- DE LA GEORGE WASHINGTON LA WODROOWWILSON

Adoptar ea C ons titulieiAdunarea Constituant6 din Philadelphia va da o noud Constitulie, careva

transforma SUA dintr-o confederafie in sensul Larg aI termenului, intr-un statfederal (uniune) bine inchegat (1787). Ea dddea pregedintelui o pn[ieputemic5, ca un fel de inlocuitor al monarhului, ales pe o perioadd de timp.Convenlia pentru stabilirea textului Constituliei a avut loc in 1787, laPhiladelphia; au participat 55 de membri reprezentdnd 12 state (cel mai micdintre ele, Rhode Island, nu a delegafi).

Constitulia nord-americand este prima constitulie scrisd din lume.Iniliala awt 7 articole (foarte dense in con{imrt, este adev6rat), addugdndu-se, maiapoi incd 26 de amendamente. Primele 10 amendamente au fost ratificate tn1791: intre ele, amendamentul l (despre libertatea religiei, a cuvAntului, a pre-sei,

libertatea de intrunire qi de petifionare), amendamentul Z (dreptul de a defne gipurta arme), amendamem,tul Z (despre proteclia drepturilor la via[d, libertate giproprietate); urmitoarele 26 au fost ratificate in 1795,1804, 1865 (XI[, descrieabolirea sclaviei), 1868, 1870, 1913, 1919 (despre prohibilie; este abrogat prinamehdamentul XXI, din 1933)1, 1920 (sufragiu pentru femei), 1933, 1951(limitarea la doud mandate a alegerii Preqedintelui), 7961, 7964, 1967, t97l(sufragiu pentru cci oare au implinit 18 ani).

Primul pregedinte este George Washington (1789-1797)George Washington de{ine unul dintre cele mai glorioase titluri pe care le

poate conferi istoria. Et a fost Pdrintele Naliunii sale. Ddrzenio lui din timpulRdzboiului pentru Independen{d a reprezentat liantul coloniilor americone.Sertticiile lui dupd oblinerea victoriei nu aufust cu nimic mai prejos. Fermitatealui Si exemplul oferit tn colitate de cel dintdi PreSedinte a linut fn frdu violenlafacliunilor Si a amdnat schisma naliunii cu gaizeci de ani. Caracterul sfru ;iinfluenla pe can'e a exercitat-o qu anihilat tendi.nla periculoasd a ameriwtilorde a fmbrdyisa cauza englezilor sou a francezilor. $i-a tndeplinit furwgia audemnitate Ei Si-a pus pecetea propriei tnlelepciuni asupro adminis#Sieiprezidenliale. in perioada mandatului sdu s-a organizat guvernul federm|- asfastconsolidatd increderea in nafiune, s-au pus bqzele unei politici ffi;szte.Refuzdnd sd candideze pentru al treilea mandat, el a statornicit o @e inpolitica americand care nu a fost tncdlcatd decdt de preSedintele FrwklinRoosevelt tn timpul celui de-Al Doilea Rdzboi Mondial.

56

Timp de doi ani, Washington a trdit la resedinla sa de la lard, de pePotomac, cdldrind prin plantaliile sale, aSa cum tdnjise de mult s-o facd. Cdndasupra linutului s-au abdtut primele zdpezi, in ultimele zile ale secolului qlWItl-tea, a cdzut lapat. in seara zilei de l4 decembrie 1799, s-a intors cdtremedicul sdu Si a mulTnurot: ,,Doctore, tmi vine greu sd mor, dar nu md tem". Lascurt timp dupd aceea s-a stins din viald. (Winston Churchill)

in doar cdtevadecenii de la fondare, Statele Unite ale Americii s-au extinsintr-un mod uimitor. Sclavia insd ameninfa cu destrdmare tdndra republicfl.

i, 1789, George Washington a devenit primul preSedinte al Statelor(Jnite. George Washington a fost urmat de John Adams (1797-1801), ThomasJefferson (1801-1809), James Madison (1809-1817), James Monroe (1817-1825). G. WashinSon (1732-1799) a fost numit de cdtre Congresul continental,la inceperea ostilitSlilor cu englezii (iunie 1775), comandant al armateiamericane; el a qtiut sI o menlin6 unit6, in ciuda faptului cd era improvizati gi

slab inarmatd, p6nd la intrarea in rdzboi a francezllor. i*, L787 prezideazdConvenlia ConstituSonal6 de la Philadelphia; este ales preqedinte in 1789 qi

reales in 1792; ?n 1796 refuzd, un al treilea mandat; in politica intem6, depisimpatiza pe federaliqti (adic5, suslindtorii unui guvern central putemic), ap5strat o pozilie de echilibru intre aceqtia qi republicani; in politica externd, astabilit principiul neamestecului in treburile europene, aplicdndu-l qi fa,t6 derdzb o aiele Franlei revolu{ionare.

Republica nou formatl era o uniune de 13 state, foste colonii britanice.Fiecare dintre acestea a renunlat la o parte din puteri in favoarea guvemuluifederal (central), coadnu6nd insa s6.$i desf6qoare propriile afaceri qi s6.giformuleze propn'ile tegi. tn ciuda existenlei unei Constitulii scrise, argumenteleprivitoare la limita drepturilor federale gi a statelor aveau sd, afecteze permanentistoria Statelor Unite.

Partidele politice qi-au fucut in cur6nd aparilia in Statele Unite, reflectdndo varietate de interse ale claselor sociale, economice qi regionale. Totuqi, unfactor constant in viala americand, era tendinla spre democra{ie. ln ciudaopoziliei politicimilor din clasele superioare qi a intereselor constitulionale,pAnE in 1850, aprorye toate statele au devenit democratice. Tofl b5rba{ii albi(ins6 4u ;i femeitre mu negrii) aveau dreptul de a-gi aiege conduc5torii"

in poiitica rurtern5, Statele Unite au r[mas neutre tn r5zboa ele dintreFranla gi Marea Ba'Frrrie, ins5 c6nd unul dintre combatanli iacerca s5-l blochezepe eelalalt, irep+#nd astfel comerful liber a1 navelor americane, situaliadevenea ince# i" frnal, interferenlele britanicilor ?n sistemul navalamerican a dre k:zzboi intre 1812-1814 care, deqi dramatic (britanicii auincendiat oragal Hashington), nu a fost decisiv. Dupi aceste evenimente,disputele anglo-**'+ericane au fost intotdeauna rczolvate prin negocieri. intre

57

timp, Statele Unite porniserd o expansiune aproape irezistibila spre vest qi sud,

coloniqtii extinzdndu-qi teritoriile, copleqindu-i pe indieni, care erau mutali inrezerva!ii.

Fiecare zona nou cuceritd eru organizati intr-un teritoriu controlat deguvemul feederal; apoi, c6nd circumstanfele p5reau favorabile, teritoriuldevenea un stat cu guvernare proprie, cu constitufie proprie, putAndu-se solicitaadmiterea sa in Uniunea Americand.Pdnd in 1821, existau deja24 de state Unitein cadrul Uniunii.

ExpansiuneaEvenimentele din Europa favorizau expansiunea americanE. ir, 1803,

Napoleon, intenliondnd sE cucereascd teritorii mai apropiate, a vdndut Louisiana,care la acea vreme cuprindea o mare suprafalI din centnrl Americii de Nord.Florida a fost ob[inut6 in 1819 de la Spania, dupi lungi ameninldri qi negocieri.in decurs de c6iiva ani, restul impeiiului spaniol in Ameri ca a ieugii sd se

desprindl de sub stapdnirea americand, statele latino-americane de la Mexic laArgentina e6qtig6ndrgi independenfa. Fiind congtient ca unele puteri europenear sprijini restaurarea imperiului, in 1823 pregedintele James Monroe a declaratcd Statele Unite nu vor tolera nici o ihtervenlie sau colonizare europeand pe

continentul american. Acest lucru a devenit celebru sub numele de DoctrinaMonroe qi, degi Statele Unite nu erau probabil capabile sd o aplice atunci,apailia acestor principii a arfiicipat rolul pe care aveau s5-1 aiba in emisferavesticS.

