--

Leul a intrat într-o peri oad@de stabilitate. Nu a mai tre-cut de 4,2 }i pare, celpu]in pare, c@ va re zista laactualul curs. Cel pu]in,exist@ argumente pentruaceasta: acordul cu FMI,banii de care dis pune,suplimentar, în urma acor -dului BNR, în]elege rile maimult sau mai pu]in formalecu b@ncile. Argumente pen -

tru stabilitate, a}adar, dar toate aceaste argumentenu sunt suficiente pentru a oferi certitudini. În modevident, pericolul apare când se întâmpl@ ceva din-colo de aceste argumente }i toate aceaste deciziiicare încearc@ s@ preîntâmpine o situa]ie, nu facealtceva decât s@ confirme faptul c@ nu exist@ asi-gur@ri c@ o devalorizare brusc@ }i s@lbatic@ esteexclus@.

S~PT~MÂNAL FINANCIAR - ECONOMIC

„Nu po]i afla nic@ieripoezia, dac@ nu o por]iîn tine”

Joseph Joubert

c my b

c my b

continuare ^n pagina 7

DE LA EUROPA FIRMELOR LA FIRMELE EUROPENE

C@ epicentrul marasmului economic actual s-a aflat dincolo deAtlantic, e un adev@r pe care azi îl }tiu }i copiii. C@ de acolo aupornit, prin 2007, undele seismice c@tre b@trânul continent a]ipitîntr-o siest@ prelungit@ }i bonom@, iar nu are rost s@ o maispunem odat@. Altceva merit@ aten]ia noastr@: c@ apocalipsadezl@n]uit@ pe un continent, mistuie acum pe îndelete un altul. {ic@, în vreme ce pe Wall Street se pompeaz@ din greu bani mul]i,fonduri inimaginabile pentru ie}irea la liman, în Bruxelles }iStrasbourg europenii se vait@ }i se scotocesc prin buzunarelegoale în a}teptarea unei minuni care s@-i salveze.Paralela între situa]ia în care se afl@ declan}atorii recesiunii }i ceape care o tr@iesc acum victimele de pe malul cel@lalt alAtlanticului, poate merge }i mai departe.

Atlanticul – prea mic pentru ocriz@ global@, prea adânc pentru o ac]iune solidar@

PUNCTUL PE EUROPA

Dan SUCIU

Emil DAVID„Func]ionarii sunt, într-un fel, precum c@r]ile dintr-o bibliotec@. Cele mai sus plasate sunt cele care servesc cel mai pu]in”

Georges Clemanceau

... Sfâr}itul de s@pt@mân@ l-am petrecut la Bucure}ti, presat de rezolvareacâtorva treburi. Nu m@ voi referi la ele, ci la ceea ce am f@cut, la ceeace am gândit, dincolo de ele. Vineri, dup@ amiaza, am trecut pe la„Economistul” – ziarul economic central }i de o calitate ridicat@, la carepublic mult }i cu pl@cere – unde am angajat câteva noi colabor@ri. Crizaac]ioneaz@ dur, efectele, reverbera]iile }i redundan]ele sale sunt întreimense }i uria}e, ritmul ei a dep@}it }i dep@}e}te consistent ritmulreac]iilor potrivite de la nivelul economiilor }i al factorilor deciden]i, mul]idintre demnitari – nu doar de la noi – se ascund dup@ deviza „nimeninu poate spune, înc@, ce se va întâmpla”.

nr. 215 anul 5 vineri, 22 mai 2009 1 RON

Dilema leuluipentru 2010

Dan POPESCU

Ilustrat@ de la „Cotroceni”- între „ieri, azi, mâine” -

continuare ^n pag. 4

Implica]iile crimei organizate ^n dezvoltarea societ@]ii rom$ne}ti (II)

lector univ. dr. C@t@lin NICOLESCUcontinuare ^n pag. 3

Implica]ii ale rela]iei Biseric@- Economie - Stat (VI)

La începutul secoluluiXX, legisla]ia român@ relativ@la problemele Bisericii aînceput s@ fie din ce în cemai diversificat@, contribuindla o mai bun@ organizareeconomic@ a a}e z@mintelorbiserice}ti. Prin Decizia Ministerial@ pri -vitoare la împ@r]irea întreparohii, parohii }i filiale apogoanelor de p@mânturi bis-erice}ti publicat@ în MonitorulOficial nr.37/19 mai 1901, seprevedea: “într-o parohie

rural@, în care slujea un singur preot, el }i cânt@re]iiaveau în folosin]@ conform articolului 33 din Legea cleru-lui numai un singur lot de 17 pogoane sau 8 ha }i 5931mp, oricare era num@rul pogoanelor ce-l poseda parohia.

continuare ^n pagina 2

Eugen Poubelle, inventatorul “pubelelor” care, iat@, ^i poart@ numele. %n 1884, ca prefect de Sena, va obligaparizienii s@ utilizeze, pentru de}eurile lor, exclusiv acesterecipiente deja structurate pe tipuri de de}euri.

Gr@dina Botanic@ - Bucure}ti

New York - Bursa de pe Wall Street

Biserica Sf$ntul Elefterie - Bucure}ti

pag. 5

Opinii cu privire la accesareaîmprumutului de 19,8 miliardeEURO de c@tre România (II)

student Nicoleta Sonia H~U{IU pag. 7

Petru-Ovidiu DUMBR~VEANUArt@ }i economie (IX)

pag. 8dr. Lucian BELA{CUdr. Oana STANCIU

Spre un altfel de comer]mondial sau o mondi-alizare cu fa]@ uman@:comer]ul echitabil (I)

pag. 6

Pr.Ic.Stavr. Ioan RADU - Consilier economic, Hu}i, jud. Vasluidrd. ^n “economie” ULBS

RELIGIE INSTITU[II VINERI 22 MAI 20092

urmare din pag.1 Într-o parohie cu un preot paroh

}i unul sau mai mul]i preo]i supranu-merari, fiecare preot cu cânt@re]ii s@iaveau în folosin]@ câte un lot de 17pogoane sau 8 ha }i 5931 mp, dac@oficiau în biserici dife rite. P@mântulbisericii vacante de preot }i ai c@rorenoria}i primeau servicii religioase dela preotul bisericii vecine din alt@parohie, se arenda Casei {coalelor,îns@ preotul care f@cea aceste serviciiavea dreptul, dup@ ce intervenea laMinisterul Cultelor }i Instruc]iuniiPublice, la arend@, potrivit timpuluiservit. Într-o parohie cu mai mul]ipreo]i }i care f@ceau serviciul la dou@sau mai multe biserici-filiale, fiecarepreot, cu cânt@re]ii s@i, beneficia de unlot de 17 pogoane.Într-o parohie cu doi sau mai mul]ipreo]i, din care cu to]ii fac serviciul înaceea}i biseric@, împreun@ beneficiaude un singur lot de 17 pogoane”. P@mânturile date dup@ Legea rural@bisericilor din comunele din margineaora}elor }i care intrau în raza ora}elordeveneau urbane, se arendau de Casa{coalelor }i banii serveau ca fondde restaurare }i repara]ii la bisericilerespective. Toate celelalte p@mânturir@mâneau a se arenda de Casa{coalelor, folosind sumele în interesulrecl@dirii }i repar@rii bisericilor. În anul 1904, la zece ani de la aplicareaLegii clerului mirean }i a seminariilor, afost prev@zut în bugetul statului primamajorare a salariilor cu 20& pentrupreo]ii care îndepliniser@ 10 ani deslujb@, potrivit prevederilor acelei Legi. În 1906, Spiru Haret a prezentat înparlament un proiect pentru modifi-carea Legii clerului mirean din 1893,prin care se prevedeau o serie dem@suri pozitive: înfiin]area de noi pa -rohii, înfiin]area de posturi de preo]iaju tori, introducerea de “conferin]e pas -torale” anuale, majorarea salariilor pre -o]ilor, cânt@re]ilor }i paraclisierilor etc.Cu toate m@surile luate în 1893 }iulterior în primii ani ai secolului XX,preo]imea a continuat, totu}i, s@ duc@o via]@ grea; de aceea, în 1907, cânda izbucnit cunoscuta r@scoal@ ]@r@ -neasc@, numero}i preo]i au fost al@turide ]@rani, unii pierzându-}i chiar via]aîn timpul represiunilor. În anul 1906, o Decizie referitoare lapunerea în vânzare a calendarelor bis-erice}ti, publicat@ în Monitorul Oficialnr.85/14 iulie 1906 Sfântul Sinod, în}edin]a din 15 mai 1906, comunicaadministra]iei Casei Bisericii, cu adresa

nr.113/1906, s@ nu mai permit@ a sepublica }i pune în vânzare calendarebiserice}ti împodobite cu icoane, r@ -mânând ca, în virtutea legii care garan -ta libertatea presei, editorii s@ publicecalendare, f@r@ a purta titlul de “bis-erice}ti }i f@r@ icoane biserice}ti”. Deasemenea, se tip@rea în tipografia c@r -]ilor biserice}ti, în fiecare an, un calen darbisericesc, aprobat de Sfântul Sinod,care în mod obligatoriu, era cump@ratde toate epitropiile parohiale din ]ar@ . Instruc]iunile privitoare la alc@tuireaconturilor de gestiune de c@tre epi -tropiile parohiale intrate în vigoare înanul 1907, prevedeau ca, la sfâr}itulanului financiar, epitropiile parohiilors@ întocmeasc@ }i s@ trimit@ CaseiBisericii, spre verificare, contul degestiune pe anul respectiv, întocmit îndou@ exemplare. Contul de gestiune trebuia sa cuprind@toate încas@rile }i pl@]ile efectuate încursul unui an financiar. El trebuia s@fie o copie fidel@ a bugetului, în ceeace prive}te alc@tuirea lui. În con-secin]@, contul cuprindea, la încas@ri }ipl@]i, atâtea capitole }i articole, câte aufost la venituri }i cheltuieli în buget.Dac@ o prevedere bugetar@ de la ve -nituri nu s-a realizat în parte sau întotalitate, epitropia o înscria în cont,dând explica]ii în rubrica special con-stituit@ }i explica cauzele care auîmpiedicat încasarea. Diferen]a se tre-cea în r@m@}i]e de încasat, dac@ erade natur@ a se încasa anul viitor.Dac@, în cursul anului, vreun articolbugetar de la venituri s-a cheltuit, asuferit vreun adaos, fie prin acordarede credite suplimentare, fie din altecauze, sumele se cifrau potrivit spo -rurilor sau sc@derilor, iar la observa]iise explica despre acestea. Când, în cursul anului, epitropia a avutvenituri întâmpl@toare sau ob]ineacredite extraordinare pentru lucr@rineprev@zute în buget, atunci în contulde gestiune se deschidea atât la ve -nituri cât }i la cheltuieli, un capitolseparat sub titlul de “venituri sau chel-tuieli extraordinare”, }i care aveauunul sau mai multe articole dup@natura creditelor. Sumele încasate saupl@tite se treceau în coloanele respec-tive, totalul sumelor de sub un capi-tol se treceau în coloana “total pecapitole“. Adunarea totalurilor pe capitole d@deatotalul general al încas@rilor }i pl@]ilor,între care la sfâr}it se f@cea com-para]ie, spre a se vedea dac@ contulse închidea cu excedent. Odat@ cucontul de gestiune, epitropia trebuia s@trimit@ }i acte justificative atât pentruvenituri cât }i pentru cheltuieli. “Actele justificative cuprindeau:

