea anglo-rusd procura Japoniei un aliat.

Tratatul din 1902 cu Marea Britanie ti aduce recunoa$terea intereselorsale speciale tn Coreea Si o promisiune de sprtjin, dacd, a{a cum se tntdmplasecu ocazia retroceddrii peninsulei Liao-Toung, Rusia ar -fi format o coalilie.Asocia{iile na{ionaliste au vdzut aici un succes core trebuio exploatat. Dar lto SiInoue au preferat o inlelegere cu Rusia qi, din iunie 1903 pdnd tn ianuarie 1904,Katsura continud sd propund in schimbul Coreei o renegociere a Manciuriei.Yictoria egalilnd-o pe cee din 1895, opinia generald este cd ar trebuiexploatatd.

Tratatul de la Portsmoth (septembrie 1905) aduce o dezamdgire: o dqtdcu libertatea de acliune in Coreea, transferul de drepturi pentru ruSi tn Liao-Toung Si tn sudul Manciuriei nu aduce Japoniei decdt sudul insulei Sahalin Sinici un fel de despdgubire de rdzboi. Dar o noud campanie este imposibild dinpunct de vedere financiar. Militarii cer pacea. in continuare, Japonia tSiconsolideazd pozifiile. Anexeazd Coreeo tn 1910, ob;ine de la China noidrepturi tn Manciuria, schimbd garan{ii cu puterile coloniale din ExtremulOrient (Marea Britanie, Franla gi Rusia). De ce acest imperialism prudent?Este oare o consecin{d aexpansiunii capitatismului? in 1894, comerlul cuCoreea reprezenta 2% din schimburile Japaniei. Aceasta reexporta mdrfurilecumpdrate Si vindea 0,4ok din produsele sale de bumbac. Importa cantitd{i dince in ce mai mari de orez gi de aur (68a/o din metalul cumpdrat, 1867-1890).Illegustorii japonezi se loveau de influenla chinezd. Dupd 1890, aurul coreean afost expediat tn China. Dar nu aceasta afost cauza rdzboiului: dupd tncheiereapdcii, vdnzdrile cdtre China s-au menlinut; Japonia a permis germanilor,

54

Re co m an d dri b i b li ograf ce

ruEilor Si americanilor sd achizilioneze minele. Abia in 1897, cdnd s-a suprimat

bimetalismul, Japonia a devenit din nou principalul cumpdrdtor. La rdndul sdu,

piala chinezd ero importantd pentrufilaturile de bumbac. Exporturile tn aceastd

direclie au fost avute in vedere. Intre altele, China a devenit principalul fumizorde bumbac brut la preluri mici- Dar dacd tratatul de la Shimonosebi re/lecta

exigenlele mediilor de afaceri, abia dupd victorie acestea au devenit mai

energice.Fondat pe mijloace economice care lipseau la tnceputul erei Meiji,

imperialismul a fost reaclia la o sitwalie militard apreciotd ca fiind periculoasd.

intorSi din Europa (1887-1889), Inoue Si Yamagata au insistat asupra

cuceririlor coloniale, tn condiliile in care rivalitatea ruso-britanicd se extindea

tn Coreea, Si asupra pdcii armate. Yamagata a circumscris doud domeniigeografice care priveau independen[a na[ionold: unul, fundamental, format din

arhipeleagul japonez, altul, util, cuprinzdnd Coreea, a cdrei neutralitate se

impunea.(apud Michel Yie, Japonia contemporand. Tradueere

gi prefaf5: Daniela Zaharia, Corint (col-

Microsinteze), Bucureqti, 2003, pp. 55-5 8)

Boivin, Michel, Istoria Indiei. Traducere, ?refati Si ruote: Daniela Zaharia, Codnt (col.

Microsintery), Bucurepi,2003 /152 pp./.(A.utonr1 este Cercetdtor la Centrwl de

Studii asupra lrcdiei ;i Asiei de Sud, I-,ector la Uniuersitatea Saaoia, Edipa prineeps

a apdrotir- 1.996,1a Paris; ttaducerea romAneascl este efecttatl' dupi edi,tia

din anul 20A1.)

Cr:istian, V., Istoria Asiei. Prefa{,i,

Bucurepti,2002 /208 pp./ .

Henshall, K.G., O istorie a lapawrer. De Ia epaca de piattd Ia superputete.Traducere de Alirua Cdrdc, Editura,trtemis, f.1.. /Bucurepttf ,2002 /292 pp./ .

Mitu, Sorin, Istoria Asiei moderne. De Ia marile descopetiri geografice Ia

Primul Rdzboi Moadia.L Cs6nt inainte: Camil Mure{anu, membrw al Academiei

Ro m dn e, Corint (col. Microsiate ry 59), Bucurepti, 2fr03 / 1,9 2 pp. / .

Shouyi, B. (coord.), Scurt uatat deis{of,ie a Chinei. fudactat de Yarug Zhao, Corg

Shudua, Farug Lingui, Zlsu E&*ngti. Tradwcere de $erban Velescw, Editura

Enciclopedicd (col. Bibliotem *wrfu{*pedicd de istorie uniuersalQ, Bucurepti, 1997

/s12 pp.+ th./.

Mibai CEocaru, Corint (col. Microsinteqe 32),

Tema

ST*TELE UNITE

55