P

ubli

caţi

a Tem

atică Nr. 2, AN II

Ministerul Agriculturiiși Dezvoltării Rurale

PRINCIPALELE PROVOCĂRI ALE PROIECTELOR

IMPLEMENTATE PRIN PNDR 2007-2013

Textul acestei publicaţii are doar scop informativ și nu implică răspundere juridică.

Informaţii suplimentare despre Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi USR pot fi accesate pe Internet: www.madr.ro; www.rndr.ro

USR: Departamentul Publicaţii, 2014

Copyright fotografii: © shutterstock.com

Fotografie copertă: © shutterstock.com

© RNDR, 2014

Reproducerea textelor este autorizată cu condiţia menţionării sursei.

A brev ier i

P rezent a re

I N T RODUCER E

C e a reprezent at PN DR 2007-2013

DE VOR BĂ CU SPECI A L IȘT II

Pol it ic a A g r ic olă C omu nă ș i PN DR , șa nsa Româ niei la dez volt a re ac c elerat ă

E X PER IE N ȚA PN DR 2007-2013

PN DR 2007-2013 în c i f re

E x per ienț a sol ic it a nț i lor

Gre șel i f rec vente a le benef ic ia r i lor, în ac c e sa re a PN DR 2007-2013

L EC Ț II Î N VĂȚAT E ȘI SOLU Ț II DE Î MBU NĂTĂȚ IR E PE N T RU V II T OR

E x per ienț ă ș i per for ma nț ă pent r u v i i tor

GL OSA R

BIBL IOGR A F IE

2

3

5

6

11

12

15

16

22

28

31

32

38

40

CUPRINS

2 3

ABREVIERI

Mediul rural reprezintă un pion central al dezvoltării economice. Diversificarea activităţilor economice şi îmbunătăţirea calităţii vieţii din zonele rurale este o misiune comună a politicii de dezvoltare rurală a Uniunii Europene şi a politicii de coeziune.

La nivel național, în perioada 2007-2013, sectorul de dezvoltare rurală a fost sprijinit prin implementarea Programului Național de

Dezvoltare Rurală (PNDR). Implementarea PNDR 2007-2013 în România are la bază Planul Naţional Strategic pentru Dezvoltare Rurală, elaborat de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale prin Direcţia Generală Dezvoltare Rurală – Autoritate de Management pentru PNDR.

Pentru dezvoltarea satului românesc, în perioada 2007-2013 au fost accesate prin PNDR fonduri în vederea realizării de exploatații agricole și unități

AFIR

AM-PNDR

ANIF

ANSVSA

APIA

CE

DGDR - AM PNDR

FEADR

GAL

IMM

MADR

OCPI

ONG

PAC

PNDR

REDR

RNDR

UE

USR

Agenţia pentru Finanțarea Investițiilor Rurale

Autoritatea de Management pentru PNDR

Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare

Autoritatea Națională Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor

Agenția de Plăți și Intervenții în Agricultură

Comisia Europeană

Direcția Generală Dezvoltare Rurală – Autoritate de Management pentru PNDR

Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală

Grupul de Acţiune Locală

Întreprinderi mici și mijlocii

Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale

Organizaţie non-guvernamentală

Politica Agricolă Comună

Programul Naţional de Dezvoltare Rurală

Reţeaua Europeană de Dezvoltare Rurală

Reţeaua Naţională de Dezvoltare Rurală

Uniunea Europeană

Unitatea de Sprijin a Reţelei

prezentare

4 5

de procesare, drumuri agricole și forestiere, reabilitarea sistemului de irigații și protejarea suprafețelor agricole de inundații, modernizarea rețelei electrice, de apă și canalizare, activități non-agricole și finanțarea activităților turistice.

Potrivit datelor statistice publicate de MADR, rata de absorbție a programului este de cca. 70%, iar plățile către beneficiari se ridică la peste 6,3 miliarde de euro. Alocarea totală este de 9,32 miliarde de euro, bani europeni care trebuie plătiți până în 2015. Printre beneficiarii PNDR 2007-2013, se numără peste 76 000 de fermieri și peste 3 000 de IMM-uri non-agricole au beneficiat de fondurile europene nerambursabile.

Proiectele implementate au creat aproximativ 40 000 de locuri de muncă și peste trei milioane de locuitori din mediul rural au accesat măsurile de modernizare a infrastructurii rurale și de renovare și modernizare a satelor.

Având în vedere interesul manifestat pentru accesarea măsurilor prin PNDR 2007-2013, prezenta publicație tematică face o scurtă retrospectivă a acestui program, prezentând principalele provocări întâmpinate în evaluarea și implementarea proiectelor.

Această publicație este structurată în trei capitole principale, incluzând o scurtă prezentare a PNDR 2007-2013, provocările principale ale proiectelor implementate prin PNDR 2007-2013 - ținând cont de experiența solicitanților/beneficiarilor și a personalului calificat în derularea fondurilor europene, precum și un capitol final cu lecțiile învățate și soluțiile propuse pentru îmbunătățirea implementării proiectelor din următoarea perioadă de programare.

Materialul conține informații și propuneri pentru asigurarea bunei implementări a proiectelor viitoare și își propune să vină în sprijinul viitorilor solicitanți și beneficiari ai programului, diseminând experiența acumulată în ultimii şase ani de implementare.

INTRODUCERE

6 7

PNDR 2007-2013 a pus astfel accentul pe întărirea competitivității şi pe economia la scară mare, luând în considerare necesitatea de a proteja mediul, resursele naturale, terenul şi apa în mediul rural, precum şi îmbunătățirea calității vieții pentru locuitorii din spațiul rural.

Măsurile din cadrul PNDR 2007-2013 au fost astfel concepute încât să răspundă nevoilor imediate de dezvoltare a spațiului rural. Astfel, începând din anul 2008, au fost lansate în mod gradual 23 de măsuri: 111 -„Formare profesională, informare şi difuzare de cunoştințe”, 112 -„Instalarea tinerilor fermieri”, 121 -„Modernizarea exploatațiilor agricole”, 122 -„Îmbunătățirea valorii economice a pădurii”, 123 -„Creşterea valorii

adăugate a produselor agricole şi forestiere”, împreună cu cele trei scheme de ajutor de stat: XS 13/2008, XS 28/2008 şi N578/2009, 125 -„Îmbunătățirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea agriculturii şi silviculturii”, 141 -„Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistență”, 142 -„Înființarea grupurilor de producători”, 143 -„Furnizarea de servicii de consiliere şi consultanță pentru agricultori”, 221 -„Prima împădurire a terenurilor agricole”, 211 -„Sprijin pentru zona montană defavorizată” (2008 a fost al doilea an de implementare a acestei măsuri), 212 -„Sprijin pentru zone defavorizate-altele decât zona montană”, 214 -„Plăți de agro-mediu”, 215 -„Bunăstarea animalelor”, 312 -„Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de microîntreprinderi”, 313 -„Încurajarea activităților turistice”, 322

Agricultura şi dezvoltarea rurală din România urmează principiile Politicii Agricole Comune (PAC), care reprezintă un set de reguli şi măsuri adresate în principal creşterii productivității, garantării unui nivel de viață echitabil populației din agricultură, stabilizării piețelor, garantării securității aprovizionărilor, precum și asigurării consumatorului cu provizii la prețuri rezonabile.

În perioada 2007-2013, sectorul de dezvoltare rurală a fost sprijinit prin implementarea Programului Național de Dezvoltare Rurală (PNDR). Pornind de la Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1698, din 20 septembrie 2005, privind sprijinul pentru dezvoltarea rurală prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), a fost creat Planul Național Strategic pentru România, care constituie baza pentru implementarea PNDR în perioada 2007-2013. Aşadar, PNDR a reprezentat instrumentul de accesare a FEADR şi a fost elaborat de Autoritatea de Management pentru PNDR din cadrul Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale din România (MAPDR), în conformitate cu Art. 16 al Regulamentului Consiliului nr. 1698 din 20 septembrie 2005

şi Liniile Directoare Strategice Comunitare pentru Dezvoltare Rurală, și aprobat prin Decizia Comisiei Europene nr. C (2008) 3831, din 16 iulie 2008, cu modificările şi completările ulterioare.

Obiectivele PNDR sunt structurate în

funcție de cele patru axe prioritare:Axa 1. Vizează creşterea competitivității

sectorului agricol şi forestier din România.Obiectiv general: Creşterea competitivității

sectoarelor agroalimentar şi forestier.Axa 2. Vizează menținerea şi îmbunătățirea

calității mediului rural, prin promovarea unui management durabil atât al suprafețelor agricole, cât şi al celor forestiere.

Obiectiv general: Îmbunătățirea mediului şi a spațiului rural.

Axa 3. Vizează încurajarea diversificării economiei rurale şi îmbunătățirea calității vieții în spațiul rural.

Obiectiv general: Încurajarea diversificării economiei rurale şi îmbunătățirea calității vieții în spațiul rural.

Axa 4. Vizează îmbunătățirea guvernanței locale şi promovarea potențialului endogen al spațiului rural.

Obiectiv general: Lansarea şi funcționarea inițiativelor de dezvoltare locală.

ce a reprezentat pndr 2007-2013?