A. Pentru venituri: a. contracte de arendare, închirieresau exploatare a bunurilor biserice}ti; b. procese verbale pentru constatareaveniturilor din interiorul bisericii; c. ofertele sau actele licita]iei pentruvânzarea diferitelor materiale (resturide lumân@ri etc.); d.ordinele în copii pentru acordareade credite suplimentare sau extraor-dinare, etc.;B. Pentru cheltuieli: a. }tatele nominale pentru plata per-sonalului; b. facturi sau conturi de la furnizoripentru procurarea de diferite materialecare urmau s@ fie timbrate conformlegii, timbrul privea totdeauna pefurnizor }i nu trebuia socotit în sumapl@tit@, iar actele date de furnizori,care nu erau negustori, erau legalizatede prim@rie; c. contracte cu antreprenorii, mae}trii,lucr@torii, procese verbale de recep]iiprovizorii sau definitive, situa]ii delucr@ri etc., pentru repara]ii }i recon-stituiri; d. chitan]e de la societ@]i de asigurare}i de la percep]ii pentru plata asig-ur@rilor }i impozitelor ”. La 29 februarie 1908, a întrat învigoare Regulamentul pentru fabri-carea }i vânzarea lumân@rilor dincear@, care prevedea c@ în serviciilereligioase ale Bisericii AutocefaleOrtodoxe Române, atât în biseric@, cât}i în afar@ de biseric@, nu se puteauîntrebuin]a decât lumân@ri de cear@adev@rat@ de albine, f@r@ niciunamestec de alte materii. Un alt articoldin aceast@ lege f@cea referire la“m@rimea, forma }i culoarea lumân@rii,deoarece nu se putea fabrica sau puneîn vânzare, decât dac@ sunt preparatedin cear@ curat@ având fitilul piroforizat(care se aprinde u}or) }i în dimensi-unile reclamate de diametrul lumân@ rii,pentru a se asigura arderea complet@”. Legea m@rcilor de fabric@ }i de comer]era obligatorie pentru fabrican]ii delumân@ri de cear@, cu alte cuvinte niciun soi de lumânare nu se putea vinde,f@r@ a purta marca fabricii. De asemenea, fabricantul aplica pe fie -care lumânare }i o }tampil@ con]inândnumele fabricantului }i locul fabric@rii.În cazul în care Casa Bisericii (orga -nul de control) constata c@ lalumân@rile cu diametrul mai mic de 1cm, }tampilarea devenea indescifrabil@,atunci fabrican]ii puneau }tampilele peni}te banderole, care se lipeau lafiecare lumânare. În comune, fabri-carea lumân@rilor de cear@ adev@rat@de albine pentru uzul personal al omu-lui sau pentru a fi aduse în biseric@r@mânea liber@, iar lumân@rilor le era

permis sa aib@ diametrul mai mare deun centimetru. Pedeapsa era de la 500pân@ la 1000 lei }i confiscarea m@rfii,pentru fabricant sau vânz@tor. Cei care fabricau sau vindeau lumân@ride cear@ falsificate, sau aveauaparen]a lumân@rilor de cear@ pentruuzul bisericesc ortodox, erau sanc]io -na]i potrivit prevederilor legii. Primarii }i delega]ii lor, ofi]erii depoli]ie, delega]ii Casei Bisericii }i aiCamerelor de Comer], precum }iagen]ii sanitari, aveau dreptul de a luaoricând probe din produsul fabricatrespectiv câte 100 grame de cear@ }i25 grame de fitil. Probele se luau,apoi se sigilau }i se înaintau de dele-gatul Casei Bisericii, spre analiz@, la -boratorului chimic. Dac@ rezultatul acestei analize dovedeac@ probele nu erau bune, “administra-torul Casei Bisericii aplica o amend@de 500 lei pân@ la 1000 lei }i confis-carea m@rfii, care urma a se distruge.Contra deciziei se putea face apel, latribunalul locului, în termen de 10 zile.În cazul în care tribunalul dispunea ase face o a doua analiz@, interveneaInstitutul de Chimie al Facult@]ii de

{tiin]e, Bucure}ti sau Ia}i; pentru aceas-ta, fabricantul sau vânz@torul pl@teataxa de 20 lei. Sentin]ele pronun]atede tribunal r@mâneau definitive”. Fabrican]ii de lumân@ri aveau firm@înscris@ la tribunal, conform coduluicomercial. Preo]ii }i slujitorii bi -serice}ti nu aveau voie s@ fabricelumân@ri de cear@. Era interziscomer]ul ambulant al lumân@rilor decear@, iar cei care înc@lcau legea erauamenda]i cu sume de la 25 la 300 lei. Bazarele (pangarele) bisericilor erauscutite de orice tax@, venitul lor era înfolosul bisericii. Lumân@rilor de cear@aduse din str@in@tate nu li se permiteaintrarea în ]ar@, decât dac@ era respec-tat@ tehnologia fabric@rii ca aceea din]ar@. “Amenzile care se aplicau seîncasau în folosul Casei Bisericii, prinagen]ii fiscali care aveau o remiz@ de4& din valoarea încas@rilor ”. În anul 1908, prin Instruc]iuni privitorla alc@tuirea bugetelor de c@treepitropii }i consilii economice seprevedea ca în fiecare an, epitropiileparohiilor trebuiau s@ întocmeasc@ unbuget de venituri }i cheltuieli. Bugetulse întocmea pentru fiecare biseric@ înparte, în câte trei exemplare, pe unformular tip dat de Casa Bisericii. Bugetul trebuia s@ cuprind@: - toate veniturile bisericilor pe un anfinanciar; - cheltuielile necesare în cursul anului; A. Înscrierea veniturilor în buget sef@cea pe capitole }i articole: un capi-tol cuprindea toate veniturile deaceea}i natur@ cum ar fi: venituri imo-biliare, subven]ii etc. Capitolul se sub-împ@r]ea în mai multe articole. Pentru u}urin]a epitropiilor se fixau : Capitolul I care cuprindea subven]ii dela Stat, comun@ sau alte surse, }i seîmp@r]ea în alte dou@ articole: - subven]ii pentru personal; - subven]ii pentru materiale; Capitolul II cuprindea veniturile propriiimobiliare cum ar fi: veniturilemo}iilor, livezilor, p@durilor, gr@dinilorde fructe }i zarzavaturi, chiriilediferitelor pr@v@lii }i case de locuit,embaticuri (forma de arendare a unorpropriet@]i pe termen foarte lung),obliga]ii testamentare, procente lasumele consemnate în efecte saumulte articole, dup@ num@rul veni-turilor specificate mai sus.

(va urma)

Implica]ii ale rela]iei Biseric@ - Economie - Stat (VI)

M@n@stirea Sucevi]a

M@n@stirea Neam]

Pr.Ic.Stavr. Ioan RADU - consilier economic, Hu}i, jud. Vasluidrd. ^n “economie” ULBS

3STAREA DE CRIZ~VINERI 22 MAI 2009

Atlanticul – prea mic pentru o criz@ global@, prea adânc pentru o ac]iune solidar@

urmare din pag.1 Statele Unite ale Americii încearc@ s@dovedeasc@, în prezent, c@ dispune nunumai de for]a economic@ }i putereafinanciar@ necesare ie}irii din criz@,dar }i de voin]a politic@ de a pune înaplicare un set de m@suri coerente înstare s@ stabilizeze situa]ia.Într-adev@r, administra]ia Obama parehot@rât@ s@ ia taurul de coarne }i aanun]at, zilele trecute, un planambi]ios de reglementare a activit@]iipie]ei financiare, cu scopul de aextinde }i a înt@ri autoritatea agen]iilorde supraveghere financiar@ americane.Planul – pe care nu }tiu câ]i }efi destate ai Noii Europe l-au aprofundatsau luat în serios – se afl@ acum peordinea de zi a dezbaterilor Con -gresului SUA }i are ca obiectivdeclarat „transparentizarea, eficienti-zarea }i reducerea poten]ialului de riscal pie]elor }i instrumentelor financiaresintetice sau derivate”. Cât se poatede concret: 1. Crearea unor case de compensare(clearing houses) care s@ furnizeze înmod public informa]ii privind pozi]iiledeschise }i volumul tranzac]ionat.Acestea ar urma s@ fie supervizate deagen]iile de reglementare federale carevor avea acces în mod confiden]ial latoate datele individualizate privindtranzac]iile fiec@rei p@r]i.2. Impunerea unor rezerve minime decapital robuste, obligativitatea unorraport@ri periodice la autorit@]ile desupraveghere care vor trebui, toto-dat@, s@ introduc@ o monitorizareatent@ a juc@torilor }i diverse altem@suri de reducere a a}a-numituluirisc sistemic pe care acest segment l-ar putea prezenta pentru sistemulfinanciar în ansamblu. 3. Acordarea de puteri poli]iene}tiagen]iilor de supraveghere financiar@pentru prevenirea fenomenelor defraud@ }i manipulare a pie]ei }i pen-tru protejarea investitorilor corec]i.Dac@ Congresul SUA va adopta acestset de m@suri, propus ferm deTrezoreria american@, se poate spunec@ s-a f@cut un pas decisiv înasanarea mediului economic }i finan-ciar responsabil de declan}area crizeimondiale.Prin revers, ce se întâmpl@ dincoace,în Europa, unde, vrând-nevrând, s-aexportat }i s-a mutat criza cupa}aport american? O derut@ genera -lizat@, n@scut@ dintr-o }ov@ielnic@

politic@ a pa}ilor m@run]i, o lips@ deorizont }i de solidaritate explicabil@doar prin dorin]a de chiverniseal@ pecont propriu }i prin zgârcenia obtuz@provocat@ de panic@ în rândurile mai-marilor Europei.Efectele psihologice ale unor aseme-nea atitudini diametral opuse sereg@sesc în planul realit@]ilor concrete.De}i criza s-a declan}at mai întâi înSUA }i a ajuns mai târziu în Europa,efectele actuale ale recesiunii suntmult mai grave în UE, decât înAmerica. O recunoa}te chiar }i biroulde statistic@ al Uniunii Europene,Eurostat, care, în raportul s@u deprim@var@, semnaleaz@ c@ economiacelor 27 de ]@ri membre a atins cel

