IMPLEMENTAREA MASURILOR)PRIVIND) INCLUZIUNEASOCIALA … · 2015-09-14 ·...

IMPLEMENTAREA MASURILOR PRIVIND

INCLUZIUNEA SOCIALA A ROMILOR –

DOMENIUL EDUCAŢȚIE

Raport privind stadiul de aplicare al masurilor menite sa asigure dreptul la educatie si combaterea segregării școlare a copiilor romi in Romania

Romani CRISS

Implementarea masurilor privind incluziunea sociala a romilor – Domeniul Educaţție

1

Proiectul DARE-‐NET: Reţțeaua „Desegregare ș i Acţțiune pentru Educaţția Romilor” Proiectul DARE-‐Net (Reţțeaua „Desegregare și Acţțiune pentru Educaţția Romilor”), finanţțat de Comisia Europeană (EACEA Education, Audiovisual and Culture Executive Agency) prin programul „Lifelong Learning”, este realizat de Romani CRISS, în parteneriat cu FXB Center for Health and Human Rights din cadrul Universităţții Harvard, Greek Helsinki Monitor, European Roma Rights Centre (ERRC), Life Together și Integro Association din Bulgaria. Proiectul DARE-‐Net se desfășoară pe o perioadă de 24 de luni, începând din decembrie 2013 și are ca scop crearea unei reţțele transnaţționale formate din societatea civilă romă și non-‐romă, organizaţții academice, pentru a analiza practicile și iniţțiativele privind educaţția romilor precum și desegregarea școlară a copiilor romi în România, Croaţția, Grecia, Ungaria, Cehia și Bulgaria. Proiectul își propune să abordeze problema segregării școlare a copiilor romi. Nu numai că segregarea școlară este o formă gravă de discriminare împotriva romilor și încalcă dreptul de acces egal la educaţție, dar împiedică populaţția romă să-‐şi realizeze pe deplin potenţțialul lor ca cetăţțeni egali și potenţțiali lideri. Discriminarea, excluderea socială și sărăcia domină vieţțile multora dintre cei aproximativ 10-‐12 milioane de romi care trăiesc în Uniunea Europeană și în statele candidate, în prezent, aproape jumătate dintre care sunt copii și tineri. Una dintre cele mai serioase provocări cu care se confruntă copiii romi, este asigurarea egalităţții de șanse în educaţție, segregarea școlară, care este strâns legată de alte probleme, cum ar calitatea scăzută a educaţției -‐ așteptările scăzute ale profesorilor și calitatea slabă a predării, izolarea geografică. Ca urmare, doi din trei elevi romi din Europa nu termină școala primară, iar majoritatea covârșitoare nu termină liceul. Problema segregării școlare nu este una naţțională, izolată, ci este una comună pentru toate ţțările partenere. Cauzele segregării școlare, efectele, contextul, precum și tipurile de segregare școlară sunt, de cele mai multe ori, aceleași în toate ţțările partenere. România, Ungaria, Republica Cehă, Bulgaria și Grecia sunt cele șase ţțari selectate pentru relevanţța lor demografică și strategică. La nivel naţțional, fiecare ţțară are o populaţție romă semnificativă și interconectată. Mai mult, în toate aceste ţțări există jurisprudenţță naţțională şi jurisprudenţța Curţții Europene a Drepturilor Omului în privinţța problemei segregării copiilor romi. O perspectivă transnaţțională este esenţțială pentru aplicarea celor mai bune practici privind combaterea segregării școlare în ţțările partenere.


2

Deși anumite măsuri au fost întreprinse în unele ţțări, în special, adoptarea legislaţției privind interzicerea segregării școlare, puţține progrese au fost realizate în privinţța combaterii eficiente a acestui fenomen. Din experienţța fostei Strategii naţționale de îmbunătăţțire a situaţției romilor, adoptată și implementată de către Guvernul Român, punerii în aplicare i-‐au lipsit rezultatele în domeniul desegregării, altele decât adoptarea legislaţției. ŢȚinând cont de contextul european, faptul că 18 state membre au adoptat strategii naţționale pentru romi, în contextul Cadrului UE pentru Strategiile naţționale de integrare a romilor, este esenţțial să aibă, spre deosebire de ultimii 10 ani, mecanismele de monitorizare a implementării. Societatea civilă este un instrument democratic puternic, care poate fi utilizat pentru a raporta cu privire la punerea în aplicare a politicilor publice pentru romi. Prin urmare, sunt necesare metodologii clare, care pot fi folosite în toate statele membre care au adoptat strategii naţționale. Proiectul propune acest tip de instrument, care va avea o perspectivă transnaţțională, dar adaptată la nivel local1.

1 DARE-‐Net project: Desegregation and Action for Roma in Education-‐Network informatie disponibilă în limba româna la http://www.dare-‐net.eu/ro/overview


3

Cuprins

Proiectul DARE-‐NET: Rețeaua „Desegregare și Acțiune pentru Educația Romilor” ................................. 1

Sumar: implementarea masurilor de prevenire si combatere a segregării școlare a copiilor romi si incluziunea sociala in domeniul educației ............................................................................................. 5

Dreptul la educație si politicile din domeniul învățământului privind copii romi ................................. 10

Interesul superior al copilului si promovarea dezvoltării maxime a acestuia ............................................ 10

Protecția minorităților naționale in domeniul învățământului .................................................................. 11

Interzicerea discriminării și nevoia de a adopta măsuri pozitive ............................................................... 11

Șanse egale pentru toți copii in domeniul învățământului ........................................................................ 12

Accesul la educație de calitate .................................................................................................................. 14

Politici europene privind incluziunea sociala si asigurarea educației copiilor romi .............................. 15

Cadrul Uniunii Europene privind integrarea sociala a romilor ................................................................... 15

Asigurarea educației de calitate si combaterea segregării școlare a copiilor romi ................................... 16

Recomandarea Consiliului UE privind masuri de integrare efectivă a romilor în statele membre ............ 17

Recomandări internaționale si europene privind asigurarea dreptului la educație al copiilor romi prin politici publice ............................................................................................................................................ 19

Problema segregării școlare a copiilor romi in Romania ...................................................................... 22

Interzicerea segregării școlare la nivel Ministerial si persistenta acestui fenomen in Romania ................ 22

Masurile de incluziune sociala in educație si combaterea segregării in Romania din perspectiva cadrului Uniunii Europene .................................................................................................................. 25

Implementarea masurilor de prevenire si combatere a segregării școlare a copiilor romi in Romania . 31

Răspunsuri ale Inspectoratelor Școlare Județene privind segregarea școlară ........................................... 32

Prelucrarea Ordinului 1540/2007 al Ministerului Educației cu privire la interzicerea segregării școlare a copiilor romi ............................................................................................................................................... 33

Raportarea segregării școlare si analize in unitățile de învățământ ......................................................... 33

Planuri de masuri pentru prevenirea si combaterea segregării școlare a copiilor romi ............................ 36

Implementarea masurilor in domeniul educației din Strategia Guvernului României de Incluziune a cetățenilor români aparținând minorității romilor .............................................................................. 40

Context si informații solicitate Inspectoratelor Școlare Județene, Ministerului Educației, Prefecturilor si Agenției Naționale pentru Romi ................................................................................................................ 40


4

Răspunsuri ale Inspectoratelor Școlare Județene si Prefecturilor privind implementarea masurilor in domeniul educației .................................................................................................................................... 43

Masuri prevăzute in Strategia privind incluziunea romilor si raportarea implementării acestora ........... 45

Substanța masurilor implementate in domeniul educației copiilor romi ................................................... 46

Indicatori de implementare atinși in raport cu masurile adoptate de ISJ-‐uri ............................................ 48

Analiza de impact a masurilor adoptate ................................................................................................... 48

Raportarea indicatorilor generali de performanta .................................................................................... 49

Recomandări ...................................................................................................................................... 50


5

Sumar: implementarea masuri lor de prevenire s i combatere a segregări i școlare a copii lor romi s i incluziunea sociala in domeniul educaţției Prelucrarea Ordinului 1540/2007 al Ministerului Educaţției cu privire la interzicerea segregări i școlare a copii lor romi necesita eforturi adiţț ionale

1. Inspectorate Școlare au arătat in general ca Ordinul 1540/2007 al Ministerului Educaţției cu privire la interzicerea segregării școlare a copiilor romi si/sau Notificarea nr. 28463 din 3.03.2010 privind prevenirea si eliminarea segregării preșcolarilor si elevilor romi au fost eficient prelucrate la nivelul unităţților școlare aferente judeţțului prin comunicarea ori notificarea unităţților școlare din subordine cu privire la prevederile celor doua acte. Limitarea eforturilor de diseminare a prevederilor Ordinului si Notificării la comunicarea in scrisa către unităţți școlare ridica in mod serios chestiune eficientei acestei metode de lucru. Raportarea segregări i școlare si analiza in unităţți le de învăţțământ necesita o raportare mai viguroasa

2. Inspectoaratele Soclare Judetene au considerat in unanimitate ca nu exista situaţții in care elevii romi sunt segregaţți in săli de clase, facilitaţți, anexe unităţți sau in unităţți școlare separate pe criteriul apartenentei etnice. In general răspunsul Inspectoratelor este generic, in sensul in care nu exista “unităţți de învăţțământ preuniversitar segregate” sau „nu exista unităţți școlare cu clase segregate pe criteriul etnic” fara a indica progresul realizat in atingerea acestui rezultat.

3. Chiar daca in majoritatea covârșitoare a cazurilor Inspectoratele au aratat ca nu exista segregare, in 8 judeţțe se face referire la situaţția segregării rezidenţțiale sau regionale, in localităţți in care populaţția roma are un număr semnificativ. Analiza segregări i școlare a copii lor romi ar trebuie sa f ie detal iata si sa înregistreze progresul atins in ciclul școlar

4. In majoritatea cazurilor, Inspectoratele Școlare Judeţțene au făcut precizări, mai degrabă cu caracter general, vis a vis de fenomenul segregării școlare a copiilor romi. Acestea s-‐au limitat a arata ca „nu mai exista clase segregate” sau „nu sunt clase de început segregate” fără a indica progresul desegregării. In plus, aproximativ 29% din Inspectorate plasează analiza situaţțiilor de segregare mai degrabă in raport de existenta unor eventuale plângeri cu privire la acest subiect si arata ca „nu există sesizări cu privire la unităţți școlare cu clase segregate” sau „nu exista unităţți de învăţțământ


6

segregate”. In doar 32% din cazuri, analiza cu privire la situaţția segregării școlare a fost detaliata pe unitate de învăţțământ școlara, cu precizarea masurilor aplicate la nivelul acestora. Este cazul doar a 9 Inspectorate Școlare (Constanta, Dâmboviţța, Ialomiţța, Iași, Ilfov, Sălaj, Timiș, Tulcea si Vaslui). Analiza componentei claselor cu elevi romi pentru prevenirea segregări i trebuie sa f ie constanta in raportare

5. Situaţția este asemănătoare si in ceea ce privește analiza detaliata a componentei claselor a I a si a V a cu elevi romi in unităţțile școlare. In majoritatea cazurilor, Inspectoratele Școlare Judeţțene (43%) nu fac referire la situaţțiile detaliate din unităţțile școlare si clase. In doar 25% din cazuri au fost indicate analize detaliate cu privire la componenta claselor care cuprind elevi romi. Este cazul a doar 7 Inspectorate Școlare (Constanta, Covasna, Dâmboviţța, Ialomiţța, Iași, Ilfov si Sălaj). Planuri le de masuri pentru prevenirea si combaterea segregări i școlare a copii lor romi trebuie sa f ie uniformizate

6. In majoritatea cazurilor Inspectoratele Școlare Judeţțene care au răspuns Romani CRISS (54%) au indicat faptul ca au fost adoptate planuri de masuri cu privire la desegregare. In 14% din cazuri Inspectoratele Școlare nu au adoptat astfel de planuri (sau cel puţțin nu le-‐au comunicat Romani CRISS) însă au raportat aplicarea unor masuri de prevenire sau de integrare a copiilor provenind din comunitatea roma. Totuși, nu poate fi ignorat faptul ca din cele 28 de Inspectorate care au răspuns CRISS, un număr semnificativ (9 Inspectorate) in răspunsurile lor nu au indicat adoptarea unor planuri de masuri privind desegregarea.

7. Din totalul celor 28 de răspunsuri adresate Romani CRISS, 14 Inspectorate Școlare Judeţțene au comunicat si planul de desegregare adoptat la nivelul Inspectoratului Școlar. Este esenţțial ca masuri le de desegregare sa f ie analizate in raport de indicatori relevanţți, sa indice progresul înregistrat si impactul la nivel local

8. Planurile de desegregare comunicate Romani CRISS au cuprins informaţții referitoare la tipul de masuri de adoptat, resursele disponibile pentru respectivele masuri, termene pentru implementarea masurilor si/sau indicatori relevanţți. Daca toate planurile de masuri cuprind aceste informaţții (masuri, resurse, termene, rezultat general) in schimb nu este aceeași situaţția in ceea ce privește indicatorii relevanţți atinși si rezultatele atinse sau impactul generat prin aplicarea respectivelor masuri. Doar in cazul a 5 planuri de masuri privind segregarea au fost prevăzuţți indicatori sau rezultate in detaliu.