8 9

-„Renovarea, dezvoltarea satelor, conservarea şi îmbunătățirea moştenirii rurale”, 4.1 -„Implementarea strategiilor de dezvoltare locală”, 421 -„Implementarea proiectelor de cooperare”, 431.1 -„Construcție parteneriate public-private”, 431.2 -„Funcționarea Grupurilor de Acțiune Locală, dobândirea de competențe şi animarea teritoriului”, 511 -„Asistență tehnică” şi 611 -„Plăți complementare directe”.

Prin măsurile implementate, precum și datorită fondurilor alocate, PNDR 2007-2013 a avut o alocare mai mare comparativ cu Programul SAPARD. În cadrul programului s-a urmărit diversificarea activităților non-agricole, sprijinirea măsurilor de protejare a mediului, stimularea dezvoltării inițiativelor la nivelul comunităților rurale etc., măsuri care au rolul să asigure dezvoltarea economică și a calității vieții în mediul rural. Măsurile axei 4 se pot transforma într-un element determinant al activității economice şi al inovării în mediul rural, dar se află la un nivel inițial de implementare, astfel încât nu pot fi constatate momentan efectele pozitive ale acestora în ceea ce priveşte promovarea locurilor de muncă, inovația şi egalitatea oportunităților în mediul rural.

Derularea măsurilor PNDR 2007-2013 a presupus dezvoltarea unor organisme specializate şi adoptarea unor proceduri clare în ceea ce priveşte depunerea, evaluarea, contractarea şi implementarea măsurilor de

sprijin. În România, MADR este instituția responsabilă de implementarea PAC. Agenția de Plăți şi Intervenții în Agricultură (APIA) a reprezentat autoritatea care gestionează plățile directe derulate prin Pilonul I, iar Direcția Generală pentru Dezvoltare Rurală (DGDR) are ca atribuție principală elaborarea strategiilor și politicilor specifice în domeniul dezvoltării rurale și îndeplinește funcția de Autoritate de Management pentru PNDR și AM pentru SAPARD, iar Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) are ca atribuție implementarea tehnică de plată și monitorizare PNDR și gestionarea fondurilor FEADR Pilonul II al PAC. La nivel teritorial, cele două agenții de plăți au fost reprezentate prin 42 de centre județene (în cazul APIA) şi opt centre regionale şi 42 de oficii județene (pentru AFIR).

În momentul de față, este prematur să putem cuantifica efectul alocării financiare 2007-2013, însă putem identifica elemente care să prefigureze impactul acestor fonduri pentru mediul rural românesc. Discuțiile în acest sens pleacă de la modul în care au fost alocate pe măsuri sumele nerambursabile FEADR aflate la dispoziția României şi de la datele preliminare, care prezintă situația contractelor de finanțare semnate şi a plăților deja efectuate (MADR, 2014). Astfel, datele raportate de MADR arată procente diferite de contractare a fondurilor comunitare pentru măsurile prevăzute prin PNDR 2007-2013, care variază de la 25% până la aproape

100%. Până în septembrie 2014, prin PNDR 2007-2013 au fost semnate contracte de finanțare în valoare de 7,15 miliarde de euro, în timp ce cuantumul sumelor deja plătite de APIA şi AFIR se cifrează la 6,42 miliarde de euro, incluzând aici şi plățile efectuate prin programele de asistență tehnică, schemele de ajutor de stat şi plățile complementare directe. Astfel, la sfârșitul anului 2014, sumele totale plătite prin PNDR 2007-2013 către beneficiarii direcți din România se apropie

10 11

de pragul de 65% din cuantumul sumelor alocate, existând astfel premise, ca până în 2015 (ultimul an în care pot fi implementate proiecte în baza actualei programări financiare), cuantumul absorbției fondurilor disponibile să fie satisfăcător.

În concluzie, dezideratul dezvoltării mediului rural românesc nu poate fi atins fără concentrarea eforturilor în vederea găsirii celor mai bune metode de sprijinire a transformării lumii satului. Este nevoie de un efort susținut al factorilor de decizie de la nivel central şi local, dar şi de participarea activă a comunităților. PNDR 2007-2013 a reprezentat, în mod cert, unul dintre principalele instrumente de producere a schimbării sociale proiectate, având în spate o viziune intervenționistă clară. Pentru determinarea unor transformări de substanță, este nevoie, pe de o parte, în următoarea programare, de o mai bună adecvare a măsurilor de sprijin financiar la realitatea românească, şi pe de altă parte, de reformarea organizării proprietății funciare şi creşterea atractivității investiționale a zonelor rurale. Numai armonizând programele de intervenție financiară cu structura funciară şi climatul economic al zonelor rurale pot fi produse schimbări de substanță care să asigure baze solide pentru a putea vorbi despre un mediul rural dezvoltat. de vorbă cu specialiştii

12 13

„Mai mulţi bani pentru agricultură înseamnă mai mulţi bani pentru România” - Viorica Dăncilă

Fermierii români au nevoie de bani pentru a se dezvolta, pentru a se uni şi pentru a crea agricultura performantă de care România are nevoie pentru a deveni un lider incontestabil al Europei în acest domeniu.

O spun din nou, România are un potenţial agricol care îl depăşeşte cu mult pe cel al Ungariei sau pe cel al vecinilor noştri de la sud, bulgarii. Acest potenţial trebuie să fie privit în UE ca absolută prioritate regională.

PAC 2014-2020 trebuie să schimbe fundamental felul cum privim, la nivel european, politicile publice din agricultură.

PAC trebuie să aibă misiunea de a reduce decalajele dintre agricultorii români şi cei străini. La această misiune trebuie să participe, coordonat, atât Parlamentul European, cât şi Consiliul UE. Nu trebuie să neglijăm însă nici punctul de vedere naţional, exprimat în această problemă de Parlamentul României și de Guvernul României.

În UE, tendința trebuie să fie centrată pe asistenţă acordată micilor fermieri.

Aici trebuie să lucreze noul PAC, pe sprijinirea fermelor mici şi mijlocii. Obiectivul de a scădea şi mai mult suprafaţa minimă eligibilă pentru subvenţie este important pentru România. Pentru a-i ajuta pe fermierii români care nu pot să acumuleze suprafeţe mari de terenuri, decidenţii, inclusiv Parlamentul European, trebuie să mediteze serios la scăderea incrementală a suprafeţelor minime eligibile. România trebuie să continue să facă un lobby constant pentru creşterea interesului european pentru agricultura verde, pentru sprijin acordat tinerilor fermieri şi pentru o agricultură unitară la nivelul UE.

Soluţiile care ne sunt la îndemână:• creşterea valorii plăţilor directe, care

va duce la reducerea decalajului faţă de statele membre vecine, dar şi la creşterea competitivităţii fermierilor români în ansamblul UE;

• direcţionarea a peste 20 de miliarde de euro către agricultura bio şi tradiţională;

• simplificarea legislaţiei și a procedurilor, din motive lesne de înţeles;

• un dialog mai bun şi consistent cu organizaţiile producătorilor, procesatorilor

politica agricolă comună şi pndr, şansa româniei la dezvoltare accelerată

VIORICA DĂNCILĂ Vicepreședintă a Comisiei de Agricultură și Dezvoltare Rurală din Parlamentul Europen

Raportor pentru Bugetul AGRI 2014 în cadrul Comisiei de Agricultură și Dezvoltare Rurală

şi comercianţilor, în procesul de adoptare a legislaţiei naţionale şi europene în domeniu. Fermierii ştiu cel mai bine problemele cu care se confruntă, funcţionarii trebuie să iasă din birou şi să se întâlnească pe teren cu fermierii români;

• facilitarea accesului fermierilor români pe alte pieţe (ex.: China).

Ce s-a făcut concret în România pentru sprijinirea agriculturii

Unul dintre motoarele economice principale ale României este agricultura. Efectele pozitive pe care agricultura performantă le produce în economie sunt clare. Creşterea economică de 3,5% cu care România a terminat anul precedent se datorează într-o măsură importantă sectorului agricol.