mai sc@zut nivel de la declan}areacrizei financiare mondiale, contractân-du-se pe ansamblu cu 2,5 la sut@pentru al patrulea trimestru consecu-tiv. Cu un minus de 3,8 la sut@,Germania a consemnat cea mai grav@reducere a PIB de la reunificarea din1990. În Fran]a, recesiunea a fost de1,2 la sut@, iar în Italia economia asc@zut cu 2,4 la sut@, cel mai accen-tuat declin din 1980. Recesiunea setraduce }i prin cre}terea puternic@ aratei }omajului care, potrivit ComisieiEuropene, ar atinge 9,9 la sut@ înanul acesta }i 11 la sut@ în 2010.Prin compara]ie, sc@derea economieiamericane în primul trimestru din2009, calculat@ conform normelor UE,

ar fi de doar 1,5 la sut@, ceea ce ali-menteaz@ concluzia c@, începând cuacest an, Comunitatea European@ aintrat într-o recesiune mai sever@ decâtcea în care se afl@ SUA. Desigur, au}i americanii recordurile lor negative –economia scade pentru cel de-al treileatrimestru consecutiv, situa]ie nemaiîn-tâlnit@ de la criza petrolier@ din 1970,rata }omajului a atins în aprilie 8,9 lasut@, maximul ultimilor 25 de ani –dar pe ansamblu }i în perspectiva ime-diat@ anali}tii economici regionali suntoptimi}ti. Cel pu]in, deocamdat@, înprognoze, ei a}teptându-se ca econo-mia american@ s@-}i reia avântul,începând cu a doua parte a acestui an.Cu alte cuvinte, SUA pare s@ fi trecutde punctul culminant al crizei.Ne întoarcem din nou la Europa noas-tr@ pentru a face o paralel@ necesar@,în limitele aceluia}i viitor previzibil.Ei bine, prognozele economice aleexper]ilor FMI sunt aici mult mai rez-ervate. Se apreciaz@ c@, abia în cursulacestui an, Europa va fi în „ochiulciclonului” crizei mondiale }i va suferiun declin economic puternic: 4 la sut@pentru economiile dezvoltate }i peste 5la sut@ în cazul statelor în dezvoltare,printre recordmenii posibilimen]ionându-se, de pild@, [@rileBaltice, cu un minus de peste 10 lasut@. Acelea}i prognoze amân@începutul redres@rii economice înEuropa, pentru cel mai devreme în adoua jum@tate a anului viitor!Se prefigureaz@, iat@, un decalaj de celpu]in un an între semnalele optimistedin economia american@ }i cele dineconomia Europei. {i aceasta în vari-anta cea mai favorabil@ cu putin]@,pentru c@ dac@ ar fi s@ d@m crezare

proasp@tului de]in@tor al PremiuluiNobel pentru economie, profesorulamerican Paul Krugman, principala saîngrijorare const@ în „alternativa caStatele Unite }i zona euro s@ înre -gistreze decenii pierdute, asemeneaJaponiei, în anii 1990”.Compara]ia cu fostul tigru asiatic aldeceniului 9 nu este, pe cât se pareo exagerare gratuit@. Atunci, o parte,important@ din patrimoniul niponilor,umflat artificial prin specula]ii, s-avolatilizat }i nu s-a mai redresatvreme de un deceniu }i la cap@tul a11 planuri de salvare.S@ vedem }i noi, la fel ca premierulEmil Boc, jum@tatea plin@ a paharului,}i s@ sper@m c@ m@car de aceast@dat@, un de]in@tor al Nobelului seîn}al@, lucrând cu ipoteze false.Încercând s@ r@mânem pragmatici, nuputem ocoli o întrebare capital@ pen-tru noi, românii: care sunt }anselereale ale României de a trece pestecriz@, în cel mai scurt timp }i cupagube minime? Pentru c@, la noi,pr@p@dul abia începe }i o pr@bu}ireeconomic@ de 6,4 la sut@, în primultrimestru, are toate condi]iile s@ nu fie}ocul care precede redresarea. Iaraceast@ redresare mult visat@ nu sepoate petrece într-o economie care nuprea exist@.Nu ne r@mâne, din câte se vede,decât un singur grad de libertate: s@ne remorc@m la c@ru]a UE, care cambate pasul pe loc, sau la locomotivaSUA, care a luat un oarecare avans.Op]iunea pare simpl@, atâta doar c@Atlanticul, bat@-l vina, e din nou cammare pentru o b@rcu]@ luat@ laremorc@.

Emil DAVID

Bruxelles - Belgia

New - York

Cl@direa Parlamentului European - Bruxelles

EPISTOLE VINERI 22 MAI 20094c my b

c my b

c my bc my b

urmare din pagina 1{i a venit }i gripa porcin@, care nu

este glum@. A}a c@ este mult loc pen-tru a examina, a interveni, pentru asesiza, a solicita etc. Am mâncat, apoi,pe fug@, }i am mers la universitate,unde mi-am ]inut cursul }i am avutdiscu]ii cu masteranzii. Deosebit deinteresa]i, deosebit de implica]i,deosebit de îngrijora]i: ce soart@ vom}i vor avea? unde vor mai munci? cevor trebui s@ fac@ }i cum vor fi pl@ti]i?ce va fi cu noi în urm@torii 3 – 4 ani,dar }i mai apoi, cu noi }i cu lumea?Sunt întreb@ri care fr@mânt@ }i alec@ror r@spunsuri nu sunt u}or de dat.Cu atât mai mult dac@ ne uit@m la ceeste, la ceea ce se preconizeaz@ c@ vafi în lume. Despre optimism, ce s@ maivorbim, el este, dar cât este r@mânede v@zut...... Când am terminat, seara, am merspe jos pân@ acas@, în Cotroceni, lâng@Palat }i Universitatea (facultatea) deMedicin@, a}a c@ am putut s@-mi faco p@rere, cât de cât, asupra felului încare arat@ mai multe segmente dincentrul Bucure}tiului, mai bine spus,de la „centrul centrului, spre marginilesale”. {i nu arat@ r@u deloc. Curat,destul de curat totul, bine luminat,case }i edificii cu fa]ade relativ îngri-jite, carosabilul evident marcat,culoarul de pe trotuare rezervat bici-cli}tilor la fel }i, în plus, mult folosit,o mul]ime de tineri – b@ie]i }i fete –mai ales de la c@minele universit@]ii }ide la cele din Groz@ve}ti, folosindacest mijloc, cu prec@dere spre sear@,pentru a se relaxa. Realmente, reu}escs-o fac@... În cartier la mine, str@zilepavate frumos – }i carosabilul }i tro-tuarele – de primarul MareanVanghelie, rezist@ foarte bine, nu a fosttreab@ de mântuial@, ci temeinic f@cut@.Domnul Vanghelie este cum este,vorbe}te cum vorbe}te, treaba lui, pen-tru mine Domnia sa, ca primar, nu tre-buie s@ fie nici frumos, nu trebuie nici

s@-mi ]in@ discursuri mai mult sau maipu]in academice, nu trebuie nici s@-mirecite din Molière. Treaba lui ca primareste alta }i, din punctul meu devedere, }i-o face cum trebuie. Poatec@, totu}i, pentru întreg Bucure}tiul –în sectorul V, ches tiunea este maipu]in relevabil@ -, care s-a obi}nuit s@fie mai „ordonat” cu gunoiul, ridicareaacestuia ar trebui s@ se fac@ ceva maides. Chiar dac@ sacii respectivi suntstivui]i frumos }i a}teapt@ „cumin]i” s@fie lua]i, ei trebuie ridica]i mai repede...Acas@, m@ uit la TV, la „Steaua –Rapid,” }i, dac@ în]eleg înver}unarea }i„entuziasmul” ante - meci al suporter-ilor – am v@zut, lucruri mult mai„vioaie” }i în Germania }i în Fran]a –nu în]eleg deloc jocul haotic, mai alesal „Stelei”, de sub bagheta „Fiarei”, unb@iat, din câte }tiu, altfel, de treab@.Reflectez }i ajung la o explica]ie. Unrenume de „fiar@”, ca juc@tor, este câtde cât interesant, dar, ca antrenor, nuprea. Mai degrab@ „strategul”, „tacti-cianul”, „în]eleptul”, dar pe partea luiL@c@tu} se pare c@ acestea sunt calit@]imai pu]in prezente. „Fiar@”, îns@ , da...Mi-aduc aminte de modul în care i-afracturat, în urm@ cu câ]iva ani, pecând înc@ juca, glezna bietuluiArdeleanu de la Bac@u, distrugându-iacestuia cariera de juc@tor. {i, atunci,cum s@ joace „Steaua” conceptual,schematic, „arhitecturizat”?Sâmb@t@, „bat” libr@riile }i anticariatele}i pe urm@ ”Drumul Taberei” }i „Cora”,de aici. C@r]i importante în vânzare laanticariate, lucr@ri care „m@rturisesc”despre identitatea }i despre zbuciumulnostru. Nu prea sunt, îns@, cum -p@r@tori, sunt cam scumpe, iar cu„internet”-ul exist@, probabil, variantemai atr@g@toare. Eu nu cred, sunt chiarconvins astfel, }i este p@cat c@ o bun@parte din tineret, în loc s@ cumperec@r]i, cump@r@ ]ig@ri. Nu este vorba decei cu „fi]e”, pe ei, de regul@, nu-iintereseaz@ prea mult lectura. Nu-ipasioneaz@ c@r]ile, poate „cele 32,mici”...Despre „Drumul Taberei”, numai debine. Blocuri, în general, cu exteriorulcurat }i mult@, mult@ verdea]@. Totul,relativ aerisit. Evident c@, în locul unuiapartament la bloc – de exemplu, TD15, scara B, ap.42 bis – este prefe -rabil@ o vil@, dar se poate ce se poate}i nu se poate ce nu se poate. De alt-fel, asemenea cartiere, este drept, une-ori cu fa]adele mai aranjate, am întâl-nit }i la Paris, }i la Roma, la Rennes,

