UNIVERSITATEA “LUCIAN BLAGA” SIBIUFACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE

CUPRINS:1.

Introducere 3

2.

Comparaţie privind calitatea serviciilor din turism din România cu cea existentã în strãinãtate

4

2.1.Calitatea actualã a serviciilor din domeniul turismului în România 62.2.Calitatea serviciilor de cazare 72.3.Calitatea serviciilor de restauraţie şi alimentaţie publicã 142.4.Calitatea serviciilor oferite de agenţiile de turism 16

3.

Contribuţia industriei turismului şi a economiei turismului la economia naţionalã 19

3.1 Locuri de muncă generate de industria turismului respectiv de economia turismului

19

3.2 PIB-ul generat de Industria respectiv de Economia Turismului. 223.3 Cheltuielile şi Consumul pentru turism 233.4 Investiţii de capital în domeniul turismului 253.5 Cheltuielile turistilor străini si ale rezidentilor pentru turism personal si de business.

26

4.

Propuneri pentru îmbunãtãţirea calitãţii serviciilor în domeniul turismului 28

5.

Concluzii 29

2

Turismul s-a dezvoltat foarte mult de-a lungul timpului, ajungând astfel sã fie un sector important de activitate pentru economia mondialã. În funcţie de specificul fiecãrei ţãri, turismul variazã de la un loc la altul, asigurând prin acest fapt nu doar atragerea şi sporirea interesului turiştilor autohtoni ci şi pe a celor strãini.

La dezvoltarea acestui sector de activitate, au contribuit foarte mult serviciile prestate turiştilor. Aşadar, prestarea unor servicii de calitate ridicatã vor atrage dupã sine sporirea veniturilor, creşterea profiturilor şi evident dezvoltarea sectorului de activitate luat în considerare.

„Calitatea este rezultatul unui proces care implicã satisfacerea nevoilor legitime de produse şi servicii, a cerinţelor şi aşteptãrilor consumatorului la un preţ acceptabil, în conformitate cu standardele de calitate legate de asigurarea siguranţei şi securitãţii turiştilor, igienei, accesibilitãţii, transparenţei, autenticitãţii şi armoniei activitãţii de turism cu mediul uman şi natural”Organizaţia Mondialã a Turismului

Pentru a putea face propuneri referitoare la îmbunãtãţirea calitãţii serviciilor în domeniul turismului, trebuie sã fim familiarizaţi în primul rând cu situaţia existentã în ţara noastrã. Fãcând comparaţii cu alte ţãri, mai dezvoltate din punct de vedere economic, vom putea observa cum anume îşi gestioneazã aceştia veniturile şi cum îşi aplicã ideile astfel încât acest sector sã fie unul foarte profitabil.

3

INTRODUCERE

România este o ţarã care are foarte multe resurse, însã nu este capabilã sã le exploateze corespunzãtor, astfel încât sã atragã cât mai mulţi turişti strãini şi sã îşi sporeascã prin aceastã metodã veniturile. Calitatea serviciilor turistice lasã de dorit faţã de cele din strãinãtate, deoarece în alte ţãri, statul se implicã mult în acest domeniu, investeşte sume mari de bani, pe când în ţara noastrã acestea sunt alocate altor domenii, poate mai puţin importante ca turismul.

La fel, am putea sublinia şi faptul cã oamenii care lucreazã în turism, în strãinãtate sunt foarte bine pregãtiţi, sunt specializaţi în acest domeniu şi capabili astfel sã ofere servicii şi prestaţii de cea mai bunã şi ridicatã calitate. În România, nu se pune accent foarte mare pe pregãtirea angajaţilor în domeniul turistic, neexistând şcoli, universitãţi sau specializãri axate doar pe acest domeniu, prin urmare profesionalismul lasã de dorit mai ales cã nu dispunem de specialişti.

Pentru a ne putea crea o imagine asupra modului în care strãinii valorificã turismul faţã de propria noastrã ţarã, am realizat un tabel în care sã accentuãm diferenţele existente între noi şi ceilalţi.

4

2. Comparaţie privind calitatea serviciilor din turism din România cu cea existentã în strãinãtate

AUSTRIA FRANŢA IRLANDA ROMǍNIAContribuţia industriei turismului la PIB

14.5 mld €(4.8% din total)

73.8 mld €(3.7% din total)

3.3 mld €(2.1% din total)

1.75 mld €(1.4% din total)

Contribuţia economiei turismului la PIB

41.6 mld €(13.8% din total)

184.5 mld €(9.3% din total)

11.6 mld €(7.5% din total)

5.70 mld €(4.5% din total)

Locuri de muncã generate de industria turismului

216.000(5.2% din total)

1.155.000(4.3% din total)

39.000(2.1% din total)

184.000(2.2% din total)

Locuri de muncã generate de economia turismului

607.000(14.7% din total)

2.794.000(10.4% din total)

132.000(7.4% din total)

435.000(5.1% din total)

Investiţii de capital în turism

2.9 mld €(4.6% din total)

16.6 mld €(4.2% din total)

3.9 mld €(25.6% din

total)

2.13 mld €(7.3% din total)

Dupã cum se poate observa atât din tabel cât şi din grafice, România se situeazã pe ultimul loc la aproximativ toate capitolele pe care le-am luat în considerare, iar faţã de Franţa care se distinge drept lider la toate subpunctele, concluzionãm cã România are un drum foarte lung de parcurs pentru a ajunge aproape de acest nivel.

