img04968

8/6/2019 img04968

http://slidepdf.com/reader/full/img04968 1/48

CURS DE FORMARE PROFESIONALA

PENTRU OCUPATIA DE

ANIMATOR SOCIO-EDUCATIV

(COR 511307)

;--)

Curs elaborat de Asociatia Socio-Culturald Matei Basarab

Coordonator: Eugenia Popescu

2009

••• __ ••• _~ •• " •••••• __ ~ T ~-----------------._. - - -- -----------

8/6/2019 img04968


CUPRINS

Descrierea ocupatiei. 1

Competentele animatorului socio-educativ 2

Caracteristicile procesului de comunicare. Abilitati de facilitare ~i relationare .2

Tipuri fundamentale de comunicare 5

Stiluri de comunicare 5

Comunicarea verbala 6

Comunicarea nonverbala 8

Obstacole In comunicare 10

(~) Diferenta Intre comportamentele agresive, pasive si asertive 13Ascultarea activa 14

Echipa 15

Moduri de actiune 15

Caracteristicile unei echipe eficiente 16

Roluri in cadrul unei echipe 17

Stadiile dezvoltarii echipei 18

Ce sunt liderii? 19

Calitatile de baza ale unei lider .20

Stiluri de conducere 21

Conducerea participativa 22

Relatii eficiente intre lider si memhru 23

Tehnici de rezolvare a conflictelor 24

Dezvoltarea profesionala 25

- Metode de informare , 25

- Metode de cunoastere a individualitatii 25Educatia formala versus educatia nonformala 27

Animatorul socio-educativ implicat In activitatile de educatie nonformala 29

Stiluri de invatare 32

Identificarea stilurilor de Invatare .34

Metodologia lnvatarii experientiale .38

Conditii pentru un proces de lnvatare de succes .43

Dezvoltarea unui program care sa creeze oportunitati pentru invatare 44

------------ ------- -- ----_ _---_ .__ -- .. _,----------__ ------ -- -------------- -----

8/6/2019 img04968


8/6/2019 img04968


CURS DE FORMARE PROFESIONALA PENTRU OCUPATIA DEANIMATOR SOCIO - ED UCATIV (COR 511307)

DESCRIEREA OCUPATIEI

c ;

Termenul de animator provine din cuvantul latin animus care se traduce "suflet", aceastainseamna ca el este sufletul publicului cu care lucreaza,Animatorul socio-educativ are vocatie educativa In domeniul social, cultural sau socio-cultural, sportiv, bazandu-se pe tehnici educative. In virtutea acestei vocatii, el poateparticipa la elaborarea unor raspunsuri privind: medierea sociala, tehnicile de animatie,initierea unor activitati de animatie, dezvoltarea si crearea unei legaturi sociale. Toate

acestea se realizeaza plecand de la necesitatile persoanelor care lucreaza In mod direct cupublicul (copii, tineri, adulti).Munca de animator socio-educativ reprezinta 0 modalitate, un instrument de relationarecu publicul, folosindu-se de activitati de tip social, cultural, fizic ~i sportiv. Pentruaceasta el trebuie sa cunoasca si sa aplice diverse practici si tehnici de animatie In grup,tara sa neglijeze insa relatia individuala,In Romania, animatorul' socio-educativ este integrat intr-o echipa de animatori carerealizeaza proiecte generale de animatie sociala, sportiva, educativa destinate unui publicspecific: copii si tineri institutionalizati, copii si tineri din cadrul centrelor de urgenta,copii ai strazii, copii ~itineri cu dizabilitati, copii si tineri aflati in dificultate, etc.Animatorul i~i organizeaza activitatea in cadrul unui proiect general al asociatiei sau

fundatiei non-guvernamentale din care face parte ~i In cadrul careia lucreaza, in functiedenevoile publicului. Organizarea activitatii incepe cu programarea acesteia si se continuapana la evaluarea finala. Animatorul coordoneaza, monitorizeaza si 'intocmeste un raportprivind activitatea In derulare.Principiile de lucru ale animatorului sunt cele ale tolerantei, autonomiei individuale,responsabilitatii sociale, respectarii drepturilor copilului.

A FI COMPETENT intr-o ocupatie presupune :

» a aplica cunostinte tehnice de specialitate» a analiza si a lua decizii» a folosi creativitatea» a lucra impreuna cu altii ca membru intr-o echipa» a comunica eficient» a se adapta la mediul in care se desfasoara munca respectiva» a face fata situatiilor neprevazute

1

8/6/2019 img04968


COMPETENTELE ANIMATORULUI SOCIO-EDUCATIV

C J

- comunicarea interactiva;- efectuarea muncii in echipa;- dezvoltarea profesionala proprie;- elaborarea proiectelor de animatie;- asigurarea securitatii participantilor la activitate;- promovarea activitatii si imaginii organizatiei;- coordonarea echipei pluridisciplinare de animatie;- implementarea activitatilor de animatie;- implementarea proiectelor complexe de animatie;- dezvoltarea comportamentului pro-social.

CARACTERISTICILE PROCESULUI DE COMUNICAREABILITATI DE FACILITARE ~I RELATIONARE

Teoria Iceberg-ului

Cand ne referim la Teoria Iceberg-ului, avem in vedere una dintre componentele - continutsau proces, specifice oricarui sistem.

in termeni generali - procesul este modul in care functioncaza un sistem.

Procesul decomunicare este modul in care oamenii interactioneaza in cadrul sistemicspecific comunicarii,

Comunicarea presupune 0 interactiune structurata pe doua nivele:. ,

• continuiul sau subiectul comunicarii}

• procesul sau felul in care oamenii interactioneaza pe marginea subiectului

,

L _

2

---- -------------__---_ .. _ _._ .. _-- -

8/6/2019 img04968


Daca participam la 0 discutie, ne vom concentra, in special, pe subiectul discutiei.

In paraIel, yom surprinde si 0 serie de comportamente specifice procesului: cine vorbeste,cum vorbeste, ce gesturi face, de ce face aceste gesturi, cum influenteaza persoana carevorbeste modul nostru de a gandi si reactiona etc.

Comunicarea eficienta inseamna sa participam la continutul comunicarii, dar, In acelasitimp, sa constientizam ~i ceea ce se intampla in cadrul procesului, De cele mai multe oriacest ultim element este "uitat", sau utilizat inconstient, Vom retine numai anumitecomportamente care ne "izbesc" prin evidenta lor.

Procesul de comunicare reprezinta mai mult de 2/3 din totalul transferului informational,comparativ cu subiectul comunicarii - continutul. Si atunci ne intrebam: chiar nu conteaza?Sau, daca este important, ce avantaje ne poate aduce?

(JPROCESUL COMUNICARII

Mesaj

Emitator Cod Receptor

FeedbackCanal (pt. feedback)

Emitatorul (sursa)o persoana inspira incredere si este ascultata daca:

oEste .competenta (mesajul este convingator, modul ill care sunt comunicateinformatiile)

o Poate stabili un raport pozitiv si constructiv cu un grup sau 0 persoanao Dovedeste coeren taintremesajele verbale si cele non-verb ale pe care Ie transmite

o Arata respect ~i incredere fata de ascultatori (tara sa-si exercite puterea, lara sadomine)

o Ocupa 0 anumita pozitie socials, ill comunitate, in familieo Arata ca doreste sa-i ajute pe ceilaltio Are caracteristici similare cu ascultatorii (ex: varsta, cultura, experienta etc)

MesajulTrebuie sa fie clar, simplu, relevant pentru eel care asculta (receptorul)Are 2 componente:

o Continut (cuvinte)o Emotii sau sentimente (adeseori comunicate non-verbal: expresia fetei, gesturi, tonul

vocii etc)

3

8/6/2019 img04968


Sentimentele din spatele cuvintelor sunt adeseori mai importante decat continutul pentruinterpretarea intelesului mesajului.

Canalul (pentru mesaj):Trebuie sa fie relevant pentru caracteristicile grupului/persoanei tinta

ReceptorulPoate arata interes pentru subiect, sau alte preocupari,Atitudinea fata de emitator este importanta- de exemplu anxietatea receptorului (adolescenti,persoane cu rise crescut pentru ITS) poateprovoca 0 atitudine de aparare si tendinta de a interpreta gresit ceea ce este spus (percepeamenintari care nu sunt reale).

FeedbackRaspunsul receptorului pentru emitator este eficient daca este doritiacceptat si constructiv.Feedback-ul este mai eficient daca:

1. Este specific nu general.2. Se refera la atitudinea sau comportamentul persoanei ~i nu la persoana insasi.3. Se refera la 0 atitudine sau comportament pe care persoana le poate schimba.4. Se refers la ceea ce a fost spus sau fdcut si nu la motivul pentru care s-a intamplat

(analizeaza CE s-a intimplat, nu DE CE).5. Descrie impactul pe care respectivul comportament/ atitudine I-a avut asupra celui ce

da feedback.6. Este dorit si nu impus.7. Este mai degraba un schimb de idei si informatii decat un sfat.8. Este dat la momentul potrivit.

9. Contine cantitatea de informatii pe care receptorul 0 poate utiliza si nu cantitatea pe caredorim noi sa 0 dam.

10. Tine cont de nevoile persoanei care primeste feedback-ul.11. Este constructiv (contribuie fa dezvoltarea personald a celui cdruia if este destinat)12. Este verificat pentru a ne asigura ca a fost clar.13. Receptorul ascultd fdrd sa sejustifice.

Canalul (pentru feedback): depinde de exprimarea verbala a receptorului si de masura in careemitatorul este atent la canalul non-verbal folosit de receptor.

Codul: limbajul (cuvintele, expresiile) trebuie sa fie comune pentru emitator si receptor(mediator si persoana/grup). (Ex.limbaj tehnic, jargonul adolescentilor)

N.B. Rolurile emitatorului si receptorului se schimba in permanenta, In functie de cine"trimite mesajul", cine asculta si/sau ofera feedback.

4

-------------------_

8/6/2019 img04968


TIPURI FUNDAMENTALE DE COMUNICARE

Un criteriu important in c1asificarea fonnelor comunicarii 11 constituie modalitatea sau

telmica de transmitere a mesajului. Astfel, se pot identifica:• comunicarea directa, in situatia in care mesajul este transmis uzitandu-se mijloace

primare - cuvant, gest, mimica;• comunicarea Indirecta, in situatia in care se folosesc tehnici secundare - scriere,

tiparitura, semnale transmise prin unde hertziene, cabluri, sisteme grafice etc.

o

In functie de modul in care individu1lindivizii participa la procesul de comunicare,identificam urmatoarele forme ale comunicarii:

1. comunicarea intrapersonala (sau comunicarea cu sinele, realizata de fiecareindivid in forul sau interior);

2. comunicarea interpersonala (sau comunicarea de grup, realizata intre indivizi incadrul grupului sau organizatiei din care acestia fac parte; in aceasta categorie intrasi comunicarea organizationala);

3. comunicarea de masi (este comunicarea realizata pentru publicul larg, de catreinstitutii specializate si cu mijloace specifice),

Un alt criteriu 11reprezinta modul de realizare a procesului de comunicare in functie derelatia existenta intre indivizii din cadrul unei organizatii, identificand astfel:

• comunicarea ascendenti (realizata de la nivelele inferioare ale unei organizatiicatre cele superioare);

• comunicarea descendenti (atunci cand fluxurile informationale se realizeaza de la

nivelele superioare catre cele inferioare);• comunicarea orizontali (realizata intre indivizi aflati pe pozitii ierarhice similaresau intre compartimentele unei organizatii, in cadrul relatiilor de colaborare care sestabilesc intre acestea).

: .) .~'. STILURI DE COMUNICARE

Comunicarea eficienta depinde in mare masura de felul in care comunicam, adica de stilulcomunicarii, Potrivit unei celebre formulari, "stilul este omul insusi", este evident cafiecarui individ ii este caracteristic un anumit mod de exprimare, un anumit stil, care poartapecetea propriei personalitati, a culturii, a temperamentului si a mediului social in careacesta traieste.

Calitatile generale ale stilului

Indiferent de stilul de comunicare abordat, acesta trebuie sa indeplineasca, in principal,urmatoarele calitati:

o claritate - expunerea trebuie sa fie sistematizata si usor de inteles; absenta claritatiiinfluenteaza calitatea comunicarii, conducand la obscuritate, nonsens ~i echivoc;

o corectitudine - 0 comunicare eficienta este data si de respectarea regulilorgramaticale (sintaxa si topics);

o proprietate - folosirea cuvintelor celor mai potrivite pentru a exprima exactintentiile emitatorului de mesaj;

5

~--- --- --- .... --- ..... -..