etc. A fost }i este o etap@. Asta afost }i este situa]ia...... Dup@ amiaz@, ca tot omul, m@ uitla televizor. {i ce aflu? Câteva lucruricare m@ las@ „bouche – bée”. Primul,potrivit unor declara]ii ale unora dintreguvernan]i, c@ la noi criza de semnede sl@bire, c@ ar da înapoi, c@ se revi-talizeaz@ bini}or, creditul, c@ de priniunie-iulie situa]ia se va îndrepta }i c@va fi – cum oare altfel – bine!Percep]ie total eronat@, nu ni s-a spusce analiz@ are la baz@. Eu pot s@ sub-liniez c@ atâta vreme cât rata }omaju-lui cre}te - }i cre}te, în continuare,sensibil – semnele crizei sunt departede a sl@bi, dimpotriv@. Modelul eco-nomic de dezvoltare, poate cel maiapreciat în lume, al celebrului lordJohn Maynard Keynes, optimizeaz@evolu]ia economico–social@ func]ie degradul de ocupare al mâinii de lucru.Dac@ acesta este redus, în diminuare,avem involu]ie, recesiune. {i atunci?Precipitarea pe „ciclul electoral” poatefi o cauz@, dar eu zic s@-l citim maiîntâi pe Keynes. {i nu doar pe el. Cuatât mai mult cu cât, acum, avem,intrinsec, o economie slab@ }i incredi-bil, dependent@ de pia]a extern@ efec-tiv nemiloas@. Iar criza, din p@cate,continu@ }i chiar se accentueaz@.B@ncile str@ine care repatriaz@ banii dela noi? Impostul dezastruos de„otr@vuri vegetale”, legume etc.? S@l@s@m de-o parte politica }i s@ fim,oricum, mai pruden]i în aprecierileprivind „trecerea crizei”...{i ce mai aud }i v@d la TV? Al doilealucru, o gogori]@, }i de dimensiuni, }ide profunzime. Respectiv, c@ popula]iade etnie maghiar@ ar fi persecutat@,oprimat@ în România, c@ nu ar aveaposibilit@]i corespunz@toare de afir-mare. Declara]ii f@cute de deputa]iromâni de origine maghiar@, din }i înParlamentul european. Nu are rost s@relev motiva]ii }i detalii „contra”, estelimpede c@ lucrurile nu stau deloc cumafirm@ ace}tia la Bruxelles, dar m@gândesc cum este posibil ca, pe baniit@i s@-]i fie încriminat@ propria ]ar@, defapt nefiind nimic valabil, constitu]iafiind respectat@ ca atare? Se poate,oare, a}a? Uite c@ se poate, iar vino-va]ii suntem noi care nu ne uit@m binepe cine trimitem ca deputa]i europeni...Reflectez la probleme reale, în timp,ale persecu]iilor etnice. M@ g$ndesc,de exemplu, la genocidul armenilor dinTurcia, în 1915. Groaznic. Dup@ maimul]i istorici turci, circa 200 de mii

mor]i, dup@ istoricii armeni, cam de 10ori mai mult. Iar turcii vorbesc, ast@zinu de genocid, ci „de MareaCatastrof@” pe care armenii otomani ausuferit-o în 1915... S@ reflect@m maimult, s@ ne bucur@m de ce avem, deceea ce am dobândit, s@ înv@]@m dinistorie, s@ spunem adev@rul, s@ fimmai în]elep]i, mai pondera]i...Un al treilea fapt: c@ absolven]iiînv@]@mântului universitar nu ar afla delucru din cauza, s@ spunem, presiu-nilor profesorilor, cei ce-i înva]@. Ei arface „presiuni” ca s@ aibe de lucru.Mai rar o afirma]ie cu o asemeneaînc@rc@tur@ de fals. Pe de o parte, încadrul ]@rilor din UE, suntem pe penul-timul loc în ceea ce prive}te num@rulstuden]ilor la 100.000 locuitori. Apoifa]@ de posibilit@]ile }i cererile actualede absolven]i ale economiei, sunt,opiniez, cam mul]i studen]i }i, oricum,poate nu teribil structura]i pe viitoareleprofesii cum cere pia]a. Nu prea auprofesorii vin@ aici. Totodat@, acum, încondi]ii de criz@, când }i bruma deeconomie na]ional@ pe care o avemdispare, când se diminueaz@ puternicnum@rul de firme, când întreaga lumese afl@ în recesiune pe motivuleconomiei speculative, proces care nua pornit, deloc, din România, angaja-torii de absolven]i sunt din ce în cemai pu]ini... S-ar v@di mai important,astfel, rolul deciden]ilor decât al profe-sorilor. Referitor la înv@]@mântul privat,este drept, s-a dezvoltat, dar acesta varezista atâta vreme cât este cerere depia]@. Desigur, sunt }i alte lucruri despus – c@ practic@m, în general,înv@]area de }oc }i nu pe cea antici-pativ@ etc. – dar, în nici un caz, moti-va]iile aberante amintite...{i înc@. „Ce a]i face cu 4 mld. dolari,cât ne d@ titularul afacerii Ro}ia –Montana, dac@ ea merge înainte?” -sun@ o publicitate TV a societ@]iirespective. Iar trec@torii r@spund:„eu a}construi spitale”, „eu, gr@dini]e”, „eu,}coli” etc. „Ce obtuzi suntem c@ vrems@ renun]@m la toate acestea, ar fiideea reclamei, s@ d@m dar > afacerii”. Rareori mistificare maipenibil@. Nu ni se spune nimic din cepierdem, de ce pierde ]ara, de ce pierdoamenii ei dac@ afacerea opereaz@. Nuni se spune nimic de ce s-au opus }ise opun atâtea institu]ii de seam@ aleRomâniei. Sunt oare r@u inten]iona]i înraport cu binele ]@rii? Sper@m c@m@car telespectatorii s@ în]eleag@ asta,întrucât CNA-ul tace...

...Duminic@ diminea]a – dup@ amiaz@m@ întorc la Sibiu – merg la CimitirulBelu („{erban Vod@”), s@ m@ reculegcâteva momente la mormântulp@rin]ilor mei }i al altor membri aifamiliei. Este cald, iar în cimitir cru-cile }i monumentele – cele mai multeîngrijite }i amintind de nume mari }ide momente esen]iale din istoriaRomâniei – parc@ r@sar }i cresc dinverdele crud }i înc@ nep$rjolit de var@al locurilor de aici. La vreo 2 metri de„ai mei”, î}i doarme „somnul de veci”,o veche cuno}tin]@, profesorul }i sen-atorul Antonie Iorgovan. N-am fost pri-eteni, n-am fost nici m@car amici, euneopin$nd c@ „pe strada ta chiar tutrebuie s@ sprijini temeinic o alt@pr@v@lie care î]i face concuren]@”. M-aatacat }i i-am r@spuns pe m@sur@. Cuvreo 5 ani în urm@, a venit îns@ lamine, ne-am deslu}it, mi-a vorbit deam@girile }i dezam@girile lui }i mi-aadus, cu o frumoas@ }i delicat@ dedi-ca]ie, o carte a sa de c@p@tâi, „Odiseeaelabor@rii Constitu]iei – fapte }i docu-mente, oameni }i caractere; cronic@ }iexplica]ii, dezv@luiri }i medita]ii”. Ne-am împ@cat... Nu }tiam, atunci, c@ estebolnav }i poate nu }tia nici el. L-amurm@rit, apoi, luptând eroic cu o boal@incurabil@, nemiloas@, f@r@ de abdicecu nimic de la crezul s@u politic, }ina]ional }i european. Devenise nu doarmai logic, dar }i mai argumentat, cuargumente de str@lucitoare referin]@. L-am admirat }i mi-am dat seama c@aveam de-a-face cu un lupt@tor neîn-fricat de linia I. {i înc@ un crâmpei cuel. Traversam, mai de mult, CaleaVictoriei, în dreptul Hotelului AthenéePalace („Hilton”) }i, la stop, opriser@mai multe ma}ini. Într-un „4x4”,Antonie Iorgovan. Un am@rât de copilcer}ea pe la geamurile ma}inilor, celemai multe de lux. Antonie Iorgovan adeschis geamul ma}inii sale }i i-a^ntins o bancnot@ copilului, plecândapoi mai departe. A fost singurulc@ruia i-a fost mil@ de nec@jitul decopil, care i-a dat. Gestul s@u spunea}i spune ceva despre sufletul bun alacestui om, plecat atât de repede din-tre noi. Întru pomenirea sa, am l@sato floare }i pe mormântul s@u. Un omcare, pe m@sura puterilor sale, a f@cutistorie. „Dormi în pace”, domnuleIorgovan... ... Mai spre ie}ire, cavoul lui D.R.Ioni]escu, în paragin@ ani de zile – ca}i alte multe morminte }i cavouri alefo}tilor „burghezo-mo}ieri” – daracum, normal, cur@]at }i „pus lapunct”. A fost, printre altele, profesorzeci de ani la Academia de ÎnalteStudii Comerciale }i Industriale dinBucure}ti (actualul ASE). A fost, cred,}i regent, a fost }i ministru. {i a jucat„cazacioc” cu trupele ruse}ti deocupa]ie, urm@rind o relaxare asitua]iei din ]ar@. Ce s@ fac@ bietulom... {i el o valoare a României – amfost prieten cu Radu Ioni]escu, nepo-tul s@u, plecat mai de mul]i ani înFran]a -, precum mul]i al]i profesori dela ASE, din acel timp: Sl@vescu, Ta}c@,Suciu, Madgearu, genialul Iorga }.a... A}tern astfel de gânduri, în speran]ade mai bine. {i cred c@ nu este în van.M@ gândesc la „Glossa” lui Eminescu,monument al filozofiei noastre: „Vremetrece, vreme vine / Toate-s vechi, }inou@ toate / Ce e r@u }i ce e bine /Tu te-ntreab@ }i socoate / Nu spera }inu ai team@ / Ce e val ca valul trece/ De te-ndeamn@, de te cheam@ / Tur@mâi la toate rece...”

Ilustrat@ de la „Cotroceni”- între „ieri, azi, mâine”-

Dan POPESCU

Bucure}ti - biblioteca na]ional@ Bucure}ti - Ateneul rom$n

VINERI 22 MAI 2009 5c my b

c my b

c my b

PEGRA NA[IONAL~ {I TRANSFRONTALIER~

c my b

2. Factori interni care stimuleaz@ pro-liferarea crimei organizate înRomâniaÎncepând cu deceniul nou@, colapsulregimului comunist din România, }iodat@ cu acesta, al principalelor pâr-ghii }i mecanisme de control dindomeniul vie]ii economice, politice }isociale, a condus la apari]ia a o seriede factori care au favorizat }i maimult proliferarea fenomenului crimeiorganizate.Actualmente, ^n România exist@ uncom plex de factori socio-economicicare stimuleaz@ cre}terea crimina -lit@]ii organizate, dintre care men]i -on@m:a) persistenta problemelor de natur@economic@, financiar@ }i social@, ge -ne rate de prelungirea tranzi]iei }iîntâr zierea reformelor structurale;b) declinul moralit@]ii }i solidarit@]iipublice, schimbarea concep]iilorideo logice,permisivitatea crescând@ dup@ lungaperioad@ de îndoctrinare comunist@;c) lipsa unei legisla]ii adecvate pedomenii de activitate }i num@rul in -suficient de mecanisme de control almodului de aplicare a noilor actenormative –, facem referire la legilespeciale care au fost adoptate in anii2002-2003, ce privesc problematicaprecursorilor, traficul de persoane,comer]ul electronic, sp@larea banilormurdari, protec]ia martorilor }i crimi -nalitatea organizat@ transfron talier@;d) omniprezenta birocratismului, fa -voritismului, nepotismului, de natur@a favoriza extinderea feno menului decorup]ie la nivelul tuturor categoriilorde func]ionari publici. S-au creat,totodat@, condi]ii prielnice pentru„albirea" banilor proveni]i din eco -nomia „semilegal@", ^n special in pro -cesul privatiz@rii, ^n lipsa unor struc -turi de control eficiente }i a unuicadru legislativ corespunz@tor;e) cre}terea ^n intensitate a pro -cesului de „interconectare" a aface -rilor legale cu tranzac]iile ilegale, ast-fel încât resursele financiare ob]inutedintr-o tranzac]ie ilicit@ pot fi inves-tite în afaceri legale, aspect ce poatefi identificat, dovedit }i controlat dince în ce mai greu;f) pozi]ia geopolitic@ a României ^ntreEst }i Vest }i implica]iile crizei bal -canice;g) ineficacitatea sistemului de coor -donare a organelor cu atribu]ii pe