Cum s-a ajuns aici:• au fost acordate despăgubiri de la buget

pentru fermierii afectați de seceta din vara anului 2012;

• s-a oferit sprijin financiar pentru

producătorii de lapte şi carne de vită din zonele defavorizate: plafon de 40 de milioane de euro;

• au fost plătite subvențiile din agricultură. În 2013, a fost aprobată plata a 2,7 miliarde de lei, pentru 1 072 289 de beneficiari ai schemelor de plăţi unice pe suprafaţă;

• s-a constituit Fondul pentru acordarea de microcredite în agricultură;

• au fost promovate produsele tradiţionale şi produsele româneşti de calitate, atât pe plan intern, cât și pe pieţele din Europa şi din alte ţări. România a fost ţara anului la târgul Biofach 2013;

• s-a acordat sprijin pentru sectorul vitivinicol. În perioada 2014-2018, 47,7 milioane de euro vor fi alocate anual, din fonduri UE, pentru sprijinirea producătorilor din sectorul vitivinicol;

• a fost încurajată agricultura ecologică, prin subvenționarea a 50% din costurile de participare la târgurile internaţionale de profil pentru toţi agenţii economici şi prin sprijin financiar pentru perioada de conversie. Suma alocată sectorului de

14 15

Experiența PNDR 2007-2013

agricultură ecologică este de peste șapte milioane de euro;

• au fost reduse cheltuielile la livrarea apei, destinate irigaţiilor pentru agricultori;

• s-au obţinut 220 de milioane de euro de la UE, pentru modernizarea infrastructurii principale de irigaţii, care se întinde pe 200 000 de hectare. De asemenea, pentru infrastructura secundară de irigaţii au fost obţinute, tot de la UE, 370 de milioane de euro;

• a fost redus prețul apei pentru irigații. În 2014, preţul apei pentru irigaţii este cu 20-30% mai mic, deoarece Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare (ANIF) a achiziţionat energie electrică direct de la producători;

• au fost parafate memorandumuri cu China, pentru exportul a peste 500 000 de bovine vii, dar şi carcase de porc;

• prin HG 83/2014, au fost alocate două milioane de lei producătorilor de cartofi afectaţi de organismele de carantină dăunătoare culturii cartofului, pentru recolta anului 2012;

• fermierilor din sectorul zootehnic le-au fost plătite sumele blocate. Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a plătit către 9 761 de beneficiari sumele pe care aceştia nu le-au încasat sau au fost nevoiți să le restituie ca urmare a titlurilor de creanţă pentru punerea în aplicare a deciziilor emise de camerele de conturi judeţene. Prin legea 48/2014, fermierii sunt scutiţi de returnarea subvenţiei primite în perioada 2007-2010, iar cei care au plătit deja banii către APIA îi vor primi înapoi;

• în premieră în ultimii 20 de ani, România a exportat, anul trecut, mai multe produse agroalimentare decât a importat. România a exportat, în 2013, produse agroalimentare în valoare totală de 5,09 miliarde de euro, cu

1,18 miliarde (30,2%) mai mult faţă de 2012, în timp ce importurile, de 4,77 miliarde de euro, au depăşit cu 2,4% valoarea înregistrată în 2012;

• până în februarie 2014, APIA a plătit către agricultori subvenţii şi ajutoare de stat în valoare de 814 milioane de euro şi se previzionează că în 2014 va face plăţi în valoare de 2,5 miliarde de euro.

Ce aşteptări trebuie să avem pentru perioada următoare

În raport cu priorităţile naţionale şi europene în domeniu, fermierii români trebuie să fie încrezători și să investească în agricultură. Dezvoltarea fermelor mici şi mijlocii trebuie să rămână o prioritate, în opinia mea, iar PNDR trebuie să fie construit având în vedere specificul fermierilor români. Dacă vrem să creştem relevanţa următorului PNDR, trebuie să ne uităm în primul rând la ce nu a mers bine în implementarea PNDR 2007-2013.

Prin urmare, trebuie să creştem resursele umane din agricultură. Trebuie să creştem eficienţa Autorităţii de Management, pentru a spori ritmul în care banii ajung la beneficiari. Trebuie să asigurăm, prin soluţii de creditare corecte, cofinanţarea proiectelor PNDR. Trebuie să scadă considerabil ponderea creditelor neperformante. Trebuie să simplificăm procedurile, aşa cum am mai spus şi anterior. Trebuie să dezvoltăm o legislaţie unitară şi constantă, pe care fermierii români să se plieze şi cu care să se obișnuiască.

Obiectivele propuse nu sunt uşor de obţinut,

dar trebuie să fie menţinute şi susţinute printr-un parteneriat corect între fermieri, Guvernul României, Parlamentul României şi Parlamentul European.

16 17

Alocarea financiară a Uniunii Europene, din FEADR, pentru implementarea PNDR 2007-2013 este de 8 124,20 milioane de euro, sumă la care se adaugă contribuţia naţională, de 1 972,88 milioane de euro, rezultând o valoare finală de 10 097,08 milioane de euro.

Situația publicată de MADR, în 4 septembrie 2014 relevă următoarele:

• la nivel naţional au fost depuse 148 228 de proiecte, cu o valoare publică de 18 319,46 milioane de euro, reprezentând 81,43% din alocarea 2007-2013 aferentă PNDR;

• pentru finanțare au fost selectate 95 885 de proiecte, cu o valoare publică de 7 152,67 milioane de euro, reprezentând 70,84% din fondurile publice disponibile (finanțarea Uniunii Europene și cofinanțarea Guvernului României);

• au fost contractate 88 917 proiecte, în

valoare publică de 5 929,19 milioane de euro, ceea ce reprezintă un grad de angajare de 5 929,19 milioane de euro, adică 58,72% din alocarea 2007-2013 aferentă întregului program;

• valoarea plăţilor efectuate către beneficiarii tuturor măsurilor este de 6 427,76 milioane de euro, reprezentând un grad de absorbţie de 63,66% din alocarea 2007-2013 aferentă întregului program.

Prin PNDR 2007-2013 au beneficiat de fonduri europene nerambursabile peste 76 000 de fermieri și peste 3 000 de IMM-uri non-agricole. În plus, circa 13.000 de tineri fermieri au accesat fonduri europene pentru instalarea în mediul rural. În cadrul proiectelor implementate au fost create aproximativ 40 000 de locuri de muncă, dintre care circa 5 500 pentru femei, care au fost ulterior instalate ca șef de exploatație, iar în

PNDR 2007-2013 în cifre

cadrul proiectelor în curs de implementare, se vor crea peste 61 000 de locuri de muncă. În plus, prin măsurile de modernizare a infrastructurii rurale, de renovare și modernizare a satelor au beneficiat peste 3 milioane de locuitori din mediul rural.

Sintetizând datele din „Raportul anual de progrese privind implementarea Programului Naţional de Dezvoltare Rurală în România în anul 2013”, actualizate conform documentului „Situaţia pe sesiuni a proiectelor din cadrul PNDR” - înregistrate în tabelele de monitorizare pe 04.09.2014 - s-au obținut următoarele rezultate:

Axa 1: Creşterea competitivităţii sectoarelor agricol şi forestier

Măsura 111 -„Formare profesională (training), informare şi difuzare de cunoştinţe”Prin această măsură au fost încheiate:• patru contracte destinate formării

profesionale a tinerilor fermieri care primesc sprijin prin Măsura 112. Prin această măsură au fost instruiţi 3 998 de fermieri, dintre care 2 399 bărbaţi şi 1 599 femei, aceştia dobândind cunoştinţe specifice pentru a putea consolida şi dezvolta exploataţia agricolă, în domeniile: managementul fermei, agricultura ecologică, contabilitatea fermei, diversificarea activităţilor în cadrul fermei, standarde UE (mediu, sănătate, bunăstarea animalelor, igienă şi eco-condiţionalitate);

• 19 contracte destinate formării profesionale a fermierilor care deţin ferme de semi-subzistenţă şi care primesc sprijin prin Măsura 141. Prin aceste contracte au fost instruiți 23 241 de fermieri, dintre care 17 709 bărbaţi şi 5 532 femei, aceştia dobândind cunoştinţe specifice pentru a putea consolida şi dezvolta exploataţia agricolă, în domeniile: managementul fermei, contabilitatea fermei, protecţia mediului, marketing-ul produselor agricole;

• în cursul anului 2014 au mai fost semnate șase contracte noi.

Masura 112 -„Instalarea tinerilor fermieri” Până la sfârșitul anului 2013 au fost finalizate 2 448 de contracte, distribuţia acestora pe ramuri agricole fiind următoarea: culturi de câmp – 739 proiecte; horticultură – 459 proiecte; sectorul vitivinicol – 38 proiecte; culturi permanente - 98 proiecte; lapte şi produse lactate – 30 proiecte; animale erbivore (cu excepția celor din sectorul laptelui) – 11 proiecte; porcine – 12 proiecte; păsări de curte – 4 proiecte; mixte (culturi și animale) – 1 057 proiecte.

Măsura 121 -„Modernizarea exploataţiilor agricole”Aproximativ 61,28% din totalul de 2 092 de proiecte aprobate se adresează investiţiilor din sectorul „culturi de câmp” (1 282 proiecte aprobate), vizând cu preponderenţă achiziţia de utilaje şi echipamente. Diferenţa de 38,72% se adresează investițiilor din sectoarele „horticultură” (7,31%), „vitivinicol” (0,24%), „culturi permanente” (4,54%), „lapte şi produse lactate (5,98%), „animale erbivore” (1,82%), „porcine” (8,46%), „păsări de curte” (6,79%) și proiecte mixte (culturi și animale) în proporție de cca. 3,59%.

Măsura 122 -„Îmbunătățirea valorii economice a pădurilor”Din totalul de 18 proiecte aprobate: 11 proiecte, respectiv 61,11%, sunt implementate de proprietari privați; șapte proiecte, adică 38,89%, au fost realizate de municipalități.

Măsura 123 -„Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere”Aproximativ 82,80% din totalul celor 1 006 proiecte aprobate pentru această măsură se adresează investiţiilor încadrate în tipul de sector

18 19

„industrie alimentară” (833 proiecte aprobate), vizând cu preponderenţă tipul de producţie convenţională. Diferenţa de 17,20% se adresează investițiilor din sectorul „silvicultură” (134 proiecte aprobate) şi investiţiilor din sectorul „mixt” (39 proiecte aprobate).