7

Inspectoratele Școlare trebuie sa măsoare eficient progresul înregistrat in procesul de desegregare școlară prin rapoartele de monitorizare si implementare a masuri lor de desegregare

9. Marea majoritate a Inspectoratelor Școlare Judeţțene au indicat planurile de masuri privind combaterea segregării ori au făcut referire la masuri cu caracter general de prevenire sau integrare a elevilor romi însă doar in 7 cazuri Inspectoratele Școlare au comunicat rapoartele de implementare a respectivelor planuri. Este vorba de Inspectoratul Școlar Constanta, Ialomiţța, Iași, Ilfov, Sălaj, Timiș, Tulcea si Vaslui. Acest fapt ridica un serios semn de întrebare in legătură cu coerenta procesului de înregistrare a progreselor in prevenirea si combaterea segregării școlare. Indicarea rezultatelor atinse, a indicatori lor de progres si impactului real izat este absolut esenţțial in procesul de desegregare

10. Doar o parte a Inspectoratelor Școlare au indicat rezultatele obţținute in procesul de prevenire si combatere a segregării școlare. Rapoartele de implementare a masurilor in domeniul desegregării comunicate Romani CRISS de către Inspectoratele Școlare din Constanta, Ialomiţța, Iași, Ilfov, Sălaj, Timiș, Tulcea si Vaslui fac referire la rezultate, in general, însă progresul înregistrat se poate retine doar in mod implicit in unele cazuri. Rapoartele comunicate nu fac însă referire explicită la indicatorii atinși ca urmare a implementării masurilor de desegregare si in mod special la impactul produs la nivelul unităţților de învăţțământ.

11. Majoritatea rapoartelor de implementare fac referire la unităţțile școlare si clasele la care au fost aplicate masuri de desegregare. Din păcate, informaţția prezentata, de cele mai multe ori este extrem de succinta si nu permite întotdeauna urmărirea progresului realizat in comparaţție cu masurile adoptate anterior potrivit planului de masuri. Acest lucru ar trebui remediat in procesul de înregistrare a rezultatelor si de raportare ulterioara.

Raportarea măsuri lor prevăzute in Strategia privind incluziunea romilor de către Inspectoratele Școlare Judeţțene ar trebui sa urmărească in principal planul de masuri sectorial

12. Din totalul celor 42 de Inspectorate Școlare Judeţțene si Prefecturi adresate de Romani CRISS au răspuns un număr de 22 de Inspectorate Judeţțene si 29 de Prefecturi. Doar 7 Inspectorate Școlare Judeţțene din cele 22 care au răspuns Romani CRISS au înregistrat masuri adoptate in corelare directă cu cele 11 acţțiuni programatice prevăzute in Planul de masuri sectorial in domeniul Educaţției din Strategia privind incluziunea sociala a romilor. Alte 6 Inspectorate au comunicat masuri care in general pot fi corelate cu acţțiunile din Strategie iar restul celor 9 Inspectorate au comunicat masuri cu caracter general care răspund, însă, in mod implicit acţțiunilor din Strategie.


8

Rapoartele de progres sunt inconsistente si ar trebui in consecinţță sa se facă in mod unitar

13. Inspectoratele Școlare Judeţțene care au răspuns solicitărilor Romani CRISS, in general, au comunicat informaţții care nu au avut un caracter unitar. Unele Inspectoare au furnizat date cu privire la programe si proiecte derulate la nivel local, altele au comunicat liste de activităţți desfășurate in domeniul educaţției iar alte Inspectorate au prezentat informaţții specifice cuprinse in rapoarte de progres cu privire la implementarea masurilor din Strategie. Din cele 22 de Inspectorate care au răspuns CRISS, doar 10 Inspectorate Școlare Judeţțene au comunicat rapoarte de progres. L ipsa indicatori lor atinși prin implementarea masuri lor si rezultatele obţținute la nivel local împiedică evaluarea progresului înregistrat

14. In general, Inspectoratele Școlare Judeţțene au precizat masuri cu caracter general care au fost implementate la nivel de judeţț. Aceste acţțiuni, in linii mari, s-‐au înscris in categoriile masurilor prevăzute de Strategie. In legătură cu acestea s-‐au precizat, in unele cazuri, indicatori generali atinși. In ciuda acestui fapt, atunci când Inspectoratele au indicat masuri specifice, indicatorii de progres au lipsit.

Inspectoratele Școlare Judeţțene ar trebuie sa elaboreze analize de impact a masuri lor adoptate pentru a evalua eficienta masuri lor implementate

15. Daca toate Inspectoratele Școlare Judeţțene au raportat masuri corelative acţțiunilor prevăzute in Strategie, nici unul din Inspectoare nu a realizat ori făcut trimitere la o analiza de impact a respectivelor masuri. In aproximativ 50% din cazuri (10 Inspectorate), s-‐a făcut referire la gradul de realizare al activităţților precizându-‐se doar un procent (de exemplu 50% sau 70% etc.)

Raportarea indicatori lor generali de performanta este aleatorie si nu permite măsurarea progresului sau a impactului. Inspectoratele Școlare ar trebui sa raporteze nu doar date cat sa evalueze si progresul real izat in funcţție de respectivele date

16. Strategia privind incluziunea romilor prevede indicatori generali de performanta in educaţție. Aceștia sunt: numărul de locuri speciale candidaţți romi, număr copii/tineri romi care beneficiază de programe de sprijin, număr de persoane angajate ca mediator școlar; Număr scoli/clase segregate; număr elevi care studiază limba romani, număr cadre didactice care predau limba romani, număr cadre didactice formate in tematica specifica scolii incluzive.

17. In răspunsurile adresate Romani CRISS, din cele 22 de Inspectorate Școlare Judeţțene doar aproximativ 50% (10 Inspectorate) au făcut referire explicita la indicatorii din Strategie, oferind date concrete. Alte Inspectoratele au făcut referiri indirecte la date in


9

legătură cu proiecte sau programe implementate însă nu au fost corelate cu indicatorii generali de performanta. Pe de alta parte, deși au fost precizate date in legătură cu respectivii indicatori, acestea nu sunt de natura a constata gradul de progres, regres sau stagnare al masurilor adoptate.


10

Dreptul la educaţție s i pol it ic i le din domeniul învăţțământului privind copi i romi Standardele vizând dreptul la educaţție sunt reglementate în diverse instrumente juridice, începând cu Declaraţția Universală a Drepturilor Omului până la diferite convenţții, declaraţții, recomandări sau cadre de acţțiune. Tratatele internaţționale de drepturile omului stabilesc obligaţțiile specifice in legătura cu dreptul la educaţție toate urmărind același scop: promovarea și dezvoltarea dreptului fiecărei persoane la educaţție, fără discriminare și excludere2.

Interesul superior al copilului si promovarea dezvoltării maxime a acestuia

Organismele internaţționale pentru drepturile omului au subliniat în mod constant că importanţța dreptului la educaţție consta in faptul ca exercitarea altor drepturi, depinde în primul rând, de realizarea dreptului la educaţție3. Accesul egal la educaţție a fost numit ca fiind "cheia pentru a atinge o mai mare putere economică și politică și, prin urmare, egalitate în societate”4. Spre exemplu, Convenţția ONU privind Drepturile Copilului stipulează că întotdeauna, copiii trebuie să fie trataţți în concordanţță cu interesul superior al acestora5. Fără îndoială, interesul superior al copilului presupune a obţține o educaţție completă și de calitate, aspecte esenţțiale pentru un start de succes în viaţță. Ar trebui să fie interesul primar și comun al administraţției publice a statului să ofere o educaţție de calitate pentru toţți copiii, indiferent de situaţția in care se afla aceștia. Prin metode de învăţțământ adecvate ar trebui să se maximizeze și să se dezvolte abilităţțile copiilor inclusiv prin adaptarea sistemului la nevoile acestora. Această abordare este prevăzută de Convenţția cu privire la Drepturile Copilului, care pune accentul pe dezvoltarea in ansamblu a personalităţții și abilităţților la potenţțialul maxim al copilului6.

2 UNESCO, Convenţția împotriva Discriminării în Educaţție (1960). De văzut și Convenţția Internaţțională pentru Drepturile Economice, Sociale și Culturale: O analiză comparativă (2006), disponibil la: http://unesdoc.unesco.org/images/0014/001459/145922e.pdf. 3 UN CESCR, Comentariul General Nr. 13 al Comitetului pentru Drepturile Economice și Sociale al ONU definește educaţția atât ca un drept fundamental în sine, cât și o metodă indispensabilă de îndeplinire a altor drepturi ale omului. Ca și drept de împuternicire, educaţția este modul principal prin care adulţții și copiii marginalizaţți din punct de vedere social pot ieși din sărăcie și pot găsi modalitatea de a se implica în comunităţțile lor, disponibil la: http://www.unhchr.ch/tbs/doc.nsf/0/ae1a0b126d068e868025683c003c8b3b?Opendocument. 4 M.E.A Goodwin, Înfruntarea segregării rasiale Curtea Europeană pentru Drepturile Omului in faţța unei situaţții ca Brown vs. Consiliului de Educaţție?, pag. 94, disponibil la: http://arno.uvt.nl/show.cgi?fid=96970. 5 ONU, Convenţția pentru Drepturile Copilului a ONU, Articolul 3, para. 1. 6 ONU, Convenţția pentru Drepturile Copilului a ONU, Articolul 23, para. 3 în legătură cu Art. 29


11

Convenţția privind Drepturile Copilului subliniază importanta egalităţții de șanse in asigurarea dreptului la educaţție, precum promovarea dezvoltării maxim posibile a copilului. In plus, Convenţția statuează obligaţția Statelor de a asigura exercitarea tuturor drepturilor fiecărui copil, fără discriminare din orice motiv. Această obligaţție se extinde, în mod clar, la învăţțământ. Toate Statele care au ratificat Convenţția privind eliminarea discriminării rasiale, inclusiv Romania, se obligă să nu discrimineze pe motive de origine rasiala sau etnica și, de asemenea, să ia măsuri pro-‐active, inclusiv legislative, pentru a interzice discriminarea rasială.7 Această obligaţție a fost explicată de către Comitetul pentru Eliminarea Discriminării Rasiale (CERD), într-‐o recomandare, prin care se statuează necesitatea de a adopta legislaţție, politici publice și programe specifice cu scopul de a asigura dreptul egal al copiilor romi la educaţție8.

Protecţția minorităţților naţționale in domeniul învăţțământului

Articolul 1 din Convenţția Cadru pentru protecţția minorităţților naţționale a Consiliului Europei prevede că "protecţția minorităţților naţționale și a drepturilor și libertăţților persoanelor aparţținând acestora face parte integrantă din garantarea internaţțională a drepturilor omului și, ca atare, intră în domeniul de aplicare al cooperării internaţționale"9. Ca atare dreptul la educaţție și drepturile corelative învăţțământului vizând minorităţțile, astfel cum sunt garantate de Convenţția-‐cadru, sunt parte integrantă a dreptului la educaţție. Acestea vizează, intre altele, principiul învăţțământului primar gratuit și obligatoriu, acces egal la educaţție și șanse egale în cadrul sistemului educaţțional, libertatea părinţților de a alege tipul de educaţție oferit copiilor lor in concordanţță cu convingerile lor religioase, morale și filozofice, dreptul persoanelor fizice si juridice de a înfiinţța și conduce propriile instituţții educaţționale, dreptul la educaţție în limba maternă10.

Interzicerea discriminării și nevoia de a adopta măsuri pozitive

În ceea ce privește educaţția, Articolul 4 din Convenţția-‐cadru pentru protecţția minorităţților naţționale garantează accesul egal la educaţție și interzice discriminarea. In plus prevede faptul că Statele părţți se angajează să adopte, atunci când este necesar, măsuri pozitive cu scopul de a promova egalitatea deplină și efectivă a persoanelor aparţținând minorităţților naţționale. Importanţța Articolului 4 constă în faptul că subliniază clar faptul că este necesară o politică educaţțională activă și coerentă pentru a pune în aplicare prevederile Convenţției-‐cadru.11

7 ONU, Convenţția pentru Eliminarea Discriminării Rasiale a ONU , Articolul 2. 8 CERD, Comitetul pentru Eliminarea Discriminării Rasiale, Recomandarea Generală nr. 27: discriminarea romilor, 6/08/2000. 9 Consiliul Europei, Convenţția Cadru pentru protecţția Minorităţților Naţționale, Articolul 1, 1995. 10 Consiliul Europei, Comitetul Consultativ pentru Convenţția Cadru pentru Protecţția Minorităţților Naţționale, Comentariu privind Educaţția in contextul Convenţției Cadru pentru Protecţția Minorităţților Naţționale, ACFC/25DOC(2006)002, Strasbourg, Martie 2006, https://www.coe.int/t/dghl/monitoring/minorities/3_FCNMdocs/PDF_CommentaryEducation_en.pdf 11 Ibid.