8/6/2019 img04968


o puritate - folosirea, in cadrul comunicarii, numai a cuvintelor admise devocabularuI Iimbii literare; potrivit cu valoarea de intrebuintare a cuvintelor, cusensurile in care acestea sint folosite de anumite grupuri de vorbitori, putemidentifica doua categorii de termeni: argoul, un limbaj folosit doar de anumitegrupuri de vorbitori, care confers cuvintelor alte sensuri decit cele de baza pentru a-i deruta pe cei care nu cunosc codul, si jargonul, care este un limbaj de termenispecifici unor anumite comunitati profesionale, folositi pentru a realiza 0

comunicare mai rapida;o precizie - utilizarea numai a cuvintelor si expresiilor necesare pentru intelegerea

comunicarii;o concizie - realizarea comunicarii concentrat pe subiectul de comunicat, lara

divagatii suplimentare;

Calitatile particulare ale stilului

o naturalete - exprimarea fireasca, rara afectare, rara 0 cautare fortata a unor cuvintesau expresii neobisnuite;

o demnitate - atitudinea de politically correctness, evitarea referirilor cu caracterrasial, sovin, antis emit, misogin, homofob;

o armonie - obtinerea efectului de incantare a auditoriului prin recurgerea la cuvintesi expresii capabile sa provoace reprezentari conforme cu intentia vorbitorului;

o finete - folosirea unor cuvinte sau expresii prin care se exprima, intr-un modindirect, ginduri, sentimente, idei.

COMUNICAREA VERBALA

In procesul de comunicare pot fi identificati 0 serie de stimuli care impun un caracterindividual, specific fiecarui vorbitor.

•() •

••

Stimulii de natura intemd:

experientele personale, mentale, fizice, psihologice si semantice, "istoria" fiecaruia;atitudinile personale, datorate educatiei si instructiei fiecaruia, nivelului si pozitieisociale, profesiei;propria perceptie si propriile conceptii, propria mentalitate;propriile deprinderi de comunicator si nivelul de comunicare al interlocutorului,

Stimulii de natura externd:• tendinta de abstractizare - tendinta de a retine doar 0 insusire proprie unui fapt;• tendinta deductiva - tendinta de a aseza faptele intr-un rationament care impune

concluzii ce rezulta din elemente evidente;• tendinta evaluarii - tendinta de a face aprecieri prin raportarea la propriul sistem de

valori sau la alte sisteme, la alte persoane.

Vorbitorul

Situatia "vorbirii" presupune 0 serie de abilitati necesare interlocutorilor pentru a reusi 0

comunicare eficienta:

6

8/6/2019 img04968


( J

o claritate - organizarea continutului de comunicat astfel incit acesta sa poata fi usorde urmarit; folosirea unui vocabular adecvat temei si auditoriu1ui; 0 pronuntarecorecta si completa a cuvintelor;

o acuratete - presupune folosirea unui vocabular bogat pentru a putea exprimasensurile dorite; cere exploatarea completa a subiectului de comunicat;

o empatie - vorbitoru1 trebuie sa fie deschis tuturor problemelor pe care interlocutoriile-ar putea ridica, incercind sa inteleaga situatia acestora, pozitiile din care adoptaanumite puncte de vedere;

o sinceritate - situatia de evitare a rigiditatii sau a stingaciei, recurgerea simentinerea intr-o situatie naturala;

o atitudine - evitarea miscarilor bruste in timpul vorbirii, a pozitiilor incordate sau aunora pre a relaxate, a lipsei de control al vocii;

o contact vizual - este absolut necesar ca, in timpul dialogului, toti participantii ladialog sa se poata vedea si sa se priveasca, contactul direct, vizual, constind intr-oproba a credibilitatii si a dispozitiei de dialog;

o infati~area - tinuta si vetimentatia trebuie sa fie adecvate la loeul si la felul

discutiei, la statutul social a1interlocutorilor;o postura - pozitia corpului, a mainilor, a picioarelor, a capului ~i a spate1ui; toate

acestea trebuie controlate cu abilitate de catre vorbitor;o vocea - reglarea volumului vocii in functie de sala, de distanta pina 1ainterlocutori,

de eventualu1 zgomot de fond;o viteza de vorbire - trebuie sa fie adecvata interlocutorilor si situatiei; nici prea

mare, pentru a indica urgenta, nici prea mica, pentru a nu pierde interesulascultatorilor;

o pauzele de vorbire - sunt recomandate atunci cand vorbitorul doreste sapregateasca auditoriul pentru 0 idee importanta,

AscultatorulPentru a intelege de ce actiunea de a ascu1ta este importanta in comunicare, e necesaraprecizarea fazelor ascultarii:

o auzirea - actul automat de receptionare si transmitere la creier a undelor sonoregenerate de vorbirea emitatorului si care sunt captate de urechea destinatarului;exprima impactul fiziologic pe care 11produc undele sonore;

o mrelegerea - actul de identificare a continutului informativ comunicat,recompunerea sunetelor auzite in cuvinte, a cuvintelor in propozitii si fraze;

o traducerea in sensuri - implies memoria si experienta lingvistica, cultural a , devorbire a ascultatorului;

o atribuirea de semnificatii Informatiei receptate - in functie de nivelul deoperationalizare a limbii;o evaluarea - efectuarea de judecati de valoare sau adoptarea de atitudini din partea

ascultatorului.

Formele comunidirii orale

Conversatia - transmiterea unor idei,cuno~tinte, opmn, sentimente, emotii intre doiparteneri se realizeaza in mod direct prin actul conversatiei. Conversatia este formacomunicarii libere, apropierea si intelegerea reciproca realizandu-se rapid ~i eficient.

7

8/6/2019 img04968


( J

,-)

Interventia - situatia in care ernitatorul vine in sprijinul unor idei ale unui alt participant ladiscutie, acesta din urma declarandu-si, chiar si tacit, acordul cu mesajul enuntat; prininterventie emitentul adanceste un punct de vedere si 11sustine.Dialogul- comunicare In cadrul careia mesajele se schimba intre participanti, fiecare fiindpe rand emitator si receptor; participantii la dialog fac un schimb de informatii; totiparticipantii la dialog se considera egali, isi acorda acelasi statut.Dezbaterea - 0 forma a comunicarii in care nu sunt implicate structuri evaluative; estedestinata clarificarii si aprofundarii unor idei; nu are un centru de autoritate vizibil, dar areun moderator.Seminarul- forma de comunicare dialogala care implica serioase stmcturi evaluative; areun centru autorizat de comunicare, care este si centrul de conducere a discutiilor din cadrulseminarului.Colocviul- este forma de comunicare in care participantii dezbat In comun 0 anumita idee,In baza unei discutii, pe un anumit subiect; prin participarea fiecaruia la discutii sferasubiectului abordat se poate imbcgati,

COMUNICAREA NONVERBALA

In contextul tipurilor de comunicare, comunicarea non-verbals (body language) prezintainteres din eel putin doua motive:

rolul ei este adesea minimalizatintr-o comunicare orala 55% din informatie este perceputa si retinuta prin intennediullimbajului nonverbal (expresia fetei, gesturile, postura corpului etc.); acest procentaj afost stabilit la mijlocul anilor '70 de A. Mehrabian si M. Weiner In "Decoding ofInconsistent Communication".

Limbajul non-verbal poate sprijini, contrazice sau substitui comunicarea verb ala. Mesajulnonverbal este eel mai apropiat de realitatea emitentului ~i este eel caruia i se acorda decatre interlocutor atentia cea mai mare. Astfel, de exemplu, contatam adesea ca, desiinterlocutorul sustine di spune adevarul, noi "simtim" ca el minte.

Expresia fetei

Comunicarea prin expresia fetei include mimrca (incruntarea, ridicarea sprancenelor,incretirea nasului, tuguierea buzelor etc.), zambetul (prin caracteristicile acestuia simomentul folosirii), privirea (contactul sau evitarea privirii, expresia privirii, directiaprivirii etc.).Mimica fctei comunica: fruntea incruntata semnifica preocupare, marne, frustare;sprancenele ridicate cu ochii deschisi - mirare, surpriza; nasul incretit - neplacere; narilemarite - marne sau, in alt context, excitare senzuala; buzele stranse - nesiguranta, ezitare,ascunderea unor informatii. ,Zambettil este un gest foarte complex, capabil sa exprime 0 gama larga de informatii, de laplacere, bucurie, satisfactie, la promisiune, cinism, jena,Privirea -chiar ~i a privi sau a nu privi pe cineva are un inteles; privind pe cinevaconfirmam prezenta; interceptarea privirii cuiva denota dorinta de comunicare; 0 priviredirecta poate insemna onestitate si intimitate, dar si, In anumite situatii, amenintare; ingeneral, 0 privire insistenta si continua deranjeaza; realizarea contactului intermitent siscurt al privirilor indica lipsa de prietenie; miscarea ochilor in sus exprima incercarea de a

ne aminti ceva; in jos - tristete, inodestie, timiditate sau ascunderea unor emotii; privireadirectionata lateral denota lipsa de interes, raceala; evitarea privirii inseamna ascunderea

8

-----------

8/6/2019 img04968


sentimentelor, lipsa de confort sau vinovatie; oamenii care nu sunt siguri pe ei vor ocoliprivirea interlocutorului in situatii in care se simt amenintati, dar 0 vor cauta in situatiifavorabile; pupilele dilatate indica emotii puternice; pupilele se largesc, in general, lavederea a ceva placut, fata de care avem 0 atitudine de sinceritate, Pupilele se micsoreazaca manifestare a necesitatii, neplacerii; clipirea frecventa denota anxietate.

Gesturile

Gesturile sunt 0 componenta de baza a comunicarii. (Ca exercitiu putem incerca sa vorbimcu mainile la spate).Cateva elemente ale limbajului gesturilor: strangerea pumnilor - inseamna ostilitate simarne sau, in context, determinare, solidaritate, stres; bratele deschise - sineeritate,acceptare; mana la gura - surpriza; acoperirea gurii cu mana - nervozitate; netezireapoalelor hainei - nerabdare; capul sprijinit in palma semnifica plictiseala, dar palma(degetele) pe obraz, dimpotriva, denota interes; mainile tinute la spate pot sa exprimesuperioritate sau incercare de autocontrol,

La nivel individual, tinuta (echilibrul si repartizarea greutatii corpului sau intepenireaeoloanei vertebrale), umerii (blocati sau mobili), alura generala a miscarii (impulsiva,spontana sau controlata), respiratia (redusa sau blocata in urma unei contractii muscularesau abdominale) sunt indicii privitoare la tensiunea sau relaxarea emotional-afectiva ainterlocutorilor.

Proxemica

Edward Hall, In lucrarea "The Hidden Dimension", identifies patru tipuri de spatiipersonale, reprezentand distanta de la care suntem dispusi sa interaction am cu ceilalti:

I) distanta intima• zona apropiata (de contact sau atingere) - rezervata contactelor cu semnificatie

intima;• zona indepartata (mai mult de I m) - permite 0 apropiere pentru 0 strangere de

mana.2) distanta personala

• zona apropiata (0,5-0,8 m) - rezervata pentru eei care sunt apropiati;• zona indepartata (0,7-1,3 m) -limita a dominatiei fizice, oferind un anumit grad de

. intimitate discutiilor personale.3) distanta sociala

• zona apropiata (1,2-2 m) - utilizata pentru discutii de afaceri sau conversatiiocazionale;

• zona indepartata (2-3,5 m) - folosita pentru relatii sociale si de afaceri,4) distanta publica

• zona apropiata (3,5-8 m) - indicata pentru intalniri de informare (vorbitor siauditoriu);

• zona indepartata (mai mult de 8 m) - rezervata pentru politieieni sau altepersonalitati publice, deoarece trebuie asigurata protectia si subliniata dominatiapersonala,

9

------~ -~-- ~-.--.-. _ .._-- - -_ ._ _ ._ -_ ._ ._ -_ . -- .-- - _ .--- ..--.-_.- -~-- -..- ._ -.- _._--_._--- - ._~-.

