©2015byEdituraPOLIROM

Aceastăcarteesteprotejatăprincopyright.Reproducereaintegralăsauparţială,multiplicarea prin oricemijloace şi sub orice formă, cum ar fi xeroxarea,scanarea, transpunerea înformatelectronicsauaudio,punerea ladispoziţiapublică,inclusivprininternetsauprinreţeledecalculatoare,stocareaperma­nentă sau temporară pe dispozitive sau sisteme cu posibilitatea recuperăriiinformaţiilor,cuscopcomercialsaugratuit,precumşialtefaptesimilaresăvâr­şitefărăpermisiuneascrisăadeţinătoruluicopyrightuluireprezintăoîncălcarealegislaţieicuprivirelaprotecţiaproprietăţiiintelectualeşisepedepsescpenalşi/saucivilînconformitateculegileînvigoare.

www.polirom.ro

EdituraPOLIROMIaşi,B­dulCarolInr.4;P.O.BOX266,700506Bucureşti,SplaiulUniriinr.6,bl.B3A,sc.1,et.1,sector4,040031,O.P.53

DescriereaCIPaBiblioteciiNaţionaleaRomâniei:

SĂFTOIU,ADRIANA

Cronică de Cotroceni /AdrianaSăftoiu.–Iaşi:Polirom,2015Index

ISBNprint: 978­973­46­5473­4ISBNePub: 978­973­46­5488­8ISBNPDF: 978­973­46­5489­5

821.135.1­9432.01(498)"21"(0:82­94)

PrintedinROMANIA

POLIROM2015

5

Cuvântînainte

Praguldesus

Deceacum?Decenumairepede,decenumaitârziu?E necesar? Cui ajută? A fost el cel mai rău? E singurulvinovat?

Fiecare întrebare are un răspuns. Fiecare răspuns vastârnionouăîntrebare.Amscriscusentimentulcăistoriaserepetăpentrucănuocunoaştemsauocunoaştemdoarpeceacarenuvizeazătimpurilenoastre.Întâmplăriledesprecareauzimsaucitims­aupetrecutdemult,suntîntr­oaltăeră, din alt timp. Le privim cu o curiozitate prea puţinreflexivă.Uneleelementeseregăsescde­alungulevolu­ţiilorpoliticeşisociale,maialescelenefaste.Persistămînaceleaşigreşeli,caapoisăinvocămdestinulfatalalbieteinoastre ţărişoare. Avem şi o scuză factică la îndemână:pesemnecăsuntemblestemaţi.

Nu împărtăşesc deloc teoria blestemului, argumentulresemnării.Nudeoportunităţiamduslipsă.Nudelipsaoameniloravemaneplânge,cidepuţinătateacaracterelor.Adaugunelementcareeste,înmareparte,apanajulromâ­nului:vigilenţaprecară.Aceastaesteconcluziamea,după18anideprivitîndeaproapeculiselepoliticii.

Neplacesăneîndrăgostimelectoral,ciclic,săneumezimochii de încântare, să ne strigăm iubirea în piaţamare.Apoi,delaunmuntedeiubire,trecemlaoprăpastiede

6

ură.Nedezvrăjimrepedeşiîncepemsănestrigămdezi­luziile. De fapt, facem tot ceea ce trebuie ca oameniipolitici–maialesceicareajungîncelemaiînaltefuncţii–sădevinănişteînchipuiţi.Nudedragosteşiadulaţieduclipsăpoliticieniişiniciangajaţiidininstituţiiledestat,cidevigilenţăcivică,deoadmiraţiebineponderată.Ceialeşişiceinumiţideceialeşiscapărepededeobservaţiaoame­nilorderând.

Politica se desfăşoară sub ochii noştri, în perimetrulnostru.Marcheazăvieţi,destine,traiectoriideţară.Niciunompoliticnuerăudeunulsingur.Şinicinudevinebundeunulsingur.Înjurulluisuntoamenicarealcătuiesctotfeluldeinstituţii:delapartide,lainstituţiiledeforţă.Iaraceştioamenicontribuiedecisiv lamodul încare îşimanifestăputereacelcaredeţinecelemaiimportantefuncţiiînstat.

Nusuntdintreaceiacaresusţincăînpoliticaromâneascăauajunsdoarhoţiişiticăloşii.Înschimb,egreudecombătutrealitateacarearatăcăceicarerezistămaimult,careserotescînfuncţii,suntceicarefacdinrămânereaînpolitică,şimaialeslaputere,indiferentderezultatulactuluilor,unscopînsine.Nelovim,înmareparte,deaceleaşinume,indiferentcâtealegeriautrecutpestenoi,dindecembrie1989.Ederemarcatcucâtăputeresesusţinuniipealţii,indiferentdesiglasubcarecandidează.Eadevăratcăsemai înjură, că se acuză de făcute şi nefăcute, dar totîmpreunăcalculeazăpăstrareaputerii,rămânereaînsistem.

Înaintesăpredaucarteaediturii,înaintesăotermindescris,chiarînaintesăociteascăcineva,amremarcatîngri­jorărileprietenilor.„Numaibineoamânipânămaiîncolo?“Acest„maiîncolo“eradestuldevag,darînţelegeamcă„maiîncolo“vafiatuncicândtoatepersonajeleistorieitrăitevorfioaleşiulcele.Aşaseobişnuieşte.Istoria,maialesceaincomodă,sedezvăluiepost­mortem.

7

Memoriileoamenilorpolitici,alecelorcaresuntcon­temporani cu publicarea lor, evită şocurile emoţionale.Întâmplărilerelatatesuntbineîmpachetate,parfumate,aumereuunaspectceremonios,aispunecătoates­auîntâm­platîntr­oeprubetă,într­unspaţiusublim,undeposibileleconflicte, tensiuni,zguduieliaufostdoarpentruanuseplictisiuniversul,iarsistemulcăruiai­aaparţinutpersonajulprincipalecelmaipuţincangrenatderelepractici.Astfeldememoriimenajeazăsensibilităţilecontemporaneităţiilorşicoafeazăcubucleauriiimagineaautorului.Peste50deani,ocifrăaleasăpoatecunoimă,generaţiileurmătoarevorcitiaddendalaacelememoriicoafateşi,evident,dupăatâtatimp,auriulîşivapierdedinstrălucire,iarbucleledinvolum.Posteritateasevaalegecupioaseaduceri­aminte.Eoreţetăclasicăpecarenuamurmat­oscriindaceastăcarte.

Nu mi­a a fost deloc confortabil să mă confrunt cujurnalul–numitCaietulAlbastru–pecarel­amlăsatînchisaproape şapte ani. Cum nu a fost prea plăcut să îmireamintescîntâmplări.Peunelele­amexclustotal,pealtelele­amreconstituitcâtmaiviu(suntacelepasajemarcatecuitalice),darle­ameliberatdetuşapersonalăajurnalului.

Nuamscrisunletopiseţ.Amlegatevenimenteleîntr­unjocalmemorieiîncareamurmăritodiacroniearelevanţei.

Dinpăcate, cred căomul simtemultmai intens răuldecâtbinele.Probabilaceastaeşiexplicaţiapentrucarefiecareînvaţădoardinproprialuiexperienţă:„Pânănuteloveştidepraguldesus,nuîlvezipeceldejos“.Lanivelulunei ţărieopagubă imensă–de timp,deenergie– săaşteptămcafiecaredintrenoisăseloveascădepraguldesus. La nivel personal, fiecare hotărăşte cât timp are depierdut.Senecaspuneacănutimpulepuţin,cicelpecareîl pierdem emult. Iar, din punct de vedere politic, ampierdutpreamulttimp.

9

S­aîntâmplatlacâtevaziledupăceTraianBăsescuafostdeclarat,în2004,preşedintecâştigător.Eraînluna decembrie, înainte să fie programată şedinţaParlamentuluipentrudepunereajurământului.

Traian Băsescu mă cheamă la Primărie, spre seară. Nu sunt sigură că, în patru ani de când e primar, am intrat de zece ori în acea instituţie. Nu sunt fami­liarizată cu atmosfera de aici şi mă simt destul de stânjenită când ajung la uşa primarului.

LoculmeudemuncăerasediulpartiduluidinAleeaModrogannr. 1, un loc discret şi deloc frecventatprintoamnalui2001.Acolo,atunci,număsimţeamniciodată asaltată de zgomotul mulţimii, de forfotaechipeicarelucra.Înaniiaceiadeopoziţiestingheră,sediulpreluatdinmâinileF.S.N.­uluişipăstratdenoulPartidDemocratavealinişteaunuisanatoriu.Seanimadoaratuncicândveneaşeful,Băsescu.Şiastaabiasprefineleanului2003.Pentrucă,vreotreiani,camnimeninudădeanicioşansăatitudiniilui,dehoinarrăzvrătit,rătăcitparcăpeculoarelepoliticii.DupăceTraianBăsescus­aaşezatpescaunuldelaCotroceni,au apărut mulţi cunoscători care au început să îşiaminteascăcumauştiuteidelabunînceputcăomul

10

poate, căera sortit succesului, căaveao forţă şiocarismăimbatabile.

Primarul Băsescu, noul preşedinte ales, îşi pune ordine în dosarele de pe masă. Îmi spune să­mi trag un scaun lângă birou. „Cu cine facem echipă ?“, mă întreabă. „La Cotroceni ?“, întreb şi eu, ca să trag de timp. „Dar unde vrei ?“ N­aş spune că umorul e punctul lui forte. Îl propun pe Andrei Pleşu. Mă întreabă dacă îl pot suna. Îmi spune : „Nu cred că e bine să îl sun eu şi să mă refuze. Cu genul ăsta de personalităţi te poţi aştepta la orice“. Îi spun că, în egală măsură, ar fi ciudat să îl sun eu cu aşa o propunere. Nu zice nimic.

L­asunatpersonalpeAndreiPleşu,careeraatuncilaViena,şii­aspuscă,încazulunuirefuz,varegretapropunerea.Viitorulconsilierprezidenţialapuscevacondiţii, altfel de bun­simţ. În final, am primit cubucurievesteacăvafiînechipă.

RefuzulerapentruTraianBăsescuunpunctnevral­gic. L­a jucat mereu dibaci, mizând pe invocareafuncţiei. O scenă similară s­a petrecut la formareaprimuluiGuvernTăriceanu.

A doua zi de Crăciun, 2004. Decidenţi ai P.D.­ului vin la Cotroceni. Au două ministere alocate, fără nomi nalizări : Ministerul de Interne şi Ministerul Educaţiei. Emil Boc îi spune Preşedintelui că ştie un domn foarte potrivit pentru acest minister : Mircea Miclea. Îi face o scurtă şi elogioasă prezentare. „Dar nu vrea“, conchide Boc. Băsescu îi cere pe loc să îl sune. Boc formează numă rul de telefon. Băsescu se

11

introduce fără mena jamente. Nu se prezintă ca Pre­şedintele României. „Sunt Traian Băsescu.“ Şi vorbeşte preţ de douăzeci de minute cu necunoscutul de la capătul firului. Îl aud când spune : „Nu cred că îl puteţi refuza pe Preşedintele României“. Înţeleg că Miclea pune condiţii. Ca Educaţia să aibă 6% din P.I.B., altfel va pleca. Băsescu îi dă asigurări că va fi cum vrea el. N­a fost aşa şi Miclea va pleca de la minister după nouă luni de mandat.

M­aîntrebatdacăvreausămerglaCotroceni.EramdeputatalespelistelepentruBucureşti.Nuamavutniciocontribuţiespecialălaaceastănominalizare.Amfost inclusă pe liste când eram în vacanţă – primavacanţădupătreiani,învaralui2004,dupăcampaniade laPrimărieşisusţinereaP.D.­ului într­oopoziţiecomplicată.ŞtiucăpropunereavenisedinpartealuiCozminGuşă.M­asurprinscândamaflat,pentrucăniciosecundănum­ainteresatvreofuncţie.Îmiplăceacefăceam,măsimţeamsuficientdemotivatăcasănuîmipesedeparlamentarismsaudevreoaltăfuncţieînStat.Dar,atunci,ammerscuturma.

Răspund „da“. „Atunci, după ce îţi depui jură­mântul, îţi dai demisia. Cine intră în locul tău ?“, mă întreabă. Habar n­am. „Faci şi tu un om fericit.“ „Altcineva“, continuă el. „Să o luăm invers“, spun. Şi începem să facem organigrama funcţiilor. Pentru con­silier pe probleme de securitate naţională îl propune pe Vasile Blaga. Pentru mine, o veste foarte bună. În sfârşit, un om pe care îl cunosc, în necunoscutul care se deschide în faţă. Îl propune pe Claudiu la politică

12

internă. „Claudiu e bun pe analiză, chiar mai bun

decât tine.“ Nu spun nimic. Nu mă simt confortabil cu

ideea că voi lucra cu soţul meu, dar nici nu risc să

deschid subiectul cu noul preşedinte. Îl bănuiesc de

suficient cinism ca să îi spună că eu am avut obiecţii.

Iar obiecţiile nu ţin de profesionalismul lui Claudiu,

ci de relaţia soţ­soţie la acelaşi loc de muncă. Şi, pe

fond, aspectul îl vizează prea puţin pe el.

RenateWebercredcăafostpropunerealuiEmilBoc.S­arputeasămăînşel,darcusiguranţănuînacelbiroui­afostpronunţatnumele.Şicamaicis­aopritlista.Erautotfeluldefuncţii,maipuţinimpor­tantepentrupublic,darimportantepentrumecanis­mulintern.Relaţiipublice,financiar,resurseumane,protocol.Purşisimplu,nugăseamnume.

M­amlămuritîndoarcâtevazilecăaveadreptate.Partidulsefereasăîlurmeze.Ştiampreapuţin,deşilucramdecevaanicuel.Era,probabil,primafugădinfaţaunuifeldeputerepecarenuoînţelegeam.

*

LamulttimpdupăceamplecatdelaCotroceniamaflatcâţiştiaucăBăsescuerauntip„aiurea“.Folosesc„aiurea“ ca un fel de sinteză a ceea ce simţeamascultând.Totulmisepărea„aiurea“.Măconfruntamcupriviriumede,plinede resentimente,cu relatărideocheate, cu întâmplări la care ar fi trebuit să fiumartorăşipecare totuşinumi leaminteam.M­am

13

gânditmulttimpdeceoareeunuamvăzut„monstrul“care seanunţa.Nuammulteexplicaţii. Singuradebun­simţşicarepoatesămotiveze„neştiinţa“meaînalefiriiluiBăsescuechiarrelaţiameacuel.Niciodatănuamtrecutpraguluneirelaţiiprofesionale.Maimult,niciodată nu am fost un potenţial rival al cuiva înpartid.Iarînpartid,rivalînseamnăcândîncepisăaifuncţiisauinfluenţă.Dacăaiexpertiză,competenţă,dar nu îţi doreşti funcţii, nu deranjezi vizibil. Deinfluenţă probabil eram suspectată. Cred însă căinfluenţameaeracumultmaimodestădecâtimagi­naţiamultora.

Nu rivalizam cu nimeni pentru nici o funcţie înpartid(dealtfel,credcăamdevenitompoliticcuacteîn regulă doar cândm­am înscris în P.N.L., în P.D.fiindmaidegrabă„untehnocrat“,incluspelocul18pelisteleAlianţeiDreptateşiAdevăr).Nuamconcuratpentruniciuncontract.Responsabilitateameaeraclardefinită:coordonareaactivităţiiBirouluidePresăalP.D.,ceeacenupresupuneaînscriereaînpartid.

Nu am fost niciodată un membru de partid însensulclasicalcuvântului.Purşisimplu,nuamstofădemilitantdepartid.Nueunreproşlaadresacelorcareauaceastădisponibilitate,cioremarcălaadresamea.

Genul acesta de relaţie cred că i­a oferit şi luiTraianBăsescuunanumitconfort.Eramdoar„omuldelacomunicare“,fărăsăprovocanimozităţiînplus.Aveamunacceslimitatlacoteriilede„partid“saude

14

la„primărie“.Nudiscutamdespreoameni,cidespresituaţiile care se iveau sau pe care le crea.Uneoriintuiamconflictele.Darîncercamsăleaplanez,fărăcaelsăştie,fărăsăştieniciceipecareîi„manipulam“însprebinelelorşicareseîntrebaucerolaveam.Eraunfeldeputerepecarenuoconştientizam.Înţele­geamcăseîntâmplaulucruricareîmidepăşeauniveluldepercepţie.Mi­amdatseamamaitârziucăniciceicucarecolaboramînpartidnuştiauexactcefelderelaţie am cu Băsescu şi în ce direcţie îl puteaminfluenţa.Afostnevoiedeanicapersonajelefoarteapropiatededeciziesăpriceapăcămăinteresamaimultconstrucţiadecâtdistrugereaprinvanităţiexploatatelamaximum.

*

EmilBocafostunuldintreceimaieclatanţiparla­mentariP.D.,incluspelistăîntr­uncontextalambicat.Nuintruîndetalii,darmăvoioprilacolaborareameacu deputatul Boc. În fiecare săptămână, făceam oanalizămedia.Urmăreamnumărulştirilorşicalitatealor.EmilBocşiViorelPană,peatuncisenatorP.D.,deţi­neautrofeul.Emileramereudisponibilsăleexplicejurnaliştilorceseîntâmpla.Deveniseunfeldecon­silierjuridicmedia,unpreferatalpresei.ÎncazulluiBoc,Băsescuaveafoarterareintervenţii.Eraozonăpecareostăpâneapuţinînacelmoment:juridicul.

Afostunmomentîncareceidoiauintratîncon­tradicţiededecizie.Celcarepăreaafiperdantulera

15

EmilBoc.Amintervenit,încercândsăevitunconflictfals. Să îl elimini pe cel mai bun parlamentar dinmotivedevanitatepoliticămisepăreaotrufiepros­tească.DarniciEmilnuerasuficientdeabilsăînţe­leagăpeceorgoliucalcă.Serepeta,într­untonsimilar,scena cu Liviu Negoiţă care, după un vot contraropinieiluiTraianBăsescu,înBiroulPoliticNaţional,şi­a dat demisia. Băsescu propunea excluderea luiViorelPană.LiviuaapreciatcăecammultşinuasusţintpropunereapreşedinteluiP.D.Replicaacestuiadin urmă a venit în acea şedinţă: „Dacă tot stai îndreaptamea,voteazăcumtrebuie“.LiviuarenunţatlademisiedupăvreotreizileîncareVideanuşiBlaga,mandataţideBăsescu,l­aucurtatpânăl­auconvins.

*

Într­olungăşedinţăaBirouluiPoliticalP.D.,urmasăsedecidăcomponenţaconduceriiAlianţeiD.A.

Emil Boc e propus de Cezar Preda să facă parte din acest for. Emil acceptă. Băsescu se înfurie şi suspendă şedinţa. Vorbesc după şedinţă cu el şi îmi spune că „piticul“ e lacom, nu­i ajunge că e lider de grup, că e şef la Cluj, acum vrea şi la naţional. Mă întâlnesc cu Emil seara, la Pizza Hut, la Universitate. Eu provoc întâlnirea. Era vizibil surprins de reacţia şefului de partid. Îi sugerez ca, în şedinţa de a doua zi, să refuze propunerea, având ca argument multele sale respon­sabilităţi. Nu îi spun nimic concret despre furia lui Traian Băsescu. A doua zi, Emil refuză noua funcţie

16

care i se oferea. Băsescu e încântat de decizie şi îi apreciază modestia. Îmi spune ulterior că i­a plăcut Boc, care a înţeles că totul are o limită, când vine vorba de a aduna funcţii.

DesprecumaajunsTraianBăsescu laputere înP.D. am auzit diverse variante. Sigur, coroborareamărturiilor e complicată. Ceimaimulţi susţin că aajuns prin „trădarea“ lui Petre Roman de către ceiapropiaţi.Adevărulecăîntotdeauna,înpolitică,ascen­siuneaarelabazămăcarotrădare.Darceeaceis­aimputat luiTraianBăsescunu a fost eliminarea luiPetreRoman.AşacumarătascorulluiPetreRoman(2,99%) după alegerile prezidenţiale din noiembrie2000, se impunea o schimbare radicală. Ceea ce aşocat, provocând prima rupere serioasă după des­prindereadeF.S.N.,afostcinismulluiTraianBăsescudeaselepădachiardeceicarel­aususţinutpentruşefia partidului, cum ar fi naşul său de cununie,BogdanNiculescuDuvăz.Participanţiilaacelmomentpovestesccă,dupăceadecisîmpreunăcunaşulcaacestasăfievicepreşedintealDepartamentuluiPoli­tic(ceeaceechivalacufuncţiadeprim­vicepreşedinte),TraianBăsescui­acerutluiLiviuNegoiţăsăfiecon­tracandidatul luiDuvăz.Aşacănaşuldecununieapierdutînfaţamaitânăruluicoleg,carel­asurprinsînziuaalegerilorprindepunereacandidaturiipentruceamai importantă funcţie în partid, după cea depreşedinte.OaltăvictimăsurprinzătoareafostElenaDumitru,autoareaprincipalăamoţiunii„destânga“,cumeraprezentatălaaceadată,„Româniaputernică,

17

Româniasocial­democrată“,devenităprogramulpoli­ticalP.D. laConvenţiaNaţionalăExtraordinarădinmai2001şicucareBăsescucâştigapartidul.DoamnaDumitruşi­adoritsăcoordonezeDepartamentulEco­nomicdin funcţiadevicepreşedinte. Într­unpartid,aceste funcţii sediscută lamasaverde.Băsescu i­afolositmoţiunea,fărăsăopromovezeînconducere.Lamasa verde se negociase un alt nume, care nuscriseseniciomoţiunecâştigătoare.

Parcursulsăupoliticaratăfoartemultcinism,uncalcul rece înatingereaobiectivului. Iarcei faţădecare aveadatorii trebuiau îndepărtaţi. Să fie asta ocondiţiesine qua nonaputerii?

Înacelmoment,decembrie2004,eradestuldegreusăînţelegcumdetoţinerefuzau.„Toţi“,adicăapro­piaţiicampaniilor.Băsescuaveadreptate.Darşieufusesem„menajată“depoveştiledinpartid,astfelîncâtsănupricepdeceBăsescuaveadreptate.Atuncieramdoardeparteaaceeacevedeam,cuinformaţiilepecareleaveam.ŞivedeamcăBăsescuaveadreptate.NiciunulnuadoritsăsealătureechipeidelaCotroceni.CelmailimpedeîndecizieafostunuldintremembriiP.D.,peatuncideputat:„NimeninuvreasăfielamânaluiBăsescu.Tuaio altă relaţie, îţipermiţi.Dar cuTraiannueştisigurnicipesecundaurmătoare,dară­mitepeziuademâine.Unmandatdeparlamentaresigur,unjobcuTraianeunriscmajor.Îşifoloseşteputereafărămenajamente“.

Pescenapoliticăs­aimpusmaialesprinfeluldea vorbi. Până la interviul din Evenimentul Zilei,

18

TraianBăsescunueranicipedeparteunompoliticprizat.Nicidepresăşiseparecănicidecolegiiluidepartid. Făcusenişte valurimediatice când şi­adatdemisiadinParlament,în9aprilie1996,pentrua fi cercetat înDosarul Flota.Gestul lui adevenitmult mai exploatat în contextul candidaturii ulte­rioare.PersonajulpoliticTraianBăsescuaînceputsăcontezedoardupăacelinterviupublicatîn27decem­brie1997.

Eunmomentbunsăevocacelepisod,însperanţacămairisipescdinlegende.Întimp,amtrecutprindiverse stadii ale iritării, ascultând versiuni publicedesprecumafostticluitacelinterviu,indiferentdeceamdeclarateusauClaudiuSăftoiu,autorulinter­viului. Apoi, am învăţat sămă detaşez de bâzâitulbârfelor,depasionaţiipatologici înademascadoarconspiraţii,comploturişiamtransformatacelepisodîntr­unreperpentrumomentelecândpicamşieuînpatima teoriei conspiraţiilor. În politică, scenariilesuntcelemailaîndemânăjucăriipentruinşicareîşipierdîntimporiceîndeletnicireserioasă,astadacăauavutvreunapânălaetapadincurriculumvitaenumită„politician“.Oreînşir,eipotconstruiversiunipecâteoîntâmplarecareedoarîntâmplare.

Decembrie 1997. Hotărâm să plecăm de sărbători acasă la părinţii mei, în Timişoara. Claudiu îmi spune că trebuie să predea măcar un interviu la redacţie, pentru perioada de vacanţă, când ziarul continuă să apară. Reuşeşte să antameze un interviu cu ministrul Transporturilor, Traian Băsescu, care se bucură de

19

faptul că i se pun şi întrebări politice. „Ăştia mă întreabă doar de tramvaie“, îmi povesteşte Claudiu discuţia cu el. Eu, ca reporter la Mediafax, acreditat la Guvern, tot despre tramvaie l­aş fi întrebat. Se face interviul. Îl predă la redacţie şi plecăm la Timişoara. Textul nu pare deloc inflamant. Nu­l percep aşa nici Claudiu, nici şeful lui direct. Drept urmare, e pus la păstrare vreo zece zile, pentru finalul anului, când sunt ştiri doar despre indigestia la români de după mesele copioase de sărbători.

MinistrulBăsescunuacerutacelinterviu.Claudiunupunealacale,împreunăcuel,orăsturnareaGuver­nuluiCiorbea.CeeacemerităţinutminteemetodaluiTraianBăsescudeafolosioportunităţilecareiseiveau.CertecăBăsescuaveaoatitudineneprietenoasăcândveneavorbadestilulpremieruluiCiorbea,untipdeaversiunefaţădeminiştriiP.N.Ţ.C.D.şi,pealocuri,aiP.N.L.Arfihazardatsăspuncăaveauncomplexdesuperioritatefaţădeurmaşiipartideloristorice,pecareîivedeamaidegrabămoştenitoricabotini,„decrepiţi“,aicelorcarereprezentaudisidenţafaţădecomunism.Darnuîipriveanicicuadmiraţie,nicicurespect.Riscsăafirmcăîlputeaincomodafaptulcăaceştiurmaşiaipartideloristoriceeraupriviţicuoanumităîngăduinţă,doarpentrucădescindeaupeliniedepartiddinistoriaopozanţilorPartiduluiComunist.CredcăniciodatănuajudecatîntermeniradicaliistoriaP.C.R.Pefond,elesteunomcarenuasimţitprigoanapartiduluicomu­nist,celmultinconvenientedeordindomestic–lipsuricasnice–pecarelerezolva,aşacumamărturisit­o,

20

cublugi,ţigărişialte„monededeschimb“.DiscursulministruluiBăsescudesprerolulP.C.R.îmiaminteadenostalgiciiceauşişti:P.C.R.alăsatşisemnebuneînsocietate – blocuri, metroul, ridicarea satului etc.Nuanţeleîninterpretareafaptelordepânăîn1989auapărutmaidegrabăodatăcufuncţiadepreşedintedeţară. Dar erau doar nuanţe şimai puţinmodificărisubstanţialede interpretare şi reevaluareaproprieisale viziuni.Reacţia faţădemonarhie şi rolul ei înevoluţia ţării, primele discuţii despre condamnareacomunismuluiaratăpăstrareaconvingerilorsaledesprecineşicumamarcatistoriaRomâniei.

Măîndoiesccăcineva,laapariţiainterviului,intuiadejacapacitatealuiTraianBăsescudeafolosisituaţiiledecrizăînfavoarealui.Pânăînacelmoment,nusefăcuseremarcatînspaţiulpublicprinvreocapacitateizbitoaredeaschimbacursulevenimentelor.Afostprimaintrareînscenă.SăneamintimcăimediatdupăaceaşedinţădeGuvern–încarepremierulCiorbeai­acerutsăretractezecelespuseîninterviusausăîşideademisia–,Băsescuaalessădemisioneze,fărăcapartidulsăîşideagirulpentrudecizialui.AutrecutvreodouăsăptămânipânăcândP.D.,cuPetreRomanlacârmă,aacceptatsă­lsusţinăpeministrulBăsescu.Afostşiprimabătăliecâştigatăîninteriorulpropriuluipartid.

VictorCiorbeaîşivadepunemandatullaaproapetrei luni după criza provocată şi susţinută de P.D.,ulterioradăugându­seşiP.N.L.TraianBăsescuşiP.D.rămânînurmătorulGuvern,cuunascendentputernic

21

înrelaţiacuRaduVasile,următorulprim­ministrualaceluiaşipartidpecareTraianBăsescuîlironiza.RaduVasile, catalogat cuuşurinţădecomentatorii vremiidreptunpişicher,reuşeştesăîlanturezepeministrulBăsescu,dându­iunlocfruntaşînechipacelormaiperformanţiminiştri.DinpăcatepentruRaduVasile,ladebarcarea–deopotrivăilegalăşiimorală–lacareafostsupusdeechipaluiEmilConstantinescuvafipărăsit,inclusivdecelpecaremulţil­auconsideratfavorizatdepremierulţărănist.

ErampurtătoruldecuvântalluiRaduVasilecândauavutlocaceleevenimente.

Îl sun pe Traian Băsescu şi îl întreb care e poziţia P.D.­ului în acea lovitură de palat. Îmi spune, cu o voce resemnată, că Radu Vasile nu mai are nici o şansă, că totul a fost tranşat. Îmi mai spune că deciziile au fost luate de Constantinescu, Roman şi Valeriu Stoica. Ei, ca soldaţi disciplinaţi ai partidului, doar se supun. Îi comunic asta lui Radu Vasile. Zâmbeşte şi mă întreabă : „Tu chiar credeai că Traian Băsescu mă va sprijini ?“.

PuterealuiTraianBăsescudeasehrănidinconflictafostcelmaiuzitatinstrumentcucareşi­adominatşiadversarii,şiprieteniiaparenţi.Îşipoatelesnenumărasusţinătorii,darnuprietenii.Dealtfel,nucredcăafolositvreodată,cuatâtmaimultcâtafostPreşedinte,cuvântul„prieten“.AmcăutatînînsemnărilemeledinCaietulAlbastru,apoiînconsemnărilepubliceoper­soană pe care să o fi numit prieten. Undeva, dinstrăfunduri,credcăcelsupranumit„Shogunul“,Călin

22

Marinescu1penumelelui,celcareaispăşitopedeapsăcuînchisoareaînDosarulFlota,afostpomenitdreptprieten.Nuîmiamintesccontextul,dar–fărăsăîlficunoscutvreodatăpersonalpeacestdomn–amrămascuaceastăimpresie.

Observaţiademaisusdeschideuncapitolcontro­versat.Arevoieşipoateunlidersăaibăprieteni?Ceestedefaptunprieten?Ainevoiedeel,deei?Pluralulmăpuneşipeminepegânduri.Aşacumaratăviaţa,maialescândteapropiidenumăratcelebuneşicelerele,prieteniacredcăsereducelaolistăfoartestrictă.Lista e făcută mai degrabă de experienţe comunedecâtdeoselecţieraţional­riguroasă,detrăiriîmpreună,decomplicităţisentimentale,devanităţideclarate,demărturisiricaretearatăaşacumeşti,fărăsăregreţicăte­aimărturisit.

MăîndoiesccăTraianBăsescuşi­apermissentimen­talisme,vanităţimărturisite,momentecândarenunţatlamascalui.Edinnouderemarcatabilitateacucarejucarolulomuluicaregreşeşte,carejigneşte,careîşicere scuze, care râde zgomotos, care, pe alocuri,mimează regretul. Cântărea cu răbdare capacitateaceluilaltdeasuportaumilinţa.Ceimaimulţiîiacceptauatitudineaşigăseaumotivaţiipentrua­iscuzafuriile.Pentruelînsă,toţiceicaresuportauumilinţepubliceintrauîncategorialacheilor.Iaraceastăcategorieeracumultsubclasamentulcucaremăînăcriseînaniide

1. CălinDragomirMarinescuafostsecretardestatlaMinisterulTransporturilorînperioadacândTraianBăsescueraministru.

23

colaborare:„lichele“,„jigodii“,„javre“.Nuaveaniciunrespectpentru„lachei“,pentruceicarenuîşiapăraudemnitatea.Îitreceapelistapersoanelorpecareleputea folosi nestingherit, în împrejurări şi vremuripropice.Amvăzutmulţicareaupracticatprostituţiamoralăpentruunpost,ofuncţie,ocasădeprotocol,unbeneficiupersonal,pentruoinvitaţielamasalui.

*

Puterea are diversemăşti. Unele sunt agreabile,alteleacceptabile,chiarînaspectelemaipuţinpioase.Altele sunt de dispreţuit. Am întâlnit de­a lungultimpuluifiguricaremi­auimpusrespectprinputereaechilibrului.Nuinvocauniciodatăfuncţiapecareodeţineau,nicititlurileacademice.Amîntâlnitoameniacărorputereveneadinfelulcuviinciosîncareştiausăprimeascăşiaplauze,şicontestări.Iaraiciamînminteuncaracter:AndreiPleşu.Nueunsfânt,nuenicioimagineintangibilă,eunpersonajputernicpecare l­am simţit uman – cu slăbiciuni, revolte, cucapacitateadea înţelegeşiaacceptacontrariulcâttimpnueramanifestatnesăbuit.

AmfostcolegideCotrocenidoarcâtevaluni.DupăîncheiereacolaborăriicuTraianBăsescu,multoreve­nimente petrecute atunci le­am tot dat interpretărifelurite.Iaracesteinterpretăriaudevenitreinterpretări,pânăs­auaşezatpeunfundamentargumentativ­raţionalşimaipuţinemoţional.PrezenţaluiAndreiPleşuînechipăafuncţionatcaunturnesol:scotealasuprafaţă

24

naturaacidă,vulcanică,agresivăaluiTraianBăsescu.Câts­aaflatînopoziţie,aceastănaturăl­aajutatfoartemult.CaPreşedinte,calităţiledinopoziţie începeausădevinădefecte.IarmieîmicreauundisconfortînînţelegereanouluiPreşedinte.

Înmodclar,eramdeparteaPreşedintelui,încercândsăîigăsescargumentepentruatitudinilenepoliticoase.Darimpoliteţealuierasemnificativă,încomparaţiecunoteledisonantecaredeveneauvizibileînraporturiledintrePreşedinteşiconsilieri.

TraianBăsescuaînceputmandatulcelpuţincuunhandicap.Nuîlconsiderammajor,ciunulcarenece­sitacorectări.CondiţiaeracanoulPreşedintesăacceptecăaredeînvăţat.Experienţaluiînpoliticaexternăeralimitată.Contactele avute caprimar sauministru alTransporturilor erau modeste, în comparaţie cu cesolicitafuncţiadepreşedintedeţară.Apoi, laniveldeprotocol,funcţiadepreşedinteimpuneaalterigori.Le descopeream, odată cu el, întreaga echipă. Noipăreamînsăcevamaiconştienţidelipsadeexperienţă.Celmaiinstruitdintrenoi,careproiectaprimeleîntâl­niriexterne,eraAndreiPleşu.Darprimaîntâlnirepecarearfitrebuitsăojalonezel­aluatprinsurprindere.

20 ianuarie 2005. La ora 20.00 sunt acasă. Devreme, faţă de alte zile. Mă sună şeful protocolului, Mitică Honciu, rămas în funcţie încă din echipa lui Iliescu, să îmi reamintească la ce oră trebuie să fiu la aeroport.

PăstrareaunoroamenidinechipaluiIliescune­amiratpemulţi.Eadevăratcănugăseamdoritori,darniciTraianBăsescunupăreapresatdefaptulcălucra

25

cufoartemulţioamenidinechipaadversarului.DelaProtocol,Financiar,Resurseumane,S.P.P.,Servicii.Îiplăceasăsimtăcăoameniidepinddeel,căfuncţialorelacheremullui–oaltălaturăpecareamdescoperit­oîntimp,careîihrăneaperfectnevoiadea­şiconfirmaputerea.Voluptateade a fimărinimos exact cu ceicarenuseaşteptaueraocapcanăseducătoare.Aveaaceastăcapacitatedesimulareabunăvoinţei,premisăpentru a domina. Ştiu foartemulte nume care l­auanturatşidesprecarevorbeaînintimitatecudescon­siderare,păstratăpânălacapăt,darlamasaundeseserveauchifteluţeleclasicedeCotrocenireuşeasăfieunamfitrioncuceritor.Şinuvorbeadesprepoliticăîntermenipersonali, cumizăpersonală,nu îşibârfeaadversarii. Generalităţi, bine asezonate cu poveştimarinăreşti.Peceimaimulţiîiaduceapeterenulluişiîşiconfirmacăesuficientsăaiblazonulfuncţiei,ceamaiînaltăfuncţieînstat,casăaipartedeadmi­ratoriemoţionaţi.Sededaînsălapoveştipericuloaseînfaţapresei,unterenmultmaipuţinsigurşimaipuţincontrolabil,creândnenumăratefocaredeincendiiîndiscuţiileinformalecujurnaliştii.

*

TraianBăsescuîmispusesecucâtevazileînaintecăvreasăînceapămandatulcuovizităînRepublicaMoldova.

„Şi când ştim ?“, întreb. „Ar fi bine să luăm presă.“ „Vedem.“ Insist şi cădem de acord să fac o listă scurtă,

26

în aşteptare. Într­adevăr, vizita e anunţată de pe o zi pe alta. Totul pare foarte în grabă, uşor misterios. Nu îmi explică raţiunea acestei vizite, dar nici nu cred că trebuie să le ştiu pe toate.

ÎnsănuacestaafostmomentulcândamintuitcareeravisulpreşedinteluiBăsescu.

Sună telefonul. „Bună seară, Adriana ! Deranjez ? Poţi vorbi ?“ Colegul meu, Andrei Pleşu. „Sigur că da.“ „Ştii ceva despre vizita de mâine la Chişinău ?“ Şoc. Sunt absolut luată prin surprindere. „Dumneavoastră nu ştiaţi ?“ (Foarte greu am renunţat la „dumnea­voastră“ pentru „tu“, şi asta la insistenţele lui Andrei.) „Nu. M­a sunat acum Honciu şi mi­a transmis din partea Preşedintelui să fiu mâine la aeroport, pentru vizita la Chişinău. Ştii ceva mai mult ?“ Nu am nici eu prea multe informaţii. Situaţia e de­a dreptul grotescă şi nu înţeleg deloc cum de consilierul pe politică externă habar nu are de această vizită. Încheiem convorbirea cu tăceri şi pauze stânjenitoare din partea mea, repro batoare – şi pe bună dreptate – din partea lui Andrei Pleşu.

Dimineaţa, la aeroport, Traian Băsescu apare vesel. „Ce faceţi ? Cu ce vă ocupaţi ?“ Îl întreb discret despre faptul că Andrei Pleşu nu ştie nimic de vizită. Se uită în jur. Îl vede pe Andrei. „Uite că ştie. E aici.“ Renunţ pe moment, dar reiau întrebarea pe pistă, în drum spre aeronavă, încercând să evit vreo discuţie contondentă de faţă cu toată lumea. Îmi răspunde laconic : „Dacă îi spuneam lui Andrei, mă lua cu diplomaţia, cu birocraţia lor, făceam vizita asta peste câteva luni. Ştiu eu ce fac“.

27

NuştiudacăAndreiPleşuaavutodiscuţielămuri­toarecuTraianBăsescu.Îmiamintescdoarcăaconti­nuatsăaplicegenulacestadetratament.Înaintedeaceastăvizităsaupuţindupă,aavutlocoaltăîntâm­plaresimilară.Preşedintelel­aprimitpeambasadorulS.U.A. Andrei Pleşu a fost introdus de protocol încabinet.TraianBăsescu i­a spuscănuenevoie săparticipe.Înmodnormal,astfeldeprimirinuartrebuisăseîntâmplefărăprezenţaconsilieruluidedepar­tament.Nueraniciprotocolar,şinicimăcarobişnuit.Înmodfiresc,consilierii–înoriceadministraţiecarefuncţioneazădupăcutume,careausensullor–suntunfiltruîntreinstituţiişipreşedinte.Acestmodindi­vidualistdealucravacăpătaaccentetotmaiapăsatepeparcursultimpului.Pentruminenueraonoutate.Pentruel,echipaeramaidegrabăotrupădeslujbaşicareaveaudeexecutatordine.

*

Aşminţi,arfioobrăzniciesăspuncăerampregătiţipentruceeaceimplicafuncţiadepreşedinte.TraianBăsescuerapregătitsăseialatrântăcupoliticieniidelaBucureşti,darnueradecissăaccepteşirigorilefuncţiei.Nueun reproş.Tind să credcădoar IonIliescuveneadintr­unsistemcareîiuşuraseîncepu­turile în exercitarea funcţiei. Nu există o academiepentrumeseriadepreşedinte.Şinicipentrumeseriadeconsilierprezidenţial.Darnicinuînseamnăcăeimposibil sădeprinzi canoanele impuse,oanumită

28

stilisticăafuncţiei,uncodalcomportamentuluişialatitudinii. Condiţia e însă să accepţi că a câştigaalegerile prezidenţiale nu înseamnă şi a cunoaştetoaterigorilepecareleimpunefuncţia.Fermitatea,directeţea,voinţadeaschimbaunaspectlemnosaldiscursuluişialatitudinii,notelepersonale,carefăceauodiferenţălăudabilă,erauatributedeîncurajat.Darpăstrareaunuimodpopularşipopulist,primitivuneori,deasatisfacemulţimeasaupropriulego,odatăinstalatPreşedinte,deveneaopiedicăînmodificareaaceeaceîlţineaîngalerianeadaptaţilorlafuncţie.

Imaginile cu Traian Băsescu de la începutul şifinalulmandatuluiaratăunomfoartecapricios.Suntinstantaneecareîlsurprindacordatculoculşicon­textul. Darmai numeroase suntmomentele care îlprezintăîntr­odisonanţătotalăcuevenimentele.Foto­grafiilecareîlaratăînseptembrie2014,lasummitulN.A.T.O.dinNewport, înŢaraGalilor,făcândechili­bristicăpeborduri(întimpceceilalţişefidestatmergalături,petraseulmarcat),relaxatpânălasfidare,cumâinileadâncînfipteînbuzunar,cusacouldescheiat,într­o lâncezeală de după­amiază liberă, reprezintămărturiigreudecombătut.

Nusuntsurprinsă.Propoziţiacucareînfruntaobser­vaţiileera„Număbăgaţipemineînborcan“.

Înceizeceanidemandat,discursulşitacticilesaledecomunicareausuportatcelemaipuţinemodificări.Aexploatatlamaximumceeacel­aimpusînconfruntă­rilecuadversarii.Stilulabrupt,cunoteagresive,alune­cândcubunăştiinţăîngrobianism,l­aşlefuitpânăl­a

29

făcutvulnerabil.Nusehrăneasingurcuîncurajări.Eraajutatdeceidinjur,careexultaulaformulărilesaleplastice:„Cebinele­ospune!“.Repetauastaexaspe­rant. Iar cei din jur erau mai puţin consilierii, câtadulatoriineangajaţipolitic,darfoarteangajaţiîna­iface plăcere preşedintelui, prin manifestarea uneiadmiraţiidebordante.

Descopereamfoarterepedecăloculacelaimpuneunnouabecedar,căcelespuseşifăcutenureverberaudoarpentruoştire.LumeasedeschideadincolodesediuldinModroganşilumeaastaeradinceîncemaimareşimaiatentălafiecarecuvânt,lafiecaregest.

*

Eramobosită,darmaialesvlăguitădetensiuneaîncaretrăiamdupăceajunsesemlaCotroceni.Aşfivrutsăpierdtelefonul,sănuambanisăîmicumpăraltul,sănudeanimenideminemăcarozi.Privindînurmă,potsăspuncăuitamdemine.Eramdoar„corectă“,înmodestameaînfăţişare.Aplicamrarcâteunfonddeten.Părul,celmaides,eraprinslaspate,fărăniciourmădecochetărie.Nicinumăgândeamdacădaubine la imagine. Enervată de kilogramele cu carerămăsesemdupănaştere,gândullaodietă,laosalăerapentrualtefeteşifemei.Măredusesemlafuncţie,lajob.Aveamînminte,secundădesecundă,agende,programe, comunicate,discuţii, întâlniri, nervozităţidepreşedinte,gafepersonale,ziariştiinsistenţi,uneoride­adreptulenervanţi.EmilHurezeanumi­apovestit

30

ulteriorproprialuiimpresiedesprecumfuncţionamînrelaţiacuTraianBăsescu.Mi­asemnalatcă,înacelecâteva vizite în care ne­a însoţit, între pauzele deagendă,peholurideinstituţii,seauzeadoarvoceaPreşedintelui,carestriga:„Adriana!“.Uneorinuaveanimicspecialsăîmispună.Trebuiasăfiuacolo.

*

Câteva zile de uşor respiro. Campania s­a terminat, câştigătorul e declarat, urmează depunerea jurămân­tului în Parlament. De două zile reuşesc să ajung mai repede acasă. Chiar am timp să fac o tocăniţă de pui cu smântână. Filip a intrat în perioada atât de dragă mie : se joacă singur 15 minute, fără să mă strige. Un progres similar cu primul pas pe Lună. Tocăniţa merge foarte bine cu mămăligă. Iar când vine vorba de mămăligă, răbdarea mea e infinită ca să o fac la foc mic, învârtită meticulos, fără nici un cocoloş. Sună telefonul. Răspund fără elan. Număr necunoscut, cu prefix internaţional. În engleză, o voce bărbătească se prezintă drept consilierul Preşedintelui S.U.A. „AreyouMrsSaftoiu?“ Mămăliga o ia razna. O glumă ? E prea mult pentru mine. Îmi spune că doreşte să stabilească pentru a doua zi o oră convenabilă noului Preşedinte, pentru o convorbire telefonică cu George W. Bush. Simt că nu mai ştiu nici măcar limba română. Seara târziu, încerc să înţeleg unde voi lucra. Brusc, mă simt neputincioasă şi incapabilă de aşa responsabilităţi. Adorm, consolându­mă că nu voi fi singura cu trac.

31

*

VasileBlagaasuportatcelmaidesnemulţumirileşiacceseledefuriealeluiBăsescu.Eraomulcareorgani­zaseactivitateapartiduluiînperioadadeopoziţie.Cuorezistenţăremarcabilă,venealalucruînModroganzidezi.Şieraaproapesingurul.Câtdesprecampanie–din anul 2000 tot făcea campanie pentru partid şiTraianBăsescu,amestecândziuacunoaptea.

Începuturilecolaborăriimelecuelnuaufostpreasimpatice.EramdoardecâtevalunidirectordeCabinetlaMinisterulTransporturilorcândamintratîncampaniapentruPrimăriaCapitalei.Atuncii­amcunoscutperso­nalpeBlaga,VideanuşiNegoiţă,principaliicolabora­tori în toate campaniile care au urmat. Nu ştiamabsolutnimicdespreistorialorcomună.Nicicaziaristnumăintersectasemvreodatăcuei.DaredreptcănicinuaveamprintrepreocupărilemeleprofesionaleactivitateaP.D.­ului.

PeBlagal­amsimţitcelmaireticent.NiciBăsescunumăîndemnasesăfiufoartedeschisă.Bamăaver­tizasecămăvorbănuiun„turnător“.Nueranefiresc.Nuştiaumare lucrudespremine,aşacăputeamfiprivităcuuşurinţăcaomulcarevaturnalaşef.Doarcăpentrumineechipaeramaiimportantădecâtfide­lităţilebazatepeturnătorii.

DupăodisputăverbalădezagreabilăcuVasileBlaga,într­ozitensionată,lademarareacampaniei(edrept,eramînsărcinatăînlunaadoua,greţurilematinalenumă făceaucomodănicipentruceidin familie),am

32

căzutlapace,cuunkilogramderoşiipecaremil­aadusînlocdescuze.Sespuseseră,şide­oparte,şidealta,cuvintefoartenelalocullor,darafostprimaşiultimaoară–pânăînmomentulîncarescriuacesterândurişisiguraşavarămâne–cândne­amconfruntatastfel.Roşiileerauprintrepuţinelealimentecareîmiprovocau o greaţă confortabilă. Aşa că roşiile aucontribuitdecisivlaconsolidareauneirelaţiicareşi­adoveditseriozitateade­alungulanilor.

CredşiacumcăforţareaplecăriiluiVasileBlagadinechipadelaCotroceniafostprimulsemnaluneiindependenţe pe care şi­o dorea Preşedintele. Departid,darmaialesdeoameniicareîlajutaserăşicareputeauaveaunascendentasuprasa.Amînţelesastamultmaitârziu.Putereaveneaşidinmodulîncareştiasăîiîndepărtezepeceifaţădecareaveamăcaro datoriemorală, oameni care îşi aminteau faptelesale.Ulterior,adeclaratritoscănudatoreazănimănuinimicpentruvictoriilerepurtate.Esteunadintreipocri­ziileluiTraianBăsescu.Darnuceamaimare.

Golden Blitz. Restaurantul preferat al Preşedintelui. Mâncarea nu e rea, dar e atât de clasică, încât suport mesele cu un aer de penitenţă. Totul e gustos şi infinit caloric. Printre îmbucături, se comentează declaraţiile publice ale celor care plecaseră din P.D., foşti tovarăşi ai lui Băsescu – Duvăz, Sassu1 şi alţii. La un moment

1. AlexandruSassu,deputatP.D.În2003aaderatlaP.S.D.,iarîn2007afostvalidatcapreşedinteinterimaralT.V.R.,fiinddemistreianimaitârziudeParlament.

33

dat, Traian Băsescu spune : „Nici unul dintre cei care mi­au spus«Traiane » nu va rămâne alături de mine“. Fraza trece pe lângă mine, fără prea multe înţe lesuri. Adică prietenii – cine altcineva să îi spună „Traiane“ ? Oameni răi, cred eu.

Mă adresez doar cu „Domnule Preşedinte“. Vasile Blaga alternează cu „Şefu’“, dar niciodată nu i s­a adresat cu numele mic. La Cotroceni, Traian Băsescu îmi spune că ar fi cazul, măcar în discuţiile private, fără martori, să îi spun „Traian“. Nici vorbă ! Din 1997, mă adresez doar cu pronumele de politeţe. După opt ani, ar fi un efort de rebranduire care nu mă capti­vează. Pe moment, m­a măgulit îndemnul. Vorbesc cu Blaga despre programul de a doua zi. Îi spun despre discuţie. Vasile Blaga mă priveşte îngăduitor şi îmi reaminteşte discuţia de la Golden Blitz. Tac şi sunt decisă să nu renunţ pentru nimic în lume la „Domnule Preşedinte“.

VasileBlagaputeasăîlînfrunte.Eu,multmailimitatcândveneavorbadestrategiidepartid.Efecteles­auvăzutlacâtevaluni.DarcredcăşiVasileBlagaajudecategoistatuncicândadecissăpărăseascăechipadelaCotroceni.Totul,înurmaunuiincidentpenibil,nicimăcaramuzant.DacăVasileBlaganuarfirenunţat,sunt absolut sigură că cel puţin primul mandat şisoartaAlianţeiD.A.arfiarătatdiferitdeceeaces­avăditulterior.

26 decembrie 2004. A doua zi de Crăciun. Trebuie anunţată componenţa Guvernului. Ajung la Cotro­ceni de dimineaţă, împreună cu Blaga. Îmbrăcaţi

34

corespunzător, ca de birou. Preşedintele nu se arată. Stăm câteva ore şi plecăm. Domnul Blaga (aşa cum îi spun şi în ziua de astăzi) îmi propune să îi iau pe Claudiu şi Filip şi să mergem la el la masă. E doar cu fiica lui, soţia, Violeta, fiind plecată la părinţi. E, totuşi, Crăciunul. Ne despărţim cât să ne revedem la câteva ore, aşa cum ne­am propus. Ne revedem, dar tot la Cotroceni. De­abia ajung acasă şi sună secretara, Elena, o fată extrem de civilizată şi de bun­simţ : „Domnul Preşedinte vă cheamă la ora 12 la Palat“. Mă sună Blaga şi mă întreabă cum ne îmbrăcăm. Cădem de acord că mai casual, dar nu chiar în pijama. Râdem. La Cotroceni, aflăm că sunt convocaţi câţiva lideri P.D. Preşedintele ne invită pe toţi în biroul lui. Mi se pare că devine brusc foarte nervos. Îl văzusem doar cu câteva minute înainte şi nu părea deloc iritat.

„Măi, Vasile, dacă nu mă respecţi pe mine, măcar respectă funcţia Preşedintelui. Să vii în blugi e o nesim­ţire !“ Sunt uimită. Preşedintele e în blugi. Stau la capătul mesei, în colţul opus cu Preşedintele. „Măi, Adriana, poate iei şi tu o poziţie cuvenită funcţiei, dacă pe mine nu mă respecţi.“ Stăteam sprijinită cu obrazul în palmă. Sunt de­a dreptul buimăcită. Începe discuţia despre cele două portofolii P.D., fără nomi­nalizări. La Educaţie rămâne Miclea. La Interne, nici un nume. Din ce în ce mai furios, ne invită să părăsim toţi biroul. Rămân în continuare mirată de reacţia lui. Îl văzuse pe Blaga înainte de întâlnirea cu P.D.­ul. Era tot în blugi. A fost afabil, fără nici o remarcă estetică. Îmi spun furioasă : e ţicnit !

35

Asistenţa P.D. se retrage în biroul lui Blaga. Acolo, începe o discuţie înfocată între Emil Boc şi Cozmin Guşă. Tonul lui Boc nu e al lui şi pare ameninţător la adresa lui Guşă. Evident, totul începe să mi se pară alarmant. Blaga anunţă că renunţă la funcţia de consilier şi preia portofoliul de la Interne. Eu mă uit de la nivelul podelei spre ei. Singură, la Cotroceni, cu Băsescu ? Mă trezesc spunând : „Atunci, renunţ şi eu“. Blaga mă priveşte cazon şi îmi taie elanul : „Tu rămâi aici !“. Revenim în biroul lui Băsescu. Blaga îi comu­nică decizia şi Băsescu o consideră cea mai potrivită. Le cere celor de la P.D. să se retragă şi ne reţine pe mine şi pe Blaga. „Hai, mă, sper că nu v­aţi supărat. M­au enervat nesimţiţii ăştia. Le­am transmis prin secretară să nu vină nici unul fără cravată. Au venit, totuşi, la Preşedinte ! Şi Guşă, care îşi tot permite să mă ia cu «Traiane » !“. Uimitor ! Îi trec repede în revistă în gând. Trei nu aveau cravată. Unul era Guşă, care îi şi spunea „Traiane !“. Băsescu e vesel şi mă întreabă ce am gătit de Crăciun. Eu văd doar friptură arsă în faţa ochilor.

Lafinele lui ianuarie2005,Guşăafostschimbatdin lider de grup al deputaţilor P.D., după care ademisionatdinpartid.Estetica impusăde funcţieşimodul de adresare deveneaupicătura care umpleapaharul,înacceptareaunorasaurespingereaaltora.

La doar trei săptămâni, apare pe agendă numirea unui nou şef al Institutului Cultural Român. Dom­nul Pleşu ne face o sugestie în şedinţa consilierilor : Horia­Roman Patapievici. Total de acord. Este informat

36

şi Preşedintele. „E băiatul acela, cu păr lung, de la Iaşi ?“ La cine se gândea Preşedintele ? La nimeni, deduc ulterior. Pentru Traian Băsescu, artiştii aveau părul lung şi erau de la Iaşi. După primirea domnului Patapievici, care venise fără cravată, îi spune lui Pleşu : „Andrei, data viitoare să îi spui domnului Patapievici să­şi pună o cravată când vine la Preşedinte“.

„Traiane“ face o altă victimă. Suntem invitaţi lapremiileClubuluiRomândePresă,laînceputulanului2005.Cândintrăm,neîntâlnimcuBogdanBaltazar.Aveauistoriicareinterferau,BaltzarfiindmembrualGuvernuluiRomânieicândTraianBăsescueradoarunmodestmembrualP.D.Îiîntindemâna:„Felicitări,Traiane!“. Îmi sună prost şi mie, în acea asistenţă,familiaritatearespectivă.LuiBaltazarsigurisepăreafirească.Dupăcevaluni,aparetemanumiriiunornoiambasadori.Printrepropuneri, şiBaltazar (dacănumăînşel,chiarpentruS.U.A.).Băsescuîlrefuzăscurt.„Ăstanuarerespect!“„Traiane“sedovedeşteîncăodatăunapelativfatal.

*

PalatulCotrocenimăintimida.Celpuţinînprimelezile,nureuşeamsăîmigăsesclocul.Repartiţiabirourilornueraîncădecisă.AmpreluatiniţialbiroulundeseaflaseCorinaCreţu,purtătoareadecuvântaluiIonIliescu, aflat peste drum de biroul consilierului peproblemedesecuritatenaţională.Cambaroc,dupăgustulmeu.Îmidădeamseamacăputereaedatăşi

37

de spaţiul în care stai. Pentru unii chiar contează.Distanţadelauşălabiroudevinereper.Doarcăeunumăgândeamlaputere,cilaceeaceştiamcănuştiuîncă:ceînseamnăsăfiiconsilierprezidenţial.Şinuoricare,ciomulcareeperceputcafiindcelmaiapropiatcolaboratoralPreşedintelui.

Blagatocmaipleca.Erameu,AndreiPleşu,RenateWeber,TheodorStolojanşiClaudiuSăftoiu.Înafarădemineşi,cunuanţe,Stolojan,niciunuldintreeinumaicolaborasecuTraianBăsescu.Claudiuîlcunoşteadincolaborăriledecampanie,darnumaimult.

Înjurnaluldeatunci–da,existăunCaietAlbastrucu notiţe din acele vremuri, caremă ajutămult larecompunerea acestor însemnări – notam, la doarcinciziledupăinstalarealaCotroceni:

26 decembrie 2004. Pleşu şi Weber îl asimileazădestuldegreu.T.B.adevenitcevamairigidşiceeace ştiam eu, că nu ştie să folosească echipa, sepercepe deja. (…) Mă întreb cât timp va dura săremarce căeun individualist,mai ales cănu suntoameniînregimentaţipoliticşinureacţioneazăpozi­tivlaoatitudineviscerală,aşacumceidelaP.D.auacceptat­o.Cinem­arcrede,oare,cănoiîncampanieabiadădeamdeel?Ofuncţiepublicădeacestnivelteobligăsă­ţicon­trolezi aproape în fiecare zi sistemul de evaluare.Oamenii (pe unii nici măcar nu îi cunosc decâtconjunctural)măsună,măinvitălamasăşiaumereudepusopilăsauseautopropun,seautorecomandă

38

pentrufuncţii,posturiaproapedeputere.C.V.­uripee­mail,princorespondenţă–unasaltdesolicitări.Măuit,lasfârşitulzilei,pelistadeapelurişimăîngrozesc.Unelenumeîmisunttotalnecunoscute,altelecunos­cute.Fiecarearecevaimportantsăîmispună.Încercsă­mipăstrezcalmul,săpreiauapelurileşisăfacoselecţie.Doarcănumaiamîncredereîncriteriilemele.Încercsălasinstinctuldeautoprotecţiesămăajute.Pentrumajoritatea foştilor colegi care îmi cer să îi

sprijin, descopăr – culmea! – că n­aş risca să măadresezluiT.B.Misesolicităsăîisusţinpeunii,pealţii, doar fiindcă există prin preajmă, fiindcă sunt„băieţibuni“. Înspateleacestorrecomandărinuseaflădeobiceidecâtinteresedegaşcă,nimicmaimult.Riscul pe caremi­l asum e să fiu catalogată dreptarogantăşi,desigur,bine­cunoscutul„s­aajuns“.Pre­şedintele,cutoatesubiectivităţilelui,etotuşiunomcarenumaidinspiritdegaşcănuacceptăliste.Sigur,într­unfel,totunsoidespiritde„gaşcă“l­afăcutsăplusezepreamultcuunelenumirilaministere,caremultprearepedeaueşuat.Măcararecapacitateadea reveni asupra greşelii, cum fost cazul CristineiPârvulescu1,nominalizatăpentrufuncţiadeministrualIntegrării.SărbătorileaufostunprilejdearedescoperifoşticolegiaiguvernăriiVasile,caretimpdecincianinuaudatniciunsemn,măcardePaşte,dacănuşideCrăciun.Acum îmi trimit colete cu cafea şi vin! De peste

1. Lamomentulnominalizării,CristinaPârvulescueraDirectorExecutivlaDirecţiaManagementulCreditelorExternedincadrulPrimărieiMunicipiuluiBucureşti.

39

hotare,deacolo,dinpostullordeambasador!Cenufaceomulpentruarămâne„unumilservitoralnaţiei“!T.B.îmispuneceeaceîmispuneaşiîncampanie:„Nuvreausămăschimb!“.Acelaşiavertisment,rostitcuonuanţăinterogativăatunci.Acum,capreşedinte,atrecutlaimperativ.Spuseseîncampaniecăvafiunaltfeldepreşedinte,altfeldecâtIliescuşiConstantinescu.

*

Birouldezvăluiemultedesprepersonalitateaceluicare îl ocupă, dar într­o instituţie e chiarmaimultdecât atât. Mărimea biroului, amplasarea, dotarea,mobilierulstabilescierarhii.IarBăsescuîşiconstruiafoarteactivhabitatulprofesional,înciudafaptuluicănulăsaimpresiacăarfiopersoanăsensibilălacon­fortulambiental.InterveniseşilaMinisterulTranspor­turilor,undedecorasecompletdiferitspaţiuliniţial.

Primamişcare,adouazidupăocupareaoficialăaCotrocenilor,afostrepartiţiabirourilor.TraianBăsescus­a implicat cu vrednicie. A făcut turul Palatului, avizitatbirourileconsilierilorşiapropusmodificări.

EuşiBlagapreluaserămconştiinciosbirourileprede­cesorilor.NuştiamcumarătacameraundeseaşezasenoulPreşedinte.ÎncăperealuiBlagaeraimpunătoarecaspaţiu.Era intimidant traseulpecare îlaveaidestrăbătut de la uşă la birou. Ceamaimare parte acamerei era ocupată de o masă lungă, destinatăşedinţelor pe care se presupunea că le prezida aldoileaomînierarhiaorganigrameiprezidenţiale,cel

40

carearfitrebuitsăfiltrezetoateinformaţiile,pentrua­iduceşefuluidestatdoaresenţa.Modulîncaresevaraportalaacestconsilier–şinuevorbadeBlaga,cideatribuţiilepecareleaveaconsilierulpeproblemede securitate naţională, asimilat la acel început demandat şi cu funcţia de şef alAdministraţiei Prezi­denţiale, cu totul altceva decât ceea ce va fi şefulCancelariei Prezidenţiale, cu rang de consilier destat–vaarătaunpreşedintehotărâtsăîşisubordo­nezedirectserviciilesecrete,instituţiiledeforţă.

Şi­aschimbatbiroul.Acoborâtunetaj,deundestăteaIliescu,înbiroulgânditpentruCeauşescu,celîncareseaflaBlaga.BiroulundesestabiliseIliescu,multmaimiccadimensiuni,darcuaspectplăcut,afostproiectatiniţialdeCeauşescucadormitor.Recu­nosccăaceacamerăaveaoatmosferăprietenoasă,multmaiaproapededimensiunileBirouluiOval,încareaveamsăajungdupăcâtevaluni.Ulterior,cameraa fost transformată într­un felde salon,unde luammasa cu invitaţi „speciali“. Aici au avut loc câtevaîntâlniri intelectuale ce m­au făcut să reconsidersfatulprofesoruluimeuNicolaeManolescu,careîmisugerase,înanulaltreileadefacultate,într­odiscuţieinformalădelamentorlastudent,săevitsăcunoscpersonalscriitoriipecareîiadmir.„Viaţascriitorilornuetotunacutalentul.Şieisuntoameni,cupofteşilăcomii.“Atunciamfostrevoltată.Acum,labătrâneţe,îidaudreptate.

I­amspuscăacelbirouîlgândiseCeauşescupentruelînsuşi.„Nuamacestcomplex“,ne­aavertizatPreşe­dintele.CaietulAlbastru:

41

8ianuarie2005.InteriorulCotroceniloraratăasediudegospodăriecomunală.Personalul,îngeneral,lucreazăînbirouricupereţipătaţi,scrijeliţipânălaglet,cumobiliermetalic.Laferestre–draperiiprăfuite,dinmaterialeopace,careîmiamintescderomaneletristeruseşti.Tapiţeriaeuzată,decolorată,cuunfirauriu,smulssauruptpealocuri.Însaladepresăsuntpatrucalculatoare,fărăconexiunelainternet.ZiariştiiîmireclamăcănicimăcarWindows2000nueinstalat.Monitoarelesuntaşezatepeniştemeseuzate,carepardedinaintedeRevoluţie.

Încâtevaluniamreuşitsăschimbaspectulaceluispaţiualocatpresei,inclusivsaladeconferinţedepresă,destinatăpurtătoruluidecuvântsaualtordemnitariaiinstituţiei,maipuţinPreşedintelui,careaveacu totulaltcadrupentrudeclaraţiidepresă.

*

Traian Băsescumi­a făcut un reproş, înainte deplecareamea de la Cotroceni: că num­am raportatniciodatălaelcalaunpreşedinte.S­arputeasăfiavutdreptate. Nu l­am privit niciodată în aceşti termeni:preşedintesauprimarsauministru.L­amvăzutcaom,cubuneşirele,cuceamaiînaltăfuncţieînStat,celmaionorabilrangpolitic.

Ceeacenucredcăamreuşitsăîispun„omuluiBăsescu“devenitpreşedinteafostfaptulcăeuchiarcredeam–apoi,cutrecerealunilorlaPalatulCotroceni,

42

aveam nevoie să cred – că e capabil să se ridicedeasuprameschinăriilorpoliticeşimaialessărespingătentaţiile,careîncepeausăseconturezeîngrupuricuinterese foarte bine delimitate de interesul public,naţional,celpecarel­amdeclaratîncontrapartidăcuceeaceoferiseAdrianNăstaseînpatruanideguver­nare.Chiardacăpareinfantil,caietelemeledeînsem­năriaveauacelaşimottoalesînfacultate,cândl­amcititpeKant, Tratatul de pedagogie1,înpreocupareameadeaaveauncaracterbun: „Anugreşicontraadevăruluicunepăsare,afi,prinurmare,măsuratînvorbă;anufiprefăcut;anucălcafăgăduielile,anulegaintimitatecunişteoamenicarecugetărău“.

CaietulAlbastruîmiaminteştecenotampe8ianua­rie2005(dupăapariţiainterviuluifurtunosdinAdevărul)şiedovadamoduluiîncareîlpercepeam,cutoatăbuna­credinţă,înacelmoment:

AcestaeTraianBăsescu!Simteşiacţioneazăprovo­cândfurtuni!Şivijeliaîşiarerostulei.Iarînpoliticăvictimelesuntregretate,daracceptate,dacăefectulserveştecauzei.Parecăarexistaosingurăcauză,dacămăîncredînceeaceaspuspânăacum:Guvernultrebuie să aplice ceea ce a propus şi a promis încampanie. Ştiu sigur căomulacesta îşidoreşteunsingurlucru:sămarchezeevoluţiaRomâniei.Poatecrede chiar într­un rolmesianic.Dacăvinedintr­o

1. Immanuel Kant, Tratat de pedagogie. Religia în limitele raţiunii,EdituraAgora,1992,traduceredeC.V.ButureanuşiC.Rădulescu­Motru.

43

convingerepozitivă–şisperasta–,îivoiscuzatoategreşeliletaxateafilalimitaconstituţionalităţii.Preferopresă cârcotaşăunuipreşedinte­paşă,adulmecândprimăvaradingrădinileCotrocenilor.Dacălafinalulcelorcincianidemandatvarecuperamăcarjumătatedinceizeceanipierduţi,dacăRomâniasevaputearecunoaşteînprincipiiledemocraţiei,voispunecăamservit unui preşedinte care cu adevărat a începutprocesuldetransformareaţării.Şisuntabsolutcon­vinsăcă,dacăelnusevaţinedeprogramulpecarel­aformulatîncampanie,foartepuţiniîlvorrespecta,înafaracelorobligaţişimonitorizaţidePreşedinte.

*

Iunie 2004. Stă la biroul lui din Modorgan nr. 22. Îi cere secretarei să­i facă legătura cu Vadim Tudor. A câştigat din nou Primăria Capitalei, deşi primii patru ani nu au fost lipsiţi de incidente şi contestări ale talentului său administrativ.

„Adriana, ce fac ăştia aici ? Cine i­a chemat ?“ Terasa sediului se umple cu liberali care vin să îl felicite. Îi cunosc pe foarte puţini. Mai precis, în afară de Ludovic Orban şi Tăriceanu, celelalte figuri îmi sunt aproape necunoscute. Vasile Blaga serveşte şam­panie. Liberalii sunt voioşi şi revin din când în când în biroul primarului reales, să îl aplaude. Ca să ajungi pe terasă, altfel un spaţiu prietenos amenajat, care te îmbie la lungi şuete, treci obligatoriu prin biroul cu pricina. Din păcate ! Băsescu aproape că îi numără, cu o iritare crescândă în privire. Greu să pricep cum

44

de e atât de indispus în seara în care e acoperit de victorie. Blaga e deja sătul de atâtea mofturi şi încearcă să evadeze printre pedişti şi liberali. Apare Mona Muscă, radioasă, plină de energie. „Traiane, felicitări, dă­mi voie să te îmbrăţişez !“ Eu, la un colţ de masă, privesc cu speranţa că zâmbetul radios al Monei s­ar putea să îi schimbe starea de spirit. Nici vorbă. „Nu am timp de felicitări. Eu stau la Primărie pe o majoritate şubredă, am nevoie de P.R.M., să nego­ciez…“ Şi strigă : „L­aţi găsit pe Vadim ?“. Mona are o părere : „Traiane, cu oricine, dar nu cu Vadim…“. Erupe : „Au ajuns femeile să­mi spună ce să fac în politică ? !…“. Schiţează un gest de lehamite cu mâna, în timp ce ridică receptorul. „Bună seara, Maestre“, îl salută pe Vadim la telefon, acoperind­o pe Mona Muscă : „Traiane, nu îţi permit să­mi vorbeşti aşa !“. Apoi se întoarce şi părăseşte biroul.