12

În jurisprudenţța sa, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a subliniat faptul că elevii romii se bucura de protecţția juridica împotriva discriminării, dar au nevoie, de asemenea, de o protecţție specială, având in vedere faptul ca provin dintr-‐o minoritate dezavantajata si vulnerabila.12 Acesta protecţție se extinde inclusiv in sfera învăţțământului.13 In cauza Chapman v. Regatul Unit, Curtea Europeană a reţținut existenta unui consens la nivel internaţțional între statele membre ale Consiliului Europei, prin care se recunosc nevoile particulare ale minorităţților și obligaţția de a proteja securitatea, identitatea și modul de viaţță, nu numai în scopul protejării intereselor minorităţților în sine, ci pentru a asigura o diversitate culturală valoroasă pentru întreaga comunitate14. În jurisprudenţța sa, Curtea Europeană a constatat că poziţția vulnerabilă a minorităţții rome presupune acordarea unei atenţții speciale nevoilor acestora si modului de viaţță diferit, atât în ceea ce privește cadrul general de reglementare aplicabil situaţțiilor lor, cât și în determinarea soluţțiilor ce urmează a fi adoptate în cazuri individuale15. Aplicând aceste argumente, in cauza DH si alţții v Republica Ceha, Curtea Europeană a statuat că elevii romi "au nevoie de o protecţție specială in domeniul educaţției, in contextul prevenirii si combaterii discriminării.16 Ulterior, într-‐o serie de cauze cu privire la discriminarea elevilor romi, Curtea Europeana a subliniat că, în contextul dreptului la educaţție si a discriminării suferite in trecut dar cu efecte continue fata de copii romi, deficienţțele structurale necesita implementarea unor măsuri pozitive, inclusiv de implicare a serviciilor de asistenta sociala pentru copii romi cu scopul de a răspunde dificultăţților întâmpinate in urmarea programei școlare. Curtea Europeana a statuat ca asemenea obligaţții sunt in mod particular stringente in cazul in care exista un istoric actual de discriminare.17 În plus, Curtea Europeană a subliniat faptul ca in situaţțiile in care masurile de combatere segregării copiilor romi, spre exemplu, în școlile speciale, nu au avut un impact major, Statele au obligaţții pozitive specifice pentru a evita perpetuarea discriminării din trecut sau a practicilor discriminatorii18. Șanse egale pentru toţți copii in domeniul învăţțământului

Toate aspectele și elemente ce vizează învăţțământul ar trebui să asigure "un climat de dialog si toleranţță”. Un astfel de dialog este aproape imposibil în cazul în care persoanele aparţținând unor grupuri diferite nu interacţționează, chiar și atunci când trăiesc în același oraș, sat sau regiune. De asemenea, nu poate fi promovat spiritul de toleranţța dacă membrii majorităţții și minorităţții nu cunosc nimic despre experienţțele de zi cu zi și despre elementele de identitate ale acestora. Acest lucru este evident când sunt puse in aplicare metode care conduc la separarea copiilor sau chiar la segregarea acestora, producându-‐se efecte discriminatorii, așa cum se întâmplă deseori in cazul copiilor romi.19 Comitetul Consultativ al Convenţției Cadru a criticat în mod repetat

12 CEDO, Chapman v Regatul Unit, Connors v Regatul Unit,. 13 CEDO, D.H. v Republica Cehă, para. 182. 14 CEDO, Oršuš și Alţții v. Croaţția, para 147. 15 CEDO, Chapman v Regatul Unit, Connors v Regatul Unit. 16 CEDO, D.H. v Republica Cehă, para.182. 17 CEDO, Oršuš și alţții v. Croaţția, para 177. 18 CEDO, Horvath și Kiss v Ungaria, para. 115-‐116. 19 Ibid.


13

practicile de segregare a copiilor romi și a încurajat eforturile Statelor de a pune capăt unor astfel de situaţții.20

20 Ibid.


14

Accesul la educaţție de calitate

Asigurarea accesului la educaţție de calitate a tuturor persoanelor aparţținând minorităţților naţționale presupune ca Statele sa întreprindă anumite acţțiuni: • Dreptul la educaţție trebuie sa fie reglementat si asigurat prin masuri legislative

clare si coerente. Statele trebuie sa se asigure ca cei vizaţți nu sunt in situaţția de a nu cunoaște sau înţțelege prevederile aplicabile, regulamentele, drepturile si obligaţțiile aplicabile, spre exemplu cu privire la formarea claselor, desfiinţțarea claselor, a școlilor etc. De asemenea este important a stabili mecanisme clare de supervizare si monitorizare a punerii in aplicare in mod corect a legislaţției sau politicilor publice in domeniul educaţției.

• Statele trebuie să aloce resursele financiare necesare pentru punerea în aplicare a legislaţției adoptate in domeniul învăţțământului la nivel naţțional, regional și local.

• Statele trebuie sa dispună masuri pentru ca toţți copiii, inclusiv copii romii, sa fie înscriși în mod corespunzător în școli iar eventualele dificultăţți întâmpinate, sa fie abordate într-‐un mod constructiv și activ.

• Statele trebuie sa monitorizeze procesul de frecventare al școlii de către toţți elevii, inclusiv de către cei care aparţțin minorităţților naţționale. Deficienţțe privind disponibilitatea învăţțământului pre-‐școlar, a facilităţților școlare, a accesului fizic în școli și la mijloace de transport sau în asigurarea siguranţței copiilor la școală, cât și problemele socio-‐economice cu care se confrunta părinţții, lipsa de încredere în sistemul de învăţțământ, toate acestea pot conduce la reticenţța părinţților de a-‐și trimite copiii la școală și grădiniţță și la lipsa de voinţță a copiilor de a merge la cursuri.

• Statele trebuie sa monitorizeze performantele școlare, inclusiv rata absenteismului și a abandonului școlar, alfabetizarea, absolvirea studiilor, notele, disparităţțile de gen, accesul la nivelurile de învăţțământ superior și, ulterior, accesul pe piaţța forţței de muncă. În unele cazuri, clasele pregătitoare și asistenţți individuali/mediatori /consilieri pot constitui un element de suport necesar elevilor care provin din medii defavorizate.

• Statele trebuie sa adopte politici educaţționale pe baza unor date concrete în domeniul învăţțământului. Statele trebuie să aibă la dispoziţție informaţții adecvate privind diferitele grupuri care trăiesc pe teritoriul lor, si in particular nevoile acestora în domeniul educaţției.21

21 Ibid.


15

Pol it ic i europene privind incluziunea sociala s i asigurarea educaţției copi i lor romi În contextul discriminării, Statele trebuie să îndeplinească obligaţțiile prevăzute de dreptul internaţțional în domeniul drepturilor omului și sunt trase la răspundere în cazul în care aceste obligaţții legale sunt încălcate. Statele trebuie să acţționeze împotriva discriminării prin asigurarea protecţției împotriva acesteia și prin prevenire, iar pe de altă parte, prin combatere și prin remedierea acesteia în cazul în care se produce.

Cadrul Uniunii Europene privind integrarea sociala a romilor Lupta împotriva discriminării rasiale sau bazata pe originea etnică, excluderea socială și marginalizarea sunt acum parte integrantă a politicilor europene. Uniunea Europeană a adoptat legislaţție specifică împotriva discriminării pe criteriul de origine rasială sau etnică transpusă la nivel naţțional in toate Statele Membre (Directiva 2000/43/CE)22. Directiva Rasiala (2000/43/CE) se aplica si in domeniul învăţțământului si asigura protecţția împotriva discriminării in accesul la educaţție. In prezent, încă nu există o jurisprudenţță substanţțială a Curţții de Justiţție a Uniunii Europene cu privire la discriminarea etnică. Cu o singura excepţție, in domeniul educaţției, la sfârșitul anului 2014, Comisia Europeana a iniţțiat o procedura de infrigement împotriva Cehiei referitor la sistemul de învăţțământ special destinat copiilor cu dizabilităţți intelectuale si plasarea disproporţționată a copiilor romi in aceste unităţți școlare.23 Pe de altă parte, integrarea socială și economică a romilor a devenit o prioritate susţținută a instituţțiilor Uniunii Europene și a Statelor Membre. La 7 aprilie 2010, Comisia Europeană a prezentat comunicarea sa privind integrarea socială a romilor în Europa (IP/10/407, MEMO/10/121). In mai 2011, Statele Membre și-‐au exprimat angajamentul faţță de promovarea incluziunii sociale a romilor in contextul Cadrului UE pentru Strategiile Naţționale de Integrare a Romilor până în 202024 si a concluziilor Consiliului European in iunie 2011.25 Statele membre au fost invitate de Comisia

22 Comisia Europeana, Raport comun privind implementarea Directivei 2000/43/EC si Directivei 2000/78/EC, Brussels, 17 Ianuarie 2014, disponibil la http://ec.europa.eu/justice/discrimination/files/com_2014_2_en.pdf 23 Open Society Justice Initiative, Roma Initiatives Office, Brussels Takes Action against Czech Republic over Roma School Discrimination, September 25, 2014, disponibil la http://www.opensocietyfoundations.org/press-‐releases/brussels-‐takes-‐action-‐against-‐czech-‐republic-‐over-‐roma-‐school-‐discrimination 24 Consiliul European, Concluzii EPSCO, la http://register.consilium.europa.eu/doc/srv?l=EN&f=ST%2010658%202011%20INIT 25 Consiliul European, Concluzii, la http://register.consilium.europa.eu/doc/srv?l=EN&f=ST%2023%202011%20INIT .


16

Europeană să prezinte strategii naţționale de incluziune a romilor sau măsuri specifice pentru romi în cadrul politicilor de incluziune naţționale.26 Fiecare Stat Membru al UE a adoptat o Strategie pentru Romi sau un set de măsuri de politică integrată, care au fost evaluate de către Comisia Europeană iar concluziile au fost prezentate într-‐o Comunicare prezentata în anul 201227. De asemenea, in decembrie 2013 Consiliul European a adoptat o recomandare importanta adresata Statelor Membre cu privire la măsuri eficiente de integrare a romilor28. Raportul de evaluare din anul 2013 al Comisiei Europene s-‐a concentrat în mod special asupra condiţțiilor structurale necesare în fiecare stat29, în timp ce raportul din 2014 a avut in vedere progresul general în domeniile-‐cheie.30

Asigurarea educaţției de calitate si combaterea segregării școlare a copiilor romi Educaţția a fost recunoscută ca fiind unul dintre cele patru domenii-‐cheie abordate in strategiile naţționale de integrare a romilor. In ceea ce privește educaţția, obiectivul Uniunii Europene este acela de a se asigura că toţți copiii romi vor absolvi școala primară și au acces la învăţțământ de calitate31. Potrivit Cadrului Uniunii Europene privind Strategiile Naţționale de Integrare a Romilor Statele membre ar trebui să se asigure că

• Toţți copiii romi au acces la o educaţție de calitate și nu fac obiectul discriminării sau segregării, indiferent dacă sunt sedentari sau nu.

• In conformitate cu Strategia Europa 2020, să lărgească accesul la o educaţție și o îngrijire preșcolară de calitate și să reducă numărul cazurilor de abandon școlar timpuriu în rândul copiilor din învăţțământul secundar.

• Tinerii romi ar trebui să fie puternic încurajaţți să frecventeze învăţțământul secundar și superior32.

Toate Statele Membre au recunoscut importanţța educaţției, și cele mai multe au stabilit obiective care depășesc, în general, standardul minim stabilit de Comisia Europeană, absolvirea ciclului primar, si acoperă un spectru mai larg de educaţție, de la grădiniţță la învăţțământul secundar și chiar terţțiar.33 Cu toate acestea, rămân multe de făcut. Mai multe State Membre trebuie sa abordeze mai eficient combaterea segregării școlare a copiilor romi. Spre exemplu, Bulgaria nu a abordat în mod corespunzător segregarea în

26 Comisia Europeana, Comunicare, Cadrul UE privind Strategii Nationale de Integrare a Romilor pana la 2020, disponibil la http://eur-‐lex.europa.eu/legal-‐content/EN/TXT/PDF/?uri=CELEX:52011DC0173&from=en. 27 Strategii Nationale de Integrare a Romilor: un prim pas spre implementarea Cadrului UE, avaialbe at: http://eur-‐lex.europa.eu/legal-‐content/en/TXT/?uri=CELEX:52012DC0226. 28 Recomandarea Consiliului din 9 decembrie 2013 cu privire la măsurile de integrare efectivă a romilor în statele membre, 2013/C 378/01, la http://eur-‐lex.europa.eu/legal-‐content/RO/TXT/HTML/?uri=CELEX:32013H1224(01)&from=en. 29 Report available at: http://eur-‐lex.europa.eu/legal-‐content/en/TXT/?uri=CELEX:52013DC0454 30 Report available at: http://ec.europa.eu/justice/discrimination/files/roma_implement_strategies2014_en.pdf. 31 Comisia Europeana, Comunicare, Cadrul UE privind Strategii Nationale de Integrare a Romilor pana la 2020, COM(2011)173 of 5 April 2011. 32 Ibid. 33 Ibid.