8/6/2019 img04968


OBSTACOLE iN COMUNICARE

1. Dam ordine

Spunern unei persoane ce sa faca, rara explicatii sau alternative.Exemple:

"Nu rna intereseaza ce spun altii, Trebuie sa ... "

"Asculta-ma!"

Reactii posibile generate de aceste rdspunsuri:

• Teama• Resentirnente, furie• Impresia ca sentimentele si nevoile nu sunt irnportante

2. Amenintam, avertizamSpunern persoanei numai consecintele negative (pentru a 0 speria).

Exemple:

"Dad faci a~a, 0 sa vezi ce t i se va intampla, 0 sa-ti para rau."

Reactii posibile generate de aceste riispunsuri:

• Teama• Resentimente

( J

3. Dam sfaturi, solutilSpunem unei persoane ce sa faca, cum sa-~irezolve problema.

Exemple:

"Daca a~ fi in locul tau, eu as ... "

''Nu ar trebui sa procedezi asa."

"Ar trebui sa. .. "

Reactii posibile generate de aceste riispunsuri:

• Rezistenta, defensiva• Sentiment de vinovatie

• Sentiment de inferioritate

4. Judecam, criticam, suntem In dezacord

Judecam negativ, contrazicern, incercam sa ne impunem punctul de vedere (de faptevaluam persoana).

Exemple:

"Gresesti in privinta aceasta! Nu pot sa fiu de acord."

''Nu depui nici un efort."

10

. ---------- -.-.~»--- -..- -'".--- -..__.__._--__-___ ______ __ ._---_ _--_ ----- --

8/6/2019 img04968


( J

"Nu ai inteles nimic din ceea ce am spus."


• Sentiment de inferioritate• Defensiva

5. Etichetam, apllcam stereotipuri

Plasam ferneia intr-o categorie rusinoasa,

Exemple:

"Reactionezi ea un copil."

"Voi (barbatii/femeile/tinerii) sunteti toti/toate la fel."


• Sentiment de inferioritate

6. Interpretam, analizam

Analizam ce a facut sau a spus persoana, facand speculatii despre cum a ajuns insituatia respectiva,

Exemple:

"De-aia ai ajuns in situatia asta!"

"Ineerei doar sa eviti problema."

"Spui asta doar ea sa rna pacalesti."Reactii posibile generate de aceste rdspunsuri:

• Daca raspunsul este corect, stanjeneala• Daca raspunsul nu este coreet, ostilitate, furie

7. Slmpatizam eu persoana

Incercam sa faeem persoana sa se simta mai bine, distragandu-i atentia de lasentirnentele ei; de fapt, incercam sa ii minimalizam sentimentele, sa nu tinem eontde acestea.

Exemple:"Maine 0 sa te simti rnai bine"

' 'Nu te ingrijora, 0 sa-ti treaca."

"To ate femeile tree prin asa ceva odata si odata."

"Si eu m-am simtit asa."


• Frustrare, sentimentul ea nu este inteles• Senzatia c asentimentele eillui nu sunt importante

11

8/6/2019 img04968


()

8. Facem glume, schimbam subiectulDistragem atentia persoanei de la problemele ei (atunci cand nu stim cum sa nedescurcam): glumim, schimbam subiectul etc.

Exemple:

"Hai, draga, Iasa, ca toate am mai trecut prin asta."

"Asta imi aduce aminte de... (diversiune)"


• Refuz• Frustrare si durere

Alte obstacole posibile cand ii ascultam pe cellaltiAscultatorul:

• Interpreteaza gresit cele spuse de vorbitor si crede c~ este criticat• lsi pregateste raspunsul in timp ce asculta persoana care vorbeste,• Asculta selectiv (in functie de experientele similare anterioare), ignorind detaliile

si, in consecinta, interpreteaza incoreet ee i se spune.• Acorda mai multa importanta greselilor sau luerurilor eu care nu este de acord.• Se identifica eu ceva spus de vorbitor si incepe sa retraiasca propriile sale

experiente,

Alte obstacole in comunieare:• Diferentele de valori, educatie, scolarizare, limbaj intre vorbitor ~iascultator pot face

dificila intelegerea dintre ei. Vorbitorul poate interpret a gresit rolul lui in

:J•

•••••

••

•

. .comurncare ~1:o Transforma dialogul in monolog (tine un discurs, 0 prelegere)o Nu arata respect fala de ceilaltiAtitudinea unor persoane care considera ca au idei mai valoroase decat altepersoane din comunitateAspect extravagant (tinuta, machiaj, coafura stridente)Problema expusa de vorbitor este socanta

Ascultatorul sau vorbitorul sunt preocupati de altcevaRaspunsul ascultatorului nu este eel asteptat de vorbitorMediul, atmosfera nu este propice comunicarii (zgomot, Iipsa de intimitate); teamaca discutia poate fi auzita si de alte persoaneVorbitorul nu se sirnte confortabil pentru ca nu are incredere in ascultatorAscultatorul nu intelege problema ~i se grabeste sa ofere vorbitorului sfaturi ~iinformatii de care aeesta nu are nevoie sau pe care nu Iepoate aplicaSunt fumizate prea multe informatii; ascultatorul i~i aminteste doar fragmente dincele spuse, in special atunci cand este ingrijorat sau speriat

12

8/6/2019 img04968


( J

• Persoanele care nu se cunosc, sau care nu au incredere una in cealalta, audificultati in a se asculta.

• Vorbitorul poate sa:o Se teama sa-~i exprime ideileo Creada ca problemele lui ar putea sa nu 11intereseze pe celalalt

• Experientele anterioare - daca intalnirile, discutiile anterioare nu au condus la 0

schimbare de comportament, vorbitorul (educatoruI) poate presupune ca altediscutii viitoare se vor solda la fel, rara rezultate.

• Sentimentul de nesiguranta sau inferioritate al celui care i~i expune problemapoate sa il determine sa interpreteze gresit unele intrebari, sa le perceapa caacuzatii, ~i sa 1 1faca sa se justifice in loc sa raspunda intrebarilor.

• Perceptia ascultatorului ca vorbitorul nu este competent.

DIFERENTA INTRE COMPORTAlVIENTELEAGRESIVE, PASlVE ~I ASERTIVE

I TV TUNU1~---------~~~--~~~~~-------------~----------~~~----~---41AGRESIV I· Incerci sa faci cum vrei, orice s-ar • Respecti faptul di si altii au

I ADmtamp~aA.aci ·1 1· - . - dCrep~ri d I· - . de i .• eseon 11 act pe cer a 1 1sa se srmta l > auti rno a lta!l e mteractrune

ca sa nu aveti resentirnente,posibil printr-un cornprornis

• iti pasa de sentirnentele altora

rau• Devii nesociabilI· Te lupti, ameninti, esti sarcastic

I~--------~I ------------~--------~----------~---------------------------IIDoar spen ca vel obtine ceea cedorestiTe bazezi pe altii sa ghiceasca cedoresti ori sa faca lucruri pentru tineIti ascunzi sentimentele tale realeOferi aluzii, dorestiTe simti dezamagit

PASIV • Ceri ceea ce vreiIti aperi pozitiaSpui ceea ce simtiTe simti bine cu propna tapersoanaObtii, de obicei, ceea ce ai vrut

••

• ••

•• ••

ASERTIV • Ceri ceea ce vrei I • Crezi cii totul inseamna a• Stii ca ai drepturi i castiga, orice s-ar intarnpla

1 Ii asculti pe altii si stii ca au ! • Astepti ca altii sa ghiceasca ce• ~t el! drepturi I ·vrei!,

Exprimi elar ceea ce simti Devii super anxios! : Crezi in tine

II

13

------- ----- --------------------

8/6/2019 img04968


ASCULTAREA ACTIV A

Ascultarea activa este 0 tehnica de comunicare folosita de un "ajutor", facilitator, cu scopul

de a ajuta oamenii sa-si analizeze si sa-si rezolve singuri problemele. "Ajutorul"(facilitatorul): 1) asculta cu atentie, filra sa intrerupa, eventual da doar raspunsuri scurte, 2)parafrazeaza, reformuleaza ce s-a spus ~i3) pune intrebari pentru a-i ajuta sa se gandeasca laproblema lor, la altemativele pe care le au si sa gaseasca 0 solutio.Aceasta tehnica comunica oamenilor ca sunt acceptati, ca faeilitatorul nu Ii judeca si niei nule indica solutii. Ii ajuta sa ia decizii proprii.

o

Ascultarea activa este utild in discutiile despre siiniitate:Oamenii pot avea intrebari, temeri sau alte probleme care le influenteaza comportamentele,obiceiurile. Ei pot cere informatii, pot pune intrebari care reflects unele zvonuri, mituri,eonvingeri personale, temeri.

Aseultarea activa este utila pentru a scoate la iveala ceea ce se afla in spatele declaratiilorinitiale ale oamenilor, intrebarile nerostite. Astfel, putem raspunde mai bine temerilor,prejudecatilor care ar putea sa ii impiedice sa i~i schimbe eomportamentul.

C)

1. Ascultarea (pasiva)• Cand tacem, acordam mai multa atentie eelor spuse de persoanele eu care discutam• Scopul ascultarii (pasive):

o Ofera vorbitorului ocazia de a explica nevoile, problemele pe care Ie are, ~1

posibilitatea de a pune intrebario Ii arata ca este ascultato Impiedica ascultatorul sa-~i impuna propriile idei

2. Parafrazarea• Parafrazarea este reformularea celor spuse de vorbitor de catre ascultator, cu

cuvintele proprii, inclusiv sentimentele percepute in spatele cuvintelorI exprimateprin tonul vocii, expresia fetei, limbajul trupului)

• Scopul parafrazarii:o Sa verificam ea am inteles cele spuse de vorbitoro Ne ajuta sa nu intrerupem vorbitorul sau sa ii dam sfaturio Sa incurajeze persoana sa continue sa vorbeasca

3. intrebiirile deschise• Intrebarile deschise sunt folosite pentru a ajuta vorbitorul sa se gandeasca si sa ia

decizii. Ele folosesc pentru:

o A cere mai multe detalii, informatii specificeo A ajuta persoana sa identifice altemativele posibile si sa cantareasca avantajele si

dezavantajele fiecareiao A ajuta persoana sa se gandeasca la situatia in care se afla, la sentimentele si

valorile ei, precum si la comportamentul eio A structura discutia.

14

8/6/2019 img04968


ECIDPA

Echipa = un grup de mai multi oameni care lucreaza impreuna pentru a atinge unobiectiv comun, un anumit rezultat. Membrii echipei au un motiv pentru a lucraimpreuna; au nevoie de experienta, abilitatile si angajarea fiecaruia dintre ei pentru aatinge obiectivul comun; sunt convinsi ca muncind impreuna pot sa ia decizii maieficiente decit daca ar munei separat.

Grupul = doua sau mai multe persOane care interaetioneaza una eu alta influentandu-sereeiproe (intre membrii unui grup exista 0 serie de relatii! legaturi observabile)

o MODURI DE ACTIVNE

La nivel individual: indivizii au diferite scopuri, care nu tind in mod obligatoriu inaceeasi directie ( pot fi multe scopuri diferite)

/1 1La nivel de grup: in grupuri, oarnenii tind si lucreaza pentru scopuri eu directii similare/asernanatoare, chiar daca nu sunt condusi de acelasi scop pe termen lung ( rnulte scopuridiferite , care se indreapta spre aceasi directie)

I,J r r r r rLa nivel de echipa: in echipe, oamenii sunt condusi de seopuri pe termen rnediu, caretind! se indreapta spre aceeasi directie (scop cornun si aceasi directie)

115

8/6/2019 img04968


La nivel de organizatie: este un nivel superior echipei si creaza relatii intre diferiteechipe. Aduce 0 viziune comuna organizatiei, pe termen lung (acelasi scop, care tindespre 0 viziune comuna asupra viitorului)

1Viziune comuna asuprasocietatii/comunitatii

Scop

1()

DE CE ESTE UTIL SA LUCRAM iN ECHIPA?L Pentru a distribui munca (apare posibilitatea de a aduce la un loc un set de

abilitati, talente si responsabilitati faarte diferite carora sa li se atribuie sarcinicorespunzatoare) .