Băsescu aşază receptorul în furcă. „Vasile, Adriana, eu am treabă, goliţi biroul !“ Atmosfera e atât de jenantă, încât e inutil să încerci să escamotezi situaţia. Împreună cu Blaga, îi invităm pe liberali alături, adunând tăcuţi, fără nici un cuvânt, paharele pe care le­au abandonat pe unde au apucat. Părăsesc sediul instantaneu. Pediştii se retrag şi ei. Doar în curte continuă ovaţiile admiratorilor, feriţi de scena din biroul primarului proaspăt reales.

TraianBăsescuaavutcelpuţindouăconstante:otenacitate remarcabilă înatingereaobiectivelor şionaturădemoftangiuînrelaţiilesocialeşipolitice.Nuematurşinicicurajossălescuzioameniloratitudinile

45

necuvenite, invocând cauze exterioare: atmosfera,contextul,ceidinjur.DarîncazulluiTraianBăsescu,persoanăneaşteptatdeinfluenţabilă,personajelecareformaucurteacontribuiaulaaccentuareatuşelordeprofil.

A avea putere impresionează inclusiv persoanacare începe s­o deţină. Reacţia la deţinerea puteriifluctueazăînfuncţiedeeducaţie,decapacitateadeintrospecţie,deautocontrol,deunanturajechilibratemoţional.Invocareaanturajuluipoateficonsideratănonargument,dar,maimultdecâts­arcrede,„puterea“camanifestareesteîntr­unraportdirectşiviguroscuceicareoînconjoară.IarTraianBăsescuaavutadula­torifoarteconştiincioşi.

Rockulesinonimcucavalerismul,îmiexplicaunpasionatalacestuistildemuzică.Dacăacceptdefi­niţia, l­aş aşeza pe Traian Băsescu în zona disco,atuncicândvinevorbasăcreezesausăîntreţinăunclimatdebunăconduităşipoliteţe.Poateficuceritor.Areritm,darconfundăuşorzbenguialacudansul.

„Ce v­a venit ?“ „Nişte nesimţiţi. Nu i­am văzut în campanie şi acum repede la felicitări.“ Are şi nu are dreptate, unii într­adevăr au fost invizibili în cam­panie, dar erau şi liberali care se achitaseră respon­sabil de atribuţii. „Au plecat ?“ „Normal. Ce ar fi putut să facă ?“ „Auzi, decât să fac eu icter, mai bine să facă ei.“

DupăzeceanidecolaborarecuTraianBăsescu,aşspunecăipohondrialuisepoatetraduceînteamadeanufaceicter.Toatemojiciile,recunoscutechiarşi

46

deel,aufostpusepeseamaacestuipericolpermanent:„Sănufacicter.Maibinesăfacăceilalţi!“.

„Blaga mai e ?“ „Nu, au plecat la Select. Vreţi să mergem ?“ „Nu, eu mă duc acasă.“ Ieşim din sediul de partid. Mă îndrept spre Select. O parte din echipa de campanie e acolo şi, măcar din solidaritate, trec să îi salut. Mă sună Băsescu şi mă întreabă ce fac. „Aşteaptă­mă, că vin şi eu.“ Ciudat om ! S­a răzgândit în câteva minute. Pentru cei care nu cunosc topografia locului, distanţa pe jos între sediul P.D. şi restaurantul Select e de maximum cinci minute. Intrăm împreună în salon. La masă– Blaga, Negoiţă, Alin Albu1, Romeo Raicu2, Ştefan Pirpiliu3 şi alţii. Băsescu se opreşte în mijlocul sălii şi răbufneşte : „Vasile, ţie nu ţi­e ruşine să mă chemi aici, unde e şi Pirpiliu ?“. Nu l­a chemat în mod expres nimeni. Eu îi spusesem că sunt acolo şi că nu e interzis să ne alăturăm grupului. Începe un monolog injurios­descriptiv la adresa lui Pirpiliu. Cât e el de bărbat, i se umezesc ochii. Lumea tace împietrită, fiecare cu ce bucată de carne e surprins în gură. Nu înţeleg absolut nimic. Nu ştiu de ce se face vinovat Pirpiliu – lucrează în Primărie şi sunt străină de problemele de acolo –, dar chiar mă depăşeşte starea

1. DeputatP.D.2. DeputatP.D.3. ŞtefanPirpiliu, în2004afostConsiliergeneral încadrul

PrimărieiCapitaleişipreşedinteleOrganizaţieideTineretP.D.,Bucureşti.AajunsulteriordeputatP.D.L.şiademi­sionat din partid în 2012, devenind secretar general înPartidulForţaCivică.

47

de nervi a lui Băsescu în seara succesului. Pleacă singur. Rămân pe loc, mută. Fix zece minute, cât să fiu sigură că nu mă mai intersectez cu el. Sunt mult prea ruşinată de ieşirile lui şi mâhnită de faptul că toţi cred că eu ştiu.

Prima oară când am remarcat această atitudineagresivăînmomentedevictorie,desucces,afostîn2000,totdupăanunţulcâştigăriiPrimăriei.

Îi promitem lui Marius Tucă că, după aflarea rezul­tatelor alegerilor pentru Primărie, participăm la emi­siunea lui. Zis şi făcut. Sunt foarte relaxată în spatele studioului. Îmi pot permite să fiu mai puţin atentă la ce se spune. Pe fond, măcar pentru câteva zile, sunt tolerate şi gafele. Sună telefonul. Adi Videanu, unul dintre cei trei stâlpi ai campaniei (ceilalţi doi, Vasile Blaga şi Liviu Negoiţă) : „Măi, Adi (tot Adi sunt şi eu pentru unii dintre cunoscuţi), de ce a zis asta ?“. „Cine ?“ „Şefu’.“ „Dar ce a zis ?“ „Tu nu eşti cu el ?“ „Ba da !“ Începe un dialog confuz. Înţeleg că Băsescu tocmai spusese că Adriean Videanu e bun cel mult să candi­deze la un concurs de frumuseţe în costume Armani. Răspunsul venea la întrebarea moderatorului dacă Videanu îi va succeda la Transporturi, fiind absolvent al acestei facultăţi. Singura mea problemă este dacă Adi Videanu mă crede că nu am nici o legătură cu răspunsul primarului general.

Pentruceimaimulţi,până lademisiameade laCotroceni,totcespuneaTraianBăsescuera„opera“mea.Impresiaeraforţată,darnulipsitădeunsuportreal.Înmareparte,discursulpublicîldiscutamîmpreună,

48

iarcelmaiimportantrolalmeuerasăreformulezşi,maiales,săintuiesccuceintenţionasăşocheze.Nudeideiducealipsă,cideponderareşideuncontrolalnevoiide„asedamare“.Sunăadolescentin,daraceastăatitudinede „a sedamare“avea labazăonevoiecongenitalădeafirecunoscutca„şef“.Ulterior,„şeful“afostînlocuitcu„eroul“.

Aufostsuficientesituaţiiîncareareuşitsăfentezevigilenţameaîncomunicare,maialesînmoduldeaformula.Deşierampeaceleaşipoziţii,aveampăreridiferite,cândveneavorbadeinstrumentelefolositepentru atingerea obiectivelor. Mai târziu, cu cât „aaveaputere“primeaunconturfoarteexactşipalpabil,cuatâtobiectiveleseerodau,sepierdeauînscopuripersonale,multevindicative.

*

Funcţia inducemodificări de comportament. Nucredcăexistăvreopersoanăajunsăînfuncţii,maialesderangînalt,caresănufiemăgulitădeprotocoluloferit.Celmaipericuloselementeabandonarea înplăcerileaproapepsihedeliceale funcţiei, incapaci­tateadearespingeacestcântecdesirenă,lacareseadaugăşicoruladmiratorilorcerăsarprecumciuper­cileotrăvitoare:rapidşipespaţiilargi.

„Admiratorul“adevenitoprofesieşiesteinclusă,chiar dacă nedeclarat, în nomenclatorul meseriilorbugetare. Precum bufonii de la curtea regelui. Amvăzutinşicareautransformatrealmenteîntr­oprofesie

49

capacitateadea­icântaînstrunăliderului,dea­iîntre­ţinemoralul.

Atunci,înbiroullui, îndecembrie2004,cândsefinalizalistaechipeiP.D.pentruformareaGuvernului,afostprimaoarăcândl­amauzitpenoulPreşedinteinvocând funcţia într­unmod care frustra.Nu suntrespectatlanivelulfuncţiei,spuneauînsubtextcuvin­teleluirăstite.„Dacănumărespectaţipemine,măcarrespectaţifuncţia!“Furialuiesteticăşiapelullarigorivestimentareînraportcurangulle­ampuspeseamafaptului că unele figuri prezente acolo îl enervauaprioricşiseagăţadeocravată,denişteblugicasă­şijustificenervozitatea.Acum,laanibunideatunci,potsăspuncăaceastăinterpretarenuesuficientă.

Cândrecuzitafuncţieieexagerată,pasulpânălauncomportamentridicolemic.Peparcursulcelordoianişitreiluni,amauzit,nudepuţineori,referirealaesteticanepotrivităacelordin jurfaţădeelcaPreşedinte.Aceastănevoiederecunoaştereafuncţieiaînceputsăsemanifesteşilaniveluldiscursului.Înprimeleşaselunidemandat,înmultedintreapariţiilemedia,îşispijineacredibilitateaafirmaţiiloramintindfuncţia:„Eu,încalitatedePreşedinte…“,„Eu,caPre­şedinte…“.Comentamcuelaceastăformulă.„LumeaştiecăsunteţiPreşedinte.Nucredcătrebuiesă totreamintiţi…“Formulăriledeconspirausubconştientul.Îmi zicea că nu îşi dă seama.După un interviu laT.V.R.,adouazidimineaţăi­ampuspebiroutran­scriptulemisiunii.Îisubliniasempropoziţiileîncareaminteaşireaminteafuncţiapecareodeţine.Doar

50

după ce a văzut a început să diminueze aceastăpsihanalizabilăautoreferire.

LucramcuTraianBăsescudin1998.Aveamtermendecomparaţieasupramodului încare îşimanifestanevoiadeautoritate.TraianBăsescudelaCotroceniavea alte pretenţii decât Traian Băsescu de pânăatunci.

Nuamoexplicaţieobiectivăpentrulipsameadeemoţii,deoricefel,înfaţafuncţiilor.Măimpresioneazăpersoanele cultivate, modestia ponderată, umorul,oamenii de spirit, moralitatea în relaţiile sociale şiamicale, un simţ al măsurii în vorbă şi acţiune, ojudecată autocritică. Îmi plac oamenii care vorbescfrumos, iar frumos înseamnă argumentat, oameniicareacceptădialecticaşicarenurespingceeacenuînţeleg.Măferescdeoportunişti,decarieriştiimediocri,deceicareîşiconstruiescviaţasolidardoarcunevoilepersonale.Funcţiileînsinemălasărece.S­arputeacaaceanevoiedeaadmira,deacredeînmodelesăseficonsumatînfacultate.Profesoriimei,carepânălaintrareaînUniversitateexistaserădoarcalectură,subformaunorcărţi,m­auimpresionatşim­auinflu­enţat infinitmaimultdecâtoricepoliticianpecarel­amcunoscutînperioadadedupăabsolvireafacul­tăţii.Maitârziu,angrenareameaînpoliticăadeter­minat, aproape involuntar, revizuirea criteriilor deevaluareapersonalităţilordinlumeaartistică,scriito­ricească. Nu am reevaluat niciodată credinţa meadespreimportanţacărţilorînformareaunuiomşi,pecaledeconsecinţă, aunuipopor.Credcăoamenii

51

sunt, dacă nu mai frumoşi, cel puţin mai câştigaţicitind. Am reevaluat însă raportul dintre operă şiautor,amseparattalentuldecaracter.

*

PânăamajunslaCotroceni,nul­amauzitpeTraianBăsescusăfacărecurslafuncţiepentruaprimires­pectulcareisecuvenea.Autoritateanuşi­omanifestagălăgios,amintindcăepreşedinteP.D.,căeprimarsauministru.InvocareafuncţieiobsesivaapărutodatăcuinstalarealaCotroceni.Îmiamintescodiscuţiecuel,dinperioadaîncareeramdirectordeCabinetalministruluiTransporturilor–anul2000.Era încon­textul unor erori administrative. Ne­a convocat înbiroullui,certându­necalm,deşieragenuldesituaţieîncareseputeafolosiuntonridicatfărăsăparăabuziv.Acerutremediererapidăşiaevacuatsalacuoatitu­dineliniştită.L­amîntrebatatuncicumecuexercitareafuncţiei.Mi­arăspunscăareunavantajfaţădemulţicareajungsăconducă labătrâneţe.Explicaţia luiafostcăşi­aconsumatnevoiadeafacecazdinnimic,deaarătacine­icomandantul,doarajunsesecăpitandefoartetânărpeunadintrecelemaimarinavealeţării.Nuatunciamreţinutnumelenavei,ciulterior,când acea perioadă, pe care o idealiza cu cât seîndepărtadeea,erareconstruitămaialesînşueteledespreprofilulşicaracterullui.Răspunsuldeatuncim­asurprinsplăcut.Tocmaideaceea,schimbareadeatitudinedupăceadevenitPreşedintem­auimit.

52

Relaţiacu funcţiae la feldecomplicatăprecumrelaţia cu o femeie. Cine pe cine domină rămânemereuîndispută.Dintr­ostatisticăproprie,bazatăpeexperienţadin1998pânăîn2014,selectândcazurileîntâlnite,potspunecăprocentulcelmaimarearatăcăfuncţiileajungsădominepersoanele.Eramdeputatcândamauzituncolegcarerăspundealatelefoncuaceastăformulă:„DeputatPopescu“.Numeleluipăreainsignifiantfaţădefuncţiadeţinută.

Funcţia devine dominantă cu cât mai mare esurprindereadeafiacolo,într­oierarhiepoliticăcepăreainabordabilăpentrucelcareseconstatăcocoţatîn ea. Funcţia generează un confort financiar, darexistăo laturăşimaiperversă:unconfortsocial,ohrănire a stimei de sine, o vitaminizare zilnică aegoului. Sistemul te întâmpină: personalul,maşina,oportunităţile de călătorie care nu te costă nimic,tratamentul preferenţial care te înconjoară oriundecirculi,accesullainformaţiicareîţideschidferestreleşiuşilecătresecretelealtora,atitudinearespectuos­servilăacelorcarefactotulcasăîţiiasăîncaleşisăîţi intre în voie. Începutul relaţiei cu acest sistemdispussăsprijinedemnitarulerelativcamuflat.Trebuiesăaiostăpâniredesineşiunechilibrudobânditînprocesuldeformareintelectuală,decicumultînaintedeafiobţinutofuncţie,casăpoţisăspui:„Mulţumesc,potsăîmicurăţsingurscameledepehaină“.Trebuiesătefidefinitsatisfăcătorcapersonalitate,înraportcufamiliata,cumediultău,cusocietatea,astfelîncâtfuncţiasăfiedoarunlocdemuncăşisăpoţirespinge

53

toateavantajele,caresuntdefaptcapcane(eficientealtfel) şi te transformă în slugapropriei funcţii.Nupuţinesuntdepresiileşidepresivii,dupăcesistemulîilasăpemargine.

*

ProbabilcăafostunnorocfaptulcăamînceputmuncaînstructuriledeStatînechipaluiRaduVasile.Poate fi o explicaţie pentru modul în care m­amraportatulteriorlaideeade„funcţie“.Amînceputîncalitatedeconsilierguvernamental,unranginferiorîn organigramaExecutivului. Lucram în subordineadirectăaluiCostinBorc,şefulconsilierilorluiRaduVasile,opersoanăcare,într­oţarăundeperformanţaşipregătireaprofesionalăsuntcriteriideselecţie înpromovareaoamenilorînfuncţiideconducere,arfipututsăfieunexcelentprim­ministru.Aveaoenergiedebordantă,darmaialesunstilextremdedirect,pealocurichiarfrust,ominteiscusităşieraextremdecurajosînabordări.Nimeninuse„domnea“înadresare,vorbeamdelaegallaegalşinimeninuerascutitdeobservaţiisevere.Nusimţeamcăcinevaîmianalizapunctuldevederedelanivelulvreuneifuncţii.Stilul„american“îlimpuseseînechipăCostin.Aveaexpe­rienţaunorstagiiîndelungateînS.U.A.RaduVasile,la rândul lui, abordaunprotocol flexibil. Eradeotimiditatebinecontrolată,curepliciacidelaadresacolaboratorilor.Nuafăcutniciodatăapel larespectpemotivulcăeraprim­ministru.Echipapecareşi­o

54

selectaseera,camediedevârstă, foarte tânără.Netrata uman, iar conflictele le aplana foarte repede.Preferasăneevacuezedinbiroupânăîşigăseatonuladecvat,chiardacăastaînsemnasăneţinăore,uneorizile, în spatele uşilor. După un an şi jumătate demuncăînCabinetulVasile,înţelesesemmaimultedincoteriilepoliticeşiterminamprimaexperienţăinstitu­ţionalăfărăsăfifostpătrunsădeimportanţafuncţiei.

Oameniiseputeauîmpărţiînsimpatici,darinutiliţării,înaroganţi,mediocri,păşindapăsatpecovoareleroşii, căutându­şi reflexia umbrei în marmura dinPalatulVictoria.Erauşifiguriserioase,uşorrigide,darexistasensînceeaceauzeamcăspunînşedinţeledeGuvern.Eu,ofostăziaristă,ajunsămaidegrabădinîntâmplareîntr­oagenţiedepresă–caabsolventădeLitere, într­operioadăcânda intra laFacultateadeFilologieînsemnaunrealsucces,iarlicenţacunota10,subcoordonarealuiNicolaeManolescu,eraunmotivdeafimândrudeşcoalapecareaifăcut­o–,măobiş­nuisemcufigurilepoliticienilor,aşaîncâtfuncţiaînsinenuîmispuneamainimic.Eramarelucrusădesco­periomul.Iarpeuniidintreeii­amdescoperitumani,deşiîipriveamintransigent,dupăexperienţadejurnalistdeteren,careîicunoscusedoarrăspunzând,uneoride­adreptulplictisiţi,laîntrebărileadresate.Adevărulecă,dupăuntimp,mis­aîntâmplatsăîmiamintescdeplictisealaacelorminiştri,ajungândeuînsămiînposturasătotprimescîntrebări.Şiîmifăceabinecăîmiaminteam.Îmicorectammăcarmimica,dacănureuşeamsămăîmpaccugândulcăîntrebărilepresei

55

uneorinuaveauniciolegăturăcujurnalismul.Atâtcâtîldeprinsesemeu,îndouăagenţiidepresă,RompresşiMediafax,ceamaibunăşcoalăpentruunziarist.

Dinperioadaaceeaamdoaroscenădeconfrun­taredizgraţioasăcu„funcţia“.EraînsâmbătadedupăataculdecordalluiRaduVasiledinanul1999.Trebuiasăfacodeclaraţiedepresă,încaresăanunţdesem­narea persoanei care urma să preia interimatul peperioada spitalizării. În Palatul Victoria eram eu,S.P.P.­ul şi presa. Mi se comunicase ca imediat ceprimesc decretul semnat de Radu Vasile să anunţdecizialui.Înacelaşitimp,unuldintreconsilierimăanunţase,peuntonmisterios,căarfibinesănufacanunţul până când nu primesc o confirmare de laCotroceni.Nuîivedeamsensul,daramstatliniştită,aşteptândsăajungăcurieruldelaspital.RaduVasilenuîmitransmisesenimicînplus.Amînţelesulteriorcăafostprimulpucidedebarcare.L­amdejucat,fărăsăfiştiutcesepunelacale.Imediatdupăconferinţă,întimpcestăteamdevorbăcuziariştii,unS.P.P.­istm­aanunţatcăsuntcăutatăinsistentdelaCabinetulPreşedinteluiConstantinescu.Amurcatînbirou,amridicatreceptorul–telefonulsunacontinuu,îlauzeamdepehol.„Cumvăpermiteţi?“ŞidiscuţiaafostunmonologameninţătoralPreşedinteluiConstantinescu,terminatcuunreceptortrântitînureche.Cotroceniiparsăinspireasemeneanotejoasedecomportament.Amplecatacasă,fărăsămăimpresionezesupărareaunei„funcţii“.Adouazi,RaduVasilem­asunatşiarâsde„cumîmipermit“.

56

*

Măaşteptamlamultebâlbâielişi inadvertenţelaCotroceni.DarnumăaşteptamcaTraianBăsescusăîşi înceapămandatul cu un amestec de vanitate şiumorineponderate.

Arfioaroganţăsăspuncămi­amdatseamadetoateatunci.MaitârziuamrealizatcăşipentruelafostosurprizăcâştigareaCotrocenilorîn2004.Păreasurprinsdeloculpecareil­aoferitistoria.Ceeacenueradelocnefiresc.Votuldin2004afostunulmasivîmpotrivapersoaneiluiAdrianNăstase,şinupentruTraianBăsescu.Intrasemînturulaldoileacu33,92%.

Decembrie 2004. Modrogan nr. 22. Mai e o oră până să se anunţe câştigătorul. Intru în biroul candida­tului, care se foieşte cu nişte hârtii în mână. „Te­ai gândit ce spun ?“ Mândră de mine, încep să dezvolt ideile discursului. „Asta e în varianta bună. În varianta proastă ?“ „Câştigaţi.“ Recunosc privirea nemulţumită. „Eu te­am rugat să te gândeşti la ambele variante.“ Acest „te­am rugat“ din partea lui Traian Băsescu este cel mai nepoliticos mod de a folosi verbul respectiv. Mai bine urlă decât să „te roage“.

De prin adolescenţă am dezvoltat o ciudată super­stiţie. Una şi bună. Nu cu pisica neagră, nu cu zbaterea ochiului, nu cu alte semne oculte. Condiţionam un posibil eveniment de un alt eveniment. În liceu, stând în staţia de autobuz, în drumul spre şcoală, luam drept semn că voi fi ascultată la matematică – materia cea mai chinuitoare pentru mine – dacă autobuzul

57

meu venea primul, din momentul în care ajungeam în staţie. Nu forţam superstiţia decât rar, dar se cam nimerea. Ulterior, făceam alte jocuri, cam în aceeaşi notă. Dar recurgeam la jocul ăsta doar în momente de confuzie. Acum sunt la fel de confuză. De dimi­neaţă m­am trezit cu sentimentul că nu ştiu cum se va termina ziua.

Să pierd un stilou sau un pix e o tragedie. Pot să pierd orice, dar nu asta. De două zile nu îmi găsesc stiloul preferat. Fac ce fac şi mai întorc geanta cu fundul în sus, verific buzunarele, poate­poate dau de el. În drum spre Modrogan, îmi spun : dacă îmi găsesc stiloul, câştigă Băsescu.

Se uită iritat la mine. Mai sunt maxim cincispre­zece minute până la anunţarea primelor rezultate pe baza exitpoll­urilor. În sala de alături, vânzoleală mare. Blaga mă întreabă dacă venim „la cameră“ de la început. Băsescu răspunde în locul meu : „Da“. Apucă o foaie de hârtie. „Îmi scriu eu nişte idei, dacă tu nu ai fost în stare.“ Nu citeşte declaraţiile pentru presă, dar îşi notează ideile. E „vizual“ şi reţine mult mai uşor notând ceea ce urmează să spună. Ia un stilou şi începe să scrie. Îl recunosc. E stiloul rătăcit. „E stiloul meu !“ şi i­l smulg cu un gest rapid din mână. E limpede că îl uitasem pe biroul lui, singurul loc unde nu l­am căutat. Mă priveşte blocat. „Pe cuvânt, câşti gaţi. Nu mai scrieţi nimic.“ Nici nu mai are timp. Televiziunile încep numărătoarea inversă. Peste câteva secunde, aflăm că suntem 50 la 50 cu Năstase. În final, până spre dimineaţă, e victorios.

58

*

DupăaproapezeceanidelacâştigareaalegerilorprezidenţialedecătreTraianBăsescu,momentulretra­geriiluiTheodorStolojandincursaelectoralărămâneun subiect neelucidat pentru opinia publică. S­auemisteorii,toateurmândstereotipurileconspiraţiilor,au fost prezentate variantede lucru, ceamaimareatenţie şi creditul celmai consistent fiind acordateideiicăprotagoniştiiaupregătitacestmoment,deter­minatînprincipaldescădereaînsondajealuiStolojan.

Foartemulţicredcănuexistăîntâmplaresaucoinci­denţeînevenimenteleimportantedinpolitică;poatenici în viaţa domestică. Eu spun că la bazamultormomentedecotiturăexistă, la început, întâmplareasauosimplăcoincidenţă.Ceseîntâmplădupăaceeaţinedeabilitateafiecăruiparticipantdeafolosicoinci­denţacontextuală.

Exemplificcuunepisoddedatărecentă(recentăîn raportcumomentul încare scriu toateacestea):propunereapecaremi­afăcut­oAdrieanVideanupe25martie2014deacandidaîncolegiuldevenitvacant,după retragerea lui Dan Voiculescu din Parlament.Spunşidata,fiindcăuneleaspecteaupentruuniiolaturămistică,pentrualţii,unauşoramuzantă.

Înziuaaceea,absolutîntâmplător,amreuşitsăajungla şedinţa de campanie pentru alegerile europarla­mentare.Spun„absolutîntâmplător“pentrucă,deşifusesemcooptatăînechipadecampanie,participarea

59

meaafostmodestă.PrieteniişicolegiimeidinP.D.L.voiausămăimpliclafeldeconsistentcaatuncicând,înurmăcuzeceani,eramangajatăsăfacasta.Ritmulmeuînsăealtulîn2014:seîmparteîntrecursuriledecomunicare,singurasursădevenit,şitimpulalocatcopiluluişiprogramuluisău,caredevinedinceîncemaicomplicat,pemăsurăcecresccerinţeleanilordestudiu.Drepturmare,dinmotivebinecuvântate,nuîmiputeamasumaniciunfeldeangajament.Darînziuaaceeaamajuns laşedinţă.Şi tot înziuaaceeam­amîntâlnitcuAdiVideanu,prezentlaşedinţă.S­apusproblemacandidaturilorlaalegerileparţiale,pecolegiileanunţatedeGuvern.PentruBucureştiîncănusestabilisenimic.Adi,preşedinteleorganizaţiei,eradepărerecăoricevomfacepierdem,pentrucăprimaruldecidesoartaalegerilor,prinmobilizareapecareşi­opermite.Dinnefericire,aveadreptate,daracestefectalprimaruluicareconstruieşteorepublicăproprieevalabilşiînzonelecuprimariP.D.L.Evorbadespreunmecanismelectoralcareschimbăjucătorii,darnuşisistemul,camodatălaundeceniu.Argumen­taţialuiafostpreluatăşidealţii,careauconsideratcă nu trebuie să ne concentrăm pe aceste alegeriparţialeparlamentare,careparo„capcană“,cidoarpeeuroparlamentare.Nupreaîmieraclarcetipdecapcană,daramsusţinutcontrariul.Ideeameaeracă,indiferentdacăpierzisaucâştigi,eimportantsădesem­nezioamenicarepotsăatragăvoturi.Cudouăbuletinedevotînmână,cetăţeanulvavotaîntandem.Iarcuun candidat bun, nominalizat la parţiale, s­ar mai

60

puteafacecâteuntransferdevoturişicătrelistadeeuroparlamentare.Oricevotcontează!AdiVideanuafostdeacordcuraţionamentulşiaavutorevelaţie.Mi­aspus:„Tueşticeamaibunăvariantă!ŞieşiBunaVestireastăzi!Astaevesteabună:amgăsitcandidatul“.

Ceea ce susţin acum e faptul că, dacă nu eramacolo,numis­arfifăcutpropunerea.Iareunuaveamniciointenţiesăcandidez.Afostdoaroîntâmplare,daraceastăîntâmplarerelevăimportanţa„contextului“,a„momentului“pentruaintraîntr­ocompetiţieelecto­rală (poate fi extins principiul şi la alte competiţii,desigur).Dacăn­aşfifostacolo,laaceaşedinţă,dacăAdiVideanunueraacolo,dacănupuneaproblemacandidatului,nucredcăs­arfiajunslamine.Aicinuevorbaînprimulrânddespremeritelemele,carepotexista.Nuevorbadesprefaptulcăîndeplineamcerin­ţelepentruaceanominalizare.Evorbadesprefaptulcă,deşierauşialţiibunipentruaceastănominalizare,eum­amaflatacolo,înacelmoment!

*

NuamniciunmotivîntemeiatsăsusţincăStolojanafostdoaromomealăpreelectorală,căafostpregătitînmodconştientşivoluntardeechipadecampaniepentruretragereadincursă,pe2octombrie2004.Ceimaimulţidinechipăauaflatcucâtevaoreînaintesaupoatechiarcucâtevaminute.CelhotărâtsărenunţeeraStolojan.Băsescuseaflaacolo.Dacă îşidorea?Dacăs­agânditvreodatăcăarvreasăfieelcandidatul?

61

DacăaexistatinvidiefaţădeTheodorStolojan?DacăaconsideratcăepreapuţinpentrueldoarfuncţiadeprimaralCapitalei?Suntîntrebărilacarerăspunsurilepotfirelativcorecte,cucondiţiauneiraportăriobiectivelaevenimenteledeatunci.Şiniciastfelnupoatefigarantatăvaliditateaacestorrăspunsuri.

În2003,TraianBăsescu,preşedinteleP.D.şiprima­rulCapitalei,seconfruntacuunConsiliuP.S.D.majoritar,careîidădeaseriosdefurcă.Alegeriledin2004–şicelelocale,şiceleparlamentare–seanunţaudestuldedificilepentruP.D. Sondajeledădeauo creştereuşoarăfaţădeprocentuldin2000delaparlamentare,obţinutdeP.D.(dela7%la10%,sprefinelelui2003).EradestuldepuţincaP.D.­ulsăsperesădevinăunjucător important. P.N.L. stăteamai bine, deşimultmaipuţinvizibilînopoziţie,dareraevidentcădoarprintr­oalianţăîntreceledouăpartideputeaficlintitmastodontulP.S.D.

TraianBăsescuafăcutpropunereaacesteialianţe,iar Stolojan a acceptat. Propunerea se baza pe ocercetarefăcutădeechipaluiTalSilberstein1,consul­tantulisraelianangajatdeP.D.,înanul2002,carearătacăP.S.D.şiAdrianNăstasenuvorputeafiînvinşidacăceledouăpartidevorcandidaseparat.AşacăTraianBăsescualuatiniţiativa.S­auîmpărţitrolurile.BăsescucandideazălaPrimăriaCapitaleişicâştigă,cerândunconsiliu favorabil. Stolojan – la Cotroceni, iar P.D.

1. TalSilbersteinvarenunţalacolaborareacuP.D.şivadeveniconsultantulluiAdrianNăstaseînalegeriledin2004.

62

urmasăprimeascăfuncţiadeprim­ministru,celalesfiindAdrieanVideanu.

AlianţaD.A.s­abazatpeinteresepoliticecomuneşi mai puţin pe compatibilităţi ideologice. Acesteintereseeraudeterminatedefaptulcă,înprimulrând,ambelepartideaveauoreprezentareparlamentarăşio cotă de popularitate scăzută în sondaje. Dacă laP.N.L.lucrurilepăreausăevoluezeîntr­unsenspozi­tiv, dar într­un ritm modest, la P.D. lucrurile erauextremdeîncurcate.

Totul părea extrem de bine aşezat, fiecare pasfusesepregătitşifiecarepersoanăavearolulei.PânăînmomentulîncareStolojanadecissăseretragă.Încemăpriveşte,amintuitcăexistăoproblemăpelajumătatealuniiseptembrie.Într­osingurădiscuţielacareamasistat,Stolojanamărturisitsincer,cuunaerabătut,deînvins,dominatdeaceastăstare,cănusesimteconfortabilcuceeaceisecereasădevină.

În luna iunie2004, sondajelearătaucăTheodorStolojanîncepeasăpiardăînfaţaadversaruluiAdrianNăstase.Trebuiaschimbatritmul.Unprogramextremde dens, cu întâlniri în judeţe, a fost pus în faţacandidatului.Stolojan,unomdisciplinat,n­arefuzatnimicdinceeacei­apropusstaffuldecampanie.Separeînsăcăpresiuneacampanieiaavutunroldemo­tivant,careaatinspunctulnevralgiclaînceputulluiseptembrie, când Stolojan începuse să primeascăcitaţiide lamembriP.S.D.pentrucalomnie.AlianţaD.A.,lainiţiativaluiCozminGuşă,difuzaseolistăcu

63

„101dalmaţieni“aiP.S.D.cu„petedecorupţie“.P.S.D.areacţionatşiadepusplângeripebandărulantăînjustiţieîmpotrivaluiStolojan.

Singurul care poate să lămurească ce anume aprovocatacelabandoneTheodorStolojanînsuşi.Nicimăcar această carte, care poate fi considerată dememorii–îlcitezpeAlexandruPaleologu1:„memoriinuînseamnăpluraluldelamemorie,cidelamemoriu,careesteodaredeseamădespreunfenomenimpor­tant, despre care ştii cum s­a produs“ –, nu poateconsemna,dindecenţă,aspectecareţindeintimitateaunuiom.Doar acelompoatedecide să vorbeascădespreelementedenaturăatâtdepersonală.Altfel,putemacceptacăpresiuneaîntr­ocampaniecuomizăatâtdemarecereunpsihicrobust.Faţădeanul2000,cândStolojanfusesecandidatpentruaceeaşifuncţie,în2004alegerileprezidenţialeeraudecisivepentrustânga­dreapta,respectivAlianţaD.A.versusP.S.D.

PascaldeSutter2vorbeştedespre„stresulpatologic“careaparemaialescând„angajamentulfaţădefuncţiaocupatăesteexcesiv:muncaexcesivă,cultulperfor­manţei,sentimentulcănuaidreptulsăgreşeşti,cursacontra­cronometru,frustrărileemoţionale,lipsarecu­noştinţei, negativismul, hărţuirea morală, lipsa depoliteţe,violenţapsihologică,deplasărilefrecvente“.Concluziamea este: cred că Theodor Stolojan s­a

1. AlexandruPaleologuîndialogcuFilip­LucianIorga,Breviar pentru păstrarea clipelor,EdituraHumanitas,2005.

2. PascaldeSutter,Aceşti nebuni care ne guvernează,EdituraTritonic,2008,traduceredeElizaDumitrescu.

64

confruntatdinplincuaceststres.Ceicarei­aufostapropiaţi înperioada respectivă îşi aducamintedevecerniile lui Stolojan, când, la sfârşitul unei zileagitatedecampanie,stăteapironitînfotoliu,cuprivi­reapierdută,într­oîncercaredisperatădeasedesprindedetotşidetoate.

7octombrie2004.ÎncomparaţiecuBăsescu,Stolojanpăreastânjenitînşedinţeledecampanie.Într­osăptă­mânăaavutosingurăîntrebareformulatămaiaspruşipecareaexprimat­omaipuţinreţinut:atuncicândşi­amărturisitneîncredereacăvaputeasă­irăspundălui Năstase la toate statisticile care arătau creştereeconomică(„şiereală“,ne­aspusStolojan)doarcuacuzaţii de furt şi corupţie. (…) La prima vedere,Stolojanpareunomextremdeechilibratşigreudeurnitdepeplatformalui,careinspirălinişteşisigu­ranţă.Şitotuşis­adoveditfragil.Amavutpartedescenaaceeanumailungăde15minute–înjoiadedinaintearetragerii–cândamfostconvinsăcăeraimposibilsăfierecuperat.Unomlivid,cuoprivireneliniştită, cu mâinile căutându­şi de lucru – măpriveacuunzâmbetrătăcit.Nueradelocnervossauagitat,citeribildeobosit.Nuarfipututducecursapână la capăt. (…) Băsescu are toate şansele săcâştige.Aredateşiîiplacbătăliile.

*

Octombrie 2004. Intru în biroul lui Traian Băsescu. Ne pregătim de un interviu, după ce Theodor Stolojan

65

a renunţat la candidatură. Mi se pare neobişnuit de

tăcut. „S­a întâmplat ceva ?“, întreb. „Mă gândeam

cum de ajung românii să aleagă între trei comunişti :

eu, Năstase şi Vadim...“ Întrebarea e grea şi pentru

mine. Mă uit surprinsă la el. Îi cer să îmi dea un

argument să­l votez, altul decât acela că lucrez cu el.

Mă ia din nou prin surprindere. Îmi aminteşte o întâm­

plare pe care credeam că a uitat­o. Eu eram jurna­

listă, el ministrul Transporturilor în Guvernul Ciorbea.

Agenţia de presă Mediafax pregătea un material despre

retrocedarea proprietăţilor şi aduna opiniile parti­

delor aflate la guvernare. L­am întrebat şi pe ministrul

democrat. Mi­a cerut să închid reportofonul. „Ţi­am

zis atunci să mă scuteşti de tâmpeniile astea.“ Îi

amintesc mai exact ce a spus. Mult mai direct şi greu

de redat. Când am ajuns în redacţie şi le­am relatat

incidentul, colegii mei m­au taxat că am închis repor­

tofonul. Nu aveam nici o dovadă a celor spuse ca să

pot sintetiza, într­o ştire, spiritul antiretrocedări al

democratului Băsescu, coleg cu ţărănistul Vasile

Lupu, cel care se bătea în Parlament cu legea care îi

poartă numele şi care viza tema în cauză. Acum mă

priveşte şi spune : „Eu măcar m­am mai schimbat.

După ce am ajuns primar, mi­am schimbat, de exemplu,

viziunea în chestiunea asta. Dacă până atunci nu

susţineam ideea, acum cred că trebuie să le fie retro­

cedate oamenilor proprietăţile luate de comunişti“.

Continuă să mai aducă argumente. Plecăm spre emi­

siune, dar discuţia mă urmăreşte mult timp.

66

Oreluămdupădouăluni,cândarelocdezbatereafinalăcuAdrianNăstase,dindecembrie2004,delaT.V.R.SuntemtotînbirouldinModrogan,dardedataaceastaîmpreunăcuDorelŞandor.

Traian Băsescu cere „glonţul de aur“, o găselniţă similară cu întrebarea lui Emil Constantinescu adre­sată lui Ion Iliescu la finala din 1996. După mai multe variante pe care le respinge, intervin destul de ezitant : „Aş avea o idee, dar nu ştiu dacă sunteţi dispus să faceţi asta“. „Zi !“ Şi îi amintesc discuţia avută în urmă cu două luni. „E un moment de sinceritate, ca o confesiune publică.“ Şandor respinge categoric ideea. Motivul ar fi că vremurile grele i­au făcut pe mulţi să nu mai vadă comunismul exclusiv în negru. I se pare foarte riscant şi deloc atrăgător de voturi. Băsescu e îndoit, dar eu susţin că avem nevoie de acel ceva care să mobilizeze un public ce nu se lăsa uşor convins, după cum arătau cele 33% cu cât intraserăm în turul doi. Am recuperat între tururi, dar nu suficient ca să ignorăm nehotărâţii. Ne ducem la T.V.R. fără o concluzie. În maşină, îmi spune că nu crede că va reuşi să redea discuţia. Sunt de acord cu el că nu are nici o greutate acea confesiune, dacă nu se va crea momentul, dacă nu va simţi când să o spună. „Aşa, ca un punctaj de emisiune, nu are nici un sens. Trebuie să găsiţi un moment în care să spuneţi la fel de sincer ceea ce mi­aţi spus mie. Altfel, nu merită.“ Am ajuns la T.V.R. într­o ambuscadă. Huiduieli, înjurături, chiar şi ceva scuipaţi pe geamul maşinii, nişte pancarte aruncate spre noi. Dacă eu eram crispată, Traian

67

Băsescu nu avea o problemă cu atmosfera. Funcţiona chiar mai bine în tensiune.

A pornit dezbaterea, fără să ştiu dacă va trage„glonţuldeaur“.Cândaînceputsărosteascăîntrebarea„Măi,ceblestemofipepoporulăstadeaajunspânălaurmăsăaleagăîntredoifoşticomunişti?“,amieşitdinspateleplatoului,fărăsăpoturmăripânălacapăt.Purşisimplu,îmierateamăcăvarataşin­arfifostsingurulvinovat.Amvăzutmomentulînreluare.Ladoar câteva secundedupăaceamărturisire a sunattelefonul.Erafratelemeu,careîmispusesecănuvamergelavot,n­aveacucinesăvoteze.„M­aconvins.Îlvotez!“L­amsimţitfoarteemoţionat.Pentrumineerasuficientcasăştiucăglonţulşi­aatinsţinta,dacăl­aconvinspeunanticomunistca fratelemeu–castudentînTimişoara,fuseseacolo,înpiaţă,îndecem­brie1989.Aldoileatelefon,înaintesăseterminedezba­terea,avenitdelaDorelŞandor.„Bravo!Afuncţionatideeata.Acâştigat.“

*

TheodorStolojannueste,funciarmente,unanimalpolitic, nu are nici unul dintre atributele care să îlincludă în această categorie. Poate fi mai degrabăversatilpolitic,dacănegândimcăasusţinutunomdeclaratdestânga,chiaruncomunistreformat,cumeraIonIliescu,caapoisădevinăpreşedinteleP.N.L.,unpartidcuideologieopusăP.D.S.R.(devenitP.S.D.).DaratitudinealuiStolojanînrelaţiacuP.S.D.nuva

68

fiunasingularăînparcursulliberal.Evenimentelededupă2009diminueazămultdinreproşurilefăcuteluiStolojan pentru simpatia acordată lui Iliescu. Într­onotă cinică, creareaU.S.L. îl promovează pe fostulpreşedinteP.N.L.înposturadedeschizătordedrumuri.

Fostul prim­ministru numit de Ion Iliescu aveaimagineaomuluiaspru,carenunegociazăeconomie,salarii,bonusuri.Ştiaceede făcutatuncicânderavorbadespreeconomie,bănci,finanţe.Aveacapaci­tatedemuncă,chiarcumultpestealuiTraianBăsescu,darunabirocratică,analitică,debirou.Creativitateapolitică îi lipsea cu desăvârşire. Avea o inteligenţăanalitică financiară, dar nu politică, şi cu atât maipuţin empatică. Dacă ar fi fost un animal politic,TheodorStolojannuarfiacceptatniciodatăsădevină„subordonatul“luiTraianBăsescu.Şinus­aopritdoarla statutul de angajat al Cotrocenilor. A mers maideparte,acceptândcaPartidulLiberalDemocrat1săfie înghiţitdeP.D., încondiţiile încare laalegerileeuroparlamentare din noiembrie 2007 câştigase unprocentrespectabil,de8%.

Stolojannupăreasăîşidoreascăsăfiemaimultdecâtera:imagineatehnocratului,carevorbeşterar,apăsatşiprintredinţidespreeconomie.

1. PartidulLiberalDemocratafostformatîndecembrie2006(înregistratoficialla1martie2007)prindesprindereadinP.N.L.şiafostcondusdeTheodorStolojan.Îndecembrie2007afuzionatcuP.D.,iarnouaformaţiunepoliticăs­anumitPartidulDemocrat­Liberal,fiindcondusădeEmilBoc.

69

Traian Băsescu îşi dorea să nu câştige AdrianNăstase,inclusivdinmotivecareţineaudeproprialuipersoană. Nimic nefiresc: numeroase studii despreputere concluzionează că, dincolo de programeleelectorale,debuneleintenţii,deobiectivelenaţionale,decampaniilebuneşisfătuitoriicompetenţi,celmaiputernicresortîncâştigareauneilupteelectoraleesteunul foarte personal, care ţine de ego, de o mizăpersonală,defrustrărişiambiţiiînraportcuun„ceva“sau„cineva“.Eoutopiesăcredemcăaceştiluptătoriînnumelebineluinaţiuniisuntdeterminaţidoarderesorturicarevizeazăbinelepatriei.Acâştigaarelegă­turăînprimulrândcutineînsuţişi,încelmaifericitcaz,cusocietatea,cucomunitateacăreiaîiaparţii.

Miza personală a lui Traian Băsescu a vizat şilibertateasa.EraaproapeconvinscăAdrianNăstasenusevadaînlăturisăfoloseascăoricemecanismpecareîlvaavealaîndemânăpentrua­ltrimitelaînchi­soare.AveanevoiedetimpcasăîşirezolveproblemaDosaruluiFlota,piatrădemoarăîn2004.LaCotroceniseînfiinţaseocomisiespecialăpentruacestcaz.

11 august 2004. Îmi iau la revedere de la preşe­

dintele P.D., care îmi spune că pleacă trei zile în

Bucovina, cu doamna Maria Băsescu. E o minivacanţă

meritată. Ajung acasă. Filip vrea în parc. Sună tele­

fonul. „Ce faci ?“, mă întreabă vesel Traian Băsescu.

„Ia­i pe Filip şi Claudiu şi veniţi şi voi în Bucovina.“

Aşa, brusc ? ! Visam trei zile de somn. Claudiu se repliază

cel mai repede. Fac bagajul şi o luăm din loc. Ne

70

întâlnim pe drum şi ne propune să mâncăm ceva la

pensiunea „Casa Elena“. Drum lung, foame pe măsură.

Gazda ne întâmpină măgulită de aşa oaspete. Până

se pregăteşte mâncarea, Băsescu îmi propune să dăm

o tură prin curtea generoasă a pensiunii. Crizantemele

domină. Filip o ia înainte, alergând de zor. Cu ceva

paşi în faţa Preşedintelui, cu grija alergăturii copilului,

am senzaţia că văd de departe o figură cunoscută

care caută să se facă nevăzută.

În spatele unei coloane situate la intrarea în clădi­

rea cu spaţii de cazare se piteşte Liviu Negoiţă. Realizez

pericolul. După câştigarea primăriilor de sector de

către candidaţii Alianţei D.A., mai puţin sectorul 2,

Traian Băsescu le atrăsese atenţia noilor primari să

nu îşi imagineze că pot pleca în vacanţă. Încerc să

îl întorc pe şeful direct al primarului sectorului 3,

înainte să dea ochi cu împricinatul. Nici o şansă. Filip

e exact în cătarea drumului, iar Băsescu ridică pri­

virea către umbra care încearcă să se facă nevăzută.

Râsete şi glume cinice. „Ce faci, dom’ primar ? Lucrezi ?“

Liviu stă de o explicaţie, dar nu mai e loc. Se stinge

justifi carea într­un pahar de ţuică şi un castron cu

mămăligă aburindă. Liviu are un noroc nesperat !

Ajungem la o pensiune încântătoare, „Plai cu dor“.

E prima oară când sunt în Bucovina. Ştiu Transilvania

pe de rost, dar nu mai mult. Copilăria şi adolescenţa

mea au însemnat doar Transilvania, traversată de­a

lungul şi de­a latul. Prima oară când am ajuns la

mare aveam doisprezece ani. O experienţă pe care nu

71

a bătut­o nici o altă amintire ulterioară. Aşa cum cea

mai frumoasă excursie a fost traseul cu bicicleta de la

Târgu Mureş la Bistriţa, ca să văd casele lui Coşbuc şi

Goga. La Lancrăm am ajuns cu căruţa, într­o aventură

cu greu acceptată de părinţii mei.

Băsescu face programul. „Mâine mergem în pele­

rinaj la mănăstiri. La 10 plecăm.“ Zis şi făcut. Dimi­

neaţa, cafeaua pe terasă. Atmosferă de început de

toamnă. Bunicul meu îi spunea mereu bunicii mele,

de Sfânta Marie Mare : „A venit toamna, Ană. Să

pregătim curtea, că ne vin oile de la munte“. Pentru

mine, toamna începe şi acum când coboară oile de la

munte. Lumina e desăvârşită, iar liniştea locului te

îndeamnă să crezi că nimic nu poate zdruncina

lumea. E bine. Sună telefonul meu. Mi se cere o reacţie

de la Traian Băsescu la comunicatul P.N.A. care

anunţă că a trimis marţi (10 august) Dosarul Flota în

justiţie. Traian Băsescu şi alţi zeci de foşti demnitari

sunt acuzaţi de prejudicierea statului român cu 11 mii

de miliarde de lei (vechi). Dosarul priveşte vânzarea

a 16 nave către firme străine, în perioada 1991­2000.

Ce pelerinaj ? Care vacanţă ? „Ne întoarcem la Bucureşti“,

spune primarul Băsescu. Doamna Maria nu zice nimic,

dar nici nu se bucură. „Şi, dacă vă întoarceţi, ce rezol­

vaţi ?“, întreb eu. „Bine. Eu rămân la pensiune, mergeţi

voi.“ Plec împreună cu doamna Maria la mănăstirile

Putna, Horezu şi Suceviţa. Până ne întoarcem, Traian

Băsescu scrie un lung comunicat de presă. Citea

dosarul, declaraţiile P.N.A. şi devenise propriul avocat.

72

Refac comunicatul doar „stilistic“, ca pe o ştire de

agenţie de presă, bun de preluat, fără intervenţii, şi îl

trimit la Bucureşti pentru difuzare. Băsescu a suportat

o zi departe de Bucureşti, dar nu are stare, aşa că a

doua zi o luăm din loc. Înţeleg că dosarul nu îi dă

pace şi că acolo ticăie un ceas ameninţător.

„Stolojanpreşedinte“eraogaranţiepentruosolu­ţionare onestă a acestui dosar. Cu Adrian Năstasepreşedinte,Băsescueraconvinsdeverdict:vinovat.Întreceidoi,StolojanpăreaunprofilmultmaipotrivitpentrufuncţiadePreşedinte.IarînStolojanBăsescuputeaaveaîncredere.Overificasedeja.Însensinvers,lucrurilenueraulafeldelimpezi,darlamomentul2004nuîmipuneamaceastăproblemă.

*

Casăcâştigibătăliipolitice,cuatâtmaimultcândaicaadversarP.S.D.,enevoiededeterminare,deocapacitate de muncă remarcabilă, de o creativitatepoliticădebordantă,deinteligenţăanalitică,practică,emoţională, de sânge rece şi calcul matematic înstrategie.Pelângăacestedate,enevoiedecontext,de oportunităţi. Iar contextul a fost în favoarea luiTraianBăsescu.

Aspectulgregar,vestimentaţia tipsecond­hand–purtahainelecaunumeraşcuunbraţrupt–,pantofiiperforaţi,cuvârfulamintinddeimineiiturceşti,şuviţapersonală,decarenus­aatinsnimenipânălapenibilul

73

momentdinDowningStreet101,râsuldezinvoltpro­vocândstupoareînrândulaudienţei,remarciledizgra­ţioase,vorbaaspră,directă,fărăfandoselişipoliteţuri,nepotrivităadeseoriînpublic,lipsaoricăreiculturiaprotocoluluidiplomaticfăceaudinTraianBăsescuunintrusînlumeacostumelorprezidenţiale,uncandidatnevandabil.Doarcătoatehandicapuriledeaspectşi prestanţă erau suplinite de o inteligenţă politicăinepuizabilădinpunctdevedere strategic şi tactic.Dominaspaţiulcomunicăriimaibinedecâtoricine.

PascaldeSutter2defineştehomo politicusdrept„opersonalitatedetipA“,careseînscrieîntr­ologicăasuprastresului,punepresiunechiarşiatuncicândnuecazul,esteîncontinuăacţiune,durcucolaboratoriisăi,cufamilia,devinedisfuncţionalprinlipsadereculşiagresivitate.Atributeleluisunt:rapiditateaînacţiune,capacitateadeafacemaimultelucruriodată,ambiţia,productivitateaînmuncă,energiaînacţiunileîntreprinse,spiritulmobilizator,plăcereaefortului,combativitatea,dificultateadeaîncetinicadenţa,sacrificareavieţiidefamilie,tendinţadeaficonflictual,autoritarismul,stresulexcesiv,accidenteledecarierăînurmaunuiconflict,problemeleconjugale.TraianBăsescuseînscrieîntrutotulînconcluziilescriitoruluibruxellez.

1. Îndeclaraţiadepresă,lafinalulîntâlniriicupremierulbri­tanic,TonyBlair,atenţiaafostcaptatădeşuviţacarefâlfâiadupăcumbăteavântul,determinândocampanieaRadioTotalcusloganul:„Fugalafrizer,domnulePreşedinte!“.

2. PascaldeSutter,op. cit.

74

*

Primaoarăcândm­amîntrebatfărăsămaiezitdeceluiTraianBăsescunuîiplaceTheodorStolojan–ştiu,sunăcaşicumaiaveaînfaţăofarfuriecuceamaineapetisantăsupă,darcamaşaeraminaluicândtrebuia să se întâlneascăcucelcareeraconsilierulprezidenţialpeproblemeeconomice–afostînoctom­brie2006.

TraianBăsescuapăstratpânăaajunslaCotroceniorelaţiecordială,afişândunrespectierarhicfaţădeStolojan.AcesttipderespectîlvapăstraşifaţădePetreRomanşiRaduVasile.Atitudineaamînţeles­ochiardelaacelacareafostministruîntoateceletreiCabinete.

Mi­aexplicatîntr­ozi,dupăcePetreRomanpierduseconducereaP.D.,atitudineafaţădeceicarei­aufostşefiierarhici.Romanîifăcuseunportretdelocflatant,darBăsescurefuzasesă­ireplice,ceeaceeraneobiş­nuitpentru temperamentul lui vulcanic recunoscut.Mi­aspusatuncicănuîşivaatacaşefii,maialescândaceştial­auajutatsăprogresezeîncarieră.Eadevăratcăasacrificatpeabsolutoricine,inclusivpefoştiişefiierarhici,dari­aprotejatdeclarativ.AvândînvederespectacoluldecareecapabilBăsescucândvreasădenigrezepublic,PetreRomanşiRaduVasiles­aupututconsideraprotejaţi.Încazulceluide­aldoilea,chiarnuarfiavutniciunmotivsăfienesăbuitînvorbă.

Cutoateacestea,Stolojan–carei­afostprim­ministruşiulterior,ajunslaBancaMondială,i­aoferitsfaturipe

75

programelepecareledesfăşuraMinisterulTranspor­turilor cu această instituţie – nu a fost menajat încampania prezidenţială din 2000. Băsescu declaraatuncicăStolojane„unlacheu“care,alăturideMugurIsărescu,„vafacetotcesepoatesă­ifieprim­ministruluiIonIliescu“.

Pestedoi ani se reîntâlnesc, începând împreunăconstrucţiaAlianţeiD.A.Stolojanacceptă,înciudaaceeacespuseseBăsescudespreel.Maimult,într­odeclaraţiepublicăStolojanîlscuză.ŞitotuşiBăsescunuîşischimbăpărereadespreel.S­arputeacaniciStolojandespreBăsescu,darvafipusînurmătoriianiînsituaţiinufoarteonorabile.

Într­uninterviurealizatîndecembrie2010pentrusite­ulVoxPublica,CălinPopescu­Tăriceanumi­aspuscăStolojanafostgreudeînduplecatsăaccepteundialogcuBăsescu:„(…)Băsescuaveaomare,mareproblemălaP.N.L.ŞiaceastăproblemănueraP.N.L.sau persoane din conducerea P.N.L., ci era chiarStolojan,caremultăvremenuavrutsădiscutedespreşicuBăsescu.DupăceStolojanaajunsreprezentantulRomânieilaBancaMondială,Băsescul­aconsultatîncalitatedeministrupentrudiferiteproiecte.ŞiStolojani­adatprobabilconsultanţă,cadupăaceeasăsetre­zeascăcuniştedeclaraţiipoliticeextremdeagresiveşi de coloratură maximă la adresa lui, ceea ce l­aderanjatteribilpeStolojan.Stolojannespuneacăelnumaivreasăvorbeascăcuacest«personaj»,iarcanoisăputempregătiterenulpentruaceastăapropiere

76

a fost o mare problemă. Stolojan nu l­a primit cusimpatiepeBăsesculaP.N.L.“.

Amînţeles târziu,observându­icomportamentul,căTraianBăsescufoloseştecudibăcietotceîiesteutilpentrua­şiatingeobiectivul.Iardacăenevoitsăînghităbroaşte,ofacefărăsăclipească:scopulsăuemereumultmaiimportantdecâtinconvenientelediges­tive.ÎnafarădeStolojan,existăocolecţieîntreagădeoamenifolosiţişiabandonaţiatuncicândnuaumaifostdefolos.Pareaaveaînmodcongenitalcapacitateadisimulării.Foartemulţiaupierdutînconfruntărilecueltocmaipentrucăs­aulăsatamăgiţi.Băsescupoatelafeldebinesămimezeslăbiciunea,darşisupraforţa.Nuarelimitesărişteşiamconvingereacăacestaafostmarelesăuatu.Şi­adominatfrica,pentrucăacestsentimentl­aavut,şiajucatchiarfărăsăştiececărţiare adversarul. Stolojan, în schimb, nu are nici pedeparteaceastăforţăcareteimpuneînpolitică.Nuspuncăeunsuccescaresebazeazăpevirtute.Nuoricecâştigeşivirtuos,dacăsemăsoarădupăonesti­tateaşimoralitateainstrumentelorfolosite.Daracestevalori par să fie total şi irefutabil incompatibile cusuccesulpolitic.

PetotparcursulconstrucţieiAlianţeiD.A.,relaţiiledintreceidoiaurămasformale–corecte,chiardacăreci.Nuîmiamintescvreomasăcomună,vreunprânzdupăşedinţeledecampanie,lacaresăfiparticipatşiStolojan.Băsescu însăveneacuechipa, inclusivcuceidelaliberali,dacăseataşaugrupului.Unelement

77

importantcareafăcutdiferenţaîntreBăsescuşialţipoliticieni:inteligenţaemoţională.

Băsescuis­aadresatînpermanenţăcu„domnulepreşedinte“.Stolojan,înschimb,înperioadaîncareafostcandidat,is­aadresatcu„Traiane“.Astapânăcândadevenitconsilierprezidenţialşiafolositdoarformula„domnulePreşedinte“.

Stolojanaacceptatecuaţiasubordonării,devenindconsilier prezidenţial. Aşa că, nu întâmplător, unuldintreconsilieriiprezidenţiali,ClaudiuSăftoiu,într­odezbaterecuRobertTurcescu,arăspunslaoîntre­barecevizaimplicarealuiStolojanînPlatformaLibe­rală care puneabazele viitoarei formaţiuni PartidulLiberalDemocrat.Turcescuaîntrebatdacănuexistăoincompatibilitateîntrefuncţiadeconsilier,careartrebuisăfiedeasuprapartizanatuluipolitic,şiaceeademembrualunuipartid.ClaudiuafostdeacordcufaptulcăStolojantrebuiesăaleagă.Adouazidupăacestrăspuns,Stolojanm­aîntrebatdespreceevorba.I­am răspuns, cu tot respectul cuvenit, că nici unconsilierprezidenţialnufaceoasemeneaaprecierefără aprobarea Preşedintelui. Nu mi­a spus nimic,doar s­a îndreptat spre biroul Preşedintelui. Rezul­tatul:Stolojanademisionat.Pentrucă,defapt,Băsescuşi­adoritacestlucruşi,lafelcumafăcutcuBlaga,iarulteriorcutoţiceidecareavrutsăscape,afolosittertipuri.

78

*

5februarie2005.DespreBăsescuştiumultelucruribune. Puţini oameni ar fi rezistat atât timp şi înasemeneacondiţiiabsolutostile,delapresăpânălainstituţiialestatului.Areo intuiţiepoliticăgreudeegalat.Areunsimţalmomentuluicarel­asalvatînfinal de multe rateuri. În mod obişnuit, gesturi şideclaraţiicarei­auaparţinutarfitrebuitsăîipunădefinitiv sub semnul eşecului cariera politică. L­asalvatmereuointeligenţăvie,dinamică,speculativă,întorcândsituaţiileînfavoarealui.Unomcareajucatmereusingurşicarenudatoreazăpreamultenimănuipentruceeaceeste.Echipeledecampanieauavutrolullor,limitatcaperioadă,darintenscaacţiune.Înrest,echipaafostelşiceidinspatedoarsealiniau,surprinşidecelemaimulteorideuraganulvorbelorşiacţiunilorlui.

Nuamnimicdecorectatlarânduriledemaisus,consemnate în Caietul Albastru. Traian Băsescu vaocupamult timpgaleriacelormai influenţioamenipolitici.Sevorbeştefoartemultdesprecarismă,caocondiţie de bază pentru succesul la public. Cumajungeacarismalamarelepublicînaintedeapariţiatelevizorului?PevremearegilorCarolsauFerdinand,amarilororatoridinperioadainterbelică?Maimultcasigur, faptele ajungeau înaintea vorbelor la marelepublic.Această schimbare a raportului fapte­vorbe,când„cum“emultmaiinfluentdecât„ce“(formabate

79

fondul),nuesteîntotdeaunacelmaisolidreperpentruevaluareacarismei,aliderului.

Astăzi,unuipoliticiannuisedauşansepreamaripentru a avansa în preferinţele publicului dacă nu„trecesticla“.Aceastăcondiţionareasuccesuluipublicde relaţia cucamerade filmatadistorsionat reali­tateapoliticului,asubjugatcredibilitateanotorietăţiişi popularităţii, a diminuat şansele profesionalizăriipoliticienilor.Mulţimeavatrebuireînvăţată–ceacareselasăflatată,laintervaleelectoraledetimp,delideriicarismatici,pentrucaulteriorsăfieignoratădeaceiaşilideri–cuoaltăgrilădeevaluareapersonalităţii.Dinpăcate,popularitateaunuiliderbinesusţinutdemedia,carepoatefi,maialesînperioadedecriză,uninstru­mentfacilînmânapoliticienilor,nuesteîntotdeaunaegalăcuseriozitateaşiprofesionalismullui.Mulţimeavafisedusădecarismacaretrecesticla,darcarismanuetotunacucaracterul.

Uniipoliticienipecarei­amcunoscutde­alungultimpului,multmaibinepregătiţi,maicompetenţi,maiponderaţi în pretenţiile lor demărire, au rămas îneşalonuldoisautreidoarpentrucămediaadecislaunmomentdatcănu„trecsticla“,nu„facrating“–ojudecatăpernicioasăşiinepuizabilăînageneraerori.TraianBăsescuatrecutsticla.Încădelaînceput,dinmomentul în care presa l­a băgat în seamă. Natu­raleţealui,stiluldeaformulafărămenajamenteceeacegândeafăceauuncontrastputerniccuceeacesediscutalatelevizor,culimbadelemnaP.S.D.Coloraţii

80

limbajuluipoliticerauVadim,Funar,daraveaualtăsubstanţă,altratingşialtpublic.

MinistrulBăsescunuera,laînceputurilecariereilui,unomobişnuitcupresa,cuemisiunileTV.Eadevăratcă, înperioada încare şarma jurnaliştii,nuexistautoateacesteteleviziunidenişă,cudezbateriexcesiveşiabuzivepentruunpubliccupretenţiideinformare.Show­ul luiMarius Tucă era celmai vizionat, la odistanţăfoartemaredepuţineleemisiunicuacelaşiformat. Traian Băsescu avea un comportament deîncepător.Transpira,seemoţionacândîşidădeaseamacă nu stăpâneşte foarte bine subiectul, râsul fiindfoartedesfolositcainstrumentdeieşiredinsituaţiidelicate,celemaimultecreatechiardeel.Potsăspun,fărăsăgreşesc,călaînceputpresaîlintimida.Cânderam purtător de cuvânt la Guvern, îmi propuneasubiectepentrubriefinguriledelaPalatulVictoriaşiparticipa la ele fără rezerve. Dar îmi punea foartemulteîntrebăridesprecumsăabordezeunsubiect,despredurata intervenţiei,desprecinearmerita săprimeascăoexclusivitate.Erafoarteseriosînaborda­reatemelorşiconsideracăpresadelaGuvernenetcalificatăfaţădeceadelaministeresau,maitârziu,cea de la Primărie, pe care o considera uşor decumpăratdeconsilieri.Băsescuaînţelesfoarterepedeforţapreseişiafolosit­olamaximum,chiarşiatuncicândaintratînconflictcuea.

2004. Vine în biroul din Modrogan. E trecut de 8 seara. Nu e în toane bune şi îmi dau seama după cum pleacă lumea din sediu. Mă cheamă în biroul lui.

81

Îi sună telefonul. Începe, destul de amabil, o conversaţie cu o ziaristă de la JurnalulNaţional. Şi dintr­odată aud : „Dacă vă interesează centura, vă duc eu pe centură, să vedeţi cum e“. Tonul e atât de insinuant şi obraznic, încât intuiesc imediat că nu se termină bine. Închide telefonul. După câteva minute, mă sună Tucă să mă întrebe dacă a avut loc această conver­saţie. Sigur că avusese, cum să nu. Îi spun lui Traian Băsescu să o sune pe ziarista în cauză şi să îşi prezinte scuzele. Mormăie ceva despre presa ticăloşită şi rău intenţionată, dar sună şi e reverenţios.

Mult timp după acest incident, care la vremeaaceeamis­apărutocatastrofă,TraianBăsescus­atotpusînsituaţiadeaprezentascuze.Laînceput,aceastăatitudinefluctuantă–cândcubâta,cândcuzăhărelul–aveahaz, farmec.Nueraumulţi politicieni care săgafezeatâtdedesînrelaţiilecupresa,darnicimulţicaresăadmităcândofăceauşisăîşireparesinguri,chiardacăîndrumaţi,greşelile.

Pregătirile pentru conferinţele de presă, pentruemisiunisauinterviuriocupauunlocspecialînagendalui.Îiplăceasăfacăştiri,săsevorbeascădespreel.Iaraceastăpreocuparedelaînceput,fireascăpentruunpolitician,adevenitcutimpuloobsesiecarei­ajucatadevăratefeste.Dintrepoliticieniicareauajunslaacestniveldereprezentare,într­untopalcelorcareau reuşit să provoace cele mai multe contexte dedezbateremedia–excludaicicontexteleprovocatedemedia,vorbescdoardespreceleprovocatechiardepersonajulpolitic–TraianBăsescuafostşirămâne

82

peloculîntâi.S­adoveditaficelmaiinventivşimaineobositdintrepoliticieniînafolosipresaaltfeldecâtprinplăţişipublicitate.Celpuţinînprimiiluianidepolitician,decândîncepusesăconteze,înspecialdupă1998.Pânăatunci,Duvăz,Sassu,BerceanutentaumultmaimultpresapentruoştiredecâtTraianBăsescu.Purşisimplu,nueracunoscutlaniveldepublicşi,peaceeaşilogicăapresei–mediatizămcevinde–,nufăcearating.

August 1996. Cursurile de vară ale Universităţii Mării Negre, o iniţiativă aSilviei Ilieş1,absolut lăuda­bilă. La unul dintre paneluri, unde mă aflu, invitat e Traian Băsescu. Nu ne atrage invitatul. Îl considerăm personaj secundar, din liga inferioară a politicii. Aşa că punem de o baie în mare. Nu e o decizie colectivă, ci individuală, dar, din păcate, tot grupul lipseşte, aşa că Traian Băsescu nu are chiar nici un ascultător. Pedeapsa pentru „chiul“ e scoaterea grupului nostru de la masa de seară. N­aş spune că ne­a atins prea tare „măsura“. Pentru repararea onoarei invitatului, este reprogramat a doua zi, dar cu altă grupă. Traian Băsescu revine fără să se supere. Interesul de a construi o relaţie cu media se dovedeşte a fi mai important decât vanitatea rănită.

2001­2004au fostprobabilceimaidificiliani înluptapentrucaTraianBăsescusăexisteînpresăcu

1. Silvia Ilieş, redactor laRadioRomâniaActualităţii,a fostDirectorExecutivalCentruluideMass­Media,DirectordeproiectşicoordonatoralŞcolilorinternaţionaledemass­media.

83

ştirimăcarcorectesaucucomentariifavorabile,darşianiiceimaiprovocatori.NicipresanusesimţeabinecupresiuneaconstantăşisufocantăaP.S.D.­ului.Metodeleeraunumeroase,iarlesaerastrânsă.TraianBăsescuintraseînrolul„politicianuluideinvestigaţie“.Conferinţele de presă le mutaserăm duminica – oinovaţieprovocatădeblocajulmediatic.Duminicanuseîntâmplamainimic.Amluatdeciziasăspeculămgoluldeevenimentepoliticeşisăîncercămaşa.Într­omaremăsură, a avut efect, dar nici pe departe nuvisamlavreotransmisiuneîndirect.TraianBăsescuataca„mafialuiNăstase“şigrupareadinjurulacestuia.Cazurilecelemaiinvocate,cudosare,acuze,baninegri,şpăgi, îi aveaucaprotagoniştipeAdrianPetrache1,AlexandruBittner2,DorinCocoşşiGabiOprea.