Veniturile din turismul românesc, contribuie foarte puţin la PIB-ul ţãrii comparativ cu ţãrile pe care le-am ales drept suport de comparaţie, în primul rând

pentru cã resursele nu sunt valorificate corespunzãtor, serviciile nu se ridicã la acelaşi standard de calitate, prin urmare nici turiştii nu sunt atraşi sã ne viziteze ţara la fel de mult precum alte ţãri din strãinãtate.Dupã cum am spus, nici investiţiile de capital în acest sector nu sunt semnificative la nivelul ţãrii noastre, acestea înregistrând cel mai scãzut nivel, pentru cã investitorii strãini în turismul ţãrii noastre sunt puţini la numãr, ceilalţi nu vãd oportunitãţi de

5

dezvoltare, deci nu sunt atraşi de România, iar cei care existã nu se implicã foarte mult în dezvoltarea sectorului şi îmbunãtãţirea calitãţii serviciilor prestate

În România turismul reprezintă un potenţial de dezvoltare valoros, dar neexploatat suficient de bine şi poate deveni în timp o sursă puternică de atracţie a turiştilor străini cât şi a investitorilor, dar toate acestea sunt îngreunate de concurenţa acerbă a ţărilor învecinate.

Calitatea serviciilor din turismul românesc mai are mult de parcurs pentru a ajunge la un nivel apropiat de principalii concurenţi ai ţării noastre şi acest lucru nu se va putea schimba peste noapte, iar profitul obţinut de întreprinzătorii în turism faţă de potenţialul turistic este mic. Totul se datorează în primul rând lipsei produselor turistice complexe, existenţei capacităţilor turistice vechi şi nemodernizate, a lipsei facilităţilor pentru realizarea de capacităţi şi servicii turistice moderne şi dotate.

Pentru turiştii străini, România este o destinaţie total necunoscută, iar imaginea pe care o au aceştia nu este nici negativă nici pozitivă, doar că nu există. Ar trebui să se pună mai mult accent pe promovare, ca de exemplu promovarea litoralului Mării Negre. Celelalte ţări cu ieşire la mare, precum Turcia, Egipt sau Spania, fac totul pentru a-şi promova litoralul. Considerăm că, eforturile pe care le face Ministerul Român al Turismului nu se prea văd deocamdată, trebuie făcute mai multe eforturi de atragere a turiştilor să aleagă România şi nu alte destinaţii.

În trecut, turismul românesc aducea sute de milioane de turişti, iar în prezent nu aduce decât deficit, adică românii preferă mai mult să plece în străinătate decât vin turiştii străini în România.

O comparaţie relevantă este aceea cu Bulgaria care se află într-o poziţie mult mai favorabilă decât România. Chiar dacă este o ţară mai mică a încasat net din turism 7 miliarde de euro în ultimii cinci ani, iar în 2010 a avut 1,6 miliarde de euro faţă de România care a avut deficit în anul 2010 şi în medie pe ultimii cinci ani. Diferenţa este şi la investiţiile străine care sunt de trei ori mai mari, iar pe cap de locuitor, sunt de şapte ori mai mari , raport care se păstrează şi la nivelul intrărilor nete.

Acest proces de investiţii în turismul Bulgariei a dus la o profesionalizare a sistemului, iar un sfert dintre cei care lucrează în domeniu au studii superioare.Turismul românesc va rămâne în continuare în acelaşi stadiu şi din cauza barierelor puse investitorilor străini, ceea ce a dus în timp la un patronat de slabă calitate, un personal nepregătit, a lipsei infrastructurii de transport şi a marketingului.

În România se vorbeşte de lipsa infrastructurii fizice şi nu şi de cea umană, faţă de străinătate după serviciile bancare cele din turism sunt cele mai bine plătite,

6

2.1. Calitatea actualã a serviciilor din domeniul turismului în România

iar angajaţii sunt foarte bine pregătiţi ceea ce arată diferenţa majoră dintre calitatea serviciilor din România faţă de cele din străinătate.

Industria hotelieră mondială cunoaşte în zilele noastre o relativă restrângere a activităţii, restrângere datorată crizei economice mondiale care în ultimii ani şi-a aratat colţii, scăzând veniturile reale ale populaţiei şi ale companiilor.

În plus, tendinta reluării creşterii economice mondiale întârzie să se confirme atât în S.U.A., cât şi în Europa sau în Japonia, adică pe principalele pieţe emiţătoare, ceea ce înseamnă o scădere în continuare a indicilor de ocupare a capacităţii de cazare, ce se traduce în scurt timp în reducerea capacităţii de cazare.

Ţările din Asia şi Pacific au înregistrat în ultimii ani cele mai mari creşteri ale capacităţii de cazare, iar în ultima parte au stagnat datorită crizei financiare pe care au traversat-o pe rând Japonia, Indonezia, Thailanda. Australia şi Noua Zeelanda şi-au menţinut trendul descrescător cu care au început acest deceniu, capacitatea de cazare a scăzut simţitor în această zonă. Africa şi-a menţinut trendul crescător, adăugând constant capacităţii de cazare ~8.000 de camere pe an, singura zonă în care se vede o scădere fiind Africa de Sud.

Europa îşi menţine poziţia de lider în lume în privinţa capacităţii globale de cazare şi este imediat urmată de cele două Americi care tind în viitor să depăşească bătrânul continent în materie de cazare şi urmează în ordine Asia de Est+Pacificul, Africa, Orientul Mijlociu şi Asia de Sud.