Măsura 125 -„Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea agriculturii şi silviculturii”Până în luna septembrie 2014, s-au desfăşurat patru sesiuni de depunere a proiectelor pe parcursul cărora au fost depuse 1 701 proiecte, cu o valoare publică de 1 789 032,854 mii de euro. Din cele 1 701 de proiecte depuse, au fost selectate 555, dintre care au fost contractate 544 cu un volum total al contractării de 563 904,272 mii de euro. Din totalul proiectelor aprobate, 65,88% se adresează investiţiilor încadrate în tipul de operaţiune „Căi de acces” (361 proiecte aprobate), diferenţa de 34,12% se adresează tipurilor de operaţiuni „Gospodărirea apelor” (187 proiecte aprobate).

Măsura 141 -„Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenţă”Proiectele aprobate, în funcţie de dimensiunea fizică a exploataţiei, se prezintă astfel: pentru categoria „dimensiune < 5 ha” au fost aprobate 45 108 proiecte, respectiv 74,11% din totalul proiectelor aprobate pentru această măsură; pentru categoria „5 ha ≤ dimensiune < 10 ha” au fost aprobate 11 322 de proiecte, reprezentând 18,60% din totalul proiectelor aprobate pentru această măsură; pentru categoria „Dimensiune ≥ 10 ha” au fost aprobate 4 440 de proiecte, deţinând o pondere de 7,29% din totalul proiectelor aprobate.

Măsura 142 -„Înfiinţarea grupurilor de producători”

Cele 53 de proiecte aprobate prin PNDR pentru această măsură vizează următoarele ramuri agricole: „Culturi de câmp” - 29 proiecte, „Lapte şi produse lactate” - 11 proiecte, „Animale erbivore (cu excepţia celor din sectorul laptelui)” - 4 proiecte, „Porcine” - 3 proiecte, „Mixte” - 3 proiecte, „Altele” - 3 proiecte.

Măsura 143 -„Furnizarea de servicii de consiliere şi consultanţă pentru agricultori”În luna aprilie 2011 au fost semnate cele șapte contracte de servicii prin care se intenţionează acordarea de consultanţă şi consiliere fermierilor care deţin ferme agricole de semi-subzistenţă din toate regiunile ţării, în vederea întocmirii planurilor de afaceri şi a dosarului de aplicaţie, precum şi depunerii acestora pentru accesarea sprijinului acordat prin Măsura 141 din cadrul PNDR.

Axa 2: Îmbunătăţirea mediului şi a spaţiului rural Axa 2 cuprinde Măsura 211 -„Sprijin pentru zona montană defavorizată”, Măsura 212 -„Sprijin pentru zone defavorizate - altele decât zona montană”, Măsura 214 -„Plăţi de Agro-mediu”, Măsura 215 -„Plăţi pentru bunăstarea animalelor”, Măsura 221 -„Prima împădurire a terenurilor agricole”. Prin aceasta au fost efectuate plăți în valoare de 2 369,211 mii de euro.

Axa 3: Calitatea vieţii în zonele rurale şi diversificarea economiei rurale

Măsura 312 -„Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de micro-întreprinderi”Prin această măsură, din punct de vedere al acţiunilor întreprinse, au fost finanțate următoarele tipuri de investiţii: • investiţii în activităţi non-agricole productive

cu 329 de proiecte aprobate, reprezentând 21,62% din PNDR;

• investiţii pentru dezvoltarea activităţilor meşteşugăreşti şi de artizanat – 34 proiecte aprobate;

• servicii pentru populaţia rurală prestate de către micro-întreprinderi – 2 314 proiecte aprobate.

Măsura 313 -„Încurajarea activităţilor turistice”Proiectele finantate prin această măsură aparțin următoarelor categorii:• „Infrastructură de agrement” (în această

grupă se încadrează şi structurile de primire turistică), cu o pondere de 79,53% din totalul proiectelor aprobate pentru această măsură – 1 298 de proiecte aprobate şi o valoare publică de 177 584,595 mii de euro;

• „Infrastructură de mică dimensiune” (în această grupă se încadrează centrele de informare turistică), deţine o pondere de 19,91% din totalul proiectelor aprobate pentru această măsură, cu 325 proiecte aprobate, cu un volum total al investiţiilor de 71 431,266 mii euro și o valoare publică de 51 580,192 mii de euro;

• „Dezvoltarea/promovarea serviciilor de turism rural” deţine o pondere de 0,55% din totalul proiectelor aprobate pentru această măsură, cu nouă proiecte aprobate, cu un volum total al investiţiilor 1 798,687 mii de euro şi o valoare publică de 1 207,284 mii euro.

Măsura 322 -„Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale”Proiectele aprobate pe această măsură aparțin următorului tip de acţiuni/tip de revitalizare:• ponderea majoritară o deține tipul de

revitalizare „fizică” (99,64% din totalul celor 823 proiecte aprobate pentru această măsură), vizează cu preponderenţă modernizarea drumurilor comunale (547 proiecte), la care se adaugă 273 de proiecte aprobate, vizând cu preponderență înființarea/extinderea rețelelor de alimentare cu apă și/sau a rețelelor de canalizare și a stațiilor de epurare;

• ponderea cea mai mică o deţine tipul de revitalizare „socială” (0,36% din totalul de 823 proiecte aprobate pentru această măsură), vizând cu preponderenţă înfiinţarea şi dotarea centrelor sociale pentru îngrijire bătrâni.

Axa LEADER Prin măsurile derulate prin axa Leader (Măsura

41 „Implementarea strategiilor de dezvoltare locală, Măsura 421 -„Implementarea proiectelor de cooperare”, Măsura 431 - submăsura 431.1 -„Construcţie parteneriate public - private”, Măsura 431.2 -„Funcționarea grupului de acțiune locală, dobândirea de competențe și animarea teritoriului”), au fost efectuate până în momentul de față plăți în valoare de 72,540 de milioane de euro.

Măsura 511 -„Operaţiuni de asistenţă tehnică”Prin această măsură au fost obținute

următoarele rezultate:• echipamente informatice achiziţionate –

2 685 unități;• materiale informative de promovare şi

informare privind PNDR şi FEADR – 1 685 000 bucăți;

• persoane instruite prin acțiunile finanțate prin măsura de asistență tehnică – 1 749 persoane;

• personal auxiliar plătit prin măsura de asistenţă tehnică – 53 persoane.

20 21

22 23

Experiența solicitanților

PNDR 2007-2013 a inclus o serie de măsuri menite să aducă îmbunătăţiri în domeniile agricol, non-agricol şi silvic. Programul a fost adaptat necesităţilor spaţiului rural românesc, prin desfăşurarea unui amplu proces de consultare. Măsurile din PNDR respectă legislaţia secundară a Comunităţii Europene referitoare la prevenirea oricăror forme de discriminare bazate pe sex, rasă, origine etnică, convingeri religioase sau credinţe, invaliditate, vârstă sau orientare sexuală. Comparativ cu Programul SAPARD, PNDR 2007-2013 a adus în plus mai mulţi bani, mai multe forme de sprijin și s-a adresat mai multor categorii de beneficiari. De asemenea, PNDR 2007-2013 a acoperit o arie mai largă de nevoi identificate în mediul rural, prioritatea acestuia fiind de a dezvolta exploataţiile de dimensiuni mici şi medii, microîntreprinderile şi IMM-urile, precum şi parteneriatele public-private, astfel încât să se creeze o clasă de mijloc puternică în mediul rural.

Având în vedere multitudinea de solicitanți eligibili în cadrul acestui program, provocările au fost diferite, în funcție de tipul solicitantului și al proiectului. În privința caracterului general, având în vedere amplitudinea programului, perioada de programare 2007-2013 a reprezentat, în principal, o etapă de acomodare și de acumulare de experiență în ceea ce privește accesarea și implementarea proiectelor cu finanţare nerambursabilă aprobate prin PNDR. Solicitanţii şi beneficiarii au învăţat, în

tot acest timp, şi au acumulat cunoştinţe care vor fi aplicate în perioada de programare 2014-2020.

Pe toată durata de implementare a programului, pentru a veni în sprijinul solicitanților și al beneficiarilor, Autoritatea de Management a PNDR, precum și AFIR (fosta APDRP) au desfășurat constant acţiuni de informare și comunicare privind depunerea și o bună implementare a proiectelor prin PNDR. De asemenea, reprezentanții Autorității de Management le-au acordat tuturor persoanelor, în mod nediscriminatoriu, servicii de consiliere gratuită. O altă măsură de sprijin în programarea anterioară a constat în eligibilitatea serviciilor de consultanță privind scrierea cererii de finanțare și managementul proiectului. În acest sens, toți aplicanții au beneficiat și de sprijin suplimentar din partea unei firme specializate de consultanță.

Totodată, în urma raportărilor anuale, Autoritatea de Management a întreprins măsuri diverse pentru îmbunătăţirea procesului de implementare și au publicat procedurile de lucru, de evaluare şi de punere în practică a măsurilor din cadrul PNDR, precum și alte diverse sfaturi utile pentru accesarea şi implementarea programului, toate acestea în vederea soluţionării problemelor întâmpinate de agricultori în perioada precedentă, în ceea ce priveşte accesarea fondurilor nerambursabile.