Acest lucru a devenit evident in momentul care colonirytii americani s-aumutat in marea provincie nordlcd a Mexicu_lui, Texas, declar6ndu-l rqpubl!_cd

separatd (1836), zaddrrncind eforturile mexicanilor de a-l reocupa. Apoi" in1845, SUA a anexat Texasul qi a pornit un rdzboi expansionist (184G1848), incare mexicanii au fost infrAnfi gi nevoili sd cedeZe teritorii intinse, inclusiv NewMexico gi California.

Descoperirea zdcdmintelor de aur din California (1848) gi goana dupd aurcare a urmat, au accelerat popularea coastei Pacificului. Formarea de noi teritoriigi state a ridicat problema sclaviei, care se limita doar Ia statele din sud, fiindinsl transmis6 gi in ves! de cdtre sudiqti. P6na la inceprrul anului 1800, opiniaamericand s-a intors impotriva sclaviei, comer,tul cu sclavi din Africa a fostinterzis, ficdndu-se eforturi de a-i trimite pe sclavii elihra,ti tnapoi in Liberia,un stat african subvenlionat de America.

Societd4i diferiteAtitudinea sudiqtilor s-a schimbat ins6 in monrcsaffil tn care sudul qi-a

denroltat o economiebazatd pe cultivarea bumbacului,asfrrei prosperitate pdreasE depind5 de munca la scara largd. Nordul industrial g[. dul agrar au devenitsocietSli foarte diferite, cu atitudini divergente - fdrd de devie, printre altele.

Prima crizd a avut loc c6nd Missouri, stat ce pe#a delinerea de sclavi,a solicitat admiterea in Uniune. Dupd opozilii consider&ile, prin Compromisulde la Missouri din 1820 a fost acceptatd includerea sfatului in Uniune in

58

schimbul unor limite importante ale rdspdndirii sclaviei. Cu toate acestea, inanul 1830 a fost infiinlatd miqcarea abolilionistia in nord. Membrii radicali aiacesteia nu doar s-au agitat impotriva continudrii existenlei sclaviei, dar au gi,

arganizat o ,,cale feratd subterana", ce-i ajuta pe sclavii fugari sd scape qi siajungl in siguranld in Canada. Unii abolilioniqti, tn special John Brown, erauchiar hotdrAli sd foloseascd violenla gi au ?ncercat sE declanqeze o revoltd a

sclavilor in sud.La nivel de dezbatere politicd, problema nu era existenla sclaviei - care

€ra o institutie legald in sud - ci dac[ trebuia sI se permit6 r6sp6ndirea qi

Iegalizarea acesteia gi in alte teritorii. La mijlocul anilor 1850, un adevdratr[zboi civil intre grupdri pro qi contra sclaviei in zona ce avea sd fie cunoscutdsub numele de ,,Kansas-ul ins6ng erat", a intensifi cal dezbaterea qi a dus lacrearea noului Paftid Republican, care era de pdrere cd guvernul federal trebuias5-ryi foloseascS autoritatea pentru ainterzice sclavia ?n toate teritoriile.

in 1860, alegerea republicanutui Abraham Lincoln ca prepedinte a fostat&t de insuportabilS statelor din sud, incdt acestea au hot6rAt sa p6rdseasciuniunea, precipitAn d un rdzboi civil tragic ( 1 861 - 1 865).

Cauzele Rdzboiului CivilCauzele rdzboialui aufost - Si corutinwd sdfie - aprig dezbdtute. In timpul

rdzboiului pulini dintre combatanlii celor doud tabere or .fi negat adevdrulexprimai de Abraham Lincoln tn 1865, conform cdruia ,,caltza rdzboiului afosi,intr-uru fel sau altul, sclavia". in martie 1861, vicepreSedintele confederatA|exander Stephens a subliniat de asemenea importanla sclaviei, considerdnd-ocauzo core a condus statele sudice la desprinderea de (Jniune; tn acest sens, eldeclordnd:

,,Noua Constitulie a eliminat toate tntrebdrile nelinigti.toare referitoare laciurlqta ioasird institilie - institilia sclaiiloi,r africani, aja bumfunclioneazd ea

ls noi - qi statutul corect al oamenilor de culoare tn cadrul civilizaliei noastre.Aceasta a fost cauza imediatd a rupturii Si a revoluliei care are loc acum ...

Ideile dominante impdrtdsite de ... majoritatea oamenilor de stat importanli lavrernea cdnd a fost alcdtuitd vechea Constitu{ie suslineau cd transformarea tn

sclovi a africanilor era o violare a legilor naturii Si cd era o lege greSitd inprincipiu, din punct de la vedere social, nnoral Si politic ... TotuSi, acele ideisr&r; fundamental greSite. Ele se bazau pe prezumlia cd rasele sunt egale.At**.sta era CI greseald ... It{oul nostru guvern se bazeazd exact pe ideil opuse.#w*i sale, furudamemtul sdw se nutresc din ra*rele sdevdr cd ornwl negru nueate egalul omului alb; cd sclavia, adicd swbordonsreafayd de rasa superiaard,e-*e condilia sa naturald Si morald"

O jumdtate de secol Si mai bine dupd vdzboi, majoritatea istoricilor au*widerat Si ei sclavia drept principala cauzd a izbucnirii rdzboiului. in 1913,

*ks Ford Rhodes, cel mai faimos istoric al rdzboiului civil al timpului sdu, adeclcrat cd ,,in ceeq ce priveSte rdzboiul civil se poate afirma cu certitudine cdsixgura lui cauzd afost sclavia". Dar dupd aceea - qi pdnd tn timpurile noastre

59

- mulli istorici au contrazis cu tdrie acest punct de vedere. PreSedinteleconfederat Jffirson Davis a spus in memoriile sale cd statele sudiste se

despdrliserd de Uniune qi pomiserd rdzboiul nu ca sd apere sclavia, ci pentru acere suveranitate statald. SudiStii, dupd cum q suslinut Davis, s-au luptat numaipentru ,,apdrarea unui drept moStenit, inolienabil...acela de a se retrage dintr-ouniune in care, tn calitate de comunitdli suverqne, intraserd voluntar ...

Existen{a servitu{ii africane nu era tn nici un cez cauza canflictului, ci doar un

incident". Mulli sudiSti ctu qcceptat aceastd explica{ie Si au perceput conflictulca pe un rdzboi al agresiunii nordistilor impotriva drepturilor sudistilor.

In anii '20, mulli istorici considerou con/lictul dintre grupurile de intereseeconomice Si cele de clasd ca principala temd a istoriei. Rdzboiul, tn concepliaunor istorici ,,progresiEti", era o competilie intre agricultura plantaliilor, pe de-o parte, Si capitalismul industrial pe de altd parte. Nu era vorba tn principal deun conflict intre Nord Si Sud: ,,PLr Si simplu, din cauza unor chestiuni legate de

climd, sol Si geografie, a izbucnit o luptd de secesiune", scrie Charles Beard, unistorie progresist de frunte. tn viziunea lui Beard, rdzboiul nu erq un eon/lictintre sclavie Si libertate. Sclavia se tntdmplase sd fie sistemul de muncd folosittn agricultura de pe plantalii, a$a cum munca salariatd s-a tntdmplat sd fiefolositd de sistemul industrializot in statel.e nordiste. Conform pdrerii lui Beard,chestiunile reale care i-au divizat pe inCwstriaqii nordiqti Si pe plantatorii sudistiau fost tarifele, subvenliile de stat pentru transport Si produclie Si vdnzdrilepublice ale terenurilor. Mulli sudisti au fost tncdntali de aceastd interpretareprogresistd datd problemei. Confederalia pdrea cd lupta nu numai pentruprincipiul drepturilor statului Si auloguuerndrii, ci de osemenee, pentruconsetryarea unei civilizalii stabile de tip agrcff confruntate cu ambiliile tot maimari ale oamenilor de afaceri din Nord. Poate cd nu este o coincidenld cdaceastd inierpretaie a afiirit iam ti acielasi timp cu romanul Pe aripilevdntului, unul dintre cele mai mari succese literare Si cinematografice din toatetimpurile. in timpul anilor 70, o altd interpretare, de obicei numitd,,revizionistd", a dominat studiile istoneilor universitari. Revizionistiinegau faptul cd netn[elegerile dintre Nord gi Sud - fie ele qsupra sclaviei saudrepturilor statale, ori vdzute cq un conllict intre industrie Si agriculturd - au