În aceste condiţii, viitorul sectorului hotelier depinde tot mai mult de factorii calitativi. Unele zone care tradiţional erau vizitate (ţări din Europa de Sud-Est) au fost înlocuite cu altele care aveau tarife mai mici şi nu neapărat că dispuneau de atracţii deosebite şi astfel hotelierii din zonele tradiţionale au trebuit să-şi mai reducă activitatea, ceilalţi şi-au sporit activitatea receptând mai mulţi turişti.

Pentru a putea analiza calitatea serviciilor de cazare din ţara noastrã, am încercat sã ne formãm o imagine asupra acestui sector de activitate din domeniul turismului. În primul rând, am cãutat sã gãsim informaţii cu privire la numãrul unitãţilor de cazare din ţara noastrã, capacitatea de cazare existentã şi capacitatea de cazare în funcţiune. Am ales ca reper anul 2010, deoarece existã date concrete, care ne pot ajuta sã ne formãm o imagine mult mai clarã asupra serviciilor de cazare din România.

7

2.2 Calitatea serviciilor de cazare

Numãr structuri de primire turisticã cu funcţiuni de cazare turisticã în 2010

Unde: 1014: se gãsesc pe litoral 386: se gãsesc în staţiuni balneare 1038: se gãsesc în staţiuni montane 127:se gãsesc în Delta Dunãrii 1120: se gãsesc în Bucureşti şi oraşe 1594: se gãsesc în alte localitãţi

Capacitatea de cazare existentã-numãr locuri în 2010

Unde:

121.003: se gãsesc pe litoral 36.706: se gãsesc în staţiuni balneare 35.426: se gãsesc în staţiuni montane 4.287:se gãsesc în Delta Dunãrii 71.877: se gãsesc în Bucureşti şi oraşe 42.399: se gãsesc în alte localitãţi

Capacitatea de cazare în funcţiune: numãr locuri/zile în anul 2010

Unde:

8.975.469: se gãsesc pe litoral 9.150.435: se gãsesc în staţiuni balneare 310.126.289 se gãsesc în staţiuni montane 549.122:se gãsesc în Delta Dunãrii 23.884.394: se gãsesc în Bucureşti şi oraşe 11.122.577: se gãsesc în alte localitãţi

8

Structurile de primire turisticã cu funcţiune de cazare turisticã pe categorii de confort

Structuri/Categ. confort 5 4 3 2 1 Neclasif.

TOTAL 5222 75 428 1729 1927 834 229

Hoteluri 1246 19 156 459 446 151 15

Moteluri 151 - - 49 70 30 2

Hanuri turistice 4 - - - - - 4

Hosteluri 114 - - 54 48 7 2

Vile turistice 768 38 87 217 187 196 43

Bungalouri 267 - - 21 18 215 13

Cabane turistice 134 1 - 52 27 30 24

Sate de vacanţã 4 - - 2 2 - -

Campinguri 51 - 1 4 11 29 6

Tabere de elevi 92 - - - - - 92

Popasuri turistice 32 - - 4 6 12 -

Pensiuni turistice 949 7 90 423 373 53 3

Pensiuni agroturistice 1354 10 91 434 727 92 -

Casuţe turistice 49 - - 4 2 18 25

Spaţii de cazare pe nave 7 - 3 3 - 1 -

Dupã cum se observã cele mai multe unitãţi cu funcţiune de cazare turisticã din ţara noastrã, sunte cele de 2 stele, urmate îndeaproape de cele de 3 stele. De aceea, şi condiţiile şi calitatea existentã în aceste locaţii lasã de dorit, patronii nu se preocupã foarte mult de ceea ce le oferã turiştilor, atâta timp cât aceştia se mulţumesc cu puţin iar afacerea lor este prosperã şi le aduce venituri. Cu cât creşte numãrul stelelor dupã care este clasificat un hotel, calitatea şi condiţiile alãturi de

9

serviciile oferite sporesc însã şi costurile sunt pe mãsurã, adicã cu mult mai ridicate decât în unitãţile de cazare cotate la mai puţine stele.

Sosirile turiştilor în structurile de primire turisticã cu funcţiuni de cazare turisticã

www.insse.roÎn ceea ce priveşte sosirile turiştilor în unitãţile cu funcţiune de cazare

turisticã din ţara noastrã, observãm un total de 6.072.757 sosiri, din care 4.726.414 au fost ale turiştilor români, restul de doar 1.346.343 reprezentând sosirile turiştilor strãini. Pe parcursul anului 2010, cele mai multe sosiri au fost înregistrate în unitãţile de cazare de 3 stele (aprox. 2 mil sosiri, din care 1.728.658 fiind sosiri ale turiştilor români şi doar 407.876 fiind sosiri ale turiştilor strãini), acestea fiind urmate de cele în unitãţile de cazare cotate la 2 stele (aprox 1.8 mil sosiri). 1.2 milioane de turişti preferã unitãţile cu funcţiune de cazare cotate la 4 stea şi aprox 415.000 de sosiri au fost înregistrate în structurile turistice cu o categorie de confort de 5stele. Din cauza costurilor foarte mari, puţini turişti se încumetã sã se

10

cazeze într-o unitate cotatã la 5 stele, preferând una dintre variantele enumerate anterior sau chiar unitãţile necalificate(107.000 sosiri).