17

învăţțământul primar și secundar, monitorizarea și colectarea de date. Republica Cehă, Grecia, Portugalia, Polonia, Slovacia și Ungaria încă mai trebuie să pună în aplicare măsuri integrate de combatere a segregării copiilor romi in scoli și de a identifica răspunsuri adaptate nevoilor specifice copiilor romi34.

Recomandarea Consiliului UE privind masuri de integrare efectivă a romilor în statele membre In decembrie 2013 Consiliul Uniunii Europene adoptat un set de recomandări specifice cu privire la măsuri eficiente de integrare a romilor, inclusiv în domeniul învăţțământului si al nediscriminării. Scopul este de a oferi orientări statelor membre pentru ca acestea să poată spori eficacitatea măsurilor pe care le propun pentru a realiza integrarea romilor și a consolida punerea în aplicare a strategiilor naţționale de integrare a romilor sau a pachetelor integrate de măsuri de politică în cadrul politicilor mai ample de incluziune socială menite să îmbunătăţțească situaţția romilor și să elimine orice decalaj între romi și populaţția în general. 35 Intre altele, Consiliul UE a recomandat Statelor Membre sa pună in aplicare si sa asigure: Măsuri eficace de polit ică

1.1. Adoptarea, în vederea promovării unei egalităţți depline a romilor în practică, a unor măsuri eficiente de politică menite să asigure egalitatea de tratament și respectarea drepturilor fundamentale ale acestora, inclusiv accesul egal la educaţție, locuri de muncă, asistenţță medicală și locuinţțe. Acest obiectiv ar putea fi realizat fie prin intermediul unor măsuri generale, fie al unor măsuri orientate, inclusiv prin măsuri specifice pentru prevenirea sau compensarea dezavantajelor, fie printr-‐o combinaţție a acestora, abordându-‐se o atenţție deosebită dimensiunii de gen.

1.2. Adoptarea de măsuri care se pot baza pe indicatori socioeconomici, precum un nivel ridicat al șomajului pe termen lung, nivelul de instruire și parametrii în materie de sănătate, sau se pot axa pe zonele geografice care sunt marginalizate și/sau segregate.

Accesul la educaţție

1.3. Luarea unor măsuri eficiente pentru a garanta egalitatea de tratament și

34 Comisia Europeana, Staff working document accompanying the document National Roma integration Strategies: a first step in the implementation of the EU Framework 2012, http://ec.europa.eu/justice/discrimination/files/roma_nat_integration_strat_en.pdf; Steps forward in implementing national Roma integration strategies, 2013, http://ec.europa.eu/justice/discrimination/files/com_2013_454_en.pdf; Report on the implementation of the EU framework for National Roma Integration Strategies, 2014, http://ec.europa.eu/justice/discrimination/files/roma_implement_strategies2014_en.pdf. 35 Recomandarea Consiliului din 9 decembrie 2013 cu privire la măsurile de integrare efectivă a romilor în statele membre, 2013/C 378/01, la http://eur-‐lex.europa.eu/legal-‐content/RO/TXT/HTML/?uri=CELEX:32013H1224(01)&from=en.


18

accesul deplin al băieţților și fetelor de etnie romă la un învăţțământ general și de calitate, precum și pentru a garanta absolvirea de către toţți elevii romi cel puţțin a ciclului de învăţțământ obligatoriu. Acest obiectiv ar putea fi atins prin intermediul unor măsuri precum: a) eliminarea oricărei forme de segregare școlară; b) suprimarea oricărei plasări necorespunzătoare a elevilor romi în școli pentru copii cu nevoi speciale; c) reducerea ratelor de părăsire timpurie a școlii pe parcursul tuturor nivelurilor procesului de învăţțământ, inclusiv la nivelul învăţțământului secundar și al formării profesionale; d) sporirea accesului la sistemele de educaţție și de îngrijire destinate copiilor preșcolari, precum și a calităţții acestor servicii, inclusiv acordarea unui sprijin orientat, în funcţție de necesităţți; e) examinarea nevoilor fiecărui elev și abordarea în consecinţță a acestora, în strânsă cooperare cu familiile în cauză; f) utilizarea unor metode incluzive și personalizate de predare și de învăţțare, inclusiv sprijinul acordat în cursul procesului de învăţțare celor care au probleme de învăţțare și unele măsuri pentru combaterea analfabetismului, și promovarea disponibilităţții și a utilizării activităţților extrașcolare; g) încurajarea părinţților să se implice mai mult și îmbunătăţțirea formării profesorilor, acolo unde este necesar; h) încurajarea participării romilor și a absolvirii de către aceștia a învăţțământului secundar și terţțiar; i) extinderea accesului la educaţție ca a doua șansă și la educaţția adulţților și sprijinirea tranziţției între niveluri de educaţție, precum și a dobândirii de competenţțe adaptate necesităţților de pe piaţța forţței de muncă.36

36 Recomandarea Consiliului din 9 decembrie 2013 cu privire la măsurile de integrare efectivă a romilor în statele membre, 2013/C 378/01, la http://eur-‐lex.europa.eu/legal-‐content/RO/TXT/HTML/?uri=CELEX:32013H1224(01)&from=en.


19

Recomandări internaţționale si europene privind asigurarea dreptului la educaţție al copiilor romi prin politici publice Tabelele de mai jos prezintă principalele recomandări ale organizaţțiilor internaţționale precum ONU, OSCE, Consiliul Europei și Uniunea Europeană pentru Statele Membre in vederea asigurării accesului egal, de calitate și respectarea dreptului la educaţție a copiilor romi.

Anul Organizaţția/ Organismul

Instrumentul

Subiect Detal i i

199

8

Consiliul Europei/ECRI Recomandarea de politică nr.3

Combaterea rasismului și intoleranţței împotriva romilor

Unele măsuri relevante pentru educaţție

2000

Consiliul Europei/Comitetul de Miniștri

Recomandarea nr.4 a CM

Educaţția copiilor romi/ţțigani în Europa

Măsuri detaliate în educaţție

2000

Naţțiunile Unite/CERD Recomandarea Generală nr.27

Discriminarea romilor Unele măsuri relevante pentru educaţție

2003

OSCE/Consiliul Ministerial și Permanent

Decizia nr. 3/03 a CM și Decizia nr. 566/03

Planul de Acţțiune pentru Îmbunătăţțirea Situaţției Romilor și Sinti in cadrul zonei OSCE

Capitol dedicat cu măsuri în domeniul educaţție

2006

Consiliul Europei /ECRI Recomandarea de politică nr. 10

Combaterea rasismului și discriminării rasiale în și prin educaţția școlară


2008

OSCE/Consiliul Ministerial

Decizia CM nr. 6/08 Sporirea eforturilor de implementare a Planului de Acţțiune


2009

OSCE/ Consiliul Ministerial

Decizia CM nr. 8/09 Sporirea eforturilor OSCE pentru a asigura integrarea sustenabilă a romilor


2009

Consiliul Europei / Comitetul de Miniștri

Recomandarea nr. 4 a CM

Educaţția romilor și nomazilor în Europa


2011

Uniunea Europeană/Comisia Europeană

Comunicarea din partea Comisiei

Cadrul UE pentru Strategiile Naţționale de Integrare a Romilor până în 2020


2011

Consiliul Europei /ECRI Recomandarea de politică nr. 13

Combaterea anti-‐ţțiganismului și discriminării împotriva romilor


2013

OSCE/ Consiliul Ministerial

Decizia CM nr. 4/13 Sporirea eforturi de implementare a Planului de Acţțiune cu focus special pe femeile rome, tinerii și copiii romi


2013

Uniunea Europeană/Consiliul UE

Recomandarea din 9.12.2013

Măsuri efective de integrare a romilor în Statele Membre


An Instrument Subiect abordat Segregare Discriminare

Extindere Programa

Limba materna

Formare Participare Dialog

Monitorizare Raportare

Educaţție t impurie

199

8

ECRI Recomandarea de politică nr. 8

Combaterea rasismului și intoleranţței împotriva romilor

Combaterea segregării școlare si discriminării

Dezvoltare Programă/istorie romi

-‐

-‐

-‐

-‐

-‐

2000

CM CoE Recomandarea nr. 4

Educaţția copiilor romi in Europa


Dezvoltare

Programă/istorie romi

Educaţție privind limba maternă

Formare profesionala educatori

Participarea romilor/Dialog

Monitorizarea politicilor in educaţție

Educaţție timpurie/ Abandon școlar

2000

ONU CERD Recomandarea Generală nr 27

Discriminarea romilor Combaterea segregării școlare

si discriminării

Dezvoltare Programă/istorie

romi

-‐

Formare profesional

a educatori


Raportare stadiu implementare


2003

CM OSCE Decizia nr. 3/03

Plan de Acţțiune pentru Îmbunătăţțirea Situaţției Romilor



-‐





2006

ECRI Recomandarea de politică nr. 10 a

Combaterea discriminării rasiale în educaţția școlară

Combaterea

segregării școlare si discriminării

Dezvoltare

Programă/istorie romi

-‐

Formare

profesionala educatori

Participarea romilor/ Dialog



2008

CM al OSCE Decizia nr. 6/08 a

Sporirea eforturilor de implementare a Planului de Acţțiune

Combaterea segregării școlare

si discriminării

-‐

-‐

-‐

-‐

-‐


2009

CM al OSCE Decizia nr. 8/09 a

Sporirea eforturilor OSCE pentru o integrare sustenabilă


-‐

-‐

-‐

-‐


Educaţție timpurie


21

An Instrument Subiect abordat Segregare Discriminare

Extindere Programa

Limba materna

Formare Participare Dialog

Monitorizare Raportare

Educaţție t impurie

2009

CM CoE Recomandarea nr. 4

Educaţția romilor și nomazilor în Europa

Combaterea segregării școlare, discriminării






Educaţție timpurie

2011

Comisia Europeana Comunicare

Cadrul UE pentru Strategiile Naţționale de Integrare a Romilor

Combaterea

segregării școlare, discriminării

-‐

-‐

-‐




2011

ECRI Recomandarea de politică nr. 13 a

Combaterea anti-‐ţțiganismului și discriminării romilor

Combaterea segregării școlare,

discriminării







2013

CM al OSCE Decizia nr. 4/13

Sporirea eforturilor de implementare a Planului de Acţțiune

Combaterea segregării școlare, discriminării

-‐

-‐

-‐




2013

Consiliul UE Recomandare

Măsuri de integrare efective în statele membre

Combaterea

segregării școlare, discriminării


-‐



Monitorizare

a politicilor in educaţție



22

Problema segregări i școlare a copi i lor romi in Romania In anul 2003 Romani CRISS a documentat primul caz de segregare școlară în localitatea Cehei din judeţțul Sălaj. Cazul a fost adus de Romani CRISS în discuţția Ministerului Educaţției și Consiliului National pentru Combaterea Discriminării. Acesta din urmă a constatat că separarea si condiţții de studiu improprii in care învăţțau elevii romi au fost de natură a conduce la discriminarea copiilor romi. Romani CRISS sublinia faptul că formularea problemei în termeni de segregare a copiilor romilor în educaţție nu se bucură de recunoașterea de către oficialităţți. Se presupunea, la momentul respectiv, că oficialii din educaţție nu sunt dispuși să accepte că există școli segregate în sistem. 37 Segregarea copiilor romi în sistemul educaţțional românesc se putea caracteriza ca fiind o segregare de facto. Aceasta nu era o consecinţță a legislaţției sau a unei politici oficiale, cat o manifestare a tradiţției, prejudecăţților și inerţției atât in societate cat si in sistemul educaţțional38.

Interzicerea segregării școlare la nivel Ministerial si persistenta acestui fenomen in Romania In 20 aprilie 2004, Ministerul Educaţției adopta Notificarea nr. 29323 privind segregarea copiilor romi în procesul educaţțional. Notificarea interzicea formarea grupelor în învăţțământul preșcolar, precum şi a claselor I şi a V-‐a, cuprinzând exclusiv sau preponderent elevi romi. Aceste tipuri de organizare a grupelor ori claselor, indiferent de motivele invocate, constituiau forme de segregare. 39 Din păcate, Notificarea Ministerului nu a condus la remedierea segregării școlare. In contextul Raportului privind progresele înregistrate în cadrul componentei de desegregare din proiectul PHARE 2003, Ministerul Educaţției arăta că “unele inspectorate școlare judeţțene nu au trimis documentele prevăzute si planurile de acţțiune în ciuda faptului că notificarea cerea în mod explicit acest lucru. Alte inspectorate au răspuns printr-‐o scurtă notă că în judeţțele respective nu exista segregare, deși nu au adus nici o evidenţță care să le susţțină afirmaţția. Notificarea nu a fost în toate cazurile diseminată de către inspectoratele școlare către școli și mulţți profesori nu aveau cunoștinţță de această notificare. Clasele segregate au continuat să existe”.40

37 A se vedea Romani CRISS, Respectarea Drepturilor Omului: Romii cetateni ai statului de drept, Raport anual 2003, Bucuresti. 38 Ibid. 39 Notificarea nr. 29323 din 20.04.2004 disponibila la http://www.dri.gov.ro/notificare-‐nr-‐29323-‐din-‐20-‐04-‐2004-‐privind-‐interzicerea-‐segregarii-‐romilor/ 40 Romani CRISS, O analiza a procesului de desegregare, citat din raportul “School desegregation: progress and challenges. Experiences from the Phare 2003 <Access to education for disadvantaged groups> project”, Bucuresti, Aprilie 2006, raport disponibil la http://www.edu.ro/index.php/articles/c499/.


