IMPORTANTA PADURILOR SI ZONAREA LOR FUNCTIONALA1. Rolul si importanta padurilorPadurile au aparut cu mult inaintea aparitiei omului, dar rolul lor si importanta lor a fost perceput diferit atat in timp cat si in spatiu, in stransa dependenta cu dezvoltarea socio economica si cu restrangerea continua a resurselor forestiere. Rolul padurilor trebuie interpretat evolutiv, la scara geografica si istorica, inegala dezvoltare geografica si istorica a facut si va genera si in viitor ca perceperea rolului si importantei padurilor sa fie diferita. De exemplu, in tarile cu o stare economica prospera sau in cele sarace, in curs de dezvoltare, rolul padurilor nu poate fi la fel perceput.La scara istorica, se poate aprecia ca omul primitiv a gasit in padurile intinse adapost si hrana din belsug. In societatea feudala, mai evoluata, padurile au cedat mari suprafete de teren mai fertile pentru dezvoltarea agriculturii sau crestere animalelor. In perioada dezvoltarii capitaliste, dezvoltarea industriala mai intensa a ridicat pe primul rang utilizarea lemnului, nu numai in scopuri energetice si mestesugaresti, dar pentru nenumarate utilizari industriale. Desi resursele forestiere continua sa se diminueze, cerinte de lemn au continuat sa creasca. Tocmai aceste nevoi la constientizarea rolului si importantei padurilor, la necesitatea dezvoltarii stiintelor silvice pentru a gasii solutii privind acoperirea nevoilor societatii. Rolul si importanta padurilor decurge din cantitatea si valoarea produselor sale pe de o parte si din influentele (serviciile) binefacatoare pe de alta partePRODUSELE PADURIICantitatea si calitatea produselor padurii sunt dependente de natura, starea si structura padurii, precum si de modul de gospodarire adoptat si aplicat. Dezvoltarea economico-sociala a facut ca insusirea padurii de a produce biomasa sa se transforme in produse valorificabile. Acestea se grupeaza in doua mari categorii: produse lemnoase si produse nelemnoase (servicii).Produsele lemnoaseReprezinta principalul produs al padurii iar productia calitativa si cantitativa a padurii cultivate a devenit un obiectiv de prim ordin in gospodarirea durabila si judicioasa a padurii. In prezent, valoarea anuala a lemnului exploatat in paduri depaseste 2% din produsul intern brut la scara mondiala (circa 400 de miliarde USD). Lemnul produs in padure prezinta insusiri diferite este mai valoros decat lemnul produs de arborii existenta in afara masivelor forestiere.Lemnul produs de arbori este utilizat fie ca lemn de foc, in scopuri energetice, fie ca lemn de lucru cu nenumarate utilizari in cele mai diferite ramuri industriale si nu numai. Actualmente se estimeaza ca lemnul are peste 15-20.000 de moduri diferite de utilizare. De asemenea, se estimeaza ca la scara mondiala si zonala consumul de lemn continua sa creasca iar structura consumului se modifica si se diversifica continuu. Astfel, factorii de decizie din interiorul sau din afara sferei gospodaririi padurilor vor avea de gasit solutii privind armonizarea in perspectiva a nevoilor de consum de masa lemnoasa (in continua crestere) cu nivelul resurselor forestiere (a caror tendinta generala este de scadere si nu de crestere cum este imperios necesar) si a nevoilor de producere a unor sortimente tot mai diverse de lemn, care sa poata asigura structura previzibila a consumului pe plan national, in conditiile gospodaririi durabile al resurselor forestiere, a conservarii biodiversitatii si a stabilitatii ecosistemice a padurilor, ca o conditie fundamentala de asigurare a continuitatii productiei diversificate de lemn.Dupa momentul in care se recolteaza lemnul din padure se diferentiaza urmatoarele categorii de produse:-produse lemnoase principale, rezultate din taierile de regenerare;-produse lemnoase secundare, recoltate prin lucrarile de ingrijire a padurii;-produse lemnoase accidentale, recoltate in urma calamitatilor sau a unor defrisari de padure legal aprobate;-produse lemnoase de igiena, rezultate din operatiuni de ameliorare a starii fitosanitare a padurii (extrageri de arbori dezradacinati, rupti, uscati, lancezi, etc.);-alte produse lemnoase (arbori si arbusti ornamentali, rachita, puieti, pomi de craciun, seminte forestiere, ramuri subtiri si craci pentru frunzare, etc.)