Sosirile turiştilor strãini în unitãţile de cazare din RO

Sursa: www.insse.ro

Dupã cum se poate observa, în anul 2008 s-au înregistrat cele mai multe sosiri ale turiştilor strãini la unitãţile de cazare din ţara noastrã, numãrul acestora scãzând de la un

an la altul.În anul 2008 numãrul sosirilor la unitãţile de cazare a turiştilor strãini a fost de 1.465.891, acesta scãzând în anul 2009 pânã la 1.275.590 ( adicã cu 190.301 sosiri), iar în anul 2010 s-au înregistrat 1.346.343 sosiri la unitatile de cazare, cu

11

Destinatii turistice

Tip turisti

Ani

Anul 2008

Anul 2009

Anul 2010

Nr pers

Nr pers

Nrpers

Statiuni balneare

Straini

27236 22724 22189

Statiuni din zona litorala, exclusiv orasul Constanta

41569 31607 31384

Statiuni din zona montana

105403 81064 86653

Zona Delta Dunarii, inclusiv orasul Tulcea

17438 15888 14208

Bucuresti si orasele resedinta de judet, exclusiv Tulcea

1100733 979858 1047223

Alte localitati si trasee turistice

173512 144449 144686

TOTAL 1.465.891 1.275.590 1.346.343

119.548 mai putin ca in anul 2008, dar cu 70.753 mai multe sosiri la unitatile de cazare din tara noastra fata de anul 2009.

Dacã ar fi sã facem o comparaţie cu o ţarã vecinã, şi anume cu Bulgaria, ţara pentru care majoritatea românilor opteazã când doresc sã plece în concediu, putem afirma cu tãrie referitor la calitatea serviciilor şi preţurile oferite de bulgari cã dictează piaţa. Cel mai mare concurent al României este Bulgaria care concurează cu hoteluri mai bune şi pachete mai ieftine all-inclusive.

În România numărul înnoptărilor înregistrate în hotelurile şi celelalte stabilimente asemănătoare( moteluri, hanuri, etc.) a crescut în sezonul estival în 2011 cu 17,5% comparativ cu sezonul estival din 2010. Împreună cu Bulgaria care a înregistrat o creştere de 21% şi Lituania cu o creştere de 17% au înregistrat cea mai mare creştere a numărului de înnoptări din Uniunea Europeană. Ceea ce înseamnă că sezonul estival din 2012 va fi o provocare pentru hotelierii români de a se menţine şi de a depăşi creşterea înregistrată în 2011.

Turiştii non-rezidenţi din statele membre ale UE au preferat ca destinaţii turistice în 2011 Spania, Italia şi Grecia, care împreună au totalizat mai mult de jumătate din toate nopţile pretrecute de aceştia în hoteluri. Faţă de 2010 în 2011 nopţile petrecut de turiştii non-rezidenţi în unităţile de cazare din UE a crescut cu 8,3% astfel: în cinci ţări au fost înregistrate nopţile petrecute în hoteluri şi unităţile de cazare:

Spania-18,8%; Italia:-17,8%; Germania:-13,1%; Franţa:-11,4%; Marea Britanie:-9,7%

Ponderea turiştilor non-rezidenţi din Malta şi Cipru a fost de peste 90% în timp ce în România a fost extrem de scăzută doar 14,7% din numărul total de înnoptări efectuate de turiştii străini.

România mai are de lucrat, aşadar, la atragerea turiştilor străini şi reprezentanţii industriei turistice la poziţionarea acesteia ca o destinaţie turistică atractivă pentru turiştii străini.

În ceea ce priveşte rata de ocupare a turiştilor rezidenţi în unităţile de cazare din România pe întreg sezonul estival din 2011 a fost de 32% atingând un maxim în luna august de 41% faţă de Bulgaria care a avut o rata de ocupare de 54% în luna august 2011. Bulgaria a înregistrat rezultate mult mai bune ca România în anul 2011 nu numai în ce priveşte rata de ocupare a turiştilor rezidenţi ci şi rata de ocupare a celor non-rezidenţi astfel: o rata de 80% faţă de România de 15%.

12

După datele de mai sus reiese că România are un concurent bun şi trebuie să facă faţă, să aducă îmbunătăţiri puternice. Este deci, o provocare deloc uşoară dacă luăm în calcul calitatea serviciilor şi tarifele practicate de bulgari astfel: pentru ca un turist să se cazeze într-o cameră dublă, în regim all inclusive, turiştii vor achita între 65 şi 145 de euro pentru o persoană, pe noapte, în funcţie de numărul de zile pe care vor să le petreacă acolo şi de vederea pe care vor să o aibă din camera aleasă.

Unul dintre motivele pentru care turiştii preferă alte ţări şi nu România este acela că sezonul litoralului românesc durează 2 luni faţă de 6-8 luni cât durează în alte ţări, baza materială pe litoralul românesc este foarte decăzută, hotelurile nu pot oferi servicii de tip all inclusive sau ultra inclusive, deoarece nu există zone care pot susţine un astfel de regim, trebuie să se înfiinţeze spaţii cât de cât închise cu piscine mari şi restaurante generoase.

Serviciile de cazare

România Ţãri din strãinãtate Preţuri ridicate; Calitatea nu corespunde

întodeauna cu preţul; Nu se pune destul accent

pe igienã; Prezentarea spaţiilor de

cazare ( poze) nu corespunde adeseori cu realitatea;

În unele unitãţi baie comunã;

Politeţea personalului lasã de dorit majoritatea dãţilor;

Facilitãţi minime oferite în unitãţile de cazare de 2* uneori chiar şi de 3*;

Pentru condiţii de cazare ridicate, unitãţile cu funcţiune de cazare turisticã trebuie modernizate şi îmbunãtãţite;

Personalul prestator de servicii trebuie pregãtit şi mai bine instruit.