23

Într-‐o analiză elaborată de Romani CRISS privind procesul de desegregare în anul 2006, se arăta că dintr-‐un număr de 30 de inspectorate judeţțene doar 7 au recunoscut că se confruntă cu situaţții de segregare, unele făcând trimitere la „segregarea rezidenţțială”. Cauzele invocate cel mai des erau: “sărăcia familiilor rome, distanţța mare de parcurs până la cea mai apropiată școală „mai bună”, reticenţța familiilor rome faţță de sistemul educaţțional, nefrecventarea grădiniţței de către copiii romi, înscrierea târzie la școală.”41 In iulie 2007 Ministrul Educaţției și Cercetării a emis Ordinul 1540 având ca obiectiv prevenirea, interzicerea și eliminarea segregării, văzută ca formă gravă de discriminare, cu consecinţțe negative asupra accesului egal al copiilor la o educaţție de calitate42. Pentru atingerea acestui obiectiv se interzicea, începând cu anul școlar 2007-‐2008, formarea claselor I şi a V-‐a segregate, având preponderent sau numai elevi romi.43 In anul 2008 Romani CRISS a analizat fenomenul segregării școlare a copiilor romi pe un eșantion de 90 de școli. În 67% din totalul școlilor analizate erau prezente situaţții de segregare școlară a elevilor romi, fie segregare la nivelul școlii, fie la nivelul claselor. Pentru majoritatea școlilor segregate nu izolarea comunităţților de romi era cea care determină situaţția de separare școlară a romilor. 60% dintre școlile segregate erau situate la o distanţță cuprinsă între 1 şi 3 km de școli de nivel similar şi/sau mixte. In ceea ce privește Ordinul Ministrului Educaţției 1540/19.07.2007 acesta nu se aplica în 63% din totalul școlilor din eșantion (77 de școli). Ordinul 1540 nu era cunoscut, fie de către întreg personalul școlii, fie doar de unele dintre cadrele didactice, inclusiv directori de școală.44 Segregarea școlară a elevilor romi in Romania a avut ecouri si la nivelul Uniunii Europene. Agenţția UE pentru Drepturi Fundamentale (FRA) în Raportul anual din 200845 arăta că segregarea în educaţție a copiilor romi este un fenomen prevalent în mare parte din Uniune. Potrivit FRA in Romania se manifestau diferite forme de segregare intre care clase exclusiv formate din elevi romi sau unităţți în cadrul școlilor, sau scoli exclusiv sau predominant constituite din elevi aparţținând minorităţților datorită factorilor socio-‐economici sau de locuire, politicilor de admitere, atitudinilor discriminatorii şi/sau limbii de predare.46 In anul 2010 Ministerul Educaţției nota faptul că ”se primesc semnalări din unităţțile școlare cu predare integrală sau parţțială în limbile minorităţților ori din partea unor unităţți școlare cu elevi preponderent romi, prin care se sesizează unele tendinţțe de segregare a copiilor romi de ceilalţți copii intrându-‐se astfel în disonanţță cu legislaţția

41 Romani CRISS, O analiza a procesului de desegregare, Mihai Surdu, 2007, Bucuresti. 42 Ordinul nr. 1.540 din 19 iulie 2007 privind interzicerea segregării şcolare a copiilor romi şi aprobarea Metodologiei pentru prevenirea şi eliminarea segregării şcolare a copiilor romi, publicat în Monitorul Oficial nr.692 din 11.10.2007. 43 Idbid. 44 Romani CRISS, UNICEF Romania, Raport privind Monitorizarea aplicarii masurilor impotriva segregării scolare in Romania, Laura Surdu, iulie 2008, Bucuresti. 45 Agenţția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene, Raport Anual, 2008, in limba engleza, Secţțiunea 4.3.4.1. “Roma, Sinti and Travellers”, pag.74, disponibil la http://fra.europa.eu/fraWebsite/material/pub/ar08/ar08_en.pdf 46 Ibid, FRA Raport anual 2008, Sectiunea 4.3.5.1. “The issue of Segregation”, pag. 76.


24

interna în vigoare si cu legislaţția externă”47. In consecinţță, Ministerul a adoptat Notificarea nr. 28463 din 3.03.2010. Aceasta prevedea că, in contextul reconfigurării claselor/unităţților de învăţțământ după numărul de elevi, preșcolarii sau elevii romi urmau să fie distribuiţți alături de ceilalţți preșcolari și elevi de diferite etnii, pentru a se evita în acest fel noi segregări ale romilor.48 Nici acesta Notificare nu a produs efecte substanţțiale in combaterea segregării școlare. In anul 2014, odată cu publicarea raportului privind provocările și progresele în domeniul libertăţților fundamentale, Agenţția UE pentru Drepturi Fundamentale arată în mod clar ca în ciuda angajamentelor Statelor Membre de a combate discriminarea, segregarea copiilor romi în educaţție rămâne o problema răspândită în state precum Romania, Ungaria, Cehia și Slovacia49. FRA face trimitere la practicile privind plasarea copiilor romi in școli adresate copiilor cu dizabilităţți intelectuale, în școli frecventate doar de copii romi sau în clase formate exclusiv din copii romi, între alte ţțări fiind indicată și România50. In raportul din iunie 2014, Comisia Europeană împotriva Rasismului și Intolerantei (ECRI) notează că, deși autorităţțile au luat măsuri pentru combaterea segregării școlare și discriminării împotriva elevilor romi, aceste două fenomene rămân un motiv serios de îngrijorare. ECRI precizează că nu există o estimare exactă privind amploarea segregării școlare iar cercetările realizate de societatea civilă indică faptul că numărul de clase/școli segregate este încă mare.51 Raportul subliniază faptul că autorităţțile române au informat Comisia Europeană împotriva Rasismului și Intoleranţței ca fiecare Inspectorat Școlar Judeţțean a fost solicitat să prezinte un raport despre segregarea școlară a elevilor romi, cât și un plan privind desegregarea. Ceea ce este demn de remarcat este faptul că ECRI nu a primit indicaţții despre felul cum au fost folosite aceste informaţții de către Ministerul Educaţției. Ori tocmai din acest punct de vedere, Comisia Europeană împotriva Rasismului și Intoleranţței a recomandat autorităţților române să realizeze o evaluare cuprinzătoare asupra amplorii segregării școlare a elevilor romi și să ia măsuri specifice pe baza rezultatelor rapoartelor prezentate de Inspectoratele Școlare Judeţțene52.

47 Ministerul Educatiei, Notificarea nr. 28463 din 3.03.2010 privind prevenirea si eliminarea segregării prescolarilor si elevilor romi in sistemul scolar, unele masuri de mentinere a studiului in limbile minoritatilor, a studierii orelor de limbi materne in sistemul de educaţție din Romania. 48 Ibid. 49 FRA, Fundamental rights: challenges and achievements in 2013, Annual report 2013, disponibil in limba engleza la: http://fra.europa.eu/en/publication/2014/fundamental-‐rights-‐challenges-‐and-‐achievements-‐2013 50 Ibid, Capitol 7 Roma Integration, Sectiunea 7.3. Member States target integration in four priority areas. 51 The European Commission against Racism and Intolerance (ECRI), Fourth report on Romania, iunie 2014, disponibil la: http://www.coe.int/t/dghl/monitoring/ecri/Library/PressReleases/160-‐ 2014_06_03_Romania_en.asp. A se vedea si Comitetul Conculstativ al Convenţției cadru pentru protecţția minorităţților naţționale”, „A treia opinie despre România”, paragraful 153, raport disponibil la: http://www.coe.int/t/dghl/monitoring/minorities/3_fcnmdocs/PDF_3rd_OP_Romania_en.pdf. 52 The European Commission against Racism and Intolerance (ECRI), Fourth report on Romania, iunie 2014, paragraf 116.


25

Masuri le de incluziune sociala in educaţție s i combaterea segregări i in Romania din perspectiva cadrului Uniuni i Europene In comunicarea din anul 2012 privind „Strategiile naţționale de integrare a romilor: o primă etapă în punerea în aplicare a cadrului UE” Comisia Europeana a evaluat masurile adoptate la nivel national pentru imbunatatirea situatiei romilor. In ceea ce priveste Romania si Strategia privind incluziunea sociala a romilor din anul 2011, Comisia a pozitionat Romania intre Statele Member care au indeplinit criteriile prevazute in Cadrul UE.53

Măsuri prevăzute de cadrul UE Statele membre care le-‐au adoptat

Aderarea la obiect ivul general BE, BG, CZ, DK, DE, EE, IE, EL, ES, IT, CY, LV, LT, LU, HU, AT, PL, PT, RO, SI, SK, FI, UK

Obiect ive concrete pentru reducerea decalajului educaţțional

BE, BG, CZ, EL, ES, IT, CY, LU, HU, AT, PL, PT, RO, SI, SK, FI, UK

Ext inderea accesului la servic i i de educaţție ș i de îngri j ire de cal itate dest inate copi i lor de vârstă mică

CZ, EL, ES, IT, CY, LV, HU, AT, PL, PT, RO, SI, SK, FI

Măsuri care garantează absolv irea de către copi i i romi cel puţțin a c ic lu lui pr imar de învăţțământ

BE, BG, DE, EE, IE, EL, ES, FR, IT, LV, LU, HU, NL, PT, RO, SI, SK, FI, SE, UK

Reducerea abandonului școlar în învăţțământul secundar

BG, CZ, IE, EL, ES, FR, IT, HU, AT, PL, PT, RO, SK, FI, UK

Creșterea școlar izăr i i terţț iare CZ, ES, IT, HU, PT, FI

Măsuri care v izează prevenirea segregări i

CZ, EL, ES, HU, PL, RO, SK

Măsuri de spri j in BE, CZ, EE, IE, ES, IT, CY, LV, LT, HU, AT, PL, PT, RO, SI, SK, FI, SE, UK

53 Comisia Europeană, Comunicarea din anul 2012 privind „Strategiile naţționale de integrare a romilor: o primă etapă în punerea în aplicare a cadrului UE”, disponibila la http://eur-‐lex.europa.eu/legal-‐content/en/ALL/?uri=CELEX:52012DC0226


26


27

Pe de alta parte, in anul 2012 Comisia Europeana a identificat si o serie de lipsuri evidenţțiate in legătură cu Strategia românească in general si cu masurile adoptate in domeniul educaţției.54 E lemente cheie Lipsuri identif icate Condiţți i structurale si f inanţțare

Dialog limitat cu autorităţți regionale si locale pe parcursul elaborării Strategiei si Planurilor de Acţțiune

Strategia nu reflecta o abordare integrata. Strategia ar avea de beneficiat daca s-‐ar elabora o prioritizare mai clara, o legătură mai strânsă intre obiectivele generale si specifice, direcţțiile de acţțiune si masurile propriu-‐zise, descrierea detaliata a unor obiective precise, responsabilităţți, alocaţții bugetare, precum si un sistem de monitorizare si evaluare robust.

Societatea civila consultata in mod formal in cursul elaborării Strategiei

Implicarea mai puternica a autorităţților regionale si locale si a societăţții civile Roma in implementarea si monitorizarea Strategiei ar trebui sa o îmbunătăţțească.

Trebuie asigurata coordonarea efectiva a implementării

Educaţție Strategia cuprinde elemente pozitive precum:

Strategia nu acoperă obiectivul absolvirii scolii primare (obligatorii) a copiilor Romi

Stimularea participării copiilor romi in educaţția timpurie, formarea de mediatori școlari, formarea si angajarea de profesori de limba romani.

Strategia nu identifica obiective clare in ceea ce privește rezultatele educaţționale ale copiilor romi si nu este bazata pe o baza de nevoi adecvata. Este necesara stabilirea unei legături clare intre programele care vizează grupurile dezavantajate si infrastructura educaţțională.

Locuri distincte alocate in licee si universităţți pentru studenţți Romi

Reţțea de inspectori școlari romi Abordare inclusivă, combaterea

segregării școlare

54 Comisia Europeana, National Roma Integration Strategies: a first step in the implementation of the EU Framework, disponibil in limba engleza la http://ec.europa.eu/justice/discrimination/files/roma_nat_integration_strat_en.pdf


28

In anul 2013 Comisia Europeana a evaluat aspectle structurale ale strategiilor si implementarea acestora. Prin Cadrul UE Comsia Europeana a invitat statele membre să elaboreze metode solide de monitorizare și evaluare, care să permită măsurarea rezultatelor și a impactului măsurilor de incluziune a romilor și ajustarea politicilor, acolo unde este necesar.55 In anul 2013, Comisia Europeana nu a mentionat Romania intre statele care au adoptat masuri in acest sens.