fost cu adevdrat atdt de mari. fn viziunea {ui Avery Craven Si James Randell (ceidoi mari istorici revizioniqti), mai nurner*ase erau lucrurile care uneau celedoud zone decdt cele care le divizau- Stae{e libere Si statele cu proprietari de

sclavi coexistaserd pasnic avdnd aceecgi {onsffiu{ie tncd din 1787. Americaniialbi aveau in comun limba, sistemul juridic, cultura politicd, valorile religioaseqi trecutul. Majoritatea aveeu, de {&ersenea, aceleasi conceplii rasiste,acceptdnd fird nici un dubiu cd A{warnericanii erau inferiori albilor.Majoritatea albilor nordigti erau tot # de convinsi de suprema{ia albilorprecum (aproape toli) conalionatii Is fu sud. in ochii istoricilor revizionisti,diferenlele care separau Nordul de Sd puteau Si trebuiau sd fie armonizatepasnic. Prin urmare, rdzboiul civil nu €ra un conflict irepresibil, a;a cum

60

suslinuserd generaliiie de dinainte, ci ,,conflictul care puteafi reprimat", dupiicum qi-a intitulat Craven una dintre cdrli. Rdzboiul a survenit nu ca urmare aunor netnlelegeri apdrute sponta:n, ci din pricina extremistilor ambelor pdryi -agitatorii aboli;ionisti Si extremistii sudisti - care aldlau emoliile Si ura in

scopurile lor partizane. Pasiunile pe care le stdrneau au iesit din matcd pentrucd politicienilor timpului le lipsea abilitatea de cqre ddduserd dovaddgeneraliile anterioare Si nu au reuSit sd ajungd la un compromis. ,,Dacd s-aralege o expresie sau un cuvdnt care sdfie considerate cauza rdzboiului", spttneRandall, ,,ocele cuvinte nu ar fi sclavie, sau drepturi statale, sau civilizagiideosebite. Ar trebui sdfie un cuvdnt asemdndtor cufanatism (de ambele pdr{i),sau neinlelegere, sau poate politicd". Deznoddmdntul, confurm pdreriirevizionistilor, a fost unul tragic, un rdzboi care nu era necesar, cqre nu a dusla nimic ce nu s- ar fi putut obline prin negocieri. Binetn{eles, orice compromis

ficut in 1861 or fi ldsat sclavia la locul ei. Dar revizioniStii au orgumentat cdsclavia arfi murit oricum, din cauze naturale, tn viitorul apropiat.

Indiferent de aceentele edpdtate de studiile respective tntr-un moment saualtul, istoriografia a parcurs, tn aceastd problemd, un circuit complet, revenindastdzi tn punctul de plecare. Majoritatea istoricilor de azi sunt de ocord cuideea lui Lincoln cd scl-avia era ,,tntr-un fel sau altul" cauza rdzboiului.Drepturile statelor, Scolile progresiste Ei revizioniste sunt acum amor[ite, dacdnu chiar moarte.

Chiar dacd Sudul agrar qi Nordul industrializat aveau interese economicediferite, rdzboiul civil nu se purta pentru tartfe sau bdnci sau din cauzd cdagrarianismul se opunea indurtrialismului. Aceste cltestiuni existau demult mebonomia Amelicii, deseori, pdnd la 1850, generdnd mai multefric{iuni decdt deatwnci incolo. Mai mult decdt atAL afirrnalia cd Sudul agrar se confrunta atNordul urbantzat trebuie ficutd cu rezerye. in 1860, sub 25 la sutd dinfueamericanii din Nord locuiau de fapt tn ,,ordSele" cu mai mult de 2 500 delocuitori. Trebuie spus Si cd rdzboiul nu a fost nici rezultatul unor probleme

false promovate de fanatici. El a izbucnit din cauza unor probleme pro/unde, deduratd, pe care americanii, atdt cei din Nord cdt Si cei din Sud, le considerau ase afla tn inima societdtii si a viitorului lor.

La rdddcina acestui antagoruism se afla sclavia. Sd spui cd ,,daar" sclaviaa divizat lllordul de Sud este echivalent cu a spune cd ,,doar" religia a divizstpopula{ia din lrlanda de Nord. Sclavia era singura institulie pe care nu o aveaqi Norriwl. ASa-numita ,,institulie specificd" definea numai Sudul, marcMfiecare aspect al vie{ii de aici. in 1858, un marcant - Si relativ rnoderat *

politician nordist, senatorul William Sewardde New York, a declarat &sistemele sociale bazate pe ffiurna sclavilor Si pe munce liberd ,,sunt mai w&decdt incongruente - ele sunt incompatibile". Fricliunea dintre ele conduce E*

,,un conflict ireconciliabil tntrefor{ele care se opun qi care rezistd, qi tnseanw7cd Statele (Jnite trebuie sd devind Si vor deveni, mai devreme sau mai tdrzia, fteo na[iune proprietard de sclavi,.fiu o naliune unde munca vafi liberd".

6i

Sclavii erau principala bogdyie a Sudului. Valoarea pe piald a celor 4milioane de sclavi tn 1860 era de 3 miliarde de dolari - mai mult decdt valoareaterenurilor sou a bwmbacului. Munca sclavilor a fdcut posibil ca Sudul sdproducd 75 la sutd tn ierarhia mondiald a producdtorilor de bumbac. Producliade bumbac constituia la acea datd jumdtate din exporturile Statelor Unite. Darsclavia era mai mult decdt un sistem economic, ea era o formd de a men{inecontrolul rasial Si de a menline astfel supremalia albilor. Doar 25 la sutd dintrealbii sudisti erau propnetari de sclavi tn 1860, dar marea majoritate a celorlallierau sus{indtori ai acestei ciudate institulii specifice. Mullifermieri albi aspirausd devind qi ei proprietari de sclavi. Pe de altd porte, se qi temeau de

consecin[ele unei eventwale eliberdri a sclavilor. La jumdtqtea secolului al XX-lea majoritatea proprietorilor de sclavi din Sud vedeau sclavia ca pe un faptpozitiv, pe care tl considerau esenlial pentru pacea, siguranla Si prosperitqteaindeletnicirilor lor.

Dupd 1830, dupd radicalizarea abolilionismului tn Nord, sudiStii au fostprovocali sd apere sclavia. William Ltoyd Garuison, Frederiek Douglass Si ungrup de alli cruciali plini de elocvenld au etichetat sclavia drept un pdcat Si oviolare a principiilor republicane de libertate pe baza cdrora se intemeiaserdStatele Unite. DeSi doar cd{iva nardisti sprijineau de fapt egalitatea raselor,credinla cd sclavia era cevo injust, depdsit Si nerepublican a devenit curentulprincipal al politici nordiste. Mare parte a nordistilor ridicau tn sldvi virtulileunei ideologii q muncii libere. Se pare cd sclavia ii tmpiedica pe albii sdraci Sipe cei pulin mai instdrili sd intre tn competi{ie cu plantatorii stdpdni de sclavi,astfel cd datontd ei se degrada conceptul de muncd Si se bloca mobilitateasociald.