linie de combatere a criminalit@]ii,dotarea necorespunz@toare a acesto-ra cu aparatur@ tehnic@ }i personalde specialitate.Evolu]ia ascendent@ a criminalit@]iiîn România este deopotriv@ o conse -cin]@ a: impactului problemelor eco -no mico-sociale grave, caracteristiceperioadei de tranzi]ie la economia depia]@, a interpret@rii gre}ite a liber -t@]ilor demo cratice de c@tre anumitepersoane, precum }i a tendin]ei ele-mentelor infractoare de a-}i, inter-na]ionaliza activitatea criminal@ princrearea de leg@turi în alte ]@ri, îndeo-sebi in rândul imigran]ilor români }ichiar în unele structuri de tip mafiot.Prin urmare, procesul de tranzi]iecare are loc în ]ara noastr@ c@tre odemocra]ie real@ produce, a}a cumse întâlne}te in orice societate aflat@in perioad@ de criz@, fenomene se -cun dare cu consecin]e grave.Factorilor interni li se circumscrie unsummum de riscuri }i amenin]@ri înegal@ m@sur@, atât siguran]a na]io -nal@, cât }i ordinea public@. 2.1 În domeniul economicEconomia continu@ s@ fie afectat@ deunele ac]iuni, st@ri }i fenomene denatur@ s@ lezeze capitalul na]ional pecele dou@ dimensiuni ale sale: public}i privat. In esen]@, este vorba defaptul c@ unii factori nocivi, iden -tifica]i în anii trecu]i, au persistat }iau avut un impact important asupraprin cipalilor parametri ce comen -sureaz@ „starea de s@n@tate" }i efi -cien ta oric@rui tip de economie, pre -cum }i legalitatea, echilibrul fun -c]ional între componente dinamica deansamblu. În categoria acestor fac -tori intr@:- accentuarea crizei economice }iinstabilit@]ii sociale, soldate cu de -teriorarea substan]ial@ a nivelului detrai al majorit@]ii popula]iei, inclusivcre}terea num@rului de }omeri, cudeosebire în rândul tineretului;- a accentuarea fenomenelor de co -rup ]ie }i de administrare defec tuoas@a resurselor publice, care producadâncirea inechit@]ilor sociale }i pro-liferarea economiei subterane;- favorizarea, din partea factorilorabilit@]i de c@tre lege, a accesului ile-gal }i ocult la date confiden]iale }isecrete din domeniul economic,repre zentan]ilor unor firme implicateîn amplul proces de privatizare, cutoate consecin]ele care decurg dinaceasta;- institu]ionalizarea, în perioadeleante rioare, a unor programe eco -nomice p@gubitoare în domeniul pri-vatiz@rii }i restructur@rii sectoa relorindustriale (minerit, industriachimic@, construc ]ii de ma}ini) }i înagricultur@, pre cum }i neurm@rirea }ineonorarea programelor post privati-zare;

- organizarea necorespunz@toare acadrului normativ privind eviden]ierea}i colectarea la bugetele locale }icentral a taxelor }i impozitelor;- reglementarea insuficient@ a unoractivit@]i economice, în ceea ceprive}te: pl@]ile T.V.A. }i accizelor,subven]ionarea unor produse sauservicii, acordarea de ree}alon@rirepetate la plata obliga]iilor fat@ destat, f@r@ garan]ii }i f@r@ exercitareaunui control minim asupra agen]iloreconomici care au beneficiat de ele;absenta sau insuficien]a m@surilor deprotec]ie a propriet@]ii intelectuale,industriale }i comerciale;- func]ionarea p@gubitoare a fonduri-lor de investi]ii financiare }i a pie]eide capital;- inexistenta unor norme clare cares@ sanc]ioneze explicit concurentaneloial@, posibil@ ca urmare a ma -nifest@rilor din sfera criminalit@]ii orga -nizate }i nu numai, furtul disimulat depatrimoniu, apari]ia }i dezvoltarea fir-melor „c@pu}@" }i, respectiv, afec tareaintereselor unor firme prin intermediulsistemelor comisioanelor „confi-den]iale" care, nefiind declarate (con-trar practicii din ]@rile dezvoltate), nupot fi impozitate;- dezechilibrul pie]ei de capital, prinintermedieri neautorizate de valorimobiliare }i însu}irea efectiv@ a unuinum@r mare de ac]iuni;- nerespectarea normelor legale carestipuleaz@ drepturile }i obliga]iile cedecurg din legisla]ia ce protejeaz@mediul înconjur@tor, la care se adau -g@ t@ierile masive }i necontrolate asuprafe]elor împ@durite ce conduc lacatastrofe ecologice;- acte de dezinteres ^n gestionareaunor capacit@]i, situa]ii ce au deter -minat in mare m@sur@ }i con tinua s@favorizeze marile fraude din sectoa -rele prelucr@rii }i comercializ@rii pro -duselor petroliere, alcoolului, tutu -nului etc.;- nerepatrierea valutei din activitateade export;- expatrierea unor importante sumeîn valut@ prin invocarea importului deknow-how, servicii externe s.a., care^n realitate, au fost fictive;- men]inerea la nivel superior a inci-dentelor de plat@ prin cecuri, bilete laordin etc. (peste 50.000 de miliardelei, constatate în anul 2001) f@r@acoperire;- introducerea pe pia]a româneasc@ aunor produse neomologate sau carefuseser@ anterior interzise ^n statelede origine;- func]ionarea defectuoas@ a siste-mului financiar-bancar, ceea ce agenerat falimente bancare, ale coope-rativelor de credit }i ale jocurilor deîntrajutorare, precum }i depreciereacredibilit@]ii acestuia în plan extern;- cre}terea }i men]inerea la un nivelridicat a infrac]iunilor economico-

financiare, prin care se alimenteaz@economia subteran@ }i se spal@ baniimurdari;- cre}terea ^n intensitate a procesu-lui de „interconectare" a afacerilorlegale cu tranzac]iile ilegale, care asi-gur@ investirea resurselor financiareob]inute dintr-o tranzac]ie ilicit@, ^nafaceri legate, aspect ce poate fiidentificat, dovedit }i controlat din ceîn ce mai greu;- ineficacitatea sistemului de coor -donare a organelor cu atribu]ii pelinie de combatere a criminalit@]ii,dotarea necorespunz@toare a acesto-ra cu aparatur@ tehnic@ }i personalde specialitate.2.2. În domeniul socialcaracterul destabilizator al tensiunilorsociale, intervenite ^n urma aplic@riim@surilor de reform@, pe fondulsc@derii generale a nivelului de trai }ial cre}terii }omajului, concomitent curadicalizarea atitudinii unor lideri sin -dicali care, exploatând nemul]umirile– acumulate în timp – ale unor cate -gorii socio-profesionale, au reu}it s@deturneze mi}c@ri revendicative –absolut fire}ti într-un stat democratic– in ac]iuni periculoase pentru clima -tul social intern }i ordinea public@;tensiunile interetnice }i intercon fe -sionale, ca urmare a lipsei unui dia -log permanent, precum }i a unuir@spuns ferm }i adecvat la reven -dic@rile unor grupuri minoritare etni-ce sau culte religioase;- degradarea moralit@]ii }i solidarit@]iipublice, prin r@spândirea, ^n anumitemedii sociale, a ideologiilor extremis -te, de negare a valorilor moraleicre}tine, proliferarea grupurilor para -zitare }i contestatare, sataniste, extin -derea consumului de droguri, dimi -nua rea }anselor de integrare social@}i cre}terea gradului de indiferen]@ -fa]@ de fenomenul politic;- ignorarea de c@tre unii factori curesponsabilitate in domeniul protec -]iei sociale a surselor de tensiune,aplicarea unor metode eronate derezolvare a conflictelor ap@rute, saulipsa de promptitudine cu care seac]ioneaz@;- num@rul mare de abuzuri }i ilega-lit@]i s@vâr}ite de reprezentan]i aiadministra]iei }i justi]iei;- reconversia, extrem de sc@zut@, afor]ei de munc@ c@tre sectoarele pro-ductive sau a serviciilor;- men]inerea la un nivel ridicat amuncii la „negru";- insecuritatea social@, generat@ deamploarea s@r@ciei }i mizeriei, polari-

zarea popula]iei în boga]i }i s@raci;- emigrarea speciali}tilor din diferitedomenii de vârf, fenomen ce afec-teaz@ poten]ialul de dezvoltare asociet@]ii romane}ti;- omniprezenta birocratismului, favo -ri tismului, nepotismului, de natur@ aînlesni extinderea fenomenului decorup]ie la nivelul tuturor categoriilorde func]ionari publici;- cre}terea fluxurilor de emigran]i ile-gali din ]@rile subdezvoltate sau încurs de dezvoltare.2.3. In sfera politicului- inconsecven]a in stabilirea obiec -tivelor economice prioritare, strategianeperformant@ pentru crearea unuisistem financiar adaptat la economiade pia]a;- interesul politic în acapararea unordomenii economice profitabile;- protejarea unor interese de grup,prin îngr@direa activit@]ilor economicefa]@ de grupurile economice adverse;încheierea unor conven]ii prin care s-au acceptat facilit@]i vamale }i deimport fa]@ de unele m@rfuri, îndetrimentul produselor române}ti;- promovarea unor politici economi-ce conjuncturale, f@r@ a se urm@riidentificarea }i punerea ^n practic@ aunor programe economice reale }iviabile, cum ar fi cele legate de agri-cultur@, mica produc]ie etc.;- abrogarea ^n prip@ sau cu reainten]ie a unor acte normative, careau favorizat multiplicarea corup]iei,anularea unor fraude comise, devali-zarea patrimoniului cultural na]ional,practici economice }i concuren]ialeneloiale;- neratificarea sau ratificarea cu mariîntârzieri a unor acorduri }i protocoa-le interna]ionale in domeniul abordat,care îngreuneaz@ in mod v@dit proce-sul de cooperare in planul justi]iei }iafacerilor interne;- inconsisten]a }i tergiversarea nejus-tificat@ a proceselor de ini]iere }iadoptare a cadrului normativ propusde institu]iile statului, ce conduce lainstabilitatea }i incoeren]a unorreglementari juridice, asociate cuinconsecven]a aplic@rii legilor }i pro-cedurilor legislative existente, cuineficacitatea sistemului de coor -donare a organelor cu atribu]ii pelinia combaterii criminalit@]ii, a celeiorganizate cu prec@dere, precum }i acelui de asigurare a controlului pre-ventiv de gestiune. (va urma)