2. Munca poate fi arganizata si controlata mai usar.3. - Pentru rezaivarea de probleme si luarea de decizii (a pune la un loc a mare

varietate de abilitati, talente insearnna a asigura pentru orice problema salutiaoptima si capacitatea de a pune in practica aceasta salutie optima).

4. Pentru procesarea infarmatiei (pentru a transmite informatiile sau a anumitadecizie celor ce trebuie sa le cunoasca).

5. Pentru calectarea de infarmatii si idei.6. Pentru testarea si ratificarea deciziilor.7. Pentru a creste implicarea si dedicarea celor intersati.8. Pentru negaciere sau rezalvare de conflicte.

CARACTERISTICILE UNEI ECHIPE EFICIENTE:

1. Obiectivelor echipei: Acestea sunt clar definite, comunicate clar, planificateparticipativ; cand obiectivele sunt revizuite, motivele schimbarii sunt comunicate tuturor.

2. Rolurilor in echipa: Rolul fiecaruia este clar si bine stabilit; relatiile dintre membriisunt clar stabilite; membrii echipei sunt de obicei pregatiti/specializati pentru rolul pecare il indeplinesc, sau unneaza cursuri de instruire.

3. Metodelor de lucru ale echipei. Pentru indeplinirea obiectivelor, echipa trebuie saindeplineasca 0 multitudine de activitati:

16

-------- ----. ~------ ..--------.--~ ..-----~.- -----.-.-~----.-.-

8/6/2019 img04968


• Rezolvarea problemelor;• Luarea deciziilor;• Schimbul de informatii/ comunicarea;• Coordonarea;• Asigurarea calitatii (monitorizare, evaluare);• Medierea conflictelor.

4. Relatiilor intre membrii echipei: Intr-o echipa eficienta, relatiile dintre membriiechipei se bazeaza pe incredere; in activitatile interprinse se simte spiritul de echipa;membrii echipei comunica eficient intre ei.

( JROLURI IN CADRUL UNEI ECHIPE

Intr-un grup (0 echipa) fiecare membru poate sa joace un roL Pot exista:1. Comportamente centrate pe rezolvarea sarcinii;2. Comportamente centrate pe mentinerea echipei;3. Comportamente individuale negative (deranjante),

6V' Este posibil ca aceeasi persoana sa alba eomportamente diferite, inJunetie de situatia in care se ajla.

Cum recunoastem aceste comportamente?

1. Cind se centreaza pe REZOLV AREA SARCINII, membrii grupului} ;> Initiaza actiuni, contribuie la aplicarea lor;} ;> Cauta informatii;} ;> Ofera informatii;} ;> Cer opinii, pareri;} ;> Ofera opinii, pareri;} ;> Elaboreaza planuri, documente, etc.} ;> Coordoneaza activitatile echipei;} ;> Orienteaza;}; > Evalueaza rezultatele, progresul actiunilor (critica constructiv , daca este cazul);}; > Energizeaza grupul;}; > Inregistreaza, noteaza infonnatiile importante despre munca echipei,

2. Cind se centreaza pe MENTINEREA GRUPULUI, membrii grupului}; > Incurajeaza, annonizeaza comunicarea si lucrul membrilor grupului;}; > Accepta compromisuri in privinta lucrului membrilor;}; > Elaboreaza standarde de lucru;}; > Observa si comenteaza comportamentele membrilor grupului;}; > Recunoaste meritele celorlalti membrilor grupului;}; > Valorizeaza contributiile si prezenta in echipa a celorlalti;_ > . Asigura suport moral, informational in munca celorlalti membri ai grupului.

17

--.-- ..-----.-- ..-~~~~~~~~

8/6/2019 img04968


3. Comportamentele INDIVIDUALE DERANJANTE sunt atunci cand unul sau maimulti membrii ai grupului

- > -Blocheaza functionarea echipei;

> - Cauta sa fie recunoscuti ca persoane importante in grup, chiar daca nu sunt;> - Se pun in rolul "Baiatului de gasca" (sunt de acord cu toata lumea, cu toatepropunerile, chiar daca se contrazic pe ei insisi);> -Au tendinta sa-i domine pe ceilalti membrii ai grupului;)0 - Cauta tot timpul ajutorul celorlalti, obligandu-i sa se opreasca din lucru si sa-iacorde atentie;

)0 - Ameninta cu retragerea;)0 - Pledeaza pentru un anumit interes;)0 - Monopolizeaza discutia;)0 - Agreseaza verbal sau chiar fizic pe ceilalti membri ai echipei.

STADIILE DEZVOLTARII ECHIPEI

Exista 4 stadii prin care 0 echipa trece:Formarea - echipa imaturaFurtuna - echipa fractionalaNormarea - echipa unitaFunctionarea - echipa eficienta

(_ )

1. Formarea - in acest stadiu este vorba de 0 serie de persoane adunate. Din punct de

vedere al relatiilor personale, membrii grupului se bazeaza pe relatii clasice, de exempluautoritatea liderului. Mult timp este alocat de catre fiecare membru acceptarii sale decatre grup. Se strang informatii, date, se formeaza subgrupuri, se evita confruntarile.2. Furtuna - se caracterizeaza prin conflict si competitie. Se avanseaza in rezolvareasarcinii, dar apar momente tensionate. Apar atat comportamente de retragere cat sidorinta de dominare.3. Normarea - Se caracterizeaza prin cresterea coeziunii intre membrii grupului. Apareconstiinta apartenentei la grnp. Grupul stabileste norme si standarde. Schimbul deinformatii este real si eficient. De remarcat faptul ca in acest moment grupul devine maiinchis, membrii sunt extrem de atasati de grup si se opun schimbarilor.4.Functionarea - Este etapa de interdependenta reala intre membrii grupului. Eficienta

maxima, identitatea grupului completa, dispare teama de schimbare, Nu toate grupurileajung la acest stadiu,

18

----~ .. -.--~-_---.--

8/6/2019 img04968


CE SUNT LIDERII?

C)

Lider = cel(cea) care ajuta la stabilirea directiei si ii influenteaza pe ceilalti sa unnezeacea directie,

Caracteristica esentiala a unui lider consta tocmai in aceasta capacitate de a influenta,deci in puterea asupra celor cu care interactioneaza. Sursele acestei puteri asupracelorlalti pot fi:

• RECOMPENSA - puterea se bazeaza pe convingerea unei persoane ca 0 altaacorda recompense (promovari, favoruri, renume, acces la resurse, materiale saude alta natura)

• CONSTMNGEREA - puterea rezulta din perceptia unei persoane ca 0 alta areposibilitatea de a pedepsi (a 0 leza, mustra, retrograda, anula privilegii)

• LEGlTIMlT ATEA - puterea bazata pe pozitia oficiala pe care 0 persoana 0 detine

in comunitate• RESPECTUL - putere bazata pe identificarea unei persoane ca posedand trasaturi

care genereaza respect, supunere, loialitateEXPERTIZA - puterea bazata peconvingerea c a0 persoana poseda cunostinte si aptitudini deosebite, de expert

• INFORMATIA - putere rezultata din convingerea ca 0 persoana are acces lainformatii importante

• RELATILE - putere bazata pe convingerea c a 0 persoana are legaturi cu oameniimportanti sau influenti

• CATALIZATOR - putere rezultata din abilitatea de a combina doua sau maimulte surse ale puterii care, luate fiecare in parte, ar fi insuficiente pentru a darezultate

Comunitatile au nevoie de lideri buni, catalizatori pentru a le ghida eforturile dedezvoltare. Ca lider comunitar poti aduce 0 contributie foarte importanta la a transfonnacomunitatea intr-un loc in care locuitorilor Ie place sa traiasca.

C)Un stil colaborativ din partea liderului este ideal pentru abordarea rezolvarii problemelorcomunitatii deoarece acest mod de a lucra cu oamenii stimuleaza participarea indivizilorin luarea deciziilor.Colaborare inseamna implicarea membrilor comunitatii in gasirea de solutii. Colaborareapresupune explorarea intereselor comune si lucrul cu indivizi si grupuri care la primavedere ar parea adversari. Acest stil cere un efort constient de a lua legatura cu toate

sectoarele comunitatii. Liderii colaborativi ajuta facilitarea unui proces de lucrucucomunitatea in care se asigura ca toate punctele de vedere sunt auzite si ca deciziilereflect a nevoile multora.

Contrar credintelor populare, marii lideri se creaza si nu se nasc. Liderii buni se dezvoltatreeand printr-un proces continuu de auto-educatie, instruire, experimentare. Indivizii isipot imbunatati comportamentele si abilitatile pentru a deveni lideri mai buni.

19

8/6/2019 img04968


Aceste abilitati si comportamente necesare unui lider includ: comunicare, facilitare,visare si planificare, rezolvare si negociere de conflicte, mobilizarea oamenilor, lucrul inechipa, luare de decizii, asumare de riscuri, auto-reflectie.

CALITATILE DE BAZA ALE UNUI LIDER

CARACTER - ceea ce esti ca omUmor; Modestie; Simtul echitatii/ integritate; Cunoasterea de sine; Capacitate de ainvata; Curiozitate; Minte deschisa; Entuziasm; Imaginatie

(JVIZIUNE - ceea ce vezi in viitor

Exista 0 idee clara asupra unde vrei tu ca leader sa ajungi si unde ar trebui saajunga echipa ta

COMPORTAMENT - cum aetioneziComunici eficient, conduci sarcinile bine, esti flexibil si deschis la idei noi,ierarhizezi eu usurinta sarcinile si iti gestionezi timpul, tratezi oamenii eu respect, etc.

INCREDERE - Credinta interioara in tine insuti si in munca pe care 0 facio

ACTIVITATI ALE LIDERULVI

!}J Comunica

!}J Formeaza o echipa cu care sa lucreze;

!}J Creaza viziuni ~ide planuri strategice

!}J Rezolva si negociaza confliete

!}J Motiveaza oamenii cu care lucreaza

!}J Lucreaza alaturi de oameni

!}J Pregateste oamenii pentru actiune;

!}J Face propuneri pentru actiune;

!}J Ajuta grupul sa ia decizi

!} J Fac ili te aza int aln ir i

!} J Organizeaza prezentari pub lice

!} J I~i asuma riscurile

!} J I~i depaseste limitele

!} J Asigura 0 evaluare corecta si obiectiva,

20

---- -_ _--

8/6/2019 img04968


STILURI DE CONDUCERE

Autocratic (A) - orientat catre realizarea sarcinilor, cere exigenta, ia singur decizii, farasa se consulte cu altii. Pentru el este mai importanta indeplinirea obiectivelor decatsentimentul de multumire al oarnenilor cu care lucreaza.

De gasca (G)- orientat eatre oarneni si nevoile lor, are grija de ei pentru a-I invata si a-Iajuta sa realizeze sarcinile. Pentru el sunt mai importante relatiile eli eei din jur si isidoreste ea toate lumea sa fie multumita,

()Lasa-ma sa te las (L) - el crede ca oarnenii se pot orienta si descurca singuri, nu trebuiedadaeiti.

Participativ (P)- pentru el este importanta obtinerea de rezultate dar nu eli orice pret.Oarnenii sunt deopotriva importanti si le aeorda atentia euvenita. Asigura includereatuturor in Iuarea deeiziil ?r.

Gasca Participativ

Lasa-masa

te las Autocratic

Orientare catre sarcina

21

.. -.- . . . .~----- ~----- ---. ----- -----

8/6/2019 img04968


CONDUCERE PARTICIPATIVA

o Atragerea oamenilor pentru a gasi propriile solutii la problemele lor;o Gasirea intereselor comune si nu situarea pe pozitii adverse;o Lucrul cu diferite grupuri de interes.

Conducerea participativa pleaca de Ia premisa ca daca aducem oamenn potrivitiimpreuna, le cream conditiiIe sa lucreze in mod constructiv punandu-le Ia dispozitieinformatii relevante, ei vor crea viziuni si strategii originale pentru a rezolva problemelesi necazurile impartasite ale comunitatii.

o Cum punem in practica acest Iueru?

