Importanta Studiilor Pedologice Si de Bonitare Cadastrala a Terenurilor Agricole

7/25/2019 Importanta Studiilor Pedologice Si de Bonitare Cadastrala a Terenurilor Agricole

1/10

IMPORTANTA STUDIILOR PEDOLOGICE SI DE BONITARE

CADASTRALA A TERENURILOR AGRICOLE

INTRODUCERE

Este bunul economic cel mai de pret al oamenilor, iar agricultura este cea mai veche si

mai mare intreprindere de productie.

Problemele actuale ale agriculturii sunt de ordin tehnic, social politic, economic,

juridic. Ele deriva si din modul in care a fost gestionata aceasta ramura economica, deploitica agrara promovata si de legislatia referitoare la acest domeniu.

Cel mai mare neajuns al agriculturii din Romania il constituie faramitarea excesiva a

proprietatii funciare, in exploatatii mici, in medie de 2,2 ha. Aceasta este una din consecintele

aplicarii legilor nr. 1!1""1 si 1#"!1""$, care nu au preva%ut nimic pentru protejarea marilor

investitii tehnice facute in agricultura inainte de 1"" &organi%area teritoriului, sisteme de

irigatii, etc.' si nici sanctiuni pentru cei care le distrug.

Exploatatiile agricole mici, de sub%istenta, limitea%a posibilitatea investitiilor in

mijloace moderne de productie Este vorba, in primul rand, de mecani%area lucrarilor agricole

si refacerea sistemului de irigatie.


2/10

(n alt mare neajuns re%ultat in urma aplicarii legii nr. 1!1""1 il constituie faptul ca

)$* din terenul retrocedat apartine mostenitorilor cu domiciliul la orase, care au alte ocupatii

decat agricultura.

Importanta economicaa pamantului este evidentiata de urmatoarele aspecte+

1 pamantul este sursa cea mai sigura si cea mai importanta de venituri ale

statului

2 este o bogatie limitata, dar care durea%a o vesnicie si care asigura cerintele de

hrana si de locuinta pentru populatie

- este principalul mijloc de productie si obiect al muncii in agricultura si

silvicultura

) este ba%a de amplasare a constructiilor

este sursa de materii prime pentru industria prelucratoare.

Pamantul prin natura sa a constituit in decursul veacurilor obiect al muncii si in

acelasi timp mijloc de productie, diferit de toate celelalte, fiind limitat ca intindere, de

neinlocuit, stabil si indestructibil. /ntrucat nu poate spori dupa dorinta, oamenii l0au

transformat, de timpuriu, intr0un bun propriu a carui valoare a crescut continuu.

Evaluarea pamantului in cadrul economiei de piata este o operatie importanta, intrucat

valoarea lui are pondere in capitalul proprietatii agricole. Ea trebuie sa tina seama ca

terenurile agricole au o multitudine de clasificari, destinatii, categorii. Ca urmare, valoareapamantului este influentata de o serie de factori si cau%e, care dau o tendinta de urcare sau

scadere a acesteia.

Principalii factori care pot influenta mai mult sau mai putin valoarea pamatului sunt+

1 calitatea terenului agricol

2 posibilitatile cresterii valorii prin efectuarea unor lucrari de imbunatatiri

funciare &drenaje, irigatii, fertili%ari'

- avantajele oferite de apropierea de caile de comunicatie, sursele decomunicatie si centrele populate

) gustul si aspiratiile populatiei atrase sau nu de activitatile agricole

forma sub care este exploatat pamantul &personal, in arenda, in parte'

# marimea, organi%area0parcelarea, natura pamantului

$ sistemul de cultura practicat &extensiv0 intensiv'

mana de lucru disponibila in localitate sau in %ona


3/10

onitarea terenurilor agricole repre%inta o actiune complexa de cercetare si de

apreciere cantitativa a principalelor conditii care determina cresterea si rodirea plantelor, de

stabilire a gradului de favorabilitate a acestor conditii pentru fiecare folosinta si cultura.

eoarece capacitatea de productie a terenurilor se modifica sub influenta factorilor naturali,

dar mai ales a interventiei omului, bonitatea trebuie actuali%ata in permanenta.