lector univ. dr. C@t@lin NICOLES-

Implica]iile crimei organizate ^n dezvoltarea societ@]ii rom$ne}ti (II)

lector univ. dr. C@t@lin NICOLESCU

Planta]ie de coca ^n Columbia

Al Capone “bunicul” marilor bandi]i - escroci de ast@zi

LUMEA DE “AZI”, LUMEA DE “M#INE” VINERI 22 MAI 20096

Comer]ul echitabil se dezvolt@, de maibine de treizeci de ani, într-un contextîn care consumatorii, din ce în ce maibine informa]i }i vigilen]i, devin extremde sensibili la efectele dezastruoase alemondializ@rii. Crizele alimentarerepetate (pui infesta]i cu dioxin@, boalavacii nebune etc.) repun în discu]iealegerea unei agriculturi fondate doarpe o maxim@ rentabilizare.Consumatorii doresc o alimenta]ies@n@toas@, ce respect@ natura. Mul]idintre ei, }oca]i de dezechilibrul eco-nomic mondial, supravegheaz@ origineaproduselor care le sunt propuse }icondi]iile de fabricare ale acestora.Comer]ul echitabil le confer@ mijloaceleca prin cump@r@turi responsabile, s@poat@ ac]iona împotriva s@r@ciei }i s@ajute la reglarea comer]ului inter-na]ional. În aceast@ nou@ concep]ie acomer]ului, raporturile de ajutor }i deasisten]@ între Nord }i Sud, suntînlocuite de c@tre rela]ii comerciale„echitabile”, ce ocolesc schimbul eco-nomic inegal între produc@tori }i con-sumatori. În acest context, între-prinderile de comer] trebuie s@ aib@ ofor]@ de propunere care s@ permit@g@sirea alternativei corespunzânda}tept@rilor lor }i favorizând, totodat@,aceast@ dezvoltare durabil@. Lor lerevine s@ amelioreze cu consecven]@calitatea }i dinamica ofertei pentru caea s@ r@spund@, în fiecare zi, pu]in maibine cererii produc@torilor, pe de oparte, }i a consumatorilor, pe de alt@parte, }i ca astfel comer]ul echitabil s@continue s@ fie o reu}it@, atât la nivelcomercial, cât }i în privin]a impactuluis@u asupra dezvolt@rii umane a popu-la]iilor din ]@rile slab dezvoltate.Convingerea c@ dezvoltarea ]@rilor dinSud nu se poate baza doar pe trans-feruri financiare dinspre Nord spreSud, constituie fundamentul comer]uluiechitabil, care încearc@, pur }i simplu,s@ determine respectarea unui dreptfundamental al omului. Declara]ia uni-versal@ a drepturilor omului din 1948o specific@ în mod clar: „Oricinemunce}te are dreptul la o remunera]ieechitabil@ }i satisf@c@toare, care s@-iasigure lui }i familiei sale, o existen]@conform@ cu demnitatea uman@. Maimult decât s@ gestioneze dona]ii,

comer]ul echitabil vizeaz@ s@ permit@fiec@rei persoane s@ tr@iasc@ în demni-tate, nu în baza unei rela]ii de asis-ten]@, ci doar din munca sa, r@spl@tit@de o manier@ corect@. Desigur, acestdemers alternativ cere timp }i peda-gogie, îns@ constituie cheia unei veri-tabile dezvolt@ri, guvernat@ de respect,ale omului }i mediului s@u. Multe produse pe care le consum@mîn mod regulat, fabricate în ]@rile dinSud, ascund o realitate deloc glorioas@.În lumea a treia, sute de milioane demici produc@tori }i de salaria]i,ocazionali sau nu, sunt într-o situa]ieatât de precar@ încât, de multe decenii,existen]a lor nu mai este decât ositua]ie de supravie]uire nedemn@. Înfa]a acestui destin, sunt lovi]i de oneputin]@ total@. Singuri, dependen]i deputerile locale dominante, de pre]urilemateriilor prime, fixate la New Yorksau la Londra, }i de concuren]a mon-dial@ exacerbat@, nu dispun de mijloacecare s@ le permit@ s@ elaboreze strate-gii de dezvoltare pe termen mediu }ilung (diversificare, investi]ie, ameliorarea tehnicilor de produc]ie). Prinurmare, de la an la an, diferen]ele înraport cu ]@rile dezvoltate se adâncesc.Situa]ia nu se poate ameliora decâtdac@, într-un final, este dat@ ocaziamicilor produc@tori de a se asocia nudoar între ei, dar }i cu parteneri occi-dentali, pentru a rupe acest lan] infer-nal.

Nu suntem întotdeauna con}tien]ic@, atunci când cump@r@m produseprovenite din sistemul de produc]ie ali-mentar clasic, suntem în parte respon-sabili de problemele economice,sociale }i de mediu pe care le implic@aceste practici comerciale. Din fericire,posibilit@]ile noastre de alegere în con-sum ne permit ast@zi s@ amelior@mvia]a cotidian@ a ]@ranilor din ]@rile dinSud. A alege produse provenind dincomer]ul echitabil, nu înseamn@ doars@ cumperi în func]ie de pre] sau decaracteristicile proprii produsului, cireprezint@ }i luarea în calcul a criteri-ilor umane }i de mediu. Putem, prinactele noastre cotidiene de cump@rare,s@ ajut@m muncitorii }i micii pro-duc@tori s@ fie mai autonomi }i s@tr@iasc@ în condi]ii mai bune. Exerci]iulputerii noastre de cump@rare devineastfel un „vot” pentru dezvoltarea deschimburi mai solidare, echitabile }iecologice.

Progresul propus de comer]ulechitabil nu se realizeaz@ nici prinac]iuni de caritate }i nici printr-un aju-tor financiar, ci printr-o organizarediferit@ a schimburilor mondiale.Comer]ul echitabil permite muncitorilor}i micilor produc@tori defavoriza]i de a-}i vinde produsul muncii la un pre]decent, care s@ le ofere posibilitatea dea investi }i de a-}i ameliora condi]iilede via]@. Este, a}adar, un instrument

de dezvoltare. Adresându-se prioritarmicilor produc@tori sau muncitorilormarginaliza]i, reducând presiunea inter-mediarilor locali }i deschizându-le unacces direct la pie]ele interna]ionale,comer]ul echitabil vizeaz@ s@ înt@reasc@organizarea lor, factor esen]ial pentruca ei s@-}i asume apoi propria dez-voltare. Aceasta vizeaz@ ameliorareacondi]iilor de via]@ ale micilor pro-duc@tori }i muncitori, ce trebuie s@ fiecu to]ii elibera]i de practici ce se maiaseam@n@ înc@, prea adesea, cu servil-ismul contemporan. Comer]ul echitabileste }i un instrument de reglare acomer]ului interna]ional în m@sura încare are drept obiectiv s@ contribuie lamodificarea metodelor comer]uluimondial, prin presiunea cererii con-sumatorilor. Astfel, ast@zi, în fa]a suc-cesului comer]ului echitabil în anumite]@ri, în care cota de pia]@ a produselorpurtând aceast@ sigl@ poate atinge20&, orice firm@ important@ trebuies@-}i pun@ întreb@ri cu privire lamodalit@]ile de aprovizionare }i etica sacomercial@.

Comer]ul echitabil nu este unconcept nou. Exist@ de vreo treizeci deani. Denumit la început „comer] alter-nativ”, a fost implementat prin organi-za]ii neguvernamentale, în anii 60, înMarea Britanie }i Olanda, sub form@ debuticuri specializate care sunt deseorinumite „magazine ale lumii” }i consti-tuie o „alternativ@” la comer]ultradi]ional. Ele propun produse ali-mentare }i artizanale provenind din]@rile din Sud. Chiar dac@ conceptul s-a extins rapid în SUA }i în restulEuropei, aceste buticuri au r@mas para-lele sistemului clasic }i nu s-au preadezvoltat. Iat@ câteva repere evolutive:1957 – în sudul Olandei, tineri catoli-ci creeaz@ o asocia]ie în vedereaimport@rii produselor lumii a treia;1964 – la Geneva, în timpul unei reu -niuni a CNUCED (Conferin]a Na]iunilorUnite pentru comer] }i dezvoltare) iana}tere sloganul Trade, not aid;1974 – Uniunea comitetelor de înfr@ -]ire-cooperare, a c@lug@rului Pierre,des chide buticul Artisans du monde,primul magazin din Fran]a comercia -lizând produse din Sud;1988 – sub numele de Max Havelaar,prima marc@ de comer] echitabil estelansat@ în Olanda; la început se rapor-ta doar la cafea;1992 – na}terea asocia]iei MaxHavelaar France din ini]iativa a treiasocia]ii: Ingineri f@r@ frontiere,Popoare solidare }i Centrul inter-na]ional pentru dezvoltare agricol@;1993 – prima apari]ie de produse submarca Max Havelaar în magazinelebretone;1997 – crearea platformei franceze acomer ]ului echitabil ce reune}te ansam-blul actorilor comer]ului echitabil;1999 – În Fran]a, Camera Deputa]ilor

consum@ cafea echitabil@ purtând mar -ca Max Havelaar. Parlamentul euro-pean, ca }i parlamentele elve]ian, olan-dez, britanic, german }i belgian, recurg,de asemenea, la cafea echitabil@;2000 – marea majoritate a marilorfirme de distribu]ie din Fran]a – ceeace reprezint@ 3500 de puncte de vân-zare – propun cel pu]in o cafea submarca Max Havelaar;2001 – Ceaiul „echitabil” î}i faceapari]ia în Fran]a;2002 – Banana „echitabil@” este vân-dut@ în supermarketurile franceze;2003 - Max Havelaar ob]ine sigla„Campanie de interes general”, decer-nat@ de c@tre primul ministru;

Pe plan european, exist@ înprezent aproximativ 3400 de magazinespecializate }i 55000 de puncte devânzare ce propun produse purtândmarca Max Havelaar. De asemenea, seestimeaz@ c@ mai mult de 800.000 deproduc@tori, adic@, împreun@ cuapropia]ii lor, aproximativ 5 milioanede persoane din Sud, beneficiaz@ decomer]ul echitabil.