Având în vedere noutatea și complexitatea PNDR 2007-2013, cei mai mulți dintre beneficiarii programului, atât publici, cât și privați, susțin că s-au confruntat, în implementarea proiectelor, cu o serie de probleme legate de:

1. Volumul mare de documente administrative necesare la depunerea proiectului.

Această problemă apare din cauza procedurilor greoaie de obţinere a documentelor, dar şi a birocraţiei excesive a sistemului administrativ românesc, lipsit de personalul necesar pentru a face față volumului de muncă.

Pentru rezolvarea acestei probleme, AM și AFIR au stabilit protocoale de lucru cu autorități precum Protecția Mediului, Ordinul Arhitecților din România, Autoritatea Națională Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) etc.

În perioada următoare trebuie aduse îmbunătățiri din partea ambelor părţi angajate în procesul de accesare a fondurilor europene. Sistemul trebuie să-şi perfecționeze procedurile, pentru a putea face față volumului mare de cereri ale beneficiarilor, iar aceștia, la rândul lor, trebuie să ia în calcul faptul că fiecare proiect are specificul lui, iar documentele de care este nevoie nu sunt aceleaşi pentru toate proiectele, o soluție fiind transmiterea din timp a solicitărilor pentru obţinerea avizelor necesare proiectelor.

2. Asigurarea cofinanţării private. Principala greşeală care duce la întâmpinarea

acestei probleme este faptul că solicitanţii nu iau în calcul procesul de planificare a investiţiei,

sărind peste etapa în care proiectul ar trebui gândit în privința viabilităţii economice - dacă există piaţă pentru produsul/serviciul propus, care este concurența, care sunt costurile de funcţionare şi fluxul de numerar, dar şi de unde vor obţine sumele necesare cofinanţării.

Asigurarea cofinanţării private are impact nu doar asupra accesării fondurilor europene, ci și asupra implementării proiectelor. În ceea ce priveşte creditările bancare, există însă o altă mare problemă: aceea legată de teama băncilor comerciale de a acorda finanţări pentru agricultură, din cauză că acest domeniu este unul supus capriciilor naturii. Pentru a preîntâmpina această problemă, solicitanţii ar trebui să-şi identifice clar sursele proprii de finanţare, să aibă o discuţie cu banca pentru a afla condiţiile şi valoarea maximă a finanţării pe care o pot primi şi să-şi planifice realist modul de utilizare al surselor de finanţare. De multe ori, această problemă poate duce la imposibilitatea începerii sau a finalizării implementării proiectelor.

Experienţa recentă a PNDR a demonstrat că finanţarea necesară beneficiarilor proiectelor de investiţii dezvoltate în mediul rural a întâmpinat dificultăţi ca urmare a lipsei surselor proprii de finanţare, a condiţiilor de acordare a creditelor impuse de băncile comerciale, privind asigurarea garanţiilor solicitate, precum şi a reticenţei băncilor de a finanţa investiţiile în acest sector. Deşi mediul de afaceri rural a manifestat un interes deosebit pentru dezvoltarea proiectelor de dezvoltare rurală, în absenţa resurselor proprii, asigurarea cofinanţării necesare realizării acestora a fost dependentă de sistemul bancar. Pentru remedierea problemelor întâmpinate în

24 25

dezvoltarea proiectelor în mediul rural, începând din 2005, Guvernul României a elaborat un pachet de acte normative pentru creditarea şi garantarea împrumuturilor pentru investiţii, în special pentru asigurarea cofinanţării proiectelor realizate în domeniul rural. În paralel, a fost alimentată cu fonduri bugetare şi o schemă de garantare a creditului rural, pentru facilitarea accesului la credite al beneficiarilor, prin acordarea de garanţii care acopereau până la 100% valoarea creditului şi, respectiv, preluarea riscului de creditare.

3. Experiența scăzută în ceea ce priveşte întocmirea proiectelor.

Slaba pregătire în privința întocmirii proiectelor duce la producerea unor greşeli care pot afecta selectarea acestora. Printre aceste greşeli se numără nerespectarea condiţiilor de eligibilitate şi administrative, analiza superficială a grilei de evaluare tehnică şi financiară, stabilirea unor obiective eronate sau a unor activităţi incomplete, neclare şi necorelate cu obiectivele proiectului, lipsa unei analize a modului de obţinere şi utilizare a surselor de finanţare, dar şi acordarea unei atenţii reduse elementelor de achiziţii publice, ajutor de stat, informare şi publicitate.

Pentru evitarea unor astfel de greşeli, AM/AFIR a venit în sprijinul beneficiarilor prin publicarea unor proiecte tip. De asemenea, pentru a-şi uşura munca şi pentru a beneficia de finanţare, solicitanții pot apela la spijinul unei firme specializate în consultanță pe fonduri europene.

Alte probleme frecvente cu care s-au confruntat beneficiarii PNDR 2007-2013 au fost reprezentate de:

• procedurile greoaie necesare parcurgerii proceselor de evaluare pentru proiecte: timpul scurs de la depunerea unui proiect

până la semnarea contractului ajunge până la 12 luni;

• procedurile aplicate pentru avizarea achiziţiilor în cadrul proiectelor (cu precădere pentru beneficiarii publici): conform acestora, procedurile care trebuie parcurse de ei necesită un volum mai mare de muncă și o durată mai mare, însă verificarea achizițiilor reprezintă un filtru suplimentar pentru beneficiari;

• slaba informare, cu precădere în mediul rural, în ceea ce priveşte noile oportunităţi de finanţare sau chiar amânarea repetată a lansării unor linii de finanţare;

• slaba pregătire profesională a fermierilor.

Dacă analizăm evoluţia în structura forţei de muncă ocupate în agricultură în anul 2005, numai 6% erau salariaţi, 51,6% erau lucrători pe cont propriu şi 42% reprezentau mână de lucru familială neremunerată (potrivit Institutului Național de Statistică - INS). Cifrele din 2009 arată că structura actuală nu diferă mult de situaţia anterioară: 5,8% sunt salariaţi, 53,4% lucrători pe cont propriu şi 40,5% reprezintă mână de lucru familială neremunerată (INS, date la nivel de iulie 2009). Structura actuală a mâinii de lucru în agricultură şi faptul că 40,5% nu este remunerată arată că actualele condiţii nu sunt propice pentru îmbunătăţirea potenţialului uman. Totuși, faptul că 2 789 de tineri agricultori sunt instalaţi la ţară favorizează stabilitatea populaţiei în mediul rural şi presupune o îmbunătăţire a potenţialului uman. De asemenea, aceşti tineri sunt agricultori cu un nivel mediu de studii. În acest fel, îmbunătăţirea capitalului uman se realizează şi din punct de vedere calitativ: mai mulţi tineri şefi de exploataţii şi agricultori cu un nivel ridicat de formare. Procesul participativ

desfășurat în cadrul rapoartelor elaborate de MADR demonstrează utilitatea măsurii, dat fiind că 90% dintre cei intervievaţi afirmă că măsura i-a sprijinit să-şi menţină activitatea.

În noua perioadă de programare, având în vedere proiectele implementate, se estimează o deschidere mai mare din partea solicitanților,

cu privire la depunerea de proiecte fezabile, competitive și care pot sprijini dezvoltarea mediului rural. Beneficiarii își propun să transpună în noul PNDR toată experienţa acumulată în ultimii şase ani de implementare, adăugând noului program toate elementele necesare pentru a-l face mai accesibil şi mai uşor de implementat.

Ponderea principalelor probleme întâmpinate de beneficiari în implementarea proiectelor derulate prin PNDR 2007-2013

26 27

28 29

Greșeli frecvente ale beneficiarilor, în accesarea PNDR 2007-2013

Prin prisma faptului că în România se accesează fonduri de aproximativ șapte ani, se poate vorbi despre o experienţă acumulată în acest sens, dar şi despre probleme generale întâmpinate pe întreg parcursul finanţării unui proiect.

Deşi fiecare proiect are specificul lui, erorile făcute de la depunere până la finalizare sunt similare. La modul general, printre greşelile frecvente ale beneficiarilor care au accesat fonduri europene prin PNDR sunt cele legate de asigurarea cofinanţării private, lipsa unor avize şi certificate necesare, lipsa actelor care dovedesc proprietatea sau folosinţa, nedepunerea tuturor actelor la dosar sau supradimensionarea financiară a proiectelor. La cele deja menţionate se adaugă şi acelea legate de indicatorii prevăzuţi şi de metodologia necesară atingerii lor.

Erori frecvente constatate de evaluatorii AFIR, comise în solicitarea finanţării, care pot fi evitate în noua programare 2014-2020:

Un prim capitol unde apar frecvent greşeli este cel al conformităţii şi eligibilităţii, atât în cazul proiectului, cât şi al beneficiarului, prin:

• nedepunerea sau neataşarea la dosarul cererii de finanţare a documentelor emise de alte instituţii ale statului (certificat de urbanism, mediu etc.), acestea fiind obligatorii în instrumentarea dosarului

cererii de finanţare;• neactualizarea avizelor ataşate la dosarele

cererii de finanţare (ex.: au fost cazuri în care avizele aveau o vechime de doi-trei ani, ceea ce poate duce la respingerea proiectului);

• neconcordanţa între denumirea proiectului din dosarul cererii de finanţare cu aceea din avizele obligatorii ataşate dosarului;

• documente prezentate autorităţilor responsabile în alte formate decât cele solicitate expres prin Ghidul Solicitantului.