Începutul lui 2004 a însemnat şi începutul dru­murilorspreC.N.A.NuexistasăptămânăîncaresănufacemosesizareîmpotrivaT.V.R.Acoloseîntâm­plaucelemaievidentemanipulări.SefăceaufilmăricuelicopteruldeasupraCapitalei,înintersecţiisupra­aglomerate,casădocumenteze„proastaactivitateaprimarului Băsescu“. Nu era niciodată loc pentrudreptlareplică.ZiarulAdevăruleraconsideratvârfuldelancealatacurilorlaadresaluiTraianBăsescu.

1. AdrianPetrache,apropiatalluiDorinCocoşşipartenerdeafacericuAlexandruBittner. Înseptembrie2004,TraianBăsescudeclaracă„mafiapersonalăaluiAdrianNăstase“econdusă„dinumbrădecuplulBittner­Petrache“.

2. AlexandruBittner,omdeafaceristabilitînS.U.A.,denumelecăruiaseleagădezvăluiriledinDosarulMicrosoft.

84

Primulinterviupecarel­adatîncalitatedepre­şedintede ţarăa fostpentruAdevărul. Iar reacţiileziariştilorcarel­aususţinutîncampanieaufostfoartecriticelaadresamea,pentrucă„i­amalespeceidelaAdevărul “.

8ianuarie2005.PunreacţiapreseimaidegrabăpeseamasurprinderiicăinterviulafostdatAdevărului,unziardelocfavorabilluiT.B.de­alungultimpului.Eorealitate–chiardacănuîntotdeaunaacuzeleaufostfundamentate–,darnuacestaecriteriulacordăriiunuiinterviu.Dincolodefaptulcăeziarulcucelmaimaretirajpeformatulsău,Adevărulafostsingurulziar care a depus, pe 21 decembrie, o solicitarepentru interviu. Cu multă amărăciune, constat căziariştii îmicersăjudecprecumP.S.D.:cenuneefavorabilnutrebuieservit.Voirefuzasămăsupununuiasemeneaprincipiu.Maialescăacumseapre­ciazăfiecaregestcuaceeaşimăsurăbolnavăaP.S.D.,careaveacapracticăşiinterviurilecomandate.Nimic nu a fost premeditat, probabil cu o singurăexcepţie,darniciaicinupotfisigură:răspunsulprincarePartidulUmanistRomânerapuslazid.Înainte,amdiscutatcuPreşedintelepunctajulinterviului.InclusivoposibilăîntrebaredespreviitorulGuvernului.Atrecutpeste răspuns – „e o întrebare uşoară, ştiu ce săspun“ – cerând să ne concentrăm pe lucruri maidelicate,cumeraRoşiaMontanăsaumoartealuiTeoPeter.M­atrimisînofsaid,fărăsăbagdeseamă!N­aspuscegândeşte,decinuamprevăzutcetrebuiasăspună.Ştiudeja,dupăatâţiaani,cărolulmeucelmai

85

importantesă­ispuncenutrebuiesăspună.Cuocondiţie:săştiusaumăcarsăintuiesc!Dedataastan­amfostpusăîngardă.Eşivinamea.Prinsăîntotfeluldeactivităţidebucătărielanouldepartament,n­ammaistatdevorbăpeîndeletecuel.ŞtiamcănuagreeazătonulşiintensitateacererilorP.U.R.,darnuştiamcăaşteaptălacotitură.Poatecăniciastăzi,fărăreplica lui dură – o replică la jocul de culise alP.U.R.­ului–n­ar fi fostnumiţiprefecţii.Aşacă, lanici24deoredupădeclaraţii,prefecţiieraunumiţi,iarP.U.R.numaisolicitalocuri.

Preşedinteleaveasăfoloseascădinceîncemaidesmetodadinacelinterviu.Amtotasistatlainterviuriîncaretransmiteamesajepublicecătreunulsaualtul.Manieradeaprocedaastfelsufereadelipsădeonesti­tate,cuatâtmaimultcânderavorbadepersoanecareîl ajutaseră. La fel s­a întâmplat în interviul pentruAdevăruldinmai2005,undeDorinIacob1şiFlorianAnghelescu2,douăpersoaneapropiate luimaimult

1. DorinIacobafostsecretarexecutivalP.D.,venitpefilieraVirgilMăgureanu,dupăfuzionarea, în iunie2001,dintrePartidulNaţionalRomân(creatdeMăgureanu,fostulşefalS.R.I.)şiP.D.Aavutunrolmajorînpregătireaviziteidinianuarie2005laChişinăuşidinfebruarie2005laMoscova.

2. FlorianAnghelescu,proprietaralfabriciideţigăricuacelaşinume,afostunsusţinătoralluiTraianBăsescu.Soţiasa,StanaAnghelescu,afostangajatăconsilierdestatînAdmi­nistraţiaPrezidenţială.FlorianAnghelescuafostacuzatdeTraian Băsescu că „încearcă să­şi creeze un sistem deprotecţie, afirmând în toate anturajele că, împreună cuPreşedintele, stabileşte schimbăridin funcţii,puneri sub

86

decâtpartidului,aufostadmonestaţipublic.Şiunul,şialtulaveauintrarenelimitatălaCotroceni.Şiunul,şialtularfipututfiavertizaţi,înacelaşibirouprimitor,că depăşesc limitele relaţiei cu Preşedintele, chiardacăserviciilelornuerauinsignifiante.Aalesvariantacareîlaşezadeasupraoricăreisuspiciunideamiciţiecunişteinşicareerauprezentaţidreptfăţarnicişiîiinvocau inflaţionarnumele.Parteastânjenitoareeracă cei implicaţi nu credeau că ar fi iniţiativa luiproprie.Dinpunctdevedereuman,îipotînţelege.Pebursa bârfelor şi în zona resentimentelor, apăreamdirectresponsabilă.Eragreudecrezutcăomulcareîlsecondapermanentsănufiştiut,sănuîlfiîncurajatetc.etc.Darlucrurilenustăteaudelocaşa.

Cutimpul,Băsescuaînţelescăeramtotalincompa­tibilicândveneavorbadespremetode,instrumente,cuvinte/verbe.Intramdesîncoliziune.Spunându­i–ofăceamdestuldecritic,iaruneoris­arputeasănufiavutchiartonulcelmaipotrivitpentruunpreşedinte,credînsăcăoanumestaredenervozitateîncepusesămădominenefiresc–,aînvăţatcumsămăevite.Darpentruceidinjureragreudecrezutcănusuntlacurent.

Derapajede limbaj am remarcat înaintecael săajungăPreşedinte.Eumăpronunţampentruoselecţiemaiatentăaadjectivelorşiepitetelor.ColegiidinP.D.

urmărirepenală“.Dupăapariţiainterviului,StanaAnghelescuademisionatdinfuncţiadeconsilierdestat.Înmartie2006,FlorianAnghelescuafostgăsitspânzuratînsubsolulvileisale.

87

erauîmpotrivaacesteiabordări.Eadevăratcă,uzânddeostilisticăcontondentă,reuşeasăatragăatenţia.Dupănumărulştirilor,colegiiaveaudreptate.Dupăcalitate, nu neapărat. Doar că, spre finalul anului2004,înplinăcampanie,tabieturilestilisticeerauatâtdebineconsolidate,încâtatuncicândceidelaP.D.au cerut totuşi să­i temperez elanul injurios, marelucru numai puteam face. Şi a devenit omarcă apersonalităţii lui Traian Băsescu. Iar ceea ce ei auadmiratmultăvremes­aîntorsşiîmpotrivalor.

Adulatorii, admiratorii, susţinătorii săi se limitaudoarlaprezent.Păreacăpentrutoţitimpulstăînlocşi ziua de mâine nu va mai veni. Se refuza oriceanalizăaacestuimoddeafiînperspectivă.„Cebinele spune!“ Impertinent, dar ce conta dacă lovea îninamic?Poatefiamuzantsălearăţimusafirilorţânculcasei,careserăsfaţăcuoţigarăsaudebiteazăînjură­turi, cu un aer inocent: „Adorabil copil!“. Copiluldevenitadultvacontinuasăsemanifestecumafostîncurajat, chiar dacă familia începe să se ruşineze.Compromisuriledoarpentruimaginesaupentrusatis­facereagrupuluipropriusedovedesc,maidevremesaumaitârziu,profundpăguboaseşigreudecorectat.

Televizorul e deschis. Volumul– aproape la maximum. Scena asta se tot repetă şi devine obsesivă. Stau în biroul Preşedintelui şi ne uităm la ce se comentează. Nu ştiu dacă face neapărat parte din fişa postului, dar cred că această maniacală petrecere a timpului e lipsită de sens. „Tu auzi ce spun ăştia ?“ „Da, dar acum ce­aţi dori ? Să spună doar ce vrem noi ?“ „Normal, tu

88

ce să faci, să ţii cu jigodiile.“ Tac. Discuţia asta am tot avut­o şi nu ajung la nici un rezultat. „V­am spus că nu se face să intraţi pe telefon. Nu ne aduc vreo acuzaţie. Comentează. Să le spunem şi cum să comen­teze, am semăna cu ăia de la P.S.D., care voiau să controleze tot. Şi, oricum, suntem în dezavantaj. După ce închideţi, o s­o ia de la capăt.“ Nu zice nimic. Brusc, îşi aminteşte că are nevoie de un dosar. Ies din biroul lui şi mă îndrept spre al meu. Distanţă de trei minute. Caut dosarul pe masă. Televizorul deschis. Îi aud vocea. Ridic privirea. E în direct, pe telefon. Sângele îmi zvâcneşte în tâmple. Distanţa de trei minute devine de câteva secunde. Mă teleportez. Intru în marele birou şi îi fac semn să închidă. Se uită la mine şi continuă. Insist cu gesturi în limbajul surdo­muţilor, dar din ce în ce mai disperată. Nu ştiu cum mă mişc şi răstorn paharul de apă peste hârtii. Închide telefonul şi, mulţumit, îmi spune : „Făceam icter dacă nu intram să le spun“. Dezbaterea continuă, tocând mărunt ceea ce declarase telefonic.

Năravultelefoanelorînemisiunil­apăstratpânălacapăt.Convingerileluierauferme,iarrealitateanuile­aschimbat.Acesteintervenţiiaudatprilejulunorcelebrereplici,cumafostceaadresatăCorineiDrăgotescu1.

1. Într­o intervenţie telefonică, în 2006, la Antena 3, TraianBăsescuiseadresaCorineiDrăgotescu:„Dumnezeusănedeasănătatecâtadevărspunemlegatdepovesteapecareaţi prezentat­o în prima pagină a ziarului de mâine!“.Replicavenea în contextul în care jurnalista se afla subtratament,fiinddiagnosticatăcucancer.CorinaDrăgotescu

89

Deintratînpământ!Primalecţiepecareamprimit­o,cănupoatecontroladiscursulprintelefon,afostîncampaniadin2004.Amcheltuitcevaenergieşibanicasăcombatemaceleafirmaţiieuforice.

DupăuninterviudecampanielaMTV,undes­apro­nunţatcorectînproblemahomosexualităţii,spunândcănuîşiarogădrepturidivinedeajudecaoamenii,temadevinesubiectdediscuţiepentrupresă.Deşiînacelinterviuafăcutoaltădeclaraţiecaremis­apărutcăaremaimultpotenţialnegativ,unrăspunscorectpe tema homosexualităţii a provocat o adevăratăisterieprinnuanţărioferitelatelefon.

Campania pentru prezidenţiale, 2004, studioul MTV. Interviul e plin de umor. Se descurcă bine. Sunt sigură că face faţă întrebărilor cool ale MTV. Stau pe un scaun, în spatele studioului, şi răsfoiesc ultima monitorizare de presă. Întrebare : ce făceaţi când acos­taţi cu nava într­un port, după luni de stat pe mare ? Ia să vedem, îmi spun. Uite o întrebare pe care nu i­am pus­o. Râde : „Ca bărbaţii. Întrebam de un pub, un bordel“. Şoc, şoc, şoc, şoc. Sfinte Sisoe ! îmi spun. E de acord şi cu legalizarea prostituţiei. Drăguţul de el. „Ce părere aveţi despre homosexuali ? Vă deran jează ?“ „Nu îi judec eu. Nu e treaba mea.“ Bine, îmi zic, dar ce fac cu bordelul, cu prostituţia ? Îi atrag atenţia după emisiune că acel răspuns a fost halucinant. Îmi mai dă

scrisese despre faptul că şeful statului din 2006 s­ar fiocupatlaConstanţa,în22­23decembrie1989,cudistru­gereaunordocumentealeSecurităţii.

90

altul, în maşină, cu S.P.P.­ul de faţă. „După tine, trebuia să spun că mergeam la bibliotecă.“ Şi îşi aprinde o ţigară. Ce să mai zic ? După o pauză lungă : „Zici că iese rău ?“.

La 24 de ore după interviu, nici o reacţie defavo­rabilă. Îmi dau seama că sunt cam depăşită. Un bărbat la bordel sau la pub e ceva normal, chiar o mostră de bărbăţie. El a avut dreptate, conchid în sinea mea. Spre seară mă sună Radu Moraru. Îmi propune ca Traian Băsescu să aibă o intervenţie în emisiunea lui. Tema : aspecte de campanie. Nu am de ce să refuz. Orice posibilitate de promovare trebuie folosită. E de acord şi discutăm ce ar fi de spus. Punctez că, în cazul în care se revine asupra temei homo­sexualităţii, să păstreze răspunsul iniţial, fiindcă e benign. Aprobă şi mă asigură că nici nu ar avea ce să declare în plus. Intră în direct. Suntem în birou, la Primărie. Radu Moraru tocmai îl întreabă, după ce îl gratulează pentru toleranţa privind homosexualii într­o ţară homofobă, câţi homosexuali sunt în România. Mă uit mirată la Traian Băsescu care răs punde : 20%. N­am aer. Îi fac semn să ne oprim aici. Radu Moraru nu se lasă : „Sunteţi de acord cu adopţiile copiilor de către aceste cupluri ?“. Simt că nu e bine. Cel mai teamă îmi e de acest gen de sponta neitate, care adeseori seamănă cu revolta adolescen tină, mereu nonconfor­mistă. Dar nu în campanie ! Radu Moraru, simţind pauza, apelează tocmai la spiritul adolescentin al lui Traian Băsescu : „Haideţi, domnule Primar, spuneţi­ne care e părerea dumneavoastră, că doar un om ca

91

dumneavoastră nu are nevoie de sfatul consilierilor“. Ai zice că Radu Moraru îmi vede mimica disperată şi anume dă cu băţul prin gard. Candidatul la Preşe­dinţie se declară de acord şi cu adopţiile. Începe o argumentaţie ce alunecă periculos. Fac semne isterice să termine conversaţia. Se termină doar conver saţia cu Radu Moraru. Sună telefonul meu. Şeful de campanie, Vasile Blaga. Voce calmă, inadecvat de calmă pentru Blaga : „Noi suntem în Modrogan, vreo cinci, şi tocmai încercăm să depistăm homosexualul. La 20%, din cinci unul sigur e. Nu sunteţi normali la cap !“. Şi închide. „De unde aţi scos procentul ăsta ?“, întreb. Nu primesc nici un răspuns.

La 7 dimineaţa sună telefonul. Vasile Blaga mă cheamă ceremonios la şedinţa de campanie. Realizez că e groasă. Deja se distribuie afişe în ţară cu noua opţiune sexuală a lui Traian Băsescu. Spre prânz, mai ales echipele de campanie din Moldova ne întreabă ce s­a întâmplat că oamenii refuză materialele pro­moţionale de la „pidosnic“. Domnul Blaga, tot calm : „Adriana, aşteptăm de la tine următoarea strategie de campanie pentru «pidosnic»“. Să­mi bag picioarele ! E cel mai aprig răspuns pe care mi­l pot permite, în calitate de doamnă.

*

Multe atitudini ale lui au tulburat publicul. Iaruneledintreeleintrauputernicînconflictcurigorileimpuse de noua funcţie. Era Preşedinte şi această

92

funcţie cerea alt comportament. Până la un punct,nonconformismulluine­aajutat.Eraaltfel,eranatural,eracumvrea„poporul“:unpoliticianîncontrastcuaroganţaafişatădeadversariidinP.S.D.„Ce­iînguşăşi­ncăpuşă“eramottoulnouluimodeldepoliticianoferit de Băsescu. Doar că devenise Preşedinte şi,oricumoluai,refuzuldeaacceptacăenecesarsăprivimmaiatentlaoconduităimpusădeloculşinouamisiunenucreadecâtprimelesemnedeexclamare:decefaceţiasta?ChiarşioameniisimţeaucăBăsescuceldinopoziţie trebuie totuşi să se armonizeze cuBăsescu­Preşedintele. Din păcate, până în final, arefuzat,rămânândblocatpemodelulcucareaavutsucces în2004.Purşi simplu,n­apututsăse rein­venteze.Şinuvoinţai­alipsit!

7aprilie2006.Amplecatacasă, laTimişoara,cuonevoieirepresibilădeamăîndepărtadeCotroceni.Nu e mare lucru de spus despre episodul Becali,beţieşicondusmaşina.Întren,uniioamenicaremărecunoşteaumă întrebau dacă T.B. chiar s­a urcatbeatlavolan.Şi­adatseamaceafăcut,darastanunemaiajută lanimic.Măgândeamla temerile lui:„vreţisămăbăgaţiînborcan“.Acumintrasedirectîncocină.Demonulsăuafostmereumaiputernicdecâtîngerul. Rar am întâlnit unom care să îşi distrugăsingurproiectele.DupăepisodulC.N.S.A.S.­Turianu1

1. TraianBăsescuafosthuiduit,pentruprimaoarădecânderaPreşedinteleRomâniei,laintrareaînsediulC.N.S.A.S.undeavealocşedinţaconduceriiinstituţiei.Afostaşteptat

93

credeamcăamoprittăvălugul.Ceeaceafăcutacumechivaleazăcuperioadadincampaniecândcuhomo­sexualii.M­aîntristatcumplit.Cândîlvezicuprivireaaiadescumpănită,gatasăexprimeregreteînpublic,îţivinesăaruncicutotceîţipicăînmânăîndirecţialui.Şi,dinnou,operioadăîncaretoatelăturilesevorrăsturnaasupranoastră.CâtdespreacestBecali,careîlinspirăşiîlatrageprecumspeluncadinport–cenevoinesatisfăcute...

Legeapsihologică,explicatădeGustaveLeBon1,aratăcă,„atuncicând,subinfluenţediverse,unuldinelementelepersonalităţiicapătăoinfluenţăpreponde­rentă,acestaanihileazăpemomentacţiuneacelorlalteelemente şi devine regulatorul exclusiv al compor­tamentului“.

Episodul Becali a fost unul extrem de frustrantpentrumine.Maifuseseunepisod,laînceputulman­datului,cândaprimitechipaSteaualaCotrocenişiainsistat să fie prezent şi Becali. Cu excepţia EleneiUdrea,toţiconsilieriine­amopus.Sportiviisuntuna,

de un grup de manifestanţi care îl susţineau pe TicuDumitrescuşicereaudemisialuiCorneliuTurianu,propusdeP.D., de la conducereaC.N.S.A.S.Unmanifestant i­aspus: „Îl vrem pe Ticu Dumitrescu“. „Să vreţi lege şidemocraţie“,i­arăspunsTraianBăsescu,momentîncareîntreaga mulţime a început să huiduie şi să strige „Joscomuniştii!“.Laplecare,Băsescuafostînsoţitdeaceleaşihuiduieli,deşiîntretimpseaflasedeînlocuirealuiTurianucuClaudiuSecaşiu.

1. GustaveLeBon,Psihologia timpurilor noi,EdituraAntet,2010,traduceredeGabrielAvram.

94

victorialafel,darsănuexagerămculistainvitaţilor.Pleşune­ainformatcănuparticipălaaceastăcere­monie.LuiTraianBăsescunui­aplăcutdelocpoziţianoastrăşine­acatalogatdrept„snobiscorţoşi“.

În seara cumeciuldin20061 eram înbiroul lui.Mi­aspuscăpotplecaacasă(foartedevreme,ceeaceeraneobişnuit),cămergeşielacasăsăvadămeciul.L­amcrezut.Nusuntmicrobistă,aşacănicivorbăsămăuitlaacelmeci.Amadormitmaidevremedecâtdeobicei,cutelefonullacap.

4 dimineaţa. Sună telefonul. Răspund. Ziaristul Ovidiu Nahoi, revoltat, îmi cere să îi explic cum de Preşedintele poate să se comporte în asemenea hal. Nu pricep nimic. Îmi spune să mă uit la televizor. Nu am televizor în dormitor, din principiu. O carte face mai mult decât orice emisiune. Mă deplasez în camera unde am o plasmă. Deschid. Preşedintele – surprins de aparatele de filmat la Golden Blitz, cu Becali, apoi urcând în maşină, râzând... Pare uşor instabil… tot nu pricep nimic. Îl sun pe Preşedinte. Nu răspunde. Sun aghiotantul de serviciu. Îmi spune : „Mai bine discutaţi cu Preşedintele“. „Care unde e ?“ „Acum, acasă.“ „Dar aţi fost cu Becali la Golden Blitz şi l­aţi lăsat să urce în maşină după ce a băut ?“ Tăcere. „E mai bine să vorbim mâine“.

Recunoscşiacumcăînacel„mâine“afostdeciziameasăplecacasă,laTimişoara,lapărinţiimei.Săfac

1. Meciul Steaua­Rapid a avut locpe 6 aprilie, ca sfert definalăînCupaU.E.F.A.

95

altceva,cevacaresămăajutesămărecuperez,înlocsăspăllături.L­amanunţattelefoniccăvreausăplecpânălapărinţiimeişinus­aîmpotrivit.Măsimţeamexcedată,maialescăveneamdupăunanşijumătateîncarene­amîndepărtatdeceeaceamcrezutcăvomfi.

22 aprilie 2006.Ultimele săptămâni le­ampetrecutîntr­o continuă şedinţăde analiză cu Jupânul ţării.TrecegreupestenoapteacuBecali,dareputernic.E destul de rezistent când trebuie să o încaseze.Recunoaştecăagreşit,îşifaceharachirişiastaebine.Arfifostneliniştitorsănupriceapăceiseîntâmplase.

*

5 februarie2005.Avemonouăcolegă, soţiadom­nului Cocoş – unul dintre stâlpiimafiei lui AdrianNăstase –, doamnaElenaUdrea. Preşedintelemi­aexplicatcăCocoşdoarlaînceputafostcuNăstase,că–dupăceNăstaseaînceputsăcearădinceîncemaimulţibanidelagrupulluideafaceri–CocoşnuamaifostînechipăcuBittnerşiPetrache,căaavutelinformaţiigreşitecândîlincludeaîngaşcă.Teribil!Măcuprindeunsentimentdenelinişteşinesiguranţă.Acelaşisentimentl­amavutlaînceputulanului2003,cândinfluenţaluiDorinIacoberaextremdemare.Ţinea,lapropriu,cheiadelabiroulluiTraianBăsescudinModrogan.Eraomulcareneanunţacăvine„şeful“.Pentruminecontamaipuţin,darpentruBlagacontamult acest transfer de putere către omul lui Virgil

96

Măgureanu.Lafelamsimţitîn2004,cândapropus,într­un cerc restrâns, primirea lui CozminGuşă înP.D.Ceiprezenţiautăcutminutebune.Lafelcumm­amiratfaptulcăl­aacceptatpeDorelŞandor,întimpulcampanieiprezidenţiale.Despreceidoivor­bea în termeni nefavorabili. Îmi amintesc cum îmispunea cu năduf că „nesimţitul de Şandor nu răs­pundelatelefon“,cânderadoarministrulTranspor­turilor. Se repetă istoria. E pe val şi face cum vorviscerelelui.Lafels­aîntâmplatşicândacâştigat,în2000, Primăria Capitalei. A numit­o ca succesor înministerpeAncaBoagiu,necunoscutăpentrupartid.Totulafostexplicatprintr­orelaţieprivilegiată.Nimeninu i s­a împotrivit ladesemnareaei,deşimulţi aurămas marcaţi de acea impunere grotescă doar înbazavictorieineaşteptateaunei curse­surpriză. Îşiputeapermitesăimpunăfărăsăexplice.Putereaşimodulîncareacâştigat,absolutspectaculosşisurprinzător,chiardacătoţibravamspunândcăneaşteptam, îl repun înaceeaşipostură:paranoidăşiautoritară.VenireaEleneiUdreaestetotalneadecvată.Mi­egreusăpricepdecefolosimcapitaluldeima­gine şi încredere,pe careorice câştigător îl are laînceputuldrumului,casăluămdeciziipăguboaseşiineficiente în ceea ce se presupune că trebuie săfacemcaaleşi.

Am văzut şi am auzit lucruri care mă ţintuiaulocului.Pânălaînceputulanului2007,amacordatmultcreditpoliticianuluiBăsescu.Sediminuacufiecareandemandatprezidenţial,dartoateincompatibilităţile

97

deabordare,devalori,letreceamlaanexelecolabo­rării noastre. Ceea ce m­a determinat să rămân sălucrezcuTraianBăsescuafostconvingereameacălucrulcelmairăupentruRomâniafuseserăIliescuşitoţiceicarereprezentauacelregim.PeBăsescul­amconsiderat celmai aprig instrument de a­i învinge.Susţineam legea lustraţiei. Nu pentru răzbunări şiacuze, ci pentru că am convingerea că un popornupoatefiputernicdecâtdacă îşiasumăconştienttrecutul şi îşi cunoaşte erorile. Cei mai puternicioamenisuntceicareîşifacintrospecţia,seanalizeazăşiseasumăfărărezerve.Lustraţiaeopsihanalizarecolectivă.

Defiecaredatăcândsimţeamcăamşieuunrolînbătăliilecâştigate,erammulţumită. În felulmeu,am reuşit,pealocuri, să schimbunanumitgendeatitudineşisăponderezunlimbajviolent.Măîncărcamuneoridecontestările lui faţădeoamenişi situaţii,judecăţicuotuşăextremdepersonală,defuriicaremă frustrau fiindcă ştiamcăoamenii judecaţideeleraupoatemaimoralişimaioneştiînintenţiidecâtalţii pe care nu îi contesta, cel puţin nu la fel devizibil,şicaresebucuraudemaimultcredit.

Impresia luidespresinese transformarepedeşiireversibil. Devenea prea satisfăcut de faptul că ePreşedinte.Reveneauporniriegoiste,pecareacumşilejustificaafirmândcăebineinformat.Nimeninuise opunea.Cu atâtmai puţinun echilibru interior.Prearepedeşinesăbuitafolositputereapepremisa:acumsuntempevalşinisepermite.

98

*

ExistaunconflictsurdîntreechipăşiPreşedinte.Scânteilesăreaudeundeteaşteptaimaipuţin.Nupechestiunideviziune,nupeproblemedenaturăeco­nomicăsausocială.Reproşurileluis­auîmpotmolitînceeaceelconsideradreptatitudinenerespectuoasă,necuvenităfaţădepersoanaPreşedintelui.

Credşiacumcălafeldeimportantepentruperso­nalitateaunuilidersuntnudoarprogramul,viziuneasa,cişiechipapecareşi­oconstruieşte,decareseînconjoară.TraianBăsescunupăreasăsefereascădeoameni foarte buni, cu expertiză într­un domeniuanume.DacălaP.D.auexistatpersoanecarestârneaucomentariipublicenefavorabile,criteriulalegeriipri­milor consilieri prezidenţiali era menit să satisfacănevoiadeaaveaoechipăbună.

După numirea consilierilor prezidenţiali, TraianBăsescune­alăsatfiecăruialibertateadeanealegecolaboratorii.AncaIlinoiu,ŞtefanDeaconu,TiberiuCazaban, Eugen Tomac, Cătălin Dumitru, AndreeaPaul(Vass),BujorTeodoriu,BogdanChiriţoiu,GabrielPişcociuaufostoamenipropuşideconsilieriiprezi­denţiali, ceimaimulţi necunoscuţi Preşedintelui înmomentulnumiriilorcaadjuncţiaiconsilierilor.Mulţidintreeiaurămasînfuncţiişidupăplecareacelorcarei­aunumit.Iaruniidintreeiaudoveditcăaveauexper­tizăîndomeniullor,adăugândulteriorşiexperienţafuncţieiîntimpulpetrecutlaAdministraţiaPrezidenţială.

99

Neîntâlneamînfiecareluni,cutoţii,într­oşedinţăprezidatădeTheodorStolojan.Îlalesesemşefalcon­silierilor.DiscutamagendaPreşedinteluişicăutamsăarmonizămpropunerilefiecăruidepartament.Începutulfusesedestuldedificil.Apăreau înprogrameveni­mente, întâlniricaresesuprapuneau,astfel încâtseîntâmpla în mod nefericit să facem coadă la uşaPreşedintelui. Situaţia avea darul să îl înfurie pestemăsură,iarpenoisăneexpunălacâteunperdaf.Nudelegamvinovăţiile,dareralimpedecănufuncţionamunitarşicăexistaoproblemăgravădeorganizare.

Traian Băsescu găsise cauza nefuncţionării efi­ciente.AmaflatastalaBruxelles,înmartie2005.

Mă îndrept spre camera lui Andrei Pleşu. Îi propun

să ieşim cu Preşedintele la o bere, bun prilej să mai

încercăm să lămurim aspecte contondente care îşi

făceau din ce în ce mai des prezenţa. Îmi luasem

sarcina să aplanez cât puteam mai mult conflictele.

Simţeam că Preşedintele are un ghimpe împotriva

echipei şi îmi propusesem să îl identific, indiferent

de riscuri. Tensiunea era prea mare, disconfortul, la

fel, iar într­o asemenea atmosferă era dificil să funcţio­

năm armonios.

Andrei mă întreabă dacă Preşedintele a făcut invi­

taţia. Îl asigur că nu ne va refuza. Ajungem la el în

apartament. Uşor indispus, ne întreabă dacă vrem un

whisky. Îi propun să ieşim mai degrabă la un pub cu

toată echipa. „Care echipă ?“, întreabă. Simt răutatea

din ton şi îi răspund : „Eu, Andrei, Elena, cine mai

100

consideraţi dumneavoastră“. Mă priveşte pieziş : „Voi nu funcţionaţi ca o echipă. Poate tu cu Andrei sunteţi o echipă, că pe Elena nu o consideraţi în echipă şi faceţi tot ca să o compromiteţi“. Andrei aşază paharul pe masă şi îl întreabă ce vrea să spună. Traian Băsescu se întoarce cu spatele, face un gest plictisit cu mâna şi se îndreaptă spre dormitor. Andrei se întoarce spre mine şi îmi spune că refuză să meargă. Nu e un moment să negociez nimic. Pleacă şi mă roagă să îl scuz eu. „Unde e Andrei ?“ „A plecat“, spun. Nu îmi cere nici o explicaţie. O sună pe Elena Udrea să coboare în lobby. Ne îndreptăm toţi trei spre un pub, situat în Piaţa Primăriei, unul dintre puţinele unde se mai putea fuma. Fiecare comandă o bere. Începe o discuţie dură despre toată echipa, care nu o ajută pe Elena să se integreze, despre cum ne dăm noi superiori, deştepţi şi atotştiutori. După o jumătate de pahar de bere, simt că e cazul să intervin. De fapt, care e problema ? Ce ar trebui să facem ca să o integrăm ? Elena, ca şef al Cancelariei, ar trebui să gestioneze întreaga agendă, fiecare dintre noi ar trebui să îi raportăm ei ce e de făcut şi ea să păstreze legătura direct cu Preşedintele. „Nu putem să intrăm toţi la Preşedinte“, e opinia Elenei. În afară de consilierii prezidenţiali, cinci la număr, nu prea mai au acces alţi funcţionari din instituţie în cabinet. Încerc să exemplific. „Adică, pen­tru dosarele pe extern, ar trebui ca Pleşu să îţi spună ţie ce conţine dosarul şi tu să îi prezinţi Preşedintelui, nu consilierul în cauză ?“ „Da, e o variantă“, îmi răspunde. „Aceste dosare presupun discuţii, întrebări,

101

analize şi cred că fiecare dintre noi trebuie să facă

asta pe domeniul lui, nu prin intermediari“, combat

eu această variantă. Ca şi cum despre mine e vorba,

Elena mă asigură că îmi recunoaşte meritele şi că eu

sunt greu de înlocuit, când vine vorba de relaţia cu

presa. Simt sarcasmul. Beau berea si mă uit la şemi­

neul din spatele lor. Era cu doar câteva luni înainte

ca Andrei Pleşu să abandoneze primul echipa.

ElenaUdreareprezintăuncapitoldelicatînviaţaPreşedintelui.Nuetreabameasăcântărescslăbiciunilecuiva,atâttimpcâtelerămânînsferaprivatăşicredcă nu ar trebui să fie treaba nimănui. Slăbiciuniletrebuiediscutatedoarînmăsuraîncareinfluenţeazădeciziaunuiomdestat,aunuiompolitic,înmăsuraîncareafecteazăviaţacetăţii,responsabilităţilepoliti­cianului,aşteptărilepecarele­acreatoamenilorcarel­auvotat.TraianBăsescus­acomportatînsăînaşafelîncâtoslăbiciuneasacaomadevenitovulne­rabilitate pentru Preşedinte. Din păcate, cred că arefuzatsăacceptecă,dacăvreisăfiiunmareomdestat,nudoarunpoliticiancarecâştigăvictoriielecto­rale,săfaciistorieînfavoareaţăriitale,slăbiciunilenuauvoiesătedomine.

*

Areplăcereadeaumili înpublic, îmi spuneam,dupăceasistamlasceneîncareceivizaţisecontor­sionaufiedeteamă,fiedegroazaescaladăriisituaţiei

102

încazulîncarearfiripostat.Uniităceaustânjeniţidepenibilulsituaţiei,alţiidefricăsănupiardăatenţiasa.Umiliţi,dar înanturajulPreşedintelui, lângăputere.Ceimaimulţi dintre cei care înghiţeau spectacolulpropriei umilinţe erau sinecuriştii bugetari, care demiciaufostpuşipescaunebugetareşicare,odatăcepierdeauacest loc,aveauproblemerealedesupra­vieţuirefinanciară,darşidestimădesine.Dinexpe­rienţamea,TraianBăsescuarelimite,iarcurajulsăudeaseconfruntadispare,buimăcitchiar,cândprimeştereplica. Că se răzbună într­unmod laş, asta e altăcontinuareametodelorluidea­şiatingescopurile.

PeTraianBăsescul­amvăzutevitândconfruntărilecuceicucareaveauntrecutcomun,careîlştiauşica„ţânc“înP.D.PeRaduBerceanucredcăl­aplăcutcelmaipuţindinfostaechipăademocraţilor.Şicredcăaconsiderato„înfrângere“cănul­apututdeter­minasăplecedinpartid.RaduBerceanunuerapreaimpresionatdepersonalitatealuiTraianBăsescuşinuapărutemoţionatdevictoriileluiînalegeri.Elafostcelcare,dupăvictoriadelaCotroceni,aspus:„Binecăamscăpat,poateacumlasăpartidulînpace“.Îmiamintesc că într­o şedinţă de Guvern, în perioadaRaduVasile,cândnucunoşteamraportuldeforţedininteriorulpartidului,TraianBăsescu,carestătealângăRaduBerceanu,is­aadresatacestuiaîntimpuldis­cuţiilor oficiale cu „măi, cocoş“. Cu o voce joasă,Berceanus­aîntorsspreBăsescuşi i­areplicatsec:„Traiane,îţirecomandsăfiepentruultimadatăcândmiteadreseziaşa“.Băsescuabătutînretragere,cu

103

unfelderâsprietenospefundal.Ampăstratînsăacelschimbtăiosdeprivirişitonîntreceidoi.Nimicdinceaurmatnuaschimbataceaimpresie,căBăsescunuseputeada„cocoş“cuRaduBerceanu.DevenitPreşedinte,îmilăsasenzaţiacăeraîmpăciuitorcândparticipaşiRaduBerceanulaîntâlniriledelaCotroceni,deşinupurtaundialogabruptnici cuceilalţi foşticolegidepartid.Deobicei,îiconvocapeVasileBlaga,AdrieanVideanuşiarareoripeLiviuNegoiţă,uneoripe Anca Boagiu care, după momentul tragicomical alegerilordinP.D.,din2006, adevenitpersona non grata la Palat. Pe scurt: Anca Boagiu a fostsancţionatădeTraianBăsescu,vocalşiintempestiv,chiarînavionulprezidenţial,îndrumspreBruxelles.AşaaaflattoatădelegaţiacăBoagiu„îşiînchipuiecăfaceşieapoliticăînaltă,cătragesforiprinpartid,căaajunssăcreadăcădecideeafuncţii“.AlăturidemineerauAnca Ilinoiu şiMihai­RăzvanUngureanu.Niciunuldintrenoinuînţelegeamceseîntâmplaseşideceasistamlaofuriedezlănţuită.Dealtfel,TraianBăsescueradinceîncemai„firesc“înstărileluiderevoltă.Nueradispussăsemaicenzurezeînniciunfel.AmaflatapoicăAncaBoagiuîncercasesăinfluenţezevotulîncadrulalegerilorinternedinpartid,undecandidapentrufuncţiadesecretarexecutivElenaUdrea.Desi­gur, AncaBoagiu avea o altă opţiune decât a Pre­şedintelui. Şi pentru asta a primit o lecţie în acelavion,apoi,petermenlung,otrimitereîncolţulroşu.

Ulterior,caîncazulmultoraltorimpresiipecarele­am ajustat după ce am reuşit să iau distanţă de

104

stărilecotroceniste,mi­amdatseamacănuîiplăceasăumileascăînsine.Eradoaruninstrumentcareafost,probabil,printrecelemaieficiente–şiastanuevinalui–pentruastabiliraportuldeforţe,adominaşiasupune.Dacăpentruacelaşiscoperanevoiesăfacătumbe,arfifăcuttumbe.Niciuninstrumentnueracompromiţător,inuman,nedemn,dacăastfellumeaiseaşezalapicioare.

*

Fărăsăsefiexprimatvreodatăclarînacestsens,îmidădeasentimentulcănebănuiapeuniidintrenoi,ceidinechipadelaCotroceni,că„nedămrotunzi“culecturilenoastre,cupretenţiilenoastreculturale,cuabordareaunuitonşiauneiatitudinicivilizate.Aşexageraafirmândcănevoia„mârlani“,dareracevaciudatînrelaţiacuechipa.Auzeampreadescasănumăgândesclaastareproşuricarepăreaumaidegrabăfrustrări,complexe,nemulţumireacănuciteaînochiinoştri adulaţia. Şi, da, nu cred că erau prea mulţiprintreprincipaliisăicolaboratorideatuncicaresăîladuleze,ceeacenuexcludearecunoaştereacalităţilorsale, a determinării salepolitice.Au apărut ulteriorfigurile care i­au sprijinit această nevoie şi care aucontribuitcuzellaacutizareamegalomaniei.

Foarte repede, după ce a preluat mandatul dePreşedinte,l­aaşezatînbanca„umiliţilor“peministrulde Externe, Mihai­Răzvan Ungureanu. Ne aflam laLondra,laocinărestrânsă,organizatădeambasadorul

105

deatunci,DanGhibernea–eu,AndreiPleşuşiTheodorStolojan.Odiscuţierelaxată,desprerelaţiileexternealeRomâniei,desprepoziţionareaţăriipecelebradejaAxă. Răzvan a avut o opinie care a intrat în modneaşteptatîncolimatorulPreşedintelui,deşieultimulomcarepoatefibănuitcănueatentlanuanţe.Băsescuaprinsdinzbormomentulşii­aaplicatşefuluiDiplo­maţiei o corecţie brutală, care a stânjenit pe toatălumea.Andreiaîncercatsădomoleascătonuldidacticcucareministrulafost„urecheat“înfaţaambasadorului.M­aîntrebatnedumerit,îndrumsprehotel,cesuntacestemaniereşidacăPreşedintelearecevadeîmpărţitpersonal cu Răzvan. Nu aveam cunoştinţă de aşaceva.RelaţiacuRăzvanvarămânetensionatăpânălafinalulaceluimandat.Mereul­asuspectatcălucramaicu sârg pentru agenda premierului Tăriceanu. Dealtfel,demisiadin funcţiadeministrudeExterneafostdeterminatădeTraianBăsescu.

După acea bâlbâială nefericită de la începutulanului2007,încaresepasacopilăreştevinadelaoinstituţielaaltaîncazulcelordoimuncitoriromâniarestaţiînIrak(lucraulaobazămilitarăamericanăîncalitate de subcontractori şi erau acuzaţi de spionajdeoarecefăcuserăfotografiifărăaprobareîninteriorulbazei),Tăriceanui­acerutdemisialuiUngureanu,pemotivcănuîlinformasedespresituaţie,şii­areproşatcăl­arfiinformatdoarpePreşedinte.

Privindspectacoluldininterior,îmidauseamacăocarierăînpoliticăpoatesădepindănepermisdemultdeniştepersonajecaresesustrag,fărăniciunsentiment

106

de impenitenţă, unei minime morale a colaborăriicorecte.EramîndrumspreBruxelles(30­31ianuarie2007), unde aveau loc prima vizită în ParlamentulEuropeanşiprimeleîntâlniricureprezentanţiiComisieiEuropene după ce România devenise membru alUniuniiEuropene. În timpceaşteptamsăcoborâmdin aeronavă, Răzvan l­a informat despre incident,subliniindapăsatcănuenimicseriosînacelcaz,eoresponsabilitate consulară.TraianBăsescun­a spusnimic,preocupându­sedemapeledecareaveanevoie.CaşicumRăzvanarfiintuitceurmează,ainsistatsăreiausubiectulcuPreşedintele.Numaiaveamcând.La conferinţa de presă, Preşedintele a fost întrebatdesprecaz.TraianBăsescuadeclaratcănuştieexactdespreceevorba,nuafostinformat,darvaverifica.Stăteam cu Răzvan pe primele scaune în sala deconferinţe.Lângănoi,ziarişti.Nicisăfivrutsăcomen­tămnusecădea.

Într­un interviu la ProTV, pe 2 februarie, TraianBăsescuforţeazădemisialuiRăzvan.Declarăcă,dacăîntr­adevărprim­ministrulnuafost informatasupracazuluidecătreministruldeExterne,acestadinurmăartrebuidemis.Zisşifăcut.Răzvanm­asunataproapeinstantaneu.Eu,înmaşinăcuPreşedintele.Nuputeamsăîidauvreoexplicaţie,cidoarsăascult.I­amspusluiTraianBăsescucăs­arputeacadeclaraţialuisăprovoace o reacţie dură din partea lui Tăriceanu.Într­unfel,verificamceeacecredeachiarRăzvan.Şi­aaprinsoţigarăşim­aliniştit:„NuîldemiteTăriceanu“.Lacâtevaore, treabaa fostgata.Băsescuprivea la

107

televizordeclaraţiileluiTăriceanu,carecereademisiaministruluideExterne.Pe4februarie2007,ladouăzile,Răzvanarenunţat laprotofoliuldelaExterne.„Asta­iviaţa“deveniseceamaiiritantăreplicăpecareoofereaPreşedintelecândnuseconsideraresponsabildeceeacedeclanşase.

Însă Răzvan va rămâne să gestioneze activitateaMinisteruluideExternepânălajumătatealuniimartie,Preşedintelenefiindde acord cuAdrianCioroianu,propunerealuiTăriceanu.Aşacănevaînsoţişilaurmă­torulConsiliuEuropeandeprimăvarădelaBruxelles,cuunPreşedintefoarteafabilînrelaţiacuministruldemis,darînexerciţiu,şipecare,cânderaînfuncţie,îl trata extrem de hormonal. Nu era singurul carecunoşteaaceastă „reevaluare“dupăce îiprovocasefrângereacarierei.

TraianBăsescunupoatefisuspectatcădeţinepecaleacademicăsubtilităţidepsihologie individuală.Acţioneazăînrelaţiileumaneinstinctiv.Experienţadecomandant de navă nu trebuie deloc subestimată.Şefultrebuiesăsepoziţionezedelabunînceput,iarmanagementul exercitării puterii îl stăpânea într­unmixtdeintuiţieşiexperienţă.Niciunalttipdestudiulabază.Respectulnuerapentruelunobiectiv însine,ci,eventual,uninstrument,destuldecostisitor.Supunereaînsăera,iarpentruastaarecurslacelmaieficientinstrument:frica.Nueconcluziamea,econ­vingerea lui exprimată într­o discuţie de final decolaborare.Respectulnuîifacepeoamenilafeldedocilişiascultători,mi­aexplicat.Frica,da.Iarrespectul

108

necesită timpca să îl câştigi.Deasemenea,efectelesunt prea târzii pentru cineva care vrea repede sădomine, să controleze. Frica e mult mai uşor deprovocat,iarefectelesuntneîntârziate.TraianBăsescuneglijaunelementimportant:nuerasingurulcareîşiconstruiaimperiulpeacestefundamente.Avealângăeldoritorideputere, careaşteptaudoarmomentulprielnicsăseconfrunte.Nuştiudacăeraufamiliarizaţicu studiile de analiză comportamentală la nivel depublic, dar confirmau concluziile.Gustave LeBon1spusese că cea mai mare parte a sentimentelor –curajul,teama,caritatea,solidaritatea,devotamentul,instinctulrăului–suntcontagioase.Dintrediverseleemoţii,ceamaicontagioasăesteprobabilteama.

*

Şefulprotocolului,IonPascu,eracelmaitimoratdinechipă.PropusdeAndreiPleşu,Pascueraunomcumultbun­simţşiextremderespectuos.Făceafaţăgreu tăvălelii la care îl supunea Preşedintele. Îmicereaajutorul,uneoricuochiiînlacrimi.Măenervamdedouăori:odatăcăunbărbatpoatesăselaseatâtdeimpresionatdetotfeluldereacţiişiodatăcăunaltbărbatputeasăsecomporteatâtdeisteric.Protocoluleraprinsuneoripepiciorgreşit,dargreşeliledeveneauocatastrofăîninterpretareaPreşedintelui.Pascueraciucabătăilor. Iar,cândpregăteamovizităexternă,

1. GustaveLeBon,op. cit.

109

omulpăreatottimpulînpragulinfarctului.Dealtfel,într­unadinvizite,aclacatînavionşiafostnevoiedeintervenţiamediculuiPreşedintelui.Momenteledeconflicterauatâtdenumeroase,încâtreuşeamtoatăechipasăintrămînstareadebalamuc.CândauzeamcăPreşedinteleîlcheamăpePascu,ceiaflaţiîncabinaprincipală a avionului, obişnuiţi cu scenele delocprotocolare,deveneamunfeldeS.M.U.R.D.Omuleraasaltat şiasudatdespaimelepecare i leproduceaoricediscuţiecuPreşedintele.

AncaIlinoiu,propusătotdeAndreiPleşuconsilierdestatlaDepartamentuldeRelaţiiexterne,afostcelmai„tehnic“consilierdintrenoi.Îipăstrezoamintirefoarteplăcută.Chiardacăempatizagreucuconsilierii„politici“,Ancaeraunomdebază.Reţinutăînopinii,controlându­şi stările foarte bine, făcea o muncăserioasă. Traian Băsescu îi reproşa stilul scorţos alExternelorşicăutasăoconvingăcădiscursuldiplo­maticnumaieceştieea,ecevamai„dezinhibat“.Erau întâlniri restrânse, în summituri internaţionale,undenuparticipaudecâtpreşedinţiidestat,neînsoţiţide vreun consilier. Traian Băsescu desluşea astfelnoua regulă: „Nu vămai lasă în sală ca să nu neinfluenţaţiînrăuculimbajulvostrudelemn“.Poatecăaveadreptate,darnicislobodlagurănupăreasăfienoulmodeldediplomaţie.

AncapreluaseconducereadepartamentuluidupăplecarealuiPleşu,rămânândconsilierdestatmaibinedeunan.AveaoanduranţăadmirabilălaexceseleluiTraian Băsescu. Nu se simţea confortabil – şi era

110

firesc,având învederecăvenise înechipăcasă îlajutepeAndreiPleşu,fiindferitădealucradirectcuPreşedintele–,darfăceafaţălaaccenteleluimaliţioase.Iaratuncicândaveavreoobservaţie,maialesînurmainterviurilorcupresastrăină,ofăceacudestulădefe­renţă.Presadelanoidezvoltadestulderartemedepoliticăexternă.

*

Echipasesudadinceîncemaigreu.DupăplecarealuiAndreiPleşu,aveamsentimentulcătoatălumeasepregăteasăoialagoană.Îniulie2005,conformCaietuluiAlbastru,atmosferapăreatotaltoxică.

28iulie2005.AgendaluiT.B.nuecunoscutăcola­boratorilorsăişimergemînorb,cusperanţacăvomnimeri şi noi Brăila. Are momente dese de furie,săptămânalneconfruntămcucrizedeisterieşi,dacăîncercsăîispuncănuputemavea„vinovăţiicolective“,căarfibinesănedezvăluiepunctualcenumerge,îmi răspunde: „M­am săturat de răfuielile voastrepersonale“.Clar,iarăşinuebinecumnecomportămcuE.U.(…).Nupoţiconstruinimicpentrucăinte­resulluiecaptatdoardejocuriledeculise.Nucănuarconta.Darmiseparepreapuţin.Şiapoi,constatcăneminte.Mereuseplângecănuprimeştemateriale,casăamieriodiscuţiecuM.­R.U.–veniseaicifiertcăT.B.îlprimisepeEmilGhiţulescu,fostamabsadorînPakistan,pecareeul­amrefuzatconstantşicare

111

se voia ambasador în Afganistan, unde nu existăambasadă,şiE.U.apropussăseînfiinţezeoambasadăacolo,înciudadirectivelorluiUngureanu–,careîmispunecăi­atrimissutedepunctajepeproblematicalansatădeT.B...

Oatmosferăgreudedigeratafostceadintimpulparticipării laa60­a sesiuneaAdunăriiGeneraleaO.N.U.,înseptembrie2005.Numaieravorbadeobser­vaţiicritice,degreşeli,cideunomcunerviiîntinşilamaximum,careemanaopresiuneinexplicabilăşicarejigneafărăurmădeautocontrol.Nimeninuînţelegeaceseîntâmplă,deundeopermanentăstareconflictuală.Nici numai conta ce spune. Eram imuni la atâtearăbufniri.Oriceamfifăcut,protesta.Nucomunicacedorea.Probabilcănicielnuştia,darnepuneaînsituaţiiîncarenicimăcarnuîţieralimpedecinearfitrebuitsăprevadăsausăcunoascăceurmasăseîntâmple.Săspuicăeracapriciosarfifostuncompliment.

SanFrancisco.15septembrie2005.Seara,fiecareainvocatobosealaşine­amretrasîncamerelenoastre,refuzândsărămânemlaunpahardeceartăcuT.B.Eram surescitaţi, aşa încâtnici vorbăde somn.CurisculcaS.P.P.­ulsănetrădeze,oinvitămpeAncalanoi,înapartament.AmluatfiecarecâteunMartini.Încamerăseaflauntelescop.Ne­aatrascamagnetulşiamînceputsăprivimcerul,străziledinSanFrancisco.Niciunuldintrenoin­acomentatatitudinealuiT.B.Ne­aprinsbinesăieşimdinobsedanteletemedela

112

Cotroceni. Dimineaţă, la micul dejun, mă aşez laaceeaşimasăcuClaudiuşiAnca.Brusc,apareT.B.Seaşazălamasanoastră.Începesănefacăreproşuri.Mâncareaîmistăîngât.Măridic.Elcontinuă:„Numărespectaţideloc!MăcarpePreşedinteleţării,dacăpe mine n­aveţi de gând!“. Îmi iau farfuria şi măîndreptsprebufet.Unpretextcasămămutlaaltămasă.Expliccâtpotdepoliticos:„Măcarcândmâncămsănunemaitotcertaţi“.Nespunecăsesimtejignitcă la lunch­uldatdeoameniideafaceriamericaniparticipăşisecretaralui.AncaIlinoiudăsăîiexplice,dareunumaiaud.Stolojanmăpriveşteuluit.Cândurcămînmaşină,seapropieunuldintreS.P.P.­iştişiîmispune că Preşedintele mă cheamă în maşina lui.Răspund că numai e timp de transfer, că blocămtraficul.StolojanîmispunecătrebuiesăîlînţelegşipeBăsescu.Nu răspund.Mi­e silă să iaumasadedimineaţă într­oastfeldeatmosferă,oricâtdePre­şedintearfi.Mi­egreusămaisuportmodulîncaretrateazătoatăechipa.

Sunt rânduri scrise în Caietul Albastru. Şi scenesimilaresevorrepeta,cuintensităţivariabile….

Andrei Pleşu mi­a spus că preţuieşte bunătateadreptcalitatefundamentalăaomului.Nuîntâmplătoraspus­o.SereferealaPreşedinte,fărăsăîlnomina­lizeze.Sunttentatăsăîidaudreptate:TraianBăsescupoate fi bun, dar nu are bunătatea ca trăsătură decaracter.Chiarşiaşa,înmomentulîncareAndreierape punctul de a pleca de la Cotroceni, eu încă îidădeamşansedecâştigPreşedintelui.

113

*

Noiembrie 2006. Mă aflu în biroul meu cu Tania Radu, Marina Constantinescu, Mircea Mihăieş şi Horia­Roman Patapievici. S­a terminat festivitatea de decernare a Ordinului Naţional „Serviciu Credincios“ în grad de Mare Cruce lui Mihai Şora. Festivităţile de acest tip nu sunt marea mea slăbiciune şi, dacă pot, le evit. Îmi par uşor ridicole şi cam toată audienţa e solemn­stânjenită. Ca şi cum ar confirma această stare de fapt, medalia s­a încăpăţânat să nu stea prinsă în pieptul filosofului, căzând de două ori la picioarele Preşedintelui. Şeful serviciului de protocol de la Cotroceni a remediat până la urmă situaţia, fixând medalia cu un bold.

Le ofer invitaţilor mei cafea şi prăjituri. Îmi face plăcere să îi revăd, mai ales pe Marina, cu care m­am intersectat sporadic după terminarea facultăţii. Sună telefonul. „Ce faci ? Cu ce te ocupi ?“, mă întreabă Preşedintele. Îi spun că sunt în birou cu invitaţii de la ceremonie. „Bine“, zice. Şi închide. După câteva minute revine. „Haide cu invitaţii tăi pe la mine, dar nu staţi mult, că aduc ghinion. Ai văzut ce a păţit Constantinescu.“ Şi râde singur de glumă. Eu evit, ca să nu fiu pusă în situaţia de a explica buna dispoziţie subită. Doamnele refuză invitaţia politicos. Mergem în biroul Preşedintelui. E prima întâlnire de acest gen, colocvială. Cu Horia Patapievici se mai văzuse, dar

în contexte formale. Binedispus, oferă un pahar de

114

vin. Şi, de la cele cincisprezece minute pre văzute,

ajungem la cel puţin o oră. Intelectualii, care nu

purtau încă la rever eticheta de „băsişti“, sunt cuceriţi

de şarmul Preşedintelui. Plecăm de acolo spre seară.

Pe aleile Cotrocenilor, paşii noştri sunt acoperiţi de

admiraţia manifestată zgomotos de grup. Traian

Băsescu n­a avut nevoie să citească nici Hegel, nici

Heidegger, nici măcar pe Cărtărescu integral, ca să îi

cucerească.

Preşedintelenumanifestaopreocuparespecialăpentruintelectualitate,cultură,oameniiei.Înagendaluipersonală,teatrul,filmul,carteaocupauunspaţiumodest.Nufacaceastăremarcăreprobator.Latem­peramentullui,nuputeasăsedetaşezedecotidian.Pentru a viziona un film, a vedea un spectacol deteatru,acitiocarteeranecesarunabandontemporar,într­olumedinafaralui.Meditaţia,reflecţianuerauatributelelui.Agândinuetotunacuamedita.Agândistrategii, planuri de atac, de cucerire nu lasă locmeditaţiei. Nu avea răbdare să privească proiecţiiartistice,doarrealitate,exprimatăprinştiri,dezbaterişiîncaresădeţinăroluri.

Încampanienuaconsideratnecesarsăformezeungrupdesprijin,desusţinători,deelitecaresăîlrecomandepentruvot.Arespinsideeaformăriiaces­tui pol de susţinere în jurul candidatului Băsescupentrucăpăreaun fals,o imposturădecampanie.Abordarealuierarealistă.Laurmaurmei,nueratimpsăumanizămculturalcandidatulşinicisăschimbăm

115

părerileunoracareîlvedeaucapeopacoste.TexteleluiMirceaMihăieşsauSeverVoinescunuîieraudelocfavorabileînaintedeaajungepreşedinte.Iarîncam­panieexploateziceeaceebun,nuconsumienergiişitimpcuceeacesedovedeşteafiunhandicap.

Caprimar,aavutînsubordineteatre,darnueraun consumator al actului de cultură. Însă nici nupriveacuaroganţăolumecarenuîlcaptiva.Purşisimplu, nu se deranja din pricina ei şi nici cu ea.MirceaDinescuafostprintrepuţinelefiguriculturalecarel­aufrecventat.Eraamuzant,aveaideitrăsniteşinu dădea niciodată sentimentul că e stânjenit depersonalitatealuiBăsescu.Eradeonaturaleţeaproapeagresivă.IarBăsescuerasurprinzătordetăcut.VorbeadoarDinescu.

Credcă,înrelaţiacuintelectualii,ceicareaugreşitaufostaceştia,şinuinvers.NuPreşedinteleafostdevină că au primit eticheta de băsişti, ci chiar ei,printr­o admiraţie necritică. Pentru Traian Băsescu,relaţiacueliteleaapărutmaidegrabădintr­onecesitateimpusădeevenimente,şinudintr­onevoiepersonală.Pânăînfinal,credmaidegrabăcăevoluţiarelaţieicuaceştianuafăcutdecâtsăîiconfirmeopinia:simpatici,darineficienţi.Băsescu­marinaruljudecalucrurileprag­matic,iarpragmatismulluinupermiteaoemoţieroman­tică,spontană,nuacceptaslăbiciunidepercepţieşiinterpretare,confesiuniriscantesaumărturisirivulne­rabile,launpahardevorbă.

116

*

Primameadiscuţiecueldespre„literatură“afostîn campania prezidenţială din 2004, după apariţiaeditorialului „Baroane!“ al luiMirceaCărtărescu, înJurnalul Naţional.Înaceeaşiseară,aveaemisiunelaMariusTucă.

Înainte de o pauză publicitară, Tucă îl întreabă dacă a auzit de Mircea Cărtărescu. Prompt, răspunde : „Nu !“. Mirare. Ce să fac ? Să intru peste el în studio ? Pauză de publicitate. Intru în studio. Nu mai ţin cont de Tucă şi încep să turui : „Cum nu îl ştiţi, am vorbit astăzi de editorial, l­aţi citit…“. Tucă se uită cu plăcere la scenă. Traian Băsescu îi cere să revină asupra întrebării. Tucă, în stilul caustic care l­a consacrat, precizează că revine dacă spune ce s­a întâmplat în pauză. În fine, este reţinut primul răspuns : Traian Băsescu nu ştie cine e Cărtărescu.

Dupăaceastăscenă,lacâtevazile,urmeazăoaltăemisiune.EramaproapesigurăcănuvascăpadeoîntrebaredespreMirceaCărtărescu.Editorialulacelafăcuse vâlvă, devenise marcă pentru „baronii“ luiNăstase.

Îl întreb dacă acum ştie cine e Mircea Cărtărescu. Îmi aduc de acasă toate cărţile profesorului meu de seminar. Traian Băsescu are o memorie vizuală foarte bună. Chiar şi atunci când primeşte punctaje scrise, reia ideile principale, aranjându­le într­o ordine proprie, pe hârtie. Scrie cu litere mari, de o şchioapă, cu stiloul cu peniţă ce lasă tuşe groase. Nu sper să

117

memoreze toate titlurile cărţilor, dar sper că, avându­le în faţă, reţine mai uşor titluri. Îi las volu mele pe birou şi mă retrag, ca să se pregătească pen tru emisiune. Revin după treizeci de minute. Traian Băsescu, care are ritualul lui înainte de interviurile televizate, stă pe fotoliu şi citeşte din Levantul. Îmi declamă câteva versuri. Levantul nu e o lectură uşoară. Nici „limba“ folosită. Cu toate astea, e fascinat de cum „sună“. Cărtărescu i se pare „talentat“.

După câteva luni, ajuns la Cotroceni, la primul8Martie,dăruimDe ce iubim femeiledoamnelorşidom­nişoarelor.FaptulcădupăzeceaniarăspunscăciteşteLevantulm­afăcutdoarsăzâmbesc,fărămaliţiozitate.

NucredcăaşfiinclusînagendaluiTraianBăsescurelaţionarea specială cu elitele culturii, dacă eveni­mentelenuarficerut­o.Raţionamentulţineexclusivde natura lui şi de parcursul lui politic. În spaţiulpublic,s­aprofilatcaopersoanăsolitară,uninscareserecomandăpesinedoarprinsineînsuşi,fărăalteartificii.Ideeaataşăriiintelectualităţiiunuiompoli­tic,unuiprogrampoliticseimpuseseodatăcuEmilConstantinescu.Şi,fărăsăfienevoiesăintruînamă­nunte,ceidoierauperfectincompatibili.

OdatăcucooptarealuiAndreiPleşuînechipă,naturasa aculturală s­amai estompat.DarTraianBăsescupăstraaceeaşirezervăcândveneavorbadespirituldesacrificiualintelectualilorşidevoţiuneadecarearfiînstare,dincolodepersoanelelor.Înaceastăprivinţă,chiardacănu îl susţineamvizibil, îi împărtăşeamoparte din păreri. Narcisismul şi egolatria nu sunt

118

caracteristice doar oamenilor politici, marilor figuriale istoriei.Cartea Intelectualii 1a luiPaul Johnson,recomandatădeAndrei spre lectură, esteo sintezăbunăînacestsens.Cândrelaţiaeradejacompromisă,TraianBăsescu,nemulţumitdefaptulcănuîidădea„propoziţii memorabile“, ci doar „dosare tehnice“,mi­aspus:„Andreivaplecaatuncicândîiconvinelui,numie“.Şi,într­oanumitămăsură,lucrurileputeaufivăzuteşiaşa.Andreiaacceptatdoaracelcompromiscarei­afostcerutdupăscenadinavion,laîntoarcereadelaBerlin,careapecetluitfinalulcolaborării.

Ne întorceam la Bucureşti, după vizita în Germania. Avem toate motivele să fim destinşi, mulţumiţi. Întâlnirea cu Schrödernu a fost cea mai uşoară vizită din agenda politicii externe. Cu toate acestea, Preşedintele e din nou în starea lui de burzuluială patologică. Andrei Pleşu îi arată documentul care urma să fie semnat la Luxem­bourg pe 25 aprilie 2005, la Abaţia Neumünster – Tratatul de aderare a României şi Bulgariei la Uniunea Europeană. Din partea României, semnau Preşedintele, Traian Băsescu, premierul, Călin Popescu­Tăriceanu, ministrul Afacerilor Externe, Mihai­Răzvan Ungureanu, şi negociatorul­şef cu Uniunea Europeană, Leonard Orban. Traian Băsescu îl întreabă pe un ton neamical de ce trebuie să semneze alături de ceilalţi. Asta era problema : de ce nu e suficientă doar semnătura lui pe un document istoric. Andrei nu are o explicaţie. Din acel

1. PaulJohnson,Intelectualii,EdituraHumanitas,2012,tra­duceredeLuanaStoica.

119

moment, Preşedintele se enervează vizibil şi nu se sfieşte să comenteze jignitor, cu toată asistenţa prezentă în compartimentul din avionul prezidenţial, unde se afla inclusiv ambasadorul Germaniei la Bucureşti. Situaţia devine penibilă şi greu de înţeles. Andrei se îndreaptă spre Leonard Orban, care îi răspunde că e vorba de o cutumă impusă de U.E. : cu cât mai mulţi semnatari, cu atât mai multă responsabilitate şi impli­care din partea autorităţilor. Îi sugerez să nu mai continue discuţia în acel moment. Teama mea era că disputa va escalada periculos. Aterizăm şi Preşedintele se pregăteşte pentru declaraţia de presă. Andrei se apropie, ca să îi ofere informaţia cerută. Traian Băsescu îl respinge brutal. Nu are nici o justificare raţională pentru comportament decât o meschinărie stupidă. Plăcerea de a umili. În ziua următoare, Andrei îşi anunţă demisia.

Andrei Pleşu a amânatdemisia cuo lună, dupăceremonia semnării documentelor la Luxembourg.Atâti­acerutTraianBăsescu:sănudemisionezepânănuseîncheieaceaetapăpentruparcursuleuropean.ŞiAndreiPleşuaacceptat.TraianBăsescusperasărevinăasupradeciziei.Deşi înperioadadepână laplecaretonulşiprivireaPreşedinteluiseînmuiaseră,realizam că nu ştie cum să foloseascăpersoane caAndreiPleşuşiRenateWeber.Începeamsăsimtanu­miteaspectealecolaborăriiinstituţionale,darşiumanecapeniştepoverigreudedus.

2 mai 2005. Mă întreb: tuturor le e groază cândtrebuie sămeargă la serviciu, după câteva zile de

120

repaus?Miemi­egroazăuneori,chiarşifărărepaus.Cânderamziarist,nuaveamdelocapăsareaasta,badincontră.Acum,parcămăîndreptspreunlocundeartrebuisămăîntâlnesccuvampiri.Nuştiudacăevârsta(săfidevenitmaicomodă,maiburgheză?)sauecuadevăratgreuşitensionat.Pleşuecaşiplecat.Îmivalipsi.Eplindeumorşibun­gustşi,înegalămăsură,unatentobservator.EmultmaicriticdecâtBăsescu, mai crud în aprecieri (vorbeşte despreBăsescucadespreun„leuturbat,plindecruzimi,ovietatefărăcontururiumane“),darmanierat.Credcăastal­aderanjatcelmaitare(lipsademaniere)şipedeasupra sunt total incompatibili. T.B. îl consideră„un geniu în viaţă“ pe Pleşu, dar nu un model.Discutăcuel,darnuîlascultă.Unsingurlucrumăvaumpledeamărăciune,cândmăvoigândilaPleşu:cănuapututficonvinssămaiaştepteşiaplecatcândpluteauatâteaîntrebăriînaer.Iarplecarealui,oricâtamargumentat­oprintr­osănă­tatefragilă,vaiscafoartemultecomentariişisemnedeîntrebare.PovesteacurăpiţiidinIrakîncănus­afinalizat,curentuleuşornegativ,casănuspunostilluiT.B., iarplecareaunuiomdecalibrul luiPleşupicărău.Măînfuriemomentul,daraşprocedaşieulafelcaAndrei.Îmispunesămăgândescbine:elebătrânşiseîntoarcelapreocupărilelui,dareus­arputeasăamnevoiedeperioadaasta.Aşvreasăîidauluimaimultădreptatedecâtmie.Măsimtfoarteobosităşi,culmea,foartetristă.Încercunsentimentdespaimăşinesiguranţă.Expunereazilnicălaopresăextremde

121

violentă (amdevenitclientaAcademiei Caţavencu, într­oformăpemomentacceptabilă;ziarulAzimăfaceînfelşichip),faptulcăechipaeuşordezechi­librată(pleacăPleşu,rămâneE.U.),căprovocămogrămadădereacţii,căsuntpreamultelucrurinega­tivedeparat(delaepisodulcucasadinMihăileanu,parcă am luat­o în jos, pe derdeluş), că Alianţa eşubredă...aşputeasătotînşir...3mai.AşteptoprimădiscuţiecuPreşedintele,dupăpatru zile de tăcere. Nu sunt foarte doritoare, dartrebuiesăîmigăsesccheful.Ampregătitdejacomuni­catuldesprePleşu,aşteptdoarsăfiesemnatdecretul.Atrecutazi­dimineaţăpelamine,i­adatluiFilipocarteveche,religioasă,culitografiifoartefrumoase.Arată bine, cu omină pozitivă, în aşteptarea uneiperioade foarte liniştite. Îl invidiez sincer. Chiar şistareameadeacum–uşoară lehamite,amestecatăcuîngrijorareşispaimă(ăstaeunsentimentcaremărevoltăşimăîmpietreşteînpropriameacontemplaţie:cinesuntşicumamajunsaici)–eîncăunargumentînplussăîlinvidiezcăpleacă.ArtrebuisăîipropunPreşedinteluisătreacăprinPiaţaUniversităţii,undesuntstanduricuocaziaZileiPresei.Nucredcăvaaccepta.Măvapriviacruşisevastrâmba.Vaplecape1iunieînJaponia,laExpoAichi2005delaNagoya,undeseorganizeazăZiuaNaţionalăaRomâniei.Amîncercatsăîlconvingsăiaşipresa.Nuvrea.Nuîipasă.Nuvederostul.Elareprincipii,iarprincipiileluispuncănutrebuiesă iapresa.Săvinăsinguri,dacăvor.Pleşuîmispune,cuunzâmbetdrăcescplinde subînţelesuri şi satisfacţii perverse, că a auzit

122

zvonulcă în locul luiaraduce­ope„blondade laIntegrare“,ceadelaPrimărie,careapicatlaaudierileîncomisie.Ceechipădeaurvomfi!