FINE, grupare a patru federa]iiinterna]ionale ale comer]ului echitabil -FLO (Fairtrade Labelling OrganisationsInternational), IFAT (InternationalFederation for Alternative Trade),New’S (Network of European WorldShops), EFTA (European Fair TradeAssociation) - d@dea, în 2001,urm@toarea defini]ie: „Comer]ulechitabil este un parteneriat comercialbazat pe dialog, transparen]@ }irespect, ce vizeaz@ mai mult@ echitateîn comer]ul interna]ional. Comer]ulechitabil contribuie la dezvoltarea dura-bil@ propunând condi]ii comerciale maibune produc@torilor marginaliza]i, înspecial din Sud, securizându-le drep-turile. Actorii comer]ului echitabil,sus]inu]i prin numero}i consumatori,se angajeaz@ s@ sprijine activ pro-duc@torii, s@ sensibilizeze publicul }i s@se mobilizeze pentru schimb@ri în re -gulile }i practica comer]ului inter-na]ional conven]ional”. Pentru a ajungela acest obiectiv, trebuie redus, înm@sura posibilit@]ilor, num@rul deintermediari între produc@tori-vânz@tori}i cump@r@tori finali. Trebuie, deasemenea, s@ fie valorizat poten]ialullocal al produc@torilor: ace}tia suntinvita]i s@ utilizeze materia prim@ natu-ral@ disponibil@ sau s@ cultive dup@savoir-faire-ul lor tradi]ional. Trebuie s@tind@ la autonomie. Pentru aceasta,sunt incita]i s@-}i diversifice produc]iile}i debu}eele, în ciuda practiciloractuale care au drept efect modelareaagriculturilor din Sud în func]ie denevoile, reale sau presupuse, ale con-sumatorilor din Nord. Se realizeaz@ unpre] de cump@rare garantat, cel maiadesea superior cursurilor mondiale,recoltele sunt prefinan]ate }i sunt sem-nate contracte de parteneriat durabil,

pe termen mai lung sau mai scurt.F@r@ aceast@ asigurare, nu poate fivorba de nici o schimbare. Produselesunt pl@tite cu un pre] „echitabil”acoperind minim costurile de produc]ie}i permi]ând aplicarea de programecolective cu dimensiune social@ }i eco-nomic@. Se ob]ine cre}tere, în anumitecazuri, un ajutor tehnic pentru a ame-liora calitatea produselor }i estefurnizat@ o formare în gestiune.

În ceea ce-l prive}te pe con-sumatorul care dore}te s@-}i aduc@aportul la edificiul comer]ului echitabil,se contureaz@ mai multe întreb@ri prag-matice: unde }i cum s@ cumperi„echitabil”, la ce pre], ce produse etc.Asigurarea c@ gestul s@u va fi eficaceeste, de asemenea, un aspect esen]ial.Mai multe solu]ii sunt oferite con-sumatorului îngrijorat de a deveni activîn ameliorarea rela]iilor Nord-Sud, cuatât mai mult cu cât exist@ dou@ filierepentru un acela}i demers: cele 3500de puncte de vânzare având în raionprodusele marca Max Havelaar }i buti-curile echitabile (dac@ ne referim lacazul Fran]ei, unde consumatorul esteanimat de sentimentul de responsabi -litate social@). Consumatorul poate maiîntâi s@ repereze produsele purtândmarca Max Havelaar în supermarketulsau hypermarketul în care î}i face înmod obi}nuit cump@r@turile. Aceast@marc@ reprezint@ pentru el garan]ia c@produsul care o poart@ a fost comer-cializat dup@ regulile comer]uluiechitabil. Aproape toate hipermarke-turile propun ast@zi, în Fran]a, cel pu]inun produs provenind din comer]ulechitabil: cafeaua. Anumite lan]uri demagazine sunt mult mai mult angajatecu numeroase produse pe raion. Estecazul magazinelor Leclerc }i Auchancare, în afara cafelei marca proprievând }i alte m@rci de cafea }i ceai (ca}i ciocolat@ }i miere pentru Leclerc),sau Cora care a lansat o gam@ com-plet@ de cafea, suc de fructe, banane,zah@r, miere. În ceea ce prive}tesupermarketurile, peste 50& dintre elepropun produse provenind dincomer]ul echitabil. Monoprix este, dedeparte, cel mai consecvent magazinpopular ce propune produse proveninddin comer]ul echitabil. Mobilizarealan]urilor de magazine }i a directorilorde magazine este lent@. Ea depindeadesea de cerere: consumatorul dis-pune de o putere pe care, în general,nu o b@nuie}te. Cererea repetat@ acâtorva clien]i a permis, în multecazuri, s@ apar@ produse pe raioanepurtând marca comer] echitabil. Înceea ce prive}te magazinele de prox-imitate, este rar@ prezen]a produselorprovenind din comer]ul echitabil, cuexcep]ia magazinelor ce comercial-izeaz@ produse ecologice ce propunadesea 2-3 m@rci apar]inândcomer]ului echitabil. (va urma)

dr. Lucian BELA{CUdr. Oana STANCIU

Spre un altfel de comer] mondial sau o mondializare cu fa]@ uman@: comer]ul echitabil (I)

Rennes - important pol economic, }tiin]ific, universitar, comercial al Fran]ei

%MPRUMUT MONED~VINERI 22 MAI 2009 7

urmare din pag.1Cum nu exist@ nici certitudini c@ leulva reveni la o cota]ie mai bun@ înraport cu euro. Teoria convergen]ei nominale, a trece-rii economiei române}ti pe euro,sus]ine c@ o asemenea conversie arferi economia de pericolele grave alefluctua]iilor valutare. Apoi, argumentulpragmatic al unui proces de conver-gen]@ care s@ nu fie declan}at rapid,]ine de posibilitatea de a avea unraport de schimb leu-euro mai favora-bil monedei na]ionale, decât în pre-zent. Aceast@ posibilitate este bineacoperit@, teoretic, prin abordareaBalassa – Samuelson. Teoria sus]inec@ ]@rile mai pu]in dezvoltate benefi-ciaz@ de o apreciere a monedeina]ionale în raport cu valute de refe-rin]@, pe m@sura procesului decre}tere de productivitate. Odat@ cuprocesul de convergen]@ c@tre nivelulde dezvoltare economic@ a ]@rilor decare se face aceast@ apropiere, apareo apreciere în termeni reali. Teoria s-a aplicat riguros }i leului, în perioadaîn care fluctua]ia controlat@ a repre-zentat politica BNR, deci în ciudavaria]iilor cotidiene }i cu foarte rareleinterven]ii ale BNR leul s-a apreciatsubstan]ial ajungând de la valoareaminim istoric@ de 43.000, (4,3 în leinoi), în …la valoarea maxim istoric@din iunie 2007, de 3,1112 lei – euro.Pân@ aici, o adaptare perfect@ a teo-riei. Pe durate medii sau lungi, leul artrebui s@ creasc@ în raport cu euro, iar

prelungirea procesului de convergen]@nominal@ spre 2012 ar da mai mult@valoare monedei na]ionale. Numai c@argumentele care au sus]inut efectulBalassa-Samuelson par a nu mai fivalabile în România, dup@ 2007. Înce-pând cu 2007, rata productivit@]ii aînceput s@ coboaresub nivelul decre}tere a salariului pe economieceea ce a indus, pe de o parte, pre-siuni infla]ioniste, pe de alt@ parte acontracarat efectul de apreciere real@.Cre}erile de salarii }i distorsiunilepie]ei muncii au dus la anihilarea efec-tului de aprieciere. De altfel începânddin 2007, leul s-a devalorizat sub-stan]ial ajungând la recordul de cota]iede 4,35. O bun@ parte a devaloriz@rii,îns@, poate fi pus@ pe seama turbu-len]elor interna]ionale }i a aversiuniifa]@ de riscul reprezentat de monede-le exotice cum e leul de dup@ falimen-tul Lehman Brother (septembrie2008). Dar, chiar }i pân@ atunci, leulajunsese la o cota]ie net inferioar@maximului atins (3,7 - 3,8). Aceast@devalorizare a venit în urma anihil@riiefectului descris mai sus, restul deva-loriz@rii putând fi pe distorsiunile flu-xurilor de capital de la sfâr}itul lui2008 }i începutul lui 2009. În actualasitua]ie, întrebarea este în ce m@sur@efectele de apreciere se vor reactiva înperioada 2009 – 2014, pentru a spunec@ cel pu]in argumentul pragmatic alconversiei nominale stabilit@ în jurulacelei perioade, s@ mai poat@ fi accep-tat. În condi]iile în care se a}teapt@ ocre}tere a }omajului }i o redimensio-

nare a pie]ei muncii, pornind de lanoua situa]ie, exist@ }anse pentru osc@dere a costurilor cu for]a demunc@ }i implicit o reluare a cre}teriide productivitate. Dac@, la aceasta, seadaug@ }i demersurile de stabilire aunei politici salariale, în sectorul publicpredictibile }i mai pu]in expansioniste,se mai poate g@si înc@ un argument.Depende]a de o politic@ salarial@ echi-librat@ }i o rea}ezare prin }omaj apie]ei muncii poate, a}adar, readuceaprecierea în termeni reali a monedeina]ionale. Valoarea acestei aprecieridepinde }i de reluarea fluxurilor decapital, sau cel pu]in de existen]a unormi}c@ri de capital în valut@ odat@perioada de risc dep@}it@. Pe termenmediu, aceast@ ipotez@ devine posibil@,chiar dac@ anticiparea relu@rii fluxurilorde capital din perioada pre Lehman-Brothers este greu de presupus. Dar,pornind de la elementele probabiledescrise mai sus (rea}ezarea pie]eimuncii, o politic@ salarial@ publictemperat@ }i pre dic tibil@, reluarea într-o anumit@ m@sur@ a fluxurilor de capi-tal, existen]a la BNR a unei sumetampon de protec]ie a cursului), sepot distinge premisele ale unei cre}teriîn termeni reali a monedei na]ionale,pe termen mediu. Ipoteza ar trebui s@presupun@ }i o descre}tere temperat@a dobânzilor bancare. F@r@ a ]ine contde diferen]ialul de dobând@ leu-euro,întregul e}afodaj al cre}terii devineextreme de tulbure. Iar aceast@ che-stiune este una din cele mai riscantepentru întreaga construc]ie teoretic@.

Actualul diferen]ial de 7–8 puncte pro-centuale va trebui mic}orat pentrup@strarea unei eficien]e economice. Oreducere treptat@ are }anse s@ p@strezeatractivitatea pentru leu }i în consecin]@}i o aprieciere nominal@ pe temenmediu dar este clar c@ reducereadobânzilor pentru 2012 – 2014 trebuies@ fie drastic@ (o echivalare cu dobân -

da reper a criteriilor de la Maastrichtacum, ar presupune o reducere de celpu]in 3 puncte procentuale). Va contaatunci mai mult reducerea de dobând@sau productivitatea redobândit@?Aceasta este dilema leului, pentru aniicare vor veni.

Dilema leului pentru 2010Dan SUCIU

continuare din nr. 213

Scurt@ prezentare a rela]iilorRomâniei cu FMI

România a încheiat, pân@ în prezent,cu FMI, 10 acorduri stand-by, dintrecare trei înainte de 1989, iar }aptedupa aceast@ dat@. [ara noastr@ adevenit membru cu drepturi deplineal FMI, la 15 decembrie 1972, fiind,la acel mo ment, cel de-al 125-leastat membru.Primul acord cu Fondul a fost apro-bat în 1975 }i finalizat un an maitârziu, când România a primit 95 demilioane DST, iar cel de-al doilea în1977, atunci când s-au primit 64,1milioane DST. Patru ani mai târziu, în 1981, a fostîncheiat cel de-al treilea acord, rezi -liat la 30 de luni dup@ semnarea lui,dup@ ce România a tras, de la FMI,suma de 817,5 milioane DST.Dupa c@derea comunismului, primularanjament cu Fondul a fost încheiatîn aprilie 1991, pe o durat@ de 12luni, pentru 380,5 milioane DST.