Existenţa raportului calitate-preţ;

Condiţii bune de cazare; Curãţenie, accent sporit

pe igienã; Baie în camerã

(majoritatea unitãţilor); Prezentarea spaţiilor de

cazare (poze) corespunde cu ceea ce li se oferã turiştilor;

Unitãţi de cazare moderne, cu îmbunãtãţiri aduse;

Personal bine pregãtit, politicos, prompt;

13

Serviciul de alimentaţie reprezintã o componentã foarte importantã a produsului turistic, de aceea acesta trebuie sã se ridice la cele mai înalte standarde, astfel încât turiştii sã fie pe deplin satisfãcuţi. Calitatea şi conţinutul serviciilor de restauraţie şi alimentaţie au un cuvânt important de spus asupra calitãţii şi atractivitãţii oricãrui produs turistic În ceea ce priveşte alimentaţia publicã, putem spune cã în România se gãsesc o sumedenie de unitãţi specializate pe acest segment de activitate. Astfel, turiştilor le sunt puse la dispoziţie, conform tabelului, urmãtoarele unitãţi specializate în servicii de restauraţie şi alimentaţie publicã:

14

2.3 Calitatea serviciilor de restauraţie şi alimentaţie publicã

Tip unitate/Categ LUX 1 2 3

RESTAURANT

Clasic * * * *SpecializatVânãtoresc, pescãresc * * *Lacto-vegetarian, dietetic * * *Zahana, Rotiserie * * *Familial * * *Pensiune * * *Cu specific naţional/local * * *Cu program artistic * *Braserie * * *Berãrie * * *Grãdinã de varã * * * *

BAR

Bar de noapte * *Bar de zi * * *Cafenea/ cafe-bar * * *Discotecã/Disco-bar * * *Bufet-bar * * *

FAST-FOOD

Restaurant fast food * * *Restaurant fast food cu autoservire

* * *

Bistro/Bufet tip expresPizzerie * * *Snack bar * * *

COFETǍRIE * * * *PATISERIE,

PLǍCINTǍRIE, SIMINGERIE, COVRIGǍRIE

* * *

Pentru a putea compara calitatea serviciilor de alimentaţie publicã din ţara noastrã cu cea existentã în strãinãtate, am urmãrit elemente precum: amenajarea unitãţilor, deoarece atât la noi cât şi în alte ţãri se pune accent pe modul de amenajare al spaţiilor destinate alimentaţiei publice, peste tot existã aparaturi speciale pentru prepararea produselor iar din acest punct de vedere putem spune cã şi la noi existã toate aparatele şi electrocasnicele necesare derulãrii activitãţii.

Un punct negativ ar fi din punct de vedere al personalului, spre exemplu la noi dureazã mai mult pânã comanda clientului este onoratã şi acesta este servit, pe când în strãinãtate totul se deruleazã mult mai rapid.

Alt aspect ar ţine şi de comportamentul personalului de servire, în strãinãtate, oriune ai servi masa eşti întâmpinat cu politeţe şi respect, lucru ce nu este întotdeauna prezent în unitãţile cu funcţiune de alimentaţie publicã din ţara noastrã.

Alt element important este preţul. Acesta diferã în funcţie de preparat şi mai ales de locul în care acesta este servit. Nu întotdeauna existã concordanţã calitate-preţ, de aceea trebuie insistat încã pe acest segment.

Cu siguranţã, unul dintre cele mai importante aspecte referitoare la alimentaţia publicã se leagã de igiena şi curãţenia locului în care sunt preparate produsele. În general, în România, spaţiile sunt curate, însã sunt şi unitãţi în care situaţia este deplorabilã, igiena lasã de dorit, iar proprietarii nu intenţioneazã sã îmbunãtãţeascã condiţiile existente nici dacã sunt amendaţi, lucru ce în strãinãtate este foarte rar sau deloc întâlnit.

Pentru a putea ridica la standarde şi mai înalte calitatea serviciilor de restauraţie şi alimentaţie publicã, prestatorul

de astfel de servicii, trebuie sã ia în considerare pretenţiile consumatorilor, atât în ceea ce priveşte solicitãrile lor referitoare la condiţii superioare de ambianţã cât şi pentru cele de servire.

Deşi aceste lucruri presupun multã muncã, efortul va însemna un pas înainte pentru unitãţile specializate pe alimentaţia publicã din ţara noastrã deoarece, va spori competitivitatea între acestea, iar împreunã cu satisfacţia

15

consumatorului pentru produsele consumate, ambianţa oferitã şi nivelul de servire, se va crea o imagine favorabilã a prestatorilor în rândul celorlalţi.

Agenţiile de turism contribuie direct la sistemul de livrare al serviciilor prestate de către deţinătorii de servicii turistice, fără de care nu ar putea fi posibilă materializarea consumului turistic.

Aportul agenţiilor de turism la derularea şi desfăşurarea sejururilor organizate au scăzut de la un an la altul după cum se poate vedea din datele prezentate mai jos:

www.insse.ro

Făcând o comparaţie între anii 2009 şi 2010 se poate observa că numărul turiştilor atât celor străini cât şi celor români a scăzut de la un an la altul. Principalele cauze care au condus la reducerea numărului de participanţi la acţiunile turistice organizate sunt calitatea slabă a serviciilor prestate turiştilor( în special a serviciilor de cazare), creşterea ratei şomajului, rata inflaţiei, etc.

La activitatea organizată de agenţiile de turism din străinătate se poate observa o diferenţă semnificativă faţă de activităţile organizate de cele din

16

2.4 Calitatea serviciilor oferite de agenţiile de turism

România, în anul 2010 au venit în România 78.099 de turişti străini faţă de 269.172 de turişti români care au plecat în strănătate. Pentru a inversa cifrele firmele prestatoare de servicii ar trebui să fie mai deschise către agenţiile de turism, iar acestea să folosească tarife mai bune pentru a putea să înceapă o concurenţă cu cele străine, să facă oferte mai atractive cu tarife mai mici şi să dezvolte parteneriate serioase cu aceştia.