1. Ajutand oamenii sa construiasca relatii intre ei

2. Ineurajand un model de inc1udere

3. Ajutand grupul sa isi stabileasea un mod de lueru

4. Invatand grupul sa lucreze eficient

5. Asigurand ea fiecare persoana este aseultata

6. Mediind conflicte si dispute

7. Mentinand un proces de rezolvare a problemelor si de luare a deciziilor in modparticipativ

8. Ajutand grupul sa aleaga pentru inceput proiecte care sunt realizabile usor

9. Ajutand grupul sa identifice si sa obtina resursele necesare pentru indeplinireasarcinilor

( J

Conducerea colaborativa este utila atunci cand:

6 Comunitatea se confrunta eu probleme mari;

6 Cand problemele comunitatii afecteaza multe categorii de indivizi;

6 Cand oamenii vor sa aiba un cuvant de spus in deciziile care Ie afecteaza viata;

6 Cand in comunitate exista oameni cu experienta, cunostinte si energie care ar puteaajuta la rezolvarea problemelor comunitatii.

22

8/6/2019 img04968


RELATU EFICIENTE INTRE LIDER SI MEMBRII ECHIPEI SALE

C)

Una dintre functiile cele mal unportante ale unui lider comunitar este spnjmireaoamenilor de langa el in a creste, a se dezvolta in plan personal, in a-si dezvolta la randullor potentialul de lider. Iar de cele mai muite ori un adult se dezvoita prin experientacapatata in timpul actiunii. Prin urmare iata cateva sfaturi pentru liderii comunitari ce isidoresc sa aiba 0 relatie cat mai eficienta cu aoemnii cu care Iucreaza :

• dati eelor de langa voi sarcini. Fiecare ar trebui sa aiba 0 responsabilitate functiede abiIitatiIe pe care Ie identificati si care pot fi dezvoltate (de ex. sa strangainformatii, sa organizeze intalniri, sa ia legatura cu vecinii)

• ereati obligatii eelor en care luerati. Cereti cuiva sa treaca pe Ia un vecin si sa iladuca la 0 intalnire, cererti altcuiva sa stranga 0 lista de semnaturi, sa conduca 0

intalnire, sa participle la formare unuie agende de lucru, sa redacteze scrisori catreautoritati. Toate aceste solicitari vor da sentirnentul irnportantei si utilitatii si inacelasi timp vor motiva pe eei vizati sa isi duea la indeplinire rolul in grup.

• Daea este posibil cereti eelor care deja s-au implicat sa implice si pe altii inrezolvarea problemei.

• EmotiiIe vii ii fae pe oameni sa actioneze. Ineurajati membrii unei echipe sa isiimpartaseasca unu altuia din experienta lor intr-o anumita problema, ce au simtit,ce au facut, ce au invatat ?

• Creati eonditii pentru invatare.

• Avansati-i pe eei de langa voi la noi nivele de responsabilitate. Delegati dinreponsabilitatile voastre de lider. Poate ca este vremea ca mebrii grupului sa seintalneasca direct eu personaje cu influenta in cazul respectiv,

Ce ar trebui sa evite un lider:• sa ia decizii Iara consultarea grupului• sa preseze luarea deciziilor, desi grupul nu este inca pregatit• sa critice opiniile exprimate de membrii grupului• sa vorbeasca prea multsa se enerveze, sa devina agresiv sau defensiv

23

c~ __ '"c c_cc_c_cc c c _

8/6/2019 img04968


TEHNICI DE REZOLV ARE A CONFLICTELOR

Liderul ar trebui sa profite de conflicte ca 0 oportunitate pentru dezvoltare siinvatare. Urmatorii pasi de urmat in rezolvarea conflictelor ofera liderilor un modelpentru a aborda conflictele

o

1. Recunoasterea unui conflictPrimul pas este sa recunosti un conflict. Orice persoana implicata in conflict

trebuie sa recuncasca ca exista 0 problema si de asemenea un acord mutual de acomunica si de a incerca sa 0 rezolve. Fara acest acord nu poate exista nici 0 intelegerepentru a rezolva conflictul. Toate partile implicate trebuie sa ajunga la 0 concluzieirnpreuna. Discutia problemei trebuie sa fie 0 alegere Iacuta de Parti cipanti, Fortandu-i savorbeasca, nu va face decat sa complice situatia si sa Ii faca sa se simta frustrati pe ceiimplicati.

2. Diferite puncte de vedereExista eel putin doua parti implicate intr-o neintelegere, Cand incerci sa rezolvi 0

problema orice parere trebuie auzita pentru a veni cu 0 solutio cu care toata lumea sa fiede acord. Cand nu toata lumea este lasata sa Isi exprime parerea, rezultatul este fiustraresi posibil 0 problema mai mare decat inainte, Cei implicati in conflict ar trebui sa faca unacord verbal de a-si asculta fiecare parerile celuilalt. Daca partile diferite nu se asculta sepoate sa nu se ajunga la nici 0 solutie pentru conflict.

3.Recunoa~terea diferitelor intereseFiecare parte are un motiv pentru a avea 0 anumita pozitie in conflict. Cand

facilitezi solutionarea unui conflict permite partilor sa i~i exprime ideile si motivele carestau in spatele afirmatiilor, Acest lucru permite ambelor parti sa vada exact de ce cealaltaparte are un anumit punct de vedere. Acesta ar trebui sa fie exprimare a dorintelor fiecareiparti pentru a se rezolva conflictuL

() 4. Fiecare ca~tiga optiuniFiecarei parti din conflict ii este oferita sansa sa sugereze moduri in care nevoileambelor parti sa fie satisfacute. Dar pentru ca acest lucru sa mearga, ambele parti trebuiesa asculte ~isa fie dispusi ca sa accepte un compromis.

5.Cantarind parerileAmandoua partile discuta diferitele opinii prezentate pentru a decide impreuna care

este eel mai bun curs al actiunii, Fiecarei parti i se da posibilitatea sa spuna ce credepersonal despre diferitele optiuni care s-au dat.

6. Ajungand la un acordOdata ce toate parerile au fost spuse, diferitele parti trebuie sa ajunga la un acord in

legatura cu ce vor face in continuare. Cand acest acord a fost facut, amandoua partiletrebuie sa se angajeze ca vor respecta acordul.

24

8/6/2019 img04968


DEZVOLTAREA PROFESIONALA

Metode de informare

Infonnarea reprezinta 0 cerinta esentiala a societatii moderne. Un individ puternic,adaptat cerintelor sociale si economice - este un individ bine infonnat. De aceea, pe Hingacunoasterea abilitatilor si intereselor personale, serviciile de consilierea carierei adultilortrebuie sa faciliteze accesulla informatii actuale si veridice asupra cererii si ofertei de pepiata muncii locala I nationals, situatia celor mai cautate meserii sau a celor uzate moral,sa permita familiarizarea cu aspecte practice ale diverselor profesii, sa ofere sugestiiasupra celor mai utile modalitati de cautare a unui loc de munca.Metodele si mijloacele de infonnare utilizate in dezvoltarea profesionala pot fi clasificateastfel:

C) -.Metode si mijloace orale. Participarea la conferinte, cursuri, consultatii, intdlniri cudiversi specialisti pot facilita educatia permanenta a individului ~i Imbogatireaexperientei personale si profesionale.-.Metode si mijloace concrete. Pe l§.nga aspectele teoretice legate de anumite meserii silocuri de munca, este necesara si familiarizarea cu aspectele practice. Vizitele incompanii, institutii, stagiile de practicd pot atenua impactul stresului si necunoscutului,pregatind individul pentru 0 adaptare rapida si eficienta la viitorul loc de munca. Deasemenea, participarea la tdrguri sau burse ale locurilor de muncd ofera individuluiposibilitatea unei intalniri cu diferiti angajatori, sporind sansele de angajare.-.Metode si mijloace audio-vizuale. Atunci cand contactul direct cu diferite medii demunca si aspectele practice ale anumitor meserii este mai dificil de realizat, acestea pot fi

substituite prin vizionarea de casete video, analiza unor filme sau emisiuni radio-TV.Astfel se largeste baza informationala a individului, prin mijlocirea familiarizarii cucerintele, sarcinile ~i responsabilitatile unui loc de munca,-.Metode si mijloace scrise. Consultarea unor ghiduri, buletine informative, reviste despecialitate, articole de presii pot pune individul in legatura directa cu realitatile concrete

(\ ale diverselor locuri de munca Profilele ocupationale si Clasificarea Ocupatiilor din<_) Romania (COR) aduc informatii utile celor care solicita sprijinul consilierului carierei, de

aceea acestea trebuie sa intre in dotarea obisnuita a unui cabinet de consilierea cariereiadultilor.

Metode de cunoastere a individualitatil

ChestionarulChestionarul este alcatuit dintr-o serie de intrebari structurate pe 0 tema si centrate peanumite obiective, la care individul trebuie sa dea un raspuns scris. Dupa formaintrebarilor, putem distinge mai muIte tipuri de chestionare:-:chestionare cu intrebari inchise - alegerea intre dona sau mai muite raspunsuri de tipulDa I Nu, Intotdeauna / Uneori / Niciodata etc.;-. chestionare cu intrebari pre-codificate multiplu - alegerea dintr-o serie de raspunsurideja formulate;

25

8/6/2019 img04968


-:chestionare cu intrebari desehise - posibilitatea de a raspunde intr-o maniera personala;-:chestionare cu intrebari mixte - alternarea intrebarilor inchise cu cele deschise.

Analiza datelor biograficeMetoda consta in eoleetarea in timp a datelor de interes despre individul care solicitaasistenta in domeniul eonsilierii carierei. Prin discutii cu familia si rudele clientului,consilierul va avea acces la informatii care permit cunoasterea evolutiei ~iexpliearea unorfenomene care nu puteau fi descifrate prin analiza transversala,

Auto-caracterizareaAuto-caracterizarea reprezinta 0 metoda de auto-investigatie si auto-reflectie prin careindividul emite anumite judecati de valoare despre propria personalitate. In cadruldemersului de consilierea carierei, metoda trebuie aplicata in diferite etape, pentrusurprinderea modificarilor survenite asupra imaginii de sine, procesului de clarificare a

valorilor sau altor aspecte ce tin de personalitatea individului. Avantajul consta in faptulca ofera accesulla informatii inaccesibile altor metode.

TestuI psihologicUnul dintre avantajele majore ale acestei metode consta in oferirea unei masuri obiectivesi standardizate a unui comportament, cu posibilitatea compararii performantelor intrediferiti subiecti,Cele mai frecvent utilizate teste psihologice sunt:-:teste de masurare a aptitudinilor (senzoriale, psihomotrice, intelectuale);-:teste de interese;: teste de personalitate;

-:teste de creativitate;-:teste de evaluare a cunostintelor (progresului scolar),

Trebuie specificat faptul c a ,desi aplicarea testelor psihologice poate fi facuta de catreorice specialist in domeniul consilierii carierei adultilor, interpretarea rezultatelorobtinute trebuie realizata numai de catre psiholog sau consilierii cu pregatire inpsihologie. Se impune cu necesitate acest lucru, data fiind complexitatea interpretariipsihologice bazata pe cunostinte teoretice de specialitate, experienta in analiza profilelorpsihologice ~i a·corelarii rezultatelor la teste cu datele obtinute in urma aplicarii altorinstrumente.

26

----. -~-------------------- ------- .----- ---- .---- -----

8/6/2019 img04968


EDUCATIA FORMALA VERSUS EDUCATIA NONFORMALA.,

Educatia formala este acel tip de educatie care opereaza intr-o institutie reglementata dereguli si norme, numita scoala.Caracteristici:- institutionalizata, ierarhizata- supravegheaza cadrul in care se desfasoara procesul de educatie- impune reguli si nonne- gradata cronologic (de la educatia primara pana la educatia universitara)- organizata si condusa de la centro. (Min. Educatiei)- evaluarea in cadrul educatiei fonnale este realizata de catre profesor- procesul invatarii este orientat spre profesor- foloseste metode putin participative

- autoritatea si disciplina sunt impuse prin constrangere- realatia profesor - elev este fonnala

Educatia nonformala nu se traduce ca 0 activitate lipsita de un efect fonnativ ci trebuieinteleasa ca 0 realitate educationala mai putin formalizata.Forumul European de Tineret defineste educatia nonfonnala ca 0 activitate educationalaorganizata sau semi-organizata ce opereaza in afara structurilor si rutinelor sistemuluieducational fonnaLCaracteristici:- maximizeaza procesul de invatare minimalizand constrangerea specifica scolii- ofera 0 utili tate practica imediata cunostintelor invatate

- se desfasoara in contexte diverse- cadru de invatare si continut lejer- foloseste metode care stimuleaza implicarea si participarea tinerilor- are 0 structura si 0 planificare flexibila- procesul invatarii este optionallfacultativ si este orientat spre participant- se bazeaza pe experienta participantului- evaluarea in cadrul educatiei nonformale este realizata de eel care invata- autoritatea este aleasa de catre membrii grupului, nu este impusa- stimuleaza formarea relatiilor interumane informale (realatia lucratori de tineret -participant nu este formalizata)

Cea mai mare diferenta intre educatia formala si nonfonnala este metoda folosita.Metoda este un mijloc prin care sunt indeplinite obiectivele unei activitati.Ea raspunde de obicei la intrebarea "Cum?"