Prin lucrarile de cartare pedologica si de bonitare cadastrala a solurilor se reali%ea%a

ba%a de date grafice si descriptive necesara pentru inventarierea, clasificarea si evaluarea

resurselor de sol dintr0un spatiu geografic, care poate sa fie repre%entat de o exploatatie

agricola sau de un teritoriu administrativ0cadastral. /nvelisul de soluri este studiat in raport cu

factorii naturali si antropici ce ii determina insusirile si respectiv, fertilitatea naturala, cu

diferite favorabilitati pentru cresterea si de%voltarea fitoceno%elor agrare sau naturale.

Prin reali%area lucrarilor de bonitare a terenurilor agricole se cer re%olvate

urmatoarele probleme+

1. Preci%area capacitatii de productie a terenului pentru diferiteplante de cultura, plantatii pomicole si viticole si pajisti naturale

2. Preci%area celor mai rationale repartitii a culturilor pe teritoriu,

respectiv fundamentarea lucrarilor de %onare si profilare a

productiei agricole

-. 3tabilirea cau%elor care limitea%a capacitatea de productie si

evidentierea lor in vederea diminuarii sau inlaturarii efectelor

negative care limitea%a recoltele

). 4undamentarea masurilor economice pentru evidentierea si

comensurarea rentei funciare diferentiale in vederea preluarii si

redistribuirii acesteia, pentru asigurarea echitatii social0

economice pentru toti lucratorii din agricultura.

CAPITOLUL I

IMPORTANTA STUDIILOR PEDOLOGICE SI DE BONITARE

CADASTRALA

/ntre conditiile materiale, necesare vietii si activitatii oamenilor, un rol hotarator il are

pamantul 0 solul si subsolul 0 el constituind premisa si ba%a materiala a oricarui proces de

productie.

Calitatea sa, de generator inepui%abil de resurse materiale pentru conditia umana,

pamantul si0o afirma in toata deplinatatea prin folosinta agricola unde primordialitatea sa este

cu adevarat unica si de neinlocuit .


4/10

aca pentru alte ramuri ale economiei nationale, cu exceptia industriei extractive,

pamantul joaca un rol secundar, servind doar ca suport si spatiu pentru desfasurarea

activitatii, pentru agricultura pamantul ocupa un loc hotarator in de%voltarea economica de

ansamblu a tarii noastre .

/n pre%ent pamantul repre%inta, unica sursa naturala de producere a alimentelor, fara

de care nu se poate concepe existenta vietii. Este cunoscut faptul ca de%voltarea oricarei

activitati economico0sociale reclama suprafete de teren tot mai mari, concomitent cresc si

cerintele agroalimentare ale populatiei, care nu se pot asigura decat prin intermediul

pamantului .

Ca mijloc de productie si obiect al muncii omenesti, pamantul, respectiv totalitateaconditiilor si factorilor de mediu care se manifesta pe suprafata terestra, este definit printr0o

larga gama de insusiri fi%ice si caracteristici economico0sociale.

Pamantul este o creatie a naturii si doar in mica masura el repre%inta un produs al

muncii omenesti. /ntrucat pamantul la origine este un dar al naturii si nu un re%ultat al muncii

omenesti, el nu are valoare ci numai intrebuintare, putand sa serveasca la obtinerea de bunuri

materiale. 5btinerea acestor bunuri se reali%ea%a numai in procesul muncii, numai in procesul

investirii in productie a unor anumite cantitati de munca vie si materiali%ata. in acest

moment pamantul incetea%a de a mai fi un simplu dar al naturii, devenind tot mai mult un

produs al muncii omenesti.

/n procesul de productie pamantul 6 nu se consuma 6 daca este folosit rational, ci

dimpotriva calitatea lui poate creste. Aceasta particularitate conduce la necesitatea gasirii si

practicarii, in fiecare %ona, a acelor sisteme de agricultura care sa asigure sporirea continua a

potentialului productiv al pamantului.