• nerespectarea structurii-cadru din Ghidul Solicitantului propusă pentru documentaţiile tehnice (Studiu de Fezabilitate, Memoriu Justificativ etc.);

• măsurători topografice neavizate de Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară (OCPI);

• confundarea, de către solicitanţi, a dreptului de proprietate cu cel de folosinţă, astfel încât apar numeroase probleme legate de cadastru şi intabulare;

• acte de proprietate sau concesiune incomplete, depuse la dosarul cererii de finanţare;

• divizarea terenului pentru obţinerea de beneficii suplimentare, respectiv fragmentarea acestuia pentru a putea depune, practic, două sau mai multe proiecte pe acelaşi teren;

• starea de faliment sau de insolvență a

unor beneficiari, la momentul depunerii dosarului cererii de finanţare;

• prezentarea ambiguă a obiectivelor proiectului;

• necorelarea obiectivelor proiectului cu indicatorii şi rezultatele acestuia;

• supraestimarea bugetului şi lipsa evaluărilor sau a listelor de cantităţi din studiile de fezabilitate şi din documentaţiile tehnice depuse, adică alte greşeli care pot duce la respingerea dosarului cererii de finanţare.

Un alt capitol la care se fac greșeli în mod frecvent este reprezentat de evaluarea tehnică. Cele mai multe dintre acestea constau în necorelarea activităţilor cu indicatorii şi rezultatele, între cantităţile şi resursele bugetate şi cele rezultate din metodologie, astfel:

• necorelare între cantităţile menţionate în proiect şi cele găsite de evaluatori în inspecțiile la faţa locului;

• dosare aferente cererii de finanţare care nu aveau ataşate referatele realizate de verificatorii de proiect (la faza de Proiect Tehnic);

• modificări la nivelul soluţiilor tehnice din partea beneficiarilor. Un exemplu concret şi frecvent întâlnit este reprezentat de schimbarea de amplasament fără înştiinţarea în prealabil a AFIR;

• utilaje şi dotări găsite în urma vizitei pe teren a evaluatorilor, cu alte caracteristici tehnice faţă de cele prezentate în contractul de achiziţie (respectarea detaliilor tehnice din contractul de achiziţie duce la o mai bună şi eficientă implementare a proiectului);

• achiziţionarea anumitor echipamente care nu erau în concordanţă cu proiectul aprobat;

• folosirea de normative şi legislaţie neactualizate;

• proiecte atipice depuse prin GAL-uri (ex.: construirea şi amenajarea unui dispensar). Astfel, la evaluarea tehnică se constată că respectiva activitate nu a fost cuprinsă în strategia GAL-ului, nefiind considerată necesară. Prin urmare, dosarul depus spre finanţare este respins;

• nerespectarea prevederilor Proiectului Tehnic;

30 31

Lecții învățate și soluții de îmbunătățire pentru viitor

• lucrări neexecutate sau executate parţial la data controlului pe teren;

• lucrări efectuate care nu respectă specificaţiile din proiectul aprobat.

Un ultim capitol unde erorile nu reprezintă o noutate este evaluarea financiară. În acest context, există tentaţia exagerării proiecţiilor financiare, o capcană în care cad mulţi dintre solicitanţi, din dorinţa de a prezenta proiectul ca fiind unul promiţător, astfel:

• lucrări solicitate la plată care nu au documente de calitate, implicit utilajele achiziţionate prin proiect;

• lipsa unor documente de calitate şi de conformitate;

• situaţii când Autorizaţia de Construcţie nu acoperă tranşele de plată;

• neatenție în încadrarea costurilor în categoria celor eligibile;

• lipsa constituirii garanţiei lucrărilor, la momentul evaluării dosarului cererii de plată;

• existenţa necorelărilor între facturile ataşate dosarului cererii de plată şi situaţiile de plată;

• necorelările datelor din facturi, OP-uri şi extrase de cont cu datele din contractele de achiziţie;

• neînregistrarea cheltuielilor în balanţele de verificare din registrele contabile analitice;

• valori solicitate la plată care depăşesc liniile bugetare avizate;

• valori solicitate la plată fără a avea contractul de achiziţie aferent avizat;

• divizarea în mod artificial a valorii contractului de achiziţie publică sau subevaluarea acestuia;

• necorelări între ordinele de începere şi de

sistare a lucrărilor;• eliminări nefondate ale unor participanţi

la licitaţii, constatate în urma verificării licitaţiilor;

• neîncadrarea şi nerespectarea termenelor de depunere a dosarelor de plată sau de achiziţie.

„Prin finanţarea europeană nerambursabilă nu sunt încurajate investiţii sporadice, ci se urmăreşte crearea unei economii viabile a satelor, care să le ofere locuitorilor perspectiva unei vieți mai bune. Aceste proiecte de investiţii finanțate prin PNDR sunt, de fapt, afaceri care, puse unele lângă altele, vor dezvolta spațiul rural. De aceea, decizia de a scrie şi depune un proiect de investiţii trebuie să fie susţinută în primul rând de cunoaşterea domeniului în care se doreşte investiţia. Aceasta trebuie dublată de cunoaşterea procedurilor atât pentru accesarea fondurilor nerambursabile, cât şi pentru implementarea propriu-zisă a proiectului. Chiar dacă afacerea porneşte cu sprijin european, în cele din urmă este vorba despre o afacere personală, care trebuie să fie viabilă, sustenabilă şi rezistentă în timp” – a declarat George Turtoi, în timpul exercitării funcţiei de director general al AFIR.

În concluzie, pentru ca un dosar depus spre finanţare să nu fie respins, beneficiarul trebuie să respecte toate condiţiile menţionate în Ghidul Solicitantului. Documentaţia incompletă, supraestimarea costurilor eligibile şi calculul incorect al bugetului sunt greșeli cel mai des întâlnite în atragerea fondurilor, dar ele pot fi evitate. Acest fapt duce la eficientizarea atragerii fondurilor europene şi, implicit, la o bună desfăşurare a implementarii proiectelor.

32 33

de accesare şi implementare a proiectelor de investiţii. Accesarea acestui program presupune depunerea de proiecte de investiţii care să corespundă cerinţelor programului, în general, şi măsurilor de investiţii specifice, în particular. Un dosar de finanțare cuprinde, pe lângă cererea de finanţare, care detaliază investiţia propusă, și alte documente administrative necesare, diferite în funcție de măsura accesată.

Pentru întocmirea proiectului, există două posibilităţi:

• potenţialul beneficiar îl întocmeşte singur, consultând Ghidul Solicitantului (pentru asta trebuie să deţină cunoştinţe în domeniul economic, dar şi tehnic);

• potenţialul beneficiar se adresează unui consultant privat, în vederea definirii structurii proiectului de investiţie din punct de vedere financiar şi tehnic.

Dacă se apelează la un consultant privat, trebuie foarte bine analizat contractul, astfel încât să să beneficieze de suport pe întreaga perioadă de desfăşurare a proiectului. În general, consultantul se ocupă de următoarele aspecte în desfășurarea proiectului: întocmirea documentaţiei de finanţare, sprijin prin serviciile de consultanţă în implementarea proiectului, întocmirea dosarelor de achiziţii, întocmirea dosarelor pentru asigurarea cofinanțării private, obţinerea de credite, întocmirea dosarelor

EXPERIENȚĂ ȘI PERFORMANȚĂ PENTRU VIITOR

PNDR 2014-2020 este o oportunitate de a continua dezvoltarea economică și calitatea vieții în spațiul rural, pe baza consolidării punctelor tari, dar şi a valorificării lecţiilor învăţate şi a progreselor realizate prin PNDR 2007-2013. Au fost înregistrate progrese importante în perioada 2007-2013, cu privire la modernizarea exploatațiilor agricole și a unităților procesatoare din sectorul agroalimentar, întinerirea generaţiilor de fermieri, implementarea de practici şi realizarea de investiţii prietenoase cu mediul, economii locale diversificate şi infrastructura locală, dar insuficiente în raport cu nevoile. Începând din 2007, în România au fost puse bazele promovării utilizării continue şi durabile a terenurilor agricole şi forestiere, fiind create astfel premisele menţinerii patrimoniului natural şi conservării valorilor naturale ridicate ale zonelor rurale.

PNDR 2014-2020 va putea menţine, în acest context, continuarea eforturilor necesare dezvoltării spaţiului rural, prin abordarea strategică a următoarelor obiective: restructurarea şi creşterea viabilităţii exploataţiilor agricole, gestionarea durabilă a resurselor naturale și combaterea schimbărilor climatice, diversificarea activităţilor economice, crearea de locuri de muncă, îmbunătățirea infrastructurii şi a serviciilor pentru îmbunătățirea calităţii vieţii în zonele rurale, conform prevederilor Acordului de Parteneriat. Aceste obiective sunt în acord cu

cele definite în strategiile naţionale, în special cu Strategia de dezvoltare a sectorului agroalimentar pe termen mediu și lung 2020-2030, cu PAC şi cu Strategia Europa 2020.

PNDR 2014-2020 se adresează fermierilor și comunităților rurale văzute în ansamblul lor, care trebuie încurajate și susținute astfel încât mediul rural, prin potențialul lui agricol și turistic, prin bogățiile naturale și peisajele deosebite, să devină locul propice în care o familie modernă să se poată dezvolta.