Încheiamanul2005într­unconflictgeneral:Guver­nul, propriul partid, presa, societatea civilă. Primulefectpecarel­ambănuit,dupăplecarealuiPleşu,şicaresperamsănulaseurmepetermenlungafostdeteriorarearelaţieicusocietateacivilă,cuceicareeraucunoscuţidrept„gedesişti“.Liiceanum­asunatlacâtevaziledupădemisie,curugăminteasăîispunces­aîntâmplat.Andreinuîidădusepreamultedetalii,bachiarleevitase,dinceînţelegeam,dareraîngrijoratdeceeacesuspectaafiînspateleacesteiretrageri:uncomportamentnecuviinciosdinparteaPreşedintelui.Nuerameuînmăsurăsăoferdetalii.Înmodnormal,i­aşfiluatapărarealuiTraianBăsescu,deşiştiamcăAndreinuaplecatdintr­otoană.Maiştiamînsăcănul­agratulatpePreşedintelaplecare.I­ascrisuntextspreaducere­aminteîncareîispunealafinal:„Veţirămâne singur, domnule Preşedinte“. Înainte să îlavertizeze,i­adescrisşimanieradeaseraportalaceidinjur:„Aveţinevoiedeordonanţe,nudeconsilieri“.

*

Suntopersoanădestuldeseveră.Nuîmilipseştespiritulcritic,baaşzicecăîmiprisoseşte.Nusocializezcuplăcere, dar reuşescdestul debine, dacămi secere. Încerc să limitez relaţiile doar la ceea ce e

123

necesarşiîmiimpuneloculdemuncă.Altfel,cerculmeudeprietenieextremderestrâns.Mă irităper­soanelecarebârfesccuscop,ceipentrucarebârfaeuninstrumentdeafacerău.CuTraianBăsescun­ampracticatnicimăcar „bârfa“deplăcere,dedivertis­ment.Foarterarl­amauzitpovestindaspecteconcretedin viaţa unuia sau altuia. Ceea ce făcea însă, cuvoluptate,erasăcaracterizeze.Dacăspuneadesprecinevacăe„borfaş“,nuştiaipecesebazaafirmaţia.Nurelataîntâmplareacaresusţineaopinia.Aflaidoarconcluzia. În mare parte, ştiam ce păreri avea şitrebuiasăfiufoarteatentăsănuîngroş,chiarşicuomicăgrimasă,aceleanalizecarenufavorizauunom,osituaţie.TraianBăsescueopersoanăinfluenţabilă,deşi atitudineanu ar lăsa să sebănuiască asta.Nutrebuia să­i cunosc agenda ca să­mi dau seama cucine s­a întâlnit.Abordareaulterioarăoferea indiciidesprecinemaipoposiseprinbiroullui.

GrupuldeDialogSocialnueraloculpecareţineamorţişsăîlfrecventeze.Aveasentimentulcăeunclubde pierdut timpul în dezbateri sterile, populat cuoamenicareauopărerepreabunădespreeiînraportcu„muritorii“.Peminemăîncurcaînrelaţionareacumembrii G.D.S. – atât cât îi întâlnisem în diverseocazii – o preţiozitate comportamentală, un tip deinfatuare voit afişată.Discuţiile păreauo tragere larăspundere, iar această „urechere“ devenea supă­rătoareşiblocadialogul,chiardacăpropunerilelorerau sustenabile civic. În nici o altă situaţie nu sepotriveamaibinezicala„Tonulfacemuzica“.

124

RodicaPaladeasolicitatuninterviupentrure­vista22.Simtşiacum,dupăatâţiaani,nelinişteacarem­astăpânit în tot timpuldialoguluidintreceidoi.ŞtiamcădoamnaPaladenuîlvamenajaşiştiamcănicielnuvatoleravreo„aroganţă“intelectuală.Nul­amconvinsuşorsăacorde interviul.Faptulcănuabordadiscuţiacuplăcereeramaimultdecâtevident.Interviurilecareîifăceauplăcereleacordaînbiroullui.Dedataaceasta,aalesBiblioteca.Eraşiunfeldesarcasmînaceastăopţiune.Interviulaavutmomentulluidur, relatat ca atare în revistă.Ba chiar cred cădoamna Palade l­a relatat înainte de a fi publicat,pentru cămă sunase Andrei sămă întrebe dacă eadevăratrăspunsulpecarel­adatPreşedintele.Eraadevărat,darconsideramcătrebuiesăîlsusţin.Începeasădevinăapăsătoare„hărţuiala“civică.Ţinedeopsiho­logieelementară,îmispuneam,săcauţiunechilibruînaceastăatitudine,dacăîntr­adevărvreisăajuţi.Nuîncurajamnicigenulcareemereuînstareadenegare,filipicenecontenite,darniciadmiraţiabovină,umedă.Dinpăcate,aşacumauevoluat relaţiiledintrePre­şedinteşiintelectualitateagedesistă,echilibrulafostevitat. S­a trecut de la respingere şi suspiciune, înceeaceîlprivea,laoadmiraţienecenzurată,carei­afăcutmaimultrăudecâtbineluiTraianBăsescu.Înal doileamandat,mai ales spre final, sentimenteleiniţiales­auschimbat.Respingereaşisuspiciuneaauluatformadezamăgirii.

125

*

Credcăcelemaimulteaşteptările­amavutdela„băsişti“.Sămăexplic.

Criticaaresensatuncicândefăcutădecinetrebuieşimaialescândtrebuie.Criticaadversarilorarareoripoatefiacceptatăcaocritică„bună“.Toţiaudreptullaidiosincrazie,iaraceştiatrebuietrataţicuîngăduinţă,pealocuriignoraţi.Altfel,riştisăcaziînpăcatulisteriei(reacţieceartrebuisăfiespecificăfemeii,căciistericvinedinlatinulhisterum,adicăposesordeuter)sau,mairău,într­odepresieacută.

Critica„bună“vinedinparteacelorcaretesusţin,carecredînideiletale,înforţatadeafaceposibilbinele.Ceeaceamputut săconstatdinexperienţameapoliticădepânăînprezentecăaceastăcriticăestesuspendatăexactînperioadelecelemaiimpor­tante,deformarealiderului.Înperioadadeînceputaliderului,susţinătoriiauopredispoziţiemaladivădeascuzatoatederapajele,toatenecuviincioaseleapucă­turi. Scuzele apar ca urmare a folosirii în exces acomparaţiei.Celălaltemairău!Celălaltemaidizgra­ţios,mailacom,maineruşinat.Areşialnostrucevatendinţe, dar, prin comparaţie, e acceptabil. Apoi,desigur,scuzelepotfifoartebinedecriptateprivindla interesele aplaudacului.Unpost, o speranţă, unlocşorcălduţînhamaculputerii.

Dinpăcate,comparaţiadintre„unrăumic“şi„unrăumare“areunsingurefect:înrăutăţireacondiţieirăului

126

micpânădevineşielmare.Încelmaibuncaz,sepoateînregistraostagnareînstareade„răumaiacceptabil“.Ecaşicumunpărinteşi­arscuzacorigenţelecopiluluiprin comparaţie cu repetenţia copilului din vecini.Într­adevăr,princomparaţie,aficorigentemaibinedecâtafirepetent.Dartotdespremediocrivorbim.

Suntfoartemulţi„băsişti“pecareîiştiudeaproapeşicareaupăcătuitînacestmetabolismpoliticaccep­tând să scuze parcursul: tot din cauza comparaţieisau,încelmaiinocentcaz,datorităsperanţeicărăulmicvadevenibunprinsineînsuşi.Suntşi„băsişti“careauriscatsăcritice,laînceputînprivat,apoi,cuoanumităgrijă lanuanţe, înpublic.Diagnosticulafostimediatpus:trădător.Şideoparte,şidealta:desusţinători,pentrucănemerniculprofitorsedezicedecelcarei­adatoşansă(chiardacăsituaţianueradelocaşa,darcândvinevorbasăîmproştinumaiconteazăînce fosă îţi înfunzipropriulpicior),dedetractori,pentrucăprofitorulnuaspusdelabunînceput.

LafinaldemandateBăsescu,mulţisearatădezamă­giţi,dintrecareuniis­audecissăfievocalipublic.Nusuntdincategoriacelorcarescuzăgreşelile,eşecul,ratarea, prin alţii. Dar să­i dăm Cezarului ce­i alCezarului: şi „băsiştii“ care au avut acces direct lasursă, care au văzut derapajele, deraierile, care auauzit,uniichiarausimţitpepropriapiele,aupartealor de vină în acest final sulfuros a zece ani demandat.Atuncicândtrebuiausăofacă,înpionierat,aupreferatsăsteaîncomparaţie,trecândcuvedereaderapajeinavuabile.

127

În final,problemaealta.Se intră într­oaltăeră.Post­Băsescu. Se pare însă că istoria se repetă.Aplaudacii s­au strâns în jurul noilor lideri şi li sespunecăebinepentrucăadversaruloricumemairău. Când tocmai toarnă Ionel dulceaţa în şoşoniiromânului,madamPopescu spune amuzată: „Nu efrumoscândsuntmusafiri!“.Şisfătuitoriidaucumintedincap:Sănusupărămpedomnul!

Priviţilaaplaudaciidinpreajmăşiveţişticelidersearată.Cuechipeşi lidericarese iubescatâtdemult,încât şi propria umbră e alungată ca să nu creezevreundezavantajdeluminăîntunericului,vomrepetadezamăgirile.

*

Cu interviul pentru revista22, din iulie 20051, aapăruttemacondamnăriicomunismului.Delaprimaîntrebare,amsimţitopoziţiaRodicăiPalade.ÎlasemuiacuLukaşenko,Preşedintelebelarus,îireproşagrabacucarevoiasăîşisubordonezeServiciile,atitudineaautoritarăcupresa.TraianBăsescuo întreabădacăPreşedintelearedreptullareplică.„Are“,zicedoamnaPalade.Cuoprivirerăutăcioasă,mulţumeştecăiseface această favoare şi precizează că nu critica îlderanjează, ci jignirile. Apoi, momentul­„cheie“ alinterviului,cândeîntrebatdecenucondamnăcomu­nismulşidecearaveanevoiecasăofacă.„Deun

1. Interviulafostpublicatînnumăruldin12­18iuliealrevistei.

128

document“elaboratdeocomisie,aşacums­afăcutîncazulHolocaustului,răspundeBăsescu.ŞidoamnaPaladescoatedintr­ogeantă,abandonatălapiciorulmesei,Cartea neagră a comunismului1.Tensiuneaseacumulapericulos.Băsescupriveştecarteaşioîmpingeuşorlamargineamesei.„Oamşieuînbibliotecă.“Şidiscuţiaacontinuat,dinceîncemaiaspru.

Rodica Palade era absolut impresionantă pentrucumluptaînaceacauză:condamnareacomunismu­lui.TraianBăsescul­ainvocatdevreocâtevaoripeTicuDumitrescu.RodicaPalade i­acurmatavântul:a­lcunoaştepeTicuDumitrescunuesuficientcasăvăcreditaţioatitudineanticomunistă,îispuneprintrerânduri.DoamnaPaladeparcăintuiaceeaceurmasă se întâmple în primăvara lui 2006, când TicuDumitrescunuva fisusţinutdeP.D. laconducereaC.N.S.A.S.Băsescuaredus lucrarea luiTismăneanuStalinism pentru eternitate2la„părereaunuiautor“şiarefuzat­ocaprobă.Apropusocomisie,olucrareştiinţifică şi apoi condamnarea. Rodica Palade i­areproşatcăbirocratizeazăşicănicimăcarnuavăzutMemorialuldelaSighet.Afostprobabilcelmailunginterviulacareamasistat, într­oatmosferălalimitadispreţuluiprotocolar.Eraochestiunedezilepânăla

1. LucrareaistoriculuifrancezStéphaneCourtois,acăreitradu­cereînlimbaromânăapăruselaEdituraHumanitasîn1998.

2. VladimirTismăneanu,Stalinism pentru eternitate. O istorie politică a comunismului românesc,EdituraPolirom,2005,traduceredeCristinaPetrescuşiDragoşPetrescu,postfaţădeMirceaMihăieş.

129

publicarea interviului,careurmasăantagonizezeşimaitarerelaţiacusocietateacivilă.

Traian Băsescu era de părere că aceşti oamenipracticăuntalibanismpericulos.Erarevoltatdepre­siuneapecareoexercitauşideaerulcăeideţinadevă­rul.Condamnareacomunismuluichiarnuoconsideraoprioritate.Cumpentruelideilebunesemăsurauînefectullorasupramulţimii–şinudoarasupraunorgrupuriizolate–,nuvedeaunmarecâştigdinacestgest.Şi,cucâtseîncurajaafirmândcăobsesiaacestoroameninueobsesiaţării,cămulţicetăţeniaudevenitnostalgicidupăperioadaceauşistă–ceeacepăreasăfieadevărat,dupăprocentulîncreşteredatdeson­daje–şipentrucăunulcaEmilConstantinescuafostun incapabil „profesoraş cu fumuri de mare liderregional“,cuatâtabordareatemeiaruncatepemasaCotrocenilorderevista22 deveneamaispinoasă.

Dupăcâtevasăptămânidelainterviu,PreşedinteleaplecatînBucovina,lasocri.Amvorbitlatelefonşii­amsugerat să facăovizită laSighet.Nuerapreadeparteşiamfipututîncepesămaidomolimspiritele,mai ales că, după apariţia interviului, comentariiledefavorabileauîngroşatşimaimultaspectelenega­tivealetemei.Aacceptatcăeoidee.Adouazim­asunat.Fărăsă­mispunădece,arespinsvizitalaSighet.

17august2005.„Nuamchef“–aceastaafostreplicapecaremi­adat­olasugestiadeamergelaSighet.NususţincăT.B.trebuiesăaibămereu„chef“,dar,caPreşedinte,măaşteptcaacestchefsăfiemultmai

130

restrictiv.Funcţial­arobligasăîşicontroleze„cheful“.SocietateacivilăesteuşorironizatăşiminimalizatădeT.B.Nuaretimpsădiscutecueisaumăcardincândîn când, o dată la şase luni, să­şi facă timp să îiasculte,săschimbeimpresii.Eaceasocietatecivilăcare,înlipsădealtceva,nupentrucăl­arfiiubitpeBăsescu,l­asusţinut,atacândconsecventşiconcertatP.S.D. Acum se fereşte de ei şi crede că trebuiesusţinutobligatoriu,pentrucăePreşedinte.DupăeşeculîntâlniriicuRodicaPalade,m­amconvinscanumăînşelasemdeloccândamperceputiritaredin partea lui T.B. Vede în G.D.S. o grupare caretrăieştedinexerciţiuldisidenţeifaţădeputere–deaicioabordareatâtdeinflexibilă,cândvinevorbadesprecauzeleGrupului.Şitotuşi,pânăuna­alta,înacest moment Băsescu e singurul care are datelenecesare să schimbe cârma.Dacăva face tot ce aspus,încăvafibine.Dar,dincolodeacesteimpresii,credcăceidelaG.D.S.îşiaurolullorşimaicredcăPleşu are dreptate observând că acel 1% care l­aajutatsăsedistanţezedeNăstasevinedelaei,pefonduldiscursuluiantisistem,anticomunist.Tocmaideaceeaampropusundialogcuei,sălecâştigămo minimă încredere, să mai reducem din reacţiavisceralăfaţădeel,carenudoarcănuprovinedinlumealor,darnicinucautăsăoînţeleagă.DeaceeaamşisugeratsăvizitezeMemorialuldelaSighet.Nuamavutmaresuccesdelaînceput,apoiîndiscuţiacuTraianUngureanuamreuşitsăcâştigcevateren.ArămascămiercurisevaducedinBucovinaspreSighet.Astami­acomunicatşiluniseara,delaPutna.

131

AintervenitînsăcazulUdrea1,careprobabill­aindispus,şimaicred,fărădovezi,doarbazându­măpeinstinct,căreîntoarcereaeilaPalatagrăbitşirevenirealui.Aşacămarţidimineaţa,laora9,m­amtrezitcuvoceaPreşedintelui,dinzileleextremdeproaste.Mi­aspuscă vine direct la Bucureşti. Nu voiam să cunoscmotiveleşinicinuştiudacămile­arfispus,dari­amsugeratsăseopreascălaSighetîndrumsprecasă.Răspunsprompt:„Nuamchef“.Cuchefsălastotulbaltă,i­amspus„Larevedere“.Nueprimaoarăcândlucruricareţindeagendăseamânăpentrucăn­arechef.Sauexpediazăprin„SuntPreşedinte“lucruricarenucadreazăabsolutdeloccufuncţia.Îiparedeajunspentrua justificapetreceridesearălaterasepânăladouănoaptea,fiindprintreultimiicarepărăsesclocurilederelaxareprezidenţial­băsesciană, dansuri repetate, el, care se plânge cănu­i place să danseze, expunere la soare în modagresiv,pânăsefacetuciuriu.Egreusămăraportezaltfeldecâtcriticlaceeacefaceînultimultimp.Calităţimari,derapajelafeldemari.Îmipierdrăbdareapentrucăînşapteluni,înlocsăajustămşisăcizelămhaina,maidegrabăcăutămmotivecaresăscuze,nu­iaşa,toatechefuriledeanufacesaudea­iobligapetoţisăseraportezelabioritmullui.Singurul atu al acestui om,pentru totmandatul, e

1. Evenimentul ZileiîncepepublicareaunorarticolecareaveaudreptsubiectconexiuniledintresoţuldoamneiElenaUdreaşi „mafia personală a lui Adrian Năstase“. Campania aînceput pe 15 august 2005, iar primul articol s­a numit„CocoşuldintreTraianBăsescuşiAdrianNăstase“.

132

luptacusistemulcorupt,cuceicares­auîntinscaoplagăfărăsădeasocotealănimănui.Oricefisurăînacestprogramdărâmă,cărămidăcucărămidă,con­strucţia.Şiparecăatitudinealuiseîndreaptăspreunfeldeautoritateleşioasă,cuizbucniriorgolioase,carenuaudecâtţintecolaterale,personale,selectatedupăchefuldesearăsaudedimineaţăsaudupăculoareapărului.Nuavemundrumclar,avemfuriidemomentşiîntreţinemfalserăzboaiemediaticeşireplicigra­tuite,carecontureazădinceîncemaibătătorlaochiohârjonealăimaturăşisupusăchefuluichefuit.VorbaluiRenateWeber:Quo vadis ?. Areomulăstaviziune,ştiecevrea,înafaraunorrăzboaiemici,deuzură,cuTăriceanusaucuLaviniaŞandrusaucuValiNicolau1saucualtepersonaje,pecarenicinuştiiîntotdeaunadeundesăleiei?

Relaţia cu societatea civilă a fost tot anul 2005îngheţată. Nici un pas înainte, nici un pas înapoi.Pe11noiembriescriu înCaietulAlbastru: „Primescreproşuricănuseîntâmplănimicîndemersulprivindcondamnareacomunismului“.Deabiaînaprilie2006îşivadagirulpentruconstituireaComisieiPreziden­ţialepentruAnalizaDictaturiiComunistedinRomânia.

Îiplacesăfiedeşteptşisăisespună.Nueunpăcatdeneiertat.Condamnareacomunismuluiovafaceînmomentulîncarevadeţineîntotalitatedrepturiledeautor.Sevacomporta,ulterioraceluigest,caşicumar

1. ValentinNicolau,fondatoralEdituriiNemira,înaceaperioadăpreşedintealT.V.R.

133

fifostiniţiativalui.Foarterar,societateacivilă,dupăşedinţadinParlamentdindecembrie2006,vamaireven­dicapaternitateainiţiativei.Deţineaimpecabilartadea­şiînsuşimomentele„inteligente“alecelorlalţi.Acţionadoardupăceeraconvinscănuvaîmpărţicunimeni„gloria“.Tocmaideaceeanicinum­amiratcând,înaldoileamandat,adeclaratcănudatoreazănimănuinimicpentru toate campaniile lui câştigătoare saupentruîntâmplărilebunedinceizeceanidemandat.Oameniidepartidaflaţipescenăînmomentelevictorieierauacceptaţicâttimppuneauînluminăvictorialui.

*

ComisiapentrucondamnareacomunismuluiafostpropunerealuiClaudiuSăftoiu.NumirealuiVladimirTismăneanuafosttotpropunerealuiClaudiu.TraianBăsescule­aacceptatcuindiferenţă.Nus­amaiopus,cumseîntâmplaseînfazainiţială,dararfiominciunăsfruntatăsăsusţinăcinevacăTraianBăsescuafăcutcumultentuziasmşiimplicareacestdemers.Comisiaera pentru el o tragere de timp. În perioada aceea,întâlnirilecuTismăneanuerauscurteşifărăpreamulteefuziuni. Când era anunţat de revederea cu acesta(Tismăneanunustăteapermanentînţară),îicerealuiClaudiusămanageriezeelrelaţia.

În ziua în care urma să prezinte declaraţia înParlament, era încă îndoit că gestul trebuie făcut.Primalecturăatextuluipecareurmasă­lciteascăi­aaccentuatşimaimultangoasa.Nueradeacordcu

134

toatepropunerileşiconcluziileComisiei.Şi­aluatstiloulMontBlancşiaexclus„exagerările“,cumle­anumit.EraatâtdefurioscucâtevaoreînaintedeacitidocumentulînfaţaParlamentului,încâtumblamcapeace,nucarecumvasăanulezetot.Mi­amluatlaptopuldinbirou,m­amaşezatdocilălamăsuţadinfaţabirouluiluişiamfostdeacordsălăsămdeopartetextulpecareîlaveaînfaţăşisărescriemtotulaşacumconsiderăelpotrivit.ÎnParlaments­acomportatimpecabil,atrecutpestemascaradaluiC.V.Tudor,acititintegraltextul,chiardacăîilipseacadenţabunăpecareoaveaatuncicând vorbea liber. Momentul acela a rămas unuldintrecelemaiimportantedinistoriamandatuluisău.ŞicredcăesteşisingurulmomentîncarePreşedintelea suportat, în ritmul lui, influenţa intelectualităţii.„Forţacontagiuniimentaleesteimensăşipuţinioamenisuntcapabilisăscapedeinfluenţaei.Subinfluenţacon­tagiunii,caractereleajunglatransformăridemomentprofunde“,susţineGustaveLeBon1.

*

Primadatăcândafosthuidutînpublics­aîntâm­platînfaţasediuluiC.N.S.A.S.ErapefondulnumiriiluiCorneliuTurianu,îndetrimentulluiTicuDumitrescu.Acuiafostdefaptpropunereaegreudelămurit.P.D.pasavinaîncurteaCotrocenilor,TraianBăsescususţineacăafostiniţiativaP.D.,deşiînacelmoment

1. GustaveLeBon,op. cit.

135

îlsuspectapeTicuDumitrescucăfacejocurileP.N.L.mânăînmânăcuDinescu,careeînafacericuPatriciu.Astanotampe4aprilie2006înCaietulAlbastru.

Momentulacelaa fostun feldekilometruzero.RelaţiileîncordatecuGuvernul,cupresa,cusocietateacivilă,chiarşicupropriulpartidîncepeausădevinădinceîncemaivizibileşipublic.

Pânăsprefineleanului2006,atmosferavadevenimairelaxatăînrelaţiacugrupulintelectualilor,ulteriorcatalogaţi„ailuiBăsescu“.Târguldecarteorganizatde Liiceanu a fost un prim moment de expunerepublicăasumată, labraţcumediulcultural.Râsete,bunădispoziţie,împrieteniresaureîmprietenire.Pleşuseţineadeopartedeaceastăsocializare.Primareîntâl­nireacelordoiafostinopinată.

Am stabilit să ne vedem la o cină, eu, Andrei Pleşu şi Gabriel Liiceanu. După vreo treizeci de minute de când ajung la terasa Museum, mă sună Preşedintele. Îi spun unde sunt şi cu cine. Nu zice nimic, nu comen­tează. Andrei mă avertizează că va veni. Nu cred, preţ de un sfert de oră, până când maşina cu girofar opreşte în faţa terasei. „Bună seara. Cu ce vă ocupaţi ?“, îşi face apariţia râzând. Ia loc şi preia controlul discuţiei.

*

La Cotroceni, uneori îi invita pe Horia­RomanPatapievici,MirceaMihăieşşiTraianUngureanu.Ade­seori,cadinîntâmplareapăreaşiElenaUdrea.Numai

136

eraangajataAdministraţiei,darastanureprezentaunimpediment.Preşedinteleofereabrânză,roşii,chifte­luţelemarca„Cotroceni“.Discuţiilenuerauaproapeniciodatăpolitice.Sigur,niciliteraresaufilosofice.Îiplăceasăpovesteascăcumfusesepenavă.Îşirecon­stituia imagineacăpitanuluicare înfruntavaluri.Nubârfea niciodată politicieni. Cel puţin, în perioadaaceeaevitasăsepronunţeaspruînfaţacelordinafaraPalatuluidespreTăriceanusaualţidemnitari.Opoziţianicinufăceaobiectdediscuţie.Eracuceritor,aveamereubunădispoziţie,păreagazdaperfectă.Dominadialogul.Rareoripuneaîntrebărisaumanifestacurio­zităţi.Povestea.

Acum,cândscriutoateacestea,impresiameadesprerelaţiaPreşedinte­intelectualiasuferitretuşurifaţădeceea ce credeam atunci. Am mijlocit, într­o maremăsură,apropiereaîntreceledouăpărţi.Izolareaşi,într­un anumit grad, chiar şi autoizolarea noastrădeveneaupericuloase.ReţinusemexpresialuiPascaldeSutter1,carevorbeadespre„politicadebunker:izolatîncitadelagândiriiunilaterale,devinedificilpentruunconducătorsăpăstrezecontactulcurealitatea“.

Nehrăneamcuimpresiilenoastre,cuconcluziilenoastre,interferamdinceîncemaipuţincurealităţilecelorlalţi.Zonaculturală,academică,oconsideramunspaţiucarenepoateajutasăgăsimunechilibruîntrefuriilenoastremotivateşicelealimentateparanoid.Neîncărcam,acolo,înPalatulacelatăcut,cuostare

1. PascaldeSutter,op. cit.

137

negativă, care submina orice construcţie bună petermenlung.Spun„bună“pentrucăeramdejaaşezaţi–prindiscursuri,atitudine,generaredeacţiuni–doarînconflict.Speramcă,intrândîndialog,dincolodecadruloficialvomgăsimailesnetonulpublicşi,maimult,speramsăgăsescaliaţiîntemperareapornirilordestuldepersonale.

CredcăTraianBăsescui­asimţitmultmaicorectdecâti­amsimţiteuşii­afolositmultmaibine,ceeanuînseamnăobligatoriumaionest.Pentrumine,lipsatonuluicriticdinparteagrupuluideintelectuali,odatăîmprieteniţicuPreşedintele,consimţământulnenuanţatfaţădetotcespuneasaufăcea,admiraţiamanifestatăaprioricaufostmareadezamăgire.Aproapecăintrameuînopoziţiecuei.Începusemsăamezităriînaleceresăfiemaizgârciţicuaplauzele.Îmierateamăcămăvor„pârî“Preşedintelui:„Adriananunelasăsăvăadmirăm“.Ceeacesperameu–formareadealiaţiînîmblânzirea Scorpionului – s­a spulberat definitiv,dupăceTraianBăsescuacititînParlamenttextulcarea consacrat condamnarea comunismului. Din acelmoment,afostimposibilsămaifacoremarcăcriticăla adresa lui TraianBăsescu cu intelectualitatea defaţă.Mădescurcammultmaibinefărăei,cândopiniilemelenucoincideaucucelealePreşedintelui.Elrecu­noşteamultmaiuşorcândgreşeadecâtintelectualii,careeraumereudispuşisănuanţeze,săîljustifice,săgăseascăelementecaresăconfirmevaliditateaacţiu­nilorprezidenţiale.

138

*

TraianBăsescunu îşi refuzădisimulările,dacă îlajutăsăconvingăpublicul.Nuîşimodificăuşor,chiaraproapedeloc,primaimpresiepecareşi­oformeazădespreoameni.Maialesatuncicândederău.Dinbine spre rău, am văzut mai des, dar dinspre răuînsprebine,rar.Iarreevaluărilenureprezentaudecâtnecesarul pentru a­şi atinge obiectivele. Impresiileerautotacolo,înformainiţială.Suspicios,nuacordaîncredererealăunoroamenicarel­aucriticatmaialesîn începuturile carierei lui. Îi ţinea minte, foloseaocaziilepentrua­iconvingecăeunomdeispravă,darştiacăîntimpincongruenţelereveneau.Iaraceastăconcluzie e susţinută de aproape toate relaţiile luipolitico­sociale.Chiardacăuntimp,imagineacreatăcugrupulnumitbaalintelectualilor,baalreformişti­loreraunadebunăvecinătateşicompatibilitate înviziuneşiproiect,realitateanule­aconfirmatprieteniapoliticădeclarată.

MihailManoilescuvorbeşteînEtica politică1despreschimbareadeopinii.ÎlciteazăpeVictorHugocândcombateprejudecataconsecvenţei:„Prostelogiupen­truunomcândisespune:opinialuin­avariatdepatruzecideani…Aceastaînseamnăsălauzioapăcăestătătoare,unpomcăemort;înseamnăsăpreferi

1. Mihail Manoilescu, Etica politică, Editura Spandugino,2010, traducere de Elena Manoilescu, prefaţă de VasileMorar.

139

stridiavulturului“.Manoilescuadaugăonuanţăimpor­tantă:„Opiniaunuiompoatedecisăvariezeînmodonorabil,dacăconştiinţasarămâneneschimbată.Ceeaceeruşinosesăîţischimbipărereapentruinteresultăuşiunbansauungalonsătefacăsătrecidelaalblatricolorsauvice­versa“.

MonicaMacoveiadevenitcolaboratoarealuipre­feratăîngrupulminiştrilorP.D.sprejumătateaanului2005. A fost unul dintre „tehnocraţii“ susţinuţi dedemocraţilapropunerealuiTraianBăsescu,iaraceastăpropunerevafidesinvocatădeMonicaMacoveicasăsubliniezecăel,Preşedintele,aavutnevoiedeea,şi nu invers.TraianBăsescu, care, atunci când şi­aînceputmandatul,îşiconstruiaoechipăfoartepuţinpoliticăşimaimulttehnocrată,cuexpertizăîndomeniibinedelimitate,curecunoaştereînsocietateacivilă,aintrodus­oşipeMonicaMacoveiînacealistă.Primelesemnedeincompatibilitateînabordareşiatitudineauapărutdestulderepede,ceeacel­aşideterminatsăconstatecăîninstituţiipoliticelucrezicupoliticieni,nucu„ongiştiînchipuiţi“.Nunegacapacităţileprofe­sionale, darnega altruismul şimodestia înţeleasă însensulsusţineriiunuiproiectcaresăaibăpealtcinevavedetă,maipuţinpeei,intelectualii.TraianBăsescu,carenuapreciafundamentalismulmanifestatalMonicăiMacovei, a descoperit eficienţa acestui mod de aacţionaodatăcuintenţiaCabinetuluiTăriceanudeapromova HotărâreadeGuvernprincaresedecideavânzareaa8%dinacţiunilePetromcătresalariaţi.Le­apusatunciînvedereminiştrilordemocraţisăcombată

140

înşedinţeledeGuvernactulnormativ.MonicaMacoveiafostceamaiaprigăşiPreşedinteleeramulţumitdecombativitateaei.Începeaocolaborareapropiată,darfărăsorţideizbândă,pentrucăceidoierauincom­patibili pe fond. Forma au reuşit să o armonizeze,astfelîncâtamândoi,pluspublicul,chiaraureuşitsăsepăcăleascăpentruuntimp.

Găsescoînsemnaredin22aprilie2006,cesurprindeunmomentatribuitcaregieMonicăiMacoveidecătreTraianBăsescu,carei­aconfirmatPreşedinteluicăeiîiplacesăfie„victimă“,„eroină“,„vedetă“.

T.B. încearcă tot felul de dezamăgiri cu MonicaMacoveişiesupăratpeea.Considerăcăeaapuslacalepovesteacuaragazul,apoii­aservit­oluiMirceaToma,casăoaruncepepiaţă.IseparecăîiserveştetotfeluldenumiriprinJustiţie,analizându­leşiavi­zându­lecuMirceaToma(pecareîlrespingedecândeconvinscăacestaeplătitdePatriciu),oconsiderămultpreaobraznică,cândspuneîntârgsănuuitecăT.B.achemat­o,nueaavenitlaguvernare.

DinuPatriciuvafipiatrădemoarăpentruoricinesevaîntâlnicuel.Silogismulerasimplu:vorbeşticuPatriciu,eştilafeldeticălosşideviipersona non grata pentruCotroceni.MonicaMacoveiaprimitunprimsemnalînianuarie2006,cânddinseninauapărutînspaţiulpublicinformaţiidespreîntâlnireadinvaralui2005dintreMacovei,TăriceanuşiPatriciu.Aavutcâtevazileîncareatottrebuitsăexpliceuna­alta,Tăriceanuadăugândalteexplicaţiicareinfirmaudeclaraţiileei.

141

Rămâneaîntrebareadecenuafăcutpublicăîntâlnireachiarea,lamomentulrespectiv.Imagineadejustiţiar,situatăsuperior,deasuprapartidelorşijocurilorpolitice,sufereaouşoarăeroziune.Pe29ianuarie2006scriam:

ÎndrumspreStrasbourg,le­aspusziariştilorcăştiadin 4 ianuarie de întâlnire şi că el a întrebat­opeMonica, nu Monica i­a spus lui. Este unul dintreoameniiceimaislobozilagurăpecareîiştiu.Spunelucruripecare,dacănoile­amspune,ne­arcatalogaidioţişiiresponsabili.Apoisemirăcâtecirculăpepiaţă.

PeTeodorBaconschieul­ampropusspreangajare.LafelşipeCristiPreda.DeniciunulTraianBăsescunu era prea încântat. Amândoi s­au autopropus laCotroceni,dupăcerămăseserăfărăposturiînorgani­gramaputerii.Primulnuaveaniciunaltlocdemuncă.Într­odiscuţiededinainteaangajării,Baconschimi­aexplicatcăeraşiîntr­osituaţielocativănefericită.

PremierulTăriceanudesfiinţasepostuldesecretardestatdelaMinisterulAfacerilorExterne,pecareîlocupaseBaconschi, iarmandatul lui Preda numaifuseseprelungitodatăcuterminareaAnuluiFrancofoniei(2006). Cred acum, am crezut şi atunci, că TraianBăsescuşidemocraţiieraudoarnişteancorepentruceidoi.Simpatiilelorseîndreptauspreliberali,maiburghezicaaspectşimaipotriviţiprofiluluilor.P.D.eraprivitcaunpartidmuncitoresc,agreabilpeici,pecolo.Câttimpapututfifolositdemajoritateadintreceicares­aualăturatechipeidinModroganviaBăsescu,s­acreatimpresiapublicădebunăcolaborareşicinstite

142

sentimente.Defapt,niciunii,nicialţiinuşi­auschim­batopiniileiniţiale.IarP.D.aacceptatprezenţaaces­torapelistedeGuvernsauParlament,maialespentrucă le­acerut­oTraianBăsescu.Care, la rândul său,aveanevoiedecosmetizareaimaginiimuncitoreştidinpreajma lui. Dar nu cred că a uitat vreodată, deexemplu,incidentuldinChina.

27 martie 2006. Suntem în avionul prezidenţial, în drum spre China. La fereastră, secretarul de stat Teodor Baconschi. Îi ţine locul lui Mihai­Răzvan Ungureanu. Citeşte Nicolas Bouvier, Rostul lumii. Traian Băsescu îl priveşte cu coada ochiului, deloc apreciativ. De fapt, nu se plac reciproc şi nu fac prea multe eforturi ca să mascheze asta. „Domnule secretar de stat, sper că nu vă deranjez din lectură, dar mă aşteptam să îmi prezentaţi dosarul acestei vizite.“ Tonul e rece şi taie aerul ca un ciob de gheaţă. Baconschi nu pare foarte impresionat. Răspunde lent la admonesta­rea sesizată în vocea Preşedintelui. Pentru cei din echipa de la Cotroceni e limpede că domnul Baconschi nu se va bucura de amabilitatea Preşedintelui.

Vizitaseterminăcuocelebrăconferinţădepresă,unde ziaristul Mircea Marian îl întreabă pe TraianBăsescu(aflatînChina!)cândcondamnăcomunismul.Stupoare din partea tuturor. E prea mult, chiar şipentruceimaianticomuniştidindelegaţie.Înavion,Preşedinteleseduceglonţîncompartimentulziariş­tilor. Îl face„nărod“peMirceaMarianşi îl întreabăcumapututsăpunăaceaîntrebare.„DomnulBaconschimi­a sugerat întrebarea“, răspunde senin ziaristul.

143

Baconschi e undeva în spatele aeronavei, o zonăundelisepermiteaziariştilorsăfumeze.AevitattotdrumuldiscuţiacuPreşedintele.Comentariilearpăreaacumclevetealărăutăcioasă,darsigurTraianBăsescunuauitatniciodatăatitudinealuiBaconschi.Atuncicândi­ampropussăîlangajăm,neaflamîncontextulîncaredouăfuncţiideconsilierprezidenţialdeveneauvacante,dupăplecarealuiClaudiuşialuiTheodorStolojan.Echipamaiaveadoar treiconsilieriprezi­denţiali:eu,SergiuMedarşiVirgilPăunescu,consilierlaDepartamentuldeSănătatepublică. I­ampropusatunci să îi numească şi pe Anca Ilinoiu şi ŞtefanDeaconuconsilieriprezidenţiali.Mi­acerutsăvorbesccuei.Acelaşimotiv:nuaveachefderefuzuri.ŞtefanşiAncafăceau,dinfuncţiadeconsilieridestat,muncădeconsilieriprezidenţiali,aşacă,dinpunctulmeudevedere,eraoformalitate.L­aacceptatpeBaconschiînechipă,darm­aavertizatcănusedăînvântdupăel.L­arfipreferatambasador,maidepartedePalat.I­amspuscăpoatefiunbunambasador,doarcăînacelmomenteramdinceîncemaipuţiniînechipăşitrebuiasăevitămtema„Băsescupărăsitdeconsilieri“.

PeCristiPredal­ampropusmaitârziu,aproapedeplecareameadelaCotroceni.Preşedintelenuîlgăseanecesar,dar îi făceaplăcere să recuperezeceeacerespingeaTăriceanu.ÎireproşaluiPredacăa„profitat“debugetulalocatFrancofoniei(2006),căvăzuselumeafrancofonăducândpersonalinvitaţiile,deşiputeaufitrimiseşipecalediplomatică.RămăsesecuoimpresienefavorabilăluiPreda.Iarfinalulacesteirelaţii,dincolo

144

deperioadeledecolaborarereciprocavantajoasădinparteaadouaamandatuluiluiBăsescu,confirmăcon­cluziamea:Preşedintelerămânefidelpăreriiluiiniţiale.

Intelectualii 1luiPaulJohnsonafostolecturădeconsolarepentrudezamăgireamea.Acoloamgăsitprofiluri celebre şi reprezentative pentru omenire.Cartea ziaristului anglo­saxoneunduş rece. „Inte­lectualul“iubeşteputereaşipecelcareodeţine.Nudoarlanoi,cipestetot.Pecopertacărţiieditatedeunuldintre„intelectualiiluiBăsescu“,GabrielLiiceanu,cititorularedecăutateventualulrăspunslaîntrebareadacă intelectualii „suntceimaipotriviţi săconducădestineleomenirii,dândsfaturidelaînălţimeauneimoralităţiiimpecabile,acordândindulgenţecubună­voinţăpapalăsausancţionândgreşelile,culuciditateacelorcarecontemplădezastreledelabirou“.

*

Oprivire sinopticăasupra relaţiilor instituţionalealeluiTraianBăsescuaratăopersoanăcoerentăcuobiectivele lui, atunci când şi­a ales colaboratorii.Relaţiacuintelectualiiacontribuitlaconstruireaunuianturajcarei­aapropiatunpublic,nunumeros,darnecesar,şipentrucarePreşedintelenuaveaapetitsauempatie.Amanifestatfaţădeintelectualioatitudinetolerantă şi punctual sancţionatoare, în funcţie delibertăţilepecareşileluau.Nusuntpuţinescenele

1. PaulJohnson,op. cit.

145

încareîşiurecheaînpublic„băsiştii“.Atitudinealuiprovocastupoareînproprialuitabărăşisatisfacţieînterenul advers.Pebunădreptate, adversarii râdeaudeceicarepăreausăprimeascăbotezulumilinţeicuatâtrespectsubaltern.

TraianBăsescupracticaoagresivitateneinhibatăcuceidin„familie“.SeverVoinescuşiCristiPredasuntdouăexemple.SeverafostadmonestatdePreşedinteîntr­uninterviutelevizat,întimpce„băsistul“participalaodezbatere laaltă televiziune.Ziariştiinuaveaucumsă ratezemomentul.AşacăSever s­a trezit însituaţiadeapriviîndirect,dinaltplatou,cumTraianBăsescuîldădeacaexemplude„băiatrău“.Situaţiaeraevidentfrustrantăşistânjenitoare.Imediatdupăincident,amvorbitlatelefoncuocunoştinţăcomună,carenuînţelegeaatitudinealuiBăsescufaţădeSever.I­am spus că nu cred că va fi iremediabilă situaţiapentruSever.Maivăzusemaşaceva.CeimaimulţierausensibililatacticaluiTraianBăsescu.Dupăceruşina câte un colaborator, îl suna cu multă bunădispoziţieşiseasiguracărespectivulnus­asupăratpentruatâtalucru.Preşedintele,dincândîncând,serăcorea în public. Scuzele oferite în privat pansaurănile.Adouazi,cunoştinţacomunămi­aspuscăamavutdreptate.Severîiconfirmasecă, lapuţindupăîncheierea emisiunii, Preşedintele l­a sunat şi a râsîmpreunăcuelderăutăţileprezidenţiale,asigurându­secăSevernuvaaveaosearăagitată.Cunoşteamreţeta.IarTraianBăsescuostăpâneaperfect,eraverificatăşidesucces.

146

*

Multora le­a scăpat motivaţia pentru păstrarea,aproape doi ani, a şefilor serviciilor secrete, RaduTimofteşiGheorgheFulga,şiaşefuluiParchetuluidepelângăÎnaltaCurtedeCasaţieşiJustiţie,IlieBotoş.Presiuneasusţinătorilordea­ischimbaeradestuldemare. Toţi trei erau consideraţi personaje care auservitşiaucontribuitlacreareasistemuluiP.S.D.EmilBoc,în2003,lanumirealuiBotoş,acuzasubordona­reajustiţieipoliticului.EadevăratcăprimiidoieraumaiapropiaţiluiIonIliescu,caresebucurademaimultăîngăduinţădinpartealuiTraianBăsescudecâtAdrianNăstase. Şi, pe fond, Ion Iliescu, chiar prinnon­implicareaîncampaniadin2004,alăsatconfrun­tareadeschisăîntreNăstaseşiBăsescu.Celmaibunsăcâştige.NimeninuvaştidacăIonIliescui­asugeratsă îi păstreze. Chiar dacă ar fi făcut­o, nu cred căaceastăintervenţiel­arfideterminatpeTraianBăsescusăîimenţinăînfuncţie.DinacelsistemalServiciilor,primulcareafosteliminat,lacâtevalunidelapreluareamandatului, a fost Gabriel Naghi, directorul S.P.P.SuccesorulluiafostLucianPahonţu,uncolaboratoralluiTraianBăsescuînperioadacândafostprimar,din calitatea de comandant al Brigăzii Speciale deIntervenţie„VladŢepeş“aJandarmeriei.

Există un argument obiectiv pentru amânareaschimbăriişefilordeServicii.Unpreşedintelaprimulmandatnucunoaşteîncăsistemul,nuştienicicum

147

funcţioneazăşi,maiales,nuştiecumsăseraportezelaîntreagastructură.Măîntorclavecheameaanaliză.Cât de pregăţiţi sunt cei care candidează şi vor sădevinăPreşedinte?Cinesuntceicareartrebuisălefacăpregătirea?Cumşidecândîşiconstruiescechipa?Dincolodecucerireapublicului,suntpregătiţisănufiesupuşideputereafuncţiei?Cusiguranţă,unmotivpentrucareTraianBăsescuaamânatmaimultdecâteraprevăzutschimbarealuiFulgaşiTimofteestecănuaveaoamenipregătiţipentruaceleposturi.

Oanalizăanumirilorînfrunteainstituţiilorstatului,alteledecâtpolitice,cumerauParlamentulsauGuver­nul,aratăunelementcomun:oameniialeşinufăceaupartedinanturajulP.D., cuatâtmaipuţinalP.N.L.TraianBăsescunuaavutniciodatăsentimentulcăîiestedatorpartidului.Ascultavorbelefoştilorcolegidepartid,daracesteacontaudoardacăveneauînîntâm­pinareanevoilorsale.AintervenitpublicînnumirealuiSilvianIonescuînfuncţiadeprefectalCapitalei.Şinupentrucăpresaarficriticatnominalizarea,cipentrucănuconsideracăeradenasulluiSilvianaceanumire.Eradecissănulasepediştiisăhotărascăînfuncţiedeproprialoragendă.

14ianuarie2005.PeSilvianl­aîntorsdindrum.Oarecâtălumecredecănuafostungestdeterminatdepresă,cideproprialuiconvingere?Dinprimulmoments­a înfuriat (…). Indiferent câtde justificată îi estedecizia,astanumăîmpiedicăsănuconstatforţapecareoareşiodezlănţuieatuncicândvreacarealitatea

148

să fie aşa cumovedeel. Silviannu trebuia să fieprefectşi,înconcluzie,nuamaifost!

Loialitateaeuncriteriuesenţialînasemeneacon­strucţii.Ceinumiţisuntneîndoielnicloialişicelorcareîipropun,nudoarcelorcarefacnumirea.IarBăsescuafostinamiculdeclarataloricăreiduble„comenzi“.

S­a creat, de altfel, o categorie de „codoşi“ înpolitică, un fel de centru de „plasare“ a resurseiumane.Unelenumeseregăsesc,laintervaledetimp,întotfeluldeinstituţii.Migreazăînfuncţiedelocuriledisponibile,avândmereuaceşticodoşiînspate.Ceicare numesc aumandate limitate. Cei care propuns­audoveditmultmailongevivi.Suntmaipuţinexpuşidecâtceicarenumesc;nicimăcarnuîşidorescnoto­rietate. Ei au nevoie de oameni care să le asigureaccesullainformaţiadininstituţiiledestat.Informaţiaeceacareîiprotejeazăşicareîiajutăsăsepăstrezemereuîncercurileinfluente.ReţetaîieracunoscutăşiluiTraianBăsescu.S­aferitmaimereudegrupul„codoşilor“.Nudinvirtute saueticăpolitică, cidinpragmatism.Strategic,viaţapoliticăîidădreptate.Nuaveanevoiedeîmpărţirealoialităţii.Unargumentpecarel­afolositatuncicândarespinsnumirealuiSorinFrunzăverdeînprimulGuvernTăriceanuafostcăaraveadouăcomenzi.Unadintreeleeramasoneria,pecarelaînceputulmandatuluioconsideraunlocdejoacă pentru unii care îşi imaginează că ei conduclumea.Nuaveaniciunrespectpentruacestemorfo­logiiobscure.

149

Şi­a asigurat cel puţin o loialitate supusă, prinpăstrarea lui Timofte, Fulga şi Botoş. Apoi, într­ocomplicitateamiabilă,TraianBăsescuapreluatcon­trolul direct asupra acestor instituţii. Cred că i­auoferitcelemaimarisatisfacţii.Iarunmomentîncareşi­aarătatsuperioritateastrategică, fărăşcolisofisti­cate de spionaj, ci doar condus de acelaşi instinctînnăscut,aceaplăcereaprovocării,atreceriigraniţeidintrecurajresponsabilşicurajvădittemerar,afostcazuljurnaliştilorrăpiţiînIrak.Afostunerouînmicacelulădecriză,acolos­aureaprinsinstinctelevitejeşti,celepe care le va invocadin ce în cemaides, înrecompunereacomandantuluidenavăcaretrecevasulprinflăcărişisalveazăoameni.MegalomaniadefinitădePascaldeSutter1 căpătacontur: „supraestimareadelirantăasinelui.Individulmegalomanicîşiatribuiecalităţiieşitedincomun“.DeSutteroferăexempleleluiGaddafi,deGaulle,Mitterrand,Bonaparte,careîşiaminteausemnedinfragedăpruncie,atestândcăaufostaleşidedestinsăconducănaţiuni.Galeriaacestorfiguriedestuldeechilibrată.

Gustulpentrueroismulprovocatadevenitulterioroconstantă.Pânăatunci,identificasemuncurajapre­ciabilpozitivînaînfruntasituaţiicareimplicaueşecul.Personal,nuaveamuncultspecialpentrueroi,maialescăîmpărtăşeamopiniaexprimatăsubformădeavertisment: „Vaide ţara care arenevoiedeeroi!“.Eroulautenticnuecelprovocat,cicelcarenualege

1. Pascal de Sutter, op. cit.

150

să fie erou, şi viaţa, clipa îl pun în situaţii eroice,împotrivavoinţeilui.Devineeroupentrucăarecurajulaceluimomentcarecereactuldeeroism,chiarpânălasacrificiu.Dincolodeacestcadru,eroiiprovocaţi,careîşiconfecţioneazăpericole,zonedeconflictcarecerointervenţiesalutară,suntdoarcaractereagitatecăutândluminareflectoarelor.

Impresiapecaremi­acreat­odupăprimăvaralui2005afostcăîşipropusesesăfieerou.Primulcadru:ziariştiirăpiţiînIrak.Apoi,unaltterenpropiceafostluptacusistemulticăloşit,oHidrăcumultecapete–moguli,oamenideafaceri,politicieni,jurnalişti–,iarel,Hercule.Peplanextern,eevidentcăşi­adoritsăfieeroulunificator:refacereaRomânieiMari.

Dinpăcate,ultimulobiectivl­aratat,pentrucăşi­adoritsăfiemaimulteroudecâtunpreşedintedestatmodern,membruînUniuneaEuropeană,cuoabor­dareechilibrată,delocinvazivă.Însăaremeriteincon­testabileînacestdosardepoliticăexternă.ÎntimpulviziteiînS.U.A.dinmartie2005,TraianBăsescuaîntinsohartăstrategicăînpoaleleceluimaiputernicomdinlume,GeorgeW.Bush,şii­aarătatcudegetuldecepentruRomâniaeimportantăRepublicaMoldova,atâtdeaproapedeTransnistriaşidecontrolulrusesc.DespreMoldovanucredcăauvorbitmulţipreşedinţidestatîn Biroul Oval. Băsescu a făcut­o, cu devotamentpentrucauză.Doarcă,peparcurs,visuldeadevenieroulunificatorafostunfeldefatamorgana,carel­aîndepărtatdeconstrucţiacomunăacelordouăţări,pentrugăsireauneiformuleeficiente,menitesăfacă

151

MoldovamultmaidependentădeRomâniadecâtdeRusia,odependenţăreiprocavantajoasă.

*

CredcăbăieţiidinpoliticăsuntatraşicelmaimultdemodelulJamesBond.LeplaceJamesBondşileplace să îşi imagineze că oricând pot fi din filmulacela. Nu ştiu exact ce se imaginează femeile dinpolitică,darmulţidomnicocheteazăcuacestmisterpecareîlconferăapartenenţalaServicii.Înpsihiatrie,despreceicareaderăînproporţiedesutălasutălaunidealsevorbeşteîntermenide„convingeredelirantă“.Mi­afostdatsăcunoscşisăaudpersoanecareaveauoplăcerepsihedelicăînamărturisicăaufostcontactaţide„intelligence“(uneoricuaccentpeultimasilabă)casăcolaboreze.Doaroamenidenădejdeînpolitică!Uniisedescopereaucuouşurinţăridicolă,lăsândsăse înţeleagă că sunt atât de acoperiţi, încât se potarăta,poate­poateculegcevamaimultăadmiraţie.

Probabilcăperioadade romantismacolaborăriiPreşedinteluicuServiciileSecretes­aîncheiatodatăcumandateleluiFulgaşiTimofte.Ceidoipăstrauodistanţăinstituţională,fărăadevenivreodatăoameniideîncredereailuiTraianBăsescu.AfostperioadaîncarenoulPreşedinteamuşinalimiteleServiciilor–câtliseputeacereşicâtseputeaaveaîncredereînceeaceprimeacainformaţieşianaliză.Avândostructurămilitară,lucraextremdeuşorcuacestealcătuiriinsti­tuţionale.Îlcaptivatotceţineadespiritulostăşesc,

152

soldăţesc,deuniformeşiînsemne.Întreuncivilşiunmilitar, evident l­ar fi ales capartener pe cel de­aldoilea. Îmiamintesccă, înziuaplecăriimelede laCotroceni,mi­acomentatdemisia,spunând:„Adrianaaalessăpleceîncivilie“.Nuampriceputniciatunci,niciacumformularea.Nuamperceputniciodatăloculacela,Cotrocenii,capeocazarmăsaucapeounitatemilitarăîncareaşfifostînrolată.Îlpercepeamcapeoinstituţiecivilă,curigoristricte.

Printreprimeleimpresiiputernicedelaînceputulmandatului laCotroceniafost învestitura luiViktorIuşcenko.AmcomentatatuncifastulaceluievenimentcuproaspătulPreşedinteales,TraianBăsescu.Dacăpemine,carenuamosensibilitatedeosebităfaţădeacestespectacolealeputerii,m­aimpresionat,pentruTraianBăsescua fostunmoment încareaevaluataccesoriilefuncţiei.

23ianuarie2005.ÎnvestituraluiIuşcenkoafostimpre­sionantă. În spaţiul acela slav, conduita şi recuzitasunt de aşa natură încât aumenirea să te facă sărespiri în acord cu momentul. Intonarea imnuluiucraineanaurmatoscenografievizualputernică.Nuobandărece,cuunecouderanjantredândinstru­mentalimnul,cumseîntâmplălanoi.Uncorformatdin femei şi bărbaţi, acompaniaţi de instrumentiştipopulari,înhainetradiţionaleucrainene–culoritari,predominantroşu–,audeschisceremoniadedepu­nereajurământuluiluiIuşcenko,înRadaSupremă.Coruldevociclare,puternice,acordurileslaveridicau

153

imnulnaţional la rangdecântec religios.Profund,înălţător,dramatic,darextraordinardeviuşiplindeforţă. Recuzita folosită la ceremonial – băieţii dingardamilitară,îmbrăcaţiîncostumeunderoşulpre­domină, apoi alt rând de soldaţi îmbrăcaţi în alb,înşiraţiunulînspateleceluilalt,de­alungulrândurilorceseparăbăncileîncarestauparlamentariidinRadă,acel ceaslov mare şi impunător pe care şi­a aşezatîntregulbraţIuşcenko,cruceafăcutăcupioşenieînfaţa Bibliei – mă determină să văd cu alte emoţiietichetadelanoi.Mergem apoi în Piaţa Independenţei, unde acelaşicor,darcualtăvestimentaţie–femeileîmbrăcateînrochiilungi,roşii,ample,acoperitecuhainedeblanăargintie,şibărbaţiiînfrac–,acompaniatdedataastade fanfară, transformă din nou acelaşi imn într­osursădeputere,fast,bucurie,religiozitate.MulţimeaşiIuşcenkoîşisusţincorul,cuvocimândre,făcândcatoţiinvitaţiistrăini(peste60deoficialităţi,întrecareColinPowell,JaapdeHoopScheffer,secretarulgene­ralalN.A.T.O.)sărespiresacadatşisăsimtămomen­tul,cutoatăforţalui.Opiaţăcaresărbătoreşteoaltărevoluţie portocalie. Coloanele clădirilor imperialesuntîmbrăcateîntexturăportocalie,drapeleportocaliiînamesteccudrapelelegalben­albastrualeUcraineifluturăînmâinileoamenilor,femeifrumoase,elegante,fericitepoartăbanderoleportocaliilabraţ,copiicufulareşieşarfeportocalii,baloaneînălţându­selacer,montateînformădeU,custeagulUcraineicoloreazăcerul, porumbei albi cu panglici portocalii îşi iauzborulîntr­unaltfeldejocdeartificii,alfluturaşilorargintii, care umplu aerul, ridicându­se deasupra

154

mulţimiiaşezateînfaţauneisceneundeşifumulcareseridicăeportocaliu.Dupăundiscurs,ascultat întăceredeplină,piaţaseacoperădinnoudevocilecorului,careintoneazădedataastaimnulcampanieiluiIuşcenko.Plecdeacoloveselăşicrezând,lafeldemultcatoţiceiadunaţiînpiaţă,călevafibineşimerităsălefie.Urcînavionulprezidenţial.PepereteledinfaţameatroneazăstemaRomâniei.Vulturulnostruepleşuvdecoroană.Ungaria,Polonia,Cehia,ţăritotdinEuropasovietică, şi­au recuperat în simbolistica naţionalăsemnulsuveranităţii.Noiîncămaiaşteptăm.DiscutcuTraianBăsescudesprezilelenoastrenaţio­nale,caresuntmereucenuşii,cuofanfarăceareunritmmortuar. Să fie frigul? Îmi atrage atenţia că laKieverauminusşaptegrade.

Impresiadeatunciafostscrisăsubinfluenţamomen­tului.CândTraianBăsescuapropusProtocoluluisăarboreze drapelul naţional pe stâlpii care flancauintrareaînPalatulCotroceni,amştiutcănicipeelnul­alăsatreceaceaceremonie.Apoi,acerutcadrape­lele fiecărei arme să fie aşezate în sala ceamareaCotrocenilor.S­aimplicatînorganizareaZileiNaţionaleşiovoiadinamică,voiasăexprimeforţă.Nuvădniciacumunrăuînrecuperareaacestorînsemne.TraianBăsescu va rămâne până la final impresionat, fărăfariseismulpracticatînaltesituaţii,desimbolurilenaţio­nale.Gestuldelafinalulmandatului,când,părăsindPalatulCotroceni,s­aaplecatînfaţadrapelului,săru­tându­lemoţionat,afostneîndoielnicsincer.

155

De altfel, era extrem de sensibil la această recuzită. Într‑o vizită în Italia, m‑a mustrat în mod neaşteptat. Mi‑a reproşat sever că am trecut vorbind pe lângă gărzile militare, care se aflau în Parlamentul italian. Observaţia era cam exagerată, mai ales că nu se dădea onorul. Erau în post, cu sau fără noi acolo.

*

Pe culoarele „intelligence“ se spunea că, de fapt, cei care conduceau cele două instituţii erau Silviu Predoiu la S.I.E. şi Florian Coldea la S.R.I. Sigur e că amân‑doi reuşiseră să îi fie pe plac Preşedintelui. Într‑un timp record, fuseseră preferaţi mai mult decât şefii de drept. Dacă nu se întâmpla „fuga printre oi“ a lui Omar Hayssam, de la finele lui iunie 2006, Timofte şi Fulga ar fi putut să rămână în funcţii fără probleme. Păreau a fi cea mai bună acoperire pentru colaboratorii reali ai Preşedintelui.

21 septembrie 2006. Ora 6 dimineaţa. Ziariştii sunt deja pe aeroport. Preşedintele face o scurtă declaraţie şi urcăm în aeronavă. Plecăm într‑o scurtă vizită în Germania. Începe decolarea. Preşedintele mă infor‑mează că i‑a lăsat lui Ştefan Deaconu, de cu seară, numirile viitorilor şefi de Servicii. „După ce le trimite la Parlament, să anunţi presa.“ Când îmi spune numele celor doi, rămân uluită : Coldea şi Predoiu. Îi replic că nu e în regulă. Îi reamintesc că, odată intraţi în structurile N.A.T.O., ne‑am asumat obligaţia demi‑litarizării acestor Servicii. S‑a iritat şi mi‑a spus că e

156

o prostie condiţionarea. Deşi e limpede că nu îi face plăcere discuţia, îi cere S.T.S.‑istului să‑i facă legătura cu Ştefan Deaconu. Într‑un final, Ştefan răspunde. Nu e nici ora 7 dimineaţa. Îi cere să oprească trimiterea decretelor la Parlament.

Numirea şefilor de Servicii e un capitol care a fost folosit într‑un mod neaşteptat de Preşedinte. Afirmaţia că „sufleţelul meu“ şi‑a dorit soţul şef la S.I.E. a fost şi a rămas cel mai urât gest al lui Traian Băsescu faţă de mine. Nu doar că nu era adevărat, dar încercarea de a mă decredibiliza a avut un efect de bumerang. Acesta era criteriul de a numi oameni importanţi în stat ? Ce vrea un „sufleţel“ ? Nu mă aştept ca Traian Băsescu să îşi facă o introspecţie atât de onestă, încât să recunoască faptul că acest criteriu, „sufleţelul“, nu îi fusese impus de nimeni, ci doar de calculele sale. Finalul de mandat a dovedit că această grilă de selecţie nu i‑a fost favorabilă. Zile bune după acea declaraţie intempestivă, nu am găsit o explicaţie logică la min‑ciuna lui. Abia atunci când a apărut filmul cu acel incident de campanie din 2004 am desluşit misterul.

La o zi după întoarcerea în ţară, Preşedintele m‑a chemat în biroul lui. M‑a anunţat că a găsit două persoane foarte potrivite pentru cele două funcţii. Profilul era de om tânăr, cu experienţă profesională, capacitate de analiză. Mi‑a dezvăluit numele : George Maior şi Claudiu Săftoiu. Am fost la fel de uimită ca atunci când îmi spusese de Coldea şi Predoiu. Maior era pesedist, P.S.D.‑ul acela care îşi proteja corupţia şi corupţii, iar Claudiu era soţul meu şi nu suna deloc

157

bine.Dacăarfiexistatunlocpotrivitpentruel,acelaarfifostComunitateaNaţionalădeInformaţii.LucraselalegeadefuncţionarecuRenateWeber,erapasionatdesubiect,aveaîntr­adevărocapacitatefoartebunădeanalizăşisinteză.

Nu am spus absolut nimic în ce­l priveşte peClaudiu.Nicida,nicinu.Eramînaceeaşisituaţiecaîndecembrie2004,cândmi­aspuscăîivapropuneşi lui să facăpartedinechipade laCotroceni.Amvorbit doar despre Maior. L­am întrebat cum vomexplicanumirea,maialescăpubliculnostrunuvaînţelegealegereaunuipesedistpentruoinstituţiedeforţă. Mi­a răspuns că va folosi argumentul echili­brului:unServiciulaopoziţie,unullaputere.Mărog,ultimanominalizare nuprea reprezentaputerea, cidoarpeTraianBăsescu.ÎntremineşiClaudiu,celcareîigăseajustificărilatotfeluldeîntâmplărireleafostel. Şi, dacă nu ar fi existat acea numire la S.I.E.,probabilpânălafineleanului2006aşfiplecatdelaCotroceni. Încrederea lui înTraianBăsescumi­aamânatdecizia.Probabil,dacăplecamîntoamnalui2006(aveamşiunmotivextremdebun:copilulmeuintra în clasa întâi şi necesita mai multă atenţie şitimp),aşfipututrecupera,într­unfel,relaţiacuTraianBăsescu. Aşa însă, evenimentele de după ianuarie2007aufăcutimposibilăîntoarcereameacufaţasprecelcareconvinseseatâtdemultălume(şivareuşis­oconvingă mult timp după aceea) că minciuna şicorupţia sunt departe de el şi de locul pe care îlcâştigaseprinvot.

158

Suntem în aşteptarea răspunsului lui Mircea Geoană, liderul P.S.D. Îl avertizez pe Preşedinte că, din momentul în care se va afla în P.S.D. despre opţiunea lui pentru Maior, sunt şanse mici să păstrăm informaţia sub control. Preşedintele vrea să fie un anunţ­surpriză, care să nu se consume în nici un fel pe surse de presă. Speră ca Geoană să îi dea un răs­puns pe loc. Nu se întâmplă. Geoană vrea totuşi să se consulte cu partidul. Îl asigură însă că îi va da un răspuns foarte repede, în câteva ore. E trecut deja de ora 18.00. Singura preocupare a Preşedintelui este să nu scape informaţia spre presă. Îmi spune că ar fi bine să vorbesc cu Geoană, să îi explic ce riscuri sunt dacă presa va intra în posesia informaţiei înainte de decizia oficială. Zis şi făcut. Îl sună Preşedintele din biroul lui. „Mircea, sunt cu Adriana în birou şi spune că, din moment ce mai mulţi au aflat de intenţie, sunt şanse mari să ajungă la presă. Hai că ţi­o dau să vorbeşti cu ea.“ Vorbesc cu Mircea Geoană, reiau argumentele Preşedintelui, mai nuanţat, mai apăsat. La puţin timp după conversaţie, îi confirmă Preşedintelui că P.S.D. e de acord.

ExistăînacestepisodoreplicăaPreşedintelui,pecarecugreuaşfipututs­ouit.ÎlîntrebcumdeP.S.D.poateacceptapropunerea.Băsescueamuzatdemirareamea.Şiîmispune:„Bravo!Hai,cănueştichiarcopil.PentrucăGeoanănueIliescu.Iliescum­arfirefuzat,fărăsăseconsultecunimeni“.Amrămascusentimen­tulcăvirtualulrefuzalluiIonIliescumeritaadmiraţialui.

159

*

Nul­ampropusniciodatăpeClaudiulaS.I.E.Nicimăcarnumi­aşfipermis,indiferentcearfivrut„sufle­ţelul“meu. „Sufleţelul“ar fi vrut săplecemultmairepede,dardinpăcatenuamreuşitsăîmiconvingsoţulcă,pentruminecelpuţin,eramaibine.Poateşipentruel.ClaudiuafostsancţionatşipentrurelaţiadejaerodatăşiuzatădintremineşiTraianBăsescu.Declaraţiile lui Claudiu dinmartie 2007, în şedinţaComisieiParlamentaredeControlalS.I.E.,nuaufostnicipedeparteincorecte.Erauînsănepotrivitepentruosocietatecarenuşi­adorit– şinicinudăvreunsemn–săclarificeraporturiledintreserviciilesecrete,justiţie, politică şi drepturile omului. Puterea „preamultă“aServiciiloraremarcat­oşiMareleComandantînanul2014,cândîşiîncheiadefinitivmandatuldePreşedinte.

ÎnziuaîncareClaudiuafostnumit,amavutundeces în familie. Părinţii mei erau acasă la noi şiasistau la discuţia cu soţul meu, pe un ton jos şiapăsat, încare îispuneamcănucredcăebinecăacceptă funcţia.Mamaa fostceacarem­a rugat săîncetez,fiindcăavemcevamultmaigravşimaidure­rosînfamiliedecâtdisputeledeserviciu.

CândTraianBăsescuafăcutafirmaţiacu„sufleţelul“amamuţit.Aşa,dinsenin, înplinăcampanie2009.Singurulcaremi­adatomânădeajutorafostRaduBerceanu,într­oemisiunelaRealitateaTV,moderată

160

deAdrianUrsu.Amintervenittelefonicşil­amîntrebatpe Radu Berceanu, care mă cunoştea suficient debine,dacăcredecăi­amcerutaşacevaPreşedintelui.Arăspunsfărăezitare:„Nucred“.Pentruacelrăspuns,amaflatulterior,şinudelaRaduBerceanu,căaavutun schimb de replici neamical cu fostul coleg departid,TraianBăsescu,întretimpPreşedinte.

Aşfiputut,dacăaşfiaplicattacticaluiBăsescu,sădevinmuniţieînaceacampanie.Elnuarfiavutniciunscrupul,dacăarfifostînloculmeu.Aşfiavutcesă îi spun lui Crin Antonescu. Tot felul de spa­urimetaforice.Numi­acerutnimeniaşaceva,deşipro­babilrecrutareameaînstaffuldecampanie,cutoatecănueramoapropiatăaechipeiluiAntonescu,aavut la bază o asemenea speranţă. Am muncit cuplăcereînaceacampanie,fiinddefintivunopozantal partidului lui Ion Iliescu. Mineriadele lăsaserăurmegrelepetinereţeameadestudentă,implicatăîn activitatea Ligii Studenţilor, condusă de MarianMunteanu,colegulmeudinanulIII.Darîmipusesemlacăt amintirilor. Speram ca Antonescu să intre înturuldoi.

Încampaniaprezidenţialădin2009,CozminGuşă,atunci în echipa lui Mircea Geoană, mi­a făcut opropunere.Săfacemoscrisoaredeschisăcătrepopor,încaresăîlarătămpeTraianBăsescuaşacumeste.Textulurmasăfiesemnatdepatruoamenicarei­aufostcolaboratori,dupăcumîmispuneaCozmin:el,eu,LaviniaŞandruşiMirceaDinescu.Ne­amîntâlnitşi cu ceilalţi doi posibili semnatari ai textului. Am

161

privitcumultscepticisminiţiativaşinueramdelocconvinsăcăeundemersnecesar.Înfinal, ideeaafostabandonată.NumaicredeamînTraianBăsescu,darîmipromisesemcănuvoiinterveniînmeciurilelui electorale, decât vorbind despre lucrurile careerau publice, la vedere. Dacă nu am fost adeptaloviturilorsubcenturănicilaCotroceni,eramhotă­râtă nici să nu devin. Existau suficiente întâmplăripublice,înceicincianidemandat,încâtcetăţeanulsăaibădate,argumentecasădecidăcineîiestemaipeplac.