Pamantul are o capaciate de productie foarte variata. Pe terenurile cu o fertilitate

naturala mai ridicata se vor obtine, comparativ cu terenurile mai slabe, productii mai mari si

respectiv un venit net suplimentar sub forma de renta. iferentierile de fertilitate naturala

existente intre diferitele terenuri in functie de timp si spatiu, nu au un caracter absolut. Ele se

modifica cantitativ si calitativ odata mutatiile intervenite in de%voltarea fortelor de productie,

a tehnologiilor aplicate, dar aceste diferentieri nu dispar, ci se mentin in alte proportii.


5/10

3pre deosebire de majoritatea mijloacelor de productie din agricultura, care au un

caracter mobil, pamantul pre%inta o imobilitate spatiala. Pamantul nu se poate deplasa dintr0

un loc in altul, ceea ce leaga si conditionea%a procesul de productie din agricultura de

existenta unui anumit teritoriu. Caracterul stationar al pamantului, ca principal mijloc de

productie, imprima nu numai o imobilitate a celorlalte mijloace de productie, dar si un anumit

mod de utili%are a diferitelor suprafete de teren. 3e are in vedere necesitatea practicarii unor

asolamente si rotatii, respectiv a unor asemenea succesiuni a culturilor, care sa conduca la

ridicarea calitatii pamantului, a fertilitatii sale economice.

Pamantul, in momentul luarii in cultura, devine teren agricol si dispune de o fertilitate

naturala, 6originala6, care vine de la natura si este determinata de ea. aca se face abstractie

de conditiile climatice, diferenta de fertilitate naturala a terenurilor consta in diferenta de

compo%itie chimica a stratului superior al solului, adica de continutul lor diferit in materie

nutritiva pentru plante. /nsa, doua suprafete de teren care au acelasi continut chimic, deci au

aceeasi fertilitate naturala, produc cantitati diferite de produse agricole datorita faptului ca

materiile nutritive ce pot fi valorificate nemijlocit de plante se gasesc sub forma mai mult sau

mai putin asimilabila. Aceasta este fertilitatea reala, efectiva, necesara de luat in consideratie

in agricultura.

4ertilitatea este deci o insusire dinamica a pamantului agricol, legata indestructibil de

progresul tehnic, de factorii de productie utili%ati in agricultura.

Cresterea generala a fertilitatii solului, datorita imbunatatirilor survenite, duce la o

oarecare egali%are a conditiilor de productivitate pentru unitatile agricole.

Posibilitatile oferite la un moment dat de stiinta agricola permit luarea in cultura a

solurilor slab productive care pot fi exploatate cu cheltuieli la niveluri apropiate solurilorbune. Acest proces nu este intotdeauna liniar. 5 structura optima de culturi, care sunt

adecvate pentru un anumit teren, determina o rentabilitate mai mare decat o structura

nerationala pe un teren de cea mai buna calitate.

Pentru a cunoaste exact potentialul de productie al solurilor s0au efectuat studii

pedologice de bonitare si agrochimice, s0au elaborat harti de favorabilitate pentru principalele

culturi, harti privind re%istenta solului la arat, studii de pretabilitate a solului pentru lucrari de

imbunatatiri funciare.


6/10

7ermenul de 6bonitare a solului in vederea clasificarii pe clase de fertilitate6 apare

pentru prima oara la /.4 8a9er &:ermania' in anul 1;. e atunci va fi folosit mereu si de

alti cercetatori pentru a desemna aceasta complexa lucrare de masurare a puterii de productie

a pamantului.

3i in Romania, de0a lungul timpului, s0au facut studii care sa puna in evidenta

diferenta de fertilitate a terenurilor agricole. Cele mai vechi preocupari sunt legate de

clasificarile terenurilor pentru stabilirea impunerii, adica a birurilor, care erau diferentiate in

raport de calitatea pamantului agricol.

upa anul 1""; cercetarile asupra pamantului Romaniei nu au avut atat obiectiv

practic, cat mai ales stiintific. 5amenii de stiinta romani isi propusesera cunoastereaaprofundata a teritoriului tarii sub toate aspectele. Astfel, in 1"#, :h. 8unteanu08urgoci

publica pentru prima data lista sistematica a solurilor Romaniei, pentru ca in 1"2$, impreuna

cu colaboratorii sai, sa reali%e%e prima harta %onala a solurilor din Romania 8are.