Pentru a veni în sprijinul viitorilor beneficiari de fonduri nerambursabile din viitoarea perioadă de programare, se conturează, în cele ce urmează, principalele lecții învățate din implementarea proiectelor prin PNDR 2007-2013:

Studierea cu atenţie a tuturor prevederilor Ghidului Solicitantului, pentru a fi respectate în totalitate, depunerea tuturor actelor la dosar şi corelarea informaţiilor din aceste acte.

Pentru a iniţia proiecte PNDR, beneficiarii trebuie să colaboreze cu specialiştii din cadrul AFIR (fostul APDRP), instituţie responsabilă de gestionarea proiectelor PNDR. Aceştia se ocupă de implementarea din punct de vedere tehnic şi financiar, asigurând totodată informarea potenţialilor beneficiari cu privire la regulile

34 35

cererilor de avans și/sau de plată-decontare, rapoarte de progres și de monitorizare. Este important de reținut că serviciile de consultanță sunt cheltuieli eligibile în cadrul proiectelor PNDR. Pe lângă consultant, beneficiarul ar putea avea nevoie şi de un proiectant, acesta ajutându-l în realizarea cu succes a dosarului tehnic (studiu de fezabilitate, proiect tehnic, detalii de execuţie, caiete de sarcini, avize şi autorizaţii etc.).

Începerea întocmirii dosarului de finanţare din timp, astfel încât să poată fi obţinute toate documentele necesare (avize, acorduri, dezmembrări etc.) până în momentul deschiderii sesiunii de depunere a proiectelor.

Din experiența beneficiarilor PNDR 2007-2013, s-a semnalat că, în multe cazuri, există proceduri greoaie și de durată pentru obținerea documentelor administrative (acte de proprietate, avize, acorduri/alte documente justificative etc.) absolut necesare pentru asigurarea conformității dosarului cererii de finanțare. Aceste proceduri pot depăşi uneori termenul de depunere a proiectului. Așadar, pentru asigurarea depunerii proiectului în termenul stabilit, se recomandă pregătirea din timp a tuturor documentelor cu caracter administrativ și colaborarea cu experţi în domeniu. În funcţie de specificul proiectului, documentele şi avizele solicitate sunt diferite. Lipsa acestora conduce la avizarea dosarului ca neconform.

Potrivit statisticilor, cele mai multe erori

identificate la verificarea conformității dosarului sunt legate de documentele care dovedesc dreptul de proprietate sau de folosinţă pentru teren şi clădiri. Deseori, solicitanţii confundă

dreptul de proprietate cu cel de folosinţă şi astfel apar numeroase probleme legate de cadastru şi intabulare.

Corelarea obiectivelor din documentațiile tehnice cu realitatea de pe teren.

Pentru buna derulare a procesului de evaluare și selecție și, ulterior, de implementare, este necesară corelarea tuturor informațiilor din dosarul de finanţare cu realitatea de pe teren. Această problemă este întâmpinată deseori, cauza fiind amestecul mai multor persoane în realizarea documentaţiei, astfel fiind scăpate din vedere anumite detalii. Se recomandă o mai bună comunicare între toate părţile angajate în realizarea unui proiect, dar şi vizite pe teren, pentru a confrunta datele scrise cu cele faptice. Documente importante, precum un studiu de fezabilitate/memoriu justificativ, realizate de la distanţă, fără a se face o analiză a situaţiei la locul destinat implementării proiectului, pot duce la accesarea unei sume mari/mici de bani. Rezultatul nu este întotdeauna cel scontat, deoarece, la momentul implementării proiectului, rezultă costuri supradimensionate/subdimensionate, iar activităţile şi lucrările propuse nu pot fi realizate conform graficului dorit, rezultând eşecul proiectului. Din această situaţie, beneficiarul este singurul care are de suferit, returnând finanţarea aferentă proiectului, iar suma care constituie cofinanţarea este pierdută.

Corelarea proiectului pentru care se solicită finanţare cu cerinţele pieţei de profil şi stabilirea unor indicatori financiari realişti.

Unul dintre cele mai importante puncte de care trebuie să se ţină cont la inițierea unui proiect este viabilitatea lui economică: dacă există piaţă pentru produsul sau serviciul propus, analiza concurenţei, a costurilor de funcţionare şi a fluxului de numerar etc.

Cele mai importante sunt relaţiile întreprinderii cu piaţa, întrucât în economia de piaţă, atât producătorul, cât şi consumatorul au posibilitatea de a alege în mod liber cât, unde şi

36 37

cum pot să ofere şi, respectiv, să solicite, piaţa fiind aceea care stabileşte ce se produce şi cât. Ca atare, beneficiarii de fonduri europene, fie ei întreprinderi sau persoane fizice autorizate, ferme sau întreprinderi cu activități non-agricole, trebuie să cunoască anticipat nevoile reale ale societăţii, pe care i le poate indica piaţa.

O analiză corectă implică cel puţin următoarele informaţii: istoric, vânzări, cote de piaţă, prezență, canale de distribuție, resurse, obiective, acţiuni prezente pentru atingerea obiectivelor, analiza competiţiei-caracteristici, avantaje,

beneficii produse/servicii proprii şi competiţie, preţuri, termene şi condiţii pentru toţi jucătorii din piaţă, clienţi-profil, obiceiuri de consum şi tradiţii, puncte de diferenţă.

Indiferent de profil, întreprinderea trebuie să se afle în contact direct cu piaţa, analiza condiţiilor de piaţă având o deosebită importanţă pentru prezentul şi, mai ales, pentru viitorul ei, mecanismul pieţei constituind „barometrul” situaţiei actuale şi de perspectivă.

În momentul realizării proiectului, o mare importanţă trebuie acordată indicatorilor. Dacă

indicatorii financiari nu sunt realişti, beneficiarul riscă să nu poată implementa proiectul. De asemenea, dacă proiectul nu îşi poate îndeplini indicatorii propuşi, există riscul ca finanţarea primită sa-i fie solicitată beneficiarului pentru a fi returnată către UE şi bugetul de stat.

Un proiect supradimensionat din punct de vedere financiar nu aduce beneficii financiare. Costurile acoperirii unei sume nerambursabile maxime oferite prin PNDR trebuie calculate foarte atent.

Sintetizând cele de mai sus, o analiză amănunţită a contextului economic, la nivel micro și macro, a zonei în care se va implementa proiectul, precum și realizarea unui proiect complet, cu indicatori realişti şi realizabili, conduc la un proiect de succes.

Stabilirea valorii totale a proiectului în funcţie de capacitatea financiară a beneficiarului şi de posibilităţile de a obţine fonduri din alte surse (credite etc.).

Asigurarea cofinanţării din partea beneficiarului este cel mai important aspect al procesului de planificare a proiectului. Cererea de finanţare vine împreună cu documentele care însoţesc capacitatea şi sursa de cofinanţare.

Fondurile pentru agricultură şi dezvoltare rurală nu acoperă valoarea totală a proiectului, ci numai un anumit procent din valoarea lui eligibilă. În cazul în care aceasta este acoperită integral din fondurile europene, beneficiarul trebuie să asigure cofinanţarea proiectului pentru cheltuielile care nu se încadrează în aria de finanţare a măsurii accesate.

Este cunoscut faptul că plăţile se realizează sub formă de decontare a cheltuielilor. Astfel, partea de cofinanţare a beneficiarului este foarte importantă atât pentru a începe primele activităţi ale proiectului, cât şi pentru a-l finaliza cu succes. De asemenea, în cazul solicitării unui avans, beneficiarul trebuie să facă dovada unui instrument de garantare (scrisoare de garanție) pentru 120% din valoarea sumei solicitate.

Scopul accesării fondurilor europene nerambursabile nu trebuie să fie acela de a lua cât mai mulţi bani, succesul venind din atenţia acordată proiectului, realizarea activităţilor conform graficului stabilit şi fixarea unor indicatori fezabili. Totodată, în cazul în care sunt identificate greşeli sau întâmpinate probleme, merită menţionat că actele adiţionale sunt foarte importante, acestea putând salva un proiect, dacă sunt realizate în timp util.

În concluzie, la nivel de program, principalele lecții învățate din implementarea PNDR 2007-2013 au conturat și principalele orientări pentru politica de dezvoltare rurală aferentă perioadei 2014-2020:

• prioritizarea nevoilor, prin concentrarea intervenției pe un număr mai restrâns de măsuri;

• eficientizarea procedurilor și reducerea birocrației, prin simplificarea legislației interne;

• evitarea blocajelor în implementare, prin acompanierea măsurilor de investiții cu instrumente financiare și de gestionare a riscurilor pentru asigurarea cofinanțării private.

3938

GLOSARAFIR (fostul APDRP) – Agenţia pentru

Finanţarea Investiţiilor Rurale - instituţie înfiinţată în urma reorganizării Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, instituţie publică cu personalitate juridică, subordonată Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale – scopul acesteia este asigurarea implementării tehnice şi financiare a Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurală ( FEADR);

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură (APIA) - instituţie publică subordonată MADR, care derulează fondurile europene pentru implementarea măsurilor de sprijin finanţate din Fondul European pentru Garantare în Agricultură;

Autoritatea de Management pentru PNDR (AM PNDR) –funcţia de Autoritate de Management pentru PNDR şi de gestionare a FEADR este exercitată de către Direcţia Generală de Dezvoltare Rurală (DGDR), din cadrul MADR, conform Hotărârii Guvernului nr. 725/2010 privind reorganizarea şi funcționarea MADR precum şi a unor structuri aflate în subordinea acestuia. AM are ca atribuţii principale elaborarea strategiilor şi politicilor specifice în domeniul dezvoltării rurale.