Acesta avea ca scop accelerareareformei economice }i a fost orien-tat în special pe reforma sistemuluifinanciar-bancar, potrivit NewsIn.Memorandum-ul încheiat cu guver-nul român viza o stabilizare gradual@a economiei, prin liberalizarea trep-tat@ a pre]urilor, reducerea infla]iei,deva lorizarea cursului de schimb }iintroducerea unei rate de schimbflotante, eliminarea dobânzilor real-negative, instituirea unor impozite }itaxe corelate cu veniturile încasate,stimularea procesului de economisire}i a investi]iilor.În mai 1992, a fost încheiat un nouacord cu FMI, pe o durat@ de 10luni, pentru o sum@ de 314 milioaneDST. Obiectivele acordului vizaudiminuarea infla]iei, încheiereami}c@rii corective a pre]urilor }i li -beralizarea cursului de schimb alleului, men]inerea deficitului bugetar

la un nivel care s@ poat@ fi finan]atf@r@ consecin]e infla]ioniste,redresarea po zi]iei externe a t@riiprin ameliorarea situa]iei balan]ei depl@]i ex terne }i cre}terea rezervelorvalutare.Al treilea aranjament stand-by cuFMI de dup@ 1989, a fost semnat înmai 1994, pentru 301,5 milioaneDST, care a inclus }i o facilitate detransformare sistematic@, facilitateacordat@ ]@rilor aflate în tranzi]ie }icare se confrunt@ cu dificult@]i înechilibrarea balan]ei de pl@]i.M@surile se refereau, de aceast@dat@, la devalorizarea substan]ial@ acursului valutar oficial, eliminareasubven]iilor acor date de stat, sta-bilirea unei rate a dobânzii real-poz-itive, stabilirea unor obiective derestructurare a sistemului financiar-bancar }i în domeniul privatiz@rii. Un nou acord cu FMI a fost încheiat

în aprilie 1997, pentru 13 luni }i osum@ de 301,5 milioane DST. Printreobiectivele aranjamentului senum@rau men]inerea deficitului buge-tar la un nivel rezonabil, reducerearatei infla]iei, liberalizarea pie]ei va -lutare }i a pre]urilor utilit@]ilor,cre}terea rezervelor BNR sausistarea creditelor discre]ionare.Doi ani mai târziu, în august 1999,a fost aprobat urm@torul acord cuFondul, pentru 400 milioane DST.Erau vizate, atunci, diminuareadeficitului de cont curent, sc@dereainfla]iei, consolidarea fiscal@ }irestric]ionarea cre}terii salariilor,cre}terea rezervelor valutare aleBNR, reducerea pierderilor între-prinderilor publice }i implicarea maiputernic@ a pie]ei de capital în pro-cesul de atragere a capitalurilorstr@ine.În octombrie 2001, a fost încheiat

urm@torul aranjament cu FMI, însum@ de 300 milioane DST.Programul a vizat sus]inerea proce-sului de dezinfla]ie }i men]inereadeficitului de cont curent, concomi-tent cu accelerarea reformelor struc-turale }i înt@rirea perspectivelor decre}tere economic@.Un alt acord a fost încheiat în iulie2004, de 250 milioane DST, acestafiind un acord stand-by de suprave -ghere preventiv@, care a cuprinsangajamentele luate de România înprivin]a politicilor macroeconomicepentru perioada 2004-2006. Acesta aprev@zut accesul la fondurile FMInumai în cazul apari]iei unor crizeeconomice neprev@zute. Acordul afost suspendat în 2005, ca urmare adivergen]elor dintre FMI }i partearomân@ cu privire la evaluarea per-forman]elor }i a c@ilor de ac]iunemacroeconomic@. (va urma)

Opinii cu privire la accesarea împrumutului de 19,8 miliarde EURO de c@tre România (II)

student Nicoleta Sonia H~U{IUFacultatea de {tiin]e Economice a ULBS

Sediul F.M.I.

Sediul B.N.R.

ART~ ECONOMIE VINERI 22 MAI 20098c my b

c my b

c my bc my b

Articolele ap@rute în revist@ exprim@punctele de vedere ale autorilor, carepot fi diferite de cele ale redac]iei.

Colegiul deredac]ieRedactor }ef coordonator:

DAN POPESCUDAN POPESCU

EUGEN IORD~NESCUIORD~NESCUEMIL DAVIDDAVIDILEANA ILIEILIE

editorGRUPUL DE PRES~

CONTINENT

CAMERA DE COMER[,

INDUSTRIE {I AGRICULTUR~

A JUDE[ULUI SIBIUNOBLESSE SRL

ISSN 1841-0707 Tel. 0269/21.81.33, fax. 0269/21.01.02,e-mail rondul@rdslink.ro

Sunt, practic, 511 ani de c$nd florentinii l-auarestat }i executat pe inchizitorul tor]ionarJérôme Savonarola, dup@ ce, ^n prealabil,acesta fusese excomunicat de c@tre Pap@.

%n 21 mai 1927, Charles Lindberg a reu}it traversarea aerian@}i solitar@ a Atlanticului. C$nd s-a urcat la bordul avionuluis@u, a spus celebrele cuvinte: “Condamnatul la moarte v@

spune la revedere”. Dar, i-a reu}it proiectul.

SOLILOCVII DE DUMINIC~

Unul dintre fenomenele socialecele mai r@spândite , cu aria cea maimare de domenii în care se mani-fest@, este kitschul. Termenul dekitsch provine din limba german@,mai precis din Bavaria, unde cuvân-tul kitschen denume}te un lucru f@cutde mântuial@, este sinonim a înlocui,a substitui.

Primul domeniu în care s-amanifestat a fost arta }i mai ales încomer]ul cu produc]iile artistice. Actulde na}tere al kitsch-ului este datat în1860, în pia]a artistic@ mőnchenez@.Pictorii din Mőnchen, din ra]iuni fian-ciare, au realizat pentru sume accesi-bile marelui public, lucr@ri de sc@zutnivel artistic.

Esteticieni de prestigiu cafrancezul Abraham Moles, maghiarulHermann Istvan, la noi Victor Ernest-Ma}ek, sus]in ideea apari]iei ele-mentelor specifice kitsch-ului multmai devreme, mergând pân@ în anti-chitate, bun@oar@ perioada elenistic@din Grecia antic@.

În decursul anilor, filozofi,esteticieni, sociologi psihologi, istori-ci }i critici de art@, colec]ionari, spe-ciali}ti în marketing }i înc@ mul]i al]ii,s-au str@duit s@-i g@seasc@ o defini]ieatotcupinz@toare }i clar@.

Fenomenul este atât de amplu }ide diversificat, încât nu s-a g@sit odefini]ie care s@ satisfac@ toate exi-gen]ele. A intrat în con}tiin]a oame-nilor ca un produs al prostului gust,un surogat, o expresie a inculturii, }i

a medocrit@]ii. Cineva spunea c@ elnu produce genocid, }i c@ nu trebuies@-l consider@m ca un factor pericu-los. A} îndr@zni s@ nu subscriu laaceste idei. Nu am auzit de popula]iiexterminate prin consumul de kitsch,dar istoria consemneaz@ nenum@ratenume de indivizi care au declan}atgenociduri, fiind exponen]i ai incul-turii }i mediocrit@]ii. Se pun o seriede înreb@ri, prin ce se deosebe}tekitsch-ul de produsele autentice }ivaloroase? Cum putem s@-lrecunoa}tem? Poate societatea s@lupte împotriva lui? Care este defini]iakitsch-ului?

Filozofia, estetica, sociologia,istoria }i critica de art@, au ajuns laconcluzia c@, un obiect sau o mani-festare artistic@ s@ devin@ Kitsch tre-buie s@ aib@ trei componente. Prima:

s@ fie executat de un autor lipsit detalent, a doua: s@ fie f@cut în serie,multiplicat, }i ultima: s@ urm@reasc@un scop comercial. Toate aceste treielemente nu pot defini singure, înparte, conceptul de kitsch. Dac@ pro-dusul realizat de individul netalentat,nu este multiplicat }i nu este desti-nat vânz@rii, nu este kitsch, elr@mâne un subprodus.

La prima vedere lucrurile parfoarte simple. Nu avem decât s@urm@rim dac@ cele trei compnentepot fi identificate într-un produs }iatunci vom fi convin}i c@ avem de aface cu un kitsch.

Dar, problema se complic@.Proliferarea kitsch-ului la scar@ pla -netar@, mediatizat@ cu cele mai per-formante mijloace media, la care con-tribuie un comer] specializat, profe-

sionalizat, contribuie la instaurareaunei confuzii greu de evitat.P@trunderea lui în muzic@ ( manelele) dans, literatur@, vestimenta]ie, pu -blicitate, reclam@, arhitectur@, vezicastelul german al lui Ludovic deBavaria, sau cl@direa prim@riei dinBeverly Hills California, dar nu înultimul rând castelele „ regilor” buli-ba}ii ]iganilor, pardon rromilor dinRomânia post decembrist@).

Kitsch-ul se strecoar@ tot maiperfid la nun]ile tinerilor, secuib@re}te mali]ios în locuin]eleîmbog@]i]ilor tembelei perioade detranzi]ie }i nu numai. Pân@ }i înreligie s-a înfiltrat masiv. S-a umplut]ara de biserici cu arhitecturi în sti -luri îndoielnice, masiv dispro-por]ionate, care mai de care mai mari}i mai originale, pline de picturi,

icoane, }i mobilier lipsite de har.Despre p@trunderea kitsch-ului învia]a religioas@ s-ar putea discuta }iscrie foarte mult.

S-a creat, în timp, omul kitsch.Este u}or de reunoscut, limbajul,(împregnat în expresii ca„ tabloudr@gu]” „colorit juc@u}”„am primittabloul –moca-“ „s-a f@cut de cacao”)îmbr@c@mintea (c@ma}a scoas@ dinpantaloni cu vest@ }i cravat@, cerceiîn ureche, nas }i limb@ }i altesemnalmente distinctive ase m@n@ -toare cu ale snobilor.

Lupta împotriva kitsch-ului, cucât este este mai profesionalizat@,paradoxal, el se dezvolt@ mai tare. Nuprin m@suri administrative, coercitivese poate anula, s-au diminua fecteleacestui fenomen social, ci prin con-trapunerea de valori autentice.

Petru-Ovidiu DUMBR~VEANU

Art@ }i economie (IX)

Lucr@ri de Petru-Ovidiu DUMBR~VEANU