Chestiunea nu erdr a simplei existen[e a sclaviei, ci a expansianii ei, carepolariza intreaga naliune: La mijlocul anilor 1850, urrnou partid politic nordist,Partidul Republican, a luat fiin{d, menit sd pund capdt rdspdndirii sclaviei.Blocarea sclaviei ar.fr dus tn final lo disparilia ei. De acest lucru se Si temeausudistii. Populalia din Nord, ajutatd de imigranli, creStea deja tntr-un ritm multmoi rapid decdt cea din &d. Prin urmere, Ilrordul avea majoritatea tn CameraReprezentanlilor. Noi state libere din vest aveau sd ofere statelor libere o maimare majoritate in Senat. tn ultimd instanld, aceasta ot)ea sdfie o ameninlare laadresa sclaviei" tngrijor@i de ocest dezechilibru demografic dintre Nord ;i Sud,

sudistii au tnceput sd accepte tot mai mult pdrerea conform cdreia suveranitatea

linea de state tnsele Fi & in anumite tmprejurdri secesiunea ar fi putut.fi unproces justificat.

Pentru cea mai rwffe parte a onilor 1850, Sudul a reusit sd pdstrezecontrolul politic ctsupr&Esqedinlie| Congresului Si Curlii Supreme- Aceasta se

tntdmpla pentru cd at&ltii dominau Partidul Democrat. Acest partid q

continuat sd cdstige s*r sprijin considerabil fn Nord, mai ales din parteacatolicilor irlandezi Si gaanani, dar qi din partea fermierilor (deseori de originesudistd) tn statele dtn &{idwest precum lllinois. DeSi preSedin{ii democrali

62

Franklin Pierce (1853-1857) Si James Buchanan (1857-1861) erau din Nord, eiau avut vederi prosudiste. Aceastd - tntrucdtva nefireascd - dominalie politicdsudistd i-a coruvins pe mulli nordisti cd la nivel politic func{iofto o conspiralie aputerii proprietarilor de sclavi, care submina valorile Si instituliile ydrii. La1856, Partidul Republican, hotdrdt sd se opund influenlei proprietarilor desclavi qi expansiunii sclaviei, a devenit cel mai puternic partid din Nord Si areprezentat cele mai multe state nordiste in alegerile prezidenlia{e din 1856. Cutoate acestea, Buchanan a cdstigat alegerile. Mandatul sdu a fost marcat desitualia apdrutd tn zona Kansasului. Vestea despre ostilitdlile core se pot niserdtntre coloniqtii pro- Si anti-sclavie din Kansas s-a rdspdndit, ajungdnd pdnd fnCongres. Evenimentele din Kansas i-au impdrlit pe nordisti $i pe sudisti in doudtabere opuse, cu atdt mai mult cu cdt tn I85B *uilt dr*oirojt din Nord au trecutde partea senatorului Stephen Douglas, pdrdsindu-l pe Buchatwtn.

trn 1859, abolilionistul John Brown, considerat de unii in acea vreme (Si

de mulli al1ii, de qtunci incolo) drept un erou, Si de allii (avdnd o perceplie rnaicoreetd) - un ueigas Si un nebun, a condus un complot speetaculos pentru apune mdna pe arsenalul federal de la Harper's Ferry, Virginia. O datd intrat tnposesia armelor, el a sperat sd stdrneas.cd o reac{ie in lan!, bazald pe rdscoaleale sclavilor tn tot Sudul. Nu s-a ales nimic, insd, de visele sale nebuneqti, iarmaioritatea suslindtorilor lui au fost uciSi. Brown insuSi a fost c*pturat, judecatSi spdnzurat. Dar momentul Harper's Ferry a reuqii sd transmitd unie de Soc tntot Sudul. O revoltd a sclavilor era teama cea mai mare a sudistilor atbi. inconsecin[d, sudiqtii au aj.uns sd creadd cd toyi abolilionistii sunt ca Brown Si,, Republ icanii Negri ".

In 1860, Partidul Democrat, ca toate celelalte instita{ii din America, s-atmpdrlit tn doud, tntre membrii nordiqti Si sudisti. Candidatul pentrw preSedinlieal democra{ilor din l{ord era Stephen Douglas. Democra{ii sudi$ti f-au ales peJohn Breckinridge. Aceasta a ajutat la alegerea candidatului republicanAbraham Lincoln pe cq,re il suslineau toate statele din Nord Doar cdliva sudistil-au ales pe Lincoln. Pentru mulli sudiqti, alegerea lui Lincoln et'a scandaloasd.traptul cd Nordul alesese un preSedinte care considero sclavia ,,o nedreptatemonstruoasd" care trebltie ,,qtearsd de pe faya pdmdntulai" pdrea atdt oameninlare cdt qi un afront adus onoarei Sudului.

Astfel cd tn iqrna anului 1860-1861, Sapte state din Sud au votatdesprinderea de (Jniune. Carolina de Sud a fost prima care E-* desprins, tndecembrie 1860. Mississippi, Florida. Alabama. Georgia, Louisiana gi Texas auurmqt curdnd. Delegalii acestor state s-au fntdlnit in localitotes Montgomery,Alabanta, in februarie 186i, gi au format Confederalia St*elor Americii.Convenlia de Ia Montgomery I-a ales preSedinte tot pe J€&fu*n Davis, unsenator din Mississtppi. TotuSi, opt state sclavagiste din @€n superioard aSudului nff s-au despdrlit de (Jniune imediat. Ele au rdmas *z 4teptarea unuicompromis care sperqu sd menlind (Jniunea, dar nu s-a 4rutut gdsi nici oformuld de acest gen. Lincoln pi republicanii eratl hotrtr&$ sd tmpiedice

63

expansiunea sclavagiei, iar statele confederate erau decise sd se desprindd dinUniune.

Secesiunea nu a insemnat cu necesitate izbucnirea unui rdzboi. Cabinetullui Lincoln ar fi permis ,,surorilor care persistau tn greqeald" sd ,,plece tnpace". Dor majoritatea nordistilor nu doreau sd accepte dezmembraree StatelorUnite. Ei considerau cd tolerarea despdr{irii de (Jniune aveo sd pund capdtmarelui experiment care era guvernul republican. Avea sd creeze un precedentcare ar fi fost invocat de orice minoritate nemullumitd tn viitor. ,,Dacdminoritatea ar^e dreptul sd dizolve guvemul cdnd are chef, penrru cd ti std tncale, attmci s-a sfarSit cu orice guvern, scria un jurnalist din Cincinnati, pdreretmpdrtdsitd de mai multe ziare din Nord.

Chior preSedintele Buchanan considera secesiunea ilegald. Dar dupdnoiembrie 1860, fn calitate de preSedinte ,,nereales" (ame duck) ruu era dispussd se implice tn nici un fel. TotuSi, Lincoln a spus limpede tn discursul sdu de

tnvestiturd, tn martie 1861, cd era hotdrdt sd menlind Uniunea. Prin adoptareapoliticii ,,pasivitdlii desdvdrSite" Lineoln sperq ed pasiunile se ror liniSti, iarunionigtii vor recdstiga influenyd tn partea inferioard a Sudului.

Dar aceastd speranld a murit tncd de la tnceput. Unionigtii autenticiaproape cd dispdruserd din statele confederate. Mai mult decdt atdt, Lincoln s-atrezit confruntat cu o crizd politicd, ceea ce insemna cd timpul nu era de parteasa. Statele secesioniste preluaserd toate institu{iile federale aflate intre grani{elelor. Rdmdseserd doar cdteva forturi sub control federal, cel mai important fiindFort Sumter, a/lat pe o insuld in golful Charleston. Lincoln tnsuSi solicitase sd

nu "ou!f,orimdvara lui 1861, afost neyoie sd se ia omtmite mdsuri din cauzd cdgarnizoana (formatd din B0 de oameni) rdmdsese /drd provizii. Lincoln erahotdrdt sd dprovizioneze Fortul Sumter, Si a fransmis guvernului confederatcore erau intenliile sale. PreSedintele Davis a considerat o jignire ca drapelul(Jniunii sd fluture fn continuare tn golful Charleston. Stdrnit de comentariilesudiqtilor, el a hotdrdt sd suslind suveranitatea confederayilor, tncrezdtor cd oeventuald izbucnire a rdzboiului va for[a stotele sudiste situate tn parteasuperioard sd se oldture Confederayiei. Cdnd o expedilie militard de intervenlies-a apropiat de Charleston, Davis a ordonat generalului Beauregard,comandartul trupelor confederate de la Charleston, sd atace Fort Sumter. Foculde artilerie o tnceput diminea{a la 4,j0 pe data de 12 aprilie. S-a tncheiat 33 de

ore msi tfireiw. in timpul bombardamentului, artileria canfederatd a tras 4 000de obuze, isr tunurile {Jniunii din Sumter au rdspuns cu t 000 de focuri. in moduimitw, wt s-au tnregistrat victime. Fortul fiind sub asediu Si neexistdnd nici osperax.rG # vafi eliberat, maiorul Anderson, comandantul garnizoanei (Jniunii,

s-a pr&t- Faptul cel mai important este cd trupele confederate au deschis

primde_{oc*l.