Ţările preferate de turiştii români participanţi la acţiunile turistice externe se pot observa în tabelul următor:

17

www.insse.ro

Majoritatatea turiştilor care au realizat călătorii în străinătate prin intermediul agenţiilor de turism au preferat ca destinaţii în special Turcia 24%, Grecia 20%, Bulgaria 16%, deci destinaţii relativ apropiate.Călătoriile cu destinaţie Franţa, Italia, Spania au avut ponderi modeste în acţiunile organizate de agenţiile de turism, majoritatea vizitatorilor care s-au orientat spre aceste ţări au preferat deplasările pe cont propriu sau în mic trafic de frontieră.În România produsele turistice create cât şi ofertele sunt insuficiente, mulţi agenţi de turism nu au experienţa reală şi nu ştiu să-şi promoveze corect produsele şi mulţi din aceşti factori au dus la o scădere tot mai mare a turiştilor străini şi la pierderea inclusiv a celor români.

Faţă de anul 2009, în 2010 vânzările agenţiilor de turism din România a scăzut cu 15%, mulţi turişti români participanţi la acţiunile turistice interne au preferat pachetele turistice mai ieftine care au inclus mai puţine zile de cazare, sau chiar au renunţat la vacanţe. În zona litoralului s-au înregistrat scăderi de 18% faţă de 2009, iar 10% din cele 850 de agenţii de turism membre au fost închise.

www.insse.ro

18

RomâniaT&T

( u.m naţională)2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

INDUSTRIA T&TAngajaţi (mii pers) 201.6 194.9 184.4 198.1 206.1 214.1 220.5

GDP(Mld Ron) 7.041 7.132 7.683 8.934 9.880 11.026 12.233ECONOMIA T&T

Angajaţi(mii pers) 531.8 474.6 435.1 453.5 462.4 488.1 511.0GDP(mld Ron) 25.99

324.09

825.133 27.400 29.37

333.027 37.091

Cererea T&T(mld Ron)

39.652

47.95 47.253 45.22 46.231

45.131 43.412

Consumul T&T(mld dkk)

74.818

81.311

82.565 80.330 81.112

78.358 78.040

Investiţii de capital T&T(mld Ron)

9.873 8.566 9.422 10.037 10.820

12.065 13.510

Chelt turiştilor străini în RO(mld Ron)

5.446 5.865 6.083 7.455 8.296 9.905 11.356

Dacă luăm în considerare impactul direct, observăm că în anul 2009, România înregistrează 201.600 locuri de muncă în industria turismului acestea ajungând în

19

3. Contribuţia industriei şi economiei turismului la economia naţionalã

3.1 Locuri de muncã generate de industria şi economia turismului

anul 2012 la 198.100 mii locuri de muncă, adică cu 3.500 mai putine locuri de muncă în industria turismului faţă de cele existente in anul 2009. Estimãrile aratã cã pânã în anul 2015, se va ajunge la un total de 220.500 locuri de muncã generate de industria turismului, adicã cu 18.900 mai multe locuri de muncã decât existau în anul 2009 şi cu 22.900 mai multe ca în 2012.

Total locuri de munca generate de Industria T&T in perioadaanalizata(luând în calcul estimãrile pe urmãtorii ani) : 1.419.700 locuriy= 202.814 locuri de muncă∆(2015-2009)= 3150I= 1,01 sau 101%R= 1%

In perioada 2009-2015, nivelul mediu anual al locurilor de muncă existente în industria T&T, era de 202.814 locuri, numarul acestora crescând de la un an la altul cu 3150 locuri, intr-un ritm anual aflat in creştere cu 1%.

În ceea ce priveşte locurile de muncă generate de economia T&T, putem observa că există 3.356.500 de locuri de muncă in perioada analizata, cu 1.936.800 mai multe locuri faţă de cele generate de industria T&T.

Total locuri de munca generate de Economia T&T in perioada analizata:3.356.500 de locuri de muncăy= 479.500 locuri de muncă∆(2015-2009)= - 20.800I= 0,96 sau 96%R= -4%

În perioada 2009-2015, nivelul mediu anual al locurilor de muncă generate de Economia T&T (ţinând cont de datele estimate de pe anii 2013, 2014 şi 2015), era de 479.500 locuri de muncă, nr acestora scăzând de la un an la altul cu aproximativ 20.800 locuri de muncă, intr-un ritm mediu anual de 4%.

Ponderea ocuparii fortei de muncă din industria T&T la nivelul intregii economii a României

AN 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015%

ponderea14.2% 13.7% 12.9% 13.

9%14.5% 15% 15.5 %

20

Ponderea ocuparii fortei de munca din Economia T&T la nivelul intregii economii a ţării

AN 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015% ponderea 15.8 % 14.1% 12.9% 13.5% 13.7% 14.5% 15.2%

Dupã cum putem observa la nivelul industriei turismului, numãrul locurilor de muncã a început sã scadã de la un an la altul (2009-2012), acest lucru datorându-se în mare parte crizei economice şi financiare care a afectat economia întregii ţãri. Aşadar, rãmânând mai puţin angajaţi, calitatea serviciilor turistice a avut foarte mult de suferit. Totuşi, se poate observa cã din 2012, estimãrile aratã creşteri favorabile în acest sector, lucru ce va îmbunãtãţi automat şi calitatea serviciilor oferite pânã la momentul respectiv.