/n perioada interbelica studiile s0au intensificat si s0au extins spre celelalte conditii

naturale care influentau productia agricola+ relieful, hidrologia, clima.

/n 1"--, Amilar


7/10

/n urma cercetarilor intreprinse s0a stabilit ca bonitatea terenurilor sa se faca pe ba%a

unei scari de 101;; puncte, iar cei ) factori pricipali sa primeasca urmatorul punctaj+ solul ;0

; puncte, clima >2; puncte, hidrologia >1 puncte si relieful >1 puncte.

Pe teritoriul Romaniei s0au detaliat in profil teritorial, astfel incat asta%i se cunoaste

capacitatea de productie a fiecarui 7E5 exprimata prin nota medie de bonitate, semnificand

fertilitatea naturala la momentul elaborarii lucrarii.

3cara initiala de 1;; de puncte pentru fiecate categorie de folosinta agricola si cultura

a fost impartita in 1; clase de fertilitate &din 1; in 1; puncte', clasa / repre%entand terenurile

cele mai putin fertile.

=a randul lor clasele de fertilitate au fost impartite in clase de favorabilitate, din 2;

in 2; de puncte+

1 foarte favorabil /, 101;; puncte

2 foarte favorabil //, #101 puncte

- favorabil /, )10#; puncte

) favorabil //, 210); puncte

putin favorabil, 102; puncte.

e%voltarea in productie a progresului tehnic contribuie si la sporirea fertilitatii

solului, iar investitiile care se fac in acest scop determina cresterea notelor de bonitate

naturale, ajungand incet la nivelul notelor de tran%itie si chiar de potentare.

Capacitatea de productie a terenului cuprinde atat fertilitatea solului, cat si modul de

manifestare fata de plante a celorlalti factori de mediu, incepand cu cei atmosferici &lumina,

caldura, precipitatiile', si continuand cu cei geomorfici si hidrologici.

3tudiul pedologic si bonitarea terenurilor agricole este un studiu special, pentru

inventarierea si evaluarea resurselor de sol, pentru inventarierea si delimitarea factorilor

limitativi sau restrictivi ai utili%arii terenurilor pentru productia agricola, cat si pentru

incadrarea terenurilor in clase de calitate dupa nota de bonitate.


8/10

CAPITOLUL II

RESURSELE DE SOLURI DIN TARA NOASTRA

2.1 FONDUL FUNCIAR AL ROMANIEI

Fon!" #!nciareste constituit din totalitatea terenurilor cuprinse intre granitele tarii

indiferent de categoria de folosinta si de proprietar. Conform =egii fondului funciar nr.

1!1""1 67erenurile de orice fel, indiferent de destinatie, de titlu pe ba%a caruia sunt detinute

sau de domeniul public sau privat din care fac parte, constituie fondul funciar al Romaniei 6.

istributia terenurilor din tara noastra, respectiv clasificarea acestora, se poate facedupa mai multe criterii+

1 !pa #orme"e e re"ie#

in suprafata totala a tarii+ -1* repre%inta muntii peste ;; m inaltime, -#* dealuri si

podisuri intre 2;;0;; m si --* campii sub 2; m altitudine

1

!pa #orma e proprietate

/n 4ondul funciar al Romaniei se disting terenuri cu regimuri juridice proprii$

a. proprietate publica ce apartine numai statului si unitatilor administrativ0

teritoriale, suprafetele constituind in ansamblu domeniului public de

interes national sau local

b. proprietate privata detinuta de persoane fi%ice, persoane juridice de drept

privat, precum si de stat sau unitatile administrativ0teritoriale, aceste

ultime categorii constituind domeniul privat al statului.