Monitorizarea evoluţți i lor ș i posibi l itatea de a ajusta

polit ic i le

Statele membre care au luat astfel de măsuri

Evaluarea situaţției romilor („date de pornire”) real izată sau în curs

CZ, EE, EL, ES, FI, FR, HU, LT, LV, NL, PT, RO, SI, SK

Existenţța unui sistem de monitorizare care să măsoare rezultatele și impactul strategiei naţționale

Măsuri iniţțiale: BG

În curs de elaborare: BE, ES, FI, HU, IT, SE

Identif icarea zonelor locuite de comunităţți rome care trăiesc în sărăcie extremă

CZ, EE, EL, FR, HU, PL, RO, SK

Implicarea tuturor părţți lor interesate majore în procesul de monitorizare și de evaluare

AT, CZ (măsuri planificate), FI, HU, IT (măsuri planificate), LT (măsuri planificate), SE (parţțial), SI, SK (măsuri planificate)

Cooperare stabil ită cu institutele naţționale de statistică

BG, CZ, EL, ES, FI, HU, IT, LV, RO, SK, UK

Rapoarte și evaluări periodice planif icate

BE, BG, CZ, EL, FI, HU, LT, PL, RO, SE, SI, SK

In cadrul evaluarii din 2013 Comisia Europeana a notat faptul ca in pofida eforturilor depuse de la ultimul raport pentru a se pune în funcţțiune un cadru viabil de monitorizare și evaluare care să producă date, în mod sistematic și consecvent, cu privire la impactul măsurilor de integrare a romilor, acest obiectiv continuă să rămână o provocare pentru majoritatea statelor membre, inclusiv Romania.

55 Comisia Europeană, Comunicare privind Progrese inregistrate in punerea in aplicare a Strategiilor Nationale de Integrare a Romilor, disponibila in limba romana la http://eur-‐lex.europa.eu/legal-‐content/en/ALL/?uri=CELEX:52013DC0454


29

Comisia Europeana a tinut sa precizeze importanta datelor. Compararea datelor este foarte importantă pentru o evaluare riguroasă a impactului măsuri lor luate pe teren în raport cu l ini i le de bază56.

56 Ibid.


30

In anul 2014 Comisia Europeana a notat unele progrese in implementarea Strategiei in Romania însă a punctat si elemente slabe ce ţțin de implementare si evaluare.57

Pași esenţțial i după 2011

Evaluare

Finanţțare Incluziunea romilor a fost susţținută prin fonduri europene si naţționale.

Trebuie asigurata eficacitatea si sustenabil itatea masuri lor precum si monitorizarea corespunzătoare.

Educaţție Continuarea programelor (a doua șansă in educaţție si educaţția timpurie)

Iniţțiativele adoptate trebuie accelerate si asigurate finanţțări adecvate si sustenabile. Programele ce vizează educaţția timpurie si a doua șansă trebuie extinse.

Creșterea folosirii limbii romani in procesul educaţțional la toate nivelele (predare in Romani in peste 300 de scoli)

Eforturi suplimentare sunt necesare pentru asigurarea educaţției inclusive si a desegregări i , prin implementarea legislaţției s i prin masuri active de desegregare.

Formare pentru mediatori romi (1,010 mediatori, din care in fiecare an 420-‐460 lucrează in sistemul educaţțional)

Toate masuri le in domeniul educaţției trebuie atent evaluate si monitorizare pentru a nu conduce la sau a susţține segregarea.

La nivel universitar, locuri pentru studenţți romi prevăzute de Stat (564 in 2012-‐13)

O strategie care sa abordeze abandonul școlar trebuie pusa in aplicare si care sa sprijine finalizarea ciclului de învăţțământ obligatoriu.

Grădiniţțe estivale pentru copii romi in vederea startului la scoală

Trebuie adoptate masuri prin care sa se asigura plata mediatorilor școlari.

Priorităţți structurale de considerat

Implementarea multor masuri s i programe in domeniul incluziunii sociale au fost întârziate datorita capacitaţți i s labe de implementare si f inanţțare precum si absenta unui angajament puternic din partea autorităţți lor. Masurile care adresează romii ar trebui sa aibă in vedere o abordare integrata si susţținută prin finanţțare adecvata si sustenabila. Trebuie

57 Comisia Europeana, Report on the implementation of the EU framework for National Roma Integration Strategies, disponibil in limba engleza la http://ec.europa.eu/justice/discrimination/files/roma_implement_strategies2014_en.pdf


31

asigurata monitorizarea impactului acestor masuri. Un dialog constructiv cu societatea civila si o cooperare strânsă cu autorităţțile regionale si locale trebuie asigurata.

Implementarea masuri lor de prevenire s i combatere a segregări i școlare a copi i lor romi in Romania Pentru a analiza modul in care a fost pus in aplicare la nivel naţțional Ordinul 1540/2007 al Ministerului Educaţției cu privire la interzicerea segregării școlare a copiilor romi, in perioada Octombrie 2014-‐ Februarie 2015, Romani CRISS s-‐a adresat tuturor Inspectoratelor Școlare Judeţțene din Romania si Ministerului Educaţției solicitând informaţții relevante pentru anii școlari 2012/2013 si 2013/2014:

• Daca s-‐a efectuat analiza privind unităţțile de învăţțământ preuniversitare segregate si planuri de masuri privind desegregarea58;

• Daca s-‐au întocmit situaţții cu privire la componenta claselor I si a V-‐a cu menţționarea apartenentei etnice a elevilor59.

• Daca au fost realizate ședinţțe cu sprijinul autorităţților publice judeţțene/locale, si/sau organizaţții neguvernamentale si/sau cu reprezentanţți ai comunităţților locale60;

• Daca s-‐au întocmit rapoarte ale Inspectoratului Școlar Judeţțean sau ale unităţților de învăţțământ preuniversitar care cuprind informaţții referitoare la cazuri in care procentul copiilor romi este disproporţționat61, respectiv practici de segregare, sau care au condus la segregare62.

58 Articolul 3 alin. 2 din O.M.E.C.T. 1540/19.07.07: “(2) Analiza situaţțiilor privind unităţțile de învăţțământ preuniversitar segregate și elaborarea planurilor de măsuri pentru desegregare se vor realiza de către inspectoratele școlare judeţțene și unităţțile de învăţțământ preuniversitar în cauză […]. 59 In conformitate cu ANEXA 3 la O.M.E.C.T. nr.1540/19.07.2007, Lista de verificare indicatori de incluziune școlară, Capitolul 1 – Indicatori pentru identificarea și analiza iniţțială a cazurilor de segregare școlară. 60 In conformitate cu prevederile Art. 3 alin.2 din O.M.E.C.T. 1540/19.07.07. 61 Articolul 6 alin. 1 din ANEXA 1 O.M.E.C.T. 1540/19.07.07: Unităţțile de învăţțământ preuniversitar şi inspectoratele școlare judeţțene vor analiza cazurile în care procentul copiilor romi din totalul elevilor din școală este disproporţționat în raport cu procentul pe care copiii romi de vârstă școlară îl reprezintă în totalul populaţției de vârstă școlară din respectiva unitate administrativ teritorială și vor iniţția un plan de măsuri în vederea desegregării. 62 Art. 4 din ANEXA 1 O.M.E.C.T. 1540/19.07.07. Sunt considerate practici, care conduc la segregare, situaţții precum: Școlarizarea copiilor romi in scoli segregate rezidenţțial; Îndrumarea si direcţționarea deliberata a copiilor romi către grădiniţțe/scoli segregate din cadrul sau de lângă cartierele locuite de romi, in condiţțiile in care sunt accesibile grădiniţțe/scoli mixte; Plasarea tuturor copiilor care nu au frecventat grădiniţța in aceeași clasa I; Separarea care a rezultat din practici precum: plasarea într-‐o singura clasa a copiilor care s-‐au înscris târziu la școală sau păstrarea intacta de clase de romi când copiii sunt transferaţți de la o grădiniţța sau școală segregate într-‐o școală mixta; Plasarea in grupe/clase/scoli


32

• Daca au fost dispuse masuri de către Inspectoratul Școlar Judeţțean si de unităţțile de învăţțământ preuniversitar pentru prevenirea si eliminarea segregării63.

• Daca a existat o informare transmisa de către ISJ unităţților de învăţțământ preuniversitar de a rezerva un număr de locuri in toate clasele, pentru înscrierile târzii64

• Daca au existat situaţții in judeţț in care s-‐a solicitat asigurarea transportului elevilor la scoli cu o alta majoritate etnica65;

• Daca ISJ si unităţțile de învăţțământ preuniversitar au realizat planuri de masuri si au raportat rezultatele obţținute in urma desegregării66

Răspunsuri ale Inspectoratelor Școlare Judeţțene privind segregarea școlară Din totalul celor 42 de Inspectorate Școlare Judeţțene adresate de Romani CRISS au răspuns un număr de 28 de Inspectorate, aproximativ 67%.

Inspectorate care au răspuns Romani CRISS

Inspectorate care nu au răspuns Romani CRISS

Argeș Arad Alba Bistriţța-‐Năsăud Bihor Bacău Buzău

Botoșani Brăila Brașov București Caraș-‐Severin Constanţța Covasna Călărași Cluj

Dâmboviţța Dolj Galaţți Giurgiu Gorj Hunedoara Harghita

Ialomiţța Iași Ilfov Maramureș Mureș Mehedinţți

Neamţț

separate a copiilor romi diagnosticaţți ca având dificultăţți de învăţțare/CES; Separarea permanenta in grupe/clase/scoli a elevilor romi, invocându-‐se studiul disciplinelor de limba romani si/sau istoria si tradiţțiile romilor. 63 Articolul 5 lit. c din ANEXA 1 O.M.E.C.T. 1540/19.07.07 64 Articolul 5 lit. d din ANEXA 1 O.M.E.C.T. 1540/19.07.07 65 Articolul 5 lit. f din ANEXA 1 O.M.E.C.T. 1540/19.07.07 66 Capitolului IV. Masuri/Planuri de desegregare din Anexa 1 la ANEXA 1 O.M.E.C.T. 1540/19.07.07, Art. 6, alin.4 lit. a-‐m, Art. 9 si Art. 13.

67%

33%

Solicitări informaţții de interes public privind combaterea segregării școlare

Răspunsuri ISJ Lipsă răspuns ISJ


33

Sălaj Sibiu Olt Teleorman

Timiș Tulcea Vaslui

Vrancea Vâlcea

Prelucrarea Ordinului 1540/2007 al Ministerului Educaţției cu privire la interzicerea segregării școlare a copiilor romi Toate cele 28 de Inspectorate Școlare care au răspuns Romani CRISS au precizat ca Ordinul 1540/2007 al Ministerului Educaţției cu privire la interzicerea segregării școlare a copiilor romi si/sau Notificarea nr. 28463 din 3.03.2010 privind prevenirea si eliminarea segregării preșcolarilor si elevilor romi au fost prelucrate la nivelul unităţților școlare aferente judeţțului. In cele mai multe cazuri, aceste prelucrări au constat in notificarea unităţților școlare din subordine cu privire la prevederile Ordinului 1540 sau ale Notificării din anul 2010. Limitarea eforturilor de diseminare a prevederilor Ordinului si Notificării la comunicarea scrisa către unităţți școlare ridica întrebări cu privire la eficienta acestei metode de lucru.

Raportarea segregării școlare si analize in unităţțile de învăţțământ

Cele 28 de Inspectorate care au răspuns Romani CRISS au precizat in unanimitate ca in respectivele judeţțe nu exista situaţții in care elevii romi sunt segregaţți in săli de clase, facilitaţți, anexe unităţți sau in unităţți școlare separate pe criteriul apartenentei etnice. In general răspunsul Inspectoratelor este generic, in sensul in care nu exista “unităţți de învăţțământ preuniversitar segregate” sau „nu exista unităţți școlare cu clase segregate pe criteriul etnic” fără a indica progresul desegregării.


34

1 Situa1i de segregare (clase/unita1) 0

Situa1i de segregare reziden1ala 8

Desegregare realizata 28

0

8

28

Raportarea segregarii si solu;onarea acesteia


35

Chiar daca in majoritatea covârșitoare a cazurilor se arata ca nu exista segregare, in 8 judeţțe se face referire la situaţția segregării rezidenţțiale sau regionale, in localităţți in care populaţția roma are un număr semnificativ, respectiv 2 situaţții de segregare care au fost remediate. Astfel, in 36% din cazuri se raporteaza segregarea rezidentiala.

In majoritatea răspunsurilor, Inspectoratele Judeţțene (65%) fac precizări, mai degrabă cu caracter general, vis a vis de fenomenul segregării școlare a copiilor romi. Acestea arata ca „nu mai exista clase segregate” sau „nu sunt clase de început segregate” fără a indica progresul desegregării. Aproximativ 29% din Inspectorate arata ca „nu există sesizări cu privire la unităţți școlare cu clase segregate” sau „nu exista unităţți de învăţțământ segregate”. Rezulta ca Inspectoratele plasează analiza situaţțiilor de segregare mai degrabă in raport de existenta unor eventuale plângeri cu privire la acest subiect. In doar 32% din cazuri, analiza cu privire la situaţția segregării școlare a fost detaliata pe unitate de învăţțământ școlar cu precizarea masurilor aplicate la nivelul acestora. Este cazul Inspectoratului Școlar Constanta, Dâmboviţța, Ialomiţța, Iași, Ilfov, Sălaj, Timiș, Tulcea si Vaslui.