64

Reac{iile din Nord aufost asemdndtoare cu aceleq stdrnite in America de

vestea atacului japonez de la Pearl Hqrbour, in anul 1941. Nordistii s-au unitcontra confederalilor Si au pornit Ia rdzboi.

Imediat, Lincoln a solicitat trupe acelor state care rdmdseserd in Uniune.Acum trebuia ca statele sudiste din partea superioard sd se hotdrascd. Virginia,Tennessee, Arkansas Si Carolina de Nord, decizdnd cd sclavia era temelia lor,au votat sd se aldture Confederaliei. Decizia Virginiei a fost cruciald, fiind celmai numeros stat deyindtor de sclavi Si cel mai indwstrializat. Mutarea capitaleiconfederate de la Montgomety la Richmond (capitala statului Virginia) tn mai1861 afost o recunoastere a importanlei acordate implicdrii politice Si militarea statului Virginia. in 186l, Lincoln trucd nu promisese sd pund capdt sclaviei,pentru cd el darea pur Si simplu sd pdstreze Uniunea. Statele confederate se

luptau pentru dreptul la autodeterminare. Se poate spune tn consecinld cdnalionalismul ofost cauza imediatd a izbucnirii rdzboiului civil.

In 1861, relativ pu[in nordiqti luptau ca sd pund capdt sclaviei. TotuSi,

selavia fusese aceea care dusese la imposul crucial dintre Nord Si Sud.

Diferendele iscate de chestiLtnea sclaviei au dus la secesiunea statelor sudiste.

DeSi Confederalia suslinea qd justificarea sa ero protejarea drepturilor statului,tn realitate era vorbq de un singur drept - dreptul de a menline sclavia - care adeterminat separarea statelor Confederaliei. Pentru acest drept mulli sudiqtierau dispuqi sd lupte pdnd la moarte.

Adevdrul este cd pulini nordisti doreau sd lupte pentru emanicpareasclavilor; majoritatea insd eraa pregdtili de orice pentru a salva Uniunea.Problema sclavilor tnsemna cd ei trebuiau sd lupte sa salveze Uniunea.

in martie 1865, Abraham Lincoln a oferit o succintd trecere tn revistd aceeo ce el considera a fi cauzele principale ale rdzboiulwi: <O optime dintntreaga populayie b formatd din sClavi de iulddre, cqre nu sunt distribwili pefntreaga suprafayd a Uniunii, ci sunt localizagi in partea sudicd a ei. AceSti

sclavi prezintd pentru unii un interes deosebit gi puternic. Toli Stim cd acestinteres a fost, intr-un fel sau altul, cauza rdzboiului. Intdrirea, perpetuarea Siextinderea acestui interes a fost obiectivul pentra care insurgen[ii ar fi fost tn

stare sd dezmembreze (Jniunea chiar prin intermediul rdzboiului, deSi guvernulle-a spus cd nu au nici un drept sd facd mai muft decdt sd limiteze extindereaacestui fenomen. Nici una dintre pdrli na s-a agteptat ca rdzboiul sd capete

asemenea amploare sau sd dureze atdt de multn-(Alan Farmetr, Rdzbsirx{ Civil American 186l-1865,

Editura Bic All /seria Acces ta istoriel,Bucuregti, 2$S4- pp- 2- 1 1 )

S.U.A dupd Rdzboiul Civil. ,,Reconsfruclia"

65

Rdzboiul Civil a fost urmat de un avdnt economic, SUA devenind cea maimare putere economic6 a lumii. in relaliile intemafionale, influenla american6 aculminat cu o intervenlie decisiv6 in Primtul RSzboi Mondial.

La 14 aprilie 1865, dupa cinci zile de la terminarea Rdzboiului Civil,pregedintele Abraham Lincoln a fost asasinat. Rdm6ne insd indoielnic dacdLincoln ar fi putut evita ciocnirile care au urmat dupd infrdngerea ConfederafieiSudice. Dupd ce li s-a dat permisiunea de a se rcorganiza, statele din Sud au

emis imediat legi de limitare a drepturilor negrilor. Acest lucru i-a iritat in aga

mdsura pe republicanii radicali, in majoritate in Congresul SUA, inc0t acegtia au

impus un nou program - cunoscut sub numele de ,,Reconstruclie" - asupra

Sudului.Programul de ,,Reconstruclie" implica o conducere militard gi

privilegierea temporard a albilor care sprijineau reconstruclia pi a negrilor cdrorali se acordaser6 recent drepturi electorale. Acest program a fost insolit intr-oanumitd mdsur6 de coruplie care a invrljbit populalia albd din Sud; reacliile lorconstdnd in intimiddri freevente ale negrilor gi ale albilor liberali, cea maicelebrd fiind societatea secreti Ku Klux Klan.

Nevoili sd accepte drepturile electorale ale negrilor qi egalitatea nominaldacu aoeqtia, statele din Sud gi-au reluat libertatea de a acliona in anii 1870 qi, inciuda legilor, au descoperit cdi de reinstalare a supremafiei albilor.

Epoca magna[ilorIntre timp, SUA a intrat intr-o perioad6 deavdnt economic fird precedent.

in urmitoarele decenii, zone intinse ale fdrii au fost cultivate, iar bogl\iile loragricore

*#:Tlt: ffi?[r,if'ofl:;a vestul p6na atunci ,,sd1batic,,, iar in anii1890 granila a disp6rut. in anii 1900 populafia a crescuJ la76 milioane, gi s-au

fondat repede mari orage, ium ar fi Chicago. Numarul invenliilor a ciescut -americanii au inventat maqina de scris, telefonul, fonograful, maqina cu motor qi

aeroplanul. in anii 1880 SUA producea mai multe bunuri manufacturate decAt

orice altdgard.

Guvernele federale qi de stat au contribuit la dezvoltarea economici a

SUA, subvenlion6nd construirea unei refele de c6i ferate nalionale gi ced6ndpam6nturi pionierilor, prin LegeaFunciara din t862. insa av6ntul economic dinAmerica se afla in special sub controlul intreprinderilor private. Aceasta a fostepoca magnalilor, prtrrtre care John D. Rockefeller, Andrew Carnegie qi J.P.

Morgan, qi giganticele companii industriale, precum Standard Oil.Epoca de Aur

Deqi magnalii qi marile companii erau intrepnnzdtoare, uneori erau crudeqi lacome. Aceasta a dus la o perioada denumit6 adesea epoca Baronilor tdlhari$i, uneori, cu intenlia de a accentna vulgaritatea, nouveau riche, aceastd

perioadd mai era numita Epoca de Aur. La fel ca in Marea Britanie,industrializarca a provocat multe probleme (s6rdcie, exploatare qi mahalale),

66

intensificate de rapiditatea procesului, dificultatea de a respecta reglement6rilede stat qi coruplia administraliilor locale.

in anii 1890 o pafte din populalia american6 incepe sE se revolte.Fermierii nemullumili au format miezul noului Partid al Poporului, insi poziyiaanti-ordqeneascd a populismului a ingrddit impactul acestuia. Sindicatele nuluau mdsuri impotriva patronilor care erau pregdtili sd puna capdt grevelor, cuajutorul trupelor de stat. Un alt grup exploatat era cel al imigranlilor careveniserd in valuri in SUA. Irlandezii gi germanii care veniserd ?n anii 1840, aufost urmafi, in 1880, de evrei, italieni qi alte nalionalit6li din Europa de Est.Fugind de sdrdcie qi persecufii, ei vedeau in SUA ,,Pdm6ntul de Aur", dar Iainceput au fost pugi la munci ieftine pentru afaceri pi industrie, fiind uneorisupuqi unor condilii chiar mai rele dec6t cele pe care le lisaseri in urmi. Cutoate acestea, in timp, rnilioane de oameni, inclusiv imigranfi au beneficiat deexpansiunea qi prodncfia industrial6 simbolizata de modelul T al lui HenryFord, prima maqind ieftinE, larg accesibil6.