Cererea de Finanţare – reprezintă solicitarea completată, pe care potenţialul beneficiar o înaintează pentru aprobarea contractului de finanţare a proiectului de investiţii, în vederea obţinerii finanţării nerambursabile;

Dezvoltare rurală – îmbunătăţire generală a bunăstării economice şi sociale a locuitorilor rurali şi a mediului instituţional şi fizic în care ei trăiesc. Aceasta are ca scop creşterea productivităţii individuale, comunitare şi instituţionale, ceea ce poate duce la asigurarea unor venituri mai mari pentru persoanele ce locuiesc în mediul rural;

Dosar de finanţare – cuprinde cererea de finanţare completată şi anexele acesteia (Studiul de fezabilitate/Memoriul Justificativ, Autorizaţii, Avize şi alte documente solicitate prin Ghidul Solicitantului pentru axa prioritară sau domeniul respectiv);

Ghidul Solicitantului - un material de informare tehnică a potențialilor beneficiari ai FEADR. Acest document constituie un suport informativ complex pentru întocmirea proiectului conform cerințelor specifice ale PNDR. Ghidul Solicitantului prezintă regulile pentru pregătirea, întocmirea şi depunerea

proiectului de solicitare a sprijinului, precum și modalitatea de selecție, aprobare și derulare a proiectului. De asemenea, acesta conține documentele, avizele și acordurile pe care un potențial beneficiar trebuie să le prezinte;

Management durabil – administrarea şi folosirea pădurilor şi terenurilor forestiere, precum şi a terenurilor agricole, într-un mod şi ritm care să le menţină biodiversitatea, productivitatea, vitalitatea, capacitatea de regenerare şi potenţialul de a îndeplini, în prezent şi în viitor, funcţii ecologice, economice şi sociale relevante, la nivel local, naţional şi global şi care să nu dăuneze celorlalte ecosisteme;

Memoriu Justificativ – studiu cerut pentru proiectele care nu prevăd lucrări de construcţii-montaj, ca parte a documentaţiei tehnice în cadrul depunerilor de proiecte în sesiunile deschise de către AFIR;

Planul Naţional Strategic pentru România - reprezintă baza pentru implementarea PNDR precizând priorităţile şi direcţiile dezvoltării rurale, în strânsă legătură cu priorităţile comunitare;

Politica Agricolă Comună (PAC) - este una dintre primele politici comunitare, ce are

ca obiectiv asigurarea necesarului de alimente în cadrul Comunităţii. PAC cuprinde un set de reguli şi mecanisme care reglementează producerea, procesarea şi comercializarea produselor agricole în Uniunea Europeană şi care acordă o atenţie crescândă dezvoltării rurale;

Programul Special de Pre-Aderare pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (SAPARD) – a fost un instrument financiar oferit de Uniunea Europeană pentru a ajuta ţările din Europa Centrală şi de Est care erau în curs de aderare la Uniunea Europeană, cât şi pentru a pregăti participarea acestora la Politica Agricolă Comună. Acest program asigura fonduri pentru îmbunătăţirea agriculturii şi a dezvoltării rurale;

Proiecte depuse/selectate/contractate – reprezintă numărul total de proiecte ce au fost depuse/selectate/contractate în perioada de programare PNDR 2007-2013, pe toate axele/ domeniile de finanţare;

Studiu de fezabilitate - studiu al unui proiect sau al unei investiții, din punctul de vedere al posibilităților tehnice de realizare și al rentabilității. Scopul unui studiu de fezabilitate este de a da o primă imagine de ansamblu asupra aspectelor principale ale investiţiei ce urmează a fi realizată.

Contact:

Sediul Naţional al Unităţii de Sprijin a Reţelei (USR)

Str. Nicolae Filipescu, nr. 39-41, et. 6, sector 2, Bucureşti, cod poştal 020961

Tel.: 031 690 0214, Fax.: 031 690 0215

E-mail: info@rndr.ro

Internet: www.rndr.ro

Această publicaţie a fost realizată de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale din România în cadrul proiectului „Înfiinţarea şi sprijinirea

Reţelei Naţionale de Dezvoltare Rurală”. Proiect cofinanţat prin FEADR prin Măsura 511 din cadrul PNDR 2007 - 2013.

2014

Conţinutul acestei publicaţii nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene.

Se distribuie gratuit.

Departamentul Publicaţii USR

BIBLIOGRAFIE*** Direcția Generală de Dezvoltare Rurală-Autoritatea de Management pentru PNDR, Minutele Comitetului de Monitorizare pentru Programul Național de dezvoltare Rurală, 2013, disponibil online, la http://www.madr.ro/ro/pndr/comitet-de-monitorizare-pt-pndr.html*** Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Programul Național de Dezvoltare Rurală 2007-2013 - versiunea a XIII-a, august 2014, disponibil online, la http://www.madr.ro/docs/dezvoltare-rurala/PNDR_2007-2013_versiunea-consolidata-august2014.pdf***Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Raport final de evaluare intermediară a PNDR, 2011, disponibil online, la http://ec.europa.eu/agriculture/rurdev/countries/ro/mte-rep-ro_ro.pdf***Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Raport anual de progrese privind implementarea Programului Naţional de Dezvoltare Rurală în România în anul 2013, 2014, disponibil online, la http://www.madr.ro/docs/dezvoltare-rurala/raport-anual/Raport-anual-de-progrese-PNDR-2013.pdf Wegener, S., Labra, K., Petrick, M., Marquardt, D., Theesfeld, I., Buchenrieder, G. Administering the Common Agricultural Policy in Bulgaria and Romania: obstacles to accountability and administrative capacity, „International Review of Administrative Science”, vol. 77, nr. 3, 2011, p. 583-603.Rural Institutions and Participation Service, Rural Development Division Food and Agriculture Organization of the United Nations. Participatory Development: Guidelines on Beneficiary Participation in Agricultural and Rural Development, 2013, (2nd edition).Interviuri cu beneficiarii Programului Național de Dezvoltare Rurală 2007-2013.*** Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Programul Național de Dezvoltare Rurală 2007-2013 - versiunea a XIII-a, august 2014, disponibil online, la http://www.madr.ro/docs/dezvoltare-rurala/PNDR_2007-2013_versiunea-consolidata-august2014.pdf***Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Raport final de evaluare intermediară a PNDR, 2011, disponibil online, la http://ec.europa.eu/agriculture/rurdev/countries/ro/mte-rep-ro_ro.pdf***Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Raport anual de progrese privind implementarea Programului Naţional de Dezvoltare Rurală în România în anul 2013, 2014, disponibil online, la http://www.madr.ro/docs/dezvoltare-rurala/raport-anual/Raport-anual-de-progrese-PNDR-2013.pdf Wegener, S., Labra, K., Petrick, M., Marquardt, D., Theesfeld, I., Buchenrieder, G. Administering the Common Agricultural Policy in Bulgaria and Romania: obstacles to accountability and administrative capacity, „International Review of Administrative Science”, vol. 77, nr. 3, 2011, p. 583-603.Rural Institutions and Participation Service, Rural Development Division Food and Agriculture Organization of the United Nations, Participatory Development: Guidelines on Beneficiary Participation in Agricultural and Rural Development, 2013, (2nd edition).***Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Raport anual de progrese privind implementarea Programului Naţional de Dezvoltare Rurală în România în anul 2013, 2014, disponibil online, la http://www.madr.ro/docs/dezvoltare-rurala/raport-anual/Raport-anual-de-progrese-PNDR-2013.pdf***Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Situația proiectelor depuse în data de 04 septembrie 2014, disponibil online, la http://www.madr.ro/ro/pndr/situatia-proiectelor-depuse.html*** Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Programul Național de Dezvoltare Rurală 2007-2013 - versiunea a XIII-a, august 2014, disponibil online, la http://www.madr.ro/docs/dezvoltare-rurala/PNDR_2007-2013_versiunea-consolidata-august2014.pdf***Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Raport final de evaluare intermediară a PNDR, 2011, disponibil online, la http://ec.europa.eu/agriculture/rurdev/countries/ro/mte-rep-ro_ro.pdf***Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Raport anual de progrese privind implementarea Programului Naţional de Dezvoltare Rurală în România în anul 2013, 2014, disponibil online, la http://www.madr.ro/docs/dezvoltare-rurala/raport-anual/Raport-anual-de-progrese-PNDR-2013.pdfAlexandri, C., Luca, L. Romania and CAP reform, în „Agricultural Economics and Rural Development”, nr. 3-4, 2008, p. 161-180.Şerban, A., Juravle (Gasler), A. Ruralul românesc în contextul strategiilor europene de dezvoltare, în „Revista Română de Sociologie”, nr. 3-4, 2012, p. 265-281. Mihalache, F., Croitoru, A. Mediul rural românesc: evoluţii şi involuţii. Schimbare socială şi antreprenoriat. Bucureşti, Editura Expert, 2011.

40

Ministerul Agriculturiiși Dezvoltării Rurale