[CATEGORY NAME]

[PERCENTAGE]

Lipsă segregare 64%

Analiza ISJ situa|e unita| invatamant segregate

[PERCENTAGE]

36%

29% 3%

Efectuarea analizei detaliate a segregarii elevior romi in unita| scolare sau clase

Prezentare situa;e in detaliu Prezentare situa;e generala Raspuns generic Lipsa precizare


36

Situaţția este oarecum asemănătoare si in ceea ce privește analiza detaliata a componentei claselor a I a si a V a cu elevi romi in unităţțile școlare. In majoritatea răspunsurilor, Inspectoratele judeţțene (43%) nu fac referire la situaţțiile detaliate din unităţțile școlare. In doar 25% din cazuri au fost indicate analize detaliate cu privire la componenta claselor care cuprind si elevi romi. Este cazul Inspectoratului Școlar Constanta, Covasna, Dâmboviţța, Ialomiţța, Iași, Ilfov si Sălaj.

Planuri de masuri pentru prevenirea si combaterea segregării școlare a copiilor romi In majoritatea cazurilor Inspectoratele Școlare care au răspuns Romani CRISS (54%) au indicat faptul ca au fost adoptate planuri de masuri cu privire la desegregare. In 14% din cazuri Inspectoratele Școlare nu au adoptat astfel de planuri însă au raportat aplicarea unor masuri de prevenire sau de integrare a copiilor provenind din comunitatea roma. Totuși, un număr semnificativ de Inspectorate (9) in răspunsurile lor nu au indicat adoptarea unor planuri de masuri privind segregarea.

[PERCENTAGE]

32%

25%

Analize privind componenta claselor I si V cu elevi romi

Lipsa referire situa;e Precizari generice Referire analiza detaliata

54% 32%

14%

Masuri de prevenire, integrare si planuri privind desegregarea

Indicare plan desegregare Lipsa indicare plan desegregare Masuri prevenire/integrare


37

Din totalul celor 28 de răspunsuri adresate CRISS, 14 au comunicat si planul de desegregare adoptat la nivelul Inspectoratului Școlar. Inspectorat Școlar Judeţțean Plan de masuri segregare

comunicate CRISS Bacău X Bistriţța-‐Năsăud X Botoșani X Constanta X Dâmboviţța X Hunedoara X Ialomiţța X Iași X Ilfov X Sălaj X Sibiu X Timiș X Tulcea X Vaslui X Planurile de desegregare comunicate CRISS cuprind informaţții referitoare la tipul de masuri de adoptat, resursele disponibile pentru respectivele masuri, termene pentru implementarea masurilor si/sau indicatori relevanţți. Daca toate planurile de masuri cuprind aceste informaţții (masuri, resurse, termene, rezultat general) in schimb nu este aceeași situaţția in ceea ce privește indicatorii relevanţți atinși si rezultatele atinse sau impactul general prin respectivele rezultate. Doar in cazul a 5 planuri de masuri privind segregarea sunt prevăzuţți indicatori sau rezultate in detaliu.

Masuri si resurse, 14

Indicatori si termene, 14

Indicatori a;nsi, 5

Rezultat generic, 14

Rezultat in detaliu, 5

MASURI SI RESURSE INDICATORI SI TERMENE

INDICATORI ATINSI REZULTAT GENERIC REZULTAT IN DETALIU

Planuri de desegregare si indicatori a;nsi


38

Din păcate aceeași situaţție se întâlnește in legătura cu indicarea rapoartelor de implementare a planurilor de masuri privind segregarea. Marea majoritate a Inspectoratelor Școlare au indicat planurile de masuri privind combaterea segregării ori au făcut referire la masuri cu caracter general de prevenire sau integrare a elevilor romi însă doar in 7 cazuri Inspectoratele au comunicat rapoartele de implementare a respectivelor planuri. Este vorba de Inspectoratul Școlar Constanta, Ialomiţța, Iași, Ilfov, Sălaj, Timiș, Tulcea si Vaslui.

Doar o parte a Inspectoratelor Școlare au indicat rezultatele obţținute in procesul de prevenire si combatere a segregării școlare. Rapoartele de implementare a masurilor in domeniul desegregării comunicate CRISS de către Inspectoratele Școlare din Constanta, Ialomiţța, Iași, Ilfov, Sălaj, Timiș, Tulcea si Vaslui fac referire la rezultate, in general, însă progresul înregistrat se poate retine doar in mod implicit in unele cazuri. Rapoartele comunicate nu fac însă referire explicită la indicatorii atinși ca urmare a implementării masurilor de desegregare si in mod special la impactul realizat la nivelul unităţților de învăţțământ.

Indicarea rapoartelor de implementare a planurilor de desegregare

Indicare plan de masuri segregare Indicare raport implementare plan


39

Din totalul celor 28 de răspunsuri comunicate Romani CRISS doar 8 au inclus rapoarte de implementare a masurilor de desegregare. Majoritatea rapoartelor de implementare fac referire la unităţțile școlare si clasele la care au fost aplicate masuri de desegregare. Informaţția prezentata, de cele mai multe ori este extrem de succinta si nu permite urmărirea progresului realizat in comparaţție cu masurile adoptate in ciclul școlar anterior, potrivit planului de masuri.

Rapoartele privind masurile de desegregare aplicate in cele 8 judeţțe fac trimitere explicita la analiza in unităţți școlare însă analiza pe clase pregătitoare precum si clasele I si V este realizata doar in cazul a 2 Inspectorate Școlare (Constanta si Sălaj). Analiza pe clasele I si V este realizata in cazul a 5 Inspectorate Școlare.

Raportare progres, a|ngere indicatori si analiza de impact

Progres inregistrat Indicatori in detaliu a1nsi Analiza Impact

Constanta Iasi Ilfov Salaj Timis Tulcea Vaslui

Raportare analiza desegregare per unitate scolara si clase

Analiza unitate scolara Analiza clasa prega1toare analiza clasa I Analiza clasa V


40

Implementarea masuri lor in domeniul educaţției din Strategia Guvernului României de Incluziune a cetăţțeni lor români aparţținând minorităţți i romilor

Context si informaţții solicitate Inspectoratelor Școlare Judeţțene, Ministerului Educaţției, Prefecturilor si Agenţției Naţționale pentru Romi Pentru a analiza modul in care au fost puse in aplicare masurile din Strategia Guvernului României de Incluziune a cetăţțenilor români aparţținând minorităţții romilor pentru perioada 2012-‐2020, aprobata prin Hotărârea de Guvern nr. 1221 din 14. 12.2011, in perioada Ianuarie 2015 -‐ Februarie 2015, Romani CRISS s-‐a adresat tuturor Inspectoratelor Școlare Judeţțene din Romania, Prefecturilor, Agenţției Naţționale pentru Romi si Ministerului Educaţției solicitând informaţții relevante privind rezultatele obţținute in anul 2013 si 2014. Ministerul Educaţției si Agenţția Naţționala pentru Romi nu au comunicat informaţțiile solicitate Romani CRISS. In schimb majoritatea Inspectoratelor Școlare Judeţțene si Prefecturi au răspuns Romani CRISS. Strategia Guvernului României de Incluziune a cetăţțenilor români aparţținând minorităţții romilor pentru perioada 2012-‐2020, aprobata prin Hotărârea de Guvern nr. 1221 din 14. 12.2011 dispune cu privire la elaborarea de rapoarte anuale de progres. Astfel, in Capitolul XI intitulat „Mecanismul de monitorizare si evaluare a Strategiei Guvernului” se precizează: „Compartimentul Central de Monitorizare şi Evaluare va elabora rapoarte anuale de progres privind implementarea Strategiei Guvernului, pe baza rapoartelor furnizate de Birourile judeţțene pentru romi. Ministerele şi celelalte instituţții guvernamentale implicate vor elabora semestrial rapoarte de progres privind


41

stadiul de implementare a măsurilor din aria lor de competentă cuprinse în Strategia Guvernului, pe care le vor transmite Compartimentului Central de Monitorizare şi Evaluare”. „În vederea evaluării impactului Strategiei, Agenţția Naţțională pentru Romi va colabora cu evaluatori cu experienţță ce vor elabora un studiu post implementare. Evaluarea stadiului de implementare a Strategiei Guvernului se va realiza într-‐o primă fază după încheierea primei perioade de implementare, la sfârșitul lui 2013 şi va furniza o apreciere obiectivă a realizărilor, disfuncţționalităţților rezultate în urma implementării măsurilor cuprinse în prezenta Strategie însoţțite de recomandări clare pentru creșterea eficacităţți acesteia, urmând ca, pe baza planurilor sectoriale ulterioare să se realizeze a doua fază a evaluării.” Potrivit Anexei nr. 1 la Strategia aprobata prin Hotărârea de Guvern nr. 1221 din 14. 12.2011, Planul de masuri sectoriale, litera A. Sector Educaţție, dispune următoarele masuri cu termene de raportare anuale: 1. Dezvoltarea unui sistem de culegere si monitorizare a datelor privind cuprinderea

copiilor de vârstă preșcolară si școlară într-‐o forma de învăţțământ 2. Extinderea, derularea, monitorizarea si mediatizarea setului de programe de

sprijin care vizează stimularea participării școlare, reducerea absenteismului si obţținerea succesului școlar in învăţțământul preuniversitar

3. Armonizarea si completarea sistemului de asigurare a calităţții, cu accent pe managementul educaţției incluzive

4. Continuarea masurilor de desegregare in sistem 5. Restructurarea formarii iniţțiale a cadrelor didactice, ţținând cont de respectarea

principiilor scolii incluzive 6. Implicarea CCD-‐urilor in susţținerea non-‐discriminării, a egalităţții de șanse, a

multiculturalităţții si a educaţției incluzive 7. Dezvoltarea unui sistem de profesionalizare a formatorilor din domeniul educaţției

incluzive 8. Continuarea masurilor afirmative de susţținere a educaţției grupurilor

dezavantajate, cu focalizare pe angajarea resursei umane care sa răspundă nevoilor identificate

9. Monitorizarea activităţții ISJ si a grupurilor/comitetelor locale de sprijin pentru îmbunătăţțirea accesului la educaţție a grupurilor dezavantajate

10. Participarea comunităţții locale la activităţți si programe de îmbunătăţțire a accesului nediscriminatoriu al copiilor din grupuri dezavantajate, aparţținând minorităţții romilor, la învăţțământ obligatoriu, in învăţțământul de stat.

11. Informare/diseminare referitor la segregare/desegregare, acces nediscriminatoriu la educaţție, prevenirea absenteismului si abandonului școlar, a abuzului si neglijării copilului.

In legătura cu aceste implementarea acestor masuri Ministerul Educaţției este indicat in Anexa nr. 1 la Strategie, Plan de masuri sectoriale, ca instituţție responsabila pe sectorul de acţțiune „Educaţție” alături de Inspectorate școlare, unităţți de învăţțământ si instituţții specializate la nivel local.


42

Capitolul VIII privind „Rezultatele si indicatorii acţțiunilor propuse” precum si Anexa nr. 2 la Strategie cuprinde „Tipuri de indicatori generali de performanta pentru priorităţțile Strategiei Guvernului” la domeniul educaţție fiind precizaţți: • Numărul de locuri speciale candidaţți romi, • Număr copii/tineri romi care beneficiază de programe de sprijin, • Număr de persoane angajate ca mediator școlar, • Număr scoli/clase segregate, • Număr elevi care studiază limba romani, • Număr cadre didactice care predau limba romani, • Număr cadre didactice formate in tematica specifica scolii incluzive.


43

Răspunsuri ale Inspectoratelor Școlare Judeţțene si Prefecturilor privind implementarea masurilor in domeniul educaţției Din totalul celor 42 de Inspectorate Școlare Judeţțene adresate de Romani CRISS au răspuns un număr de 22 de Inspectorate, aproximativ 52%.



Argeș Alba, Arad Bacău, Bihor

Bistriţța-‐Năsăud Brăila Botoșani Buzău București

Brașov Călărași Constanţța Caras Severin

Cluj Covasna

Dâmboviţța Dolj Galaţți Gorj Giurgiu

Harghita Hunedoara

Iași Maramureș Ialomiţța, Ilfov

Mureș Mehedinţți Olt Neamţț

Prahova Teleorman Sălaj, Satu-‐Mare, Sibiu, Suceava

Timiș, Tulcea Vâlcea, Vaslui, Vrancea

Raspuns 52%

Lipsa raspuns 48%

Raspunsuri ISJ privind implementare masurilor in domeniul educa;ei

Raspuns Lipsa raspuns


44

Din totalul celor 42 de Prefecturi adresate, au răspuns solicitărilor Romani CRISS un număr de 29 Prefecturi.