Intre principiilele obiective ale reformatorilor se aflal trusturile - grupuride intreprinderi - care controlau toate industmle qi abuzau de puterea pe care odelineau unele mdsuri anti-monopol qi alte activitSli reformatoare au avut succes

in special de-a lungul campanieilui Theodore Rooseveh, preqedintetre americandin 1901-1909.

Politica externd. ,,The Big Stick"Roosevelt a intensificat rolul cresc6nd al SUA pe scena intemalionali.

Politica sa externd de interven{ie militara qi diplomaticd in America LaLifita fostplastic denumit6 Big stick (a marii b6te) (expresie derivald din speak Low andcarry a big stici{/'vorbeSte tncet, dor adu cu tine Si o bdtd groasd/). inairrte sidevin6 pregediat€, s-& implicat profund in fizboiul americano=Sp&niol din 1898,in urma cdruia SUA a oblinut dominafia in Cuba pi controlul asupra insulelorFilipine, Guam qi Puerto Rico- ?n acelaqi an s-au anexat Insulele Hawai. Tofuqi,o parte a populaliei nu era de acord cu astfel de imperialism de tip european.

Roosevelt a adoptat o pozitlie ferm6 ca preqedinte. Pretinzdnd ca SUAaveau datoria de ,d face ordine" in continentul american, Roosevelt aintervenit in Santo Domingo kr 1905, succesorii sdi procedAnd la fel inNicaragua, Mexic !i Haiti. Roosevelt a acfionat decisiv gi asupra CanaluluiPanama. Cdnd negocierile cu Columbia au intrat in impas, el a incurajat orevoita panameza, a irnpiedicar Ccfumbia sd o inSbuge, iar apoi a infiinfat ozond de canal in Panama couuolat5 de SUA. Deschiderea canalului in 1914 aadus mari beneficii comerfului SUA gi intemalional.O Intervenlie decisiv6

Activitatea diplomati* ?:rsernnati a lui Roosevelt a frcut din SUA oputere respectatS, insd areerfuii nu doreau sd se implice in conflicteleeuropene, rdmdndnd neutrd i* 1914, cdnd a izbucnit Primul Rizboi Mondial.Abia in t917, dupa ce sufomarinele geffinane scufundaser6 cdteva nave

67

americane in incercarea de a-i epuiza pe Aliali, SUA a intrat in r6zboi. Deoareceaceasta insemna ca in cele din urmd aliafii trebuiau si c6gtige, efectul - mai multmoral decdt militar - a fost decisiv.

Preqedintele SUA, Woodrow Wilson, a insistat ca pacea ulterioard sd fiebazatd pe auto-conducere (oamenii si-gi hotdrascd singuri destinele), insS multedintre obiectivele sale au fost zdditmicite. La 8 ianuarie 1918, intr-un discursrostit in fala Congresului el prezirtd programul de pace, ce trebuia s5 stea labaza organizdrii lumii postbelice: libertatea m6rilor, egalitatea condiliilorcomerciale, reduce rea armamentului, aj ustarea pretenliilor coloniale, retragereaGermaniei din Rusia qi din Belgia, retrocedarea c6tre Franla a Alsaciei qi

Lorenei, recunoaqterea aspiraliilor nalionale in Europa Central5 qi de Est,libertate pentru popoarele supuse din Imperiul Otoman, independenfa Poloniei,crearea unei ,,asocialii generale a naliunilor" (Cele ,,14 Puncte"/"FourteenPoints"l).

Dar, planul sdu de a integra SUA in Liga Naliunilor a fost respins deCongres, iar amerieanii au revenit la o politica de ,,izalare".

Preqedin{ii Statelsr Unite1789-t92t

George Washington 1789-1797John Adams 1797-180LThomas Jefferson 1801-1809James Madison 1809- l8l7James Monroe 1817-1825John Quincy Adams 1825-1829

FederalistDemocrat-R.epublicanDemocrat-RepublicaiiDemocrat.-RepublicanDemocrat-Republican

Andrew JacksonMartin Van BurenWilliam H. F{arrisonJohn TylerJames K. PolkZachary TaylorMillard FillmoreFranklin PierceJames Buchanan

1829-18371837-t84118411841-1845t845-t849I 849-1 850I 850-1 8531 853-1 857I 8s7-1861

DemocratDemocratWhieWhigDemocratWhigWhigDemocratDemoerat

68

Abraham Lincoin 1861-1865 Republican

Ancirew Johnson 1865-1869 UniuneaNafionalS

Ulysses S. Grant 1869-1877 RepublicanRutheford B. 1877-1881 RepublicanHayesJames A. 1881 RepublicanGarfieldChester A. 1881-1885 RepublicanArthurGrover 1885-1889 DemocrajClevelandBenjamin 1889-1893 RepublicanHarrisonGrover 1893- 1897 DemocratClevelandWilliam 1897 -1901 RepublicanMcKinleyTheodore 1901-1909 RepublicanRooseveltWilliam H. Taft 1909-1913 RepublicanWoodrow 1973-1921 DemocratWilson

Re co m a ru ddri {rif. fiagrafi ce

Churchili, ffi*sto;:, Istoria Arnericii. Traducere: Anca lina Ionescu, EdituraOdzca*=:ri, Bucurepti, f.a. /2A03 / / 544 pp./.

xxx Consdtr4ia Statelor Unite ale Americii. Traducere ;i note de Conf uniu. dr. ElenaSimina T*nisescu ;i Coruf, uruiu. dr. I\icolae Pauel. Cuudnt inainte de ProJ uniu. dr.

Ioan Muraru. Posfa!,i de Prof, uniu. dn Mibai Corustantinescu, F.difrxa ALL Beck (col.Consilatyiile statelor lurui), Bucurepti,2002 /96 pp./.

Jenkins, Philip, O istorie a Statelor Unite. Traducere de Mihai Stoica, EditumArtemis, Bucurepti, 2002 /286 pp./.

R6mond, Ren6, Istoria Statelor Unite ale Americi. Traducere: Traian Fin/esut.

Cuudnt inainte ;i note: Bogdan Antoniu, Cotint / col. Microsintery 2/, Bucurepti,199e /1,s2 pp./.

Tindall, G.8., Shi, D.E., America. O istoile narativd. Truducdtori: Margareta

Boacd, Mihaela Dumitrescu, Ceorgeta l\ichfor, Hoia Popescu, George Potra, DeliaRiqdokscw vol. I-III, Editura Enciclopedic5, (col. Biblioteca enciclopedicd de

istoie uniuersald), Bucurepti, 1,996 /1,.096 pp./ .

Tema

PRIMUT RAZBOI MONDIAL(1914,-1918)

Numit pe vremea sa ,.marele rdzboi", Primul R[zboi Mondial a produsdistrugeri imense qi a cerut un sacrificiu uman de neinctripuit. La incheierea sa,

imperii intregi se aflau in ruine, iar condiliile de pace impuse au dus la eonflicteistorice viitoare.

Cauzele Primului Rdzboi Mondial trebuie cdutate in secolul al XIX=lea,c6nd din statele mici ce aparlineau inainte unor !dri, s-au format state noi. Celemai insemnate din noile state nafionale, ca Germania qi kalia, incercau s5-piint5reascd pozigiile cu toate mijloacele posibile, fagi de Rusia, Franfa, MareaBritanie, Imperiul Austro-Ungar, din centrul Europei qi Imperiul Otoman, aflatin decddere. f,5ri mici, ca Belgia, nu au fEcut fa!5 gi s-au declarat neutre.