1 !pa !ti"i%are &e'tinatia( teren!"!i

=egea fondului funciar nr. 1!1""1 clasifica terenurile in cinci 6categorii de terenuri6,

fiecare cu o sfera larga in care sunt incluse mai multe 6categorii de folosinta6 +

a. terenuri cu destinatie agricola (TDA)+ terenuri agricole direct productive


9/10

&arabil, vii, live%i, pepiniere agricole, plantatii de hamei si du%i, fanete, pasuni, sere,

solarii' terenuri cu vegetatie forestiera neincluse in amenajamentele silvice, cele

acoperite cu constructii si instalatii agro%ootehnice, amenajarile piscicole si

imbunatatirile funciare, drumuri tehnologice, depo%ite si platforme terenuri

neproductive ce urmea%a a fi incluse in cadastrul agricol, s.a.m.d

b. terenuri cu destinatia forestiera (TDF)+ terenuri impadurite sau cele care

servesc nevoilor de cultura, productie ori administratie silvica, terenuri destinate

impaduririlor si cele neproductive, stancarii, abrupturi, bolovanisuri, rape, ravene,

torente &daca sunt cuprinse in amenajari silvice'

c. terenuri aflate permanent sub ape (TDH)+ suprafetele acoperite, inpermanenta sau in cea mai mare parte a anului, de ape statatoare &lacuri, balti, marea

teritoriala' sau curgatoare &fluvii, rauri, paraie'. Aceste terenuri, aflate permanent sub

ape, sunt nominali%ate prin albiile minore ale cursurilor de apa, cuvele lacurilor la

nivelul maxim de retentie, fundul apelor maritime interioare si al marii teritoriale.

d. terenuri aflate in intravilan (TDI), aferente localitatilor urbane si rurale, pe

care sunt amplasate constructiile, alte amenajari ale localitatilor, inclusiv terenurile

agricole si forestiere

e. terenuri cu destinatie speciala (TDS)+ terenurile folosite pentru transporturi

&rutiere, feroviare, navale si aeriene cu toate suprafetele aferente', pentru constructii si

instalatii &hidrotehnice, termice, de transport al energiei electrice si ga%elor naturale de

telecomunicatii', in exploatarile miniere si petroliere, pentru nevoile de aparare

precum si plajele, re%ervatiile, monumente ale naturii, ansamblurile si siturile

arheologice, s.a.m.d.

Categoria de folosinta este o caracteristica a terenurilor definita de utili%area lor

concreta. Acest atribut al parcelei, individuali%at printr0un cod, serveste implicit nevoilor

cadastrului general asigurand o inregistrare ordonata a tuturor suprafetelor contribuind la

intocmirea cartii funciare inclusiv la evaluarea terenurilor. Practic, categoriile de folosinta se

impart uneori si in subcategorii necesare la stabilirea masurilor agrotehnice.

Clasificarea actuala a terenurilor din fondul funciar cuprinde 1; categorii de folosinta,


10/10

cu cca. # de sub categorii, fiecare avand un simbol, respectiv cod de identificare+ prima

litera repre%inta categoria de folosinta, iar urmatoarea o subdivi%iune a acesteia.

Ta)e"!" 2.1 $ Fon!" #!nciar !pa mo!" e #o"o'inta *mii +ectare

&3ursa 0 Anuarul 3tatistic al Romaniei, 2;;;'

CATEGORIA An!" 1,,- An!" 1,,An!"

1,,,

Di#erenta

1,,, / 1,,-

SUPRAFATA TOTALA A TARII 2-.0-,1 2-.0-,1 2-.0-,1 AGRICOLA 13.,-1 13.,3 13.- /423

Arabila ".-)1, ".-)1,) ".-,1 >1#,#;

Pasuni -.-#2,# -.);", -.-22, 0-",;

4anete 1.)",- 1.)";, 1.12,; >22,$;

Importanta Studiilor Pedologice Si de Bonitare Cadastrala a Terenurilor Agricole

Documents

Transcript of Importanta Studiilor Pedologice Si de Bonitare Cadastrala a Terenurilor Agricole