PascaldeSutter1faceolistăacalităţilorcâştigăto­ruluidinpolitică:fărăscrupule,caracterdegladiator,dur,puternic,nemilos,nevoiadeafiiubit,mitoman(dornic mereu de jurăminte), disimulator, narcisist,histrionic,extravertit(avantajfaţădeadversari:capa­citateadea­şiexteriorizaemoţiile,deaintrauşorîncontactcualtcineva),paranoic,megaloman,hiperactiv,dornicdeaseduce.Totelvorbeştedesprepasiunileînpolitică:deaconvinge,deaseduce(echivaleazăcuaobţineoadeziunenonraţională,periculoasăcândtelaşighidatdoardepreocupareadeaplăceaunuinumărcâtmaimaredeoameni,echivalentulpopulis­muluişidemagogiei),deadistruge,deasupravieţui,de a dura, de a se bucura. Pe acest calapod, eralimpedecineemaipregătitdintrecandidatulP.S.D.şicelalP.D.L.

1. PascaldeSutter,op. cit.

162

*

Patriciuaprezentatcasetacubăiatul„lovit“launmitingdinPloieşti,încampaniadin2004.Fuseseunsingurcameramanprezent.CumaajunsPatriciu înposesiafilmării,nuştiuexact(doarbârfe,aşacănuarerostsăleexpun).AmvorbitcuPatriciuînziuaîncare a fost difuzat filmul. M­a rugat să trec pe laFundaţie.Eramgrăbită,măîndreptamspreîntâlnireapubliculuicuscriitorulSalmanRushdie.Mi­aspuscănuvavotaunomcarealovituncopil.AveadevotatîntreGeoanăşiBăsescu.Eu luasemdecizia.Să îmianulezvotul.

N­am înţeles despre ce vorbeşte.Mi­a prezentatscenacaşicumarfifostdefaţă.BăsescualovituncopillaPloieşti.Repetaasta,fărăaltedetalii.Defapt,Patriciu mă chemase în speranţa că voi confirmaincidentul.Nu îmi aminteamnici un amănunt,maialescăeraneclarmomentulpecareîlevoca.Aveamsentimentuluneienormităţi.Băsescualovituncopil!Propoziţiam­aimpresionat,darîmieragreusăcredcespunePatriciu.Dupăcâtevaore,casetaaapărutlaRealitatea TV. Am înţeles atunci despre ce vorbeaPatriciu,darelimpedecănuafostdefaţă.Afostdoarbeneficiarulfilmării.

Presa m­a întrebat atunci ce îmi aminteam. Amspusjumătatedeadevăr.Nufusesemlaacelmiting.Daraşfipututsă­miamintesccâtevaimagini.Aşfiputut să îi plătesc pentru acea minciună, în stilul

163

Băsescu,fabulând.Amînţelesulteriorcădecredibi­lizareamea,cu„sufleţelul“,aveasensînconfruntarealuicuposibiliiparticipanţilaacelmoment.Cemartorcredibilaşmaififost,dupăcetocmaipovestisefărăsăroşeascăcummi­aşfideschissufletulînfaţalui?

Nu fusesem la Ploieşti. Am rămas înModrogan,monitorizândemisiunileelectorale.M­asunatTraianBăsescu,casăîmispunăcăaavutlocunincident.L­aenervatuncopilşil­aîmbrâncit.Nuînţelegeamsăfifostvreun„pumn“,doarcăl­aapostrofatnervos.Nuştiadacăpresaasurprinsmomentulşiîmicereasăaflu.Delicatăsituaţie.Dacăaş fi început săpunîntrebări,de­abiaatunciaşfiatrasatenţia.L­amsunatpeFelixTătaru.Eierauceicarefilmaumintingurilepentruclipurileelectorale.Nuştianimic.M­asunat,înschimb,ojurnalistăşim­aîntrebatdacăştiucevadespreunincidentcuuncopil.I­amrăspunscăsuntînBucureşti şi nu ştiu despre ce vorbeşte. Îmi eralimpedecăpresanumaieradefaţă.Eraudejaplecaţi,la momentul incidentului, spre microbuzul care îitransporta. Auziseră ceva, dar nimeni nu confirma.Amdecissănufacnicioinvestigaţie,casănutrezescmonstruldinpresă.Subiectuln­aapărut,deundeamdeduscăam trecutpârleazul.Băsescus­a întors înModrogan.„Cume?“Îispuncănuenimicclar.Îmipovesteşte că băiatul era insistent, după o gafă denume,şi l­a repezit în timpcevorbeacuo femeienevoiaşă. „L­aţi lovit?“ „Nu, dar l­am repezit.“Aş fiputut să folosesc în 2009 această consemnare decampanie2004.Am refuzat, ca sănu fiuun felde

164

Băsescu,fărăscrupule.Ceesigurecănuafostun„pumn“.Daropunerelapunctaexistat.

*

Amplecatde laCotrocenicusentimentulcăceicare ar trebui să păzească ţara de abuzurile poli­ticienilor, inclusiv de ilegalităţile celor din sistem,deveniţiadeseoricomplici,părtaşilafărădelegi,suntdefaptceicareîiajutăpedecidenţisăşantajezeşisăfoloseascăputereapecareoprimescprinvot,dis­creţionar.Mafiapoliticăsaueconomicănus­aconstruitnicăierifărăcontribuţiaoamenilorlegii.

În2004,cândapreluatmandatul,TraianBăsescuniciînjoacă–înciudatalenteloractoriceşti,căcidespiritludicnutrebuiebănuit–nuarfiacceptatcă,în2014,sevaplângedeputereapreamareaServiciilor.Mai ales după ce, în noiembrie 2009, spunea laNaşulTVcănul­aînfrântsistemul:„Mi­afostteribildegreu,darnum­aînfrânt.Darexistăorealitate:nicieunul­amînfrântpeel“.AbuzurileacestorServicii–fiindcăpreamultăputereimplicăîntotdeaunaabuzuri–audevenitderanjantedoarcânds­auatinsdezonapersonalăaPreşedintelui.Anul2014afosthotărâtor:MirceaBăsescu,triunghiulCocoş­Bica­Udrea,scanda­lurileîncareaufostimplicaţimembriifamilieisale–Ioanaşiginerele,multdiscutatulterendelaNanacuacelîmprumutdelaC.E.C.Serviciile,alăturideparte­neri din justiţie, nu puteau deveni abuzive pestenoapte,doarpentrucăle­ausurprinspeUdrea,Bica

165

şiTopoliceanulaParis.Oriaufostşipânăatunci,orinuaufostniciodată.

Credcăsingurulcareareuşitsăsemenţinăpânălacapăt într­orelaţiedecolaborare„reciprocavan­tajoasă“ cu Serviciile a fost Ion Iliescu. A ieşit dinmandatefărănicioperturbaremajorădeimagine,doarsuspiciuni închise(probabilsinguruldosarnotoriuafostalbumulEterna şi fascinanta Românie,careacostataproximativ5milioanededolari),înbazauneirelaţii„multipleşicomplexe“,sintagmăcucareIonIliescueliminadindiscuţieinsistenţeledeoricenatură.

*

Nuamavutniciodatăoimagineedulcoratăasuprapersoanelordecidentedinnumiteleinstituţiideforţă.Nule­amprivitnicicuadmiraţie,deşimi­arfiplăcut,nicicurepulsie,deşiaucerut­oadeseori.Oriceţarăcareîşiabordeazăseriosproblematicadrepturiloromului,dinperspectivasiguranţeişisecurităţiicetăţeanului,susţineşicontribuielacreareaunorinstituţiideforţă.Acesteinstituţiisuntnecesareoricăreinaţiuni,pentruprevenţie, înprimulrând,şiapoipentrusancţiune.Chestiunea controversată despre activitatea institu­ţiilornoastreapareîncontextulbănuielilorcăsecon­dează,tacit,darreprezentativ,structurilemafiote–şipolitice,şieconomice–,căsusţingrupurile(celemaimulte bine asezonate cu influenţi ai zilei) fie cuinformaţii,fiecuprotecţie.Exploziadosarelorcareseîntocmesc preponderent pe turnătoriile mafioţilor,

166

obosiţişiameţiţidecâţibaniaudedistribuit,aratăunparadox:curăţeniaaînceputprindelaţiunileacestorinşicareaubenchetuitîndelung,furândşiîmpărţindîntre ei avuţia naţională. Instituţiile de forţă doarasistă.Aşacumauasistat,celpuţinînultimuldeceniu,lacreareaacestorstructurimafiote,careauacoperitşipoliticul,şieconomicul.Mânăînmână.

Explicaţiapentrucarei­auprotejatpoatefigăsităîn faptul că funcţiile acestoradepindeaudeaceiaşioamenipolitici.Înfond,şi­auocrotitfuncţiile,loculdemuncă.Înaceastăproblematică,societateacivilădevinebruscmelancolică.Discursuleiesteunulelitist,surdlatemerileinterneprivindposibilecomplicităţichiaraleinstituţiilordeforţă.Societateacivilăgândeştedi granda,nuaretimpdepuseuripăşuniste.Apoi,mulţidintreceidingeneraţiamea s­auobişnuit cuideeaSecurităţii.Aureuşitsăsupravieţuiascăatâteageneraţii cu Securitatea comunistă în cârcă, încâtabuzurilecosmetizatedemocratic,dedupă1989,aleinstituţiilorîncauzăaufostperceputevag.Canaţiune,abordămrelaţiacetăţean­instituţiideforţăcuocomo­ditate resemnată. Înspatelesintagmei„strictsecret“sau al luptei împotriva corupţiei, pe care nu avemvoiesăocomentăm,suntcamuflatetoateabuzurile.Parlamentarii din comisiile de specialitate, care artrebuisăexerciteacestcontrolcivil–săseasigurecăinstituţiiledeforţănuservescpoliticieniîndemenţamegalomanicăşiparanoicăaputeriilor–,audevenitsubordonaţiiumilialeacestora.

167

Şiceidininstituţiilepomenite,şioameniipoliticicare au asistat în ultimii zece ani la această pradănaţională se înscriu în logica descrisă de MihailManoilescu1,încădin1946­1947,dinpăcate:„Omulpoliticştiecăviitorul,avansareaşisuccesulsăudepindmai mult de fidelitatea sa faţă de partid decât dedevotamentul său faţă de interesele naţiunii. (…)Partidulştiesăsancţionezeşisărecompenseze,patrianuştiesăfacăniciuna,nicialta.Reacţiunilepartiduluisunt prompte, directe şi eficace, reacţiunile patrieisunt incerte, indirecte şi pur platonice; te temi departidultău(asecitideşefulierarhic),depatriatanutetemidecâtprivindînpropria­ţiconştiinţăcarenueţinutăsăfieîntotdeaunasensibilăşidelicată“.

Dezbatereapublicăs­areduslaanumăra,în2015(ca să o luăm de la coadă către cap), reţinuţii şianchetaţii.Înspectacolulcătuşelor,răspunsullaîntre­băricareprivescactivitateaacestorinstituţiiînultimuldeceniunuseintegreazăînanalizacolectivă.Scapădecalitateade„complici“,pentrucăacumarestează.Înciudafaptuluicătoateacesteinstituţiiauşiroldeprevenţie,impresioneazăplăcutpublicul,pentrucă,însfârşit,auînceputsăsancţioneze.Atitudineaaceasta,atâtdeîngăduitoare,vacosta lafeldemultmersullucrurilorpemaideparte.

Absurdulsituaţieivinedinfaptulcăavemextremdemulteinstituţiidecontrolmenitesăcombatăilegali­tăţileşi,cutoateacestea,numărulcazurilordeevaziune,

1. MihailManoilescu,op. cit.

168

deînşelătorie,detraficdeinfluenţă,sumelecolosaletranzacţionateleanuleazăpretenţiadeafiutileţării.Spresfârşitdemandatepolitice,constaţicâtdemulţisuntceicareauevoluatînticăloşii,anidezile,fărăsăfieopriţilaprimulmilionsustras(deeurosaulei).Într­ungraficalresponsabilităţii,dupăcemulţimeasesaturădesânge,seimpuneşiclarificarearăspunderiifiecăreipersoane,dinfiecareinstituţie,căreiaîireveneasarcinasăprevinăacestmarejaf.

Întotdeaunavorexistapoliticienicaptivaţideinfor­maţiisecretepuseladispoziţialornelimitat.Pentrucălegilelasămultălibertateşiinterpretareînacestdome­niu.Rămânefărărăspunsbinesusţinutîntextuldelegeîntrebarea:câtaredreptulsăfieinformatundecidentpoliticdecătre instituţiilede forţă?Tocmaidatorităacesteiambiguităţilegislativedecidentulcomandăşiprimeşte.Elpoateinvocaosuspiciunedesecuritatenaţionalăşivorfiacoperiţişiceicaredau,şiceicareprimesc.Persoanelesuspectepotsăcadăşidincauzaunorascultări,şiaunorfilmări(carepotfifolositeşipolitic,dacăenecesar)saupurşisimpludosareledinjustiţiepotfilecturateşidepotenţiipoliticiaimomen­tului,dacăîşidorescasta.

*

UnepisoddesprefascinaţiapecareoexercităSer­viciileasuprapoliticienilors­apetrecutîn2006.Afostînsă,înegalămăsură,şiunaltmomentîncarePre­şedintele a ştiut să folosească oportunitatea: mult

169

discutatademisiealuiTeodorAtanasiudinfuncţiadeministrualApărării.Mis­areproşatcătotulafostpusla cale de Traian Băsescu. Combat liniştită aceastăimpresie, exploatată mediatic şi politic. Că deciziameaa fost folosită,ecu totulaltceva. Iar faptulcăministrulAtanasiuanunţa,cudelasineputere,retra­gerea trupelor noastre din Irak a fost şi aceasta orealitatecareacântăritdecisivîndemisiasa.

Plângereamea penală venea pe fondul disputeiprovocatededeclaraţiilepremieruluiTăriceanuşialeministrului Atanasiu despre retragerea trupelor dinIrak.Declaraţiadin29iunie2006aluatpetoatălumeaprin surprindere. A doua zi a avut loc o şedinţă aConsiliuluiSupremdeApărareaŢării,undedeciziaa fost respinsă.PentrupremierulP.N.L., situaţiaerastânjenitoare,avândînvederecădoiminiştriafiliaţipoliticliberalilor,Mihai­RăzvanUngureanuşiSebastianVlădescu,auvotatdepartealuiTraianBăsescu.DupăaceaşedinţăC.S.A.T.,atmosferadeveneacufiecarezimaiinflamată.TraianBăsescuadezvăluitcăAtanasiuaabuzatdefuncţie,trimiţândotelegramăataşaţilormilitari în care le ordona să informeze cancelariileoccidentaledesprepropunereaP.N.L.privind retra­gereadinIrak.MinistrulApărăriiîlacuzapeconsilierulprezidenţialSergiuMedarcăaîncălcatlegeacitândlao televiziunedinconţinutul telegramei.Atanasiuignora faptul că şeful său de partid şi de guvern,premierulTăriceanu,lecturaseşieldindocumentcucâteva ore înainte şi tot în faţa camerelor de luatvederi. Ulterior, Atanasiu şi­a schimbat declaraţiile,

170

spunândcătelegramanuerasecretă,ci,defapt,eraundocumentinformaltrimisataşaţilormilitari.

Pe4iulie,laaudiereaînComisiileparlamentaredeApărare,apăreaunnoudocument.DirecţiaGeneralădeInformaţiiaApărării(D.G.I.A.)letransmiteaoame­nilordinteritoriusăfacălobbypelângăparlamentarişi liderideopiniepentruproiecteleM.Ap.N.Iniţial,Atanasiuasusţinutcănuaauzitdeaşaceva.Dupădouăzile,aconfirmatcăfostulşefalD.G.I.A.,gene­ralul Gheorghe Rotaru, i­a pomenit de document.MinistrulasusţinutcătotceeacearfivrutD.G.I.A.să facă era legal, că termenul „lobby“ a fost greşitînţelesşică,oricum,nus­aîntâmplatnimicrău,pentrucăordinulafostanulatînaintesăproducăefecte.

Pe5iulie,Preşedinteles­adecissăfacăovizitălasediulM.Ap.N.Înurmătoareazi,ministrulAtanasiuadeclarat la Realitatea TV că ştie de la D.G.I.A. ceinformaţiipesurseoferpresei:„Amşieuodirecţieîntreagădeinformaţii,careîmispunecepleacădeladoamnaSăftoiu,de laCotroceni,pesursecredibiledinpreajmaPalatului“.Atanasiuareluatafirmaţiileadoua zi, într­un interviu acordat ziaruluiAdevărul:„Amşieu,vărepet,amşieuodirecţieîntreagădeinformaţii,careîmispuneacepleacădeladoamnaSăftoiu,delaCotroceni,pesursecredibiledinpreajmaPalatului...Deci,nuecazulsă­mispuneţicesedifu­zează de acolo. Am informaţii şi de laDirecţia deInformaţii, şi dinP.N.L., şi din alte surse“.A reluataceleaşiideişiînatreiazi,într­uninterviulaRadioRomâniaActualităţi.

171

Supărareaministrului venea în contextul în caredeclarasemcăarputeasăîşideaşieldemisia,dupăceceruseacelaşilucrucelordoicolegiliberalicareauvotatalăturideBăsescu:„DacăpelogicadomnuluiAtanasiu, că doamnaMonaMuscă şi­a dat demisiapentru căera în contradicţie cuGuvernul, că ceidoi [miniştriiMihai­RăzvanUngureanu şi SebastianVlădescu] trebuiesă facă la fel, taremi­e teamăcăministrulAtanasiuartrebuisă­şideaşieldemisiaîncazulacesta,pentrucăseaflăîntr­ocontradicţiecuodecizieC.S.A.T.,aPreşedinteluicare,conformConsti­tuţiei,estecomandantulforţelorarmate.“

Pânăsădepunplângereapenală,i­amcerutpublicdomnuluiAtanasiusălămureascăfaptelecareîiper­miteauministruluiApărăriiNaţionalesădispunăorisăaccepteculegereadeinformaţiidespreactivitateamea. Nu a răspuns, ba din contră, a anunţat că eplecatînconcediu.

Am aşteptat trei zile. Afirmaţiile lui Atanasiu nueraudesprepersoanamea.Dacăarfifăcutaprecieridenaturăpersonală,aşfipututsămăsupărîn„civil“,deşinuaşfireacţionat.Aicieramaimult:ministrulApărăriiinvocaserviciisecretecaremonitorizauacti­vitateaunuifuncţionardestatşicaremaişidezinfor­mau, dacă am fi luat de bun ce spunea ministrulAtanasiucăaflădelaD.G.I.A.

L­aminformatpePreşedinteasupraintenţieimele.I­am spus că prefer să demisionez din funcţia deconsilierprezidenţial,încazulîncarearfivreoincom­patibilitate,decâtsălasdeclaraţiideacestgennelămurite.

172

M­amconsultatatuncicuŞtefanDeaconu,consilierulprezidenţialdelaDepartamentulJuridic,şipe11iulieam depus plângerea penală, în care îl acuzam peministrulAtanasiudesăvârşireainfracţiuniideabuzînserviciucontraintereselorpersoanelor,prevăzutădeart.246CodPenal.

Ladouăzile,TraianBăsescumi­aspuscăinten­ţioneazăşiElenaUdreasădepunăoplângere,princareurmasăîlacuzedeabuzînserviciupeAtanasiu.Reacţiameaa fostuna totalnegativă. I­amspuscăpoateeraargumentatdemersul,daralăturareaEleneinufacedecâtsăconvingăopiniapublicădefaptulcăel,personal,duceunrăzboicuAtanasiuprininter­mediulnostru.Maimult,deciziameanuaveaniciolegătură cu disputa din C.S.A.T. Pur şi simplu, încondiţiile în careAtanasiu refuza să îşi lămureascăafirmaţiile,consideramcăoabandonareatemeinuîmieradelocfavorabilă.

Lacâtevaziledistanţă,deputatulEugenBejinariua anunţat că va depune o plângere penală pentruabuzînserviciuîmpotrivaministruluiApărării.Motivaaceastăacţiuneprinfaptulcă,înurmaaudierilordinComisia de specialitate din Parlament, a constatatgravedeficienţedecomunicareîntreministru,şefulStatului­MajorGeneralşicelalD.G.I.A.Erainevitabilcaacestedouăacţiunisănufieconectatelaaceeaşisursă:PalatulCotroceni.Liberaliiauspus­ocuvocetare:P.S.D.şioameniiluiBăsescuîmpotrivaP.N.L.

Pe12septembrie2006,TraianBăsescuîlsuspendăpeTeodorAtanasiudinfuncţie,caurmareafaptului

173

căîncepuseproceduradeurmărirepenală.Înfinal,Atanasiuprimeşteneîncepereaurmăririipenale,iareumălămurisem,princorespondenţaoficială,cănuamfăcutobiectulmonitorizăriisaualvreuneiinformăriaD.G.I.A.cătredecidentulpoliticAtanasiu.

Existăaspectecareaurămasneclarificatepublic,darcare,laoanalizănepartizană,aratăcăAtanasiunuafostvictimamea,nicialuiBejinariuşinicialuiBăsescu.Ultimulaştiutdoarsăprofitedecontext.DeşiAtanasiucâştigăîninstanţă(6octombrie),îşidădemisiape25octombrie,spunândcă„celmaideşteptcedează“.Înaceeaşizi,TăriceanuseîntâlneştecuBăsescu,iarpe26octombrieseanunţă,fărăprotesteliberale,căSorinFrunzăverdepreiaMinisterulApărării.Liberaliirenunţălaportofoliu,înschimbulnumiriiComisaruluiEuropean,aexplicatatunciP.D.­ul.Totuşi,înaintecunicidouăzile,Atanasiu,susţinutdeTăriceanu,spuneacă aşteaptă ca Preşedintele să retragă decretul desuspendareşisăîlrepunăînfuncţie.

UnaeraschimbarealuiAtanasiuşialtarenunţarealaMinisterulApărării,trecutîncurteapediştilor.Aceastărenunţaresupusăaavutlabazăreacţiaparteneriloramericani,carenuauprimitîncântaţiiniţiativaP.N.L.Preşedintele a speculat greşeala lui Tăriceanu şiAtanasiu,cares­auhazardatcuacelanunţ,încontextulîncarePreşedintelelua,într­adevăr,încalculoposi­bilăreducereaefectivelormilitaredinIrak.OpţiuneaproamericanăaluiBăsescuapăreaşimaievidentăîncontrapartidă cu declaraţia premierului liberal. Dealtfel,pecoridoareleGuvernuluişialeCotrocenilor

174

seauzeareproşulcăUngureanu,constrânsdeBăsescu,blocaorganizareauneiviziteoficialeapremieruluiînS.U.A.Astadupăce,îniulie2006,lacâtevasăptămânidupăanunţulliberalilor,TraianBăsescufăceaadouavizităoficialălaaliaţiiamericani.

NumireaComisaruluiEuropeanurmasădeschidăo nouă dispută. Tăriceanu l­a propus pe VarujanVosganian,TraianBăsescul­arespins.Aufostdiversemotive, printre care relaţia cu Vîntu, cel care sespuneacăasusţinutconstrucţiaUniuniiForţelordeDreapta.VafinumitLeonardOrban,opţiuneaPreşe­dintelui,mairepededecâtpropunerealuiTăriceanu.Prinurmare,liberaliipierdeauşiMinisterulApărării,şiComisarulEuropean.

Îniulie2008,cândm­amînscrisînP.N.L.,amavutodiscuţiepersonalăcuTeodorAtanasiu.I­amspusşiatuncicăTraianBăsescunumi­acerutsădepunaceaplângerepenală.N­ammaireluatamănunteleîntregiipoveşti,darl­amasiguratcă,dacăarrepetaaceleaşideclaraţii,aşacţionalafel.Preadeseramînspăimân­taţicuServiciişialtesursedeinformare.Şipreadesseîntreţineabănuiala,chiarprinasemeneadeclaraţiifăcutedepoliticieni,căacesteServiciifacmonitorizărifărămandat.Mis­aspuscă,totuşi,afostpreamult.Fiecarearelibertateasăcântăreascăcumăsuralui,îndreptul lui. Dar, dacă nu ar fi fost acele declaraţiidespreretragereadinIrak,Atanasiuarfirămasminis­trudupăsentinţadeneîncepereaurmăririipenale.

175

*

SevorbeştedespreServiciiparalele,desprefirmeînfiinţatedefoştiangajaţiaiacestorinstituţii,scoşilapensiesauplecaţivoluntar,careîşisprijinăînconti­nuare colegii rămaşi în exerciţiu. Fac interceptări,monitorizărişileoferăcumultăplăcerecelorcareaunevoiedeajutor,pentrua­şipăstraputereapoliticăşifinanciară.Firescarfifostcatoţiaceştia,cuatâtmaimultceicareaudeţinutşifuncţiideconducere,săfiepuşisubolegecaresăleinterzicădesfăşurareadeactivităţicaresăaibălegăturăcumuncalorînacelestructuri. Ca să nu mai spun cât de deplasat e sădeţinăfuncţiipoliticedupăceaufostşefideServicii.

JoséOrtegayGasset1spuneînSpania nevertebrată că„datulcedefineştecelmaibinespecificuluneiraseesteprofilulmodelelorpecareşilealege,dupăcumnimicnureveleazămaibinecondiţiaradicalăaunuibărbatcatipurilefemininedecareestecapabilsăseîndrăgostească.Înalegereaiubiteinefacem,fărăsăştim,confesiuneaceamaiveridică“.

Noi, românii, poatemai greşim cândne alegemmodelele. Dar nu acest lucru mi se pare cel maialarmantşiprioritaraficorectat,cimodulîncareneîndrăgostimdefigurilepublicesaudeinstituţiilepublice(în2015,D.N.A.şi,culmea,S.R.I.):într­unabandontotal. Într­o admiraţie necondiţionată, le punem la

1. JoséOrtegayGasset,Spania nevertebrată,EdituraHumanitas,1997,traduceredeSorinMărculescu.

176

dispoziţietoatelibertăţiledeaacţiona,uncecînalb.Deşi istoriaoferă lecţiimulte şi aspre,necicatrizatedupăatâteasecole,despreindivizişi,implicit,instituţiicare au abuzat de încrederea publică, pe care aucâştigat­opecăidemocratice,prinvot,perseverămîngreşeală.Înlocuimmodelelealeseşiuitămcănaturaumană rezistă greu la ispite. Numai supraveghemacestemodele,cilelăsămsăzburdenecondiţionat,în speranţa că ne vor rezolva,măcar de data asta,angoaselesociale.

Libertateaeceamaigreaprovocarepentruom.Iarpentrupersonajelepolitice,publice,echiarmaidificil.Nusuntmulţi,cuatâtmaipuţiniceidinmediulpolitic,din instituţiile statului, care apreciază definiţia luiJohnStuartMillprivind limitele libertăţiinoastre înraportcucelălaltşiviceversa.Cuopropensiunespreatitudineapunitivă în relaţiacucetăţeanul, indiviziicaredeţinputerea în stat–de lapoliţistuldincolţpânălaşefulstatului–respingideeacălibertatealorseterminăacoloundeîncepelibertateamea.

Sunt puţini cei care îşi pot gestiona ireproşabillibertatea.TraianBăsescunueunexemplufericit.S­abucurat în 2004 de acea admiraţie necondiţionată,careîipermiteasăacţionezecumacrezutdecuviinţă.Libertatea pe care i­a oferit­o poporul a folosit­oviciosşiviciat.Dacăaceastăconstatares­arbazadoarpeinterpretareaamintirilormele,înmodevidentaşacceptaacuzaţiiledesubiectivism.DacămăuitînsăladesantulD.N.A.din2015,constatareaesusţinutăderechizitoriuljustiţiei,carebateaproapedegrădina

177

Cotrocenilor, pentru fapte petrecute ani buni, submandatBăsescu.

*

Oameniidinacesteinstituţii,careaucamotivaţieaexistenţei lorsiguranţaşisecuritateacetăţeanului,trebuiesăaibăostăpâniredesineremarcabilăşi,înacelaşitimp,unsprijinînlege,casăpoatăsăîntoarcăspateleunorsolicităricedepăşesccumultdreptuldeafiinformatalunuipreşedinte,prim­ministrusaualoricăreialteipersoaneaşezateîntr­ofuncţiederangînalt.Amizapeautocontrolulcareimpuneconduitanecesarăunuidecidentpolitic,careîlghideazăundetrebuiesăseopreascăcuvrutulşicerutul,eoamăgire.Ceicareauautocontrolnicinuintrălaprimaselecţie.Aicieşicriteriul:suntpromovaţimaialesceicarepotficontrolaţi.Numiţiicălăuzitoriaidemocraţieiautohtonecunoscpsihologiacelorcareaccedlaputeretotcuajutorullor.Desigur,pretutindeniînlume,chiardacănu se recunoaşte explicit, Serviciile au un rol peterenul politic. Cu siguranţă însă, la noi participăactiv.ImaginealuiTraianBăsescucarecertaServiciileîncampaniaelectoralădin20141doarpentrucăapăru­serăfotografiilecompromiţătoaredelaParisconfirmă

1. „EsteclarcăServiciiles­auimplicatîncampanie.Esteclarcăaufostlucruriînneregulă,încondiţiileîncarepe10septem­brie2014amchematşefiicelordouăServiciişiprim­adjuncţiilorşii­amatenţionatsănuseimpliceîncampaniaelecto­rală“,afirmaPreşedintelepe30octombrie2014laB1TV.

178

diagnosticul: sindromul copilului­rege, cum spuneaPascal de Sutter1, care arată intoleranţă la frustrări.Cumseajungeaici?Individulsedezvoltăfărăapuneniciolimitădorinţelorsaleşisecreeazăunmonstrudeegocentrism,unMoi­Moi.

TraianBăsescuafostconvins–probabildoarîn2014aînceputsăisedărâmemitul–căstructurilemilitare sunt întotdeauna solidare cu unmilitar decarieră.Dacăfăceamceamaifiravăaluzielaposibile„trădări“ ale acestor structuri, la faptul că poate fiminţit,păcălit,îşimodificamimicainstantaneu.Dispreţtotal faţădepersoanacareîndrăzneasăsuspectezecă lui isepoate întâmplaaşaceva.Nuştiicucinevorbeşti,camastaexprimasupărătordesigurpesine.Îmidădeamseama–înaceastărelaţiea luiatâtdenecenzurată,denefiltratăcuServiciile–căeurâtărăudemocraţia lui Traian Băsescu. Ceartamea cu acelpreşedintecaredeveneaîncepusedejadin2005,sprefinalulanului.UltimelemelelunilaCotroceniaustatsubsemnuluneidisputepermanentecareaveacaprin­cipalsubiectlimiteleunuiPreşedinteînceeacepriveşteinformaţiileprimiteşifolosirealor.EradinceîncemaimultădublămăsurăcândveneavorbadecorupţiidinlistaluiNăstase,deexemplu,şicorupţiidinpropriasalistă.Ultimaîncepeasăseacoperedeprotecţie.

TraianBăsescuîncercasăneconvingăpepuţiniicareridicamaceastăproblemăcăstabileştelimiteleînnumele„siguranţeinaţionale“.Aconstatatpepropria

1. PascaldeSutter,op. cit.

179

pielecesistemalăsatsăseconstruiascăladoarcâtevaziledupăceapărăsitPalatulCotroceni.Într­oţarăîncarenuexistăuncontrolcivil severasupraacestorinstituţii,demnitateaomuluieunmoft,iar„siguranţanaţională“unbunparavanpentruabuz.Iarîncoabi­tareadintreundecidentpoliticşiinstituţiiledeforţă,oricinepoatedevenivictimăşitorţionar.M­amîntrebatadeseori care este limita de demarcaţie între a fiinformatdespreundosar aflat în atenţia justiţiei şidreptuldea­lstudia,deafolosipublicaceleinformaţiisau,mairău,întacticideşantaj.

Existaunpersonajpecareîltrecusempelistameadeinşicareajutauladepăşirealinieidedemarcaţiedesprecarepomenesc.Îispuneam„Semete“(numederivatdelaStaţiuneadeMaşinişiTractoare,instituţiedebazăînRomâniasocialistă).Zisşi„timpanulS.R.I.“,aveaun rânjet şioprivire care sintetizau imagineaproletaruluiturnător.CândTraianBăsescus­aplânscăServiciileaupreamultăputere,credcă„Semete“şialţicâţivacolegide­ailuis­auamuzatnecenzuratdelamentareaînvinsului.

Numă aştept ca cineva să recunoască astfel depractici.Şi,pânălaurmă,nueimportantacestlucru.Arfiimportantcaurmătoriibeneficiariaiunoraseme­neametodesălecurme.

*

TraianBăsescuavusesetimpsăseobişnuiascăcuroluldeasociatdirectalServiciilor.Dupăplecarealui

180

VasileBlaga,ladoartreiziledelanumire,funcţiadeconsilierpeproblemedesecuritatenaţionalăarămasvacantătimpdeunan.FuncţiarespectivăimplicaşigestionarearelaţieicuServiciile.Aşacumamspus­odeja,şi­adoriteliminarealuiBlagadinschemăchiardinmomentulîncareBlagaaacceptatpropunerea.Nu avea însă legătură cu atribuţiile funcţiei, ci cupersoana lui Blaga, suficient de independent ca sămaispunăşi„nusepoate“.Dacălaînceputnuagăsitopersoanăpotrivităpentrufuncţie,dupăcevatimpşi­adatseamacănicinumaiarenevoie.EpisodulziariştilorrăpiţiînIrakl­aconvinscăpoatefiegalulServiciilor.Apreluatcomandaceluleidecriză,asubordonattotalechipaşichiarle­adatlecţiidestrategieşitactică.Afostbunatunci,cândaînceputrelaţiadirectăcuadjuncţiiServiciilor,ceicareseocupaude„operativ“.CredcăBăsescuştiachiarmaimultdecâtşefiiServiciilor.MisepăreauneoriumilitorsăfiişefulserviciilorsecretesubTraianBăsescu.Caadjunct,celpuţinaveaipartedeatenţie,chiardacăpeverticală.

ÎnperioadaaceeaacolaboratşicuSergiuMedar,şeful D.G.I.A. De altfel, se afla în avion când amprimitvestea.

Aştept să se aprindă luminile în avion, ca să mă pot relaxa. Sergiu Medar îmi spune că, pentru sigu­ranţă, zburăm cu luminile stinse până aproape de 10.000 de metri. E o experienţă Irakul, dar una ten­sionată pentru mine. Generalul Bădălan se laudă cu conservele de fasole şi ceapă pe care le are cu el şi anunţă o masă copioasă. Se aprind luminile. Într­adevăr,

181

conservele sunt reale şi ceapa la fel. Ca la popotă. Sună telefonul. „Doamna consilier Săftoiu e căutată de la Departamentul de Comunicare.“ E Cătălin Dumitru, adjunctul meu. „E o ştire pe surse care circulă şi mă gândeam să­ţi spun. Cică au fost răpiţi nişte ziarişti în Irak.“ Îngheţ cu telefonul în mână. Primul meu gând : au venit după noi ! Mai bine luam presă ! Pri­mesc câteva detalii din nebunia care se declanşa mediatic. Închid şi îi spun Preşedintelui : „Se pare că nişte ziarişti români au fost răpiţi în Irak“. Pentru început, ştirea pare greu, aproape imposibil de crezut. Traian Băsescu cere legătura cu S.R.I., S.I.E., M.A.E. Ştirea se confirmă, tot la nivel de zvon, fără detalii clare. Nu se ştie exact câţi sunt, de ce se află în Irak, dacă suntem cumva vinovaţi că, neacceptând grup de presă care să ne însoţească, au plecat pe cont propriu. Aterizăm. Rămânem în avion. Presa, în salonul oficial, aşteaptă primele declaraţii. Ministrul de Externe şi şefii serviciilor secrete se urcă la bordul aeronavei, pentru a­l pregăti pe Preşedinte cu primele informaţii.

SergiuMedarafostapreciatdeTraianBăsescu,câttimpafostlaD.G.I.A.Preşedinteleîivorbeacurespect,desigursuperior,darcurespect,aveaodicţieperfectăcândspunea„domnulegeneral“.Dealtfel,amremarcatcăaccentuacuoseriozitateuşorcaraghioasăgradelemilitare.

Numirea lui în echipa consilierilor a fost bineprimită.Colaborareacuelîncepuseîntimpulcrizeiziariştilor răpiţi în Irak şipărea căPreşedintele are

182

încredereînel.Larândullui,Sergiunupăreadelocafidincategoriamilitarilorcarelustruiescasiduuclanţacasăreflectecâtmailuminoschipulcomandantului.Din păcate însă, odată ajuns acolo, va fi redus laelementdedecorpreţios.Lacâtevalunidupăangajare,remarca,amărâtaltfel,căavuseseundialogmultmaibunşimaieficientcuPreşedinteleatuncicândnueraangajatulCotrocenilor.DeşiarfitrebuitsăfieunfiltruîntreServiciişiPreşedinte,dupăuntimp,nufoartelung,delanumire,şefiideServicii,adjuncţii,ocoleaucabinetulconsilieruluidesecuritatenaţională.TraianBăsescuareaşezatordineainiţială.Cumspuneam,seobişnuisesăîifoloseascădirect,fărăintermediari.Iaraceştiaeraumulţumiţi.Aşacă,încurând,încântaţiderelaţiaprivilegiatăcuPreşedintele,intrauşiieşeaucudosarelesubbraţ,afişândunaermisterios­satisfăcut,dincabinetulceluiaviddesecrete.

*

Atunci când Traian Băsescu s­a prezentat într­oemisiunelaT.V.R.,moderatădeRodicaCulcer,cuundosar înmână,amcrezutcăadouaziva fi seriosinstruit.SpuneacăştiecevorbescminiştriiîntreeişicăpremierulTăriceanuprimeaaceleaşiinformaţii.ŞiseplimbacuaceleinformăridelaServicii,pecareeratrecutSTRICTSECRET,înemisiunitelevizate,deşinuacestaleerascopul.Cusiguranţă,nimeninuaavutcurajul să îl avertizezecădepăşeştecadrul legal înfolosireainformaţiilorcustatutspecial.

183

Când, în2007, îi spuneamcă sevorbeştedes şimult despre afaceri ilegale care aveau legătură cuanturajuldoamneiUdrea,mi­arăspuns:„Afostmoni­torizată şase luni de Servicii şimi­au dat un dosarcurat.Număiaudupăpresăşibârfitoriităi“.Poatecăaveadreptate.Aceleaerau informaţiilepecare le­aprimit:cănuenimicnecurat.Însă,în2015,altcevaarătaumonitorizărileinstituţiilordeforţă.Cinepecineaminţitconteazădoarînmăsuraîncareanalizămcinepecineconduceînstatulromân.

RelaţiacuSergiuMedars­adeterioratpânăcândacestas­aretras,invocândsănătateaşubredă,lafelcaşiceilalţicareplecaseră.Defapt,nusănătateaacestoraeraşubredă,cisănătateaactuluiprezidenţial.Aproapetoţiceicareamplecatdeacolo,înprimulmandat,amevitatpetoatăperioadapreşedinţieiluiTraianBăsescusăclarificămaspectecareţineaudedeciziiproprii.Înschimb,afăcut­oTraianBăsescu,înaceeaşimanierălipsitădefineţe.

*

Cândocupiunlocînschemaputerii,cuatâtmaimultcucâteştipeloculcelmaidesus,indivizidetoatesoiurile,maicitiţi,maiisteţi,maişmecheri,maimanieraţi,maibogaţi,maisăraci,maineciopliţi,nusuntdelocindiferenţilaşansadeafilângă„putere“,înproximitateaei,deaoservi,privisauhrăni.Cuacestpatternalmulţimii,TraianBăsescunumaiavea

184

nuanţeîncomportament.Plecadelaipotezacătoţiceicăroralepermiteasăfieprezenţiînarealulpre­zidenţialîivoracceptahachiţele.TocmaideaceeaafostsurprinscândAndreiPleşuadecissărenunţelacolaborare.Nui­apicatbinenicicândaplecatRenateWeber.Untimpi­aacordattoatăîncredereaşiatenţia.Apoi, a început să îi acorde mult mai mult creditMonicăiMacovei.Renatenueradincategoriacelorcarecautăsăaibăunlocdemuncălângăputere.Dealtfel, primii consilieri au ales să plece, fără să îşinegociezeniciunlocderefugiu–ambasade,partide,fundaţii etc. –, atunci când au simţit că numai aunimicdespussaudefăcut.

Cumulttimpdupăceplecasemşieu,l­amîntrebatpeunuldintrefoştiimeicolegidacăpoateidentificamomentulîncaretransformarealuiTraianBăsescuînautocratul ce se arăta a devenit ireversibilă. Mi­arăspuns:„Dinmomentulîncareaînceputsăspunămaidescăeşefalstatuluidecâtpreşedintealţării“.AsurprinsexactschimbareadepercepţiealuiTraianBăsescuasupraluiînsuşi.

MihailManoilescu1ierarhizeazăvalorilecaredefi­nesc raporturile corecte ale unui politician cu res publicae.Astfel,elspunecăvalorilefinalesuntpatriasaunaţiunea,iarvalorileinstrumentalesuntstatul,par­tidulpolitic,doctrinapolitică,suveranul/şefulpolitic.Entitatea patrie este plasată deasupra entităţii stat.

1. MihailManoilescu,op. cit.

185

Mijlocul şi instrumentul capătă doar strălucirea şiprestigiulscopuluipecare­lservesc.

Autorul distinge în mod esenţial patria de stat.Patria „nu este ca statul, o instituţie care se lasădefinităjuridicşicarepoatefiapăratăprincoduri“,este„orealitatesubtilăşispirituală,darcuatâtmaiprofundă“, întimpce„statulseschimbădupăregi­muri,esupuscriticiişicomitezilnicpăcateşichiarcrime“.Dealtfel,Manoilescuspunecăstatul,dacăarfiopersoanăfizică,arstanumailaînchisoare.

*

Cinedeţinecontrolulpreseideţineputereatotală.Afirmaţiaereferinţăpentruambiţiileunuipolitician.Realizareaaspiraţiilorpoliticeseaflăînlegăturăfoartestrânsăcuuninstrumentpecâtdehulit,peatâtderâvnit.Politicieniiîşialegomuldecomunicare,cuocerinţăprecisă:săcontrolezerelaţiacumedia,săîşipunălabătaietoateconexiunilepersonale,săfolo­seascătoatedetaliile,amănuntele,capoliticianulsăbeneficiezedeopresăfavorabilă.DeşidoarAdrianNăstase şi­a asumat deschis unminister al „propa­gandei“,celcondusdeVasileDâncu,credcămulţipoliticieni visează să fie serviţi de un departamentcaresăleşlefuiascăimagineapânălaperfecţiune.

Nuamauzitpoliticienicaresăvorbeascăadmirativdesprepresă.Lanivelpersonal,cusiguranţăsegăsescşiaprecieripozitive.Înansambluînsă,impresiaelafeldedezgustătoarecaşiînsensinvers.

186

Preocupareamea, cât timpamgestionat aceastărelaţie,din1998,dinfuncţiadepurtătordecuvântalGuvernuluiRaduVasile,afostsănuvândcastraveţigrădinarului.Nuîmipropusesemsăleschimbpărereabapoliticienilor,baziariştilor,înpermanentalorcon­fruntare, care căpăta pe alocuri accente personale.M­aşfitransformatîntr­ocopiemodestăaluiSisif.Amîncercat însăsăatenuezdinasperităţile,conflictele,impresiiledefavorabile,dincolodemenireaprincipalăaunuipurtătordecuvânt:săinformezecâtmaiexact,maiprecis,mairepede.Iarpentruastairoseammaimulttimpşimanifestammaimulttactdecâtînpro­blemeledinviaţameaprivată.

ÎnperioadaRaduVasile,aspectelenevralgiceeraudiferitedeceledintimpulmandatuluidelaCotroceni.Eadevăratcăaveamde­aface–şieu,şipresa–cudouăpersonalităţidiferite,cumînegalămăsurăgene­raţiiledeziariştiseschimbau,maialesceideterencare,învremeamea,aveauoinfluenţădestuldecon­sistentăîndeciziilederedacţie.Laînceputulprimiloranidedupă2000,numegreledinpresăieşeaupeteren.Redacţiileeraupentruredactare,nupentruinformare.Informaţiaeraluatădinteren.ÎmiamintescdeechipajurnaliştilordinperioadaGuvernuluiVăcăroiucufoartemultrespect.GildaLazăr,LianaSimion,AlexBoariu,Răsvan Popescu, Roxana Dascălu, Ionuţ Popescuhotărau când se deschidea tirul întrebărilor delocobraznice,darteribildeiritantepentruminiştriiaceluiguvern.Atunci,unziaristdeterenputeasăschimbeoagendăaunuifluxdeştiri.Eracredibil,pentrucă

187

seaflaînproximitateainformaţieişiacestlucruerasuficientcasăstabileascăprimapagină.Poatecătindsăidealizezperioadaaceeadepionierat–în1993măangajamînpresă,caunfelde jobdevarăpână laexameneledetitularizareînînvăţământ–,dardincolodenostalgiilecareîmblânzesceventualeleasperităţidin perioadamea de gazetărie, după 2001 putereajurnalistuluiafostpreluatădeintereselepersonaleale deţinătorului de trust. Accentul s­amutat de lajurnalistuldeteren,deinvestigaţie(categoriecareecaşidispărutăînRomânia)laacţionariatulmajoritar.Ziaristul–chiarcuvanitatearănită–adevenitunompusdinceîncemaidesînsituaţiadearenunţalaregulişirigori,deaţinecontdefacturiledeacasă,derateşiangarale,înainteaunorconstanteşichinuitoarerăspunsurilaîntrebărideontologice.

Evit,aşacumamevitatşi înfuncţiilepublicepecarele­amdeţinut,sămăpronunţmaimultdespreceare de făcut presa decât despre ce trebuie să facăslujbaşiipoliticiaiţării.Arfioipocriziedacăaşafirmacănuauexistatmomenteîncarem­amînfuriatînfaţatelevizorului, ascultând opinii care sfidau realitateauneideclaraţiisauaunuieveniment,cănumăuimeacapacitatea unui ziarist sau realizator de dezbateripoliticedeaaglutinacuvinteleoficialeîntr­oordinesintacticăpersonală,astfelîncâtsensuliniţialdeveneauncontrasens.Dacărăbufneam,acestlucrusepetre­cea înprivatşi îmipermiteamsădezbatnuanţedeatitudinedoarcuamicivechidinpresă.Eraupuţini,dar au rămasmereu constanţi, chiar şi acum când

188

scriuacesterânduri.Nuamavutniciodatăvreosurprizădin partea lor – sper că nici invers –, iar opiniilefiecăruia despre ce se întâmpla cu presa şi clasapoliticăaurămastemedeamiciţie,şinudeeditoriale.

TraianBăsescu–şiînrelaţiacupresa–seprotejade„icter“.Credcăaufostcelemaiasprediscuţiişicelemainecenzuratepriviriaruncateşide­oparte,şidealtacândabordamacestsubiect.RaduVasilearela­ţionatcupresacâtsepoatederezervat,ceamaimarejignirepecareoexprimapeacestsubiecteragestuldelehamitealmâinii,consacratprintrecolaboratori.

Până laTraianBăsescuaumaiexistatpoliticienicares­audedatlacâteoagresiuneverbalălaadresavreunuiziarist.Modatratăriilapachet„mogulşianga­jat“ a fost lansată de Traian Băsescu, spre finalulprimului său mandat. De altfel, „mogulul şi presaaservită patronului“ a devenit principala temă decampanieaalegerilorprezidenţialedin2009.

TraianBăsescunus­asfiitsăaruncepemasăacestsubiecttabu:presa.Laînceput,s­aconsumatînspaţiulpublicprinreplicinepotrivite.Întimpulmandatuluimeu,aufăcut istorienefericită„găozar“,adresat luiOvidiuZară,şireplicadatăjurnalisteidelaRealitateaTV„Urcaţi­văpemasă,săvăarăt“.Primulîlenervasecuinsistenţauneiîntrebări,înaldoileacazavrutsăfacăoglumăşiaieşitomojicie.Eraînvizitălaunspital,unde se inaugurao secţiedeurgenţă, iarpresa i­asolicitatsăreconstituieprocedurilederesuscitarelacareasistase.Darsimţeacânddepăşeapragulbunei­cuviinţe.Nuspuncăregreta,darştiacânda„comis­o“.

189

ÎncazulluiZară,nicinuajunseselaPalatşim­asunatdepedrumsăîmispunădeincident.L­amsunatpeZară,darnupreamaiaveamcesădreg.CujurnalistadelaRealitateaTVlucrurileaumersmaiuşor.Aacceptatcăafostoglumă,nualuat­oînnumepersonal,darpresaaşezasedejaîndemnulînregistrulcareîncepeasă consemneze expresiile folosite de Preşedinte laadresaziariştilor.

Discutam,nudepuţineori,desprecomportamentulpreadesvisceralşireactivfaţădepresă.Consideracăziariştiiîşipermitorice,întimpcepoliticianuluiiseimpunesăîisuportefărălimită.Îmispunea–şinuputeaficombătutîntotalitate,darnuriscamsăfiudeacord cu el – că „presa îşi doreşte o clasă politicăînspăimântată, timorată şi cât mai des umilită“. Îirăspundeamcăşipoliticulaspiră laaceeaşi relaţiede dominare, mai ales cu patronatul şi directoriieditoriali.Instrumentelelaîndemânăerau:publicitatenetransparentă,plăţiascunseînspateleunorpretinşiacţionarideziareşiteleviziuni.Piaţaseîmbâcseacuzvonuridesprepoliticienicaresusţineauprininterpuşidiversepublicaţiisau,labucată,ziarişti.Secreacate­goria„presăplătită“.NulipseaudepelistăconviviaiPalatuluiCotrocenisauaiModroganului.Apăreacate­goria „editorialistului consultant politic“ care nu sesimţeaîntr­oincompatibilitatedeprestaredeservicii.Ziareleîigăzduiauimpresiile,iarconsultantulîşiserveaclientul,netulburatdeinstituţiicarecerceteazăincom­patibilităţi în exercitarea contractelor. Editorialistulconsultantatacasaulăudadupăcontract,iararticolele

190

nueraupusesubmarcavreunuiPdelapublicitate.Edificildecrezutcă„celmaibineinformat“omdinţarănuştiadacăşi încurtea lui seaflaupersonajepotente financiar caremenţineauobună relaţie cumedia prin metode pe care, de altfel, le combăteavirulentcândveneavorbademoguliiindigeşti.

În1993,cândamdebutatîngazetărie,regulaGuver­nuluiVăcăroiudeafolosidoarpresaoperativămis­apărutjenantăşiarătapăstrareaculturiipentru„presacontrolată“,conceptînlocuitapoicu„presaplătită“.Misepăreacăfacparte–eramatuncilaRompres–dintr­osuităpersonală,stigmatizatăprinapartenenţajurnalisticălaceeacesenumea„presăguvernamen­tală“.Aveamcomplexulcopiluluiprotejat,carebene­ficiadeavantajenedrepte.DoarpentrucăeraidelaRompres aveai birou special înGuvern, deşi tot olegitimaţiedepresăaveaiînbuzunar.Eram„răsfăţaţi“,împreunăcuceide laRadioRomâniaActualităţi şiT.V.R.,ulteriorataşându­segrupuluişiVoceaRomâniei,cubirouripeacelaşietajcuOctavCozmîncă.Apoi,înperioadacândamlucratlaMediafax,mutarecareacoinciscuvenirealaputereaConvenţieiDemocratice1,

1. Convenţia Democrată Română (C.D.R.) a fost o alianţăpoliticăşielectoralăformatăînanul1991departidelecare,lafondareaconvenţiei,reprezentauopoziţiafaţădeguver­nareaFrontuluiSalvăriiNaţionale.C.D.R.acâştigatalegerileparlamentaredinanul1996şi,împreunăcuPartidulDemo­crat,aformatocoaliţiepoliticădeguvernareaRomânieipână în noiembrie 2000. Începând din 13 august 1996,denumireaafostuşormodificatăînConvenţiaDemocraticădinRomânia.C.D.R.afostdesfiinţatăînanul2000.

191

presanumaidacănuvoianuparticipalaevenimente.ÎmiamintescdeundomnpenumeMihaiNahorniac,personaj total marginal pe piaţa presei (scotea ofiţuică,Ştefan cel Mare),careeraprezentpestetotînviziteleexternealeGuvernuluiCiorbea.Pânăareuşitsă încarce nota telefonică de la Biroul de presă alGuvernuluicuosumăcare reprezentaconvorbirilelui cuQatar, ceea ce i­a aduseliminareadingrup.Ataşaţii de presă din acea perioadă, după regimulrestrictivimpusdeechipaVăcăroiu,depăşeauuneorinumărul celor din delegaţii. Eram mulţi, gălăgioşi,impetuoşi,darşisfredelitori,insistenţi.Generaţiamealua locul generaţiei pe care omenţionammai sus.Acum,păreamnoilideriidegrup.

Seformeazăunspiritsindicalistîntreceicarecon­vieţuiescmaimulttimpcaacreditaţipelângăoinsti­tuţie–Guvern,PalatulCotroceni,alteinstituţiideacestgen–care,recunosc,m­aprinsşipemine.Deseori,casăterevolţi,ajungedoarsănuîţiplacăofiţeruldepresă.Într­adevăr,eochestiunedefineţecaunompoliticsăştiesăaleagăunofiţerdepresăacceptatdeziariştidelaînceput.Amscrisdejaocartedespreacestsubiect1,desprecums­ausimţitpurtătoriidecuvântînaceastăfuncţie,maialesceicareauprovenitdinpresă.Dinpunctulmeudevedere,EugenŞerbănescuaavutceamaineagrăperioadă.Nuareuşitsăîmbinerigoareafuncţieicutendinţa–apreciabilă,darprost

1. Vocile puterii. De vorbă cu purtătorii de cuvânt, EdituraTrei,2011.

192

aplicată–deanuîngrădirelaţiapreseicuoficialii.Rezultatulafostaceacohortădeziariştidincarefăceamparte,carestăteacuorele,pânănoaptea târziu,pescăriledelaintrareaoficialăînPalatulVictoria.Imagi­neapoatepărea,pentruceiimplicaţi,romantic­nostalgică,darprivităcudetaşare,eradeplorabilceseîntâmpla.AfostperioadaîncareaproapecănuexistauinterdicţiiprivindaccesulînPalatulVictoria.Rezultatuls­adove­ditînsădezastruospentruguvernanţi.Celcareapuscapătacestuimoddecomunicarecuoficialiişicareainterzisaccesulpreseipescărisauhaihui,princurteaPalatului,afostMugurIsărescu.Eu,careprofitasemdinplindeindigenţaregulilor(afostperioadaîncareamprimitcelemaimulteprimedelaMediafax,pentruexclusivităţilecarefăceautitlurideziar)şiînţelegeamcare era riscul pentru demnitari, după ce am fostcooptatăînechipaluiRaduVasile,amfăcutunpasmodest.AmmutatstatulpescăriîncurteaPalatuluiVictoria, marcând teritoriul cu un cordon. Am fostomulcu„ţarcul“,dareraasumatămăsura.

Ceeaceamsimţitpepieleameaafostfaptulcănu există îngăduinţă, odată ce ai trecut de cealaltăparte.Eştiunfostziarist,devenitfuncţionaralstatuluicăruiaisevoraplica,uneorichiarcuplăcere,pedep­selejurnalistice.

*

Viziteleînstrăinătateauajunsunsubiectdediscuţiecu Preşedintele, nemulţumit de numărul mare de

193

ziarişti incluşi în delegaţie. În Serbia, oficialiim­auîntrebatcâtaupututeidepoliticosdacăromâniicitescaşademulteziare.Ampriceputrepedelacefăceaureferire.Le­amrăspuns,cuunaerdemn,căromâniivorsăfieceimaiinformaţi.Amzâmbitîmpreunăşiamcontinuataceldineu.

Deşilaînceputullui2004,pepiaţamedia,contaudoartreiteleviziunicaaudienţăşiimpact,înviziteleexterneseacreditautoate,inclusivT.V.R.M.(TVRomâniadeMâine).Drumuleragratuit.Radiourileaufostcelmaipuţincostisitoare,veneaupuţineşiaveau,poate,ceamai bună priză. Presa scrisă părea fără limite.Ziaredereturne trăgeaularăspunderecănuerau„pelistă“.LacomemorareavictimelorHolocaustuluiorganizatălaAuschwitz,delegaţiaoficialăeraformatădinpatruoameni,cuPreşedintecutot,iargrupuldepresădin35depersoane.

Parteaobositoareeradiscuţiadedupăacestevizite.Preşedintele făcea o revistă a presei neiertătoare.Notam,înCaietulAlbastru:

Azi–odiscuţieneplăcută.T.B.măanunţăcănumaivreajurnalişticuelşi,dacăvorsăvină,săvinăpecontpropriu.Parţial,aredreptate.Poatecă,plătindredacţiiletoatecosturile,vorcreşteşipretenţiilefaţăderelatări.

Încercamsănuîisusţinopiniile.Nupentrucănuarfipunctatcorectînuneleprivinţe,darrisculdeafidinceîncemaiagresivînrelaţiacupresaprindea

194

contur.Presa,înesenţaei,tecriticăşicautăgreşelile.Erolulei–câinedepazăaldemocraţiei.Darsămaişiadaugilaacestatributcongenitalorelaţieviciatădeporniripotrivniceeonebunie.

CaietulAlbastruconţineşiobservaţiilemeledesprerelaţiacumedia.Acum,laatâtdemulttimpdistanţă,îmidauseamacănumile­aşfiamintitdacănule­aşficonsemnat.Eraudetaliidebucătărieinternă,darcareoboseauşicreauorutinăcomportamentală.Măbucurcăle­amuitat.Pentrucăastaînseamnă–celpuţinînanalizamea–căaucontatdoarînacelcontext.Ceeaceamreţinutşidupăzeceani,fărăajutorulacestorînsemnări,emultmai ilustrativpentru funcţionareapreseiînrelaţiacupoliticul,maialescelaflatlaputere.Redauînsăacestepaginidoarpentrucăreflectăunînceputdeepocă.Nuştiudacăînaldoileamandataceste„mărunţişuri“,careaunoimalor,s­auatenuat.

4martie2005.Îngeneral,accentulcade,dinpăcate,excesivpechestiunimărunte,discuţiilesuntdesprecefaceambasada,cumîitrateazăpeziarişti,cefeluridemâncareaşazăpemasă,decehoteluleaşa,dece microbuzul e prea scump, de ce se ajunge laaeroportcuoorăşijumătateînainteetc.etc.Oparteapresei, şidinnefericireceacaresevede,euşorimatură.Trebuiesărecunosc:nuamavutniciodatădiscuţiidespremărunţişuri–poateaşa,derelaxare,darnusăleregăsescînrelatăriledepresă–cândevorbadeB.B.C.,DeutscheWelle,TraianUngureanu,EmilHurezeanu.Punproblemaapăsat,petemelemari,

195

nuneapăratfavorabil,darnusimţireaua­credinţă.Nuintrăîntr­ohârâialăpersonalăşidejoasăspeţă.Poţipurtaodezbatereoff the record, fără teamacădinoricefacoştire.Îiintereseazăsăînţeleagăfenomenul,nusăbifezenormadeştiri.Îmiplaceşimietaclaua,darnuotransformînatitu­dine.Aşavea,poate,motivetemeinice,maialesdupădouăcampaniişitreianicuopresănejustificatdeostilă,săamresentimente.Milecontrolezşitocmaideaceeanuamconsideratcătrebuiesărefuzinterviulsolicitat de Adevărul, la preluarea mandatului dePreşedinte.Reacţiadinparteapreseiafostcumdeamputut să îi acordacel interviuAdevărului, ziarostilluiBăsescu.Explicaţiilenicinuîşimaiaurostul.JurnaliştiisuntînvăţaţicunăravulP.S.D.,careîmpartelumeaînai noştri şiai lor.Cu presa străină acreditată la Bucureşti, stabilireadetaliiloruneiviziteediferită.Redacţiiledeciddacăleintereseazăunsubiect,ovizităşiîşigestioneazăsinguredeplasările.ÎnRomânia,aimpuneoregulădegenulacestaetaxatcaunimpediment încaleainformaţiei.Rolulinstituţieiestesăasigureacceslaprogramuloficial.Demulteori,ceidelaB.B.C.s­auocupatsingurişideacreditărileîninstituţiileincluseînprogramuloficial.Încercsăpracticocomunicaredirectă,informală,săledauacceslaceeacesepoateşiconteazăpentrufiecaremoment.Încercsăîmiconcentrezefortulpeocomunicarerapidăşieficientă.Darcâteodatăsimtcăemaiimportantunconfortpreapersonalalomuluiculegitimaţiedeziarist.

196

Scriuşisubinfluenţauneiconversaţiicuojurnalistă.Dupăpatru vizite,mă lovesc de aceleaşi capricii,careţinşidenivelulintelectual,nudoarprofesional,alpersoaneicarepoartăacealegitimaţie.Uniiurmă­rescdoarconfruntarea.Adevărulecăauacelaşichefde harţă caTraianBăsescu.Mereu se confruntă cucineva. Acum, în prima fază, le­au picat în mânăambasadele.Eusuntuşorevitată,pentrucăînmodcertamfăcutcâtevagesturiderelaxare,chiarcon­fruntându­măcuS.P.P.­ul,destulderigidcândvinevorbadepresă.Dinpăcate,recunoscaceleaşidiscuţiidespre cum e tratată presa – culmea, nu accesulprivind dreptul la informaţie e preocuparea – dinurmăcuşapteani.Leauzeamşicânderamziaristă,şicândamdevenitpurtătordecuvântalGuvernuluiVasile.Dupăpatruvizite,articoleleredauevenimen­tele,darmaximizândtemecolaterale,răfuieliperso­nale tratate într­o notă apocaliptică. Nu mă simtobligatăsăţinparteaambasadelor,darmăaşteptamsăconstruiescorelaţiecâtmaiprofesionistă,maiargu­mentatăcuziariştii.EivorîncabinaPreşedintelui,vorsăvadăintimitateaPreşedintelui,vorsăaibăexclu­sivitatea spaţiului pe care să îl împartă cu omulpolitic.DacănupotintraînbiroulPreşedintelui,nueocomunicareeficientă.

*

TraianBăsescuerasurprinzătorînrelaţiacupresa.Treceadelafazadeamiclaceadeinamic,cândteaşteptaimaipuţin.Înambelesituaţii,semanifestala

197

limită,defaptaşacumîiefelul.Fărămoderaţie.Oritot,orinimic. Inamiciţia semanifestamaialesprinintervenţiileîndirectînemisiuni.Reuşeaacolosăseenerveze,săenervezeşisănulămureascănimic.Aveaoatitudine inflamantă.Probabilcăacestaafostcelmaiimportant„război“pecarel­ampierdut,înîncer­careadeainstituţionalizacâtmaiprofesionistcomu­nicareaPreşedinteluicupresa.Maicâştigamluptemici,maicedalaargumentulmeucănuputemcombatelatelefon,cănusesusţinesărevenimculămuririprintelefon, mai ales după conferinţele de presă underăspundeaşilaîntrebări.Îispuneamcăoricomunicămprostînconferinţe,oriacceptămcăuneledezbaterinuleîntorcilaargument.Launmomentdat,amfăcutînţelegereasămăexpundoareulaacestmoddeacomunica.Consideramcăeprincipialsămăexpunşisă dau eumotive de dezbatere arţăgoasă, în loculPreşedintelui.Conferinţeledepresăerauosursăper­manentă de inspiraţie pentru televiziunile de ştiri.Exasperantdeurmăriteerauemisiunilededezbatere,care reluau aceeaşi conferinţă de presă, succesiv, întonuriturgescente,dinorăînoră.Da,nueradelocreconfortant.Însăîncercamsăaducargumente,careţineaudeostrictămorfologieaacestorproducţiiTV.Evident,maialesînprimiidoianidinprimulmandat,toateacesteemisiuni,adunatelaunloc,nuajungeaularatingulştirilorProTVsaualemisiunilordediver­tisment.NutoatăRomâniaseuităladezbateripolitice,nu toţi cetăţenii acestei ţări se hrănesc din politic.

198

Dacă Traian Băsescu nu ar fi fost robul acestoremisiuni, dacă nu ar fi luat feedbackul doar de latelevizor,doardinopiniilepresei,probabilarfifostmaipuţinreactiv,probabilamfireuşitsărelaţionămcupresamultmaicalm,maipuţinsceptici,maipuţinpeunraportşiunlimbajdeforţă.MargaretThatcherspuneacănupoţiguvernacitindpresa. I­amoferitPreşedinteluicitatul.Eradeacord,darcândajungeamînbiroulsău,decelemaimulteori,trebuiasăîlrogsă dea sonorul mai încet ca să ne înţelegem. EraabsorbitdespectacoluldinstudiourileTV.Într­unfel,îlinvidiampentruforţapecareoaveadeaprivilacumeraprivitdepresă.Deşinegapresacareperînevaluareaactivităţii,nuseputeaabţinesănuseraportezelaacest instrumentatâtdehulit.Înunelestudiouri,maialeslaRealitateaTV,existaoagendăpersonalizată,darTraianBăsescuvoiaobiectivitate.Temerealuieracătelespectatoriin­aveauhabarcineepatronul,careîisuntintereselepepiaţaecono­mică şi politică. În opinia lui, Sorin Ovidiu Vîntupăreacăexistădoarcasăiseîmpotriveascăpreşedin­teluiţării.

23 noiembrie 2006. Sunt în biroul Preşedintelui.

Fierbe mai rău ca o oală cu ciorbă uitată pe foc. La

Realitatea TV, Răzvan Dumitrescu disecă subiectele

din conferinţa de presă. Doar că pare o altă confe­

rinţă de presă. După cum pune problema, ori nu a

urmărit­o şi îi dictează în cască producătorul, ori nu

îi pasă despre ce s­a vorbit în mod real şi are propriul

199

desfăşurător. Mă uit cu Preşedintele, într­o tăcere

tensionată. Apare şi Elena Udrea. Parcă e catalizatorul

mâniei. Izbucneşte. Îi cere Elenei Udrea să îl sune pe

S.O.V. şi să îi spună ce se întâmplă, să reclame distor­

siunile de interpretare făcute de Dumitrescu. Elena

sună. Vocea ei e prietenoasă. Îl salută pe numele mic.

„Iartă­mă, nu am ştiut. La mulţi ani, să fii sănătos.“

Deduc că e ziua lui Vîntu. Păstrează tonul amical şi

îi semnalează supărarea prezidenţială. Încheie con­

vorbirea în furia dezlănţuită a Preşedintelui. Îi repro­

şează Elenei modul amical în care a vorbit. „Ce am

spus eu să faci şi ce ai făcut tu !“ Se uită la mine. „Pune

mâna şi sună­l tu ! Te ocupi de comunicare, aşa că e

obligaţia ta să rezolvi lucrurile !“ Îi cer numărul de

telefon Elenei şi formez de pe mobilul meu.

PeSorinOvidiuVîntuîlcunoscusempersonalprin1999.ClaudiulucralaOamenii în top,orevistăsusţi­nutăfinanciardeS.O.V.Ne­amcunoscutîntâmplător,laoîntâlnirecuoameniideafaceri.Nuştiamcinee,darelştiacăsuntsoţialuiClaudiu.Laaceaîntâlnire,lacareaparticipatşiRaduVasile,m­aabordatVîntu.Ne confruntam cu o problemă de familie, pe careîncercamsăoabordămcâtmaiechilibratşifărăsănepanicăm.Mi­aspuscăîncazulîncareavemnevoiedeajutor,sănuîlocolim.Nuafostnevoie,daramapreciatgestullui.Ne­amrevăzutosingurădată,prin2003sau2004.DupăceamajunslaCotroceni,m­asunatdecâtevaori,înprimeleluni,casăanalizezecriticentuziasmulluiClaudiufaţădeTraianBăsescu.

200

Citea editorialele din Jurnalul Naţional. Deşi ar fipututsăîispunădirectluiClaudiucecrede,măsunapemine,introducându­secuexpresiacarepăreasăfie marca lui. Mi se adresa cu „Excelenţă“, cu oinflexiunecarearătadefaptundispreţsuveran.