21

3.2 PIB-ul generat de Industria respectiv de Economia Turismului

Anul 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015PIB România- miliarde RON

491.3 568,5 612  664,7   725,1  778 848,5 

În perioada 2009-2015, PIB-ul generat de Industria T&T s-ar ridica la 63.8miliarde RON tinând cont că PIB-ul total înregistrat de România în perioada 2009-2015 s-ar ridica la 4688.1 miliarde RON pot spune că PIB-ul generat de industria turismului reprezintă 1,36% din PIB-ul total al ţării.

PIB-ul total obtinut in Economia turismului in perioada analizata a fost de202 miliarde RON, reprezentând 4,3% din PIB-ul total înregistrat de economia României în perioada analizată.Impactul total al turismului in economia României este de 3,2 ori mai mare decat impactul direct al industriei turismului. 

Ponderile Pib-urilor generate de Industria T&T si de Economia T&T in Pib-ul total al ţării

Ponderea PIB generat de Industria T&T in PIB-ul total al tarii

AN 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015% ponderea 1,4% 1,2% 1,3% 1,3% 1,4% 1,4% 1,4%

Ponderea PIB generat de Economia T&T in PIB-ul total al tarii

AN 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015% ponderea 5,3% 4,2% 4,1% 4,1% 4,1% 4,2% 4,4%

22

3.3 Cheltuielile (cererea) şi consumul pentru serviciile turistice în România

Cererea pt T&T este compusă atât din cheltuielile guvernamentale pentru turism cât şi din cheltuielile rezidenţilor. Aşadar, cererea T&T în perioada analizată (2009-2015) s-a ridicat la 314,8 miliarde RON, din care 1,85 miliarde RON au fost cheltuielile guvernamentale, restul de 312,95 miliarde RON fiind cheltuielile rezidenţilor pentru turism.

y= 44,97 miliarde RON∆(2015-2009)= 0,63I= 1,01 sau 101%R= 1%

În perioada 2009-2015, nivelul mediu anual în ceea ce priveşte cererea pt turism şi serviciile turistice a fost de aproximativ 44,97 miliarde RON, aceste cheltuieli modificându-se de la un an la altul cu 0,63 miliarde RON intr-un ritm mediu anual aflat în creştere cu 1%.

Ponderea cheltuielilor efectuate de rezidenti pentru turism şi serviciile turistice in PIB

AN 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015% ponderea

1.7% 1.7% 1.6% 1.8% 1.8% 1.8% 1.8%

23

Observam ca ponderea cheltuielilor pt turism şi serviciile turistice din perspectiva rezidentilor 1,8% din totalul cheltuielilor impuse de economia tarii (în anul 2012, estimãrile rãmânând aceleaşi pentru anii 2013-2015), iar cea mai joasã valore fiind obtinutã in ananul 2011 cand cererea pt acest sector reprezenta 1,6 % din cererea totală din economia României.

y= 79,5 miliarde RON∆(2015-2009)= 0,54 I= 1,01 sau 101%R= 1%

Nivelul mediu anual în ce priveste consumul T&T a fost de aproximativ 79,5miliarde RON, consumul modificându-se de la un an la altul cu 0,54 miliarde RON, intr-un ritm mediu anual de 1 %.

Consumul pentru turism şi serviciile turistice, în perioada analizată (20092015) se ridica la aproximativ 556,5 miliarde RON, iar dacă facem legătura cu cererea analizata anterior, care in perioada analizata s-a ridicat la 314,8 miliarde RON, putem spune că economia turismului a adus un câştig României de 241,7 miliarde RON

Ponderea consumului intern pentru turism şi servicii turistice in consumul intern total

AN 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015% ponderea

2.1% 2.1% 1.9% 2.1% 2.0% 2.1% 2.2%

24

Dupa cum se observa si din grafic, in perioada analizata ponderile consumului pentru serviciile turistice in consumul intern total (adică cheltuielile interne totale, plus valoarea totală a exporturilor) nu difera foarte mult pe parcursul anilor.In 2009, 2010 şi 2012 ponderea consumului pentru turism era de 2,10% din consumul intern total. In 2011, ponderea consumului pentru serviciile turistice reprezenta 1,9% din consumul intern total iar in 2015, estimãrile aratã cã ponderea consumului intern va reprezenta 2,20% din consumul intern total.

Total investitii de capital in turism in perioada analizata: 74,25 mld RON

y= 10,6 miliarde RON∆(2015-2009)= 0,61 miliarde RONI= 1,05 sau 105%R=5%

În perioada 2009-2015, nivelul mediu anual al investitiilor de capital in industria turismului a fost de aproximativ 10,6 miliarde RON, acestea

25

3.4 Investiţii de capital în domeniul turismului în România

modificându-se de la un an la altul cu 0,61 miliarde de RON într-un ritm mediu anual aflat în creştere cu 5%.

Cele mai mari investiţii au avut loc în anul 2009 iar de atunci pe parcursul perioadei analizate, acestea au scazut treptat, de la 9,8 miliarde RON (2009) la 9,4 miliarde RON in anul 2011, pentru ca apoi estimãrile sã arate in 2012 o usoara crestere a investitiilor de capital, la 10,03 miliarde RON, lucru ce va continua în urmãtorii ani, astfel încât investitiile de capital in sectorul turistic sã ajungã la 12 miliarde RON în 2014, respectiv la 13,5 miliarde RON în 2015.