Produsele nelemnoaseConstituie o alta sursa de produse a caror importanta este, de asemenea, in continua crestere. La randul lor produsele accesorii se diferentiaza in:-produse vegetale: fructe de padure, seminte forestiere, ciuperci comestibile, plante medicinale si aromatice, rasina, tanante, coaja, iarba, coloranti, gutaperca, etc. Au utilizari din cele mai diverse in industria alimentara, farmaceutica, chimica, pentru hrana animalelor salbatice si domestice, si altele.-produse animale: fauna cinegetica si piscicola din paduri sau din crescatorii specializate gestionate de unitati silvice sau filiale de vanatoare, melci, broaste din apele din paduri, etc.-humusul de padure ca un ingrasamant natural valoros, utilizat in pepiniere silvice, etc.INFLUENTELE BINEFACATOARE ALE PADURII (SERVICIILE)Inca de la aparitia si intinderea lor pe cea mai mare parte a uscatului planetar, padurile au exercitat un rol covarsitor in formarea si conservarea scoartei terestre, in dinamica formarii solului si franarii proceselor erozionale, in modelarea microclimatului din interiorul si din afara padurii si, nu in ultimul rand, in existente, dezvoltare si securitatea social-umana.Inca din paleozioc ecosistemele forestiere au contribuit decisiv in formarea depozitelor de carbuni si a rezervelor petroliere, care constituie si in zilele noastre o importanta sursa energetica fosila. De-a lungul timpului padurile au jucat un rol inestimabil in formarea solurilor forestiere, iar o parte din acestea, in urma despaduririlor, au devenit cele mai fertile soluri pentru agricultura sau alte activitati umane.Rolul fizico-geografic al padurilor se manifesta in variate si complexe moduri, in conservarea formelor de relief si impiedicarea sau diminuarea proceselor erozionale, in ameliorarea continua a fertilitatii solurilor forestiere si din apropierea padurilor, in pastrarea resurselor de apa si echilibru hidrologic, in protejarea unor obiective economice amplasate pe versanti ori in zone expuse actiunii unor factori perturbanti vatamatori (miscari de deflatie, zone aride si septice, alunecari, avalanse, protectia locurilor hidroenergetice si multe altele).

Zonarea functionala a padurilorDin secolul al XVI-lea, n regiunile cu silvicultur dezvoltata, suprafata forestiera a fost mprit n pduri destinate produciei de lemn (pduri de producie) i pduri destinate s ndeplineasc anumite funcii de protecie (pduri de protecie) (Endres, 1922, n Rucreanu, 1967).Astfel de preocupri s-au manifestat, ns mult mai trziu n ara noastr, cu precdere n perioada interbelic, avand ca finalitate adoptareaLegii pentru pdurile de protecie(1935). Pentru a evita greselile de gospodarire s-a trecut la reglementarea prin lege a functiilor padurii, prima reglementare privind zonarea funcional a pdurilor din Romnia. Aceasta reglementares-a realizat prinHotrrea Consiliului de Minitri(H.C.M) nr. 114/1954, bazat pe Criteriile de clasificare funcional a pdurilor elaborate de prof.dr. Ion Popescu-Zeletin n anul 1953. H.C.M-ul respectiv a fost completat prinCodul silvicdin 1962 iOrdinul M.E.Fnr. 3134/1963.Profesorul Viktor Dieterich (1953) a introdus n silvicultur teoria funciilor pdurii, cuprinzandfuncii de producie, funcii de protecie i funcii sociale (Blum, 2004). n prezent, pornind de la clasificarea menionat, care a fost extins i modificat n ultimele decenii, n Europa se consider c pdurile joac urmatoarele funcii:a. ecologice:1.de regularizare a climatului, calitii aerului, sistemelor acvatice, potenialului solului;2.de protecie mpotriva riscurilor naturale i a zgomotului;3.de conservare a biodiversitii;b. economice: de producie (lemn i alte produse lemnoase i nelemnoase), activiti i servicii;c. Sociale: funcii de peisaj, de recreare, educative, culturale i sociale n sens strict (Parlement Europen/European Parliament, 1997; Blum, 2004).Conform normelor tehnice pentru amenajarea pdurilorsi normelor tehnice privind alegerea i aplicarea tratamentelor, pdurile rii sempart astfel:Tab. 5. Zonarea funcional actual a pdurilor Romniei (din xxx, 1999 i SILV1, 2002))GrupaSubgrupa%

I. Pduri cu funcii speciale de protecie1. Pduri de protecie a apelor52,1

2. Pduri de protecie a solului

3. Pduri de protecie climatic

4. Pduri de interes social, cinegetic, agrement

5. Pduri rezervaii tiinifice i monumente ale naturii

II. Pduri de producie i protecie47,9

Se observ c pdurile din grupa I au o pondere mai mare dect a celor din grupa a II-a, acestea dezvoltandu-se n permanen dup 1954.Proporia ridicat a pdurilor din grupa I funcional are urmtoarele justificri (Giurgiu, 2004):majoritatea pdurilor sunt cantonate n regiuni montane i de dealuri, deosebit de vulnerabile la hazarde geomorfologice i hidrologice;cea mai mare parte a resurselor de ap ale Romniei se afl n fondul forestier, ceea ce implic msuri silvice de protecie, ndeosebi a lacurilor de acumulare;majoritatea ariilor protejate se afl, de asemenea, n domeniul forestier, ndeplinind prioritar funcii de conservare a biodiversitii.n legtur cu zonarea funcional prezentat este necesar precizarea c tuturor pdurilor Romniei li s-au stabilit funcii de protecie de diferite tipuri, chiar i n cazul n care arboretele are rolul de producere a lemnului cu diverse utilizri industriale sau de a favoriza cultura intensiv a vnatului.