„Bună ziua. Adriana Săftoiu sunt.“ „Excelenţă, distinsă Doamnă, am plăcerea să vă ascult.“ Îmi spune că tocmai a încheiat cu Elena convorbirea şi ştie care e supărarea Preşedintelui ţării. Pronunţă „preşedinte“ cu o emfază vădită. Dau să îi explic că e o mare distanţă între ce se prezintă la televiziunea lui şi ce s­a spus în conferinţa de presă. Nu sunt nici amicală, nici duşmănoasă. Dacă era după mine, aş fi vorbit doar cu Dumitrescu, după emisiune. Dar, la câtă mânie e în Traian Băsescu, e de preferat să sun eu decât el. Şi, cu toate acestea, îi e insuficient. Nimic nu îl poate răcori. Începe să vocifereze impresii, injurii la adresa lui S.O.V., suficient de tare ca acesta să audă. S.O.V. mă întreabă dacă cel care se aude pe fundal înjurându­l e „marele preşedinte“. Propune să vor­bească direct cu el, ca între doi bărbaţi, nu cu femei intermediar. Mi se pare penibilă situaţia. Traian Băsescu perorează din ce în ce mai dezlănţuit. Mă grăbesc să închei discuţia. Întreb uimită ce regie a fost, la ce a folosit această mascaradă. Plec cu Elena din birou. Îmi spune, evident stânjenită : „Nu pot să înjur, aşa cum ar vrea Preşedintele, oameni care la un moment dat mi­au făcut bine în viaţă“.

201

*

ÎidaudreptateluiTaleb1carespunecă„informaţiaesteantifragilă“şică„sehrăneştemaimultdintentati­vele de a o prejudicia decât din eforturile de a opromova.Deexemplu,mulţi îşi năruiesc reputaţia,încercând să o apere“. Tot Taleb îi pomeneşte pe„viclenii de veneţieni“ care răspândeau informaţia,deghizând­o însecret,şipeBalzac,caresusţinecă„actriţele îi plăteau pe ziarişti ca să scrie recenziinefavorabile,ştiindcăastalefăceamaiinteresante“.

TraianBăsescuaacţionatdeaşamanieră,încâtafăcutinformaţiadespreel,despreCotroceniextremdefragilă.Capolitician,unpunctvulnerabilafostrelaţiacupresa.L­amvăzutacţionândînsituaţiitensionate,l­amvăzutşil­amauzitcomentândmomenteimpor­tante.Avearăbdaresăaparăclipapotrivităpentruaacţiona.Dar,cândveneavorbadepresă,eranestăpânit.Îiplăceasăsevorbeascădespreel,săledeadelucruziariştilor,sălefacăagenda,săconteze,doreasălepesedece spune,dar toate acestea trebuiau să seîntâmpleînnotadiapazonuluisău.Eracapabilsăsteaore,zileîncrucişatecunopţiîndiscuţiicujurnaliştii,casăîicucerească.Şisuntsigurăcăareuşitcuceicucareaajunssăinterfereze.DoarcăstrategulTraianBăsescuaavutolimitaredeviziuneşichiardeforţă:

1. NassimNicholasTaleb,Antifragil. Ce avem de câştigat de pe urma dezordinii,EdituraCurteaVeche,2014,traduceredeCorneliaDumitru.

202

după ce a cucerit, nu a avut resurse să păstreze.Tacticaşistrategiileluieraudecucerire.Menţinereateritoriilorpăreasănuîlmaipreocupe.Secomportaca şi cum era de la sine înţeles că, odată marcatteritoriul,îiaparţineadedrept.Acestmoddecompor­tamentparetipicpoliticienilor.Suntextremderarecazurileîncarepoliticianulareşiostrategiedemen­ţinereaceeacecucereşteprinvot,desigur.

Taleb1menţioneazăcăantifragilitateapunecondiţii.Ca sădevii antifragil trebuie să ştii să te fereşti defactorii de stres cronici, cei care uzează, erodează.Taleboferăcaexemplucotidianacelelucruricaretefacsătesimţiîncătuşatînviaţă,presiunicauzatedecivilizaţie,şefi,impozite,rateetc.„Frecvenţafactorilordestresconteazădestuldemult.Oameniitindsăsedescurcemaibinecufactoriidestresacuţidecâtcuceicronici,maialescândprimii sunturmaţideunrăstimp adecvat pentru recuperare, care le permitefactorilordestressăîşiîndeplineascăfuncţiademesa­geri.HerculeareuşitsăînfrângăHidra,cauterizândcioturilecapetelorimediatdupăcelereteza.Înfelulacesta,aîmpiedicatcreştereaaltorcapeteşirealizareapractică a antifragilităţii. Cu alte cuvinte, a blocatrecuperarea.“TeorialuiTalebexplicăperfectcei­aasigurat fragilitatea lui Traian Băsescu în relaţia cumedia.Seexpunealastresulcronic–criticamăruntă,obsesivăaunorjurnalişticarecăpătauanvergurăcufiecareintervenţietelefonică,cufiecareconferinţăde

1. NassimNicholasTaleb,op. cit.

203

presăşiprezenţătelevizatăprincareîşipropuneasălămurească lucrurile.Rezultatul era aproapeacelaşiîntotdeauna.CeilămuriţidelaînceputsepăstrauîntrenaPreşedintelui,ceicarenuselăsaulămuriţiaveaumaterial de lucrupentruo altă dezbatere.De fapt,TraianBăsescudevenisecelmaibunproducătoralemisiunilordeseară.

*

Amrealizatcăelatădupăceaieşitdinbiroulmeu.ÎnceledouălunidecânderamlaCotroceni,amaivenitosingurădată.Înprimelezile,cândafăcutoturădePalatşiainspectatlocul,aîmpărţitbirourileîntreconsilieriiprezidenţiali.Rocadeles­au făcut lasugestialui.Acumeraadouaoară.Purşisimpluaintrat,iarsecretara,Miki,priveapesteumărullui,conster­nată.NuerachiarcevaobişnuitsăveziPreşedinteleintrândprinbirourilecolaboratorilor.CiteamanuştiucâtaoarăştireadinLibertateaşinupreapricepeamcumîivomdadecap.

Mă surprinde când intră, încât uit să mă ridic de pe scaun şi să îmi invit musafirul­surpriză să ia loc. Mă întreabă ce cred. Pe moment, îi spun că nu cred de bine. Şi cum reacţionăm ? Răspund : „Trebuie să reacţionăm, dar să nu adăugăm balast, prin cine ştie ce ambiguităţi“. „Te aştept la mine în birou, i­am cerut Mariei să caute acasă dosarul şi să te uiţi şi tu pe legi.“ Pleacă încercând să dea ceva curaj zilelor care urmează.

204

CasadinMihăileanuvarămâneînrepertoriulgre­şelilor majore făcute de Preşedinte. Era destul delimpedecăavemogrenadăîncurte,dardepartedeminegândulatunci,înfebruarie2005,cănuvascăpaniciodată de ea, că va fi în situaţia să o tot mutedintr­unbuzunarînaltul.DezvăluireaziaruluiLibertateaa fost o surpriză totală pentrumine, dar şi pentruechipă.Credcă,înafarădeelşiconducereaA.F.I.–instituţia care a girat acea alocare a locuinţei cătreprimar–,nimeninuaştiut.Înprimeleore,nuprice­peamdetaliilededosar.Nicinuaveamdate,dar,cucât înaintam, realizam că măcar aspectul moral algestuluinuvaputeafiexplicatniciceluimaiîncăpă­ţânat„băsist“.

ÎnCaietulAlbastrusuntrânduricarearatăcăîncer­cam să îl scuz, că aveam nevoie să găsescmotivepentruanuspunesec:astanuareexplicaţie,domnuleBăsescu!Începeamsăamnevoiedemulteîncurajări,ca să diminuez din efectele întâmplărilor care sederulaufrenetic.

DupăzeceanicaPreşedinte,trebuiesăconstatcălaceeacemăenervaşimăalarmaatunci–cumcăTraianBăsescu era anunţat camarele coruptdoardinpricinacaseidinMihăileanu–s­auadăugatalteelemente.Anul2014,însemnândşifinalulmandatuluilui,s­aterminatcelpuţincudouăcazuridearest,carenuputeaufiîndepărtatecaimaginedeceldesprecareniciacumnuştiusăspuncefelderelaţieaavutcubanii. Unele defecte îmi erau familiare înainte sădevină Preşedinte, altele s­au dezvoltat cu ajutorul

205

funcţiei,darniciînacestmomentnupotsăspuncăpentruTraianBăsescubaniierauimportanţi.Credcăputereaafostceamaimareatracţiepentruel.Baniiînsinenucredcăauavutvaloare.Dacăputeasăcum­pereputere,atuncida,dardeplăcerideviaţă–lux,vacanţe,case,vile,avioane,maşini,diverseaccesoriideîmpopoţonarenarcisistă–nucredcăafostpasionat.Nuîlscuz,edoaroconstatare.

Noteledeatuncierauînfavoarealui.Eramcon­vinsă,dincolodetoateinconvenienteledeatitudine,degreşelileadministrativ­juridice,căpoatesăfiePreşe­dintele care va face bine şi se va feri de ceea cereproşaP.S.D.:căfurăîngaşcă.

Moscova,15februarie2005.Oaterizarepeunaeroportînchis,iareulatoaletă,vărsândpânăînmomentulaterizării.Mi­amcontinuatapoidelirulvomitivşilahotel.Cândfacunlucru,îlducpânălacapăt!Unregimextremdeseverşioprotecţiedetipsovietic.IntrărilelaKremlin–filtratelasânge,obligativitateadealăsalapoartătelefonulşipaşaportuldiplomatic.Nefigurând pe lista trimisă de protocolul de laCotroceni–num­aşfigânditcătrebuiesălespuncă prezenţamea se impune cel puţin acolo undepresaareacces–,amstatîntr­oanticamerădouăoreşijumătate,cuniştebăieţiînalţicâtimenseleuşialeKremlinului.Doarnepriveam.Seara,m­amvăzutcupresalaHotelKempinskişimăcaramreuşitsăledauinformaţiidesprediscuţiilecuPutin.VizitalaMoscovas­adesfăşuratpefondulscandaluluidinţară.Nuammaiavutstomacsăcitescnimicdin

206

ceeacemisetransmisesedeacasă.AflasemcăCristianTudorPopescuerafuribund,căRealitateaTVnumăraaniipecaretrebuiePreşedintelesăîipetreacădupăgratii.Totuldincauzauneineglijenţedinperioadaîncareafostprimar.Pânăacum,dinceamdiscutatşiamvăzut,nupareilegal,darcusiguranţăcăexistăodozădeimoralitateîntoatăafacerea.Fărăsănegreali­tateatranzacţiei,suntînsăsurprinsădereacţiiledispro­porţionate.Băsescuareproblemeculegalitateauneicase.Pânăaici,demersuljurnalisticdeaconsemnaşi a pune întrebări e justificat.Dar a considera căBăsescu reprezintă climaxul corupţiei, a trata temaMihăileanucuaeruldeconspirăriiceluimaipericulosgestpentrumoralitateanaţieiromâne,pentrucredi­bilitatea ei, e năucitor. (…) Nimeni nu a preluattemeleviziteişinule­adusînfaţanaţiunii.NupledezpentruîngăduinţăînceîlpriveştepeTraianBăsescu,darm­aşfiaşteptatsăfiemultmaiimportantcepoatefaceînmodrealpentruRomânia,pentruschimbareaei,pentrupoziţionareaeiînlume.(…)Nu ştiu exact care va fi finalul acestei poveşti demoment. Dar îmi este extrem de clar că presa înansamblunuarenevoiedeexplicaţiişidiscuţiipentruaînţelegefenomenelecuadevăratimportante.ExistăunapetitenormînacultivaprăpăstioasafilosofieaMioriţei,agropiicugunoi.Româniitrebuieconvinşicănimeninuîipoatesalva,cădestinulloresăaibămereuconducătorijalnicişipoporultrebuiesătrăiascăînmizeriaridicatăaproapelarangdecaracteristicădefinitorie–suntemmulţi,proştişinemeritămsoarta.Niciorazădesperanţă,niciunmotivsăcredemcă

207

şi la noi se poate. De fapt, totul se reduce la a­iconvingecă,indiferentcinevine,totrăuvafi.Existăpoliticienicareartrebuisătacă,suntdeacord,darşiziarişticareartrebuisănumaiscrie,sănusemaiexprimepublic.

*

ÎnsemnăriledinCaietulAlbastrumăajutăsărecon­stitui câtmai exact situaţii, dar ca să îmi amintescatmosferatensionatănuamnevoiedenotiţe.Aufostdouătememajorecareaudevenitacutedinprimeledouălunidemandatşis­aucronicizattimpdezeceani:casadinMihăileanuşiElenaUdrea.Cusentimentulcăisefaceonedreptateînambelecazuri,căziariştiisepronunţăînchestiunicarenuîiprivesc,Preşedinteles­araportatlaaceastă„sălbăticiune“numităpresădince încemaipersonal.S­aconstruitorelaţiedetipvictimă­călăuşicândunul,cândaltapreluaurolul.IarTraian Băsescu, cu cât îi dispreţuia, cu atât aveanevoiesăîivadă,sălevorbeascăjurnaliştilor.Înuneleconferinţedepresăpăreacăuitătemaanunţatăşicăleorganizadoarcasădeaoreplicăunuiasaualtuia.Reuşeasăanulezeefectuluneiconferinţeserioasecureveniri lamicrofon,à laColombo.Acolo, înaceleîntorsăturipecălcâie,erasecretulieşiriiluipublice.Numaicontarestul,contarevenireaspontană,provo­catădevreoîntrebare.

SpontaneitatealuiTraianBăsescuînspaţiulpubliceperfectstudiată.Nuîiscapănimicdacănuvrea.Iar

208

în relaţia cu jurnaliştii era atâta frustrare, încât îşiasumaseorăfuialăconstantă,sufocantăadeseori.Deşinuleacordaniciuncreditdemoralitate,deprofe­sionalism,deşi îmiofereaamănunte–specialcasămă convingă că iau apărarea unor inşi care nu aucăderea să corecteze pe nimeni, dacă nu se potcorectapeeiînmoduldeatrăi–,aveatotuşinevoiedeconfirmarealor.Sigurcăpresacontribuielafor­mareaopinieipublice,sigurcănuopoţiignora,dar,când dai cu băţul prin gard, deşi animalul şezuseblând,eimatursănuteaştepţilareacţii.

19 noiembrie 2005. Mi­ar plăcea să am detaşareanecesarăsăscriuculinişte,cucalm,cuîncredere,sănutransmitstărinegative.Darnuamdeunde…Efoarteciudatcumevoluăm,cederivăeînjur,câtdeinstinctualreacţionăm.Delalucrurimicipânălacelemari,delafaptulcăîncercsăspuncătrebuiesăcomunicăminformaţiilelamomentuloportun,atuncicândseîntâmplăevenimentul…Replicaedegenul„Faccevreau“.Apoi,Preşedintelenostrustălatelefon25deminutecuRealitateaTV,explicândceeaceînmodcivilizatpoţifaceîntr­oconferinţădepresă.Cuplăcerei­amcomunicatastăzicăratinguljurnaluluidelaRealitateaTVaavut0,7puncte,iarrestul,delaT.V.R. la ProTV, 7­13 puncte. Dacă tot îi place săvorbeascălatelefon,măcarsăîirecomandinterlocu­toridevază!Nuştiudacăaînţelesşinuştiuundenaibasemaipetreceaşaceva.Modulîncareînţelegesăseadresezeopinieipubliceemaidegrabăspecificunui lider de opoziţie decât unui preşedinte. Bag

209

seamacăPreşedinteleRomânieiaretimpsăseuitela televizorşisăexplice în jurnalecuratingconfi­denţial lucruri care trebuie transmise instituţional.Moduldecomunicarearatăderivăşisuficienţă–nudăminterviuridecâtlaT.V.R.,darvorbimalandalalaRealitateaTV.20noiembrie.Sentimentulcăsuntemînderivăşicăinstinctul ne conducemă stăpâneşte din vară. NuînţelegdecetergiversămanumitelucrurişidecenucurăţămsistemulnudeP.S.D.,cide totce ţinedecleptocraţie.Suntepisoadepecarenulevoipovestiniciodată. Sentimentul pe care îl degajă transpareînsă,pluteştedeasupraacestorrânduri.Azii­amexplicatcăoconferinţădepresădesfăşu­ratăduminica,peunsubiectcaC.N.I.(ComunitateaNaţionalădeInformaţii),carenicinuaîntrunitvocicontestatare,nuaresens.Înţelegsăorganizămconfe­rinţeduminicapentrutemegrave,cuimpactnaţional.Saumotivul e altul? Nu ştiu dacă am fost convin­gătoaresauelnumaiaveachef,dararenunţat.Astanuînseamnăcă,laooră,num­asunatsăîmispunăcăsimtenevoiasăzicăceva.Amretezat­oşipeasta.Dartraducfaptulcăsimtenevoiasăzicăcevadinceîncemaidescapeodorinţănepotolitădeanulăsaapelesăselimpezeascăşideaaruncamereucianurăînbaltă.Şiuite­aşaneconsumămenergiilepenimic,în loc să ne concentrăm pe proiectul cel mare –corupţia – care presupune paşi fermi, calculaţi, cuvorbepuţine,darcuefectevizibileşidenecontestat.Ne bântuie fantoma opoziţiei, când a spune erasinguraobligaţieşivirtute,cădefăcutfăceaPuterea.

210

Cine face acum? P.S.D. Adică Puterea?! Mă uit căP.S.D. a depus 1.100 de amendamente la buget.Bugetul ăsta nu trece până la Crăciun. Ce făceaopoziţiaîn2000­2004?Morfoleacuvinte,incapabilăsăblochezeceva,aşacumofacceideacum.Nepre­gătiţi,cumpăraţi? Să spunăposteritatea,darP.S.D.nefaceagenda,aşadezbinatcumpareşicuproble­meleluiideologico­iliesciene.

*

Îndeplasărileinterne,întâlnirilecuziariştiisedesfă­şurau seara, la finalulprogramului.Nu întotdeaunaPreşedinteleaveadispoziţie.Darchiarşiatuncicând,iniţial,îmispuneacănuarechefsăîivadă,deveneatotuşiogazdăsimpatică.Celpuţinînprimiidoiani,acestediscuţiiinformaleîşiaveaurostullor.Aspectecare nu se pretau la o conferinţă de presă, detaliiexplicatenecenzurat,poveşticerelaxauatmosferaseregăseauînacestemomente,unfeldeîmblânzireascorpiei.Întrebareacorectăarfi:cineerascorpia?

Încercamsăîlconvingcănuecazulsăpersonalizămrelaţiacuziaristul.Ştiampersoanecarenuîlsimpatizaudeloc.Seacreditaulaevenimenteşifiecareîntâlnireeraociocnireacontrariilor.Uniidintreeiaufostînfinal anihilaţi. Un caz era Mircea Marian. Am fostcolegăcuMircealaMediafax.Necunoşteamsuficientcasăputemvorbidirect,fărăpreamulteintroduceriprotocolare.Îicăutascameledepesacouşicândnuavea sacou. Nici Băsescu nu îl agrea. Într­una din

211

vizite,MirceaMarianafostmotivulpentrucareamanulatparticipareagrupuluidepresă.

„Vreau să văd şi eu lista cu ziariştii“, îmi cere Preşedintele. Presimt că nu e bine. „Dacă îl văd pe Mircea Marian în avion, îţi spun ca să ştii : îl dau afară. Cu mine nu urcă în avion !“ Chiar dacă de cele mai multe ori ne confruntăm părerile şi se întâm plă să am şi succes din când în când, acum nu e cazul. Vorbeşte aspru şi fără vreo invitaţie la dezbatere. Decizia e luată, trebuie să caut o soluţie. Ies din birou şi mă consult cu Cătălin Dumitru, adjunctul meu, fost ziarist, care cunoştea sensibilităţile. Decid să anulez tot grupul de presă care deja se acreditase la eveni mentul extern. Chiar nu avea rost să fac din Mircea un erou fără voia lui şi să ofer un subiect de discuţie ingrat.

Eramdeacordcăuniioamenidinpresănuputeauficonsideraţi„câiniidemocraţiei“,cădeontologiapăreaunconceptneadecvatpentruuniidintreei,căanumitepersoaneerau în relaţii contorsionate cuominimăeticăprofesională,dareramhotărâtăsămenţinaceeaşiconduităînrelaţiacupresa:condiţiadejurnalistbăteaindividualitateapersoanei.Ceeacecomplica relaţiacuei era inconstanţaPreşedintelui.Ba refuza să ledeabineţeîndeplasărileexterne,badeveneaextremdelocvace.Stabilisemcupresacăacestediscuţiipotfifolositedoardupăcehotărâmcutoţiceepublicşicerămânelanivelulunorinformaţiidebackground.Cu toateacestea, îi spuneam insistent că,oricâtdeinformale sunt discuţiile cu grupul de presă, chiardacă punem declaraţiile sub avertismentul off the

212

record,nuexistăniciogaranţiecătoatălumeares­pectă consemnul. Riscul era ca Preşedintele să îmispună:cerostmaiaresăstaucueidevorbă,dacănuauatâtaonoare?Arfifostdestuldesimplusănumaiorganizezacesttipdeîntâlniri.Darştiamcăambelepărţipotcâştigadinasemeneadiscuţii,singuriicaremaipierdeameramnoi.ÎnCaietulAlbastruregăsescatmosferadin12februarie2006:

Ecom­ainspiratşiammaigăsitometodăfolositădeT.B.Nuştiudacăofoloseşteconştient,caefecttactic:preteriţiunile. După ce spune că nu ar trebui săvorbeascădespreasta,seîntâmplămairău:uneori,declarândcărămâneîntrenoi,ceidefaţă,încondiţiileîncareauditoriuleformatdindouăzecidepersoane,înşirălucruricarepotoricândsădevinăştiriexplo­zive sau cel puţin incomode. La Strasbourg şi laKiev(2­3februarie),stămdevorbăcupresacareneînsoţeştesearatârziu,într­uncadruinformal.Laînceput,selasăgreu,strâmbădinnas,apoistabilimcănumaimultdeooră,dar,cadefiecaredată,stăcâtetreioreşitrebuiesătragdeelsăneretragem.Întotacesttimp,îlprivesccucâtăpasiuneşiîncântarevorbeştedespreel,desprecegândeşte.Epreapuţincurioscegândescşiceilalţi.Niciodatănuîilasăsăspunăşicecredei.SergiuMedara rămas înmărmuritcând l­aauzitzicândcăîncelulăcuunii­alţiistauagenţisubacoperire,casăîimaitragădelimbă.Aiuritor!

Qatar. Mă întâlnesc cu grupul de presă pe terasa hotelului. E cald, deşi seara atmosfera e mult mai

213

respirabilă decât peste zi. Marea, foarte aproape de noi. Se spun vrute şi nevrute, ca de sfârşit de zi, într­o stare de semivacanţă exotică. Aghiotantul îmi face semn că vine şi Preşedintele. Reamenajăm locul. Sucuri, cocktailuri, paharul de whisky cu cuburile de gheaţă plutind deasupra. Aparentă relaxare, cel puţin pentru mine. Din aceste discuţii apar teme spinoase, aşa că – atenţie maximă. Aud numele Dinu Patriciu. Întorc capul spre Preşedinte şi fac un semn discret sugerându­i băgare de seamă la ce spune. Ca şi cum nu ar înţelege, continuă să vorbească despre dosarul lui Patriciu, trafic de arme etc. Chiar că trebuie să intervin. Precizez cu voce tare că discuţia e informală, offtherecord. Sergiu Medar mă întreabă dacă sunt sigură că am controlul situaţiei. Nu răspund, dar ştiu de unde ar putea veni pericolul. Înainte să ne retragem, reiau rugămintea să rămână o discuţie închisă. Noroc că nimeni nu se află în câmpul muncii, deci nu există în jur reportofoane, microfoane, camere video. Suntem la un pahar de vorbă, cu Preşedintele, pe­nserat. Risc minim să fi înregistrat cineva discuţia deloc inocentă.

După o zi de la întoarcerea acasă, ceea ce măgândeamcăs­arputeaîntâmplasecontura.ZiaristadelaAntena1relatasediscuţiaînredacţie.Fireşte,nuaveacumsănuprovoacevaluri.Darnuexistabandămartor.Eranevoiedeunaltziarist,măcarunul,caresăconfirmediscuţia.Ştireanuafostdifuzatăniciodată.Deşiarfipututsăcreezeunmomentalnaibiidegreude gestionat, jurnaliştii prezenţi în acea vizită aurefuzatofertaAntenei.I­amspusPreşedinteluicăs­ar

214

puteasăavemsurprizacadiscuţiaîncauzăsădevinămaterialdepresă.Pentrucâtevazile,aapreciatsolida­ritateajurnaliştilor.Poateamgreşit,daratuncinui­amcorectat impresia.Ziariştiinuerauneapăratsolidaricuel,ciîşirespectaucodullor.

*

Două aş putea spune că au fost idiosincraziilePreşedintelui în primii doi ani de mandat: CălinPopescu­Tăriceanu şi presa, mai precis mogulii.Tăriceanu,întimp,afostînlocuitcualtefiguri,altenume, presa însă a rămas o constantă. Statistica arstabili că referirile la presă şi cele la GuvernulTăriceanu, care după iunie 2005 vor ocupa un locprimordialînsuferinţelezilnice,suntaproapeegale,cutendinţeevidentecamediasăajungăfavorita înclasament.DinagendaPreşedinteluifăceaparteobse­dant,debilitantmodulîncareîltratapresa.Şicucâtîlpreocupamaimult,cuatâtlucrurileseînrăutăţeau.

Anul2005s­aîncheiatcuuninterviupentruB.B.C.Ştiamcăşanseleunorprovocărifolcloriceerauminimeînacestcaz.B.B.C.areuncoddeconduităjurnalis­tică foarte strict şi riscam mai puţin. O presă cuînclinaţii spre provocare, cu un Preşedinte avândaceleaşimetehne, era cocktailul sigur pentru inter­viuri­Molotov.Sesfârşeaprimulandemandat,începeaaldoileaşiconsiderampotrivităoretrospectivăechi­librată, cu previziuni mai puţin cardiace. Cu toateacestea,TraianBăsescun­aratatocaziadeafacecinci

215

referirilaadresapresei,dedataaceastanominalizândpersoane,printresubiecteledepoliticăexternă.

31 decembrie 2005. Observaţii pline de răutate şimeschinărie la adresapresei. Înultimul interviu laB.B.C.,aavutcelpuţincincireferirilapresă,toateanapoda,cunominalizari–depildă,StelianTănase,careareuncomportamentparanoicşiconsiderăcăînfiecaresecundăgândulîiestemonitorizatdeServicii.Aşasăfifostşitotnuşi­arfipermisunPreşedintesăîmpingădiscursulpânăîntr­acolo,încâtsăamesteceprintremesajeledepoliticăexternărăfuielicuziariştii.ToateacesteaîmiaratăcănuvreasăconstruiascăoaltăimaginedespreelcaPreşedinte.Purşisimplu,nu vrea. Repetă cănu arenevoiede adulatori, căacceptăcritica,darnujignirile,însătrebuiesărecu­nosccădialogulsăucupresaedeacelaşitip,nuseridicăcunimicdeasupraaceeacedeclarăcădetestă.Amdiscutat înnenumărate rânduridespreconfrun­tăriledeschisecupresa, carenuauefectul sperat.Emulţumitcăse„răcoreşte“.Aicieoaltăproblemădeabordare.Pareinfantil.Mizeleîisuntmici,imediate,instinctuale,primitive.Eopersoanăcuointeligenţăremarcabilă, pe alocuri needucată, dar estepentruminescandaloscuminstinctulîidominăraţiunea.Îlîntrebceurmăreştecândfacerefeririatâtdedirecteşinemanierateîndialogulcupresa.„Nimic“,spune.„Purşisimplu,lerăspundlafel.“Nuînceteazăsămăsurprindă.Cumnimic?Asta,dinpoziţiaîncareteafli,eogogomăniefărămargini,îmivinesă­ispun.Astapotfaceeu,înrelaţiacusoacra:să­imaidaucâteun

216

răspunsaiurea,doaraşa,casămărăcoresc.Euriscoceartăcusoţul,darPreşedinteleriscăimagineaţării.DelaunPreşedinteaştepttotuşica,dupăunan,celpuţinsă înţeleagăcărăzboaielecupresanupot fiatâtdeconstanteşipersonale,căpresaemulţumitădefaptulcăPreşedinteleeafectatşidirectimplicat,că a deveni inamicul – ştiu, el spune că nu, darcomportamentulluiastaarată–şefuluistatuluidevinechiardezirabilşiîţiridicăratingul.Singurul aspect pozitiv e cămă obligă să exersezdiplomaţia, să învăţ să ascultmaimult, să combatîncercândsăfiudeacord,totulcasămaiatenuezdinefecte. A fost misiunea mea aproape zilnică de aaplana asemenea ciocniri. Îmi amintesc replica pecare a dat­o reporterei de la Antena 1, când l­aîntrebatcumiseparepoliţia.Răspunsulluiafost:„Maifrumoasăcatine“.SaucândafostîntrebatcucineovaînlocuipeUdreaşiarăspuns:„Cutine,căvădcăeştiblondă“.Multedintreîntâlnirilemelecuoameniidepresă(despreceiacreditaţilaCotroceninu mai vorbesc) – Cristian Tudor Popescu, LiviuMihaiu, Turcescu, Hurezeanu, Carol Sebestyen,AndreeaPoraşilistapoatecontinua–seconsumăîndiscuţii careaumaidegrabă legăturăcucaracterulomului, eu încercând să explic că nu e nimic desubstanţă, de fond, ci sunt doar reacţii trecătoare,nimicdedurată.Dealtfel,multedintreconferinţelede presă nu pot fi exploatate pozitiv, pentru căîntotdeauna, dar absolut întotdeauna, îşi viruseazămesajulcutemeconflictuale,careexplodeazădintr­osingurăpropoziţie.

217

Găsesc nenumărate referinţe la presă în CaietulAlbastru.Unelesuntatâtdespecifice,încâtnicinulepotrecuperacaîntâmplăriclare.Menţionez,laînceputulanului2006,unprimconflictcuceidelaT.V.R.Noti­ţelenudezvoltăcazuistica,astfelîncâtsăpotrecuperamotivul.Deducdinceeaceamscriscăarelegăturăcuunmaterialeditorialistic,darsuntaceleaşidialoguriarţăgoase,cusolicitareadearidicaacreditareaziariş­tilordelaT.V.R.Şimaigăsesccevanotat,multmaiabsurd:

8ianuarie2006.T.B.îmiceresăleinterziccelordelaT.V.R.săîimaipronunţenumelesausămaidifuzezeimaginicuel.Importantecă,dupălungidiscuţii,amreuşitsăîlconvingcăoreacţiepublicăarfineave­nită,iarreversul,neplăcutpentrunoi.Darcelmaimultm­asurprinstonulcucaremi­aspus:„Einadmisibilcănuaiavutnicioreacţie“.Ceeaceeracutotulfals.DiscutasemcuceidelaT.V.R.,îmiexprimasemopinia,darnuamconsideratpotrivitpentruPreşedinte săprotestămpublic.Pânălaurmă,chiarteleviziunedestatfiind,nupoţiinterveniînpoliticasaeditorială.AreunConsiliudeAdministraţie,carecuprindepartide(eadevărat,nunoi,nuP.D.)şicarepoateaveacevadespusşiînacestsens.NupoţisăsusţiiindependenţaT.V.R.şi,înacelaşitimp,săprotestezicăunmaterialnupoatefidifuzatpentrucănuîţiplace.

Începutul mandatului a fost marcat de disputadintreCotrocenişiValiNicolau,şefulT.V.R.Lamult

218

timpdupăceamplecatdinfuncţiadeconsilierprezi­denţial,m­amîntâlnitcuValiNicolau.Rămăseserămîntr­orelaţieamicală,derespectreciproc.AmîncercatsăîlconvingcănuafostniciodatăoţintăaluiTraianBăsescuşicănueraîntrepriorităţilesaleschimbareaconduceriiT.V.R.şiaRadioRomâniaActualităţi.DacăTraianBăsescuchiarvoiasăproducăschimbări,maialeslaînceputulmandatului,dupăce„soluţiaimorală“îşifăcuseefectul,arfifăcut­ofărăscrupule.DesigurcăTraianBăsescunuîipăstraoamintirefavorabilă,dupăceT.V.R.afosttimpdepatruaniprincipalaarmămediatică a discreditării lui în vremea guvernăriiNăstase. Dar, atunci când s­a declanşat dezbatereapublicădespreintenţiaCotrocenilordeaschimbaceledouăconduceri,amavutceamailejerăşimaiscurtădiscuţie cu noul Preşedinte. I­am propus să lăsămmandatelerespectivesăseîncheiefiresc.EratreabaParlamentuluisăsepronunţe,latermen,fărăniciograbă.Aacceptat.Maimult,i­ampropussărespingemnominalizareadinparteaPreşedinţieiînConsiliuldeAdministraţie(loculfuseseeliberatprinincompatibili­tateaCorineiCreţu,caredeveniseparlamentar),dacătotpledămpentrudepolitizareaacestorinstituţii.Nus­a împotrivit.Credşiastăzică înaceleConsiliideAdministraţiepartideleşiinstituţiilepoliticenuaucecăuta.Existăşiunaltlocalsinecurilorpentruamiciipartidelor.MăîntrebcâţidintreeiaracceptasăfieînaceleConsiliifărăsăfieremuneraţi.Înapărarealor,vorvorbidespresumamodicăprimită.

219

*

Sunt şansemari caTraianBăsescu că creadă căpresa i­adistrusmandatul,că intereseleeconomicedin spatele trusturilor mediatice au plătit campaniiîmpotriva demolării realizărilor lui, că ziariştii erauinstrumentejalnicealeacestora,uneorialeserviciilorsecrete, care s­au alăturat demersului de a­l înfiera.Puţinprobabil–nuîiestedoarluicaracteristicăaceastăcecitate–săîşireconsidereuneledintredecizii,atitu­dini,încâtsăacceptecănimeninupoatesădistrugăfundamentalocarieră,săfacădinrealizărinerealizări,fără ajutorul celui în cauză. Nu poţi fi acuzat demajoritateapubliculuicăaionaturădesăvârşitcon­flictualăşiegocentricădacănutemanifeşticonstantaşa.Nupoţifiacuzatcăţi­aiapăratoameniicareeraususpectaţi de ilegalităţi dacănu ai fi făcut­o. ElenaUdreanuar fi fost înatenţiapreseidacănu i­ar fiplăcutsă fie.Nupoţisă îiceripreseisăscriedoarcând eşti gospodină sau când trebuie să transmiţimesajelePreşedintelui.Exagerărilepoliticienilorhră­nescîntotdeaunaexagerărilepresei.

26aprilie2006.Măgândeamastăzicăînposturaîncaremăaflu–deconsilierpecomunicare–,văzândcerelaţieconflictualăarecupresa,artrebuisădemi­sionez.Cefoloscănusuntdeacordcuel,dacănureuşescsăfiuconvingătoare?(…)Ne­amoţărâtunullaaltulastăzi,pentrucăamaflat în trei reprizecă

220

vreasăfacădeclaraţiidepresă.Nudespreinundaţiişi tristeţi, ci despre starea presei. Nimic nu avealogică.Amîntrebat:„Ceveţispune?“.„Despremafiaeconomicădinpresăşidesprebaniinegridinspateletrusturilor de presă.“ „Şi de ce nu dovedesc toateasteainstituţiileabilitate?’’„Cănufuncţionează.“„Şicinevăvacrede?“„Nuştiu,dareuzicpublic.“„Casăaflecine?“„Presa,săvadăcăştiucefacei.“Păi,dragădomnulePreşedinte,mesajulăsta trecepe laei, îndrumsprepublic,şiîlfaccarnedemici,iarpubliculvaafladoarcăeştinervospentrucăpresatecritică.„Vreaucapresasăştiecăareînmineunadversarşicăodispreţuiesc.“Amopritaziotâmpenie,spunându­icănupotsăfiudeacordcuoasemeneadeclaraţiedepresă,pentrucăefecteleîivorfidevastatoare,dardeciziaelael.Furios,îmiînchidetelefonul.CareerolulPreşedin­telui?Neputemascundeveşnicdupasintagma„amşieudreptulsăvorbesc“?Are,desigur,darnuoricum,fiindcăePreşedinte.

*

PrimulmandatalluiTraianBăsescuafostdedepartedominatdeconfruntareacupremierulTăriceanu.Întimpulcampaniei,relaţiadintreceidoifuseseperfectformală.Fărăefuziunideprietenie,fărătensiunicon­sumatesubteran.

Tăriceanueraopersoanăagreabilă,confortabilăpen­truechipadecampanie.Stiluldestins,caşicumtimpuleramereu suspendat, ladispoziţia lui, contrasta cu

221

presiuneapecareTraianBăsescuopuneaşipetimp,şipeoameni.Aintratînprogramuldecampaniecuouşurinţăşiodezinvolturăremarcabile,încondiţiileîncareeraevidentcănuîmpărtăşeapreamultegândurişisentimentedeplăcerepentruumblatulprintârgurilemocirloasealepatriei.Vapăstraacestjemanfişism,celpuţinlanivelulcomunicăriipublice,şiîntimpulguver­nării.Tăriceanuputeafibănuitdehedonismdisimulat.Îmiamintescomiraresincerăalui,când,într­odepla­saredecampanie,coborânddinautocar,aexclamatîngrijorat:noroi!Erafoartemultnoroipentrucinevacarepurtapantofidesalonîncampaniidenoiembrie,prinsateşicomune.Dartoatemirăriledeacesttipise potriveau. Cârcotaşi, ne amuzau aceste atitudiniexoticelaopersoanăcarevoiavoturileunuipoporceîncăîşiconstruiacasedinbăligaruscatlasoare.TraianBăsescunuparticipalamicilenoastrerăutăţi.Păreaabsentşi,cutoateacestea,atent.Nucomenta,iarimpresiaeracănicinuremarcaatmosferadinjur.Caapoisăpuncteze.Aşas­aîntâmplatlamulttimpdupăceseterminasecampaniaşiîncepuseperioadade încrâncenare împotriva luiTăriceanu,cândmi­aamintit scena considerată etalon pentru gradul decunoaştereaviitoruluipremierdecătrepopor.Atuncicândmi­areamintit­o,afăcut­ocasămăconvingăcăTăriceanuîieraprofunddatorpentruceeacedevenise.Şiaveadreptate,cuproporţiilenecesare.

Scena se petrece undeva în judeţul Dâmboviţa.

Străbatem mulţimea adunată la mitingul organizat

222

pentru candidatul Alianţei D.A. Înaintăm şontâc,

printre mâini strânse, îmbrăţişări, încurajări. „Uite­l

pe Geoană !“, se aude din mulţime. Sunt destul de

aproape de cetăţeanul care încearcă să identifice

per sonalităţile prezente. Presa, şi ea aproape de cetă­

ţean, consemnează. O altă voce se aude, cu ţâfna

cunos cătorului : „Nu e, mă, Geoană. E ăla, Pascu !“.

Cel care provoacă atâta confuzie e Tăriceanu, uşor

de confundat.

În septembrie 2004, Tăriceanu a avansat o pro­punerepecarenoi,ceidinechipaluiTraianBăsescu,n­am luat­o în calcul. Asta pentru că, aşa cum amspus,pălăriadePreşedintepăreanefireascăpentrucapul luiBăsescu.Tăriceanu însă, fiepentrucănucredeaînStolojan,fiepentrucăîncercasănetesteze,ne­aîndemnatlafinaluluneişedinţedeAlianţăsănegândimseriossăschimbămlocurile:BăsescuPreşe­dinte,Stolojanpremier.EramcuAdiVideanuînsală,pregătindu­ne de plecare. Adi a râs ca la o glumăbunăşiaschimbatvorba. Înacelmoment,decorulpăreaaranjatdefinitivpentrucandidatulanunţat.

*

CredcăimpresialuiBăsescudespreTăriceanus­aformat încă din perioada în care erau colegi înaceleaşiguverne.Larândullui,şiTăriceanuaveadejanotiţeproprii.Credcăsetolerauacceptabil,iaristorialorcomunădepânăîn2004nuaînregistratpublic

223

neajunsuri sau neplăceri de colaborare. Erau douăstiluritotalopuse–şicaabordareavieţiipersonale,şiavieţiipublice. Coincidentia oppositorumdefineşterealizarea armoniei prin împăcarea contrariilor. Înprimelecincilunidin2005ne­amaflatînacestspaţiudefinitdeNicolausCusanus.

Nu cred că cineva din anturajul de campanie aprevăzutdeteriorareaatâtderapidăarelaţieidintreceidoi.StilulflegmaticalluiTăriceanu,dârzeniadeanulăsapenimenisă­itulburemicilecochetăriialezilei,oînclinaţieafişatăsprerelaxare,oconcupiscenţănevinovatăpăreausăgarantezecăTraianBăsescunuarecucinesăintreînconflict,fiindcănuarfiavutreplicapotrivităcucaresăsepunăînvaloare.Şiuntimpaşas­aşiîntâmplat.

ArgumentulcareîlplaseazăpeTăriceanuîntopulcelormaibuniadversariînrelaţiacuBăsescuestecăareuşit,statistic,săîirezistetimpdepatruaniceluicare l­a numit prim­ministru. A contat şi sprijinulpropriuluipartid,şialP.S.D.­ului.Liberaliil­auacceptatpeBăsescu lamasă capeunmusafir nepoftit, darnecesar,iarelnui­aprivitdecâtcapenişteimpostoriaidreptei,fărăacoperirerealăînatitudinealorpoli­tică.Darceledouăpartiden­arfipututsăîlmenţinăînfuncţiepatruani,dacăTăriceanunuarfiabordatrelaţiacuBăsescuîntr­onotălejeră,iritantăpânălaisteriepentruopersoanăcarecăutareplica.Premierulnusetulbura,celpuţinnupublic,latoatăagitaţiapecareoprovocaPreşedintele.

224

*

ObsesiapentrualegerianticipateşiînlocuirealuiTăriceanurespectăuntiparbăsescian.Deşiconvin­gătorînmotivaţiapecareoofereadefiecaredată–„caprimaramnevoiedeConsiliu,caPreşedinteamnevoiedeGuvern,calider,amnevoiedepartid“–pefond,aceastăpermanentăcondiţionarepentruarealizaproiectearătaincapacitateapoliticianuluiBăsescudeaexistaîncadruluneidemocraţiimixte,rezultatăînurmascrutinuluielectoral.Voiasăfuncţionezeîntr­odemocraţiecontrolatăîntotalitatedeel.

A avea putere discreţionară presupune a ocupatoateinstituţiilestatului.Îndemocraţii,politicareclamăcapacitateadeagăsiunnumitorcomun,îninteresulpublic. Politicienii noştri, într­o democraţie de stilautohton,şi­augăsitacestnumitorcomun,indiferentde apartenenţa de partid, într­un interes nepublic,foartepersonal.Anul 2015a confirmatmetodele şimotivaţiilecarei­aufăcutpepreamulţisărezisteîntre15 şi 25 de ani în politică sau în mediul politico­economic.Maiprecautlaînceputurilecariereipolitice,Băsescu nu era străin deloc de aceste practici şigrupuri.Aînceputsăfacăgreşelicostisitoaredupăce,odatăajunsPreşedinte, s­a lăsatademenitde ideeainvincibilităţiifuncţiei.Iarreacţiileluidedupădecem­brie2014dovedesccăacrezutcăaceastăinvincibi­litateepeviaţă,inclusivdupăceîşiîncheiemandateledeşefalstatului.

225

ScenapetrecutălavilaDante,acolounde,îniulie2005,Preşedinteleseîntâlneaculideriiliberalicasă­iconvingădenecesitateaalegeriloranticipate,arătaunpoliticiannuatâtdeabilprecums­acrezut.Defapt,genulacestadegreşealăarelabazăunnărav:deaimpunesupunereînnumelefuncţiei,şinualargumen­telor. În relaţia cu P.D., în relaţia cu subordonaţiiPrimărieisauMinisterului,aceastătacticăafuncţionat.Darceeaceaajutatpetermenscurtsaumedius­adoveditperniciospetermenlung.

Liberalii i­aufăcut faţăpânălasfârşit, fiindcăauintuitcăBăsescuerapregătitsăîlalungepeTăriceanuşi să îşi numească un prim­ministru al lui. Iar dintabăra liberală era greu de crezut că i se va oferiprofiluldorit.Acestaeadevărul,foartesimplu,oricâtde reducţionist pare: TraianBăsescu a fost absolutconvinscănimicnuisepoaterefuza,căeracelmaicapabilsădecidăsoartaRomâniei,fărăparteneriate,cidoarcucolaborăripeverticală.Pentruvisulsău,avea nevoie de un prim­ministru care să îl ascultesubordonat.Maiînglumă,maiînserios,nupricepeadecemaienevoiedeaceastăfuncţie.Preşedinteleţăriipoate îndeplini foartebine funcţiadepremier.Totalitarism?Concentrareaputeriiînmânaunuisingurom?Mofturidemocratice,păreasăspunămimicalui,cânddiscuţiile alunecau ineficient în teoretizări aleguvernăriidemocratice.

PentruRomânia,celmaimarepericolînexercitareaputeriiesăiseconfereunuiompoliticîncrederetotală,nelimitată,necenzuratădelegi,deinstituţiicareauca

226

scopsancţionareaabuzuluidefuncţie.Lipsaexerci­ţiuluiputeriiînfolosulcetăţeanului,tendinţeleevidentautocrateîntr­uncadrupolitic­social­economiceducatînacestelimite,apetenţadeacăutavitejişialeceresăsalvezenaţiunea,alegereahaiducilorcamodele,careiaudelabogaţişidaulasăraci,absenţaspirituluiautocritic,aautolimităriiînaimpunevoinţatacelorlalţişi­au arătat roadele. S­ar putea să fie o pretenţienefondatăsălecerempoliticienilorcareaucondusRomânia să acţioneze într­o dependenţă totală debinelepublic,cu respect faţădedrepturileomului,cândtoţiprovindintr­unspaţiuantidemocratic,cumafostţaranoastrăînultimii45deaniînaintede1990.

Atunci,lavilaDante,Preşedinteleafostsuficientşiarogant,deosiguranţăsfidătoare.I­aplăcutsălespunăcănumaigaranteazăcăvafiTăriceanuprim­ministru.Arfifostmaibinesăfiminţit?Nueramaibinesăfiminţit,deşinuarfifostunefortnenaturalşistânje­nitorpentruBăsescu.EramultmaibinesăcolaborezeşicuP.D.,şicuP.N.L.,pentruanupăreacăesingurulcâştigătordinplanullui,undeinvocaţaracarevreacaacestedouăpartidesăpreiatoatăputerea.Sondajeleaşaarătau.Daraşaauarătatdefiecaredatălascurttimpdupăalegeri.Mulţimeaegeneroasăşioferătotulcâştigătorului.

La acea vremenu corelam faptele, vorbele, dis­cuţiile.Ajungeaulaminefrânturideacuze,bănuieli,speculaţii,poveşti.Aveamdoaromaresuspiciune:căagendapersonalăaPreşedinteluinurezonacucea

227

pecareosusţineamprindeclaraţiipublice.Ştiusigurcă naivitateamea, care acummă revoltă, dar careprobabilm­a protejat involuntar de alăturareameagrupuluicareseconstruia,făceaposibilsănuevaluezrealistintereselegrupului.

Uncuvântpecareîlauzeamdes,înprimelelunidemandat,afostR.A.­A.P.P.S.,regiacareadministreazăbunurile ce aparţin domeniului public al statului.Când, la finele lui 2014, Elena Udrea a spus că areprezentatpentruPreşedinteosursăalternativădeinformare,încontrapartidălainstituţiileîndrept,aveadreptate.Eraosursăpermanentădeinformaredespreceseîntâmplapepiaţaintereselorpoliticeşiecono­mice.Înperioadaaceea,amauzitnumecarenuaveauconturpentrumine–CristianVlaicu,MişuVoicuetc.–,oamenicareapăreauîncontext imobiliar.Ascultamdiscuţiiledestuldeagasată.Nupricepeamdeceneocupămtimpulcuanalizedespreactivitateaacesteiregii.Aifispuscăpropăşireaneamuluivinedeaici,delareformareaaceleiinstituţii.Amasistatlacâtevaconversaţii telefonice întreTăriceanuşiBăsescu, încareceldinurmăîireproşadeciziiluatedeConsiliuldeAdministraţiealR.A.­A.P.P.S.,carearfiprotejatomafieimobiliarădecareprofitaşiliberalulVoicu.Dejaîncepeasămăfrustrezefaptulcăn­aveamhabarcineeVoicu.NuştiucespuneaTăriceanu,darştiucă,înpreajmadeclanşăriidisputeiprivinddemisiaprim­minis­trului,senzaţiaeracătrebuiesăplecepentrucănureformeazăR.A.­A.P.P.S.­ul.ÎnCaietulAlbastruscriu:

228

17 noiembrie 2005. Începe să se apropie de noisubiectul cu imobiliarele.Negămcu furie ştirile căUdrea l­ar fi pus la R.A.­A.P.P.S. pe Vlaicu. Darastă­vară,laGoldenBlitz,poveştileeraudespreceşicumis­amaispusluiVlaicusăfacăşisăzică.

*

Ceeacemăsurprinde,recitindCaietulAlbastru,efaptul că, pânăpedata de 14 august 2005, nu amreferirilaTăriceanu.Lipseştecudesăvărşire.Nuamoexplicaţielogică,cidoarunadebun­simţ.Probabilnuintuiamconflictulcuel,careerapregătitîncutotulaltădimensiune.Pe14augustnotez:

Tăriceanunuamaivrutsăîşideademisia.ŞiBăsescunucredcăîivatrececuvederea.Vafifoarteintere­santăconvieţuirea.

Însă,delaaceadată,referirilesuntdese.Peunelenulepotdecripta.Elimpedecăatuncicândnotam,ofăceamdoarcaoformădeeliberaredestări.Dacăînminteameaacelenotiţearfiavutcascopocronicăavremurilor,aşfidescrisnuanţatoameniişifaptele.Dar,fărăaceastăintenţie,uneleadnotăripemargineazilelorparpurşisimpluunjocalcodurilor,greudedescifratdupăatâtatimp.Facrefeririladialoguricarenuîmisuntlimpeziacum.Potfirelevantedoarcaatitu­dine,nuneapăratcaelementepreciseîndesfăşurareaevenimentelor.Pe17august2005notam:

229

Tăriceanueunomcomod,caresecomportăcaşicumRomâniaaretottimpuldinlumesăîşirezolvetrebu­rile.Şi, totuşi,nuse justificăelanuldea­lcontestacontinuu,fluviuldeobservaţii,uneledejaalunecândspre derizoriu şi iritarea publicului.Modul în carereacţioneazăBăsescuaratăostrategiedepermanentăgâlceavă.Pefond,încercămsăcorectămderapajeleşisăpunemsubiectulşipredicatulînpropoziţii.Dartoatăcoerenţagramaticală,încercareadeaconjugacorectverbeledisparînfaţaobservaţiilorsaleranchiu­noase, care nu spun decât că îl dispreţuieşte peTăriceanuşicănumaiedispussăascundăacestlucru.DararedreptulunPreşedintesăpoarte înaceastămanierădisputa?Toatămuncadea­lsubstanţializaîndiscursesteanulatădenăravulluicareurmăreştemizelemici.CeeaceBăsescunupricepeecăpublicul,aşteptândsăseridicedinmâlul încarealunecă,emereumânjitcunoroi.UltimasaobservaţielaadresaluiTăriceanu,cănueprezentlaMărăcineni1,şi­aprimitreplicadinparteapremierului:nusuntşefdeşantier.

ÎnsemnăriledelaaceavremearatăoparticularitatedecaracteraceluicareafostPreşedintezeceani.Pentru

1. Poduldin localitate,care făcea legătura întrecomunăşiBuzău,podpestecare treceD.N.2,ceamai importantăconexiunerutierădintreBucureştişioraşeledinMoldova,a fost distrus de inundaţiile din primăvara anului 2005.TraianBăsescuaurmăritpersonallucrărilederefacereapoduluişişi­arfidoritsăîşisărbătoreascăziuadenaştere(4noiembrie)laMărăcineni,laredeschidereacirculaţieipepod,ideelacare,ulterior,arenunţat.

230

TraianBăsescu,umorilepersonaleaucontatmaimultdecât orice proiect de ţară. A ajuns să confundeproiectele luipersonale – care reprezentau reglăride relaţii – cuproiectele prezentate sub stindardulbinelui cetăţenesc,naţional. Eliminarea luiTăriceanudinfuncţiadeprim­ministruaveasădevinăunscopînsine.AîncercatsăaşezeacestobiectivşipeagendaP.D.ŞiareuşitcuajutorulinvoluntaralluiTăriceanu,care, prost sfătuit, nu a ştiut să exploateze rupturadintre decidenţii P.D. (o parte, desigur, dar ceimaimulţieraudinechipacarei­afostalăturidin2000)şiBăsescu.MiniştriiP.D.nuîmpărtăşeauconflictul.ŞtiauprobabilmaibinedecâtBăsescucăTăriceanuvaaveasusţinereatăcută,dareficientăaP.S.D.­ului.Înpublic,nu puţini miniştri democraţi vorbeau despre bunacolaborare cu premierul Tăriceanu. Cel care făceadeclaraţiilemaibelicoaseeraEmilBoc,aflatînafaraExecutivului.ÎidădeausatisfacţieluiBăsescuînnotelecriticepecareleintroduceauatuncicândserefereaulafuncţionareapoliticăaAlianţeiD.A.Capremiererabun,capartenerpoliticînAlianţavictorioasămaipuţinbun.Eraojoacăfragilăcuelementeledeautoritate.

Întoamnalui2005,PreşedinteleaforţatdemisialuiTăriceanu,recurgândladouăinstrumentedecaresevafolosipânălasfârşitulcelordouămandate,carevorstalabazamultoracţiuni:şantajulşicompromite­reapublică.Acoloundenuaveapârghiiconstituţionale,miza pe manipularea opiniei publice, provocată şialimentată cu dosare şi întâmplări tăinuite până lamomentuloportun.

231

Nuaavutniciinteligenţa,niciabilitateadea­şifacealiaţi.Aavut însăsupuşi.CaietulAlbastrucuprindereferirilaorealitatecaresevaagravapânălafinalulanului2015.

26noiembrie2005.Acumplătimpentruopoliticăîncarenuavemaliaţi.Niciînpresă,niciînsocietateacivilă,niciînpartide.Iardiferenţafaţăde2003ecăsuntem la putere, şi nu în opoziţie – cel puţin carezultatalvotuluişiloculuiîncareneaflăm–,şinuştiudacăefectulvaficaaceladin2001­2004,cândvictimizarealuiBăsescune­aajutatpentruCotroceni.S­arputeacaacumsăfienevoiedealtăstrategie.Şicumîispuneam:cufăruldeamintiriedeschis.Multevormaiveni.Că,vorbaaceea:deundeareCiuvicăînregistrarea1desprecareBăsescunuîşipoateaminticândşicucineavorbit?

Retragereamultoras­afăcutumilitor.Deaceea,nuesurprinzătorfaptulcă,dupăzeceaniînfuncţiade

1. MugurCiuvicăfacepublicăoînregistrareaudiocudeclaraţiialeluiTraianBăsescu,diniunie1999,încontextulanchetăriişiarestăriiprefectuluiP.D.deBraşov,IoanNicolaeOpriş.Atunci,ministrul Transporturilor şi vicepreşedintele P.D.spunea,conformînregistrării,căeste„denecrezutcafiePoliţia,fieParchetulsănu­şiinformezeministrulderesort:Domnuleministru,arestămprefectul!“;searăta„îngrozit“că„nimenidinactualaputere“nuaştiutcăprefectulP.D.vafiarestat,că„nimeninumaicontroleazăceseîntâmplăînţaraasta“,căprefectulafostarestat„fărăştireacelorcare,teoretic,artrebuisăcontrolezepârghiile“,căpediştiiarfitrebuitsăfie„avertizaţicăvafiarestatprefectul“,căestevorbadespre„unprefectalP.D.­ului,care,mărog,eşilaguvernare“.

232

Preşedinte,afostînsituaţiadeaspunecătrebuiesăîşiaperemandatul.Singur.Dacăs­aîntorscevaîmpo­trivaluicuasuprademăsură,atunciafostacestspiritegolatrudeacredeînnaturaluimesianică.Abruptspus, în imaginea pe care şi­a creat­o despre sine,cred că Traian Băsescu a avut momente de delirmistic,încareeraconvinscăfărăelRomânianupoateexista.Cenuareuşitînsăafostsăîiconvingăderolulsăueroico­mesianic şipeoameniicărora levorbeadinceîncemaidesînprime­timedespreel.

Comunicarea lui Traian Băsescu a devenit, înal doileamandat, exclusiv despre el, despre gân­durilelui,despreconvingerilelui.Obligapubliculsăîmpărtăşeascăaceleaşipreocupări.Iaroameniiînce­peausăseconfrunteculucrurimultmaidomestice:crizaeconomică,celemicşorabugetulşilemăreaspaimele.

Siguranţa cu care a anunţat tăierea de salarii şipensii1arătacâtdeconvinsafostcătotcedecideşicomunicăva fiacceptatcaoviziuneprovidenţială.Jucarolul luiMoise,careascospoporulevreudinrobiaEgiptului.Forţândmetaforabiblică,maidegrabăpărea că îl aduce în Egipt. Băsescu nu a căutat sărăspundălanevoilepoporului,cişi­a impusvrereasa.VizionarulBăsescuauitatcăenecesar,pentrua

1. Pe6mai2010,într­oconferinţădepresă,TraianBăsescudeclaracăpensiilevorscădeacu15%,salariiledinsistemulbugetarcu25%, inclusivsalariulminim,şivor fi reduse„masivsubvenţiile,baniiurmândsăfiealocaţiţintitcătreceicareaunevoiedesprijinfinanciar“(Mediafax).

233

firecunoscutdemulţime,săîşiconsolidezedorinţapedorinţamulţimii.Carismasaintraînprocesuldeatrofierefavorizatdebeţiaputerii.

Oricevictoriecaredepindedeunpublic,oricefeldepublic,sebazeazăpeelementedeinfluenţare,demanipulare, chiar dacă ultimul cuvânt este respinsdrept nedemocratic. Pentru cei mai sfioşi, care nusuportăcuvinteletari,darsuportăefectetari,sefolo­seşte conceptul depersuadare.Oamenii politici desuccesauştiut,s­aulăsatînvăţaţi,auînvăţatcă,pentruaaveapubliculdepartealor, trebuiesă­icunoascănevoile şi să­l convingă că întotdeauna acţioneazăpentru satisfacereaacelornevoi. Suntmii şimiidegesturisaudiscursuriînistorialumiicaresusţinaceastăabordarebazatăpepsihologiamaselor.Băsescu,vremeîndelungată,areuşitsăîşicentrezemesajulpeintere­seleinterlocutorului.Corupţiaeraocauzăidentificatăde român ca sursa răului social. Se fură, mai alespoliticianulfurăşisărăceşteţara.TraianBăsescule­avorbitdespreaceastăciumă,roşiecanuanţă,şidesprecumvatrageînţepe.Aavutsusţinere.Doarcă2014aoferituntabloucarearătacăţepeledin2004aufostarmonizatecuopţiunileluipersonaleşialecerculuiexclusivistalCotrocenilor.Din2009,TraianBăsescuaacţionatpreponderentînfuncţiedestărilelui,inca­pabilsăsedescentreze,închisînproprialume,enervatdesemnificaţiilelucrurilorvenitedinexterior.Înnoiem­brie2005,imagineapecareocreezînCaietulAlbastruecăacţionămcaşicum

234

(…) ţinem înmânăuncarneţeldebal, cunumelecaretrebuiecălcate,înpaşidedans,înpicioare.

Băsescuaintratîndeclinatuncicândnus­amaisinchisitsăconvingăpenimeni.Eraîncredinţatcăaretoatepârghiilecasă­şiimpunădeciziilefărăcâştigareaconsensului.În2010,adatdrumulmanifestăriiunuidispreţautentic.Niciocategoriesocioprofesionalănuarămasneanalizată.Impenitent,dominapletoricscenapublicăşieliminadelaopinieprofesori,medici,poliţişti,militari,ţărani,ziarişti,oamenideafaceri,ceîivenealagură.Nusesimţeadatornimănuicuexplicaţii,cidoarcudictateanunţateîndirect,pe­nseratşidinceîncemaidesdelapupitrulPalatuluiCotroceni.

*

17noiembrie2005.Zileledecurgîntr­ostarecontinuăde neajutorare în comunicarea cu el. Nimeni nupoatedefiniplanul,strategia,obiectivele,ţelulcarenemânăînluptăcuofuriedevastatoare.Tăriceanuadevenitţintafixă.

Demonizarea lui Tăriceanu se lovea frontal depresă,chiarşidesocietateacivilă.ToamnarespectivăafostmarcatădearticoleledinEvenimentul Zileicaredezvăluiau afacerile, deloc ortodoxe, ale lui DorinCocoş,şicareauduslademisiaEleneiUdrea.Primulan demandat se apropia de final într­o atmosferănefavorabilă nouă. Cu atât mai neconvingător era

235

demersuldea­larătapeTăriceanucaunomdepaie,manevrat de Patriciu. Şi asta pentru că nici TraianBăsescunupăreaseparatdegrupuldeintereserepre­zentatdesoţialuiCocoş,atâtdeapropiatăPreşedintelui.Era un fel de a râde hârb de oală spartă. Nu nesusţinea mai nimeni şi, la momentul în care şi­aamintitdecelebrultelefoncătreIlieBotoş,amluat­ode la capăt cu explicaţiile pentru vulnerabilităţilenoastre.Întop:casadinMihăileanu.

TraianBăsescuacţionaresentimentar.Atuncicândmi­a spus că urmează să vorbească public despretelefonuldatdeTăriceanu lui IlieBotoş, era într­operioadăîncareisepăreacădoarelplăteştepentrugafe.DupădemisiaEleneiUdrea,zileles­auderulatîntr­un carusel al lamentării furioase. Se consideraprostulsatului,carepunebotullapresiuneamedia.Evident,euaveamovinăcovârşitoare:nueramdepartealui,cideparteauneipreseplătite,controlate,fraternizamcu„javrele“şi„jigodiile“dinmass­media,dupăcumîmireproşa.

11noiembrie2005.Număsimtnicimulţumităşiniciflatatădeprocedură.Sigur,sepoatepuneşipeseamapropriilormelefrustrărifaptulcăunomcaelpoatesăselectezeunomcaeaşisăcontinuesăoţinăvârfdelance.Toatăpovesteaeprostgestionată.TelefonulluiTăriceanuepovesteveche şi intră în categoriacinearecevadespussăspunăacum,dacănusătacăpevecie.Cucesuntemnoimaibuni înacestcaz?Suntemmârşavi.Noiştiamdeacesttelefonşinuam

236

acţionatatunci,peloc,ciacum,cândne­avenitbine.Tăinuireatraficuluideinfluenţăelafeldepăcătoasăcatraficulînsine.Cepoţisăcreziacum?Doarcănuluptămîmpotrivasistemului,ciindividual,cuoamenicarenederanjează.(…)Nusuntemcunimicmaibrejidacăonoarealipseştecudesăvârşire.CuTăriceanuseputearăfuiinteligent,dacăasta­ivrerea,nuprindezvăluiricarearatăinclusivslăbiciuneanoastră.Iargrupurinedovedite,iarmediaticăloasă...Careemareamea descoperire?! Că e singura care şi­a meritatfuncţia. Nici unul dintre noi, consilierii, nu l­am fiservitaşa.Pentrucănoimaicredemcăproceduradea­idoveditrebuiesăfieperfectă,delocatacabilă.Defapt,ceidoisemerităşisingurulsfatesănedeaafarăpetoţi,sărevinăea,caresăfacăangajăripebazădeinterviuri.Eacunoaştecelmaibineprofilul.P.N.L.sevaregrupaşivaataca.OdemisiealuiC.P.­T.e greu de crezut, iar dacă s­ar întâmpla, se ducedraculuiAlianţa.Pânăuna­alta,els­aizolatcuCocoşiiîn birou şi de acolo lucrează strategiile pe care levedem.Euziccăsuntbunişigata,săpunăbazelestatuluiundeşantajulearmasecretă.Repetceeacecred:nucusistemul,pecareîlreprezintăşiCocoş,luptăm,cicupersoaneparticulare,indiferentdeundeorfi,dacăîlsupărăpeÎmpăratşi­iexhibăslăbiciunile.Când a acceptat să nu folosim scrisoarea despreNăstase, l­amadmirat.Eraungestdeonoare,deşimizaeraimensă.Acumnuamce admira.Nupoţi să­i reproşezi luiTăriceanuceeacefacişitu(săjureel,cumânapeBiblie,cănuasunatniciodatălaParchetsăseintereseze

237

devreundosar).Suntemdisperaţisă­lcompromitempeTăriceanu,cuoricepreţ.Toatestrategiilefăcutedeelşideeaseîntorcîmpotrivanoastră.

Încampaniadin2004,TraianBăsescuaprimitundocument din dosarul scriitorului Sorin Titel. Erauacoloreferirilaorientareasexualăamaimultorperso­naje,printrenumelepomenitefigurândşicelal luiAdrianNăstase.Câteradeadevăratsaunu,nimeninuvaşti.Daraceamărturiearficomplicatcampaniadin2004.Amcăzutdeacordcăarfiojosnicie.Nuafolosit­opublic.S­alimitattotuşisăi­oînmânezeluiAdrianNăstase, la prima confruntare organizată deT.V.R.cutoţicandidaţii.Primulimpulsafostsăaban­donezehârtiape scaun.Băsescu i­a sugerat candi­datuluiP.S.D.sănuolaseacolo.

*

StrategiiledeimaginenuaveauniciolegăturăcuechipadeconsilieridelaCotroceni.ElenaUdreaşi­aamintitde„telefonulluiBotoş“,aşacumurmasăîşiaminteascăşide„bileţelulroz“.AmintireaapărealadoarcâtevaziledupăplecareadelaCotrocenicareţineaagendamedia.IntervenţialuiTăriceanulaBotoş,înziuaîncareprietenulsăuDinuPatriciueraanchetatlaParchet,nuseînscriaînnaturauneirelaţiicorectinstituţionale.Doarcă,înopiniamea,Tăriceanunus­a gândit vreo secundă că gestul lui ar putea fiinterpretatcaoimixtiune.ŞinucrednicicăBăsescu,

238

atuncicândIlieBotoşi­aspusdespretelefon,afăcutvreo interpretare înacelaşisens.NudoarTăriceanusuna sau intervenea pentru „respectarea legalităţii“,aşacumîşijustificaupoliticieniiacesttipdediscuţiicuinstituţiiledeforţă.ŞiBăsescucunoşteametoda.

Toateexplicaţiileînacelsubiectconfirmaupublicceeaceîninteriorseobservaseacut.Doarcăpubliculnuerapregătitpentrua­lsancţionamajor.Dacăarfifăcut­oatunci,foartemulteîntâmplăridedupănuarmaifiavutloccuaceeaşiintensitate.Înnoiembrie,aexplicatminciunadiniunie2005,îninterviulacordatRomâniei libere,încareinfirmatelefonul,prinfaptulcăvoiasăeviteunscandalpublic.Maimult,fărăsăclipească, a spus că nu ar fi vorbit nici măcar înnoiembriedeacesttelefonşinuarficonfirmat­opedoamnaUdrea,cucaredealtfelvorbisedespreacea„amintire“înaintesăofacăpublică,dacănuminţeaTăriceanu.Toţitreiseafundaudinminciunăînmin­ciună.Tăriceanu,dupădezvăluireaEleneiUdrea, adeclaratcă l­ar fianunţatchiarelpePreşedinte, lacâtevaziledupătelefon.Băsescul­acorectatautoritar:„Am fost anunţat prompt de Botoş“. Oare domnulprocurorgeneralnuarfitrebuitsăanunţeC.S.M.­ul,dacă fapta a fost gravă? Pe cine proteja Botoş? PeTăriceanu?Greude crezut. Sau sepunea cărămidăpestecărămidălacreareaaceleiputericarevoiasăcontrolezeprinşantajtoateinstituţiile?Apoi,eraprintreprimeledeclaraţiiîncareopoziţionapeElenaUdreaca un sfătuitor. Nu consilierul prezidenţial de laDepartamentulJuridic,RenateWeber,afostconsultat

239

atuncicândBotoşi­aspusdetelefon,ciconsilieruldestat,şefulCancelariei.„ÎnmomentultelefonuluiluiBotoş, înbiroulmeueraşiunconsilierdestat,pecare l­am trimis după Constituţie şi Codul Penal“,explicapublic, recunoscândcăacelconsiliera fostElenaUdrea.

Invocareaaceluitelefonserveabinemomentului.Pedeoparte,mutaatenţiadelacazulCocoş­Udrea–şimutatafost–,pedealtăparte,forţademisialuiTăriceanu.Dar,pestetoate,atmosferaintimăaCotroce­nilor era dominată de nemulţumirea lui, exprimatădestuldeagresiv,căpresaîiimpuneritmulcuajutorulmeu.NotezînCaietulAlbastru,totpe17noiembrie:

(…)afludelaelcăpresa,acestinamic,l­afăcutsădeaafarădoiconsilieri(E.UdreaşiS.Anghelescu),sănusemaiîntâlneascăcuoamenicarel­auajutatîncampanieşitotanimalulnumitpresăl­adeterminatsănumaimănâncelaGoldenBlitz.Vorbelenuîmisuntdoarmieadresate.Înbirou,E.U.stăpeacelaşifotoliucaşiînainte,deşiedemisionarădinfuncţiadeconsilier.NuştiudacăîşidăseamacănedămtoţiseamacândE.U.eînbiroullui.Sesimtedinton,dinfelulîncarenevorbeşte.Nu sunt singuracare remarcăaceastăîmbăţoşarealuiînprezenţaei.Pareunfeldecurcancare îşi scuturămărgeleleca săatragăprada. I­amspusAncăiIlinoiucăsentimentelenuseîmpiedicăînfuncţii.Arâs.EtotcepoţiscoatedelaAncaînasemeneamomente.Renatem­aîntrebatzieleleasteacumdedoamnaeatâtdeprezentălaCotroceni.Dupămine,de­abiaacumvaîncepeadevărataeiinfluenţă.