Ponderea investitiilor de capital in T&T in totalul cheltuielilor cu investitiile fixe

AN 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015% ponderea

7.2% 7.2% 7.2% 7.2% 7.3% 7.3% 7.3%

Dupã cum se poate observa şi din graficul alãturat, ponderea investiţiilor de capital în turism rãmâne constantã pe parcursul anilor. Astfel, între 2009-2012, investiţiile din turism reprezentau 7,2% din totalul investiţiilor de capital.Estimãrile aratã cã în viitorii ani, 2013-2015, investiţiile în turism vor reprezenta 7,3 % din totalul investitiilor de capital din ţara noastrã.

Conform graficului, se observă că turistii straini vor cheltui peste 54,41 miliarde de RON in perioada analizata 2009-2015, ţinând cont evident de estimãrile pentru anii viitori. Dacã observãm peroada 2009-2012, turiştii strãini au cheltuit în jur de 24,8 miliarde RON.

Ţinând cont de estimãri:

26

3.5 Cheltuielile turiştilor strãini în România

y= 7,77 miliarde RON∆(2015-2009)= 0,98 miliarde RONI= 1,13 sau 113%R= 13%

În perioada 2009-2015, cheltuielile turiştilor străini în România se ridicã la 54,41 miliarde RON. Nivelul mediu anual in perioada analizata, referitor la cheltuielile turistilor straini a fost de 7,77 miliarde RON, acestea modificându-se de la un an la altul cu aproape 0,98 miliarde RON, intr-un ritm mediu anual aflat in crestere cu 13%.

Ponderea cheltuielilor turistilor straini in România in totalul cheltuielilor cu bunuri si servicii

AN 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015% ponderea

3.6% 3.3% 2.8% 2.9% 2.8% 3.1% 3.3%

In anul 2009, cheltuielile turistilor straini in România au inregistrat cele mai inalte valori, reprezentand 3,60% din totalul cheltuielilor cu alte bunuri si servicii, scazand treptat pana in anul 2011, ajungand sa reprezinte 2,8% din totalul cheltuielilor, pt ca apoi pe parcursul urmatorilor ani sa inregistreze conform estimãrilor, din nou creşteri.

27

PROPUNERI PENTRU ÎMBUNǍTǍŢIREA CALITǍŢII SERVICIILOR ÎN DOMENIUL TURISMULUI

1. Atragerea de investitori români şi strãini şi sporirea investiţiilor de capital în sectorul turistic;

2. Promovarea României, a frumuseţilor ţãrii şi a serviciilor turistice pe plan naţional şi internaţional;

3. Îmbunãtãţirea infrastructurii: Construirea, îmbunãtãţirea şi modernizarea drumurilor şi a cãilor de acces; Îmbunãtãţirea sistemului de telecomunicaţii în toate regiunile ţãrii; Asigurarea utilitãţilor în toate unitãţile de cazare: curent, apã, gaz, etc.

4. Pentru îmbunãtãţirea serviciilor de cazare: Modernizarea unitãţilor cu funcţiune de cazare turisticã deja existentã; Alinierea acestor unitãţi la standardele din strãinãtate; Angajarea unui personal specializat în prestarea de servicii de

cazare/alimentaţie; Pregãtirea profesionalã a angajaţilor, traininguri şi cursuri speciale; Sporirea curãţeniei şi igienei în spaţiile de cazare; Punerea la dispoziţia turiştilor a tuturor facilitãţilor de care aceştia au nevoie;

5. Pentru îmbunãtãţirea serviciilor de restauraţie şi alimentaţie publicã: Asigurarea diversitãţii atât a preparatelor cât şi a serviciilor pentru a

corespunde tuturor exigenţelor turiştilor; Sporirea igienei şi a interesului pentru curãţenie la locul de muncã; Folosirea de produse proaspete, cât mai naturale în prepararea tipurilor de

mâncare; Produsele sã fie aliniate standardului: calitate-preţ; Promovarea mâncarurilor şi bãuturilor cu specific românesc;

6. Pentru îmbunãtãţirea serviciilor prestate de agenţiile de turism: Personalul sã fie bine pregãtit în cadrul agenţiilor; Sã se practice acelaşi tip de comisioane; Angajaţii agenţiilor sã fie preocupaţi de bunãstarea turiştilor şi sã facã oferte

bune fãrã a se gândi doar la beneficiul agenţiei; Sã preia exemplul agenţiilor de turism din strãinãtate şi sã aplice modul de

lucru şi comportament.

28

CONCLUZII

Multe din ţările lumii privesc turismul ca un element important al strategiilor lor de dezvoltare, iar dacă în România ar pune mai mult accent pe îmbunătăţirea calităţii serviciilor turistice ar putea creşte venitul naţional, dezvolta anumite zone din ţară şi piaţa muncii.

Turismul românesc are un potenţial imens care poate deveni un motor economic şi un producător de profit atât pentru stat, cât şi pentru investitorii privaţi, cu condiţia să fie luate măsuri imediate şi serioase de îmbunătăţire a serviciilor şi de modernizarea a sistemului de operare. 

Pe lângă toate aceste îmbunătăţiri, turismul românesc mai are nevoie şi de o puternică promovare atât pe plan intern cât şi internaţional. Turiştii străini văd ţara noastră prin ceea ce se transmite în mass-media iar această promovare ar putea să-i atragă şi să scoată în evidenţă şi părţile bune ale ţării noastre. Chiar dacă ne dorim să atragem cât mai mulţi turişti şi să schimbăm imaginea României, se pare că nu avem cum să o facem mai bine decât bulgarii, grecii sau turcii după cum s-a putut observa în studiul realizat.

29