Alba, Arad Argeș Bacău, Bihor

Bihor, Bistriţța-‐Năsăud Brăila Botoșani, Brăila Buzău București, Brașov

Călărași, Caras Severin Cluj

Constanţța Covasna

Dâmboviţța Dolj

Galaţți Gorj

Giurgiu Harghita Hunedoara

Ialomiţța, Ilfov, Iași Maramureș Mehedinţți

Mureș Olt Neamţț

Prahova Teleorman Sălaj, Satu-‐Mare, Sibiu, Suceava

Timiș, Tulcea Vâlcea Vaslui,

Vrancea

Raspuns 69%

Lipsa raspuns 31%

Raspunsuri Prefecturi privind implementarea Strateigiei in domeniul educa;e


45

Masuri prevăzute in Strategia privind incluziunea romilor si raportarea implementării acestora Potrivit Anexei nr. 1 la Strategia aprobata prin Hotărârea de Guvern nr. 1221 din 14. 12.2011, Planul de masuri sectoriale, litera A. Sector Educaţție, cuprinde o serie de masuri specifice cu termene de raportare anuale. Aceste masuri sunt prevăzute in 11 puncte si vizează: 1. Dezvoltarea unui sistem de culegere si monitorizare a datelor privind cuprinderea copiilor

de vârstă preșcolară si școlară într-‐o forma de învăţțământ 2. Extinderea, derularea, monitorizarea si mediatizarea setului de programe de sprijin care

vizează stimularea participării școlare, reducerea absenteismului si obţținerea succesului școlar in învăţțământul preuniversitar

3. Armonizarea si completarea sistemului de asigurare a calităţții, cu accent pe managementul educaţției incluzive

4. Continuarea masurilor de desegregare in sistem 5. Restructurarea formarii iniţțiale a cadrelor didactice, ţținând cont de respectarea

principiilor scolii incluzive 6. Implicarea CCD-‐urilor in susţținerea non-‐discriminării, a egalităţții de șanse, a

multiculturalităţții si a educaţției incluzive 7. Dezvoltarea unui sistem de profesionalizare a formatorilor din domeniul educaţției

incluzive 8. Continuarea masurilor afirmative de susţținere a educaţției grupurilor dezavantajate, cu

focalizare pe angajarea resursei umane care sa răspundă nevoilor identificate 9. Monitorizarea activităţții ISJ si a grupurilor/comitetelor locale de sprijin pentru

îmbunătăţțirea accesului la educaţție a grupurilor dezavantajate 10. Participarea comunităţții locale la activităţți si programe de îmbunătăţțire a accesului

nediscriminatoriu al copiilor din grupuri dezavantajate, aparţținând minorităţții romilor, la învăţțământ obligatoriu, in învăţțământul de stat.

11. Informare/diseminare referitor la segregare/desegregare, acces nediscriminatoriu la educaţție, prevenirea absenteismului si abandonului școlar, a abuzului si neglijării copilului.


46

Doar 7 Inspectorate Școlare din cele 22 care au răspuns Romani CRISS au comunicat masuri adoptate in corelare directa cu cele 11 acţțiuni programatice prevăzute in Strategie. Alte 6 Inspectorate au comunicat masuri care in general pot fi corelate cu acţțiunile din Strategie iar restul celor 9 Inspectorate au comunicat masuri cu caracter general care răspund in mod implicit acţțiunilor din Strategie.

Substanţța masurilor implementate in domeniul educaţției copiilor romi Inspectoratele Școlare Judeţțene care au răspuns solicitărilor Romani CRISS, in general, au comunicat informaţții care nu au avut un caracter unitar. Unele Inspectoare au furnizat date cu privire la masuri cu caracter general in domeniul educaţției, incluzând diferite programe si acţțiuni derulate la nivel local, iar altele au comunicat informaţții specifice cuprinse in rapoarte de progres cu privire la implementarea masurilor de incluziune a minorităţții romilor. Din cele 22 de Inspectorate care au răspuns CRISS, 10 Inspectorate Școlare au comunicat rapoarte de progres. In consecinţță răspunsurile Inspectoratelor au fost clasificate in funcţție de nivelul de detalii oferit, pornind de la precizarea masurilor cu caracter general implementate, masurile specifice implementate, masurile cuprinse in raport de progres precum si precizarea atingerii unor indicatori generali (prevăzuţți in Strategie) precum si a unor indicatori specifici in corelare cu acţțiunile/masurile specifice adoptate la nivel judeţțean.

Raportarea masurilor specifice din Strategie

Raportare potrivit masurilor din Strategie

Raportare in corelare cu masurile din Strategie

Raportare masuri generale implicite celor din Strategie


47

0 0.5 1 1.5 2 2.5 3 3.5 4 4.5

Argeş

Bistriţa-‐Năsăud

Botoşani

Braşov

Bucures1

Călăraşi

Cluj

Constanţa

Covasna

Dâmboviţa

Galaţi

Gorj

Harghita

Hunedoara

Iaşi

Maramureş

Mureş

Olt

Prahova

Teleorman

Timiş

Tulcea

Implementarea masurilor in domeniul educa;ei copiilor romi

Masuri caracter general Raport de progres Indicatori generali a1nsi

Masuri specifice Indicatori specifici


48

Indicatori de implementare atinși in raport cu masurile adoptate de ISJ-‐uri In general, Inspectoratele Școlare Judeţțene au precizat masuri cu caracter general care au fost implementate la nivel de judeţț. Aceste acţțiuni, in linii mari, s-‐au înscris in categoriile masurilor prevăzute de Strategie. In legătură cu acestea s-‐au precizat, in unele cazuri, indicatori generali atinși. In ciuda acestui fapt, atunci când Inspectoratele au indicat masuri specifice, indicatorii de progres au lipsit.

Analiza de impact a masurilor adoptate Daca toate Inspectoratele Școlare Judeţțene au raportat masuri corelative acţțiunilor prevăzute in Strategie, nici unul din Inspectoare nu a realizat ori făcut trimitere la o analiza de impact a respectivelor masuri. In doar aproximativ 50% din cazuri (10), Inspectoratele au făcut referire la gradul de realizare al activităţților derulate in termen de procent.

Masuri caracter general 17%

Raport de progres 18%

Indicatori generali a;nsi 25%

Masuri specifice 32%

Indicatori specifici 8%

Indicatori privind implementarea masurilor raportate

0

5

10

15

20

25

1

Grad de realizare specific, 10

[SERIES NAME]; 0

Masuri adoptate, 22

Masuri adoptate, grad de realizare si analiza de impact

Grad de realizare specific Analiza de impact Masuri adoptate


49

Raportarea indicatorilor generali de performanta Strategia Guvernului României de Incluziune a cetăţțenilor români aparţținând minorităţții romilor pentru perioada 2012-‐2020 aprobata in 2011 in Capitolul VIII privind „Rezultatele si indicatorii acţțiunilor propuse” precum si Anexa nr. 2 cuprinde „Tipuri de indicatori generali de performanta pentru priorităţțile Strategiei Guvernului”. In ceea ce privește educaţția acești indicatori sunt: • Numărul de locuri speciale candidaţți romi, număr copii/tineri romi care

beneficiază de programe de sprijin, număr de persoane angajate ca mediator școlar;

• Număr scoli/clase segregate; • Număr elevi care studiază limba romani, număr cadre didactice care predau limba

romani, număr cadre didactice formate in tematica specifica scolii incluzive.

In răspunsurile adresate Romani CRISS, din cele 22 de Inspectorate Școlare Judeţțene doar aproximativ 50% (10 Inspectorate) au făcut referire explicita la acești indicatori, oferind date concrete. Altfel, Inspectoratele au făcut referiri indirecte la date care au legătura cu indicatorii de progres. Pe de alta parte, deși au fost precizate date in legătură cu respectivii indicatori, acestea nu permit a consta gradul de progres înregistrat.


50

Recomandări

• Diseminarea reglementarilor Ministerului Educaţției în domeniul prevenirii si combaterii segregării școlare a copiilor romi necesită eforturi adiţționale.

• Raportarea segregării școlare necesita o monitorizare mai viguroasa. Analiza segregării de către unităţțile școlare si Inspectoratele Școlare Judeţțene trebuie sa fie detaliata si de natura a înregistra progresul atins in ciclul școlar.

• Analiza unităţților școlare, a situaţției claselor pregătitoare precum si analiza componentei claselor cu elevi romi cu scopul prevenirii segregării trebuie sa fie constanta in raportarea realizata de Inspectoratele Școlare Judeţțene

• Planurile de masuri pentru prevenirea si combaterea segregării școlare a copiilor romi trebuie sa fie uniformizate. Este esenţțial ca masurile de desegregare sa fie

0 1 2 3 4 5 6 7 8

Argeş

Botoşani

Braşov

Bucures1

Călăraşi

Cluj

Constanţa

Covasna

Dâmboviţa

Galaţi

Gorj

Harghita

Hunedoara

Iaşi

Maramureş

Mureş

Olt

Prahova

Teleorman

Timiş

Tulcea

Referinte la indicatorii generali in domeniul educa;ei

Numărul locuri speciale candidați romi Număr copii romi programe sprijin Număr mediator școlar Număr scoli clase segregate Număr elevi studiu limba romani Număr cadre didac1ce predare limba romani


51

analizate in raport de indicatori relevanţți, sa se înregistreze progresul înregistrat si sa elaboreze o analiza de impact a masurilor adoptate la nivel local

• Inspectoratele Școlare Judeţțene trebuie sa măsoare eficient progresul înregistrat in procesul de desegregare școlară prin intermediul rapoartelor de monitorizare si de implementare a masurilor de desegregare. Indicarea rezultatelor atinse, a indicatorilor de progres si impactului realizat este absolut esenţțial in procesul de desegregare

• Raportarea măsurilor prevăzute in Strategia privind incluziunea romilor de către Inspectoratele Școlare Judeţțene ar trebui sa urmărească in principal planul de masuri sectorial din Strategie pentru a se efectua evaluările subsecvente in mod coerent.

• Trebuie sa se asigure ca baza de raportate in rapoartele de monitorizare si progres sunt consistente si aplicate in mod unitar de către unităţți școlare si Inspectoratele Școlare Judeţțene

• Lipsa indicatorilor atinși prin implementarea masurilor si rezultatele obţținute la nivel local împiedică evaluarea progresului înregistrat. Inspectoratele Școlare Judeţțene ar trebuie sa elaboreze analize de impact a masurilor adoptate pentru a evalua eficienta masurilor puse in practica la nivel local.

• Trebuie sa se asigure ca raportarea indicatorilor generali de performanta nu este aleatorie la nivel local si judeţțean astfel încât sa permită măsurarea progresului si a impactului realizat. Datele transmise de către Inspectoratele Școlare Judeţțene trebuie evaluate astfel încât sa se măsoare progresul realizat anual, gradul de realizare si impactul produs.

• Ministerul Educaţției trebuie să elaboreze un sistem unitar de colectare a datelor în domeniul educaţției incluzând proceduri clar definite, instrumente specifice de colectare a datelor, responsabilităţți clare în privinţța colectării datelor şi verificării acurateţței acestora, precum şi asigurarea accesului, în condiţții bine stabilite, la datele Bazei Naţționale de Date în Educaţție67.

• In afara masurilor de supervizare, Ministerul Educaţției trebuie sa se asigure ca segregarea școlară a copiilor romi este interzisă, iar in cazul in care se constata sa fie aplicate sancţțiuni clare celor care nu respectă prevederile in acesta materie.

• Ministerul Educaţției trebuie sa adopte unui program naţțional de desegregare în sistemul de învăţțământ şi promovarea educaţției incluzive pentru toţți, cu identificarea surselor de finanţțare, cu măsuri care să faciliteze integrarea elevilor care frecventează învăţțământul în medii segregate, cu asigurarea participării unei diversităţți de factori interesaţți în procesul de desegregare şi oferirea periodică de informaţții asupra progresului realizat.68

67 Decade for Roma Inclusion, Raportul societăţii civile asupra implementării Strategiei Naţionale de Integrare a Romilor și a Planului de Acţiune al Deceniului în Romania, disponibil in limba romana la http://www.romadecade.org/cms/upload/file/9270_file25_ro_civil-‐society-‐monitoring-‐report_ro.pdf 68 Ibid.


52

• Ministerul Educaţției ar trebui sa dispună diligentele necesare pentru adoptarea legislaţției secundare şi elaborarea de proceduri în completarea legii educaţției naţționale pentru a grăbi procesul de transformare a sistemului de învăţțământ intr-‐unul mai incluziv prin adoptarea standardelor internaţționale definite de UNESCO şi alte organizaţții internaţționale din domeniu.69

• Ministerul Educaţției ar trebui sa dispună diligentele necesare pentru asigurarea unui proces de colectare sistematică a datelor referitoare la situaţția romilor in domeniul educaţției pentru a putea urmări progresul implementării masurilor sectoriale din Strategia privind incluziunea sociala a romilor.

• Ministerul Educaţției ar trebui sa facă publice rapoartele de progres privind stadiul de implementare a măsurilor din aria de competentă a Ministerului cuprinse în Strategie, rezultatele obţținute in raport cu indicatorii generali de performanta pentru priorităţțile Strategiei Guvernului.

69 Ibid.

IMPLEMENTAREA MASURILOR)PRIVIND) INCLUZIUNEASOCIALA … · 2015-09-14 ·...

Documents

Transcript of IMPLEMENTAREA MASURILOR)PRIVIND) INCLUZIUNEASOCIALA … · 2015-09-14 ·...