240

Nuamînţelesniciodatădecenoi,femeile,suntemconsiderate„sexulslab“.Pânăacum,istoriaaarătatcăbărbaţiconsideraţiputerniciînviaţapublicănuaurezistatînfaţafemeilorcareşi­aupropussă­idomine.Decinuartrebuiredefinităcategoria„sexuluislab“?

*

LuptacuTăriceanuvacontinua,cumicischimbăridebemol.Anul2006,marcatdeoperaţiadeherniede disc1 de la Viena, a mai temperat din accente.TraianBăsescunueraomulcaresărenunţelaobsesii.TrebuiasădovedeascăfaptulcăTăriceanumenajaşiprotejaungrupmafiotdeinterese.P.D.începeasăfieizolat. Erau foarte rar consultaţi şi, în general, letransmiteadoarstăridespirit.

17noiembrie2005.P.D.­uleîntăcereaspaimei.Nucomunicăcuei,maimultîidenigreazăpublic.Şi­auconturatdestinulpoliticşiînfuncţiedehotărârilelui.Auacceptatumilinţeşile­augăsitmotivaţii.Pânălaurmă, i­a tractat la guvernare.Dar aumuncit şi eipentrufiecareînjurăturăsauprivirepiezişă.Iaracumseîntreabă:cevreaomulăsta?Cinesăîlmaipriceapă?

1. TraianBăsescua fostoperat,pe9mai 2006, la SpitalulUniversitarAllgemeinesKrankenhausdinViena.Echipademedici care a efectuat operaţia a fost condusă de prof.univ.dr.EngelbertKnosp.Operaţiaaînceputaproximativla ora 1.30, oraRomâniei, şi a durat douăore şi 45deminute.

241

Dar momentul în care P.D.­ul s­a aflat la limitadizgraţieiafostdupăprezentarea„bileţeluluiroz“.

Ianuarie 2007. Îmi spune că nu îi mai suportă pe nenorociţii de la P.D. Îl înfurie până la asfixiere faptul că nu ies de la guvernare. Sunt în birou şi îmi cere să convoc o conferinţă de presă. Motivul : să spună public că se delimitează de P.D. şi le interzice să­i mai pro­nunţe numele. A devenit deja o temă cine poate să­i pronunţe numele şi cine nu. Mă opun. Dialogul meu cu el e din ce în ce mai neprietenos. „E puţin ridicol“, spun eu. „Nici nu mă aşteptam să fii de acord“, ripos­tează Preşedintele. „Doar eşti de partea lor.“ Trec peste reproş, îl aud tot mai des. „De ce nu îi sunaţi să le spuneţi personal că le interziceţi să mai facă referire publică la dumneavoastră ?“ Mă priveşte neîncrezător. Cere legătura cu Blaga şi Videanu. „Domnule ministru Blaga, de astăzi vă interzic să îmi mai pomeniţi numele. Nu am nevoie de ajutorul vostru.“ Textul e acelaşi şi pentru Videanu. Pe Berceanu nu îl sună. După câteva ore, îmi spune că nu crede că e suficient. Vrea totuşi conferinţă de presă. Îi propun să o facem doar dacă vreunul dintre cei avertizaţi îi mai pomeneşte numele. „Şi puteţi atunci să spuneţi că i­aţi avertizat personal.“

P.D.afosttotuşiconvocatlaCotroceni,înlunilepânălaieşireadelaguvernare.Aceeaşianaliză,acelaşirăspuns.Blaga,Videanu,Berceanueraucelmaidesprezenţi.Niciunulnuîlaproba.Dupăfiecarediscuţie,măîntrebau:cev­avenitcubileţelulăsta?Tăceam.Numaiaveamîncredereniciînumbramea.

242

Oîntâlniredeacestgens­apetrecutlafineleluiianuarie, până aproape de ora 4 dimineaţa. VasileBlaga,ministrudeInterne,seîntorceadintr­ovizităexternă.DelaaeroportavenitdirectlaCotroceni,aşacumi­acerutPreşedintele.Eratrecutdeora1noapteacândaapărutministruldemocrat.DecenuieseP.D.delaguvernare?ŞiTraianBăsescuîşiexpuneaopiniile,câtdebinearfidacăs­arîntâmplaacestlucru.Destuldeobosit,Blagacombăteaşi,peuntonsincer,îifaceo mărturisire Preşedintelui care cred că a marcatenormrelaţiadintreceidoiulterior:„DomnulePre­şedinte,vărespectşiţinfoartemultladumneavoastră.Dar între dumneavoastră şi partid, aleg partidul“.TraianBăsescudoarl­aprivit.

Cu câteva zile înaintede suspendareadin 2007,TraianBăsescudeclaracănuvaaveanevoiedeniciun partid dacă se va ajunge în această situaţie. Sedescurcăsingur.Dupăcesuspendareaaavutloc,arevenit la gânduri mai bune şi a acceptat ajutorulfoştilorsăicolegidepartid.

*

„Bileţelulroz“euncapitolimportantînduelulcuTăriceanu,pecareîlpurtafoartesusţinutprininter­mediul Elenei Udrea şi, pe un alt palier şi cu altăabordare,prinMonicaMacovei.

TraianBăsescueradecissăoimpunăpeElenaînpartid,înviaţapolitică,înagendamedia.Dezvăluirileeierau întotdeaunaadaptate laPreşedinte.Dacă în

243

primulmandatexistaunefortpentruacoperireaacesteipermanenteşirealecolaborări,înaldoileamandats­arenunţatlaoriceefort.Sesusţineaureciprocşitrans­parent,maifăţişîncomparaţiecuperioada2004­2009.Elena era încurajată să se prezinte ca o luptătoareînfocatăîmpotrivaabuzurilorluiTăriceanu.Păreacelmaicurajosompolitic,caredevoalatoatearanjamen­telemurdarealepoliticii.

Întimp,dincauzauneipropensiunispretaxonomie,nuampututsădecidcaredintreceidoidisimulamaibine,maiconvingător,maicreativ.Lafeldedificilîmierasăstabilesccinepecineinfluenţamaimult,cinepecinedomina,caredintreeidoideţineaşiaplicaprofesionistmetodeledepersuadare.

Naivitatea în politică poate fi o pată de culoareveselă. Dar insistenţa face pe oricine dezagreabil.Aveamnaivităţişiîmidauseamacăuneledintreele,analizate după plecarea de la Cotroceni, au frizatridicolul. Cu rigiditatea şi inflexibilitatea atitudiniimele faţă de scenele propuse pentru reprezentarepublică, nu puteam fi decât amuzantă, caraghioasăsau enervantă, în funcţie de starea Preşedintelui. Întoatădeteriorarearelaţieicuel,măcarpânăînultimaclipăamputut să îi spuncegândesc.Amrenunţatînsălainsistenţaargumentelor.AjunsesemlasfatulluiStolojan, care mi­a recomandat să numai consumatâtaenergie inutil,pentrucărolulunuiconsilieresă­l informezepePreşedinte, să­i prezintepropriulpunctdevedere,dardeciziaelaPreşedinte,decinutrebuie să fim atât de insistenţi. Deşi nu îmi făcea

244

plăcere să fiu de acord cu această atitudine, amterminatcolaborareaînaceastănotă.

Atmosferaeratoxică,depermanentăsuspiciune,denemulţumire,de revoltă,denefireascăpretenţieca tuturor celor care se manifestau critic să li seriposteze.Aveamdiscuţii,consumateînzecideore,în care se amesteca aceeaşi stare. Traian Băsescudevenise un nemulţumit cronic. Şi respingea oricevariantăcarenudădeaapă lamoarăsolemnei salenemulţumiri.Universulromânesccomplotaîmpotrivalui.Pedeoparte, îi făceaplăceresă fie încentruluniversului,pedealtăparte,erapăgubitcănureuşeasăcontrolezeacestcomplot.Sehrăneadinconflicte,darcucondiţiacaşipeacesteasălepoatăcontrolatotel.

Înacelprimmandat,aapărutunTraianBăsescufoartegrăbit.Discuţiileîierodaurăbdarea,dinceîncemaidiminuată.Îşistabileaţintele,apoicăutainstru­menteledelucru.Oameniidinjur,structuradepartid,instituţiilestatuluiundeaveacontrolerauprincipaleleustensiledelucru.Forţadereacţienueraegală.Primafisură înrelaţiacuP.D.­ulaapărut înprimăvaralui2005,cândnui­aususţinutpânălacapătpropunereaalegeriloranticipate.TraianBăsescuaîncercatsăîşiimpunăvarianta,darnuaveaaderenţi.ElenaUdreal­asusţinutvehement,găsindraţionaljustificatplanulluiTraianBăsescu:creareauneimajorităţiabsolute,controlultotalalinstituţiilor,debarcarealuiTăriceanuşigăsireaunuiprim­ministrucaresăaccepteocola­borareservilă.

245

Înaceastăorganigramăprezidenţială,PalatulVictoriaerasubordonatPalatuluiCotroceni.Debarcărileintem­pestivelaşedinţeledeGuverneraualteformedeapurtarăfuialacuTăriceanu.MetodelepecarelefoloseapuneauîndiscuţieparagrafeîntregidinConstituţie.Analizadeveneahilară.Aveadreptulconstituţionalsăparticipeşisăprezidezeşedinţeledeguvern.Eraînsădeaşteptatsăseconsultecuprim­ministrul.Celmultsăîlinformezecăvine.Într­adevăr,Constituţianupre­vedeaşiodiscuţieprealabilăcuşefuluiExecutivului.Nimeninus­agânditcătrebuiesăadaugelaarticoleledinConstituţieşioaddendacubunelemaniere.

O parte dintre aceste debarcări îi aparţineau cadecizieîntotalitate.Celpuţin,finalullui2005negăseaşipenoiînposturadetelespectatoriaiprogramuluiprezidenţial.DoarS.P.P.­ulşiElenaerauconectaţilaagendalui.

28noiembrie2005.Îmispuncumultcalmcătrebuiesă tratez fiecare zi fără furie şi fără implicare. Înultimeledouăzile,echipadeconsilieripriveştelaTVtoateacţiunilePreşedintelui:delaplecarealaSloboziala grevistul foamei, până la participareaad hoc laGuvern,laîntâlnireacusindicatele–dinnou,cândTăriceanueplecat(nuastaarfiproblema,cifaptulcăputeasă­lsunecasăîispunămăcar).Apoi,îmitelefoneazăşi îmiceresă îiconvocîntr­oorăcon­ferinţă de presă. Lucrurile sunt puţin complicate,pentrucănuştiudacăceicaredeţinaparaturasuntpefazăduminică,laora15.30.NumirealuiMedarîn

246

funcţia de consilier prezidenţial pentru apărare şisecuritate naţională e de bun augur, însă nimenidintreconsilierinuaştiut.

*

ParteabunăafaptuluicăElena îlvizitaaproapezilnicpePreşedinteeracănunemaisolicitadupăoanumităoră.Plecamrelativliniştiţiacasă.Laînceputullui2007,amfăcutonouăparezăfacială.Nuîicunoşteamexactcauzele,deşilepresupuneam(episodulsedeclan­şasepefonduluneidiscuţiiaprigecuPreşedintele:înatreiaziaNouluiAn,îmireproşacănuamluatmăsuriîmpotrivanuştiucăruicârciumardinOlt,careaşezaseîncurteadugheneiunbustcuTraianBăsescu),şieramîninvestigaţii.MăpregăteamsămerglaSpitalulMilitar,lafinaldeprogram.PreşedintelemăcheamălaelşiîmispunecătrebuiesăavemodiscuţiecuElena,careparticipălaoemisiunemaidificilălaAntena3,cuIonCristoiu.Înspaţiulpublicapăruserăoseriedecompli­caţii,încareRăzvanPetrovici1îiadusesenişteacuzaţii.Sincer, îmi păsa din ce în ce mai puţin de toatătevaturaafacerilorcuizilegalîncareerapomenită.I­amspuscăamprogramarelaspital.El,generos,s­aoferitsăsunepersonalsămăreprogrameze.Mis­apărut nepotrivit, aşa că am sunat eu şi am împinsprogramareaspreora20.Asunat­opeElena,carei­a

1. Înaceaperioadă,omuldeafaceriRăzvanPetrovicieradesinvitatlaemisiunileTVîncalitatedeconsilierfinanciar.

247

spuscăajungeîncinciminute,căepelaA.P.A.C.A.Băsescuarâs:eclarcănuepeacolo,sigurdureazămaimult. Într­un final,Elena,cuunzâmbetbinevoitor,şi­afăcutapariţia.Apuspemasăundosarpecarescria„Petrovici“.Aînceputodescriereacazului.N­ampriceputmarelucruşinicicumi­aşfipututfidefolos.

11 ianuarie 2007. E târziu, spre seară. „Elena şi­a amintit de un bileţel pe care Tăriceanu mi l­a transmis ca să intervin în favoarea lui Patriciu.“ Privesc mirată. Ce legătură are Petrovici cu Tăriceanu şi Patriciu ? Nu înţeleg despre ce vorbim. Preşedintele îi spune Elenei să îmi explice. Înţeleg, într­un final, că sunt două cazuri separate, dar tot nu îmi e clar de ce a apărut şi bileţelul în pregătirea emisiunii. Totuşi, pare grav : Tăriceanu cere intervenţia în justiţie în favoarea lui Patriciu. Ascult şi întreb : „Avem dovada ?“. „Nu găsesc biletul, l­am căutat peste tot, ştiu sigur că e pe undeva“, îmi spune Preşedintele. Apoi, mă întreabă dacă ar fi bine ca Elena să vorbească despre asta. Răspund scurt : „Nu“. „De ce ?“ „Păi, dacă nu avem dovada… Apoi, va fi ca la telefonul lui Botoş. De ce acum ?“ „Elena îşi aminteşte acum.“ Insist totuşi să găsim biletul şi apoi să vedem cum facem. „Nici nu ştim exact cum sună textul“, remarc eu. Elena insistă că îşi aminteşte aproape exact cum a formulat Tăriceanu. „Avem nevoie de dovadă“, continui să insist. Nu mai am mare lucru de făcut, aşa că mă retrag. Ajung la spital.

Perioada aceea în care investigam cauzele uneiproblemedesănătateceîmicreaseoprimăcrizăîn1998afostunprimprilejîncareamînceputsăsimtcă

248

monitorizareameaadepăşitolimită,ceastabilitădesecretulmedical.Dupăceamîncheiattoateanalizele,unuldintremedici(îipăstrezanonimatuldinmotivelesnededesluşit)ainsistatsămăînsoţeascăpânălamaşină, deşi nici pe departe nu era nevoie de unasemeneaprotocol.Înparcareîmispune:„Doamnă,vreausăştiţidelamine.Aziavenitunofiţeradjunctde la S.P.P., care în numele Preşedintelui a cerutinformaţii despre dosarul dumneavoastră medical“.Erapreatrăsnetcasăpotaveavreoreplică.„Nuamdat informaţii, dar le­am spus că nu e nimic grav,iremediabil.Ainsistatînsă,şiastanumi­aplăcut,dacăaţifăcutşicontrolpsihologicşidacăsunteţiînregulă.“Maipeşleau,dacăsuntnebună.Mediculpăreastânjenitdesituaţieşiînţelegeamşimotivulpentrucarem­aavertizat.CândamplecatdelaCotroceni,i­amspusPreşedinteluidespre incursiuneaS.P.P.­istă înbolilemele. A recunoscut interesul pentru dosarul meumedical,darl­acamuflat:„Măgândeamsănufiecevagravşisănuceriajutorul“.Duios!Dacănuputeamficompromisăcucineştieceilegalităţi,măcardusăcucapulsăfiu!

*

Atunci când am plecat din birou, nici măcar osecundănum­amgânditcă,defapt,num­areţinutpentruElenaUdreaşiposibilesfaturilegatedeemi­siune. Era o testare a reacţiei mele la dezvăluireabileţelului.DarnimicdinaceadiscuţiecuPreşedintele

249

şi cu ea nu dădea de înţeles că aceasta era mizaemisiunii.PemasăeradosarulPetrovici.Nicimăcarnu ştiam dacă există vreo copie a acelui bileţelinvocat.Amplecatconvinsăcăvomreluasubiectuldupăcevafigăsitdocumentuldoveditor.M­amîntre­batulteriordeceafostatâtagrabăsăvorbeascăînsearaaceeadeamintireapecareoprezentacapeuncoşmarceourmăreavinovat.Existaoasemănarecumomentul„deconspirării“telefonuluiluiBotoş.Atunci,dezvăluireaacoinciscudemisiaEleneiUdrea.Tele­fonul lui Botoş a stins scena. Acum, dezvăluireabileţeluluiaveaacelaşiefect.DeşipăreaoemisiunedesprecazulPetrovicişiUdrea,adevenitunadespreepistolescandaloaseşisulfuroasealeluiTăriceanu.AcelaşiTăriceanu.Strategiaaveaunsens.Ceeaceaşubrezit­o însă a fost evaluarea momentelor şi aaliaţilor.TraianBăsescueraconvinscăreuşeştesingur,căsistemulsetemeşiisevasupune.Nuafostdelocaşa.Tocmaideaceea,Tăriceanuşi­adusmandatulpânălacapăt.

„Nu s­a putut abţine“, îmi spune Preşedintele la telefon. Aveam televizorul deschis şi văzusem scena. Interpreta natural, ca şi cum atunci, pe loc, năvălise peste ea imaginea bileţelului. „Ce facem ?“, mă întreabă Preşedintele, cu o voce uşor amuzată. „Mâine, la Cluj, doar despre asta veţi fi întrebat.“ „Şi ce răspund ?“ „Păi, că vă amintiţi despre bilet, dar că nu mai ştiţi sigur cum era formulat şi că veţi verifica, după ce vă întoarceţi la Bucureşti.“ „Dar dacă spun că nu îmi amintesc ?“ „Nu ştiu dacă vă dă mâna.“ Terminăm

250

conversaţia. Îmi spun în gând : pentru cei care ascultă, rămâne ca şi cum el nu şi­ar fi dat acordul.

Bileţelulacelaroz,carenuerarozşinicipeofoaiealbăA4,cumanunţaIonCristoiu(ceeaceis­apre­zentatafostcopia,nuoriginalul),picaîntr­uncontextdestuldeaglomerat.Urmautreievenimenteexterne,unuldupăaltul.Emisiuneaprogramată,dealtfel,pen­truaceastădezvăluireapicatîntr­ojoi.Vineridimi­neaţa,TraianBăsescuparticipalalucrărileColegiuluiPrefecturalaljudeţuluiCluj.Deacolo,seîndreptaspreSighetuMarmaţiei,undeurmasăajungemşinoi,ceicareîlînsoţeampetraseu.ÎmpreunăcuPreşedinteleucrainean,Viktor Iuşcenko, inaugura, luni, punctuldetrecereafrontiereiSighetuMarmaţiei–SolotvinoşipodulrutierpesteTisa.MarţiurmaodeplasarelaChişinău,încontextulscandaluluivizelor,şimiercuri,o vizită în Serbia, ţară care se pregătea de alegeriparlamentareanticipate,iarTraianBăsescutrebuiasălansezeunmesaj,prinprezenţalaBelgrad,înfavoarealuiBorisTadi¾.Calendarulfusesegândittocmaipen­truaimpulsionaagendadepoliticăexternă.IntrareaînUniuneaEuropeană,la1ianuarie2007,eraunmotivserios,celpuţinpentruechipadeconsilieri,sămutămmaimultşimaivizibil,maibineexploatatlaniveldeimaginecalendarulevenimentelordepoliticăexternă.Veneamdupădoianidemandat,încarePreşedinteleîşi consolidase până la exasperare rolul jucătoruluiconflictualpescenapoliticăinternă.Singuraperioadăîn care a respirat calm şi care s­a desprins într­uncontrastizbitordetoatecelelalteafostceadedupă

251

operaţiadelaViena.Aduratcamdouăluni,învaralui2006.Afostsinguraperioadădemiereîncolabora­readelaCotroceni.

„Bileţelul“,bineînţeles,punea înumbră interesulpresei pentru evenimentele Viktor Iuşcenko, BorisTadi¾,Chişinău.Hotărâserămsănudezvoltămsubiectulînconferinţeledepresă,săîlţinemlanivelul„căutămbiletulşivomrevenicuamănunte“.Trecuserătreiziledeladevoalarealuişinugăseamdovada,iarînlipsainformaţieicăexistăocopiemătotîntrebamcumvomieşidinecuaţie.Ziuade luni(15 ianuarie2007), întotalitate dedicată evenimentului comun cu parteaucraineană,varămânememorabilăînamintirilemeleculinar­gastronomice comatoase. După inaugurareapunctuluidefrontieră,aurmatunprânzpentruceledouădelegaţii,pregătitdePrimăriadinSighet,con­dusădeEugeniaGodja(P.S.D.),cuunpalmaresimpre­sionant:câştigaseîn2004,dinprimultur,cucelmaimareprocentpeţară.Eraemoţionată,darextremdelocvace,prezentăîntotprotocolul.Meniulînsăl­arfi devastat şi pe cel mai pofticios şi mai gurmandcomesean.Dupăaperitivelecareînecauoricepoftăpentrualtedelicii–nuvăzusematâtacarnelaunlocîntoatăviaţamea:delacârnaţilapiftie,trecândprinnu ştiu câte feluride slănină,de la simplăpână laafumatăsautăvălităprinboia,jumărişişuncifeliatelamilimetru,chifteluţedolofane,murăturicareînso­ţeautăvigeneroasecuşoricicalzişiurechirozalii,deronţăitlângăcaltaboşidurdulii–aurmatodefilaredeplatouri. Ciorbă, sarmale, apoi purceluşi de lapte

252

asezonaţicutotfeluldemereşiportocale,păstrăv,puişicurcan,fiecarefelservitcucartofi,delasalatădecartoficuceapăşiboiadulcelacartofiprăjiţi,piuresaucopţicuuntlacuptor.Toatebucateleseserveaucupâinepufoasădecasăşimămăligăaburindă.Lafinal,cafeaşiorisipădeprăjiturişicozonaci.Acelospăţs­aterminatîntr­omiraregenerală,parteaucraineană,mai relaxată, întrebând dacă aşa arată masa unuiromân;noi,stingheriţi,pentrucăospitalitateaalune­casesprepantagruelic.AfostundezmăţculinarpemăsurapersonajelorluiIonCreangădinHarap­Alb.

AmdecolatspreBucureşti,depeaeroportuldinBaiaMare.AmstrăbătutpădureadelaSighetpânălaBaiaMarecuPreşedinteleînmaşină.Discuţia–desprecumgestionămpemaidepartebileţelulroz.Speramsă găsească dovada, ca să putem să ne acoperim.Dupăpatruziledetăcere,păreacăElenaafabulat,iarnoibâlbâimexplicaţii.Peuntonmoderat,casănualterezşimaimultatmosfera,amsugeratcăarfifostmaibinedacăfăceamanunţulîntr­oaltăsuccesiuneafaptelor.Trăgeaadâncdinmuştiuc,fărăsăsusţinăcespun. Într­un final,aadormit.PeaeroportuldinBaiaMarene­amîntâlnitcudoamnaMariaBăsescu.

Din2000,cândamcunoscutfamiliaBăsescu,comu­nicareacudoamnaMariaafostdeunfiresccaremămăgulea. Părea că scopul ei în viaţă era să alungeoriceumbrăcareputeasăîntunecevreodiscuţie,vreoprivire.Eraprotectoare,generoasă,mereuatentăcuceidinjur.Înpuţineledelegaţiiîncareneînsoţea,laîntoarcere cumpăra câteun suvenirpentrumine şi

253

AncaIlinoiu.„Sigurnuaţiavuttimpsăvizitaţinimicsausăvăluaţioamintire.“Eraîntruchipareaincon­testabilăabunului­simţ.

Doamna Maria mă îmbrăţişează. Mă întreabă cum sunt, ce mai face Filip. Atenţia ei pentru Filip e constantă şi impresionantă pentru mine. Când Filip a făcut cinci ani, doamna Maria ne­a vizitat acasă. I­a adus cadou un set de carioci şi culori lavabile pentru desen pe perete. Au lucrat împreună peretele din camera lui Filip. Pentru un copil e un companion ideal. Are vocea blândă, privirea liniştită. Un om care îşi interiorizează nemulţumirile, nu puţine. O întreb cum a fost drumul ei. Pălăvrăgim, în aşteptarea îmbar­cării. Traian Băsescu se îndepărteză de noi. „Cum ieşiţi din situaţia asta ?“, mă întreabă doamna Maria. „Nu ştiu. Va fi dificil, că nu avem dovada, nu găsim biletul.“ „De ce nu arătaţi copia pe care o are Elena ?“ Şoc. „Ce copie ?“, întreb uitându­mă spre culoarul de unde trebuia să vină Preşedintele. „Are Elena o copie după bileţel“, repetă.

*

S­avorbitdes,cuvocetaresauşoptită,căElenaUdreaafostinfiltratădenuştiucareserviciusecret,cuscopuldea­lcontrolapeBăsescu.Saucualtscop,dar sigur infiltrată de servicii secrete. Variantameasatisfacemaipuţinteoriaconspiraţiei.Şi–dupăfinalulîncareseparecăServiciilenuauavutnicioremuşcaresăodeconspireca„mamacorupţilor“,maipuţinca

254

agentullor,aşezatînproximitateaceluicareîn2004nicinuîşiîntrezăreaunviitorlaCotroceni–mergpemânamea.ElenaUdrea,dacăafostinfiltrată,atunciplasatorulafostchiarpropriulsoţ.TraianBăsescunuîi era favorabil deloc lui Cocoş, stâlpul mafiei luiNăstase,cumîlconsiderapânălafineleanului2003,cuatâtmaipuţincontractuluicuparcărileDali.Iniţial,TraianBăsescuvoiasăpunăcapătacestuicontract,consideratmereuavantajosdoarpentruproprietariifirmei,printrecareşiDorinCocoş,şipentruediliicareîltotprelungeau,dincinciîncinciani.Coincidenţăsaunu, sigur e că, odată cu intrarea Elenei Udrea înConsiliulGeneralalCapitalei,dinparteaP.N.L.,în2004,nus­amaivorbitdesprereziliereaacestuicontract.

ElenaUdreaafostucenicaluiTraianBăsescuînpolitică.Şinuafostsingurarecrutare.Dealtfel,TraianBăsescueunmisoginnuanţat,careprintrerâseteşişicane cu iz sexist a încercat să se poziţioneze capromotoractivalfemeiiînpolitică.Dinpăcatepentruel,într­oanalizăcriticăaatitudinilorsexiste,numărulfemeilor promovate nu e un argument care să îlcertificeca„feminist“şisusţinătoralacestora.Conteazăscopulpromovării.

Mona Muscă nu se încadra în profilul femeilorsusţinute.Erapecontpropriuşinuaveacesăîidato­rezeluiTraianBăsescu.LagalaZece pentru Româniaa Realităţii TVdin decembrie 2005,MonaMuscă acâştigatladouăcategorii:celmaibunministruşicelmaibunparlamentar.Cândi­afostînmânatpremiulaavutoreplicăces­adoveditneinspirată.Avândopopularitate

255

careoconcurapeceaaluiTraianBăsescu,asugeratde pe scena Teatrului Naţional că, dacă ar fi fostbărbat,TraianBăsescuarfiavutunadversarserios.Întâmplaresaunu,dosarulMoneiMuscădevinepublicîn2006.Dupăunan,înmartie2007,îşidădemisiadinParlamentşidinP.N.L., retrăgându­sedefinitivdinpolitică.Vaplătiunpreţscumppentruundosarmultmaipuţinnocivdecâtalbărbaţilordinpolitică;eivorcontinuasă­şifacăjocurilemurdare.GreşealaMoneiMuscăafostcăanegatvehementcăarfiavutvreun„angajament“.Pentrucă,altfel,ceeaceeraladosarnudovedeacăarfipericlitatviaţavreunuiom.A negat „angajamentul“ şi pentru asta a trebuit sărenunţelaocarierăpecareşi­oconstruisesingură,fără susţinerea vreunui bărbat de vază al politicii.Acum, în 2015, cândpui înbalanţă vina ei şi vinaacestorbărbaţi,caresedovedescjefuitoriaibanuluipublic,putemspunecădreptateaeochestiunefoarterelativă.

*

TraianBăsescu s­a lăudat demulteori căElenaUdreaesteprodusulluipolitic,cădelaelaînvăţattotceştie.S­arputeacamaestrulsăfifostghinionulElenei Udrea în politică. Dar linia de demarcaţiedintrecinepecineaeducat,cinecelecţiiapredatestedestuldefiravă.

ElenaUdreaeraofemeiesolară,surâzătoare,cuopoftădeviaţănedisimulată.Încazulei,histrionismul

256

eranatural,apariţiileeicolorate,decoltate,provoca­toarerimaufoartebinecutemperamentul.Adevenitnefireascăabiacândaîncercatsăconvingăcăîifaceplăceresădeacumopul,săpunămurături,săcro­şeteze,săfrământecozonaci.Dacăarfispus,întimpce echipadeP.R. îi sugera această cosmetizare, căpoateşiasta,deşinuîifaceplăcere,chiardeloc,arfifostmaicredibilăşiarfimărturisitungândcucaremultefemei ar fi fost solidare. Chiar şi eu, cu o obsesiepsihanalizabilăpentrucurăţenieşiordine,totnufugacasăcupoftapoftelor: sămopuiesc!Recunosccă,dupădemisiaElenei,TraianBăsescum­aîntrebatdacănuvreausăoajut.„Plăteştetotfeluldeconsultanţişitotnureuşeştesăaibăoimaginebună.“Discuţiaavealocprin2006.Mi­apropusatuncisăcolaborezcuElena.Bineînţeles,nugratis,amenţionat.I­amspuscăfirmapecareoaveame„îngheţată“şinupreaamcum.Nupăreaoproblemă,deduceamdintonullui.Amrefuzat.

TraianBăsescuaavutdreptatecândaspuscăis­apărut„interesantca,pelângăniştefiguriacre,săfieşiopersoanăcarearatăbine“.ÎncomparaţiecuElenaUdrea,eu,Renate,PleşusauStolojan,principaliisăicolaboratoriînprimulan,puteamfimulţumiţicăi­aminspiratdoarcuvântul„acru“.Puteachiarmaimult,pentrucăniciunuldintreceipomeniţimai susnuexcelamînafiroz.Nicilahaine,nicilachip!

PrimulpasgreşitalPreşedintelui încazulEleneiUdreaa fost relaxarea regulilor internepentru şefaCancelariei.ToţiconsilieriiaflaserădedeciziaPreşe­dintelui:nimeninudăinterviuri,nuîşiexpuneopiniile,

257

părerile,fărăavizulDepartamentuluideComunicare.Sigur,eunudădeamavizfărăacordulPreşedintelui.EmilHurezeanu,careîisolicitaseuninterviuluiAndreiPleşu,afostîndrumatchiardeconsilierulprezidenţialspreDepartamentuldeComunicare.AflasemastadelaEmil,careerauimitderestricţiapusăunuiconsilierde talia lui Pleşu. Nici unul dintre angajaţii de laCotroceni nu avea libertatea de a­şi face imagine.SinguraabateredelaregulileimpusedeTraianBăsescuşi­apermis­oElenaUdrea.Şiera limpedecănuseexpuneafărăacordulluiTraianBăsescu.Dupăreplicacelebrăcu„preşedinteleNorvegiei“1,TraianBăsescuadeclarat:„Îmiasumtot,inclusivemisiunea“.NuerasinguraemisiunepregătităîntandemcuTraianBăsescu,principalulsăuconsultant.Oconsultanţădupăureche,careacontribuitenormlapoziţionareagreşită încădelaînceputaEleneiUdrea.EroareaconsultantuluiBăsescuafostcăaaplicatmetodafolosităîncazullui,pentruaoscoatecâtmairepedeînevidenţă.Acon­sideratcăceeaceis­apermislui,unnonconformismdelimbajşideatitudine,isevapermiteşiei,doarpentrucăseaflăsubprotecţiasa.Uneorimisepăreacănumaiavearăbdaresăoaratelumii.Oîndemnasămeargăînemisiuni,săspunălucruritari.Decelemaimulteori,inclusivdupăcenumaieraangajatăla Cotroceni, Preşedintele mă solicita să vizionămîmpreunăinterviurile.Eraunetinferioarenumericfaţă

1. GafaafostcomisădeElenaUdrealatalk­show­ulrealizatdeRobertTurcescu.

258

deavalanşadedupă2009.Darlepriveaîncântat,iarcândElenaUdreamairatacâteunrăspunspriveaatâtde îngăduitor spre ecran şi adăuga câte o răutateblândă,încâtrefuzamsăfacoriceanalizăaspră.Nuarfiajutatlanimicîncondiţiiledate.DupăemisiuneacuRobert Turcescu – cred că a fost primul interviutelevizatalEleneiUdrea–s­aîntorslaCotroceni,maimultleşinată.TraianBăsescuacertat­ocăafost„moale“în emisiune, cănua arătatun caracterdur, vânos.Elenaamărturisitcăaavutemoţiiatâtdemari,încâti­a cerut un calmant chiar doctoriţei Preşedintelui,doamna Sburlan. Câţiva draci au coborât din pod,cândaauzitceamoleşit­o!

12 februarie 2006. În mod evident, se comportăamândoicanişteadolescenţipecarenutrebuiesăîiprindămama.Mama,pedeasupraşivitregă,sunteu.EmisiuneadelaB1TVafostînregistrată.Demarţi,E.U.aplimbatpunctajelevenitepefaxlacabinetulluiT.B.Afostunadintrepreocupărileluiînacestezile. Pregătirea doamnei! (…) Cu câtă siguranţă aspuscăultimadatăl­avăzutpepreşedinteleBăsescujoi,adicăcuosăptămânăînainteaînregistrării,cândeaîlvăzuseexactînziuacândavealocînregistrarea!LuiTraianBăsescui­aplăcutsiguranţaei.Amvizionatîmpreunăinterviulpânălafinal.

Cred că, launmomentdat, şi TraianBăsescu asimţitcăexistăoproblemăcudecolteul.Nuacestaînsineîlderanja,ciloculnucadracuadâncimealui.Lafelcugenţileşitocurile.ElenaUdrea,încurajatăevident

259

deel,chiarşiprinlipsaunorsugestiidrăgălaşe,nus­aasortatstilisticpânălasfârşitculoculdemuncă.

19 februarie 2005. Elena a reuşit să atragă toateprivirile la întâlnireacudelegaţia rusă. Îmbrăcată,dealtfel, într­unelegantcompleunegru,sacoulseînchide sub bustul care se profilează provocator.ChiarşitaciturnulStolojanedeacordcăepreaadâncdecolteul.

Într­ovizitădeoziînPolonia–undene­aînsoţitşiGyörgyFrunda,carepriveacuoanumităîngăduinţăbustulşefeiCancelariei,aşezatăînfaţaluiînaeronavaprezidenţială–,TraianBăsescui­asugerat,câtapututdediscret,săîncercecevamaiacoperit.Spaţiulerapreamiccasănufieauzităconversaţia.Amărturisitcănuarebagajcuea,fiindovizităcuîntoarcereînaceeaşizi.Dar,odatăajunşilasol,Elenaadispărutdindelegaţie.A reapărut înclădireaundeavea locacel summit pe tema drepturilor minorităţilor, cubluzaschimbată.Purtaohelancă.TraianBăsescunus­apututabţine:„Acumaiexageratcubluzaastademănăstire“.Uneoriaveauhazîmpreună.

Probabilcelmaideconcertantdialogs­adesfăşuratîncadruldiscuţiiloroficialecuSilvioBerlusconi.Eraîn timpulviziteidinmartie2005. Sevorbeadesprerelaţiilebilaterale,despresusţinereaItalieipentruinte­grareaRomânieiînU.E.Brusc,Berlusconişi­amutatprivireaspreElenaUdrea,careseaflaîndiagonalăcupremierulItaliei.„Decesunteţiaşadeîngândurată?

260

Trupul dumneavoastră spune altceva decât chipuldumneavoastră.“Pur şi simplu,amrămas fărăgrai.Ne­ammutatpriviriledelaBerlusconilaElenaUdrea,apoilaBăsescu.Privealafeldesurprins.Amcontinuattotuşiagendadiscuţiilor.Lapuţintimp,Berlusconiareluattemaneconcordanţeidintreexpresiaşitrupulconsiliereicareîlcaptiva.Băsescuaintervenitdedataaceasta:„Văplace?Omaiaduc“.Şiaurâsîmpreună.AndreiPleşueracelmaiconsternatdintrenoi.Întretimp,Berlusconi,încântatdeperspectivă,ne­apovestitcuml­aavutînvizităpeLeonidKucima–PreşedintealUcraineilaaceavreme–,cums­auduscuiahtulşicufetelepemare.„Amauzitcăsunteţicomandantde vas, aşa că nu ne mai trebuie băiatul care săconducăiahtul.“Stolojan,printredinţi,repeta:„Incre­dibil“. Finalul s­a dovedit apoteotic. Am terminatîntâlnireaşine­amridicatpentruplecare.Berlusconiaprivit­opeElena:„Aşvreasămairămâneţipuţin,săschimbămcâtevacuvintedoarnoidoi“.Fabulos!Ne­amîndreptatspreieşire.InclusivTraianBăsescu.Berlusconiinsista:„DomnulePreşedinteBăsescu…“.PremierulItalieiiseadresaPreşedinteluiromân,darnoitoţi,chiarşiel,eramconvinşi,dupăprivirealuiBerlusconi,cănupeelarfivrutsăîlreţină.

Susţincă,dacăElenaUdreaarfiavutaltconsultantşialtmodelînpolitică,arfigreşitmultmaipuţinşimultmaipuţingrav.Darafăcutcumavrutconsultantulcândafostvorbadesprepoliticăşicreareaimaginii.Celpuţinlaînceput.

261

*

Traian Băsescu mă priveşte iritat. Cum de am aflat că Elena avea o copie ? Trec peste iritarea lui şi îi propun o variantă de ieşire, dacă tot nu găsim origi­nalul. „Mâine îi putem trimite lui Tăriceanu copia şi anunţăm presa că aşteptăm răspunsul lui, să confirme dacă e scrisul lui sau nu. E singura variantă să mutăm atenţia de la noi şi de la faptul că nu avem originalul, ci doar o copie.“ „Poate îl găsesc.“ Tăcem. Îmi simt furia şi nu mai am chef să dezbat subiectul. Pentru Preşedinte, obsesia e să îi salvăm onoarea Elenei, care e acuzată de presă că fabulează. Tăriceanu spune că nu îşi aminteşte de bilet, noi nu avem originalul şi totuşi Elena are o copie.

Mi­am dat seama ulterior că în cazul bileţeluluieraudouăprobleme.UnaţineadeambiţialuiTraianBăsescu,carevoiasăconsumepânălacapătmomen­tul,săîlinterpretezeartistic.Cealaltăţineadelogicaevenimentelor: de ce avem copia şi nu originalul?Cum de copia era la Elena Udrea şi originalul denegăsit?Ultimeleîntrebăricredcăl­audeterminatpePreşedintesănu îmispunăcăElenaUdreadeţineaaceacopie.

Înainte să plecăm la Sighet, Traian Băsescu nepusesepetoţisăcotrobăimprinbirouri,poatedămdedovadă.Păreaimprobabilsăgăsimbileţelul,pentrucănimeninuîşiaminteasăfivăzutaşaceva.Ne­amdespărţit în SalonulOficialdepeAeroportulHenri

262

Coandă. A doua zi dimineaţa plecam la Chişinău.MiercurieramlaBelgrad.Bileţelulnedădeapestecapstrategiadeimaginepepoliticăexternăşiîncănueralimpedecumvafielucidatmisterul.

Ajung acasă. La scurt timp, sună telefonul. Preşe­dintele. „L­am găsit“, îmi spune cu o voce roză. Nu îmi amintesc ca până acum să mai fi avut atâta plăcere în glas. „Originalul ?“ „Da.“ „Unde ?“ Şi îmi povesteşte că, după ce a ajuns la birou, a venit Ştefan Deaconu, consilierul juridic, cu vraful de legi pentru promulgare. „Şi, după ce am semnat vreo jumătate de oră, îmi zice ca din întâmplare băiatu’ ăsta : Domnule Preşedinte, eu am găsit ceva în arhivă. Şi mi­a pus pe masă dosarul la care era ataşat biletul. În loc să mi­l arate de la început…“

Începeamsămălămuresc.DosarulafostarhivatdeRenateWeber,înprimăvaralui2005.Laaceavreme,toatedosarelecareajungeaulacabinetulPreşedinteluieraupreluatedeElenaUdrea,caşefalCancelariei,apoiaşezatepedomeniişidistribuitedepartamentelor.Dosarul în cauză a fost trimis spre DepartamentulJuridic, având în vedere tema. După acest traseurătăcitpeculoareleCotrocenilor,eradestuldeclarcăla aceadatăTraianBăsescunuvăzuse ingerinţa întreburile justiţiei, prin textul:Dragă Traiane, 1. Îţi trimit alăturat un document redactat de Petromidia în legătură cu cercetările care au loc. 2. Dacă ai ocazia să vorbeşti la Parchet despre subiect ?NuvăzuseniciomarearoganţădinpartealuiTăriceanu,niciuncartof fierbinte.Dacă l­ar fi perceput aşa deprima

263

dată,ar fipăstrat lael înbiroudosarulşiar fi fostprimulcaresăîşiaminteascăşimomentul,şiculoareacartonaşului, care nu era roz, ci ocru, o nuanţă lamodă pentru hârtia de corespondenţă. Acest dosari­ar fi fost demultmaimult folos în august 2005.Atunci,PatriciuafostconsideratprincipalulvinovatpentrucăTăriceanus­arăzgânditsăîşiprezintedemisiaşisădeclanşezealegerianticipate.Eraclarcăuitasedebileţel,pentrucănuis­apărutsemnificativ.Săfifost o practică obişnuită sunatul pe la instituţii, laînceputulmandatelor dePreşedinte şi premier – şitocmaideaceeanuvedeaexcepţionalul?

„Cum facem mai departe ? Că Elena nu mai are răbdare.“ Îi reamintesc că vizita la Chişinău şi în Serbia nu vor mai conta dacă arătăm dovada. „Bileţelul omoară orice alt subiect. Eu propun să abordăm tema după ce încheiem vizita la Belgrad.“ „Când facem atunci conferinţa ?“ „Miercuri, cel mai devreme, dar după ce ne întoarcem la Bucureşti, deşi joi ar fi mai potrivit, ca să nu le suprapunem.“ „Bine, hai că mai vorbim şi mâine, bine că l­am găsit.“

LaChişinău,amevitatsubiectul,deşipresafierbea.Amrămaspesubiectulpaşapoartelor.Laîntoarcere,înaeronavă,asunattelefonul.

Consilierul Cătălin Dumitru, care mă solicită. Preşe­dintele mă priveşte curios. „Scuză­mă, dar sună presa insistent şi nu ştiu ce să le zic. Cică face mâine Preşe­dintele conferinţă de presă cu biletul.“ Mda. Nu aveam prea mari dubii despre sursă. În afară de Preşedinte, nu mai discutasem cu nimeni despre conferinţa de

264

presă, despre confirmarea bileţelului, despre faptul că s­a găsit dovada. Nu stabilisem data conferinţei de presă, dar cineva ne forţa mâna. Preşedintele se uită la mine : „Elena nu s­a putut abţine“. Asta e, îmi zic, şi mă întreb câtă libertate pot avea uniiîn acţiunile lor. O sună din avion şi îi spune să vină la Cotroceni. Îmi spune să vin şi eu, să discutăm o strategie. Elena ajunge după noi. Sunt deja în biroul Preşedintelui când intră. E o femeie furioasă. Îmi revine sarcina, din nou, să îi explic de ce nu facem conferinţa de presă pe loc, aşa cum doreşte, şi de ce nu ar fi indicat nici a doua zi. Traian Băsescu pare că se supune strategiei mele, nu că ar fi de acord. Elena nu combate argumentele pentru care amânăm anunţul către presă, dar răbufneşte : „Dacă mai întârziaţi mult cu confirmarea, nici dacă mă ascund trei ani în junglă şi nu mai spun nimic tot nu se opresc să mă denigreze !“. Traian Băsescu încearcă o glumă : „Mai bine îmi dai mie copia de la bilet, că tu nu te abţii şi o dai la presă“. Elena nu sesizează tonul bine intenţionat cu care Preşedintele încearcă să destindă nervii fostei con­siliere şi îi răspunde sec : „Puteţi să o luaţi, dar dacă voi credeţi că eu nu mi­am mai făcut vreo cincispre­zece copii…“. De ce cincisprezece, îmi spun, deşi replica ei mă ameţeşte şi îmi dau seama că nu ar fi trebuit să fiu acolo, la acest neaşteptat schimb de replici care arată raportul de forţe dintre cei doi. Mai stau puţin şi părăsesc biroul.

265

*

În1580,celebruljuristfrancezJeanBodinnuezitasăexilezefemeilelamargineavieţiicivile,conside­rândcă„artrebuisăfieţinutedepartedeoricemagistra­tură,delocuriledecomandă,dejudecăţi,deadunărilepubliceşideconsilii,casăseocupedoardetreburilelorfemeieştişidomestice“.JeanBodinînclinaasuprauneiviziunidemoniceasuprafeminităţii,acuzându­le,încarteaDe la démonomanie des sorciers,pemoşte­nitoareleEveicăauînţelegerisubversivecuSatana.Imagineafemeii,aşacumoreflectăbusturileantice,eaunuipersonajcudouăfeţe,femeiaangelicăşideopo­trivădiabolică,capabilăsăinducăelevaţiespiritualăsaupierzaniemorală–oricum,oenigmă.

Benedetta Craveri, o ziaristă italiană, a adunatbiografiafemeilorcareauinfluenţatmonarhiîncarteasugestivintitulatăAmante şi regine1.Figuriemblema­ticepentruepocalor,frumoasesaudoarcurtenitoare,abile în a se face necesare, iscusite să îşi vândăşarmul, femeile din această galerie, prezentate îndeplinătateaforţeişiinfluenţeilor,aufăcuttottimpulcâte o greşeală care le­a scos din graţia bărbatuluiprotectorşiputernic, iardeaicia fostdoarunpaspână laadispăreadinscenă, fieprinexilarea laocurte inferioară, fie chiar prin decapitare. Ceamailongevivădintrecurtezanelecareauavutuncuvânt

1. Benedetta Craveri, Amante şi regine. Puterea femeilor,EdituraCurteaVeche,2006,traduceredeŞerbanStati.

266

decisivlacurteaFranţeiafostMadamedePompadour.Deşinumaieraprintrefavoriteleregelui,areuşitsărămânălaPalatşisămaicontribuieladecizietimpde20 de ani, până când, în 1764, a fost răpusă detuberculoză.

Femeiledinpoliticaromânească,oricâtamîncercasălecosmetizămimaginea,şi­auexersatcelmaibineambiţiadeafiinfluentepelângăbărbaţiicarecon­tează.ReginaMaria,careaavutcontextul favorabilpentru a­şi arăta puterea şi determinarea, fiind uncaractermultmaimanifest social şi mai extravertitdecâtregele,afostmaimultdecâtoreginăcareîşiexercitaatribuţiiledeceremoniesauprotocol.Istorianoastrărecentăreţineînsalonulprofilurilorfemi­nine pozitive, fără alurămefistofelică,mai degrabăfigurafemeiidelaţară,aspră,puternică,pactizândcudisidenţii lupteianticomuniste–o femeiemodestă,dar hotărâtă. În politica de palat, fie Victoria, fieCotroceni sau alte locuri temporar găzduitoare alePuterii,femeileşi­auconservatrolulinfluent.Foartepuţineaudepăşitaceastăgraniţădeamanevradeciziabărbatuluilângăcareaualessăfieactivepolitic.Celecareauacceptatsăiasădedupăcortinăs­aupregătitpreapuţinpentruadevenieleînseleoamenipoli­tici. Au abordat politica într­un mod care a creatpercepţiacăfemeiaedoaro„prelungire“maimultsaumaipuţinputernică,înfuncţiedebărbatulcareapropulsat­o.

267

*

AducereaEleneiUdreaasurprinspetoatălumea.Credcăeaînsăşiafostsurprinsă.Măîndoiesccăîndecembrie2004ElenaUdreaîşifixasecaobiectivsădevinăbugetarăcucartedemuncăînAdministraţiaPrezidenţială. Colaborarea ei cu TraianBăsescu nucredcăs­arfiîmpiedicatînloc.DarTraianBăsescuvoia să o crească „politic“, aşa cum amărturisit lafineleceluide­aldoileamandat,unobiectivpecareuitasesăîltreacăînprogramulelectoralpentrucareaprimitvoturi.Uniiauconsiderat­opeElenaUdreadoaroslăbiciuneaPreşedintelui,opatădeculoarecaresevaestompacutimpul.Nimicatâtdegravîncâtsăfieluatăînserios.CândceidinP.D.aurealizatcâtdeserioserarolulEleneiUdreaînagendaPreşedintelui,afostpreatârziu.Alea iacta est ! BileţelulrozafostînceputulconfruntăriidintreTraianBăsescuşifostaluiechipădepartid.

DacăangajareaEleneiUdreaareprezentatpentrumineoprimăaroganţăaluiTraianBăsescuîncalitateadePreşedinte,plecareaeimi­aconfirmatpărţiîntune­catealecaracteruluilui.

FuncţiadeşefdeCancelarienuechiarunlocalneutralităţii înorganigramă.OrganizeazăprogramulPreşedintelui şi armonizează toate elementele deagendă.Eranevoiedeexperienţă,de spiritorgani­zatoric, de o reacţie instituţională rapidă pentru aatenuainadvertenţeinerente,darriscante,eranevoie

268

deobunăcunoaştereamoduluiîncarefuncţioneazăinstituţiile în stat, de o capacitate de coordonare atuturordepartamentelor.ElenaUdreasedescurcadificilşinicinuarfipututaltfel.Singurullucrufavorabileipecarel­arfipututface,înafarădearefuzaofertadelucru,arfifostsăîicearăoderogarePreşedintelui,casăseinstruiascăpentruaceafuncţieşiabiadupăaceeasăpomoveze.Nucontestfaptulcă,deexemplu,cunoşteafoartebinecumfuncţionaR.A.­A.P.P.S.,doarcănuerasuficientpentruagestionaactivitateaCancela­rieiprezidenţiale.Daraacceptatpropunereaşimultedintretensiunileeicuechipa–caregenerau,larândullor,tensiunicuTraianBăsescu–auavutlabazălipsaei de experienţă şi faptul că se califica la locul demuncă.Unelegreşeliputeaufitratatedreptnaivităţi,dacăarfirămasstângăciideadaptare.

EleneiUdreanui­aufăcutdelocbineexpunerealaCotrocenişiniciîncurajareadinpartealuiTraianBăsescudea­lcopiacamodel.NiciTraianBăsescunuafostmairaţionalcândacrezutcăpoateimpuneorice,doarpentrucădevenisePreşedinte.S­auintoxicatsinguri,lent,darsigur,cuajutorulunuisistemcarei­alăsatsăseautocorupă.N­afostvorbadoardesprebani,aşacumsevedeîn2015,cişidespreabuzdeputere.Nudefuncţie,cideputere.Instituţiilestatului,prinoameniilorcunumeşiprenume,datedeidentificare,auţinutşicortina,şilumânarealaconstrucţiaacestuitandem.Acestenumeşiprenumeauinterpretattoaterolurilenecesare,astfelîncâtceidoisăcreadăcăalegbine,facbine,secomportăbine.Suntcomplici, iar

269

atributullordeafiperpetuipuneînaceeaşiecuaţiepericuloasăoricenouăvictoriepolitică.

CaietulAlbastruconsemneazăplecareaEleneiUdreadelaCotroceni,darmaialesatmosferadedupă.NuştiuniciastăzidacăaînţelescăacelacarealuatdeciziasăoscoatădinschemaAdministraţieiPrezidenţialeafostchiarTraianBăsescu.Ştiecăeui­amspuscă„artrebuisăsegândeascălademisie“.Probabil,i­afostmai uşor să­şi imagineze că eu am luat decizia şi,culmeaputerii, i­amimpus­oşiPreşedintelui.ElenaUdrea nu e o naivă, dar aveanevoie să creadă căprotectoruleieunulonest.Aşacăeramunargumentbunpentruarefuzaideeacăels­arfidezisdeea.

LaîntoarcereadinCoreea,amnimeritînatmosferacreatădecampaniadusădeEvenimentul Zileiîmpo­trivaluiDorinCocoş,demascatlacâtevazileşipentruîncercareadeamituiun jurnalist. Înacelmoment,ziarulîncauzănueraneutru,citotaldefavorabilluiTraianBăsescu.DarîndosarulCocoşnupreaaveaicesălereproşezi.Manipulare,manipulare,însămituireafusesereală.

Preşedintelemăcheamăînbirouşiîmispunecăecazulsăamodiscuţiecu„ea“.

20octombrie2005.ŞefulîmicomunicălaîntoarcereadinCoreea că această campanie de presă dureazăprea mult, că îi afectează imaginea, că, în ciudafaptuluicăfamiliaaîncercatsăooprească,inclusivcubani,campanianumaiîncetează.Edeacordcuminecăeramaibinedacădoamnaarfifostmailow

270

profile.SpunechiarcănuştiacăavuseserăafacericuBittner şi Petrache. În acest context exploziv, îmimărturiseşte că lui îi este greu să­i ceară să­şi deademisia.Săofaceu,cadelaomdepresă,responsa­bilcuimaginea,lacoleg.M­acamuimit.

Măsimţeamîntr­oimensăcapcană.Deceeusauoricinealtcinevasăîispunăasta,avândînvederecăeleangajatorul,casănuspunprietenulcareosusţineîncarierapolitică?Amplecatatuncidinbirouşiamvorbitcuceilalţidoiconsilieriprezidenţiali,RenateşiClaudiu.Măîncurajausăamdiscuţiaşi,bineînţeles,considerauîndreptăţitădeciziaPreşedintelui.Nuaveamneapăratoproblemăcudecizialui,cicufaptulcănuaveacurajulsăi­ocomunicedirect.I­amcerutRenateisăfieşieadefaţăladiscuţiacuElena.Aacceptat.Dupăcâtevafrazedeîntreţinere,încareElenaşi­aexprimatşi ea îngrijorarea legată de campania ziarului, amîntrebat­ocumvederezolvarea.Nimicconcret,totuşiîivacereluiDorinsănumaidiscutecupresa.Şi,înacea atmosferă care nu anunţa nimic, m­am trezitspunând: „Credcăar trebui totuşisă tegândeşti lademisie“.Tăcere.Apoiaurmatreplicaeimemorabilă,caresevadovedişipremonitorie:„Euîmidaudemisia,dardupămineplecaţitoţi“.Renate,aşezatăînfaţaei,i­areplicat:„Elena,văzândşifăcând.Pânăuna­alta,tu eşti prima“. A plecat din biroul meu şi ne­amrevăzutdupă48deoreînbiroulPreşedintelui,atuncicândafostprimulexerciţiudeforţăcarearătacinedeţinecontrolul.

271

20octombrie.De faţă la discuţie, Renate constată,după plecarea Elenei, căM.A.E. a pierdut un bundiplomatînmine.EunupomenescnumelePreşedin­telui şi îi spun, ca şi cumar fi fost ideeamea, căsingurasoluţieedemisia,pentrua­şioferioşansăsăînceapăreconstrucţiaimaginii.I­amprecizatluiT.B.cănul­amdeconspirat,n­amspuscădelaelaplecatideeacudemisia.Măîntreabăceaspus,euprecizezcănuamavutsentimentulcăE.U.s­ar figândit lavariantademisiei,căamluat­oprinsurprindere,iarelîmispunecă,înacestcaz,îivacomunicachiarel.EapleacădinPalat,apoirevinesearaşiîncepe,pelaopt,odiscuţieîndoi,binedispuşi,dupărelatărilecelordinpreajmă.Suntidioată?M­amexpusînfaţauneimafii,lăsândimpresiacă„uiteşiastacepretenţiiare,săîmidaudemisia“,hahaha.

PânaadouazinuammaivorbitcuPreşedintele.Cândm­acăutat,s­acomportatcaşicumi­aşfifăcutunmarerău:amdat­oafarăpeElenaUdrea.Capaci­tateadea­iminţipealţiiînmodconvingătordejaoremarcasem.Darmaieraceva:TraianBăsescureuşeasăsemintăşipeel,pânăseconvingea.Puterealuide a mistifica realitatea era înspăimântătoare. Unspectatorneutruarfifostconvinscăomulseaflăsubpapucul meu şi că e un supus înnegurat în faţaabuzuluimeudeputere.ElovreapeElena,dareuîiconducdestinuldePreşedinte.

22octombrie.M­amreîntâlnitcueiieriseară.Pelaşaseseara,m­achematlaelînbirou.Ea,îmbrăcată

272

înroşu,cuofustăminiprovocatoare,atârnânddebiroullui.Niciungestdeamascaatitudineadelocneoficială şi nepotrivită locului. El, lucrând la cal­culatordemisiadoamnei,odemisieundepresaeraînvinovăţită.Îmispunepeuntonridicatsăcitescceledouăvariante:ceadepebirouşiceapecareolucrael.Propunvariantadepebirou.E.U.îispuneluiT.B.:vezi,amspuscăastaemaibună.Eravariantacucareveniseea.Aşacăsedecidsăodaupeaceeapresei. Apoi, respingător: poţi să pleci. Elenam­aprivitcusiguranţafemeiicarepoatestalapropriupebiroulşefului.

Deciziapecarealuat­oBăsescuşipecarenuapututsăi­ocomunices­areflectatnervosşiincomodînperioadadedupă.IarCaietulAlbastrueceamaibunăreflectareaatmosfereidinCotroceni.NotezlaaproximativolunădupădemisiaEleneiUdrea:

17noiembrie.Îispuncă,dupăarticoluldinCapital,trebuiesăpublicămdeclaraţiadeavere.Considercăenormalsăparămşisăspunemcănueledevinăcănus­aactualizat,cinoi.Edeacord,înprimafază.Adicăatuncicând judecădupăbunul­simţ,care îşimaifaceapariţia.Revinetelefoniclacâtevaoreşiîmiexplică:eocapcanăapresei.Decesăîmidepundeclaraţia, când am timp până la sfârşitul anului?Încerc să replic căel, caPreşedinte, trebuie să fieprimulatuncicândevorbadeaplicatlegea.Aceleaşivorbedesprepresacumpăratăşieucarenuîlapăr.(…) De la plecarea ei, schimbarea de atitudine a

273

Preşedinteluiadevenitvizibilă.Izolare,furie,ţâfnă,necomunicare,dardoamnaveşnicacolo.Treisăptă­mâniîncaremainimeninuarechefsăiseadreseze.Sentimentulcăeştiînpluseonimicatoatăpelângăceeacetransmiteprinprivireşiaerulabsentcândîivorbeşti.Mi­egreusădescifrezmisterul.Decemi­acerutsăîicomuniceudemisia?Dece,apoi,comportamentulstupidînrelaţiacuceidinjur?M.­R.U.îmipovesteşte,printrevorbeameţitoare,căînaintecucevaluni–operioadădevreodouăsăptămâni,constataserămnoi,cei din Palat, accesul doamnei numai era atât dedirectşiprelungitîncabinetulPreşedintelui–aflaseceva foarte tulbure. O chestie cu Moscova, cu onotificaredinpartearusă,cevaciudat...Nuştiucâtdeadevăratăepovestea.Acumtindsăcredcădemi­sia ei era necesară ca să o îndepărteze de aceledocumentesecrete,lacareaveaaccesliberşinecon­trolat.Acum,înafararegulilorinstituţionale,eapri­meşte informaţiile pe care el le controlează. Şi îşiaducecontribuţiacumştiemaibine.Nupotsăfiuatâtdenaivăşisăspuncăvinaoaredoar ea. (…) Am crezut mereu că Preşedintelesimte când penibilul se apropie de el şi că areinspiraţiadeaspuneEROARE.Funcţiaînsăadomo­lit–mi­eteamăsăspuncăaomorât–acestinstinctprimar,sănătos,alomuluicarearesentimentulvre­melniciei.CăPreşedintelenuarevoiesăpoatătot.Încearcă limitele funcţiei, cu neruşinare şi dispreţ.Cineşicândîlvatrezi?

274

*

Dinpăcate,statisticaaratăcăfolosireaunuijurnalcoincidecutimpurilenefericite,proaste,deprimante.Scriemcasăneeliberăm.Apropiaţiimăîndemnausănotez, fiindcăvoiuita. Ştiamcănuamsăuit stări,atmosferă,chipuri,atitudini.Nicinumă interesasăreţinamănuntedespreevenimente.Dupăceamter­minat facultatea, am intrat într­o panică… livrescă.Aveamsentimentulcăuitcărţipecarelecitisemînfacultate.Ştiamsăspundacămi­auplăcut,îmiamin­teamsubiectul,scriitura,darnuîmiaminteamnumedepersonajesaulocuri.M­aliniştitunprieten,cititoravid. Atmosfera pe care o păstrezi şi pe care ţi­ocreeazălectura,careteinfluenţeazăşiteformează,emaiimportantădecâtnumeleunuipersonaj,pecareîlpoţirecuperauşor,redeschizândcartea.Totuşi,amcăutat să fişez pe mai departe cărţile citite, ca înfacultate, ca să uitmai greu. Scriind, conspectând,sintetizând, aveam convigerea că păstrez mai binedetaliile.

Am început mandatul la Cotroceni extrem deprecaută,atentă,încordată.Pelângănoutateafuncţiei,seadăugaBăsescucelnou.Era„nou“prinfaptulcăera permanent irascibil, nemulţumit, neobosit con­flictual.Reuşeaextremdebinesăintimidezeîntreagaechipă.DupădemisiaEleneiUdrea,aerulînaceeaşiîncăpere cu el era greu de respirat. Şi, cu toateacestea,lafinelelui2005încăîmipăstramconvingerea

275

căBăsescuvamişcaRomâniaîndirecţiadeclarată.Număîndoiamdedeterminarealuideaeliminacorupţia,prineliminarea influenţeipoliticuluidin instituţiiledeforţă.Decenuareuşit?Exerciţiulautocontroluluişi al autocenzurii îi era străin. A stabilit limitelefuncţieidupănevoileşigustullui.Şinicinuaufostmulţiprinpreajmăcaresăîltragădemânecă.Badincontră,l­auajutatsăcreadăcărealitatealuieadevăruluneiţări.

22noiembrie2005.Decearenunţatlaea?Certecă întotdeauna T.B. şi­a apărat până la sfârşitreputaţiasauaîncercatsăşi­osalveze.Uşornui­afost să renunţe şi sevedeclar cănicinu îi va fi.Egoulhipertrofiatl­aîmpiedicatsăînţeleagăcăeoalegeregreşităpentruCotroceni,apoisărecunoascăacestlucru.Asperattimpdezecelunicăvareuşisăoimpunăşicăvomvedeatoţiceeacevedeaelînea.Dar,dincolodeultimelezile,care,defapt,n­auadusnimicnou,ciauîntăritideeacăimperiulfinanciaralfamilieiCocoşs­acreatîntr­olumepânăde curând blamată de T.B. – îmi vine în mintepropoziţia din demisia ei: „Nu am făcut afacerieconomicenelegitime“–,cevamăfacesăcredcăexistănişte informaţiişinuavrutcaacesteasăogăseascălanoiîncurte,dacăurmausăexplodeze.Pentrueleoînfrângere.TotfeluldedomnidubioşicareintrauînCotroceni,cuaerfanariot,aflândîntretimp că ea e cheia ce deschide cabinetul zero,deveniserăoalarmăpentrutoţi.Stolojan,lafinalul

276

unei şedinţe de luni, ne­a spus că ar trebui săvorbimcuElena,careseîntâlneştecutotfeluldeoameni de afaceri în biroul ei, să accepte ca laacesteîntâlnirisăfieşiunconsilier,caîncazulîncareiesevreodandanamăcarsăneputemapăracumartori.CredînsăcăT.B.amaiaflatceva,cevacareacântăritmaigreudecâttoatearticoleledinpresă.Neconfruntămacumcuunomrosadâncînorgoliulpropriu şi cu sentimentul că e singur.Din păcate,atmosferadeaiciedinceîncemaineconstructivă,ceea ce îmi va îngreunademersul de reconciliere,maialescupresa.SeîncearcărecuperareaimaginiiluiTăriceanu(înrolulprincipal–MirceaDinescu!)caommaiplăcutdecâtBăsescu.Cuaceastăaprecierepotfideacord,dacănumărămcâtepiruetecorecteface fiecare, câtecămăşi călcate şi cravateasortatearefiecare,cinealegecârciumimaiselecteşibeavin domnesc, nu poşircă irlandeză. Aici ne bate.Încercamastăzisă­ispunluiT.B.,careaveaunaertotalstrăinşinefamiliarmie,căsistemulacelacareseopuneoricăreischimbăriaajunslaporţileCotro­cenilorşicaută,şipringauracheii,săsestrecoare.Îl simtuşordeznădăjduit şi furios cănu are aliaţi.Aici,fievorbaîntrenoi,trebuiesă­irecunoaştemşiluiunmerit.Ştiucăaredefecteşicăputeamaveaunînceputdemandatmailin.Pedealtăparte,nuedenegat,dacăoluămpunctual,căprinvorbeleluigrelele­areamintitcăartrebuiînceputăreformaînsănătate,în vămi – curăţenia, apoi gestionarea celor douăinundaţii, chiar şi Flutur cu gripa lui aviară tot de

277

groazaluiaacţionatprompt,cotaunicădeimpozitareointroduceausaurecorelareapensiilor?!Înpoliticaexternă,afăcutpaşicuMoldovacâtnus­aufăcutîncincisprezeceani(lucrurecunoscutînspateleuşilorînchise de oamenii lui Geoană din M.A.E.). CâţidintreceicarespuneaucudibăcieoratoricăşidicţieclarăcăRomâniaestecoruptămaiurlăacum?Mainimeni,fiindcăauaflatcăexistăunjupânşicănumaiecazulsăfacăpedulăiiînsatulpustiu.Cea făcutTăriceanu, în schimb, ca sădevinămaiplăcut?N­ademisionat.Curaj,cuadevărat.Maialescând ai un P.S.D. în spate. Şi au făcut trocul cuschimbatulşefilordeParlamentşicuconsiliilejude­ţene,casăsalvezecevadinimpresiacăarfidemânăcuP.S.D.Adică,uite,vremsăîischimbăm,nufacemjocuricuei.Ceaieşit?Unimensbalamuc,darbinemotivatlaunison:delapresălaP.N.L.Măîntrebcâtpotdelucid:ceseîntâmpla,înacestezeceluni,dacăT.B.nufăceaatâtagură,eadevărat,cuvorbecamdematelot?Ceeaceîlvacostaînsăvafiinflexibilitatea,carevinedinnevoialuideaspune:doar eu singur am făcut! Preşedintele, de fapt, nuvreasăcolaborezeasumat,casănuîmpartăsuccesulcunimeni.Căcidincolodemonologulargumentat,maienevoieşidedialog.

*

ElenaUdrean­afostplecatăniciodatădelaCotroceni.Dincontră,urmasăfieşimaiprezentădecâtatuncicândfuseseangajată.Laînceput,erairitantăşisâcâitoare

278

prezenţa ei aproape permanentă, în biroul drept­unghiular.Nutoatăziua,darlaapus,cadupăslujbadeseară,ne întâlneamcu fostacolegă încabinetulPreşedintelui.Înprimeleluni,păreamaidiscretă,maibineprotejată.Dupăuntimp,s­arenunţatlaaceastăatitudineşifăceapartedindecor.SingurulcarenuseobişnuiacudecoruleraClaudiu,careîicereasăîllasesingurcuPreşedintele.Dupăcâtevasolicitărideacestgen,cânderachematlaPreşedinte,Elenaieşeaîna­inteaveniriiluiClaudiu.

Traian Băsescu părea de neconsolat în primelezile. Îl enerva faptul că totul arăta ca o victorie apresei.Dacăarfiştiutceurmeazăsăseîntâmple,arfifostpregătitcuocontrapropunere,caresănudeasatisfacţieziariştilor,şinunumailor.EraconştientcăşiînP.D.sezâmbeasatisfăcut.Grijapentruareparaonoarea Elenei Udrea a adus la suprafaţă primelemetodecucaresistemulîistătealadispoziţie.Pânăînacelmoment,aşezamtoateşiretlicurilesale,carenuîmifăceauplăcere,lacapitolul„perversiunipolitice“.Telefonul la Botoş intra în această categorie. I­amreproşat atunci cănuamvorbitpublicdespreaceltelefon,întimpreal,dacăafostatâtdegrav.Cealtedovezi mai aveam la dosar pentru a şantaja? Orisancţionăm ceea ce considerăm că e ilegal, ori nealăturămsistemuluicarepermiteconstrângereaadver­sarilorpolitici?Întrebărilacareamprimitrăspunsulindirectşicareauconfirmat,dinpăcate,variantaurâtăapoliticii:dacănuascensiunea,atuncisigurrămânerealaputereînRomâniasefaceprinşantajşiconstrângere.