Atunci cand alegem 0 metoda trebuie sa tinem cont de continutul informational si demasura in care dorim sa implicam auditoriul. Metoda nu se foloseste de dragul ei cipentru a facilita procesul de intelegere a participantilor,Diferenta intre profesor si instructor din perspectiva educatiei nonfonnale

27

---------------------_- -- --------------- ---

8/6/2019 img04968


(-)

.._

Profesor Lucrator de tineretProcess Mai putin important Foarte importantContinut Rol central Important

Metode educationale Preponderent frontale Metode diverseStil de comunicare Transmiterea continutului Divers, interactivPutere Absoluta Absoluta - impartasitaOrientarea spre participant Putin important Foarte important

Afirmatii adevarate si false despre educatia nonformala

1. Ministerul Educatiei este autoritatea de control in domeniul educatiei in generaldeci si a educatiei nonformale.- Fals2. Prelegerea este 0 metoda folosita doar in scoli, nu si in cadrul educatiei non-formale.- Fals3. Educatia nonformala nu are un caracter formativ, in cadrul ei nu se transmitinformatii participantilor.- Fals4. Unele elemente ale educatiei nonformale sunt folosite si in scoli.- Adevarat5. In educatia nonformala nu ne intereseaza cum invata participantul ci doar cat demult a retinut.- Fals6. Invatarea nonfonnala nupresupune evaluarea celor invatate, la sfarsitul procesului.- Fals7. Educatia nonformala are loc intru-un cadru organizat.- Adevarat8. In timpul unui proces de invatare non-formala, participantul poate opri orieandinstructorul pentru a-si clarifica aspecte pe care nu le-a inteles.- Adevarat9. In educatia nonformala vom astepta pana eand toti participantii si-au indeplinitsarcina trasata, dupa care tree em mai departe.- Adevarat

10. Educatia nonformala poate avea loc intr-o sala de clasa, intr-o sala de seminar sauin aer liber.- Adevarat11. In procesul de invatare nonformala este permis unui participant sa stea pe jos.- Adevarat12. Intr-un cadru de educatie nonformala partieipantul poate face glume oricand peseama instructorului fara ca acesta sa il atentioneze.- Fals13. Participantii trebuie sa se adrese instructorului eu dumneavoastra.- Fals

28

8/6/2019 img04968


14. Participantii pot bea si manea in timpul procesului de educatie nonfonnala.- Adeverat15. Intre participanti si instructor trebuie sa exista 0 realatie de subordonare ierarhica.

- Fals16.Planul initial al cursu lui se poate modifica pe parcurs, in functie de reactiaparticipantilor,- Adevarat17. Edueatia nonfonnala se bazeaza pe experienta participantului.- Adevarat18. In eadrul educatiei nonfonnale tinerii se joaea, nu invata nimie.- Fals19. Cadrul edueatiei nonformale iti of era posibilitatetea sa spui eeea ee gandesti.- Adevarat20. 0 greseala este pedepsita intr-un cadru nonformal.

- Fals21.Impliearea participantului este esentiala intr-un proces de educatie nonformala.- Adevarat

ANIMATORUL SOCIO-EDUCATIV IMPLICAT IN ACTIVITATILE DE~ ,EDUCATIE NONFORMALA

Animatorul socio-educativ sprijina copiii, tinerii sau adultii pentru ca acestia sa invetelucruri noi despre ei insisi, despre altii si despre soeietate in general prin aetivitati de

edueatie non-formala in care se imbina distraetia cu provoearea si cu invatarea.

Un animator soeio-edueativ care Iucreaza eu eopii si tineri trebuie sa transmita acestoraatasamentul unui bun prieten si eu profesionalismul unui consilier.

Animatorul socio-educativ care luereaza eu tineri avand varsta intre 11 si 25 de ani darmai ales eu eei intre 13 si 19 ani foloseste elemente dinstinetive ill lucru eu acestia:- tinerii hotarase ca doresc sa fie implieati, se impliea voluntar - poate pentru ca vor sa serelaxeze, sa stabileasca prietenii, sa se distreze etc- luerul incepe acolo unde se afla tinerii - de la pereeptia lor asupra soeietatii, de lasferele lor de interes, de la locatia fiziea in care se afla.

- duce tinerii dincolo de punctul in care se afla - ii incurajeaza sa fie critici si creativi inreactiile lor fata de experientele pe care le-au trait si fata de societatea care ii inconjoara- are loc pentru ca tinerii sunt tineri, nu pentru ea fac parte dintr-o alta categorie sociala -drogati, saraci, timizi etc- se concentreaza asupra tanarului ca tot unitar cu experientele, interesele si perspectivelelui individuale complexe- recunoaste, respecta si trateaza egal diferite categorii de tineri- ajuta la gasirea identitatilor eomune ale tinerilor de diferite tipuri - femei, tineri eudizabilitati, emigranti, homosexuali etc- se bazeaza pe ceea ce simt si cred tinerii nu doar de ceea ce stiu si pot face

29

--- --.---- .-.-~ -- .. - ~-- - .. ---- ----.- .. ---._--------------------__-__ _-_ __--- -

8/6/2019 img04968


- conlucreaza cu alte sectoare care sprijina tinerii - educational, social, medical etc- completeaza educatia formala oferind oportunitati de valorificarea maxima apotentialului lor.

Cateva componente cheie ale lucrului cu tinerii:- ofera tinerilor sprijin profesionist pentru a-i ajuta sa faca progrese in diverse planuri- da tinerilor posibilitatea de a-si face auzita vocea si de a influent a luarea deciziilorla diferite nivele- of era 0 gama divers a de oportunitati de dezvoltare sociala si personala - ajuta laprevenirea blazarii si a exc1uderii sociale

Activitatile de tineret le ofera acestora posibilitatea de a-si dezvolta abilitatile de care aunevoie pentru a face din vietile lor 0 poveste de succes.

(J Scopul activitatilor de tineret este de a conlucra cu tineri pentru a le facilita dezvoltareapersonala, sociala si educationala, de a le oferi posibilitatea sa isi spuna parerile si sa isiexercite influenta in societate, in perioada lor de tranzitie de la dependenta (copil ) laindependenta (adult ).

Aspecte principale ale lucrului cu tinerii :- construieste relatii cu tinerii care Ie permit acestora sa isi exploreze si sa isi foloseascapropriile experiente, sa isi planifice actiunile si sa actioneze.- faciliteaza procesul de invatare al tinerilor, dezvoltarea lor sociala si personala- ofera tinerilor posibilitatea de a organiza activitati si proiecte, asumandu-si astfelresponsabilitati si luand decizii

- lucreaza in concordanta cu valorile de baza ale lucratorului de tineret- planifica, desfasoara si dezvolta activitati de tineret- sprijina si dezvolta practica eficienta si etica in activitatile de tineret

Rolul animatorului socio-educativ este de a lucra eu tinerii in diversele lor sfere de interesintr-un mod educativ si participativ care sa le ofere siguranta in propriile forte,promovand in acelasi timp egalitatea sanselor si incluziunea sociala.Activitatile de tineret se desfasoara in diferite situatii si locatii, folosind diferite abordari:- centre sau c1uburi de tineret-lucratori detasati-localuri mobile

- scoli- programe guvemamentale- proiecte de informare, consiliere si consultanta- proiecte orientate spre grupuri specifice de tineri- proiecte orientate spre activitati de un anumit specific- medii extra-comunitare si intemationale

Prin intermediul activitatilor de tineret, tinerii:- castiga incredere si respect de sine in timp ce se distreaza si se socializeaza cuegalii lor.

30

8/6/2019 img04968


- isi dezvolta noi aptitudini si interese prin activitati de grup- invata lucruri noi si ajung sa inteleaga unele fenomene care le afecteaza viata- dobandesc abilitati de planificare, organizare si lucru in echipa prin intermediul

participarii active- invata sa foloseasca serviciile si informatiile disponibile pentm a lua decizii optime cuprivire la viata lor- castiga un control sporit asupra propriilor destine alegand acele optiuni educationale de

. .care au cea mal mare nevoie- exerseaza luarea deciziilor si asumarea responsabilitatilor, castigand experienta de viata

De ce este nevoie pentm a deveni animator socio-educativ de succes ?

o

In primul rand de trei ingrediente:- ascultare activa

- simt al umorului- rabdare eterna

Mai apoi de cateva aptitudini de baza:- comunlcare

- citirea si intelegerea - a selecta informatia, a evalua continutul- scrierea - a compune un text- vorbirea - a discuta, a prezenta, a raspunde la intrebare

- aptitudini matematice- masurare - a citi un grafic

- intelegerea tabelelor si graficelor - a extrage si interpreta informatia dintr-un grafic- realizare de tabele si grafice - a transmite informatie pe baza de grafice- folosirea matematicii - a utiliza elemente si operatiuni matematice sistatistice

- tehnologia informatiei- lucml eu ealculatorul - a folosi ealculatoml pentru operatiuni de baza- folosirea programelor - procesare si producerea de date eu ajutoml maimultor tipuri de programe

- gasirea informatiei - a eauta, extrage si prezenta informatia din surse

informatice locale sau aflate la distanta

- rezolvarea problemelor- investigarea - a eereeta si analiza 0 problema familiara sau nefamiliara,cauzele ei multiple, prin aetiuni complexe

- planifieare si rezolvare - a planifica, organiza si desfasura activitati care sarezolve 0 problema specifiea- verificare si evaluare - a verifica daea aetivitatea propusa a praetica sieficienta

31

8/6/2019 img04968


- lucrul in echipa- analiza si pregatire - a sintetiza idei, a construi un scop comun, un plancomun de actiune

- planificare si negociere - a planifica desfasurarea unei activitati complexeIII grup

- lucru in echipa - a desfasura activitati in/de gmp- verificare si evaluare - a verifica daca activitatea inlde grup a dat rezultateleasteptate

- imbunatatirea performantelor si invatare continua- evaluare - autoevaluarea si solicitarea de feed-back- specializarea - aprofundarea cunostintelor existente- deschidere - invatarea continua a unor elemente noi

C)STILURI DE INVATARE

Kolb a popularizat un lucru observat de instructori demult, acela ca oamenii austiluri diferite de a invata.Doi specialisti in dorneniul managementului dezvoltarii si invatarii Peter Honey si AlanMumford, cercetand studiile lui Kolb, au dezvoitat 0 teorie a stilurilor de invatare. Ei auclasificat cele patru stiluri de invatare astfeI:

Stilul activ

.:.

Persoanele active se implica in experiente noi, fara prejudecati. Ei se bucura deprezent si au 0 gandire deschisa, care ii face sa fi entuziasti al orice este nou. Emitjudecati mai mult bazate pe sentimente si intuitie, decat pe teorie, care 0 caracterizeaza cafiind "prea abstracta".

Filozofia lor este: voi incerca totul 0 data!

Zilele lor sunt pline de activitati. Le place sa se ocupe de situatiile de criza, le placeprovocarea noului, dar se plictisesc de detalii. Sunt prietenosi si deschisi si le place safaca parte din grupuri care fac diverse activitati.

Persoanele active invata mai bine din cursurile unde:- exista noi experiente, oportunitati din care sa invete- se desfasoara scurte exercitii, activitati de grup- exista 0 serie de lucruri ce pot fi testate- exista ceva de facut pentru ei special- li se permite conceperea unor idei, fara restrictii

32

8/6/2019 img04968


8/6/2019 img04968


Filozofia lor este : Nu este defolos daca nufunctioneaza!

Nu au rabdare la discutii vagi si fara scop. Sunt persoane practice care iau decizii

practice. Le place sa gaseasca modalitati prin care sa faca lucrurile sa mearga.