Rivali qi duqmaniPdni in I9I4, Marile Puteri s-au concentrat in doul alianle opuse. Pe o

parte a baricadei se aflau Puterile Centrale, in frunte cu Germania qi ImperiulAustro-Uagx. La inceput qi Italia se afla de aceasf6 parte, dar cu trecerea

timpului legdturile s-au r[cit, insd s-au intS.rit relaliile dc apropiere cu Bulgaria qi

cu Turcia.De partea cealaltd se aflau Franla gi Rusia, Marea Britanie nefiind

angajatlin totalitate tn acest conflict, fiind simpatizryr*rl lor.Punctele tari qi slabe ale organizarii sociale, potitice qi militare ale lSriior

aliate au avut un rol esenlial in desfrq'orarea confli,stelor ulterioare. Germania

devenise cea mai mare putere militara a Europei- Tendinfa ei de a sparge

supremalia nava16, a Marii Britanii a produs tensiuni mari intre cele ciou6 15ri.Imperiul Austro-Ungar caracterizat de nemulfumirea gi de agitalianalionalitdfilor, finute cu greu intr-un tot unitar. Marea Britanie, industrializatl,cu mult inaintea celorlalte state, domina un imperiu colonial. Forfa sa de apdrarenu se baza numai pe armata sa profesionist[ de militari, ci in primul r6nd peexcelenta marini militard. Rusia in schimb era cu mult depSgita de celelalte 16ri?n privinla industriei ,si a tehnicii militare, dar in eaz de rdzboi ea putea mobilizamilioane de oameni. Franla suferea incd datorite infrengerii gi despdgubirilorimpuse in urma rdzboiului franco-prusac din l B70-lB7l.

Rizboiul a izbucnit insd in Europa de Est, in Balcani, unde ,,ChestiuneaOrientalS" - ?mpdrlirea teritoriului, in Peninsula Balcanicd, st[p6nit de ImperiulOtoman * a marcat istoria secolelor XVIII-XIX. in 1908, Imperiul Austro-Ungarocupa Bosnia-Herfegovina. Aceast6 mdsura i-a iritat in mod profund a$rt pesdrbii localnici, cdt qi Regatul Sdrb. Aiiatul tradiiional al Serbiei, Rusia, aprotestat, dar nu era pregdtit pentru acordarea unui ajutor militar. Situalia dinregiune era supertensionat5; cdnd in 28 iunie 1914 studentul nalionalist s6rbGavrilo Princip l-a asasinat pe moqtenitorul tronului austriac FranzFerdinand$i pe sofia acesfuia.

Izbucnirea rdzboiuluitn urma asasinatului, evenimentele se precipitb. Monarhia acuzd pentru

asasinat Regatul SArb, pe care-l atacd la 28 iulie. Peste doui zile Rusiamobilizeaz6 in ajutorul sdrbilor o armatd, de !,2 milioane de rnilitari. Germaniasomeazd' Rusia sd-qi retragd forlele in24 de ore, ?n caz contrar ii declari rdzboi.Rusia refuzd, ultimatumul qi Ger:mania se fine de promisiune. Franla primegte giea declarfiia de razboi a Germaniei la 3 august, ea fiind aliataRusiei.

Conform planului Schlieffen, al Germaniei, Fran[a trebuia invadat[inainte ca Rusia si fie gata de rdzboi, altfel Germania trebuia sd lupte pe doudfronturi, atdt in Vest cAt gi in Est. Linia fortificatd de pe graniya francezd,se puteaocoli prin Belgia. Dar cum ea se declarase neutr6 qi nu permitea trecerea trupelorgernane pe teritoriul sau, la 4 aagust este invadatd. de Germaria. DeoareceMarea Britanie garanta neutralitatea Belgiei, ea decl ard rdzboi in acee aqi ziGermaniei. Nu trecuserd nici cinci sdptamdni de la atentat gi toatd Enropa se afla.+in rdzboi. In noiembrie intrd inrdzboi qi Turcia de partea Puterilor Centrale.

Rdzboiul de transeeArmata german6, cu un efectiv de 1,5 milioane de oarneni, pdrea de

nestlvilit. I-a infr6nt pe francezi pe toatd lungimea frontului de vest, la 3l augustIa Mons fardmileazi corpul expedilionar britanic, cu un efectiv de doar 70.000de oarneni, in septembrie ins5, in lupta de pe Marna sunt oprili de cdtre francezi.Fiecare dintre p54i1e beligerante se stabilegte pe pozifiile cucerite gi construiegtecdte o tetea de tranqee, care sunt separate intre ele doar de o fhgie ingustd rde

pdmdnt,,,pS"m6ntul nimdnui". Tranqeele se intind pe o lungime de 700 km in

71

nordui Franfei, de la Canalui Mdnecii pdnd in Elvelia. P6na 7a urrnl,,lupta dintrangee de pe frontul de Vest, a durat patru ani. Luptele durau luni intregi, incantl unor ,,mari brege" combatanfii mureau cu zecile de mii intr-o singurd zi.Rezultatul a fost cucerirea unei fbgii de cdfiva metri de pam6nt. P6;rd la sffirgitulrizboiului, pe acest front, nici una dintre pdrlni nu a reu$it o inaintare mai marede 65 km.

Prin atacarea fortdrelei Verdun, de o importanld strategied deosebit[, infebruarie 7916, germanii vroiau si dea Franlei ,,lovitura de gra!ie". Au murit miide soldali din ambele tabere, dar Verdunul a rezistat.

Frontul de EstLupte grele se duceau $i pe frontul de Est. in lupta cu rugii, armata austro-

ungard a sucombat qi germanii au trebuit s5 transfere aici o armatd mai maredec6t cea planifrcatd inilial. Al doilea front, de care se temeau atdt de mult lainceputul razboiului, a devenit o realitate. Dar in l9l4 cu victoriile de laTannenberg $i cele la lacurile Mazuriene, apoi invadarea Poloniei, aflati sub

suveranitatea Rusiei, au dobdndit pe neagteptate mari victorii asupra Rusiei. inacelaqi an, Bulgaria intrd in rdzboi de partea Germaniei qi armata formatl dintrupe bulglregti gi germane ocupd cu rapiditate Serbia. Trupele austriece nu au

avut prea mult succes pe Frontul Balcanic qi cel de Est, dar fald de Italia, care inl9l5 a trecut de partea Antantei, au repurtat o serie de succese. in 1916 gi

Rom4nia a rntrat in rdzboi de parte Antantei, dar germanii, intr-o campaniescurtd gi executatd. impecabil, au invadat o mare parte a ldrli oblindnd o sursd

important6 de !i!ei.Extinderea modiald a rdzboiuluiLa data de 22 august 1915, Japonia declar[ rdzboi Germaniei gi igi

indreaptd atacrtl, impotriva coloniei german-e Tsingtao. AceaSta e cuceritb dupA

11 siptdm6ni, in urrna unei ofensive aliituri de trupe britanice. Navele militaregermane sunt urmbrite prin Oceanul Lrdian, prin sudul Atlanticului qi luptenavale grele se inregistreazd,l6ng6 lnsulele Maldive qi pe lAng6 portul chilianCoronel. Coloniile germane din sud-vestul Africii au fost atacate de forfe sud-africane, iar cele din estul Africi defor{e britanice.

Niciodati nu existase un asemerea rdzboi in istoria mondial6.Pe tot parcursul lui s-au introdus tehnici noi gi invenlii ucigdtoare tot mai

eficiente. Germanii au folosit pentru prima oar6 artilerla grea. Loviturile tunuluidenumit ,,Berta cea Gras6" se auzeau 5i peste Canalul Mdnecii. Cele mai maripierderi au fost cauzate de mitraliere qi de gazele de lupt6. Gazul de 1upt6,

sufocant gi orbitor frcea victime g, din r6ndurile lansatorilor, odatS cuschimbarea direcliei vdntului. Vehi+;oiul de rdzboi britanic - tancul - a fostintrodus in luptd pentru prima oarE fu ofensiva britanicd de pe rAul Somme.Atunci a fost consideratd ,,maqina invingdtoare" a r[zboiului. Ulterior s-a

dovedit cb introducerea lui a fost prematurd, deoarece au fost prea puline

72

exemplare pentru un succes rapid, qi astfel s-a pierdut mult din efectul surpriz[scontat.