279

*

26 octombrie 2005. Suntem prezenţi la Londra, la summitul de iarnă al U.E. Seara e programată o întâl­nire cu Traian Ungureanu, la hotelul unde suntem cazaţi. Până la sosirea lui Traian, mă cheamă Preşe­dintele în apartamentul lui. Îmi pune în faţă un dosar. Coperţi groase, cartonate, foi uşor îngălbenite de timp. E un dosar scos de prin arhivele unei instituţii. Poliţia Ploieşti. La început, numele nu îmi spune nimic. Apoi, brusc, realizez despre cine e vorba şi la fel de brusc înţeleg despre ce e vorba. „Ca să vezi şi tu cine îi dă lecţii publice lui Cocoş.“ Citesc în diagonală prima pagină. E despre ziaristul Mihai Munteanu, care îl înregistrase pe Cocoş cum îi oferea un parfum, o sticlă de colecţie. Mihai Munteanu e obiectul dosarului. Un incident de liceu, în care e acuzat că ar fi furat lănţişorul unei fete, o încăierare, cu o plângere depusă împotriva lui. „Aşa“, zic eu, destul de agitată. „Şi ce vreţi să facem cu aşa ceva ?“ „Ar fi cazul să se afle şi despre ziariştii ăştia lucruri.“ Întreb dacă crede că e bine ca el sau doamna Udrea să prezinte acest caz de înaltă corupţie a unui adolescent devenit ziarist. Pricepe că nu are un adept în mine. Îmi dă de înţeles că Elena nu va face aşa ceva, dar măcar să ştiu şi eu că presa asta, căreia îi iau apărarea, e ticăloasă şi nu are nici un drept să facă pe morala. Ia dosarul de pe masă, continuă cu vorbele şi noroc că sună telefonul. Plec din apartament ca să recuperez musafirul din holul

280

hotelului. Îl invit la mine în cameră, înainte să îl anunţ pe Preşedinte că a sosit. Aveam ceva să îi spun.

I­ampovestitfoartepescurtluiTraianUngureanuceseîntâmplase.MăgândeamcăPreşedintele,hotărâtsămăconvingădefaptulcăaceldosartrebuiefăcutpublic,îivaspunecevaşiluiTraian.VoiamsăfiusigurăcăTraianînţelegeexactpecesebazadezvăluireaşicăvarespingemetoda.Amcoborâtlabaruldinhotel,înaşteptareaPreşedintelui.Avenitradios,amdiscutatdoarelementedepoliticăexternă,nimicdespre„acasă“.Ne­am despărţit, eu revăzându­mă cu Preşedinteledoardimineaţă.Despredosarnuamaisuflatnimeniniciovorbă.Stăteamcapeghimpi,îngrozităcănusevaabţinesăîlarateîntr­oconferinţădepresă­capcană.

La câteva zile, faptele din dosar au fost făcutepublicedeCozminGuşă,laO.T.V.CinearficrezutcăsursaputeafichiaradversarulluiCozmin?Atunci,GuşăerauncriticînfocatalluiBăsescu.EraînsăunbunprietenaldomnuluiCocoş,amiciţiepecareşi­aasumat­o,spreonoarealui.

*

Cândamplecatde laCotroceni, înultimele treizile,înaintecademisiamea1săfieanunţatăpublicde

1. Demisiadinfuncţiadeconsilierprezidenţialamdepus­oînscrispe26martie2007,începândcudatade1aprilie.L­am anunţat pe Traian Băsescu de decizia de a­mi dademisiape22martie.Am stabilit de comunacord săofacempublicăpe30martie,într­ozidevineri,cuscopul

281

Jurnalul Naţional1,fărăacordulmeu(amavutatunciolungădiscuţiecuMariusTucăpecarel­amrugatsănudeainformaţia,darjurnalistuladecisîndefavoareaamiciţieidintrenoi), ampetrecutore îndiscuţii cuPreşedintele.Maidegrabăeraunmonologalmeu,unfeldeşedinţădepsihanaliză,încareeuerambolnavul.Măascultaşidestulderarintervenea.Amspusatuncitotceadunasemînaceiani.Delaamintiri,carenueraudoaralemele,cişialealtora,darcareîlacuzaucănurespectăpenimeni,căşi­atrădatşinaşuldecununie,peDuvăz–aici, scurt,mi­a spuscăamfostminţităşicănuel,ciDuvăzatrădatmergândlaP.S.D.–,pânălaîntâmplăriprezidenţiale.M­alăsatsărăstorndesagapânălafund.Numaicontatacticalui.Deciziameaeraluată,aşacămergeampânălacapătulpărerilormeledespreel.Măasculta,nupentrucăarfifostinteresatsăîşiconfruntebunaluipăreredespreelînsuşicuamea.Eralafeldeuşuratcaminecăvoipleca.Singurulaspectpentrucarearfitrasdetimpşiarfiîncercatoamânareademisieimeleţineatotdeorgoliullui.Nueutrebuiasădecidcândplec,ciel.Şiplecareaar fi fostbine­venitădacăar figăsitun„ceva“ladosar,cucaresămăcompromită.Înaintecuolunădea­midademisia,mi­aspuscăaaflatdela

deadiminuadinefect, finalulde săptămână fiindpreapuţinocupatcuştiripolitice.

1. Miercuri,28martie,înediţiadeseară,Jurnalul Naţionalanunţa,pesurse,demisiamea.Joi,învariantaprint,ziarultitrapeprimapagină:„AdrianaSăftoiuademisionat.Băsescu,părăsitşideultimulmohican.Arămassingur!“.

282

serviciicăElena„întreţinea“campaniidepresăîmpo­trivamea.„I­amspussăînceteze.“Nul­amcrezut.Şinici nu mai conta dacă era adevărat. Ştiam că, larândullor,s­aualimentatcuideeacăeuodenigrampeElenaUdreaînpresă.Maibinedecâteasingurănuputeasăofacănimeni,astanuauînţelesniciunuldintreeidoi.LacâtevalunidelademisiaElenei,ceeacecredeauamândoiaexprimateapublic.

31decembrie2005.DoamnaUdreaspune:amduş­manicarenuauinfluenţăpelângăPreşedinte,cipelângă presă. Foarte direct mesajul ei, decriptat înprimele secunde de telespectatori! Aş spune că aintuit ceva,dara formulat cuvocabularul specific.Poatecăaminfluenţă,darnuaşacumîşiimaginează!Nuarînţelegeniciodatăceînseamnărelaţiebazatăperespect,înprimulrând,şinupebani,peşantaj,peameninţări.CeidelaziarulCurentulaureclamat­ooficiallaCotroceni,lanicidouălunidelaangajare,pentrucăîiameninţasecănuvormaiaveaacceslainformaţiitimpdezeceani,câtvastalaputere.Amrăspuns, totoficial,căsigurdoamnaUdrearegretăformularea. Strict jurnalistic, declaraţia ei – off the record, spune ea – despre absenţa lui Pleşu dindelegaţiapentruIrakşiAfganistaneradespeculat:„DomnuluiPleşui­arfidificilsăpoartevestaantiglonţ“.NiciE.U.şiniciT.B.nuvorînţelegecăfeluleideaseprezentapublici­afăcutcelmaimarerău,mairăudecâtoricepoveştispusedeuniisaualţii.Ea,însine,cumsearată,eopoveste.

283

Înaceeaşizi,descriamsfârşituldeancuziariştii:

La finalul anului, m­am gândit ce aş putea să facpentru ei (ziariştii acreditaţi la Cotroceni), altcevadecâtomasălaocârciumă.Şi,riscând,amdecissăle ofer un spectacol de teatru, în exclusivitate, laPalat,şiamfăcutuncalendardebiroupe2006cufoto­grafiiundevedetelesuntziariştiiacreditaţi,surprinşide fotograful oficial de­a lungul timpului, fiecarefotografie fiind însoţitădeun text.Eramdestuldecrispată.Nuştiamcâţivorvenişicâţivorrefuzacândvorauzideteatru.Auvenitşiaurămasuimiţi,primadatăgândindu­secănuautimpoorăşitreizecideminutesărămânălaunspectacol.Pânălaurmăaurămas,recunoscândcănuaumaiavuttimppentruopiesădeteatrudetimpbun.Iarcalendarulaavutunsuccesincredibil.Nuleveneasăcreadăcăcinevaîiaşazăpeeipeuncalendar.Măgândeam,atuncicândaplecatanalizamediainternăsprepresă,dintâm­peniamea,că,exceptându­lpeS.R.S.,absoluttoţiauacceptatcăeogreşealăşinuauspeculat­o.Apoi,adouaoară(ceprostie!)afostmaigreusăîiconvingcăafostogreşeală,dariarăşimi­aurespectatrugă­mintea,chiardacăuniiarfivrutdedataastasămă„noteze“,şiaşfimeritat.Dartăcerealorafostsemnulcă ştiu să respecte, dacă ştii şi tu să o faci. Amîncercatsănuîimint,sănuîijignesc,sătacatuncicândnuampututvorbi,săîmipăstrezcumpătul(celmaigreua fost înperioadacrizeiziariştilor răpiţi),căciuniiaudarulsăfieşinesuferiţi.

284

I­ampusultimaîntrebare,înaintedeieşidefinitivdinbirou1.Eraîntr­omiercuridupă­amiază.Joi,m­amdus laCotroceni,mi­amstrâns lucrurilepersonale,amtrimisune­mailpeadresaPreşedintelui,cupunc­tajul pentru conferinţa de presă de după C.S.A.T.,mi­amconfirmatdemisiaîntr­oîntâlnireinformalăcuziariştiiacreditaţi,refuzândsăfacdeclaraţiioficiale,şiamplecatdefinitiv,fărăsămaicalcînacelloc,nicimăcarsăonorezvreoinvitaţieformalălaevenimentepublice.

„Ce îmi reproşaţi după atâţia ani ?“ „Nu ai apărat­o pe Elena.“ „Nu ştiam că acesta era rolul meu aici.“ „Dacă pentru mine ea e importantă, atunci trebuia să faci asta.“

*

TraianBăsescuadescoperitpoliticaexternăodatăcumandatul.Înprimeleluni,chiarpânătârziuspresfârşitulanului2006,erarevoltatderigiditatealimba­juluipropusdediplomaţie.Omulcarerefuzaoricetipderutinărespingeagălăgios,îndiscuţiilepregătitoareuneiviziteexterne,punctajele„fărăculoare“,„inodore“,„insipide“alescorţoşilordinCentrală(aşaeraunumiţiceidelaMinisteruldeExterne).Înacelaşitimp,adver­sariiluivorbeauîncădinprimelezilealemandatuluidespre „izolarea României cu Traian Băsescu“. Pot

1. UltimameaîntâlnirecuTraianBăsescuafostpe28martie2007.

285

depunemărturiecă,celpuţinînprimulmandat,afostprimitcumultăcuriozitateşiîncredereoriundes­adus.

Atitudinealuipeplanexternafostprofundmar­cată de declaraţia din campanie: Axa Bucureşti­Londra­Washington.Şi­aupusmulţiîntrebareacumaajuns la ideea acestei Axe. Mult mai simplu decâtexplicaţiilecontorsionatealeexperţilor,caregăsescîn toate cele ce ţin de politica externă fie mânaamericanilor,fiearuşilor.

CelebraAxăs­anăscutdinopoziţiafaţăderusofilulIliescuşimoştenitoriilui,înopoziţiecuP.S.D.,per­ceputcapartiddeinspiraţiemoscovită.PrindefinireaatâtdetranşantăaAxei–într­unmodrudimentar,înopiniaunorcomentatoripolitici–,TraianBăsescuavrut să facă diferenţa clar şi pe înţelesul tuturor.AdrianNăstasepăreamaieuropeancaţinută,purtachiarpapion,lanevoie,ceeaceTraianBăsescunuovafaceniciîncazulceleimaipresanteetichete.El,carenuşi­apropussăepatezeexternprinetichetă,aalessă­şidefineascăidentitateaprindirecţie.DupăceadevenitPreşedinte,arecunoscutînsăcăintrareaînN.A.T.O.şiU.E.nuedoarmerituluneiguvernărişivaîmpărţilauriiatingeriiobiectivuluieuropeanşicuadversaruldecampaniedin2004.

Oslăbiciuneastatuluiromân,darşiaoameniloreconvingereacăRomânianudecidenimiccândvinevorbadespre lucrurilemari. Îngeneral,se întreţineideeacăRomâniaesteteritoriulîncaresebatruşiicuamericanii,prinambasadoriilor.Nepunpreşe­dinţiideţară,nedaulistecuceicaretrebuieprinşi

286

şi băgaţi în celulele D.N.A., ne numesc şefii deServicii, înmare rămânem fideli imaginii createdetrecutul nostru. Pe rând, i­am înlocuit pe romaniicuceritori,peotomaniicruzi,pefanarioţiilacomi,pehabsburgii asupritori, pe sovieticii barbari cu ame­ricaniisecoluluiXXI.Carecumvreasădevinăfactordecizionalînţară,carecumcandideazălavreoînaltăfuncţieînstatspunecăafostpelanişteambasadeoccidentale,darneapăratStateleUnite,căpregăteşteovizitătotînS.U.A.şiseîntoarceînţară,anunţândcăaprimitacceptul.Nicivizitelelaambasadă,niciînS.U.A.nusuntderespins,suntrealeşiîncurajatoare,doarcăeomareimposturăînpoveştilevizitatorilor.Mulţidintreeiselaudăcăauprimitgirul.Şitotatâtdemulţiaurămasdoarcufurseculşicafeauaconsu­matecuamericaniamabili,pecarenuîicostăpreamultsăsevadăcutotfeluldepersonaje,multmaiîmpăcatecueleînseledacăpotspunecăauprimitbinecuvântarea.

Relaţiacuamericaniiafost,dedeparte,privilegiatăînadministraţiaBăsescu,şinuafostdelocrău.Badincontră,poziţionarealui–pledândsincerşiîndiscuţiilededinaintedeadeveniPreşedinte–pentrupoliticaanglo­americanăafostconstantăşibeneficăRomâniei.Primirea laCasaAlbă s­apetrecut la doar trei lunidupăcâştigareamandatului.Şiavenitcaoconsolare–prinnaturaleţeacucareafosttratatTraianBăsescu,caşicumarfifostunobişnuitaladministraţieiBush,unprietendebază–dupărăcealaprimelorîntâlniricuChiracşiSchröder.

287

ChiracşiSchrödern­aufostfoarteplăcutimpresio­naţideAxaluiTraianBăsescu.Laprimaîntâlnire,careaavutlocîntimpulreuniuniiAlianţeiNord­Atlanticede laBruxellesdin22 februarie2005, la solicitareanoastră,JacquesChiracl­ataxatdinprima.„DomnulePreşedinte,număaşteptamsădoriţiaceastăîntâlnire.Axadumneavoastrăealta,înţeleg.Şi,apoi,înţelegcăsuntnişteproblemecuoameniideafacerifrancezi,carevinînRomâniasăiatain.“Cuvântul„tain“l­apro­nunţatîntr­oromânăperfectă.Dupăaceastăintrodu­cere,dialogulacontinuatpeuntonmultmaisuportabil.

Cancelarul Schröder a fost la fel de antipatic înprivinţaAxei.L­aîntrebat,înaceeaşinotă,laînceputulconvorbirilor de la Berlin, despre scopul vizitei înGermania,carenufigurapeAxă.DupăChirac,TraianBăsescus­arepliatmairepedeşiaspuscăavenitînvizităcasăconvingăşiGermaniasăseataşezeAxei.Schröderaapreciatreplicaşiarâs.

CeidepeAxăaufost,evident,maiînţelegători.TonyBlair,într­unlimbajdiplomatic,i­asugeratsăcooptezeşiFranţa,şiGermaniaîndemersurilesaleexterne,maiales că, a subliniat, „cele două ţări sunt mult maiaproapededumneavoastrăşigeograficdecâtAngliaşiStateleUnite“.Altfel,foarteamabilşibinevoitor.

GeorgeW.Busha fostextremdeprotector. ÎmiamintesccuîncântarescenapetrecutălaMoscova,pe9 mai 2005, cu ocazia ceremoniilor organizate laîmplinireaa60deanidelasfârşitulceluide­alDoileaRăzboiMondial,unexerciţiudeforţămilitarăexhibatdePutinînPiaţaKremlinului.EramcuPreşedintele

288

BăsescuşiAncaIlinoiuînholulclădiriiundeurmasăaibălocrecepţia.Staffultehnicarămasînhol,şefiidestateaveauosalădedicată.

Bush ne observă şi se îndreaptă spre noi, cu un zâmbet larg. Îl ia pe după umeri pe Traian Băsescu şi îl cheamă pe Barroso. Îl prezintă pe Preşedintele României ca pe un aliat extrem de important şi se asigură că şeful Comisiei Europene va sprijini România. Se apropie Putin, care e limpede că nu pe noi ne caută, ci pe Bush. Preşedintele S.U.A. continuă să îşi păstreze amical braţul pe umerii lui Traian Băsescu şi îl prezintă lui Putin ca pe un bun prieten. Putin zâmbeşte, îi întinde mâna lui Băsescu, după care îi invită să intre în sala care găzduieşte recepţia. Scena nu e de neglijat, încât, cu riscul să fiu admonestată, fac o fotografie cu telefonul. Instantaneu, îmi prezint legitimaţia celor de la Secret Service, care îmi atrag atenţia că nu am voie să fac fotografii. Momentul surprins i­l arăt Preşedintelui în avion. Zâmbeşte mulţumit. La întoarcere, Traian Băsescu face un gest frumos, de apreciat, faţă de Regele Mihai, prezent la ceremonie, fiind singurul şef de stat în viaţă partici­pant la evenimentele din 1945 : îl invită să se întoarcă la Bucureşti cu aeronava prezidenţială. Deşi protocolul l­a aşezat în compartimentul rezervat staffului, Pre­şedintele îi propune personal să stea în compartimentul care îi era alocat sieşi, dotat cu o canapea pe care putea să se odihnească. Nu­şi vorbesc mai mult decât impune tot acest aranjament. Simpatia pentru Regele Mihai nu e prea mare, dar reuşeşte să se comporte

289

ireproşabil. În opinia sa, Regele Mihai dăduse dovadă de laşitate abdicând. Şi, când i s­a adus argumentul că Regele a avut de ales între a refuza şi moartea unor studenţi adunaţi în Piaţa Palatului, a respins argu­mentul. Mureau câţiva civili, dar nu îi lăsa pe comu­nişti să pună mâna pe putere. Pleda pentru un gest eroic al Regelui. Accepta ideea că, refuzând să abdice, ar fi putut fi executat, dar ar fi murit ca un erou ; a ales să ne predea comuniştilor.

*

Dinperspectiva luiGustaveLeBon1,unadintrecelemaimarieroripsihologiceîntâlnitela„şefiimili­tari“(trebuiecitit„conducători“)esterutina.„Rutinas­ainstalatdincauzauneianumitelenideagândişide a acţiona, din cauza ostilităţii la ideile noi, lainovaţii.Rutinasedatoreazăîntotdeaunauneiinerţiiavoinţei,careconducelarealizareaunoracţiunicuunminimumdeeforturi.Perseverenţacere,dimpotrivă,omaredezvoltareavoinţeişiaefortului.“Dinaceastăperspectivă,TraianBăsescuafostunadversartenaceal rutinei, spre disperarea cenzurată a celor dinCentrală.Îndiplomaţie,odozăderutinăeradorităşiacceptatăcaatitudine,şicuatâtmaiapreciatădacăveneaşidinparteaPreşedintelui.RespingeaformuleleoferitedeceidinCentralăşicăutacuvinteşipropoziţiimemorabile.Preferasăgestionezeeventualeleşocuri

1. GustaveLeBon,op. cit.

290

de percepţie decât intervenţiile cuminţi, aplaudatecomplezent.Aşaauapărutexpresiidetipul„MareaNeagră–lacrusesc“,careselăsaucucevaagitaţielaniveldeambasade.

MomentuldinParlamentulEuropeancândaintratîndialogcuparlamentariiruşieunuldintrecelemaibunemomentealeluiTraianBăsescu,bachiarmaimultdecâtatât.Faptulcănuerauoîntâmplareniciagresivitateadinpartearusă,nicirepliciletăioasealeluiBăsescuîlvadovedireiterareaaceluidialogdinianuarie 2006 în 2011, tot la Strasbourg. Atunci, în2006, în cadrul reuniunii Adunării Parlamentare aConsiliuluiEuropei,deputatulrusKosacevaridicatchestiuneaprezenţeimilitariloramericanipeteritoriulRomâniei,iarBăsescui­arăspunscăaceastăprezenţărespectălegislaţiainternaţională,dupăcareaadăugattăios:„ÎnţelegcăreprezentaţiFederaţiaRusă.Aţistatla noi în ţară treizeci de ani şi nu v­am întrebatniciodatădeceaţistat“.ReplicaluiBăsescul­aînfuriatpeKosacev,cares­aridicatşiapărăsitdezbaterea.Aplecat,întimpcePreşedinteleRomânieieraaplaudatlascenădeschisă.Iaraplauzelerăcoreauasistenţadinsală,formatăşidinparlamentariidinţărileEuropeideEst,careînţelegeaumultmaibinedecâtreprezentanţiiOccidentului răspunsulcuivacareproveneadintr­oţarăceacunoscutocupaţiasovietică.

Anul2006afostfoarteimportantpeagendaexternă.Era anul când trebuiau finalizate toate procedurilepentru intrareapropriu­zisă înUniuneaEuropeană,pânăla1ianuarie2007.Afostanulcaremi­aoferit

291

posibilitatea să înţeleg raporturile de putere întreinstituţii,înţăricudemocraţiiincomparabilmaiîna­intate,maiexersate.Lafineleanului2006,Germania,Franţa,ItaliaşiAngliaîntârziauratificareaAcorduluide intrare înU.E.aRomânieişiBulgariei.A fostşianul în care Preşedintele începea să­şi controleze,măcarpublic,zbatereaadolescentină,atitudinearăz­boinică faţă de actorii politici, faţă de jurnalişti, săabordezetematicaexternăcucevamaimultăatenţie.CaietulAlbastruareunînceputdeoptimism.

17ianuarie2006.Băsescueîntr­ofazăbună.Acceptăcăebinesăpornimcubalanţaînmânăşică,atuncicândecevabundespus,săspunem,sănuvedemdoarcenumerge.Cautăundialogconstructiv,maipuţinconflictual,ecevamaicalm,maiponderat,chiardacăferm.Vreau să cred că va intramai bine în hainaprezidenţială.SuntsigurăcăvamarcaistoriaRomâniei,cubuneşirele,şicredcăvorfimaimultebune.

29ianuarie,5dimineaţa.Numaiamsomn.M­amtrezitşim­amgânditsămainotezuna­alta.Strasbourgafostprimadeplasare.Astârnitpasiuni,celpuţincurăspunsulacordatFederaţieiRuse.Înţară,dezbatereas­acentratpeideeadacăaplauzeleaufostrealesaunu.Sigurcăaufost,şinudincomplezenţă,cipentrucă a surprinsplăcut. Putea fi huidut, că tocmai seplânseseBorrell1de„huliganismulparlamentar“.Deci

1. JosepBorrell,ompoliticspaniol,preşedintealParlamentuluiEuropeanîntreanii2004şi2007.

292

arfifostposibilăşialtăreacţie.M­amiratşidisponi­bilitateafaţădepresă.Astatdevorbăcujurnaliştiiînavionşilaplecare,şilaîntoarcere.LaStrasbourg,le­aoferitunpahardevin.Şiazăbovitdouăore,dacănucumvamaimult.Sefăcusedejadouănoapteaşinimeninudădeasemnesăplece.Presaedeînţeles.Credcăafostprimaoară,decândePreşedinte,cândavorbitrelaxat cu ei, acceptându­i ca parteneri de dialog.Aproapetoţim­auîntrebatcei­amfăcut.Mainimic.I­ampropus,iarelaacceptatfărăpreamultefiţe.Aînceputanulmaidomol,maidispuslareconciliere,ladialog,maipuţinladisputepublice.Amremarcatcum,îndiscuţiacuparlamentariiromâniprezenţilaStrasbourg,încercasăîicalmeze,săledeasentimentulcănuvoraveaniciunmotivsăsenelinişteascăsausăsesimtăruşinaţicăPreşedintelelorsecomportăinadecvatîntr­oaulăadezbateriipoliticedemocrate.Aavutundiscursstenic,cuaccentebineevidenţiatepesituaţiadinTransnistria. Înschimb,sesiuneadeîntrebări şi răspunsuri a fost remarcabilă. A oferitrăspunsuriexactpemăsuraîntrebărilor.Ceideacasăcareîlcriticăofacplecânddelapremisa:cineavorbit?Băsescu!? Atunci trebuie demontat. Să nu uitămtotuşicăceicareiseadresauerauparlamentari,iarcelcarerăspundeaeraunpreşedintedeţară.Cevamăfacesăcredcăceidoiparlamentarinuarfiavutcurajulsă­şichestionezelafeldeimpertinentpreşe­dinţii.Eradeauzitintonaţialor.Frunda,lasolicitareafrancezului,astrigatdinbancăsprePreşedinte:„Nuîirăspundeţiînfranceză!“.Pefrancez,practicnuîlinteresanimic,avrutdoarsăpunctezecăPreşedintele

293

nu foloseşte limba franceză. Oricum ai lua­o, totaroganţă tipic franţuzească senumeşte. Iar rusul apusîntrebareacuaerulcăpunelapunctoţarăfostăsatelit.ReplicaPreşedinteluiafostcivilizată,dardură.Înplus,faptulcăaspus­oîntr­oinstituţieeuropeană,defaţăcuinterlocutorulrus,acântăritşimaimult.Acasă, cel puţin, mirarea unora, încântarea altoraamintescdeefectelerepliciidoamneiAlbright,carevorbea într­o sesiune O.N.U. de lipsa de cojones,într­osituaţiecarevizaCuba.Rusulnuaavutreplicăpemoment,daraîncercatsărecuperezepeholuri,spunându­iPreşedinteluicănuFederaţiaRusăne­aocupat,ciUniuneaSovietică.Preşedinteleaavutşiaicirăspuns:soldaţiisovieticivorbeaurusa.AtrecutneobservatrăspunsulPreşedinteluireferitorlaConsti­tuţiaEuropei.Şinuarfitrebuitsăseîntâmpleaşa,avândînvederecâtdedesafostsancţionatpentruoricenuanţăproamericană.Dar acum, cânda răs­punsaproapeimpecabil,iarRenévanderLinden1s­afoit mulţumit în scaun, analiştii autohtoni nu auremarcat filonul proeuropean. L­a descoperit însăAdrian Severin, spunându­mi, la lunch­ul de dupădiscurs, că a fost plăcut surprins de europenismulPreşedintelui.Uşorironic,darbinecăaremarcat.Săvedemcevascrie!Iarrăspunsuldatpeproblematicaminorităţiimaghiareaadunatapaluze.Acasă,vădcăU.D.M.R. se simte vizat, dar probabil că Frunda,destuldenemulţumitdediscuţiacuPreşedinteleşiceilalţiparlamentari,anterioarădiscursului,montează

1. RenévanderLinden,politicianolandez,preşedinteleAdunăriiParlamentareaConsiliuluiEuropeiîntre2005şi2008.

294

oatitudinecaredoreştesăîlatenţionezepeT.B.Dar,dacăîmiamintescbine,şiFrunda,îndiscuţie,fusesedeacordcănuavemcemodeladuceînRomânia,fiindcumultmaiavansaţidecâtalteţăriîndomeniuldrepturilorminorităţilor.Oricum!PrimareacţieaPre­şedintelui:l­aamânatpeBélaMarkó,cucareaveaprogramatăoîntâlnirejoi…T.B.aînceputanulmultmaibine,celpuţincadiscurs…

*

Îndialogulcuparlamentariicelorpatru ţăricareneţineaucapejar,eraaltomdecâtPreşedintelecarediscutasau,maibinespus,mimadialogulcuceideacasă.Îlpriveamcucâtăatenţieurmăreaîntrebărilecareiseadresau,cucâtărăbdare;fărăniciograbădeprotocolsaudeagendă,aacceptattoateîntrebăriledinîntâlnirilecuparlamentariieuropeni.Eraexemplarcaton,caexpresie.Renunţaselarâsulcucarestinghereaaudienţaneromânească,aveanuanţeaspreînrăspun­suri şi lua foarte bine apărarea României. Nu eraupuţinereproşurile,maialescuemigranţii români,cusecurizareafrontierelor.Pentrumine,acelTraianBăsescu ar fi putut să ajungă la finalulmandatuluiîntr­o lumină care să îl păstreze ca o personalitateremarcabilă.Îlatrăgeaînsăiremediabiluliţapoliticiiromâneşti,undecolcăiauumbreîntunecate.

DelaTonyBlairlaChirac,toţine­aurecomandatsăavemîntâlniricumembriiComisiilordespecialitate.ÎmiamintesccăChirac,învizitanoastrăînFranţadin2006,

295

aîntrebat,aşacumpermiteuzanţa,dacădorimsăfacăvreodeclaraţiepublicăprincaresăneajute.TraianBăsescuapropuscaPreşedinteleFranţeisădeaunsemnalpublicdeîncurajarearatificăriicâtmairapidedecătreţarasaaAcorduluideaderare.Chiracne­arăspunsamabil,cudisponibilitate.Însăaprecizatcăpoatesăfacăoricâtedeclaraţiidorim,fiindcăAdunareaParlamentară nu se va lăsa înduioşată de apelurilesale:„Enevoiesămergeţiacolo,săstaţidevorbăcuei,sălerăspundeţilaîntrebări“,afostrecomandarealuiChirac.Aşas­aşiîntâmplat.LafelşiînAnglia,şiînItalia,şiînGermania.Eraoabordarediferităaactivi­tăţiiparlamentareşiarelaţieicuputereaexecutivă.Nuecazulsăprivimromanticfuncţionareainstituţiilorparlamentaredinţărilemari,aşezatelaVest.Darrealistoputemprivi.Amînţeles,în2006,căacesteinstituţiiaveauoautonomieşioindependenţărespectate,înraportcucelelalteputeriînstat.Bineînţelescăauavan­tajulunuiexerciţiudemocraticîntinspezecisausutedeani.Darauşimaimultăatenţieînselectareaoamenilorcareajungsădeţinăoasemeneafuncţieînstat.Aşasepoateexplicafaptulcădovedescmaimultărespon­sabilitateînactullegislativ,cănusecomportăcaniştetrupurianesteziatedeplăcereafuncţieiînsine.

*

RepublicaMoldovaafostslăbiciuneamandatuluisău.Nuaavutpartedeunomologcaresăîiîmpărtă­şeascăviziunea.Aavut,înschimb,undiscurspregnant,

296

carel­ascosînevidenţă,darnul­aajutatînproiectullui. Nu cred că este posibil, cel puţin în vremuriimediate–şi,lascalăpersonală,„imediat“înseamnăanibuni–,oreaşezarediferităaRepubliciiMoldovafaţă de România. Băsescu însă a reuşit să pledezepentruMoldovamaimultdecâtaufăcut­opredecesoriisăilaunloc.Eroismulpecarel­aafişatşiînaceastăchestiune a erodat o parte din capitalul câştigat înprimiianidemandat.Agânditanumitegesturi,atitu­dinimaimultcasăimpresionezedecâtsăînaintezespreMoldova,careaveanevoiepreponderentdeoabordarefoartepragmatică.

L­aconfirmatpeGustaveLeBon1,careobservăcăsecomiterorinudincauzainfluenţeiideilorfixe,cisubimperiulsentimentelorfixe,ceeacenuestedelocacelaşilucru.Printrecelemaiactiveastfeldesentimentefigurează orgoliul, nevoia de dominare şi dispreţulfaţădeadversar.PreşedinteleRomânieis­araportatşilaVoroninînaceastănotă.

*

Forumul Comunităţii Opţiunii Democratice, 2 decem­brie 2005. Ucraina gazdă şi liderul ei atât de pe val. Preşedintele Iuşcenko se ştie privit, studiat, după ce, din septembrie 2004, suferă de o boală care i­a afectat vizibil chipul, boală pusă pe seama unei otrăviri de către contracandidaţii săi politici. Mişcările, gesturile,

1. GustaveLeBon,op. cit.

297

zâmbetul, ritmul cuvintelor, toate îi dau un aspect robotizat.

Suntem în Palatul reşedinţă, maiestuos, impunător, o dovadă a forţei fostului mare Imperiu Rus. Toate delegaţiile urmează să aibă o întrevedere cu pre­şedintele­gazdă. Sunt alături de Traian Băsescu, Anca Ilinoiu şi Mihai­Răzvan Ungureanu. Puţin mai încolo se află delegaţia Moldovei. Voronin e însoţit de tânărul lui ministru de Externe, Andrei Stratan, o persoană care face un contrast puternic, favorabil lui, cu aspectul rigid, sovietic al oficialilor moldoveni.

Traian Băsescu se îndreaptă spre Voronin. Noi, după el. Câteva amabilităţi, şi Traian Băsescu abor­dează direct, fără ezitări : „Ia, ziceţi, Domnule Preşe­dinte, când ne unim ?“. Voronin râde relaxat : „România are acum altă treabă, să intre în Uniunea Europeană“. Băsescu nu întârzie să îl asigure că putem să intrăm împreună, chiar dacă asta înseamnă o întârziere şi pentru noi. Glumeşte ? mă întreb. „Hai, domn’ Preşe­dinte, să facem ceva pentru ţările noastre.“ Voronin, cu o mimică ce arată că cineva exagerează, răspunde : „Lăsaţi să vină alt Preşedinte în Moldova, că altfel o să se spună că v­aţi unit cu un comunist“. Cei doi miniştri de Externe se ridică de la masă şi îşi găsesc de vorbit, departe de locul acela. Are sens abandonul lor. Dacă nu asistă la discuţie, nu au ce să consemneze în vreun raport oficial. După ce Voronin se autode­fineşte calm şi mândru „comunist“, Traian Băsescu nu e impresionat şi continuă : „Domn’ Preşedinte, nu e nici o problemă. Eu i­am asigurat pe toţi că în

298

capul dumneavoastră a avut loc Revoluţia Portocalie, aşa că nu e o problemă că sunteţi comunist. Merită să ne gândim la unire“. Şi enumeră paşii care pot fi făcuţi. Voronin e stoic până la capăt. Asaltul lui Traian Băsescu nu­l clinteşte. Îl sfătuieşte pe Băsescu : „Domnule Preşedinte, aveţi timp să vă ocupaţi de unire. În primul an de mandat, ocupaţi­vă de România şi apoi, în al doilea, faceţi istorie“. Intervine protocolul ucrainean, care invită delegaţia lui Voronin să intre în salon, pentru convorbirile oficiale.

Nucredcăceidois­ausimpatizat,darînprimiianidedupă2004aureuşitsăpăstrezeaparenţeleunuidialogcivilizat.BachiarVoroninatrimisniştesticledevinpentrucramaPalatuluiCotroceni.

*

Otrecereînrevistăaagendeidinaceianiaratăoprezenţăexternă foarte intensă.ProblemamareerairitareaPreşedinteluifaţădeelementeledinprogram.Din punctul lui de vedere, vizitele ar fi trebuit săincludădoarîntâlnirilecuomologiisăi.Înrest,mem­briidelegaţieiarfipututsăpreiacelelaltediscuţii,iarîntoarcereaînţarăsăfiecâtmairapidă.Nuerauşordeconvinsşicuincludereaunormomentedeprotocol,careţineaudegesturiobligatorii,semnificativepentrurespectulacordatvalorilornaţionalealeţărilor­gazdă:depuneridecoroanesauvizitareaunormonumente.ÎnEgipt,arefuzatsăsedeplasezelapiramide,deşipentrudelegaţianoastrăsefăcuseunprotocolspecial.

299

Ne­aspussămergemnoisăonorăminvitaţia,căelle­avăzutcânderacomandantdevas.VizitareaTajMahalului,careapresupusdeplasareacuunmicrobuzpedrumurideţară,năclăiteînprafşicăldură,afostaltprilejdebombăneală.Celemaidificileerauvizitelecarepresupuneauorelungidezborşidecalajmaredefusorar,cumaufostceledinJaponia,ChinasauCoreea.Totuleracalculatastfelîncâtsăaterizămdimi­neaţaşisăintrămînprogramfoarterepede.ÎnJaponia,TraianBăsescuaavutoprezenţădespiritamuzantă.Întâlnirea cu prim­ministrul Junichiro Koizumi eraprogramatălacâtevaoredupăaterizare,iarceimaimulţidintrenoidădeamsemnevizibiledeoboseală.Discuţiileeraupurtateînromânăşijaponeză.Tradu­cereaadăugatimpimorţi, iarcadenţalimbiiniponete îmbiamai abitir la relaxare. La unmoment dat,delegaţianoastrăîncepusesăabandonezeuşor,darconstant,capulpecaieteledenotiţe.Koizumiaremar­cat,privindînţelegătorde­alungulmesei:„Credcăafostlungdrumulşiobositor“.Preşedinteles­auitatîndreaptaşiînstângasa:„Aşastaueicândseconcen­trează“.Oreplicăapreciatădinplindeunprim­ministrufanalmuziciirock.Râsulatrezitaudienţa.

Parteaeconomicăaacestorvizitea fostceamailipsităderetroacţiune,defeedback.ProastarelaţiecuTăriceanusesimţeadinplin,atuncicândîncercamsăvalorificăm întâlnirileeconomice.Chinaa fostunuldintrecelemairelevantecazuri.În2006,cândaavutloc vizita oficială în China, exista un dezechilibrumajor în balanţa comercială dintre cele două ţări.

300

ImporturileromâneştidinChinaeraude1,5miliardedeeuro,iarexporturileromâneştiînChinaatingeauniveluldedoar400demilioanedeeuro.Preşedintelechinezdeatunci,HuJintao,afăcutopropunerefoarteclară:GuvernulchinezvatransmiteautorităţilordelaBucureştiolistăcumărfurilecarepotfiimportatedinRomânia,iarChinaaşteaptăo listăde laGuvernul româncuproduselepe caredoreşte să le introducăpepiaţachineză.„Măvoiocupapersonaldeaceastăchestiune,doarsănetrimiteţilista“,s­aoferitHuJintao.Întorşiacasă,ampropussă facemundosarcuchestiunilediscutate în vizitele externe, să vedem ce restanţeavem, ce putem impulsiona. Amdecis ca TheodorStolojansăstabileascăîntâlniripunctualecuceidinExecutivşisăîncercămsăfinalizămaspectelecuprinseîn dosar.Oricât încercam, nu reuşeamsă întocmim„lista luiHu Jintao“.Experţiiguvernamentaligăseautot felul de explicaţii prin care întârziau realizareaaceleiliste.Nicinucredcăamaifosttrimisăvreodată.

Neluamşiresponsabilităţicareeraumaigreudeîndeplinit,cumafostîndiscuţiacuGaddafi,carevoiaciment,foartemultciment.DialoguldinPalat–încortne­achematcândnepregăteamsămergemlaaero­port – a ceruto vigilenţă suplimentară faţăde altevizite.Eraoatmosferăgreoaie,cuunprotocolbizar.Fuseserămavertizaţisăţinemtălpilepepodea.Nis­aexplicatcăeraunafrontlaadresaMareluiLiderdacăpoziţiapicioarelorarfipermissăsevadătalpa.Formuladeadresare impusăpe toatăduratadiscuţiei a fost„MareLider“.Dealtfel,totulera„mare“.

301

15noiembrie2006.Dialogulememorabil.Gaddafi:„Marelepoporromânneesteprieten“.Băsescu:„Şinouămarelepoporlibian,MareLider“.Gaddafi:„MareLider, mulţumesc marelui popor român“. Gaddafi:„Marelepoporromânatrecutprinperioadedecriză,dar a fost nedreaptă moartea fostului mare lider,Ceauşescu“.Laînceput,Preşedintelenuzicenimic.Îilasăinterlocutoruluidreptulsăîşideplângăprietenul,doarcăGaddafiehotărâtsăsmulgăcevacompasiunedelanoulmarelideralRomâniei.Şi,totdeplângândcruzimea cu care a fost răsplătit fostul mare liderCeauşescu,care„afăcutmultelucruribunepentrumarelepoporromân“,Băsescui­acurmatbrusclamen­taţiile:„Revoluţiaerevoluţie“,parafrazândneaşteptatà la guerre comme à la guerre. Scenafrizeazăhilarul.Gaddafi pare mut de durere, câteva secunde, larăcealamanifestatădemareleliderromânactual.Înrest,amgrijăsănupunpiciorpestepicior.Întrebărigrele de la Marele Lider Gaddafi, mimând perfectcuriozitateaşilipsainformaţiei,cânddefaptvreasăajungălavrăjmaşulamericanşisănespunăcecrede:„AţiintratînUniuneaEuropeană?DarmaisuntşialteţăridinEuropaRăsăriteanăînU.E.?DarînN.A.T.O.sunt?Amcititîntr­unarticolcătrupeamericaneaudepăşitgraniţalor.Şiammaicititcălorlis­auataşatşi trupe româneşti. E adevărat?“. E adevărat, zicemareleliderromân,adăugândtotuşică„terorismuleunmarerău“.Gaddafiîmpartevina:„RusiaevinovatăcăaintratcutrupeînAfganistan,darapoiauintratşitrupeamericane,carenumaivorsăplece.Nuebine“.

302

Instructiv dialogul! Mergem şi în cort, deşi toatălumea pariase că nu va face această invitaţie. Laplecare,măgrăbescspremaşină,convinsăfiindcăoricumnumăvedenimenicândmăsustragproto­coluluigreoi.Suntdoarunadintreceimulţiîndele­gaţie.Măîntorcdindrumgărzilepretoriene,fiindcăMareleLidervreasăîşiiarămas­buncumsecuvinedelafiecaremembru.Cespectacolcortulacestadebeduinşitoatărecuzita!

*

ChiardacăTraianBăsescuerapresant,incomod,cicălitor,sufocantpânălaexasperare,îndiscuţiileîncare ne confruntam din ce în ce mai des opiniiledesprepresăsaudespreabordareapublicăadiverselorteme,înrelaţiacuminenugăseamaccentecaresădepăşească limita civilităţii.Chiar şi înultimele treizile laCotroceni,acăutat formecaresăestompezeruptura,deşine săturaserămunuldecelălalt cademereacre.Dar,pânăaproapedemomentuldeteriorăriiireversibileacolaborării,dincolodeadversităţilecareproveneau din moduri din ce în ce mai categoricopusedeavedealumea,TraianBăsescus­araportatlaminecalaunamiccucareducidetoate,şirele,şibune.Suntsigurăcăl­amdezamăgit,cândaconstatatcănupotducechiardetoate,maialeslucruricareintrauputernicînconflictcupropriilemeleprincipiişicredinţe.Darexistăîntâmplăricaremi­aurămasşiacum,dupăatâtatimp,înminte,fărăsălegăsesco

303

motivaţieraţionalăpetraseulcolaborării.Arătauunsoi de depedenţă, care căpăta uneori tonuri uşorridicole,alteoriamuzante,darmăobişnuisemînmarepartecutabieturilePreşedintelui,caretrebuiasăştieînoricemomentcefacşiundesunt.

Timpdedoianişitreiluni,ziuameaaînceputcu telefonulPreşedintelui şi cupregătireacopiluluipentru grădiniţă.Mi­a reproşat că foloseammaşinaproprie,unMitsubishiColtdin2004,înloculmaşiniide serviciu. Îmi spunea că, în cazul unui accident,titlurilearfidespreloculdemuncă,nudespreper­soanameafizică.Nuspuncănuaveadreptate,dareram convinsă că mă descurc ca şofer. Doar îmidorisemînadolescenţăsădevinşoferdetir.Zidezi,urcamdimineaţaînmaşinamea,îmiduceamcopilullagrădiniţă,apoimăîndreptamspreloculdemuncă.Maşinadeserviciuofoloseamdoarînsituaţiiimpuse,cumarfisăintruîncoloanaoficială,casămădeplasezlaoacţiunesaualta.Darseîntâmplarar,pentrucădecelemaimulteorimergeamcuPreşedinteleînmaşină.

„Cefaci?Peundeeşti?“,erauceledouăîntrebăricareîmimarcaudimineţile.Nucontaprogramulreal.AjungeamlaCotroceniprintreprimiiangajaţi.Decelemaimulteori,luamîmpreunăcafeauadedimineaţă.Erasingurulmomentbun,pentrucănueranimicdeurmăritlatelevizor.Vorbeamdespreprogramsaugene­ralităţi.Dimineţileerauagreabile,câttimpnudiscutamdesprepresă.Unelesituaţiimăsurprindeau,fărăsălegăsescvreoexplicaţielogică.

304

Aprilie 2005. Îi spun Preşedintelui că lipsesc o oră. Una dintre cele mai bune prietene ale mele şi­a sărbă­torit onomastica şi, pentru că n­am reuşit să ajung la petrecere, i­am propus să luăm un prânz împreună. „Unde vă întâlniţi ?“ „La Bistro Atheneu.“ Mă averti­zează să îmi las telefonul deschis. Cum altfel, îmi spun. Ajung la restaurant. Mă întâlnesc cu Cecilia.

PeCeciliaşiAdriana,celemaivechişimaistatorniceprietene,amuneorisentimentulcăleştiudemaidedemultdecâtvârstanoastrăbiologică.Amfăcutaceeaşifacultate(Filologie,după1989redenumităLitere),amîmpărţitaceeaşicamerăîncăminuldin6Martie,ammâncat aceeaşi ciocolată de un leu şi am împărţitaceleaşiţigărifărăfiltru.Astaînprimiianidestudenţie.OdatăcuRevoluţias­aumaidiversificatşioferteledetutun.

Ne aşezăm la o masă de lângă fereastră. Începem repede taclaua. Nu aveam prea mult timp şi s­au adunat ceva lucruri de comentat. Primim meniul. Cici vorbeşte pe fundalul unui zgomot de sirenă, care se aude foarte aproape de noi. Două maşini negre opresc în faţă la Bistro. Pare greu de crezut, dar e chiar Preşedintele. Intră în salonul unde suntem noi, o salută pe Cecilia cordial, deşi se văd pentru prima oară, ne întreabă dacă ne deranjează. Ce să spunem. „M­am gândit să vin şi eu, să nu vă las singure, mi­e şi foame…“ Eu mă descurc cu situaţia, dar e limpede că Cecilia nu pricepe cum de ia prânzul cu Preşedin­tele. Se încheagă o conversaţie. Cecilia urmează să

305

plece la Hong Kong, aşa că primeşte nişte sfaturi despre rutele cele mai bune. Îi sună telefonul. „Sunt cu Adriana şi o prietenă de­a ei la masă. Hai şi tu.“ În câteva minute, se alătură grupului şi Elena Udrea. Face cinste Preşedintele, cadou pentru Cecilia. Elena pleacă în drumul ei, Cecilia aşijderea, eu urc în maşină cu Preşedintele. Ajungem la Palat şi vorbim despre ce mai avem de făcut. Nici o vorbă despre intempestiva apariţie.

Filipaprimitprimamingede fotbalde lael, labotez, la Biserica Stavropoleos. Nu a venit TraianBăsescu,darafostprezentădoamnaMaria,cucareampăstratmereuorelaţiecemăbucura.Dincândîn când, o mai vizitam acasă cu Filip. Era mereuprimitoare şi atentă. El nu era unpriceput în rela­ţionareacuceimici,lucruexplicabil.Recunoşteacăafostpemarecândfeteleeraumici,aşacănuaveadeundesăficăpătatexperienţă.L­aluatpeFilipsăaprindăluminiledeSărbătoriînBucureşti,îndecem­brie2004.Eraîncăprimar.Atuncil­aauzitpeFilip,carem­aalintat:„Mamaeunpufulete!“.Şiaveaperfectădreptate! Nu scăpam uşor de kilogramele cu carem­ampricopsitdupănaştere.Copilulafolosit„alintul“pufulete pentruprimadatăatuncişiniciodatădupăaceea.Atuncil­aminspirat,atuncil­afolosit.Cuvântull­ammai auzit o singură dată. Din gura lui TraianBăsescu,cândşi­aprezentatechipadecampanie,îndecembrie 2004, lamitingul caremarca victoria înalegeri.M­anumitPufulete,pentruprima şi ultimadată,înaceaeuforieavictoriei.Areuşitsăîmicreeze

306

unnumedescenă,folositulteriorcudeliciidecinevrei şinuvrei.Măcardacăar fi fost înmodrealoporeclă,casăpotşieusămi­oasum.Arămasdoaroşmecherealăvânturatăînspaţiulpublic.

Dinvara lui 2004până învara lui 2007,nupotspunecăamavutvreunconcediu, adicăun felderepaos total. Măcar trei zile fără Palatul Cotroceni.Vara,cândPreşedinteleanunţacăpleacălaNeptun,profitam ca să ne îndepărtăm şi noi de Bucureşti.DoarcăPreşedintelepăreacănicide­alnaibiinuseputealipsideprezenţamea.Învaralui2005,eramlamarecucealaltăprietenă,Adriana,careeraînsărci­natăînlunaaşaptea,aşacăsebucuradetoatăatenţia.Preşedintele, împreună cu doamna Maria, era laNeptun.M­asunat.

„Unde eşti ? Ce faci ?“ Ce mai tura­vura : „La mare“, răspund cu o bănuială. „A, bravo !“ Şi ne invită să ne mutăm în vila de la Neptun, unde se afla el. Îi explic că suntem cu nişte prieteni. „Foarte bine, să vină şi ei.“ Dar dacă ei nu vor, îmi spun în gând, dacă vrem să stăm aici, să jucăm un tarnib ca în Grozăveşti (după Revoluţie, am reuşit să ne mutăm din 6 Martie, spre bucuria generală, ceea ce însemna să treci de la patru persoane în cameră la două, un lux nesperat) şi să ne bârfim între noi ? Bineînţeles că mergem la Neptun. Seara poposim, fireşte, la Cireşica, unde vine şi familia Tăriceanu, apoi ne întoarcem la vilă şi ne aşezăm pe terasă. Primii care abandonează şi se retrag la somn sunt Adriana şi Filip. Noi mai întârziem în noapte, cu un Preşedinte jovial şi plăcut, aşa cum îl

307

ştiam de fiecare dată când asistenţa era nouă. Nu cunosc pe cineva care, văzându­l în asemenea momente, să spună că nu e simpatic, grijuliu, cuceritor, uman, altfel decât pare la televizor. E greu de spus care era Traian Băsescu cel adevărat, deşi poate fi bănuit de dublă personalitate.

*

DupăceamplecatdelaCotroceni,anibunim­amgânditdecenuaştiutPreşedintelesăîşipunăoprelişti,săînţeleagăcâtîiestepermisşisăpăstrezeourmăderaţiune,caresăîltrezeascădinaceavrajăaputeriişisă îlapropie înmodesenţialde imagineacreată înfaţapubliculuicareacrezutînel:onest,incoruptibil,incompatibilcuşantajul,imunlagrupurimafiot­econo­mice.Toatecelelaltedefectearfifostlacapitolulşi alteledacăacestetrăsăturiarfiexistat.M­amgânditcumarfitrebuitsăfieaceicurtenicaresănuselase,la rândul lor, vrăjiţi că sunt lângăPutere, sănu fieflataţidefaptulcă împart,măcardincândîncând,privilegiile locului, ale funcţiei, şi să ştie cum să îlajutepecelcareeraprezentatcaluptătorfărăprihană,fărăfavoritismeîmpotrivacorupţiei,carespuneacăreformeazăinstituţiilestatului,făcându­leatâtdeinde­pendente,încâtromânulsăsesimtăînsiguranţă.Poatenupreabogat,nupreaînstărit,darsigurcănueminţitşibatjocoritdepoliticieniipecareîivota.

Libertateaomului,apărareademnităţiiumanesuntmultmaivaloroaseşimaiimportantedecâtdemocraţia.

308

Alexandru Paleologu1 spune frumos: „Democraţiaesteocondiţieminimalăşifragilă,careoricândpoatefi înlăturată prin mijloace democratice“ şi oferă caexemplualegerilepebazascrutinuluielectoraldemo­craticcareaducdiverşidictatorilaputere.ReferirealuiîlvizapeHitler.

Cumartrebuisăaratetoţiceicareauşiobligaţia,şiresponsabilitateasănulaseunPreşedintesădevinăunmonstrudeegoismşiîncântaredesine?Certecăprimiicareîşischimbăatitudineasuntceidinjur.Iar,casăpoţifacefaţăexerciţiilorlordeadulaţie,trebuiesăfiiputernic:sătepoţicontrolaşistăpâniînfaţatenta­ţiilor,săaiputereasuprapropriilorslăbiciuni.TocmaideaceeanucredcăTraianBăsescueunomputernic.Poate,vremelnic,afostunPreşedinteputernic.

În2009,amavutodiscuţiecuAndreiPleşudespreputere, careulterior s­a transformat într­un interviupublicatînPolitical Woman 2.L­amîntrebatdacăşicumasimţitputereacaministru.Mi­arăspuns:„Mi­aducaminte că am dat telefon unui inspector de judeţ,fiecarejudeţaveauninspectorpentrucultură,şii­amcerutsăfacăceva,numaiştiuce,şielnuafostdeacord,m­acontrazisşiamintratîntr­unfeldepolemicăcuel.Şiîntimpcevorbeamcuel,amauzitovoceîncapulmeucarespunea«totuşi,cumîşipermiteăstasă vorbească aşa cu unministru?». Când am auzitvoceaasta,amtulit­o.Ammaistatpuţinşimi­amdat

1. AlexandruPaleologu,op. cit.2. Political Woman,anulI,nr.1,aprilie2009.

309

demisia.(...)Pentrucăamsimţitcăcinevaînlăuntrulmeudevinemaiputernicdecâtmine“.

Caracterul omului nu se formează în funcţia pecareodeţine.Funcţiaîirelevăînsăpersonalitateaşipoatesăonuanţeze,înbinesauînrău.Ţinedeundramdenorocsăfieînbine.Tocmaideaceea,omulpoliticnuartrebuilăsatsăzburdedupăcumîlmânăcaracterul,cibineîngrăditdelegi,reguli,cutume.Săfiepussăleînveţeşi,dupăcevatimp,săfieascultat,săleredeapederost,săleexplicepânăleinteriori­zează,săisedeasimulări,pânăcândreuşeşte,chiarşiparţial,săîşiînsuşeascăvalorilecorect.

TraianBăsescuaveaoierarhieavalorilorcareîlaşezapeelpeprimulloc.ExactpedosfaţădeierarhialuiMihailManoilescu.Dealtfel,dacăînperioadadepânăîn2004reuşeasămaiuitedesine,săseocupeînbineşidealtcevasaualtcineva,sănuvorbeascădoardespreel,dupăceaajunslaCotroceni,adevenitpropriulluisubiect.S­aocupatdoardesine.

Fidelitateapecareainvocat­oadeseoriPreşedintele,cainstrumentdemăsurareavaloriiunorasaualtora,şiînbazacăreiai­alăudatpeuniisaui­ablamatpealţii,afostprinraportareexclusivlapersoanaluişinicidecumlaprincipiilepecareleinvocapublic,laprogramulpoliticcucareacâştigatsauladeclaraţiiledespretreburileţării,careerauaproapeîntotdeaunacorecte.Dinpăcate,secreaodistanţădevastatoareîntrecevoiasăparăşiceeaceera,dincolodeuşilecapitonatealeputerii.MihailManoilescuconstatacă„fidelitateafaţădepersoanătrecedemulteoriînaintea

310

fidelităţiifaţădeprincipii,iaropiniapublicăjudecăşicondamnăuneorimaiseverderogărilefaţădeprimadecâtfaţădeceade­adoua.Fidelitateafaţădemonarhşifaţădeşefulpoliticestedeciovirtuteminorăcaren­arputeaautorizapenimenisăderogedelaobli­gaţiilemaiînalteşimaiimperioasefaţădeentităţileîntr­adevărsuperioareşipermanente,precumnaţiuneasau patria, omenirea, comunitatea confesională şiprofesională“1.

*

PrimameazilacapătulazeceanidecolaborarecuTraianBăsescuafostvineri,30martie.Dimineaţăasunattelefonul.Nuîmieragreusă­miimaginezcinearfipututsăfie.N­amrăspuns.Însfârşit,eramliberădecontract.Apoi,telefonulasunatdinnou.„TecautăPreşedintele“,m­ainformatbinecunoscutavocedelasecretariat. „Numai lucrez laCotroceni.Poţisă­ispuicănuamrăspunslatelefon.“

1. MihailManoilescu,op. cit.

311

Index

A

Albright,Madeleine293Albu,Alin46Anghelescu,Florian85Anghelescu,Stana85,239Antonescu,Crin160Atanasiu,Teodor169­174

B

Baconschi,Teodor141­143Baltazar,Bogdan36Bădălan,Eugen180Băsescu,Maria69,71,203,

252­253,305­306Băsescu,Mircea164Becali,George92­95Bejinariu,Eugen172­173Berceanu,Radu82,102­103,

159­160,241Berlusconi,Silvio259­260Bica,Alina164Bittner,Alexandru83,95,270

Blaga,Vasile11,15,31­35,37,39­40,43­44,46­47,57,77,91,95,103,180,241

Blair,Tony73,287,294Boagiu,Anca96,103Boariu,Alexandru186Boc,Emil10,12,14­16,35,

68,146,230Bodin,Jean265Borc,Costin53Borrell,Josep291Botoş, Ilie 146, 149, 235,

237­239,247,249,278Bush, George W. 30, 150,

286­288

C

Cazaban,Tiberiu98Cărtărescu,Mircea114,116­

117Ceauşescu,Nicolae40Chirac,Jacques286­287,294­

295

312

Chiriţoiu,Bogdan98Ciorbea, Victor 19­20, 65,

191Cioroianu,Adrian107Ciuvică,Mugur231Cocoş, Dorin 83, 95, 164,

234­236, 239, 254, 269,275,279­280

Coldea,Florian155­156Constantinescu,Emil21,39,

55,66,113,117,129Constantinescu,Marina113Courtois,Stéphane128Cozmîncă,Octav190Craveri,Benedetta265Creţu,Corina36Cristoiu,Ion246,250Culcer,Rodica182

D

Dascălu,Roxana186Dâncu,Vasile185Deaconu, Ştefan 98, 143,

155­156,172Dinescu, Mircea 115, 135,

160,276Drăgotescu,Corina88Dumitrescu,Răzvan198Dumitrescu,Ticu93,128,134Dumitru,Cătălin98,181,211,

263Dumitru,Elena16

F

Flutur,Gheorghe276Frunda,György259,292,294Frunzăverde,Sorin148,173Fulga, Gheorghe 146­147,

149,151,155Funar,Gheorghe80

G

Gaddafi, Muammar al 149,300­301

Gasset,JoséOrtegay175Gaulle,Charlesde149Geoană, Mircea 158, 160,

162,222,277Ghibernea,Dan105Ghiţulescu,Emil110Godja,Eugenia251Guşă,Cozmin11,35,62,96,

160,280

H

Hayssam,Omar155Honciu,Dumitru24,26HoopScheffer,Jaapde153HuJintao300Hurezeanu,Emil29,194,216,

257

I

Iacob,Dorin85,95

313

Iliescu, Ion 24, 27, 36, 39­40,66­68,75,97,146,158,160,165,285

Ilieş,Silvia82Ilinoiu, Anca 98, 103, 109,

111­112, 143, 239, 253,288,297

Ionescu,Silvian147Iorga,Filip­Lucian63Isărescu,Mugur75,192Iuşcenko, Viktor 152­154,

250­251,296

J

Johnson,Paul118,144

K

Koizumi,Junichiro299Kosacev,Konstantin290Kucima,Leonid260

L

Lazăr,Gilda186LeBon,Gustave93,108,134,

289,296Liiceanu, Gabriel 122, 135,

144Lukaşenko,Aleksandr127Lupu,Vasile65

M

Macovei, Monica 139­141,184,242

Maior,George156­158Manoilescu,Mihail138­139,

167,184­185,309Manolescu,Nicolae40,54Marian, Mircea 142, 210­

211Marinescu, Călin Dragomir

22Markó,Béla294Măgureanu,Virgil85,96Medar,Sergiu143,169,180­

183,212­213,245Miclea,Mircea10­11,34Mihăieş, Mircea 113, 115,

128,135Mihai,Regele288­289Mihaiu,Liviu216Mitterrand,François149Moraru,Radu90­91Morar,Vasile138Munteanu,Marian160Munteanu,Mihai279Muscă,Mona44, 171, 254­

255

N

Naghi,Gabriel146Nahoi,Ovidiu94Nahorniac,Mihai191Năstase, Adrian 42, 56­57,

61­62,64­66,69,72,83,95, 130, 146, 185, 237,254,285

314

Negoiţă,Liviu15­16,31,46­47,70,103

Nicolau,Valentin132,217NiculescuDuvăz,Bogdan16,

32,82,281

O

Oprea,Gabriel83Opriş,IoanNicolae231Orban,Leonard118,174Orban,Ludovic43

P

Pahonţu,Lucian146Palade,Rodica124,127­128,

130Paleologu,Alexandru63,308Pană,Viorel14­15Pascu,Ion108­109Patapievici,Horia­Roman35­

36,113,135Patriciu,Dinu135,140,162,

213,235,237,247,263Paul(Vass),Andreea98Păunescu,Virgil143Pârvulescu,Cristina38Petrache,Adrian83,95,270Petrovici, Răzvan 246­247,

249Pirpiliu,Ştefan46Pişcociu,Gabriel98Pleşu,Andrei10,23­24,26­

27,35­37,94,99­101,105,

108­110, 112, 117­122,130, 135, 184, 256­257,260,282,308

Popescu,CristianTudor206,216

Popescu,Ionuţ186Popescu,Răsvan186Popescu­Tăriceanu,Călin10,

43,75,105­107,118,132,136, 139­141, 143, 148,169, 173­174, 182, 214,220­230, 234­240, 242­245, 247, 249, 261­262,276­277,299,306

Pora,Andreea216Powell,Colin153Preda,Cezar15Preda,Cristian141,143,145Predoiu,Silviu155­156

R

Radu,Tania113Raicu,Romeo46Roman,Petre16,20­21,74RoşcaStănescu,Sorin283Rotaru,Gheorghe170

S

Sassu,Alexandru32,82Săftoiu, Claudiu 11, 18­19,

34,37,69,77,112,133,143, 156­157, 159, 199­200,270,278

315

Sburlan,Cristina­Astrid258Schröder,Gerhard118,286­

287Sebestyen,Carol216Secaşiu,Claudiu93Severin,Adrian293Silberstein,Tal61Simion,Liliana186Stoica,Vasile21Stolojan,Theodor37,58,60­

64,67­68,72,74­77,99,105, 112, 143, 222, 243,256,259­260,275,300

Stratan,Adrian297Sutter,Pascalde63,73,136,

149,161,178

Ş

Şandor,Dorel66­67,96Şandru,Lavinia132,160Şerbănescu,Eugen191Şora,Mihai113

T

Tadi¾,Boris250­251Taleb,NassimNicholas201­

202Tăriceanu vezi Popescu­

TăriceanuTeodoriu,Bujor98Timofte,Radu146­147,149,

151,155

Tismăneanu, Vladimir 128,133

Titel,Sorin237Tomac,Eugen98Toma,Mircea140Topoliceanu,AnaMaria165Tucă,Marius47,80­81,116,

281Tudor, Corneliu Vadim 43­

44,65,80,134Turcescu,Robert77,216,258Turianu,Corneliu92,134

U

Udrea,Elena93,95­96,100­101, 103, 110­111, 121,131, 135, 164, 172, 183,199,207,216,219,227­228, 234­235, 237­239,242, 244, 246­249, 252­256, 258­262, 264, 267­272, 274, 276­279, 282,305

Ungureanu, Mihai­Răzvan103­107, 110, 118, 142,169,171,174,273,297

Ungureanu,Traian130,135,194,279,280

Ursu,Adrian160

V

vanderLinden,René293

316

Vasile,Radu21,53,55,74,102,186,188,192,199

Văcăroiu,Nicolae191Videanu,Adriean15,31,47,

58­60,62,103,222,241Vîntu,SorinOvidiu174,198­

200Vlaicu,Cristian227­228Vlădescu, Sebastian 169,

171Voicu,Mihai227Voiculescu,Dan58

Voinescu,Sever115,145Voronin,Vladimir296­298Vosganian,Varujan174

W

Weber, Renate 12, 37, 119,132, 157, 184, 238­239,256,262,270­271

Z

Zară,Ovidiu188­189

MateiCălinescu,IonVianu,Amintiri în dialog

NormanManea,Despre Clovni : Dictatorul şi Artistul

NormanManea,Anii de ucenicie ai lui August Prostul

NicolaeBreban,Sensul vieţii (Memorii III)

MateiCălinescu,Un fel de jurnal (1973­1981)

SorinStoica, Jurnal

GeluIonescu, Covorul cu scorpioni. Douăsprezece fragmente memorialistice

MihaiMălaimare,Şansa

NicolaeBreban,Sensul vieţii (Memorii IV)

VasileErnu,Născut în URSS (ediţiaaII­a)

DumitruŢepeneag,Capitalism de cumetrie

RaduCosaşu,Supravieţuirile 6. În jungla unui bloc de gheaţă

RaduPavelGheo,DanLungu(coord.), Tovarăşe de drum. Experienţa feminină în comunism

GabrielaMelinescu,Jurnal suedez IV (1997­2002)

MariusOprea,Şase feluri de a muri

AdrianaBabeţi,Prozac. 101 pastile pentru bucurie

IonVianu,Exerciţiu de sinceritate

EugenIstodor,Dicţionarul ideilor fixe. După 20 de ani

NicolaeBreban,Profeţii despre prezent. Elogiul morţii

VasileErnu,Ultimii eretici ai Imperiului

DanLungu,LucianDanTeodorovici(coord.),Str. Revoluţiei nr. 89

GabrielAndreescu,L­am urât pe Ceauşescu. Ani, oameni, disidenţă

HermaKennel,Radu Filipescu. Jogging cu Securitatea

MihaelaMiroiu,OtiliaDragomir(coord.),Naşterea. Istorii trăite

MateiVişniec,Cronica ideilor tulburătoare sau despre lumea contemporană ca enigmă şi amărăciune

IleanaMălăncioiu,Exerciţii de supravieţuire

GabrielaMelinescu,Jurnal suedez V (2003­2008)

AndreeaPaul(Vass)(coord.),Forţa politică a femeilor

DoinaUricariu,Scara leilor (vol.I­II)

IonVianu,Apropieri

DanielCristea­Enache,Cinematograful gol

AndreiŞerban,O biografie

BogdanSuceavă,Memorii din biblioteca ideală

NadiaAnghelescu,Mic jurnal cu amintiri

GeorgeBanu,Iubire şi neiubire de teatru

RăsvanPopescu,Cutia cu maimuţe

ŞtefanAgopian,Scriitor în comunism (nişte amintiri)

GinaStoiciu,Exilul. Viaţa în fragmente

SimonaSora,Seinfeld şi sora lui Nabokov

DanLungu,AmeliaGheorghiţă(coord.),Cărţi, filme, muzici şi alte distracţii din comunism

PetruDumitriu,Non credo, oro

GeorgeBanu,Monologurile neîmplinirii

MaßgorzataRejmer,Bucureşti. Praf şi sânge

CorinBraga,Acedia. Jurnal de vise (1998­2007)

MirceaDiaconu, Scaunul de pânză al actorului

EmilBrumaru,VeronicaD.Niculescu,Cad castane din castani. Amintiri de ieri şi azi

AlinaPurcaru(coord.),Poveşti cu scriitoare şi copii

IoanGroşan,Lumea ca literatură. Amintiri

AdrianaBabeţi,Prozac 2. 90 de pastile împotriva tristeţii

AnaDragu,Mâini cuminţi. Copilul meu autist

IonVianu,Frumuseţea va mântui lumea şi alte eseuri

VasileErnu,Sectanţii

AdrianaSăftoiu,Cronică de Cotroceni

înpregătire:

BogumißLuft,Românii în goana după happy­end

www.polirom.ro

Coperta:RaduRăileanu

Tehnoredactor:LuminiţaPăun

Bundetipar:mai2015.Apărut:2015EdituraPolirom,B­dulCarolInr.4•P.O.BOX266

700506,Iaşi,Tel.&Fax:(0232)21.41.00;(0232)21.41.11;(0232)21.74.40(difuzare);E­mail:office@polirom.ro

Bucureşti,SplaiulUniriinr.6,bl.B3A,sc.1,et.1,sector4,040031,O.P.53

Tel.:(021)313.89.78;E­mail:office.bucuresti@polirom.ro

Tiparul executat la GANESHA PUBLISHINGHOUSE – Bucureştitel.: 021 423.20.58, tel./fax: 021 424.98.13, e­mail: contact@ganesa.ro, web: ganesa.ro