Pragmaticii invata eel mai bine din cursurile unde:- exista 0 legatura evidevta intre subiectul discutat si activitati- sunt prezentate idei cu aplicabilitate evidenta- li se da posibilitatea sa exerseze, beneficiind de comentariile/asistentaunuiexpert

C)

- li se prezinta un model util, pe care il pot replica- li se ofera tehnici si aptitudini care se aplica in mod curent activitatiipe care 0 desfasoara

AI trebui subliniat ca este putin probabil ca un individ sa se incadreze exact incaracteristicile unei categorii. Acest lucru nu se intampla, pentru ca fiecare invatafolosind 0 combinatie de metode, ce deriva din cele patru modele. Totusi oamenii au unstil de invatare preferat, cu ajutorul caruia invata mai eficient. Ce inseamna 0 invatareeficienta?

Invatarea este mai eficienta, cand noi, fiind cei care invata:- stim ce avem de facutintelegem de ce 0 facemavem acces la resurse pe care le putem intelege

avem timp sa ne dezvoltam capacitatile necesareIucram intr-un ritm care ne convineavem sprijinul necesarsuntem interesati de ceea ce facem

- facem activitati variate- putem trece in revista propriile noastre progrese- avem proprietate pe ceea ce facem

IDENTIFICAREA STILURILORDE INVATARE

Mod de lucru:Parcurgeti chestionarul stilurilor de invatare si punctati conform instructiunilor,Transferati punctajul pentru fiecare pozitie a ciclului de invatare, in diagrama si unitipunctele obtinute. Cea mai lunga axa din figura obtinuta indica felul dumneavoastrapreferat de invatare.Completarea chestionarului nu are limita de timp. Corectitudinea rezultatelor depinde decat de sincer Yetifi. Nu exista raspunsuri bune sau proaste.Daca sunteti de acord cu 0 afirmatie, puneti semnul "0".Daca nu sunteti de acord, puneti semnul "X".

34

8/6/2019 img04968


C J

()' .

o Am opinii foarte ferme despre ceea ce este bine sau rau, corect sau incorecto Actionez adesea fara sa tin cont de consecintele posibileo Am tendinta sa solutionez problemele pas cu pas.

o Consider ca procedurile formale Iimiteaza libertatea de actiune a oameniloro Am reputatia ca spun cu voce tare, simplu si direct, ceea ce gandesco Constat ca actiunile bazate pe intuitie sunt la fel de valabile ca si cele bazate pe 0

gandire si 0 analiza atentao Imi plac tipurile de activitati care imi permit sa le pregatesc si sa le implementezminutioso Ii chestionez tot timpul pe oameni in privinta premiselor lor fundamentaleo Ce conteaza eel mai mult este daca un lucru are aplicabilitate practicao Caut in mod activ experiente noio Cand aud despre 0 idee sau 0 abordare noua, incep sa rna gandesc la felul cum pot fiaplicate in practica

o Tin foarte mult la autodisciplina; de exemplu imi supraveghez regimuI alimentar, facexercitii fizice zinice, respect un program stricto Ma mandresc cand realizez 0 lucrare fara cusuro Ma impac mult mai bine cu persoanele logice, analitice, decat cu cele spontane,"irationale"o Ma preocupa foarte mult interpretarea datelor la care am acces , si evit sa tragconcluzii pripiteo Imi place sa iau 0 decizie dupa ce rna gandesc cu atentie si cantaresc Cli grija toatealtemativeleo Ma atrag mai mult ideile noi, neobisnuite, decat cele cu aplicabilitate practicao Prefer sa incadrez lucrurile in tipare cunoscute

o Accept si rna supun procedurilor si politicilor atata timp cat consider ca eficientizeazamuncao Imi place sa leg actiunile mele de un principiu generalo In discutii imi place sa fiu exact la subiecto Tind sa am relatii mai degraba distante , decat informale cu colegiio Imi place provocarea lucrurilor noi sau diferiteo Imi plac oamenii spontani , amuzantio Dau 0 atentie mare detaliilor , inainte de a ajunge la 0 concluzieo Mi se pare dificil sa Yincu idei nebunestio Nu cred in pierderea timpului datorita "invartitului in jurul cozii"o Am grija sa nu trag prea usor concluzii

o Prefer sa am cat mai multe surse de informatii posibileo Oamenii neseriosi, care nu iau Iucrurile in serios, rna iritao Ascult punctuI de vedere al altora inainte sa mi-l spun pe al meuo Tind sa spun deschis ce sentimente amo In discutii , imi place sa rna uit la altii cum vorbesco Prefer sa raspund Ia evenimente spontan , flexibil, decat sa planific minutios inainteo Tind sa fiu atrasl atrasa de tehnici cum ar fi: planuri de contingenta, grafice, analizeo Ma ingrijoreaza daca trebuie sa rna grabesc cu 0 lucrare , daca am un tennen limitaprea stranso Tind sa judec ideile oamenilor dupa aplicabilitatea lor practica

35

8/6/2019 img04968


8/6/2019 img04968


o Tin foarte mult sa analizez premisele fundamentale, principiile si teoriile pe care sebazeaza diferitele lucruri si evenimenteo Ma intereseaza intotdeauna ee gandese oamenii

o Imi plae sedintele conduse metodic si respectarea agendeio rna feresc de aspectele subiective, echivoeeo Imi plac situatiile de criza cu agitatia si dramatismulloro Oamenii ma considera adesea insensibilla sentimentele lor

Efeetuarea punctajului:

Acordati cate un punet fiecarei afirmatii pe care ati notat-o cu semnul O.Cele care au primit semnul X nu primesc nici un punct. Indicati pe lista de mai josafirmatiile la care ati pus semnul O.