Atac din aer.Tofl beligeranfii au utilizat aparatele de zbor nou descoperite, gi pentru

prirna data in istorie a fost bombardat5 qi populalia civil6. Anglia a fost atacat6,

deseori de marile dirijabile Zeppelin. Pilolii noilor avioane biplane, inarma{i cuarmament de infanterie sau doar cu cdrdmizi, duceau in aer o luptd pe viald Si pe

moarte. Cu toat6 dezvoltarea tehnicii militare, conducltorii lSrilor aflate ?n

conflict erau convinqi cI victoria se va obline prin trimiterea pe c6rnpul de luptEa unui numdr imens de oameni.

,,Nimic important pe Frontul de Vest"Comandanfii britanici, in frunte cu generalul Sir Douglas Haig, erau

convingi c[ soarta r6zboiului va fi decis6 prin marile ofensive, cu mari sacrificiiumane gi au combdtut orice alt5 solulie propusd. Excep{ie a frcut doar planul luiSir Winston Churchil - ministrul forlelor navale militare. Churchill era convinscd victoria se putea obline doar prin scoaterea Turciei din rdzboi. tn 1915 marinaregald a intreprins o expedilie spre Marea Neagrd in Dardanele, dar nu a reuqitsd ocupe capitala turc6 Constantinopol- Turcii au respins qi atacurile trupelrbritanice, australiene qi neo-zeelandeze debarcate pe lSrmuriie de l6ng[Gallipoli.

in 1916, ambele pirli aflate in conflagra{ie qi-au mdri+produc{ia industrieirnilitare. in Anglia, Lloyd Qeorge a devenit prim-ministru gi a fost introdusserviciul militar obligatoriu. in Germania, conducerca militar5 s-a concentrat inmdinile generalilor Hindenburg qi Ludendorff. Franla, abia in 1917 qi-a gasit

un conducdtor cu voinfa de de fier, in persoana lui Georges Clemenceau,supranumit qi Tigrul.

Rdzboiul pe mareMbrile, pe toat6 perioada conflagraliei au fost dominate de britanici. in

1916 flota navall, germani a intrat in lupt6 directd cu marina regald. Lilrargd

Peninsula Iutlanda, britanicii au suferit pierderi mai mari, dar au fo\at navelegennane sE se rctragd; acestea au rimas in porturi pend la sf6rqitul rlzboiulrri-Marina regalf a instituit blocada porturilor germane, priv6nd astfel Gerrnania de

aprovtziorTarea cu m[rfuri de import@dvitald.Germanii se preg5teau +t ei sa realizeze o blocad6, lelul lor fiind

scuflundarea cu ajutorul submarinelor a tufuror navelor de transpofi care navigau

spre Marea Britanie. La I mai 1915, un submarin gennan a scufi#attransatlanticul Lusitonia, avdnd la bord 128 de pasageri americani. Cu aseasescufundare devenea foarte probabil[ intrarea SUA. in rdzboi de partea Arrtretei.Pdnd in 1917, gerunanii au renun[atlardzboiul cu submarine, dar l-au reinee4ruC

cu cod ,,scufundabllla observare", o opera[ie a cdrei tirfiA o constituia orice navdce naviga pe apele teritoriale ale Puterilor Antantei. Credeau cd, vor reuqi s5

nat-,

infometeze Anglia, pane ce trupele americane vor fi gata de 1upt5. Au scufundatsute de nave comerciale, pAnE ce Anglia \e-a organizat in convoaie gi le-aescortat cu distrugitoare, cdrara submarinele germane nu le puteau face fala.

in aprilie tgI7, preSedintele american Woodrow Wilson a declaratrdzboi Germaniei. (Primele trupe americane, sub conducerea generalului-maiorPershing, debarc6 in Europa,Ia 27 iunie 1917 .)

Pe Frontul de Vest continua lupta.Germanii au fost respinqi, dar numai pAnS la linia Hindenburg, bine

fortificatd. La Passchendaele, britanicii s-au impotmolit in mla;tin6. Germaniiau cdqtigat mai multe bitnlii qi pe Frontul de Est, unde bolgevicii, ajunseserd laputere, in urma Revolu,tiei ruse din octombrie 1917.

Cu toate ca armatele germane gi austriece au oblinut o victorie nimicitoareimpolriva^ armatei italiene, cu incetul alialii Germaniei au ajuns la capltulputerilor. Imp5ratul austro-ungar a incercat sd incheie o pace separatd, iar turcii,in urma pierderii Ierusalimului gi Bagdadului au bdtut in retragere. $i soldaliigermani prezentau setrrne de oboseald, cu un msral tot mai scdntt.

Ludendorff a forfat ultima Sansa a victoriei, cdnd la 3 martie 1918 a

incheiat pacea separata cu guvemul sovietic, la Brest-Litovsk, qi astfel a pututtransfera peste un milion de oameni pe Frontul de Vest. Marea ofensivdLudendorff, inceputi la 3lmartie 1918, a respins temporar trupele Antantei inFranfa. Pierderile umane au fost uriage pe ambele pd\i, dar in iulie, o sutd de miide militari arnericani au venit in ajutorul trupelor Antantei.

FinalulPoporul gerunarl era infometat qi realizilnd inevitabilitatea infrAngerii,

armata s-a demoralizat. La 8 august 1918 armatele unite ale Antantei sub

comanda generalului Fqch au intreprins un atac,ldngd Amiens, carg a dus in finela o importanfr bregl Nemlii au fost respinqi pe teritoriul Belgiei, dar au luptatcu ind6rjire, qi la terminarea rdzboiului stap6neau incd teritorii str6ine. inoctombrie s-a destrSmat Imperiul Austro-Ungar. Forlele britanice qi arabe, sub

conducerea lui T.E. Lawrence au ocupat Damascul, iar Portugalia gi Turcia acapitulat. Flota german6 s-a r6sculat, Kaiserul abdici la 9 noiembrie; la berlineste proclamatd rep*lica. (La 31 octombrie 1918 Germania ceruse unarmistifiu, care a intrat in vigoare in data de 11 noiembrie 1918.). La 12

noiembrie este proclamat5 Republica Austria (Carol I renunlase la tron cu o zi?nainte), Ia 14 noiembrie Republica Ceho-Slovacia, la 16 noiembrie RepublicaUngar6

Pierderi uwrdsre

Pierderile unlarle au fost cele mai mari de pAnE atunci - Germania(2.000.000) qi Rusia au avut cele mai grele pierderi (1. 700-000 de oameni),urmate de Franfa {1-350.000, Austro-Ungaria 1.100.000, Marea Britanie(761.000 - de trei ori mai mulli decdt iL al Doilea R6zboi Mondial),Italia

74

(460.000), Imperiul otoman 376.000), Imperiul Britanic (252.00q, S.U.A.(114.000).

La tratativele de pace din l91g-lg2}, puterile invingatoare au impuscondilii aspre invinqiior, mai ales Germaniei Rdzboiul menit si ,,pund capdtoricdrui rdzboi" - luase sffirqit.

Conferin{a de Pace incepe la Paris, in ianuo"rie 1919.Vor fi impuse de c[tre puterile ?nvingdtoare (reprezenta[i de cei patru

,,mari", w. wilson, Lloyd George, G. clemenceau, v.E. ortando) cinci tratate!5rilor invinse - Germaniei (Tratatul de la Versailles, 28 iunie l9I9), Austriei(Tratatul de la Saint-Germain-en-Laye, 10 septembrie 1919), Bulgariei (Neuilly-sur-Seine, 27 noiembrie 1919), Ungariei (Tratatul de la Trianon, 4 iunie 1920),Imperiului Otoman (Tratatul de la Sdvres, 10 august 1920).

75