C J 2 7 1 5

4 13 3 9

6 15 8 11

10 16 12 19

17 25 14 21

23 28 18 27

24 29 20 35

32 31 22 37

34 33 26 44

38 36 30 49

40 39 42 50

43 41 47 53

45 46 51 54

48 52 57 56

58 55 61 59

64 60 63 65

37

~~~~~~~---- -- -- -- -- ~-

8/6/2019 img04968


71 62 68 69

72 66 75 70

7 4 67 77 73

79 76 78 80

Activ Reflexiv Teoretician Pragmatic

METODOLOGIA INVATARII EXPERIENTIALE

Metodologia invatarii experientiale prezinta 0 abordare inovatoare a instruirii si includeo structura flexibila a activitatilor de invatare in grup si exercitii similare experientelor"din viata". Insusirea de catre participanti a cunostintelor si calitatilor legate deactivitatea acestora sunt facilitate de formatori. Principala functie a formatorului esteaceea de a crea medii propice invatarii, stimulative, relevante si eficiente. Aceastaabordare experientiala a invatarii, care are in centru adultul, permite participantilor sa-siconduca si sa-si asume responsabilitatea invatarii in mod individual.Invatarea experientiala, dupa cum 0 arata si numele, este invatarea din experiente siintervine atunci cand 0 persoana se angreneaza intr-o activitate, revizuieste aceastaactivitate in mod critic, trage concluzii utile si aplica rezulatele intr-o situatie practica.

Procesul experiential urmeaza urmatorul ciclu teoretic, modelullui Kolb.

EXPERIENTA

(JAceasta constitue atat activitatea initiala cat si faza producerii de date a ciclului invatariiexperientiale, Experienta este de fapt un element inerent al vietii.Totusi, in invatarea experientiala aceasta activitate este legata de procesul care includeinterpretarea experientei, generalizarea si stabilirea modului in care va fi folositainvatatura. Procesul invatarii experientiale ajuta indivizii sa diminueze reactiile subiectivesi pune in evidenta elementele obiective ale experientei lor.

Exista 0 serie intreaga de activitati de invatare care pun la dispozitia participantilorexperientele din care acestia pot extrage informatii pe care sa le prelucreze, sa legeneralizeze si sa le aplice in viitor. Activitatile individuale sau de grup folosite pentru afacilita etapa experimentale include:- atribuirea de roluri;- studii de caz;- filme si diapozitive;- discutarea descrierilor experientelor in situatii actuale in care sa reactioneze sau/si saparticipe;

38

8/6/2019 img04968


- participantii se instruiesc unii pe altii,

PRELUCRAREA

Aceasta este 0 etapa crucial a in ciclul invatarii experientiale unde indivizii discuta cuceilalti experientele specifice pe care le-au avut in cadrul primei faze.Aceasta poate avea loc individual, in grupuri mici de lucru, sau cu intreg grupul.

Indivizii fac un schimb de reactii cognitive si afective referitoare la activitatile in care aufost angajati S 1 incearca sa lege aceste ganduri si sentimente pentru a trage invatamintedin rerspectivele experiente. Initial, experienta poate sa para sau nu plina de sens pentruparticipanti, totusi, aceasta faza le permite sa aprofundeze experienta si sa concentrezemotivele pentru care au ajuns la concluziile respective.

C ) Rolul formatorului ca facilitator este foarte important in decursul acestei faze a invatariiexperientiale. Acesta trebuie sa fie pregatit sa ajute participantii sa judece criticexperienta lor. Formatorul are de asemenea rolul de a ajuta participantii sa-si exprimesentimentele si perceptiile si de a atrage atentia asupra oricaror teme sau tipare ce apar inreactiile participantilor fata de experienta. Pe scurt, rolul formatorului este si acela de aajuta participantii sa conceptualizeze experientele astfel incat acestia sa aiba dateconcrete pe baza carora sa atraga concluzii si sa generalizeze.

Prelucrarea stabileste contextul pentru faza urmatoare a ciclului experimental,"generalizarea". Deci, orice experienta avuta in decursul formarii, fie ca este yorba defilme, jocuri, experiente pe teren, etc. trebuie prelucrata.

Aceasta inseamna ca participantii trebuie sa aiba timp sa reflecteze asupra acestorexperiente pentru a-si da seama daca acestea ii ajuta in procesul de invatare.

Tehnicile folosite in facilitarea fazei de prelucrare a datelor sunt:- discutii in grup pe marginea tiparelor si temelor recurente care apar ca rezultat alexperientei individuale;- identificarea si analizarea datelor;- raportarea;- feedback-ul;- interviuri;- participantii sunt pusi in postura de a supraveghea procesul si a descrie cele observate.

GENERALIZAREA

In aceasta faza se trag concluzii din tiparele si temele identificate. Participantii determinamodul in care aceste tipare, care au evoluat in timpul experientelor structurate din cadrulsesiunii de formare, sunt legate de experiente nestructurate din viata de zi cu zi.Participantilor li se ofera sansa de a descoperi relatiile dintre formare, scopurile lorpersonale si stilul de viata ulterior.

39

8/6/2019 img04968


8/6/2019 img04968


fie condusi). Lecturile teoretice nu ii ajuta foarte mult, pe cand munca in echipa sifeedback-ul din partea colegilor. ii ajuta sa atinga succesul. Activitatile planificate artrebui sa aplice aptitudinile invatate. Instructorul va trebui sa Iucrezecu acest individ cu

invatare auto-redirectionate si autonoma ca un ajutor / antrenor.

Privind (observare reflectiva) - reflecta cum va avea impact asupra unor aspecte alevietii noastre. Acesti indivizi se bazeaza foarte muIt pe 0 atenta observare pentru a puteaemite judecati. Ei prefera situatiile de invatare de genul prelegerilor care le permit rolulde observator obiectivi si impartiali. Acesti indivizi tind sa fie introvertiti.Prelegerile sunt de ajutor pentru acesti indivizi (folosesc auzul si vazul). Acest gen deinvatare vrea ca instructorul sa asigure 0 interpretare din partea unui expert. Ei cauta uninstructor care sa fie atat ghid cat si coordonatorul sarcinii. Acesti indivizi vor caperformantele lor sa fie masurate prin criterii exteme.

Gandind (generalizare abstractizata sau conceptualizare) - compara cum se potrivesteexperientelor proprii. Acesti indivizi tind sa fie orientati catre lucruri si simboluri, si maiputin catre aIti oameni. Ei invata eel mai bine intr-un mediu directionat de catre 0

autoritate, intr-un mediu de invatare impersonal, in care prevaleaza teoria si analizasistematica. Sunt frustrati de si obtin foarte putine din "invatarea prin descoperire"nestructurata, de genul exercitiilor sau simularilor. Studiile de caz, lecturile teoretice iiajuta pe acesti indivizi, insa nu muIte altele.

Facand (testarea in noi situatii sau Experimentarea activa) - gandire a modului in carenoile informatii pot arata noi moduri de a actiona. Acesti indivizi invata eel mai bineatunci cand se pot implica in proiecte, teme de casa sau discutii in grup. Nu Ie plac

situatiile de invatare pasive, de genul prelegerilor. Acesti indivizi tind sa fie extroverti.Acest tip de indivizi vor sa atinga totul (la propriu sau chiar la figurat).Rezolvarea problemelor, discutii pe grupuri mici sau jocuri, feedback din partea colegilorsi munca pe cont propriu ii pot ajuta foarte mult sa invete. Acesti indivizi vor sa vadatotul si sa determine propriile lor criterii de relevanta a materialelor.

C) Dimensiuni de invatare

Aceste doua linii se intersecteaza si formeaza 4 cuadrante (reprezentate de cercurile dindiagrama). Aceste cuadrante formeaza cele 4 stiluri de invatare personale (acest 4cuadrante reprezinta un modI mai complex al stilurilor de invatare deoarece sunt bazatepe doua dimensiuni):

Teoreticianul (sau asimilatorul) - ii place sa invete folosind conceptualizarea abstracta siobservarea reflectiva (prelegeri, lucrari, analogii) si ii place sa puna intrebari de genul"Cum se relationeaza asta cu cealalta?" Modalitatea de instruire: studii de caz, studii deteorii si gandirea de unul singur. Au tendinta sa fie mai putin interesati de oameni si maiputin interesati de latura practica a aplicarii cunostintelor.Sunt mai des concentrati asupra conceptelor abstracte. Teoreticienii sunt foarte desintalniti in cercetare si in departamentele de planificare. Acest stil de invatare este mai

41

8/6/2019 img04968


caracteristic stiintelor de baza si matematicii decat stiintelor aplicate.

Pragmatistul (sau combinatorul) - ii place sa foloseasca conceptualizarea abstracta si

experimentarea activa (laboratoare, munca pe teren, observari). Ei intreaba "Cum pot eusa aplic asta in practica?" Modalitatea de instruire - feedback din partea colegilor;activitati in care sa isi puna in aplicare aptitudinile; instructorul este ajutorul Imentoruleste cea mai buna metoda pentru cineva al carui stil de invatare este autonom, auto-direction at. Cel mai puternic punct al pragmatistului este in aplicarea practica a ideii. Eitind sa fie relativ ne-emotionali. Prefera sa aiba de a face cu lucruri si nu cu oarneni. Tindsa aiba un interes tehnic foarte specific si de foarte dese ori aleg stiinta fizicii.

Activistul (sau carneleonul) - ii place sa invete folosinte experiente concretesixperimentarea activa (simulari, studii de caz, teme de casa). Ei isi spun "Orice este unjoc". Modalitatea de instruire - practicarea aptitudinilor, rezolvarea problemelor, discutii

in grupuri mici, feedback din partea colegilor; instructorul ar trebui sa fie un model deprofesionist, lasand pe seama studentul sa determine propriile criterii pentru relevantamaterialelor. Puterea lor consta in faptul ca fac si se implica in experiente noi. Suntdenumiti cameleoni pentru exceleaza in adaptarea imediata la circumstante speeifiee.Tind sa rezolve problemele intuitiv, bazandu-se pe altii pentru informatii.Cameleonii sunt foarte des intalniti in departamentele de marketing si vanzari.Cameleonii sunt in largul lor ell alti oarneni, insa pot fi vazuti cateodata ca fiindnerabdatori sau insistenti. Fundalul educational al acestui tip de indivizi este adesea incampuri de munca tehnice sau practice, ca de exemplu afacerile.

( J

Reflexivii (sau diversionistii) - le place sa invete folosind observare reflectiva sau

experienta concreta (jurnale, inregistrari, sau brainstorming). Le place sa aiba timp sa segandeasca asupra unui subiect. Metoda de instruire: prelegeri cu foarte mult timp pdereflexie; performantele for fi evaluate pe baza unor criterii exteme. Puterea lor consta inimaginatie. Tind sa fie interesati de oameni si elementele emotive. Cei cu acest stil deinvatare tins sa devina consilieri, specialisti in dezvoltarea organizationala si manageri depersonal. Au un larg interes cultural si tind sa se specializeze in arte.Acest stil caraeterizeaza indivizi ce provind din educatii umaniste sau arte liberale.Este bine sa tinem minte de faptul ca invatam cu totii din fiecare dintre cele 4 tipuri deexperiente (cuadrante), insa numai unul cele 4 este favorit. Mediul de instruire ideal artrebui sa includa pe fiecare din cele 4 procese. De exemplu, ciclul ar putea sa inceapa cuimplicarea personala a instructorului prin experiente concrete; apoi, studentul reflecteazaasupra acesti experiente, cautand un inteles; apoi studentul aplica acest inteles pentruforma 0 concluzie logica; in final, studentul experimenteaza cu probleme similare, ceresulta in noi experiente concrete. Ciclul de invatare ar putea incepe din nou, cauzat deaceste noi si diferite experiente.

Activitatile de instruire ar trebui sa fie flexibile in asa fel incat fiecare individ sa poatapetrece timp in plus in cadrul stilului propriu de invatare. De asemenea, puteti sa incepetiprocesul de invatare cu oricare dintre cele 4 procese:

42

8/6/2019 img04968


Exemplu:

Invatarea mersului pe bicicleta.

Reflexivii: se gandesc la mersul pe bicicleta si privesc 0 alta persoana cum merge pebicicletaTeoreticienii: intelegere a teoriei si 0 a conceptului de bicicletaPragmatistii: primesc sfaturi practice si tehnici din partea unui expert in bicicleteActivistii : se suie pe bicicleta si 0 incearca

CONDITII PENTRU UN PROCES DE INVATARE DE SUCCES

1. Trebuie sa fie motivat sa invete - Facilitatorul care are aptitudinile de a ajuta

participantii sa realizeze care sunt nevoile lor este eel mai potrivit saii

ajute sa isisatisfaca aceste nevoi si sa inspire 0 vointa de a invata

2. Trebuie sa fie de acord cu obiectivele cursului - Facilitatorul trebuie sa prezinteobiectivele cursului, sa faca ca participantii sa isi exprime asteptarile lor, sa le potriveascacu cele ale cursului si sa clarifice discrepantele

3. Trebuie sa stie ce unneaza sa se intample - Liderul cursului trebuie sa prezinte sumarulcursului, metodologiile de lucru si propriile asteptari in privinta participarii. Totodata,trebuie sa le reimprospateze in memoria participantilor periodic.

4. Invata prin participare activa si aducandu-si experienta proprie in acea participare -Liderul ar trebuie sa favorizeze jocurile de rol si activitatile de grup in care indiviziiprovoaca experientele dorite. Cu cat mai mult un adult investeste in ideile proprii,valorile si personalitatea lui, cu atat mai mult invata. De aceea, un lider ar trebui safavorizeze practica in defavoarea teoriei.

() 5. Este mai in largullui in cadrul unor relatii de egalitate - Liderul nu ar trebui sa pozezein expert, ci mai curand ca facilitator si ghid.

6. Ii place sa aiba de-a face cu situatii concrete - Din nou, facilitatorul va favorizaparticiparea si activitatile

7. Are nevoie sa cunoasca opinia celorlati - Activitatile de grup permit schimbul de opiniisi ar trebui favorizate. Facilitatorii ar trebui, de asemenea, sa asigure un feedback pozitiv,in mod frecvent.

8. Are nevoie sa fie ascultat, inteles si suportat - Cum invatam10% din ceea ce citim20% din ceea ce auzim30% din ceea ce vedem50% din ceea ce vedem si auzim

43

8/6/2019 img04968


70% din ceea ce spunem cand vorbim90% din ceea ce spunem in timp ce facem

Invatarea

Atunci cand oamenii invata ceva, exista 0 schimbare in comportament:- ar putea sa inteleaga ceva ce nu au inteles inainte ... mai multe cunostinte- ar putea sa se apuce de ceva nou ... un nou obicei- ar putea sa se opreasca din a face ceva incetarea unui obicei- ar putea devini mai buni la a face ceva aptitudini mai bune

o

Nimeni nu stie in mod precis cum se desfasoara intern procesul de invatare, insa stim caputem sa favorizam aparitia invatarii prin elaborarea si indeplinirea unor conditii si a unuimediu favorabiL Conditiile proaste stau in calea invatarii, si ar putea chiar sa 0 faca

imposibila.

Ce trebuie sa facem pentru a crea 0 situatie de invatare:- locul potrivit: calm, placut, comfortabil, neintrerupt- oamenii doresc sa invete- oamenii stiu de ce invatarea este importanta- mesajul trebuie facut interesant, excitant si variat- livrarea nivelului potrivit de informatie catre participanti

DEZVOLTAREA UNUI PROGRAM CARE SA CREEZE OPORTUNITATIPENTRU INVATARE

C]

Primul pas si eel mai necesar in crearea unui program care sa contina un proces deinvatare este acela de a stabili care este abordarea pedagogica.Cum veti disemina continutul?Care vor fi metodele pe care le veti folosi si care sunt acele metode care sunt eel maifolositoare, care va vor ajuta sa va atingeti obiectivele propuse in cursu! vostru?Cum va place sa lucrati?

Metodologia si metodele pe care le veti alege trebuie, in mod imperativ, sa creeze cadrulde invatare pentru participanti. Un mod de a vedea care sunt metodele cele mai potriviteeste de a ne uita la zonele in care participantii vor intra, pe perioada cursului, in diversemomente. Imaginea de mai jos va arata zonele in care vor fi provocati personal personalde catre curs.

In zona de comfort, nu exista nici un fel de schimbari care pot fi intalnite.Poate aparea ca 0 experienta noua, dar credintele, convingerile si perceptiile personaleraman aproximativ neatinse. Invatarea este un proces confortabil.

4 4

8/6/2019 img04968


Un participant intra in zona de tatonare cand incepe sa reflecteze asupra perceptiilor,atitudinilor si comportamentelor celorlati, In aceasta perioada participantii sunt nesigurisi vulnerabili.

Daca tatonarea merge mai departe, participantii pot intra in zona de criza E foarte posibilca acum au fost atinse puncte extrem de sensibile, convingerile si perceptiile initiale aufost slabite iar participantul este foarte ambiguu. In aceasta zona, participantii sunt foartevulnerabili.

DAR, acum daca energia este canalizata in mod constructiv ea poate sa ne ajute sainvatam din starea de criza si de anxietate.

()

De 1a zona de criza la zona panica este doar un pas foarte mic. Cand oamenii suntpanicati ei se blocheaza si intra inapoi in starea de comfort, cand invatarea devineimposibila. Daca se ajunge 1a acest stagiu, participantii pot intra intr-un proces emotionalcare nu se poate gestiona in timpul cursului.

Acest model sugereaza ca in cadrul unui program, participantii invata mai bine in zona detatonare si posibil si in zona de criza, in diferite momente ale cursului. Dar trebuie saavem in minte ca, chiar daca invatarea experientiala trebuie sa provoace participantii,crizele trebuie sa ramane exceptii si participantii nu trebuie sa intre in zona de panica.

Echipa de instructori are datoria sa ofere ajutor si suport participantilor in ommentele deprovocare personala. Atentie: Nu deschideti ceea ce nu puteti inchide!

Ce transmitem, asupra caror elemente actionam ca animatori socio-educativi?

Cunostinte- despre ei insisi - tinerii, despre altii, despre societate in general- concepte noi, informatii noi despre concepte deja cunoscute intr-o oarecare masura- sisteme care ii afecteaza viata, principii universal acceptate, schimbarile aparute intr-undomeniu, diferitele opinii si situatii existente intr-un domeniu, in diferite locuri,momente, medii etcCunoasterea - reflectarea in constiinta a realitatii existente, independent de subiectulcunoscator.

Aptitudiniile- lucruri practice de aplicabilitate imediata- cooperarea, lucru1 in echipa, evaluarea, comurucarea, luarea deciziilor, rezolvareaconflictelor etc

Atitudine- despre ei insisi - tinerii, despre altii, despre societate in general- fel de a fi sau de a se comporta, a-si afirma punctul de vedere- judecata critica, dorinta de a cunosate si de a actiona, respectul de sine si fata de altii.

img04968

Documents

Transcript of img04968